1.INTRETINERE

1.1 CONDITII GENERALE

Domeniu de temperatura 5 – 40°CTemperatura de depozitare -20 pana la 70°CUmiditatea mediului ambiant : 20% - 95% umiditate relativa, fara condens

Altitudinea : 0 – 2300 m

CONDITII ELECTRICE

TOATE MASINILE NECESITA :Curent de alimentare trifazic alternativ in DELTA sau WYE (TRIUNGHI / STEA), iar sursa de alimentare sa aiba impamantare (ex. polaritate,sau polaritate centrala pentru TRIUNGHI si nul pentru STEA)Domeniul de frecventa intre 50- 60HZFluctuatii de curent nu mai mari de± 5%

SISTEMUL 20 – CP Conditii tensiune electrica Conditii de inalta tensiune

SL 20, TL15 (195-260V) (354 –488V ) Puterea de alimentare 50 AMP 25 AMPSigurante HAAS 40 AMP 20 AMPDaca alimentarea de la panoul electric este cu sectiuneacablului mai mica de 4mm² se utilizeaza cablu cu : 8 fire 12 fire

Daca alimentarea de la panoul electric este cu sectiuneacablului mai mare de 4mm² se utilizeaza cablu cu : 6 fire 10 fire

SISTEMUL 30 – 40 CP Conditii tensiune electrica Conditii de inalta tensiune

TL-15BB, SL-20BB, SL-30, SL-30BB,¹ SL-40, SL-40BB ( 195- 260 V ) ( 354- 488V )

Puterea de alimentare 100 AMP 50 AMPSigurante HAAS 80 AMP 40 AMPDaca alimentarea de la panoul electric este cu sectiunea

cablului mai mica de 4mm² se utilizeaza cablu cu : 4 fire 8fireDaca alimentarea de la panoul electric este cu sectiuneacablului mai mare de 4mm² se utilizeaza cablu cu : 2 fire 6 fire

AVERTIZARE!

Un cablu separat de impamantare, cu dimensiunea conductorului de alimentare al masinii este recomandat a fi montat la batiul masiniiAcest cablu de impamantare este este necesar pentru siguranta operatorului si pentru o corecta exploatare a masinii.Aceasta impamantare trebuie sa fie de la impamantarea principala a intrarii de serviciu, si trebuie sa se afle in acelasi conductor cu intrarea tensiunii la masina O conducta de apa sau un drum de impamantare adiacent nu pot fi folosite in acest scop.Tensiunea de alimentare a masinii trebuie sa aiba impamantare.Pentru alimentarea electrica in stea, nulul trebuie sa fie impamantat.Pentru alimentarea in triunghi se va utiliza o faza central de impamantare sau o faza de impamantare .Masina nu va functiona corespunzator daca nu are o impamantare corecta ( Acesta nu este un factor pentru optiunea External 480 V).Puterea nominala a masinii nu poate fi realizata,daca instabilitatea tensiunii de alimentare nu este in limitele admise. Masina va functiona corespunzator , daca furnizarea de energie electrica va fi corespunzatoare.Aceasta notificare este pentru cazul in care se foloseste un convertor de faze.Doar un singur convertor de faze poate fi utilizat, daca toate celelalte metode nu pot fi folosite.Tensiunea maxima intre faze sau faza si nul nu trebuie sa fie mai mare de 260 V, sau 504 V in cazul in care masina este echipata cu optiunea Inalta tensiune.¹ Curentul electric optim este afisat in interiorul masinii, pe placa cu sigurante, unde deasemenea este afisata valoarea acestora.Pentru o mai buna operare este indicat ca valoarea sigurantei de serviciu sa fie cu 20 – 25 % mai mare , decat este indicata tensiunea de alimentare.² Inalta tensiune necesara este aratata pe configuratia de 400 V, care este standard pe masinile Europene.Pentru intern si ceilalti utilizatori, trebuie folosita optiunea Externa 480 V.

PRESIUNEA DE AER

Presiunea de aer necesara unui strung SL cu CNC este de minimum 100 psi ( 7 atm ), la intrarea in regulatorul de presiune, care se afla montat pe partea din spate a masinii.Aceasta presiune poate fi asigurata de un compresor cu o putere de 2 CP, si cu o capacitate de minimum 100 l /min.Deasemenea compresorul sa aiba posibilitatea pornirii automate, cand presiunea acestuia scade sub 7 atm.

TIPUL MASINII REGULATORUL DIMENS.FURTUNULUI DE PRINCIPAL DE AER ALIMENTARE

Seria SL 85 psi 3/8" Metoda recomandata de cuplare a furtunului de presiune , este prinderea furtunului pe stutul aflat in spatele masinii la regulatorul de presiune cu un colier.Deasemenea poate fi folosita o cupla rapida de 3/8" .

NOTA : Uleiul si apa aflate in aerul comprimat care alimenteaza masina, vor duce la proasta functionare a acesteia si in final la defectarea ei.Filtrul de aer care se gaseste la regulatorul de presiune al masinii, este sub forma unui pahar decantor, ce trebuie golit inainte de pornirea masinii. Aceasta operatie trebuie efectuata lunar sau de cate ori este nevoie.In consecinta utilizarea unui aer contaminat cu ulei, apa sau alte impuritati, va duce la imbacsirea si infundarea valvelor, si ca urmare posibilitatea intrarii apei si a uleiului in partile componente ale masinii si defectarea acesteia.

NOTA : Niplul aflat intre filtrul regulatorului de presiune si sistemul de ungere, ( a se vedea fig. de la sectiunea – conectarea la aer -),si care se afla amplasat in spatele masinii sub dulapul electric, foloseste exclusiv optiunii cu masa rotativa. A NU SE FOLOSI aceasta conexiune pentru o linie auxiliara de aer.Daca este necesara o conectare auxiliara, aceasta se va face in partea stanga a regulatorului de presiune.

AVERTIZARE !

In cele ce urmeaza este prezentata o lista ce cuprinde intretinerea regulata a strungurilor din seria SL - HAASLista cuprinde intervalele de service, capacitatea si tipul de fluid utilizat.Aceste intervale de intretinere trebuie respectate intocmai, pentru o buna functionare a masinii si pastrarea valabilitatii GARANTIEI.

1.2 GRAFICUL DE INTRETINERE

INTERVALUL CE TREBUIE VERIFICAT

ZILNIC -Verificarea lichidului de racire -Verificarea nivelului uleiului din rezervor la sistemul

de ungere -Indepartarea spanului de pe capacele de protectie ale ghidajelor si din vana colectoare -Curatarea spanului de pe turela -Verificarea nivelului uleiului hirdaulic (Doar ulei DTE-25)Capacitatea de 3 L

SAPTAMANAL -Controlul filtrului decantor de la regulatorul de presiune-Verificarea drenarii filtrului regulator-Verificarea ceasului de presiune de la rergulator si a

presiunii acestuia la 85 psi

-Curatarea exterioara a masinii cu o laveta moale, a nu se folosi SOLVENTI

-Curatarea spanului marunt din cosul aflat in rezervorul lichidului de racire

LUNAR -Inspectarea aparatorilor cailor de rulare, si ungerea acestora cu o pelicula subtire de ulei

-Demontarea pompei de la rezervorul lichidului de racire,curatarea sedimentelor din interiorul rezervorului si montarea la loc a pompeiATENTIUNE! inaintea acestei operatii, deconectati pompa de la masina iar masina trebuie sa fie

oprita ( POWER OFF)-Verificarea uleiului la transmisie. Daca uleiul nu este

vizibil in partea de jos a vizorului,demontati ultimul panou si completati cu ulei DTE –25 prin orificiul aflat in partea superioara.Nivelul este corect atunci cand uleiul se afla la jumatatea vizorului.

LA 6 LUNI -Inlocuiti lichidul de racire si curatati rezervorul-Inlocuiti filtrul de la ansamblul hidraulic-Verificati toate furtunele si linile de ungere in vedereadepistarii eventualelor fisuri sau pierderi.

ANNUAL -Inlocuiti uleiul la cutia de vitezeCu presiunea de aer inchisa, ( OFF ) demontati si curatati filtrul mic care se afla la capatul lubrificatorului (acestase afla pozitionat in partea dreapta a masinii)

-Curatati filtrele de ulei si indepartati rezidurile aflate pe fundul acestora.

-Inlocuiti la fiecare 2 ani filtrul de aer de la panoul electric

CANTITATEA REDUSA A LICHIDULUI DE RACIRE POATE FI CAUZATA DE UN FILTRU MURDAR

Pentru a curata filtrul:- Opriti pompa de racire- Indepartati pompa- Scoateti filtrul- Curatati si apoi reinstalati filtrul

1.3 DIAGRAMA DE UNGERE

Denumirea CapacitateaTipul lichidului

LICHID DE RACIRE

SL-10 –60 LSL-20 - 132 LSL-30 - 190 LSL- 40 – 290 L

Solubil in apa sau sintetic

(Uleiurile minerale de taiere vor deteriora

cauciucul ce intra in componenta pieselor

masinii )

CAI DE UNGERE2 –2,5 L, depinde de tipul

pompeiUlei VACTRA # 2

TRANSMISIE 2,5 L Ulei MOBIL DTE 25

AVERTIZARE !

Cand se prelucreaza fonta, nisipul din procesul de turnare al acesteia, sau la prelucrarea aluminiului turnat sau a otelului turnat,exista posibilitatea ca particole fine ce rezulta in urma procesului de prelucrare, sa intre in componenta lichidului de racire si impreuna cu acesta sa formeze o pasta abraziva care deasemeni va scurta viata pompei.De aceea este necesar folosirea unui filtru aditional de tip cartus de 100de microni ca filtru intermediar. Contactati dealerii HAAS pentru a va recomanda solutia optima.Prelucrarea ceramicii duce la pierderea garantiei si declinarea oricarei responsabilitati din partea vanzatorului, toate acestea facandu-se pe riscul clientului.

Deasemenea se modifica timpul intre doua intretinerii, in sensul descurtare a timpului intre doua perioade de intretinere,tinand cont de felul materialului prelucrat.Lichidul de racire trebuie schimbat mai des si deasemenea rezervorul acestuia trebuie curatat de sedimente. Este recomandat folosirea unui rezervor marit.Scurtarea vietii de functionare a pompei,reducerea presiunii acesteia datorat intretinerii necorespunzatoare, nu sunt acoperite de garantie.

RECOMANDARI DE UNGEREFiecare falca de prindere a mandrinei necesita sa fie unsa la fiecare 1000 de cicluri de inchidere sau deschidereSau cel putin o data pe saptamanaTipul vaselinei : cu Disulfat de Molybden ( sa contina cel putin 20-25 % Molybden )

Intretinerea mandrineiAsigurati-va ca toate partile in miscare sunt gresateVerificati uzura excesiva a falcilor (clestilor )Verificati uzura nuturilor in forma de TVerificati bolturile de fixare ca acestea sa nu fie deteriorateAtentiune: Lipsa unsorii mandrinei poate duce la diminuarea fortei de strangere,

si o prindere necorespunzatoare a pieseiDemontati si verificati anual starea mandrPentru procedura de demontare a mandrinei, urmati instructiunile din manualul mandrineiVerificati daca au aparut uzuri excesiveCuratati caile de ghidare de impuritati, span si lichid de racireGresati mandrina inainte de reasamblare

Tot sistemul de ungere al masinii este asigurat de un sistem extern de lubrifiere.Rezervorul acestui sistem este amplasat in partea de jos a masinii ( vedeti fig. )Nivelui uleiului este vizibil in rezervor.Daca este necesara completarea acestuia , se va umple cu ulei prin orificiul superior al rezervorului , pana la nivelul corespunzator.

1.4. INTRETINEREA MANDRINEI

1.5 SISTEMUL DE UNGERE

Filtru de aer / regulator

Sistemul extern de lubrifiere

ATENTIUNE !

NU COMPLETATI CU ULEI , PESTE LIMITA ADMISA SI INSCRISA PE REZERVORNU LASATI SA SCADA NIVELUL DIN REZERVOR SUB LIMITA

INSCRISA PE REZERVOR . ACEASTA POATE DUCE LA DEFECTAREA MASINII.

Pentru asigurarea ungerii, este necesara prima oara tragerea in sus a butonului aflat langa orificiul de umplere a rezervorului, dupa care masina se va lubrifia automat, si va trimite in sistem 3 cc de ulei la un timp regulat pe tot timpul functionarii acesteia.

1.6 COMPLETAREA CU ULEI A TRANSMISIEI

manometruPompa de

ulei

Filtru de ulei

Rezervor de ulei

Alimentarea cu aer a masinii

Linie de aer ,spre duza de aer

INTRETINEREIn timpul functionarii,majoritatea spanului se aduna in jgheabul de colectare a spanului dupa care este eliminat. Cateodata particule mici de span se elimina cu lichidul de racire si pot duce la infundarea sitei aflate in rezervor. Este indicata curatarea periodica a acestei site, pentru a nu afecta cantitatea de lichid necesara racirii.

O pagina separata cu intretinerea periodica se afla pe afisajul – Current Commands – si are denumirea SCHEDULED MAINTENANCE, aceasta poate fi accesata prin apasarea tastelor PAGE UP sau PAGE DOWN (pagina sus / pagina jos ) si permite operatorului sa activeze sau sa dezactiveze o serie de verificari.Orice informatie din aceasta lista poate fi selectata prin apasarea in sus sau in jos a sagetilor.Informatia selectata este activata sau dezactivata prin apasarea tastei ORIGIN.Cand o informatie este activa , orele ramase pana la urmatoarea intretinere vor fi afisate, in partea dreapta a ecranului. Cand o informatie este dezactivata, semnul " – " va aparea imediat pe ecran. Deasemenea va putea fi aflat timpul cat masina a fost pornita (ON-TIME) sau cat timp a fost in ciclu de lucru ( CS-TIME)

1.7 ELIMINATOR DE SPAN MELCAT

1.8 INTRETINEREA PERIODICA

Orificiu de umplere

Atata timp cat masina este alimentata , fiecare ora trecuta se va scadeadin totalul de ore ramas pentru fiecare informatie activata. Daca s-a ajuns la zero sau exista valoare negativa , mesajul MAINTENANCE DUE

( intretinerea trebuia facuta) va aparea pe partea inferioara a ecranului. Un numar de ore negativ va arata cate ore au trecut de la timpul expirat.Informatia privind timpul de intretinere poate fi modificat cu ajutorul sagetilor Dreapta sau stanga.O ora poate fi adaugata sau scazuta prin apasarea

tastei, pana la maxim 10.000 ore si minim o ora.Apasand tasta ORIGIN se va

restabili timpul.Acest mesaj nu este o alarma si nu va influenta in nici un fel operare pe masina.Intentia este de a-l atentiona pe operator, ca uneia din acesteinformati trebuie sa i se acorde atentie.

Dupa ce intretinerea a fost efectuata, operatorul poate selecta informatia pe ecranul SCHEDULE MAINTENANCE, prin apasarea tastei ORIGIN pentru a o dezactiva.

O noua apasare pe tasta ORIGIN o va reactiva si contorul va incepe din nou sa numere orele ramase.(Aceste valori sunt determinate de software si nu pot fi modificate de operatorInformatiile disponibile sunt :COOLANT(lichid de racire)-trebuie inlocuit 100 ON- TIMEAIR FILTER (in interiorul dulapului electric) inlocuit 250 ON-TIMEOIL FILTER –inlocuit-250 ON-TIMEGEARBOX OIL(ulei cutia de viteze) – 1800 ON-TIMECOOLANT TANK (rezervor lichid racire) –verificat nivel,scurgeri sau ulei in lichid 10 ON-TIMEWAY LUBE SYSTEM (verificat nivel) 50 CS-TIMEGEARBOX OIL (verificat nivel) 250 ON-TIMESEALS / WIPERS (garnituri) lipsa, uzate sau sparte 50 CS-TIMEAIR SUPPLY FILTER (filtru suplimentar de aer) verificat 10 ON-TIMEHYDRAULIC OIL (verificat nivel) 250 ON -TIM

Ferestrele de protectie din Policarbonat ale masinii sunt expuse deteriorarii in timp datorita lichidului de racire amestecat cu span care este pulverizat pe suprafata lor, pierzandu-si in timp claritatea. Aceasta pierdere de claritate este de aproximativ 10% pe an si apare abea dupa cel putin 2 ani de exploatare.

1.9 FERESTRELE DIN POLICARBONAT ALE MASINII

Este indicat ca in cazul unei proaste vizibilitati sa se inlocuiasca aceste ferestre imediat.

Inlocuirea becului

1 Decuplati masina de la retea, prin comutatorul general.2 Scoateti lentila protectoare impreuna cu inelulul de fixare a acesteia.3 Inlocuiti becul defect.4 Montati la loc lentila protectoare impreuna cu inelul acesteia.5 Cuplati din nou masina la retea.

1.10 LUMINA INTERIOARA DE LUCRU

Inel de fixare

Lentila de protectie

Bec

Carcasa

Ansamblul iluminatului interiorsi schimbarea becului

Sectiunea ce urmeaza asigura cunostintele de baza necesare programarii si operarii in bune conditii in vederea inceperi lucrului pe masina.Intr-o masina cu NC (Controlata Numeric), scula este controlata de un sistem de coduri ce permite operarea pe masina cu un minim de supraveghere si o mare repetabilitate in executieO masina cu CNC ( Control Numeric Computerizat) are acelasi sistem de operare cu deosebirea ca masina este monitorizata de un computer.Aceleasi principii sunt folosite in operarea manuala a unei masini cu cele folosite in programarea unei masini cu NC sau CNC,.Principala diferenta consta in lipsa manivelelor de manipulare a masinii la un punct fix, pe o masina controlata numeric, dimensiunile sunt inmagazinate in memoria masinii o singura data.De fiecare data cand masina este pornita cu un program in derulare , aceasta se va deplasa in acelasi punct si in aceiasi pozitie.Operarea pe un strung din seria SL, are ca cerinta ca programul sa fie indicat , scris ,si apoi introdus in memoria masinii.Cea mai obisnuita cale de scriere a unei parti dintr-un program , este acela OFF-LINE.Facilitatea de a salva un program de la un CNC si trimiterea lui direct in memoria masinii (CNC control).Calea obisnuita de trimitere a partilor unui program este prin intermediul unei interfete RS- 232.Strungurile HAAS au o interfata RS –232 care este compatibila cu majoritatea computerelor si a CNC-urilor.In vederea operarii si programarii unei masini cu comanda numerica, sunt necesare cunostinte de baza in programare, si in felul de operare a unei astfel de masini,

OPERARE

2.1 INTRODUCERE , NOTIUNI DE BAZA

deasemenea este important ca operatorul sa se familiarizeze cu panoul de comanda al masinii , al intrerupatoarelor , amplasarea tastelor, a afisajelor de pe display ,etc.Acest manual poate fi folosit ca manual de programare , dar si ca manual de operare, pentru intelegerea de BAZA a programarii CNC si aplicatiile acesteia. Nu este un studiu aprofundat in ceace se poate executa cu masina, ci doar o privire de ansamblu a situatilor ce pot aparea in timpul programarii.Mult mai multe informatii si timp de scolarizare sunt necesare inaintea de inceperea executarii unui program.Sectiunea de programare din acest manual, este un ajutor suplimentar pentru strungurile HAAS.Informatiile obtinute din acest manual pot fi folosite in programarea altor masini cu CNC.

Prima diagrama se numeste LINIE NUMERICA. Aceasta linie numerica are un punct de referinta zero , care se mai numeste si ZERO ABSOLUT si care poate fi plasat pe orice punct aflat dealungul liniei

Linia numerica are deasemenea incremente numerotate de ambeleparti ale lui zero absolut. Mutarea de la zero spre dreapta ,sunt

incremente pozitive, iar mutarea de la zero spre stanga suntincremente negative. Semnul + sau incrementele pozitive, se

subinteleg de aceia nu necesita semn.

2.2 SISTEMUL DE COORDONATE

Linie numerica orizontala

Se folosesc valori incrementale pozitive si negative, pentru a indica relatia existenta intre aceste valori si zero de pe linie.In cazul liniei precedente , daca alegem o deplasare spre un al treilea increment pe minus (-) de la zero, atunci se va numi –3. Daca alegem al doilea increment, spre plus il vom numi 2. Relatia noastra este cu distanta si directia de la zero.Reamintiti-va ca zero poate fi amplasat , pe orice punct aflat dealungul liniei, si odata plasat o parte a zeroului va avea incremente negative si o alta parte va avea incremente pozitive.

Ilustratia urmatoare ne arata cele doua directii de lucru pe un strung.

Linie numerica verticala

Linile axelor X si Z indicate la un SL-20

Prima linie numerica este usor sa ne-o inchipuim in dreapta si in stanga masinii sau a axei Z a masinii . Daca amplasam o linie similara din fata catre spatele masinii, sau axa X , atunci incrementele care sunt pe axa spre operator ,vor fi negative, iar cele care merg pe linia numerica spre spatele masinii vor fi incremente pozitive.Incrementele de pe fiecare linie numerica de la un strung HAAS sunt egale cu 0,001mmLinia numerica teoretic poate fi infinit de lunga , pe oricare directie, dar in realitate suntem limitati de cursele de lucru ale masinii.Pozitia zero poate fi pozitionata pe orice punct aflat pe unul din cele doua linii numerice, si de fapt ea va fi diferita la fiecare setare a masinii.Ce este de mentionat aici ,este faptul ca in mod uzual axa X este setata cu pozitia de lucru zero, pe linia centrala a spindelului,pe cand zero de pe axa Z este setata in mod uzual, la terminarea piesei prelucrate. Aceasta va plasa toate axele X intr-un domeniu pozitiv al cursei, pe cand axele Z de taiere vor fi intr-un domeniu negativ al cursei.In urmatoarea figura sunt aratate axele X si Z fata de operator, prin intersectarea a doua linii se stabileste un zero comun.sectoarele rezultate se numesc QUADRANTS si reprezinta baza a ceace este cunoscut ca programare in coordonate rectangulara.

Oricand setam un zero pe axa X si oriunde pe axa Z, automat vom avea o intersectare de doua linii. Aceasta intersectare unde se intalnesc doua zerouri, face ca automat sa apara patru patrate, in sus ,in jos si in partile lateraleDe exemplu , daca setam zero exact in mijlocul axei Z si zero de la axa X pe linia de centru a arborelui ( spindel) ;atunci vom crea patru quadrate.

Pozitia- machine home -se poate vedea atunci cand prin executarea unei referinte manualemasina executa o deplasare pe toate axele, pana la un anumit punct stabilit.Daca se da o comanda ( ZERO RET ), dupa ce masina a fost pornita , toate axele se deplaseaza spre valoarea pozitiva cea mai mare , pana cand intra in actiune limitatorul de cursa.Dupa ce aceasta conditie este satisfacuta , singura modalitate de a misca o axa este aceea de a da o comanda spre o directie negativa.Aceasta se intampla deoarece un nou zero a fost setat pentru fiecare axa atunci cand masina a fost adusa la punctul de referinta(machine home).Pozitia machine home este plasata la marginea fiecarei curse a axelor.Ca efect , quadrantul pozitiv nu poate fi extins, si toate miscarile X si Z se vor afla in quadratul X- si Z-Cateodata in timpul prelucrarii unei piese, apare nevoia de a utiliza mai mult decat un X sau Z quadrat. Un bun exemplu este acela in cazul pieselor ce urmeaza a fi prelucrate frontal.

2.3 POZITIA MASINA HOME

Pana acum ne-am ocupat de un sistem de pozitionare a sculelor , care este cunoscut ca o pozitionare absoluta. La pozitionarea absoluta , toate punctele de coordonate comandate , vor fi in raport de origine (un punct zero fix) si se vor considera originea piesei.

Un alt tip este pozitionarea incrementala, Pozitonarea incrementala este definita folosind U si W.Caracterul U este utilizat pentru a specifica o miscare incrementala pe axa X, iar caracterul W este utilizat pentru a specifica o miscare pe axa Z in raport de distanta si de directie.O noua coordonata incrementala se introduce folosind U si W si va fi data de pozitia precedenta si nu in raport de punctul zero al originii fixe. Cu alte cuvinte, dupa executia unui bloc de informatii, noua pozitie pe care o ocupa scula, reprezinta noul punct zero al urmatoarei deplasari.Adresa U este folosita pentru a definii o miscare incrementala pe axa X, iar adresa W este folosita pentru a definii o miscare incrementala pe axa ZUn exemplu de utilizare a unui sistem incremental este reprezentat mai jos.Remarcati, ca pentru a face deplasarea de la Z-3,375 la Z-,625 se realizeaza o deplasare incrementala pozitiva de W 2,750 chiar daca miscarea W si pozitionarea sculei se face pe partea nugativa a scalei.Deplasarea se defineste in raport de punctul de plecare si fara a avea in vedere ultimul punct ,si fara a se tine cont de punctul de referinta zero. Semnele + si - servesc la indicarea directiei, fara a tine cont de punctul zero.

Gandindu-va la o pozitionarea absoluta , se considera directia si distanta in raport de un punct zero, iar la pozitionarea incrementala , se considera directia si deplasarea de la ultima pozitie sau punct punct de plecare.

2.4 POZITIONAREA ABSOLUTA SI INCREMENTALA

Un exemplu de miscare incrementala

2.5 PROGRAMAREA CU CODURI

Un program este o propozitie, constituita dintr-o succesiune de comenzi, ce urmeaza a fi executate. Aceste comenzi arata astfel :

Linia # 1 Selectarea sculelor de taiere prin comanda blocului urmator. Linia # 2 Pornirea arborelui (spindel) selectarea vitezei de rotatie si directiei

Linia # 3 Pornirea lichidului de racireLinia # 4 Pornirea rapida spre pozitia de start a prelucrarii pieseiLinia # 5 Alegerea avansului si inceputul prelucrariiLinia # 6 Oprireaarborelui, si a lichidului de racireLinia # 7 Deplasarea sculei in pozitia de asteptare si selectarea sculei

urmatoare .

Comanda numerica a masinii va intelege aceste comenzi, doar atunci cand ele vor fi introduse sub forma de coduri (functii).

Cateva reguli ce trebuiesc descrise in legatura cu semnificatia si utilizarea codurilor (functiilor) :

1. Functiile sunt repartizate in grupe. Fiecare grupa dispune de propria sa grupa de cifre , codurile cu aceiasi adresa alfabetica nu pot fi folosite decat o singura data pe aceeasi linie.

2. Un cod G este in grupe.Fiecare grup de cod G are un nr. de grup. poate fi inlocuit de un alt cod G din aceeasi grupa. Un cod Gdin aceeasi grupa nu poate fi utilizat decat o singura data pe aceeasi linie .

3. Exista coduri modale G dupa activare raman active (eficiente) pana ce un alt cod din aceeasi grupa il va inlocui.

4. Exista coduri G non-modale care odata chemate sunt valabile doar in blocul in care sunt scrise, si dupa care sunt uitate imediat de comanda control a masinii.

2.6 Reglajul de referinta al masinii

Reglajul de baza este o functie automata a comenzii numericeLa pornirea masinii, comanda se refera la originea tuturor axelor si citeste toate valorile functiilor G prereglate. Acesta este un reglaj de baza. Reglajele de baza la strungul HAAS sunt listate in acest manual, si sunt indicate cu un asterix *dupa codul G specificat.La pornire comanda citeste automat toate functiile G.

G00 Avans rapid

G18 X - Z selectarea planului circular

G20 Selectare inch

G40 Anulare compensatie de taiere

G64 Anulare oprire exacta

G80 Anulare ciclu inchis

G97 Anularea vitezei constante.

G99 Avans / rotire

Nu exista reglaj de baza pentru FEED RATE (codul F) dar odata programata o functie F , ea este valabila pana ce este inlocuita cu o alta functie sau pana ce masina este oprita..

2.7 FORMATUL UNUI PROGRAM

Forma si stilul programului , sunt elemente importante in prelucrarea pe masini cu comanda numerica. Fiecare programator isi va construi diferit programul si in majoritatea cazurilor un programator nu va putea identifica un program care nu a fost scris de el. Este important ca un programator sa fie consecvent si eficient si care sa scrie functiile in asa mod incat ele sa apara intr-o anumita ordine in program.

De exemplu:Program X, Z este ordine alfabetica in orice bloc. Masina va citi X, si Z intr-o ordine favorita, dar noi vrem sa fim consecventi . Inatai scriem X, pe pozitia a doua Z.

In prima linie sau primul bloc dintr-un program unde se utilizezaza o functie G activa, trebuie sa existe o comanda de intoarcere la punctul zero al masinii , orice schimbare de scula trebuie sa fie precedata de o intoarcere a masinii la zero , aceasta comanda nu este necesara , dar este o masura buna de siguranta.

A doua linie trebuie sa contina o schimbare de scula, coordonate de lucru, sau viteza maxima a arborelui, in raport de scula ce urmeaza a fi folosita.

In a treia linie sau in al treilea bloc se indica o comanda de avans rapid (G00) Trebuie anulata orice viteza de prelucrare a suprafetei mod ( G97 ). Trebuie selectata o scula si adaugata in offset cu comanda Txxyy.Si trebuie specificata o comanda de viteza a arborelui (S___) precum si o rotatie in sens orar (M03) a brosei.

In a cincea linie optional , se poate specifica viteza constanta cu ( G96 ), avansul / min. cu ( S…), si optional pornirea lichidului de racire cu ( M08 ).

Un exeplu de program cu primele cinci linii ar arata in felul urmator:

G12345;(Numele programului va fi afisat aici sub List. Prog. N1 G28 N2 T101 (O.D.Tool x .031 TNR) N3 G50 S2400 N4 G97 S800 M03 N5 G54 G00 X2.Z0.1 M08 N6 G96 S425Toate codurile necesare pentru fiecare operatie sunt listate mai sus. Acest format este o practica buna, pentru a separa stilul Dvs .de cel al altor programatori.2.8 CICLI DE PRELUCRAREUn ciclu de prelucrare este folosit pentru a simplifica prelucrarea unei piese.Cicli de prelucrare sunt definiti de cele mai comune si repetitive operatii, cum ar fi strunjire, filetare , gravare si gaurire.Exista doua cicluri de prelucrare, modali si ne modali.Ciclul modal de strunjire cum ar fi G 90 , ramane activ dupa ce a fost definit.Orice subsecventape pozitionarea X sau Z , va fi executata cu acest ciclu de prelucrare.Ciclurile modale raman active ,pana cand sunt anulate de G80 , G00 , sfarsit de program sau RESET.Ciclurile non-modale sunt active doar in blocurile care la contin.FILETAREA PE STRUNGSe pot executa o multitudine de gauri filetate, cu ajutorul diferitelor dispozitive.Filetarea se poate executa cu ajutorul unui tarod fixat pe o port scula ( filetare rigida ),cu ajutorul unei mandrine de compensare, cu un cap de filetare reversibil, sau o frezare elicoidala de filet. Fiecare metoda are avantajele ei distincte.Filetarea se face cu ajutorul ciclilor de prelucrare.Trebuie sa selectati viteza de filetare, folosind pasul filetului,calculati avansul si –l introduceti in comanda F.Pagina ajutatoare HELP / CALC va calcula pentru Dvs aceste valori.

2.9 PANOUL DE COMANDA

Panoul de comanda al masinii, cu taste luminoase

In timpul exploatarii este important a se cunoaste selectarea modului de lucru la o masina cu comanda numerica. La aceasta comanda numerica exista sase moduri de lucru, precum si un mod de simulare. Aceste sase moduri de lucru sunt inscriptionate pe taste dupa cum urmeaza :

EDIT pentru editarea unui program deja memorat

MEM pentru derularea unui program deja memorat

MDI / DNC pentru derularea unui program introdus manual sau pentru selectarea modului de lucru DNC

HANDLE JOG pentru utilizarea modului manual e lucru, sau modului de reglare

ZERO RET pentru revenirea la punctul zero al masinii

LIST PROG pentru afisarea listei de programe, precum si pentru transmiterea si receptionarea de programe

Modul de “simulare grafica “ va fi activat prin selectarea tastei DISPLAY.Modul MEM sau MDI permite pornirea unui program prin apasarea tastei CYCLE START. In timpul derularii unui program nu este posibila schimbarea unui mod de lucru; trebuie sa asteptati pana ce programul este terminat, sau puteti apasa tasta RESET si opriti programul.Cand modul MDI este deja selectat, modul DNC poate fi selectat printr-o a doua apasare a tastei MDI, in cazul in care modul DNC a fost activat prin parametrii de utilizare. Prin orice mod enuntat mai sus, puteti utiliza cele taste DISPLAY pentru a afisa pe ecran informatia dorita.

PROGRAM/CONVRS afisaza programul selectat

POSIT afiseza pozitia axelor

CURENT COMDS afiseaza comanda in curs, precum si timpul

ALARM / MESG afiseaza mesajele si mesajele utilizatorului

PARAM/ DGNOS afiseaza parametrii sau datele din diagnoza

SETG / GRAPH afiseaza parametrii utilizatorului si selectarea

HELP-CALC afiseaza manualul de utilizare si calculator

Cand un program este in curs de derulare, puteti alege sa se afiseze una din informatiile de mai sus sau o lista de programe care se afla in memoria masinii prin apasarea tastei LIST PROGR. Aceasta este utila pentru a putea stabili care program cu BACKGROUND EDIT poate fi editat . BACKGROUND EDIT este la dispozitia masinii Dvs. si poate fi selectat prin afisarea programelor.

Intreaga functionare a masinii cu comanda numerica este comandata de la pupitrul de comanda al operatorului.Acesta cuprinde ecranul (DISPAY) , tastatura, intrerupatorul de pornire si oprire, ampermetrul, roata de mana ca si tasta EMERGENCY STOP (oprire de urgenta), CYCLE START (ciclul de pornire) precum si FEED HOLD (oprirea avansului).

TASTATURA este o membrana plata , cu domenii de tastare care se activeaza printr-o usoara apasare. Prin apasarea tastei SHIFT se modifica functia tastelor conform semnului albastru din coltul stanga sus. De fiecare data tasta SHIFT trebuie apasata o data pentru comutarea semnelor. Printra doua apasare a tastei SHIFT comutarea este anulata.

ROATA DE MANA permite comanda avansului manual si incremental. Fiecare increment de la roata de mana corespunde valorilor de : 0,001, 0,01 si 0,1 mm pentru axele liniare si 0,001, 0,001 si 0,01 ° pentru axa rotativa. Roata manuala are 100 de pasi / rotatie. Deasemenea ea poate fi folosita in modul EDIT pentru deplasarea cursorului pe ecranul masinii .

Prin apasarea tastei EMERGENCY STOP (oprire de urgenta) miscarea masinii este oprita imediat, deasemenea servo-motoarele , arborele principal, schimbatorul de scule precum si pompa lichidului de racire.

La apasarea tastei CYCLE START (pornire ciclu), se porneste un program de lucru in modul MEM sau MDI si se permite continuarea miscarii dupa FEED HOLD sau continuarea deplasarii dupa stop SINGLE BLOCK.

La apasarea tastei FEED HOLD (intreruperea avansului) miscarea pe toate asele este oprita pana cand este apasat din nou CYCLE START.Prin apasarea tastei FEED HOLD se va opri miscarea pe toate axele pana cand CYCLE START este apasat.

ATENTIUNE!

FEED HOLD nu va opri miscarea arborelui , a turelei ,a pompei de racire sau a papusii mobile.Prin apasarea SINGLE Block (operare bloc cu bloc) de pe pupitrul de comanda se anclanseaza si se declanseaza modul bloc cu bloc. Prin acest mod , comanda executa un bloc dupa care se opreste. La fiecare apasare a tastei CYCLE START, un nou bloc va fi prelucrat.La apasarea tastei RESET de pe panoul de comada se vor opri intotdeauna servomotoarele, arborele principal, schimbatorul de scule, precum si pompa pentru lichidul de racire. Serveste deasemenea la oprirea executarii unui program in derulare. Aceasta nu este o metoda recomandata pentru oprirea masinii, deoarece la plecarea mai departe din punctul unde s-a oprit este mai dificila, SINGLE BLOCK si FEED HOLD sunt prevazute pentru o intrerupere de parametrii cu urmarirea programului. RESET nu opreste nici una din axele ajutatoare dar ele se vor opri totusi la sfarsitul deplasarii in curs.

FUNCTIILE BUTOANELOR

F1 - in modul EDIT si cu afisarea PROGRAM DISPLAY se demareaza definitia unui bloc. In modul LIST PROGR, F1 executa un duplicat al unui program deja memorat si ii atribuie un nou nume la pornirea liniei de comandaIn afisarea OFFSET F1 introduce valoarea , ca informatie de decalaj.

F2 - in modul EDIT si cu afisarea PROGRAM DISPLAY , termina definitia unui bloc.

F3 – in modul EDIT si MDI , copiaza linia ajutatoare pentru a fi evidentiata intr-o miscare circulara, pe linia de introducere date, afisata pe randul de jus al ecranului. Aceasta tastare este utila si va fi folosita atunci cand apelati la solutia de dezvoltare a uneideplasari circulare. Apasati tasta INSERT (inserare) pentru a ajuta linia de comanda in executrea unei deplasari circulare in programul Dvs. La functiile ajutatoare (calculator) aceasta tasta

copiaza valoarea afisata in fereastra de calcul, in zona de introducere date, pentru a evidentia functiile trigonometrice, circulare sau frezare.

F4 – in modul MEM si la afisarea PROGRAM DISPAY aceasta tastare permite selectarea functiilor BACKGROUND EDIT sau PROGRAM REVIEW. BACKGROUND EDIT este selectat prin introduderea Onnnnn si a numarului programului de editare.PROGRAM REVIEW este selectat doar prin apasarea tastei F4. Prin aceasta tastare, va fi afisat in partea stanga a ecranului, un rezumat al programului aflat inderulare, iar pe partea dreapta se poate vedea programul. La tasta HELP CALC cu functiile ajutatoare ale calculatorului se pot efectua : scaderi, adunari, inmultiri sau impartiri ale valorilor date de calculator si evidentiate de functiile trigonometrice, circulare sau de frezare.

REGLAREA STRALUCIRII ECRANULUI

2.11 TASTATURA

Tastatura tabloului de comanda este impartita in noua sectoare dupa cum urmeaza :

RESETARE 3 tasteFUNCTIONARE 8 tasteJOG (deplasari) 15 tasteAVANSURI 15 tasteAFISARE 8 tasteCURSOR 8 tasteLITERE 30 taste

Buton de reglare a stralucirii ecranului

MODURI DE LUCRU 30 tasteNUMERICE 15 taste

O descriere exacta, cum si cand se folosesc aceste taste , o gasiti in registru. In cele ce urmeaza veti gasi o scurta descriere a tastelor pe sectoare.

Tastele RESET se afla in partea stanga sus a panoului de comanda

RESET opreste toate deplasarile masinii, iar comanda numericaa masinii sare automat la inceputul programului actual aflat in derulare.

POWER UP / RESTART Dupa pornirea masinii si dupa apasarea acestei taste, se executa o trecere in fiecare punct de referinta a axelor masinii si deasemenea scula cu numarul 1 este pusa in pozitia de taiere

AUTO OFF Pozitionarea automata a axelor masinii pe zero, si pregatirea masinii pentru oprire

TASTE FUNCTIONALE Sub tastele RESET se gasesc tastele functionale. Acestea sunt in numar de opt si permit executarea de functii speciale care se afla implementate in soft-ul masinii.

F1 –F4 sunt taste le folosite pentru editare, grafica, editare in

fundal, si ajutor pentru calcularea executiilor de functii speciale

X DIAM MESUR Se foloseste la inregistrarea sculei in offset pe axa X,in

pagina de offset ,in timpul setarii

NEXT TOOL Aceasta tasta serveste pentru selectarea urmatoarei scule

X / Z Se foloseste pentru schimbarea axelor X si Z in modul manual, in timpul setarii

Z FACE MESUR Se foloseste la inregistrarea sculei in offset pe axa Z,in pagina de offset ,in timpul setarii

Tasta JOG Tastele se afla in partea stanga a panoului de comanda,sub tastele de functii. Aceste taste determina pe

care axe trebuie trimise semnalele de la roata de mana. Selectarea unei axe pentru comanda prin roarta de mana se face prin apasare scurta pe tasta apropiata. Daca o tasta este apasata si mentinuta, axa respectiva se deplaseaza atata timp cat tasta ramane apasata. Daca mentinem apasat o tasta “+” miscarea pe axa se face astfel incat pozitia sculei in raport cu coordonatele se modifica in sens pozitiv. Daca se apasa si se mentine apasata o tasta “-“ miscarea pe axa se face astfel incat pozitia sculei in raport cu coordonatele se modifica in sens negativ.

+Z, -Z Selecteaza axa Z

+X, -X Selecteaza axa X

RAPID Daca aceasta tasta este apasata simultan cu una din tastele (X-, X+, Z-, Z+) atunci deplasarea se va face

spre directia selectata, cu maximum de viteza in modul manual.

Pe partea dreapta a tastelor JOG, se gasesc trei taste pentru controlul eliminatorului de span.

CHIP FWD aceasta tasta porneste eliminatorul de span, in sensul de eliminare a spanului.

CHIP STOP opreste miscarea eliminatorului de span

CHIP REV porneste eliminatorul de span in sens invers

Pe partea stanga a tastelor JOG, se gasesc trei taste pentru controlul optiunii papusii mobile .

TS← Apasand aceasta tasta, papusa mobila inainteaza spre

arboreTS RAPID Creste viteza papusii mobile, cand este apasata simultan

cu o alta tasta a papusii mobile

TS→ Apasand aceasta tasta , papusa mobila se deplaseaza dinspre

arbore in dreapta

OVERRIDES Tastele OWERRIDE se gasesc in stanga panoului de comanda si

permit operatorului sa aplice “owerride” , adica sa poata modificamiscarea de avans precum si viteza arborelui principal.

FEED RATE Nu are tasta

-10 Diminueaza viteza de avans existenta cu 10%( de la 0-200%)

100% Regleaza viteza de avans a comenzii la valoarea programata

+10 Mareste viteza de avans cu 10% ( de la 0-200%)

SPINDLE Nu are tasta

-10 Diminueaza viteza programata a arborelui cu 10%( de la 0-200%)

100% Regleaza viteza brosei la viteza programata

+10 Mareste viteza existenta a brosei cu 10% ( de la 0-200%)

FWD Porneste rotirea arborelui in sens orar. Exceptie masinile CE

STOP Opreste arborele

REV Porneste rotirea arborelui contra sensului orar.Exceptie masinileCE.

5% Limiteaza avansul rapid la 5% din valoarea maximala

25% Limiteaza avansul rapid la 25% din valoarea maximala

50% Limiteaza avansul rapid la 50% din valoarea maximala

100% Permite avansul rapid la valoarea maxima

AFISAREA Tastele de afisare se gasesc in mijlocul panoului in partea de sus Aceste taste permit accesul la diferite afisari legate de functiile

de lucru si contribuie la sprijinirea programelor pe care utilizatorul le poate ordona. O singura tasta din acestea poate avea mai multe functiuni, la o apasare repetata a lor pot aparea pe ecran mai multe afisari. Afisajul prezent apare intotdeauna in coltul de sus stanga al ecranului

PROGRAM/CONVRS este o tasta cu dubla functiune. L aprima apasare apare pe ecranul masinii programul selectat actual. La o a doua apasare se deschide programarea QUICKCOD.

POSIT indica pozitia axelor masinii. Prin apasarea pe PAGE UP sau PAGE DOWN, operatoruilpoate vedea distanta parcursa in prelucrare. Aceasta afisare apare cu litere mari.

OFFSET acesta indica lungimea si raza sculelor. Prin apasarea PAGE UP se afiseaza valoarea offset a axei de lucru.

CURNT COMDS afiseaza programul actual, valorile modale ale programului si valorile in curs de executare. Daca se apasa de mai multe ori pe PAGE DOWN apar afisate valorile modale, functionarea ca timp a sistemului, macro variabilele, durata de utilizare a sculelor, precum si informatii despre incarcarea sculelor.

ALARM MESGS afiseaza textul complet al alarmei, cand becul de alarma al masinii clipeste precum si fereastra de pe ecran. Prin apasarea si mutarea sagetilor spre dreapta sau spre stanga , vor fi afisate alarmele anterioare aparute la masina. Daca se apasa PAGE DOWN apare prima pagina pentru anuntare si notite folosite de utilizator.

PARAM DGNOS afiseaza posibilitatile de modificare ale parametrilor fixati de fabricant. Daca se apasa PAGE UP vor fi afisate corectiile arborelui conducator. Prin apasari multiple pe PAGE DOWN se vor afisa parametrii generali precum si X, Y, Z, A si B. Daca tasta PARAM este apasata de doua ori, apare pe ecran prima pagina cu datele despre DIAGNOZA. Aceasta pagina arata intrarile si iesirile. Prin apasarea PAGE DOWN apara a doua pagina cu datele DIAGNOZA, pe care apar intrarile suplimentare de date si unde figureaza date analogice.

SETNG GRAPH afiseaza posibilitatile de modificare a setarilor utilizatorului. Daca se apasa de doua ori SETNG se da posibilitatea tracerii in mod grafic , unde utilizatorul poate corecta programul curent si programul genereaza vizual traiectoria sculei.

HELP CALC afiseaza o versiune prescurtata a manualului. Daca se apasa a doua oara HELP se afiseaza calculatorul de ajutor. Existra trei pagini ajutatoare care pot fi utilizate. Prin apasare pe PAGE DOWN apare ajutor pentru strunjire , filetare, trigonometrie sau ajutor pentru executii circulare.

CURSOR TASTE Tastele pentru cursor se gasesc in mijlocul panoului de Comanda. Acestea permit utilizatoruluui sa deplaseze cursorul pe ecranul masinii pe diferite domenii ale comenzii. Deasemenea ele servesc la editarea programelor CNC.

HOME tasta cu functiune de corelare a contextului. In mod normal , deplasaza cursorul in partea superioara a

ecranului, ceea ce la editare inseamna primul bloc din program. In mod grafic reprezinta afisajul ferestrei tabloului de vizualizare dupa ce a fost apasata tasta F2.

PAGE DOWN Se foloseste pentru schimbarea afisajului pe display,

deplasarea in jos a paginii in editor sau pentru inchiderea zoomului cand ne aflam in modul grafic.

ALPHA KEYS : Tastele alfabetice permit utilizatorului sa introduca 26 de litere din alfabet impreuna cu alte caractere speciale.

SHIFT Tasta Shift permite accesul la caracterele albe din tastaturaApasand tasta Shift impreuna cu o litera (caracter) alb,

(UP ARROW)

(LEFT ARROW)

(RIGHT ARROW)

Este utilizat pentru deplasarea cursorului pe linii

La fel ca LEFT ARROW , numai ca deplasrea se face spre dreapta. Tasta in corelatie cu contextul.

In editor pentru derularea unei pagini in sus sau in modul grafic ca lupaPAGE UP

Tasta utilizata pentru selectarea de pozitii ce pot fi editate individual in interioarul textului. Cursorul se deplaseaza spre stanga. Selectarea de date facultative intr-un camp editat. In mod grafic , fereastra lupei este deplasata spre stanga.

END In general, cursorul este deplasat in pozitia cea mai joasa a ecranului. La editare aceasta reprezinta ultimul

bloc din program.

(DOWN ARROW) Identic cu UP ARROW, numai ca deplasarea se face in jjos.

aceasta litera va fi trimisa in comanda control a masinii.Daca comanda control a masinii are instalata a 5-a axaaxa B este selectata pentru actionarea prin taste, apasandShift urmat de +,- tasta A.

EOB Acesta este caracterul END OF BLOC (sfarsit de bloc)Semnul va fi afisat pe ecran ca punct si virgula si va

semnificasfarsitul unui bloc de programare.

( ) parantezele sunt folosite pentru separarea comenzilor din programul CNC, de comenzile utilizatorului. Ele trebuie sa fie utilizate tot timpul pereche si nu este obligatoriu sa contina semne suplimentare. In momentul transmiterii programului de fiecare data cand o linie de cod care nu este valabila apare prin intermediul interfetei RS-232, aceasta este inserata intre doua paranteze si este adaugata programului.

\ in cateva comenzi analogice FANUC, caracterele de suprimare a blocului sunt utilizate pentrua alege intre doua posibilitati existente in acelasi bloc NC. Aceste caractere de suprimare nu se vor afla niciodata la inceputul unui bloc. De exemplu : in urmatoarea linie, T 2 este executat cand optiunea blocul de suprimare este oprita . Cand functia de suprimare este anclansata atunci T.1 este executat

T1/T2N1 G54

Aceasta nu se poate executa cu comanda HAAS.

Pentru a avea acelasi rezultat programarea trebuie facuta dupa urmatoarea metoda :

/T2 M99; (T2 este utilizat si BLOCK DELETE este declansat, OFF)T1; (T1 este utilizat si BLOCK DELETE este anclansat

ON)N1 G54;

[ and ] parantezele drepte sunt utilizate pentru functii si expresii macro.

TASTE MODURI DE LUCRU tastele de selectare a modului de exploatare se afla pozitionate in partea de sus dreapta ale panoului de comanda Prin intermediul acestor taste se poate lucra cu masini cu comanda CNC.

Tastele sunt impartite in sase moduri principale de lucru. Utilizatorul are posibilitatea de selectare a unui mod de lucru prin apasarea pe tasta cu sageata care se afla in partea stanga, prin aceasta apasare se deschide calea de lucru a tastelor ce se gasesc pe acel rand. Altfel aceste taste nu sunt disponibile. Modul actual de lucru se gaseste afisat intotdeauna in partea dreapta sus a ecranului.

EDIT selecteaza modul EDIT

INSERT insereaza texte in memoria masinii, dupa pozitia momentana a cursorului. Este deasemenea folosit pentru copierea de blocuri de coduri dintr-un program.

ALTER modifica pozitia pe care se afla cursorul, conform cu textul de introducere a datelor. Instaleaza un program MDI in lista de programe.

DELETE sterge pozitia pe care se afla cursorul

UNDO sterge sau anuleaza pana la 9 pozitii, ce au fost modificate in editare.

MEM selecteaza modul MEM

SINGLE anclanseaza modul de lucru bloc cu bloc, asadar cand

BLOCK tasta CYCLE START este apasata, masina va prelucra doar un singul bloc, din programul ce se afla in derulare.

DRY RUN este utilizat pentru verificarea deplasarii in curs a masinii, fara ca piesa sa fie prelucrata. Viteza programata va fi inlocuita cu ajutorul tastelor de viteza din modul JOG.

OPT STOP anclanseaza oprirea optionala. La detectarea unui cod M01 dintr-un program, opreste automat executia programului. Daca programul este pregatit pentru interpretarea mai multor blocuri si cand optiunea stop a fost apasata, exista posibilitatea ca M01 sa nu fie dat din comanda (vezi G103)

BLOCK DELETE blocurile marcate cu o bara oblica “\” ca prim semn, vor fi ignorate sau nu vor fi executate cand aceasta optiune este activata.

MDI/DNC selecteaza modul MDI sau modul de operare DNC

COOLNT porneste sau opreste lichidul de racire

JOG Roteste arborele la viteza selectata in Setting 98SPINDLE ( Spindle Jog RPM )

TURRET FWD roteste turela de scule inainte , pana la urmatoarea scula. Daca turela este pozitionata pe numarul de scula cel mai ridicat , aceasta va avansa la scula nr 1.Daca Tnn este introdus pe linia de inceput, turela va avansa la scula nn.Exceptie pe masinile din CE.

TURRET REW roteste turela de scule inapoi , pana la scula anterioara. Daca turela este pozitionata pe scula nr.1, turela va merge in sens invers, la numarul de scula cel mai mareDaca Tnn este introdus pe linia de inceput, turela va avansa in directia inversa la scula nn.Exceptie pe masinile din CE.

HANDLE JOG selecteaza modul JOG

.0001, .1 0001 inch sau .001 mm per increment la roata de mana. La mers in gol .1 inch/min

.001, 1 .001 inch sau .01 mm per increment la roata de mana. La mers in gol 1.inch/min.

.01, 10. .01 inch sau .1 mm per increment la roata de mana. La mers in gol 10.inch/min.

1, 100 .1 inch sau 1 mm per raster la roata de mana electronica. La mers in gol 100 mm inch/min.

ZERO RET selectarea modului ZERO RET

AUTO ALL AXES deplasarea la punctul de referinta al masinii a tuturor axelor

ORIGIN aducerea la punctul zero, a diverselor afisari si numerotari

ZERO SINGLE Cautarea punctului zero a axei, care a fost specificata pe AXIS linia de introducere a datelor

HOME G28 toate axele se deplaseaza in miscare rapida la punctul de referinta al masinii

SINGLE AXIS Oricare din axele X, Z sau B (papusa mobila) pot fi intoarse la zero individual

HOME G28 Pentru a putea fi folosita aceasta caracteristica, operatorul trebuie sa introduca X, Z sau B dupa care sa apese tasta HOME G28.Apasand tasta HOME G28, fara a introduce mai intai litera pentru axa respectiva, toate axele se vor intoarce la zero.Daca axa selectata a fost invalidata, un mesaj DISABLED AXIS va fi afisat pe ecranul masinii.Daca deplasarea pe axa dorita poate cauza intrarea turelei cu scule in papusa mobila , mesajul X IN THE WAY va aparea pe ecran si nici o deplasare nu va fi posibila.

SECOND HOME NC va trimite rapid (care au 2 ND HOME BTN bit-1 )toate axele la coordonatele specificate in WORK OFFSET G129.Aceasta caracteristica a fost adaugata pentru a inlesni miscarea turelei de catre operator, si de aducere a turelei in fata ferestrei si a putea introduce manual scule.Pentru a lucra in modul adecvat , operatorul trebuie mai intai sa seteze G129 din WORK OFFSET la valoarea dorita.

LIST PROG afiseaza pe ecran lista cu programele aflate in memoria masinii.

SELECT PROG prin tastarea acestei taste programul care este luminat in lista de programe, devine program actual. Pentru acest program in derulare apare un asterix in lista de programe.

SEND RS 232 transmiterea de programe prin interfata RS 232

RECV RS 232 receptionarea de programe prin interfata RS 232

ERASE PROG sterge programul actual, sau programul specificat in linia de introducere date.

TASTELE NUMERICE acestea permit utilizatorului sa introduca cifre si alte semne specifice in comanda masinii

CANCEL tasta CANCEL este utilizata pentru stergerea ultimului semn introdus pe linia de introducere date.

SPACE reprezinta spatiul pentru formatarea unui comentariu in interiorul unui program

WRITE / aceasta este o tasta cu multiple utilizari. Ea trebuie ENTER apasata de fiecare data cand utilizatorul introduce date

noi sau cand acestea sunt schimbate in comanda masinii.

_.,+,=# si * accesul la aceste simboluri se face la inceput prin apasarea tastei SHIFT, iar dupa aceea prin apasarea tastei pana la aparitia simbolulii dorit. Aceste caractere sunt folosite la expresiile macro.

?,%,$,!,&,@ si : accesul la aceste simboluri suplimentare se obtine la fel ca mai sus prin apasarea tastei SHIFT. Aceste simboluri sunt folosite la comentariile programelor.

2.12. Pornirea / Oprirea

Pornirea

Este o singura metoda de pornire a acestei masini cu CNC si ea se face cu ajutorul butonului verde care se afla sus in partea stanga a panoului de comanda. In momentul apasarii butonului verde intrerupatorul general al masinii care se afla amplasat in spatele masinii , trebuie sa fie pe pozitia deschis. La fiecare intrerupere de tensiune, masina se opreste si de fiecare data trebuie apasat acest buton pentru repornire. La fiecare noua pornire masina trebuie sa-si gaseasca fiecare punct de referinta fix pe care il are inainte de inceperea unei operatii.

Dupa apasarea tastei AUTO POWER UP, la pornire acest punct se fixeaza. Modul ZERO RET ca si tasta AUTO ALL AXES pot initializa sistemul si dupa aceea toate alarmele sunt sterse. O axa se poate selecta individual doar prin apasarea unei taste X, Y, Z sau A si dupa aceea prin apasarea tastei ZERO SINGL AXIS. Pozitia gasita corespunde punctului zero al masinii.

ATENTIE !!!! Dupa pornirea masinii , aceasta nu cunoaste pozitia ei initiala si nici limita axelor, de aceea trebuie daplasata la punctul de referinta M/C prin activarea tastei AUTO POWER UP sau ZERO RET / ALL AXES. Un avans lent este posibil de imprimat masinii , in mod incremental cu ajutorul rotii de mana. In acest caz daca se executa o deplasare necontrolata in directia negativa a masinii se poate deteriora carcasa de protectie precum si arborele principal prin incarcarea (tensionarea bilelor de la rulmentii brosei). Pentru a evita acest lucru, trebuie masina trebuie deplasata cu ZERO RET la punctul de referinta, inainte de a se executa orice altceva.

NOTA: Turela de scule se pozitioneaza intotdeauna pe scula Nr.1 si numai dupa aceea se aduce in pozitia care este definita de parametrul 81 utilizat.

Dupa fiecare noua pornire trebuie apasata tasta HOME G28, prin acesta cele doua axe Z si X vor fi repozitionate in pozitia initiala . Daca axa Z este pozitionata inainte de aducerea la punctul zero al masinii, atunci axa X va fi deplasata prima

NOTA : Interventiile la motoare, la arborele principal precum si la intrerupatoarele de repunere la zero care au o importanta majora pentru punctul de referinta al masinii, vor fi efectuate doar de tehnicieni specializati de producator. Un punct de referinta al masinii reglat incorect, poate provoca avarii importante asupra arborelui principal, al protectiei cailor de rulare, al ghidajelor liniare si a rulmentilor sau a turelei de scule. .

Oprirea

Exista diferite metode de oprire a masinii. Prin apasarea butonului rosu POWER OFF, masina se opreste imediat.Deasemenea masina poate fi programata sa se opreasca dupa fiecare sfarsit de ciclu (M30), sau dupa un anumit timp cat masina nu are activitate. Acestea sunt setarile 1 si 2.O alta metoda , care este preferabil a se folosi, consta in apasarea tastei POWER DOWN. Masina este oprita si pastreza ordinea secventelor pentru o noua pornire si oprire , iar secventa de oprire s-a executat corect. La activarea acestei taste , axele se reintorc la punctul zero al masinii, scula nr.1 este introdusa in brosa, iar masina se opreste in 30 de secunde .Deasemenea masina poate fi programata , ca la sfarsitul unui ciclu sa se opreasca (M30) sau dupa un timp prereglat in care masina nu lucraza. Acestia sunt parametrii 1 si 2 ai utilizatorului.Masina se opreste deasemnea automat, cand exista o supra tensiune pe retea, sau cand apare o supraincalzire. Daca acestea persista 4, 5 minute, masina anunta pe monitor ca in urmatoarele 30 de secunde va initia procedura de oprire automata. Alarma afisata referitoare la supraincalzire are nr. 176, iar cea referitoare la supratensiune are nr. 177. Pentru reluarea lucrului trebuie avut din nou curent si tasta POWER ON sa fie apasata.

PROCEDURA DE SETARE

Urmatoarea secventa de operare este un exemplu de de cum se seteaza masina pentru prelucrarea unei bare

1-Incarcati un program in memoria masinii. Acesta se poate introduce cu ajutorul tastelor,sau direct in comanda control a masinii prin intermediul interfetei RS-2322-Asigurati sculele necesare.3-Pregatirea mandrinei, a pensetei, sau dispozitivului de prindere a piesei.4-Schimbati in modul JOG si displayul in OFFSET. Acesta este posibil cu ajutoru tastelor de setare aflate sub tastele de functii aflate pe tastatura.Tastele de setare sunt X DIA MESUR, NEXT TOOL,X/Z ; si Z FACE MESUR :

Executati urmatoarele setari ale sculelor de taiere pentru diametrul exterior.

5- Incarcati setarile piesei sau a materialului6-Asigurati spatiul necesar pentru o schimbare de scula. Aceasta se poate executa deplasand axele X si Z in mod manual spre un loc unde nu se poate interfera cu mandrina, piesa sau dispozitivul de prindere. Succesiv puteti apasa pe HOME G28, care va duce toate axele la punctul zero al masinii.7- Alegeti o scula de strunjire, aceasta poate fi scula nr.1sau in general o scula de strunjire si finisare. Selectati scula prin introducerea numarului de pozitie stationara a acesteia dupa care apasati NEXT TOOL. Aceasta schimbare va face ca scula nou introdusa sa fie scula curenta.Dealtfel pe ecran va fi luminata pozitia cu numarul sculei din offsetul de scule pentru pozitia respectiva, care va trimite informatia in comanda control a masinii pe axa X in modul manual.Pentru masurarea pozitiei sculei pe X din offset se vor executa urmatoarele:

8-Porniti arborele pentru o atingere superficiala a suprafetei de prelucrare adiametrului exterior. Aceasta atingere usoara a materialului se executa in modul manual.Puteti folosi tasta X/Z, pentru a schimba axele de pe X sau Z , daca este necesar. In general puteti pleca de la un punct apropiat de arbore, si sa prelucrati indepartandu-va pe aceiasi axa de acesta.Curatati piesa sau materialul respectiv pe o portiune de aprox. 75%, puntru a putea masura diametrul exterior al acesteia cu micrometrul.9-Retrageti-va pe axa Z de la partea strunjita, opriti arborele cu ajutorul tastei STOP, si masurati diametrul exterior.10-Apasati X DIA MESUR pentru a inregistra offsetul de la punctul zero al masinii la suprafata strunjita.Introduceti valoarea diametrului masurat in controlul masinii pe linia de introducere date si apasati WRITE. Aceasta va adauga diametrul la offset , asa ca X offsetul pentru varful sculei va fi in centrul arborelui.

Pentru masurarea pozitiei sculei pe Z din offset se vor executa urmatoarele:

11-Pozitionati scula pentru a executa o curatire a piesei sau materialului.. Apasati X/Z pentru a selecta X12-Porniti arborele cu ajutorul tastei de pornire in sens orar al acestuia. Indepartati-va de suprafata piesei in modul manual ,retrageti-va pe axa X de la piesa, si opriti arborele .13-Apasati Z FACE MESUR Pentru a inregistra offsetul de la punctul zero al masinii pana la suprafata piesei.Daca partea din program nu face o referinta la atingerea exterioara a piesei , puteti adauga o valoare aditionala in offset, prin introducerea valorii respective in memoria masinii, pe linia de introducere date si apoi prin apasarea tastei WRITE.

Masurarea aditionala a diametrului exterior in offsetul de scule , prin selectarea altui diametru exterior, prin atingerea sculei pe axele X si Z a piesei strunjite.

14-Asigurati spatiul necesar pentru o schimbare de scula, a se vedea punctul 6 anterior15-Apasati NEXT TOOL, pentru a obtine scula urmatoare, a se vedea punctul 7 anterior16-Mutati scula in modul manual intr-un punct aflat in afara piesei si efectuati o atingere exterioara a acesteia.Dupa ce ati atins cu varful piesa, apasati tasta X DIA MESUR,

pentru a fi inregistrata in pozitia X a offsetului. Introduceti diametrul piesei si apasati tasta WRITE.17-In modul manual mutati scula la un punct de pe suprafata piesei, si executati o atingere exterioara a piesei. Dupa ce ati atins cu varful piesa, se apasa tasta Z FACE MESUR pentru inregistrarea valorii in pozitia Z din offset.Orice valoare suplimentara se poate introduce in offset prin apasarea tastei WRITE.18- REPETATI pasii anteriori de la 14 la 17 , pentru toate sculele ramase ptr. Diametrul exterior.

Executati urmatoarele setari ale sculelor de taiere pentru diametrul interior.

19-Selectati un burghiu de pe turela de scule, si in modul manual veniti cu el in centrul arborelui.20-Porniti arborele ,si efectuati o gaura in material destul de adanca ,pentru a putea introduce un instrument de masura. Extrageti burghiul pentru a putea face o schimbare de scula 21-Selectati o scula de strunjire a diametrului interior, prin apasarea tastei NEXT TOOL si procedati la fel ca la pozitia 722-Pozitionati pe axa X, in asa fel incat sa puteti masura diametrul interior.selectati axa Z cu ajutorul tastei X/Z, si rotiti. Deplasati scula inapoi pentru a curata interiorul , dupa care masurati.Inregistrati valoarea in offsetul X de scule( procedand ca la poz. 10 ) cu ajutorul tastei X DIA MESUR.23-Repetati procedeul de la punctul 14 la 17 pentru toate sculele ramase si folosite la strunjirea interioara, cu exceptia in care doriti sa faceti o atingere interioara a diametrului interior, pentru a seta piesa, altfel decat a diametrului exterior.

2.13 MANUAL DE OPERARE

INTRODUCEREA MANUALA DE DATE (MDI)

La alimentarea manuala a datelor aveti posibilitatea de a introduce date ce pot fi executate imediat, linie dupa linie, fara a avea nevoie de a utiliza modurile EDIT si MEM. In aceasta comanda . MDI este de fapt o memorie care poate trata liniile continand instructiuni, fara a deranja programul principal. Datele MDI raman intacte, chiar in timpul unei comutari intre moduri sau a unei scoateri de sub tensiune.

Editarea prin MDI se face la fel ca editarea din memorie.

Deasemenea in modul MDI se poate folosit si pornirea lichidului de racire, a arborelui precum si executarea schimbarii de scula.

Un program in MDI poate fi introdus in memorie ca un program desemnat normal, punand cursorul pe prima linie ( HOME ) si introducand apoi un numar de program Onnnnn,

( mumar nou de program ) in linia de intrare si confirmand cu tasta ALTER. Acest nume va fi adaugat la lista de programe si va fi sters din MDI.

Totalitatea progamelor MDI pot fi sterse in mod MDI actionand tasta ERASE PROG.

O metoda rapida pentru selectionarea unei scule consta in apasarea pe Tnn si actionarea tastei TURET FWD sau TURET REV in loc de INSERT. Cu aceasta scula va fi comandata direct.Cand DNC este validat cu ajutorul setarii 55, o a doua apasare a tastei MDI, vor comuta comanda control in modul DNC.

Cand parametrul 57 DOOR STOP este setat pe 1, schimbarea manuala a sculei nu este permisa cu usa deschisa.Legat de aceasta, viteza de rotatie a arborelui va fi de maximum 500 RPM.

Roata de mana

Este posibila deplasarea manuala a axelor prin actionarea tastei HANDLE JOG si prin folosirea tastelor JOG cu ajutorul rotii de mana. Tastele JOG precum si roata de mana sunt libere in paralel, fara a fi necesar a alege una din ele.Displayul se va schimba pe afisarea pozitieiIn comanda manuala a papusii mobile, operatorul poate apasa- B- handle jog-, si dupa aceia in modul manual se poate deplasa papusa mobila. Alternativ in cazul in care operatorul foloseste tastele TS ← sau TS→ si dupa ce tasta a fost eliberata , controlul masinii va sta in modul manual, si papusa mobila poate fi folosita si in modul manual.Avansul manual poate fi selectat prin cele patru taste aflate in partea dreapta a tastei HANDLE JOG. Dupa ce a fost apasata ,tasta HANDLE JOG permite selectarea unei viteze de avans incremental de la 2,5 mm/min. pana la 250 mm/min., sau cu ajutorul rotii de mana de la 0,001 mm pana la 1 mm.

Axele ajutatoare nu pot fi deplasate manual in modul de tastare existent pe tabloul de comanda. Pentru aceasta se poate utiliza o tasta de avans incremental al unei axe individuale.In mod incremental viteza de avans se poate selecta de la tabloul de comanda. Pasul de progresie al rotii de mana ramane nemodificat.Pentru a comanda sau a selecta o alta axa folosind modul manual, se utilizeaza tastele +/- X sau Z. Cand una din aceste taste este apasata,aceasta axa este selectata pentru modul manual, dar ea nu se va misca daca tasta nu este apasata cel putin ½ sec. Dupa ½ sec axa se va deplasa in directia dorita, si cu avansul selectat

Axele atribuite tastelor +A si –A se mentin si raman chiar daca se schimba modul de lucru sau dupa oprire.

2 .14 OPERARE AUTOMATA

MOD DE OPERARE

La strungurile HAAS exista sase moduri de lucru. Acestea sunt:EDIT serveste la executarea de modificari manuale la o parte din

program

MEM serveste la derularea unui program ce se afla in memoria masinii

MDI/DNC este o tasta cu dubla functiune. La o prima apasare se activeaza modulde lucru MDI. Acesta serveste la introducerea rapida a unei secvente de prelucrare dintr-un program.

HANDLE / JOG serveste la deplasarea axelor cu ajutorul rotii de mana sau cu tastele JOG.

ZERO RET se utilizeaza pentru cautarea punctului zero al masinii, si intoarcerea automata a acesteia la punctul zero

LIST PROG serveste la citirea programelor, trimiterea , receptionarea si stergerea de programe.

Schimbarea modurilor de lucru se executa prin apasarea tastelor aflate in partea dreapta superioara a panoului de comanda , taste ce au fost mentionate mai sus.Cand o operatiune este pornita, ca exemplu derularea unui program, nu exista posibilitatea de schimbare a modului pana ce aceasta nu este oprita. Cele sase taste ale modului de lucru sunt dispuse vertical, iar tastele ce se gasesc in dreapta sunt atribuite modului selectat.

SELECTAREA UNUI PROGRAM

Selectarea unui program se face plecand de la modul LIST PROG. Acest mod afiseaza lista de programe existente in memoria masinii , din care se alege un program principal. Acesta va fi programul care se deruleaza, dupa ce trecem in modul MEM si se apasa tasta START. Pe afisajul LIST PROG, programul principal este acela care este marcat cu *.. Programul afisateste acelasi cu cel care se vede pe EDIT .

Pentru selectarea unui program existent se apasa tasta cursorului, sageata in sus sau sageata in jos, pana ajungeti la programul dorit (acesta va fi luminat) dupa care apasati tasta SELECT PROG. Semnul *.* se va pozitiona pe acest program.

Pentru selectarea unui nou program (crearea unui nou program) sau pentru selectarea unui program existent , se poate introduce cu ajutorul tastaturii : Onnnnn iar dupa aceea apasarea tastei SELECT PROG:

PORNIREA IN REGIM AUTOMAT

Inainte de a putea lasa un program sa se deruleze, acesta trebuie sa fie selectat in memoria masinii. Pentru alegerea unui program, se apasa tasta modului LIST PROG. Se utilizeaza cursorul pentru alegerea programului dorit dupa care se apasa SELECT PROG. Lista programelor contine numele programelor, precum si primul comentariu. Daca alimentarea cu curent a fost intrerupta , automat acest program se afla in memoria masinii si este deja selectat.Dupa ce masina a fost pornita, trebuie apasata tasta AUTO POWER UP pentru ca toate axele, precum si schimbatorul de scule sa fie initializate, actuala comanda fiind afisata , modul MEM anclansat si comanda numerica operationala.Apasand pe tasta CYCLE START aflata in partea stanga jos a panoului de comanda, va incepe executia programului.

Pentru inceperea unui program dintr-un alt loc decat de la inceput , se alege numarul de bloc prin folosirea tastaturii si a tastelor cu sageti „in jos“ sau cu PAGE DOWN pana la punctul dorit dupa care se actioneaza tasta MEM si CYCLE START, pentru a porni din acel punct. Functia PROGRAM RESTART selecteaza pagina 36, modifica modul de derulare a programului, chiar daca va aflati pe o alta pozitie, decat de inceput a primului bloc. Reglarea cu indicarea „Program Restart On“ garanteaza selectarea corecta a sculei precum si corecta pozitionare a axei, daca cumva va aflati pe o alta pozitie decat cea de inceput de program.In cazul in care exista o eroare in program, automat se declanseaza o alarma, care va opri derularea acestuia. Alarmele tipice in astfel de cazuri sunt : depasirea valorilor limitelor de deplasare, lipsa codului Q, I si J. Incercarea de deplasare peste valorile limita provoaca anclansarea unei alarme.Mesajul RUNNING apare afisat pe partea inferioara a monitorului in timpul executarii oricarui program si nu este afisat cand programul este terminat, este oprit de operator sau in cazul aparitiei unei alarme.

REPORNIREA UNUI PROGRAM

Functia „Program restart“ poate fi selectata din pagina de Setting.. Ofera posibilitatea repornirii unui program dintr-o alta pozitie decat cea de inceput a primului bloc de executie. Aceasta se poate efectua in modul MEM, prin apasarea tastelor cursorului cu sageti „in sus“ sau „in jos“, pentru gasirea si selectarea blocului de demarare a operatiei, iar dupa aceea prin apasarea butonului CYCLE START. Chiar daca „Program Restart“ este anclansat, interpretarea programului se face de la primul bloc, dar nu se va efectua nici o miscare a masinii, pana cand aceasta nu va gasi noul bloc de repornire. In acest moment axele si scula se vor aseza in pozitia corecta de deplasare si atunci va incepe operatia normala din acel punct.

OPRIREA FUNCTIONARII AUTOMATE

Exista diferite metode de oprire a derularii unui program, opririle normale anormale si la aparitia unei alarme.

1. oprirea normala cu M00, M01, M02 sau M30

2. intreruperea avansului (FEED HOL) comandata de operator. Prin reapasarea tastei START se poate continua executia programului.

3. stop Bloc cu Bloc (SINGLE BLOCK) in cazul in care aceasta este comandata de operator. Prin reapasarea tastei START se poate continua executia programului.

4. oprirea cauzata de operator in cazul deschiderii usii. Programul va reporni dupa ce usa a fost inchisa

Opririle anormale sunt:

1. Resetarea comandata de opertor. Prin aceasta toate miscarile axelor si ale schimbatorului de scule vor fi oprite. Brosa (arborele principal) si pompa lichidului de racire vor fi deasemenea oprite. Programul nu poate reporni din acest punct, de unde s-a facut oprirea. Daca SETTING 31 este pe pozitia ON, comanda numerica a masinii va sari direct la inceputul programului.

2. Oprirea de urgenta , comanda oprirea miscarilor axelor , a schimbatorului de scule, a servomotoarelor, a brosei precum si a pompei lichidului de racire. Programul nu poate reporni din acest punct. Vor fi oprite deasemenea miscarile axelor ajutatoare. Pentru anularea alarmei si pentru repornire este necesara apasarea de cel pitin doua ori a tastei RESET.

3. Aparitia unei alarme . Oprirea se poate declansa , intotdeauna cand in pro-gram apare o alarma. Nu se poate reporni programul prin apasarea tastei RESET, din punctul in care a avut loc intreruperea programului. Alarmele pot aparea din greseli de programare sau alarme ale masinii. Pentru rectificarea erorilor aparute in program este indicat a se verifica programul inainte de prima utilizare in modul de simulare grafica.

4. Decuplarea . Toate motoarele se vor opri in interval de o secunda dar nu se garanteaza pastrarea nici unei conditii la recuplare.

INTRERUPATORUL DE OPRIRE DE URGENTA

Intrerupatorul „Oprire de urgenta“ este de tipul normal inchis. Cand intrerupatorul este deschis sau defect alimentarea cu energie electrica se intrerupe imediat. Magazia de scule, antrenarea arborelui si pompa lichidului de racire se vor opri imediat.

Va atentionam ca parametrul nr.57 al masinii sub textul „POF AT E-STP“ poate influenta intrerupatorul „Oprire de urgenta“ . Cand bit-ul este pozitionat pe 1 tensiunea de alimentare este in totalitate intrerupta.

Ar fi bine ca schimbarea de scula sa nu fie intrerupta cu butonul „Oprire de urgenta“ deoarece magazia de scule nu se gaseste in acel moment intr-o pozitie de baza , deplasarea ei in pozitia finala cerand un efort suplimentar.

Daca schimbatorul de scule nu functioneaza corect, controlul masinii automat va genera o alarmaToate mesajele de eroare de schimbare de scula pot fi usor eliminate . Apasati tasta EMERGENCY STOP. Pentru a corecta elimina cauzele mecanice, iar apoi mesajele de eroare se pot sterge prin apasarea RESET. Apasati tasta ZERO RETURN ,si apoi AUTO ALL AXES, pentru a reseta axa Z si schimbatorul de scule. Nu introduceti niciodata mana la schimbatorul de scule , pana nu este apasata tasta EMERGENCY STOP.

LAMPA DE SEMNALIZARE

Lampa de semnalizare rosu si verde se afla montata pe bratul de prindere a panoului de comanda si permite operatorului sa observe de la distanta starea de functionare a masinii. In timpul lucrului normal lampa de semnalizare de culoare verde este aprinsa.

Lampa de semnalizare culoare verde lumineaza intermitent cand :- Operatorul apasa tasta FEED HOLD si deasemenea cand modul de

operare este BLOC CU BLOC si comanda numerica a ajuns la sfarsitul unui bloc.

- Cand comanda numerica se afla sub influenta M00, M01, M02 si M03.Se va opri din clipit dupa ce se apasa tasta RESET.Cand in controlul masinii se afla un M02 sau M30.

Lampa de semnalizare de culoare rosie lumineaza intermitent cand:- Apare un mesaj de alarma, sau cand este apasata tasta „Oprire de urgenta“ EMERGENCY STOP. Se va opri din clipit dupa ce se apasa tasta RESET si

au fost sterse toate alarmele.

2.15 MEMORAREA SI EDITAREA DE PROGRAME

In urma utilizarii altor functii,in afara de HELP sau mesaje de functionare , tastele alfa-numerice se afiseaza in parte inferioara a ecranului Aceasta linie se numeste linie de

introducere date . Aceasta se numeste linie de intrare de date si contine ceea ce se doreste a se introduce, dupa cere se tasteaza WRITE (scriere), ALTER (modificare) sau INSERT (introducere, inserare).

Daca pe ecran este selectat HELP. tastele alfa-numerice servesc la selectarea unei teme, motiv pentru care ele nu sunt afisate pe ecran, pe linia de introducere de date.

Daca functia Message este selectata, se poate pozitiona cursorul pe ecran si se poate scrie direct pe ceea ce este afisat.

CREAREA DE PROGRAME

Pentru stabilirea unui nou program, trebuie sa va aflati in afisajul PRGRM/CONVRS si in modul LIST PROG. Se introduce litera O ( O nu 0 ca cifra) urmat de patru numere si se apasa SELECT PROG. Programul selectat este un program principal (de baza) si este acelasi care se vede in MEM si EDIT. Se apasa EDIT pentru a se vedea noul program care va fi compus din Onnnn si EOB (;) . Toate celelalte intrari se vor executa prin apasarea unei litere urmate de o valoare numerica si se vor incheia prin apasarea unei din tastele INSERT, ALTER sau WRITE.Toate elementele introduse intr-un program sunt date de adrese (o litera alfabetica urmata de un numar) , un comentariu ( aflat intre doua paranteze)sau un sfarsit de bloc (End Of Blok = EOB sau ;)

CURSORUL cu sageata in sus, sau cu sageata in jos se foloseste pentru a cauta valorile care au fost introduse. Se introduce simplu pe linia de baza valoarea cautata si se deplaseaza cursorul cu sagetile in sus sau in jos. Cursorul cu tastele sagetii in sus va cauta elementele in sens invers pana la inceputul programului iar cursorul cu tastele sagetii in jos va cauta elementele inainte pana la sfarsitul programului .Esista si functia de cautare in modul MEM. Daca se introduce o litera care nu este insotita de o cifra, cautarea se opreste acolo unde gaseste prima data aceasta litera care va fi insotita de un numar oarecare.

ATENTIE ! Prin actionarea tastei INSERT noile date sunt introduse dupa datele marcate (imagine negativa). Cu ajutorul cursorului tastele sageata in sus sau tastele sageata in jos precum si cu ajutorul tastelor cu sageata dreapta sau sageata stanga se pot selecta datele marcate, iar tastele HOME si END va vor duce la inceputul sau la sfarsitul programuluiTastele PAGE UP (pagina in sus) si PAGE DOWN (pagina in jos executa deplasari pe distante mari). Toate aceste taste sunt operationale in modul de lucru EDIT, MEM si MDI.

Un comentariu se poate edita, fara ca acesta sa fie introdus intreg inca odata. Prin simpla deplasare a cursorului la semnul marcat ce trebuie modificat se introduce semnul nou dupa care se apasa una din tastele ALTER, INSERT sau DELETE. Utilizand tasta UNDO este posibila intoarcerea la orice schimbare facuta, ea actioneaza doar pe ultimele noua intrari .

Dupa stabilirea unui program , acestuia i se poate modifica usor numele si la fel de usor se poate modifica cu alter Onnnn. Daca numarul maxim de programe este atins, mesajul DIR FULL apare afisat si programul nu se poate realiza.

EDITAREA DE PROGRAME

Modul de lucru EDIT permite efectuarea de modificari intr-un program, care se afla deja in memoria masinii. Daca in memoria masinii nu exista nici un program se poate crea unul in modul LIST PROG. La creerea unui nou program acesta contine doar un nume de program Onnnn si un EOB.Pentru a intra in modul de lucru EDIT se apasa tasta EDIT. Programul actual va aparea pe ecran sau daca nu exista nici un program se va afisa O0000.Pentru creerea unui nume de program, se muta cursorul pe litera Onnnn , se va da literi O suita unui numar crescator, ex: =1234 si se apasa tasta ALTER. In partea dreapta a ecranului va apare noul numar al programului. Datele introduse vor aparea intai in partea stanga jos a ecranului iar dupa apasarea tastei INSERT , ALTER sau WRITE: se vor muta in partea superioara a ecranului.Pentru a introduce un program se vor tasta datele dorite si se va apasa tasta INSERT. Inainte de actionarea acestei taste exista mai multe posibilitati in afara de a introduce un cod, ca de exemplu X, Y sau Z. Dupa intrarea in program exista posibilitatea de a modifica date. Se muta cursorul cu ajutorul tastelor pe cuvantul ce ar trebui editat. Se efectuaza modificarea dorita in partea de jos a ecranului dupa care se apasa una din tastele ALTER, INSERT sau DELETE.Cu ajutorul tastei UNDO se poate anula modificarea facuta si deasemenea este eficienta pentru ultimele noua date introduse. Cu ajutorul cursorului, cu sageata in sus sau cu sageata in jos se pot cauta valorile care au fost introduse. Cursorul cu sageata in sus va cauta elementele inapoi pana la inceputul programului iar cursorul cu sageata in jos va cauta elementele inainte pana la sfarsitul programului. Exista deasemenea si functia de cautare in modul de lucru MEM. Daca se introduce o litera care nu este insotita de o cifra , cautarea se opreste acolo unde gaseste prima data aceasta litera , care va fi desigur insotita de un numar oarecare.

Afisrea erorilor la editare :

Guarded Code s-a incercat eliminarea Onnnn din pornirea unui programBad Code o linie contine date care nu sunt valabile , sau un comentariu

contine mai mult de 80 de semne Editing Error o mai veche operatie de editare nu a fost terminata; se

elimina problema si dupa aceea se apasa UNDOBad Name numele programului Onnnn nu este valabil sau lipseste.Invalid Number cifra, alaturi de codul alfabetic nu este valabilaBlock too Long un bloc poate contine maxim 256 de semne No Code o operatie de inserare a fost facuta fara a exista dateCan´Undo se pot anula doar ultimele noua modificari.End of Prg sfarsitul de program EOB nu se poate sterge

EDITAREA DIN PLAN SECUNDCu editareaq BACKGROUND EDIT (editare din plan secund). Prin aceasta se poate edita un program in memoria chiar daca in derulare se afla un alt program. Editarea in BACKGROUND EDIT se poate valida sau invalida cu ajutorul Parametrului 57.BACKGROUND EDIT se poate utiliza in modul MEM , la afisajul PROGRAM DISPAY. Se introduce O0000 pentru editarea programului si se apasa tasta F4. In cazul in care nu se introduce O000, se va obtine afisajul PROGRAM REVIEW.Daca suntem in BACKGROUND EDIT exista posibilitatea de a executa toate operatiile disponibile din modul EDIT. Pe ultimele cinci linii de pe ecran, se va afisa starea programului in derulare , iar pe linia superioara va fi afisat numele si numarul de linie al programului aflat in derulare. Pentru a iesi din BACKGROUND EDIT se apasa tasta F4.Pentru citirea programelor aflate in memorie, se va introduce o noua afisare , pentru a putea vedea lista de programe. Afisajul se numeste LIST.El se poate vedea prin apasarea LIST PROG. Afisajele sunt identice cu cele din LIST PROG, numai ca functiile de transmitere, receptie, copiere , selectare sau stergere de date nu sunt disponibile.Butonul CYCLE START nu poate fi folosit in modul BACKGROUNG EDIT. Daca programul contine o oprire M00 trebuie sa se iasa din BACKGROUND EDIT si apoi sa se apese CYCLE START.Toate modificarile executate in BACKGROUND EDIT sunt stocate intr-un alt domeniu de memorie al masinii, pana cand programul aflat in derulare nu se opreste. Ceea ce inseamna ca se poate edita un program sau subprogram fara ca modificarile efectuate sa influenteze programul aflat in curs.La prima selectare a unui program pentru BACKGROUND EDIT se obtine un mesaj PROG EXISTS ceea ce inseamna ca acesta se afla deja in memoria masinii sau NEW PROG daca nu exista.Mesajul NEW PROG insemna ca programul este stocat si la origine el este gol. In amandoua cazurile se poate edita programul. La a doua selectare a unui program pentru BACKGROUND , fara a se opri programul in derulare, se obtine mesajul SECOND EDIT. Daca suntem in BACKGROUND EDIT si programul aflat in derulare este terminat, afisajul se schimba automat pe programul PROGRAM DISPLAY unde desemenea se va afisa terminarea programului. Pentru continuarea editarii programului trebuie selectat LIST PROG si se trece pe display in modul de lucru EDITBACKGROUND EDIT nu este disponibil in modul MDI si nici in DNC.

STERGEREA DE PROGRAME

Pentru stergerea unui program NC, trebuie ales modul de functionare LIST PROG. Aici programele NC sunt listate impreuna cu numerele lor. Cu jutorul tastei UP (sus) si DOWN (jos) se selecteaza programul dorit sau se poate scrie numarul de program si prin apasarea tastei ERASE PROG se sterge programul. Toate programele se pot sterge odata printr-0 singura comanda, cand cursorul se gaseste pe ALL si prin apasarea tastei ERASE PROG.

ATENTIUNE ! Programele sterse nu pot fi reinstalate cu ajutorul tastei UNDO !

TASTE CU FUNCTII SPECIALE

Tastele F1, F2, F3 si F4 servesc la executarea diferitelor functiuni, in raport de afisaj si de modul de lucru existent. In cele ce urmeaza vom face o deschriere a tastelor Fn.

F1 In modul de lucru EDIT si la afisarea PROGRAM DISPLAY, porneste definirea unui bloc. In modul de lucru LIST PROG F 1 executa duplicarea de program, dupa un program deja memorat si ii atribuie un nou nume. In afisajul „OFFSET “ F1 introduce valorile datelor in offset.

F2 In modul EDIT si cu afisajul PROGRAM DISPLAY, defineste terminarea unui bloc. I

F3 In modul EDIT si MDI tasta F3 copiaza ‘fereastra luminata’ a codului G, cu ajutorul functiei ajutatoare din calculator, din linia de intrare a datelor de la baza ecranului. Aceasta se poate utiliza atunci cand se doreste determinarea unei solutii pentru o miscare circulara in program. In functia ajutatoare de calcul, HELP, aceasta tasta copiaza valoarea in fereastra de calcul pentru functii ajutatoare trigonometrice sau circulare.

F4 In modul de lucru EDIT daca nu ruleaza nici un program se introduce Onnnnn pe linia de intrare date si la apasarea F4 va incepe editarea programului Onnnnn.In modul de lucru MEM si la afisajul PROGRAM DISPLAY , F4 selecteaza modul BACKGROUND EDIT sau PROGRAM REVIEW. BACKGROUND EDIT este selectat prin introducerea Onnn si a numarului de programul editorului si apasand tasta F4. BACKGROUND EDIT nu poate fi selectat cand se ruleza un program. PROGRAM REVIEW poate fi selectat cand rulaeza un program prin simpla apasarte F4. Daca un program este in derulare PROGRAM REVIEW va aparea in jumatatea stanga a ecranului si operatorul va putea vedea programul in partea dreapta a ecranului.

In functia calculator HELP la tastarea F4 se vor putea face adunari, scaderi, inmultiri sau impartiri calcule ale valorilor trigonometrice, circulare si de filetare.

TASTA UNDO

La editare este posibila anularea tuturor modificarii operatiilor de editare sau a procedeelor executate . La fiecare apasare a tastelor INSERT, ALTER sau DELETE, blocul original este memorat si poate fi reinstalat prin tastarea UNDO. Prin apasarea UNDO se pot reinstala ultimele noua modificari in ordinea inversa a introducerii lor.

Tasta UNDO se poate utiliza in modul EDIT, BACKGROUND si MDI. La comutarea din modul EDIT in MDI sau invers nu se poate utiliza tasta UNDO , lista de date memorata fiind stearsa.

OPERAREA CU BLOCURI

Operarea cu blocuri se poate executa in grup cu unul sau mai multe blocuri ce se afla in componenta unui program. Aceste operatii includ :Duplicarea unui bloc, Deplasarea unui bloc si Stergerea unui bolc. Inainte de selectarea unui bloc se afiseaza in partea dreapta a ecranului se afiseaza cum este definit un bloc, tasta F1 este apasata atunci cand cursorul se afla pe prima linie de bloc, iar tasta F2 se apasa atunci cand cursorul se afla pe ultima linie de bloc.

Cand un bloc este definit, el apare in imagine negativa , iar jos in partea dreapta a ecranului, se arata cum trebuie manipulat acel bloc. Tasta INSERT permite duplicarea blocului selectat pe care se afla pozitionat cursorul, tasta DELETE serveste la stergerea blocului. Blocul se deplaseaza cu ajutorul tastei ALTER, iar tasta UNDO sterge definitiv blocul.

Cand un bloc este definit atunci cand cursorul este indicat cu simbolul „>”, simbol care se afla mereu la inceputul liniei. Daca un bloc este copiat sau deplasat, atunci liniile se adauga dupa bloc, cu ajutorul cursorului. Numai linii intregi de comanda pot fi deplasate cu ajutorul functiilor de bloc.

Un segment dintr-un program NC poate fi copiat in alt program NC. Pentru a realiza acest lucru se utilizeaza tastele F1 si F2. Daca segmentul respectiv este luminat , atunci se selecteaza fisierul de destinatie , care deja exista, ori se activeaza deschiderea unui nou program NC. Mai departe se pozitioneaza cursorul pe locul unde trebuia copiat segmentul de program si se apasa tasta INSERT sau WRITE. Ultimul bloc NC din segmentul copiat va devani blocul actual. Modul de copiere va fi abandonat dupa apasarea tastei UNDO .

Blocuri (propozitii) NC pot fi copiate dintr-un program NC in MDI. Nu se pot copia blocuri NC dintr-un program MDI in alt program NC. Cu ajutorul functiei RENAME, fisierul poate fi redenumit si se poate utiliza ca un program NC normal.

2.16 INTRARI SI IESIRI DE DATE

RS-232 INTRARI / IESIRI DE DATE

Programele vor fi trimise si receptate prin intermediul primului serial port RS-232, ce se afla amplasat pe partea din spate a dulapului de comanda al masinii. Se va avea grija ca racordarea sa se faca pe prima mufa de sus. Toate datele vor fi trimise si receptate in ASCII. Pentru folosirea mufei serial-port conexiunile cablului trebuie sa fie urmatoarele :

pinul #1 ecranajul pinul #2 transmitere de date TXD

pinul #3 receptare date RXD pinul #4 optional RTSpinul #5 optional CTS pinul #7 impamantare

Cablul pentru RS-232 trebuie sa fie ecranatUrmatoarea lista cuprinde rata de transfer si lungimea cablului :

9600 baud rate(rata de transfer) =30 m RS-23238400 baud rate =8 m RS-232115200 baud rate =2 m RS-232

Mufa RS-232 este de tip DB-25 si se racordeaza ca DTE . Aceasta inseamna ca transmiterea se face prin conductor TXD, iar datele sunt receptionate prin conductor RDX.

Chiar daca este putin complicat vom da o scurta explicatie. Cea mai simpla legatura la computer se poate realiza cu un cablu standard, care are la unul din capat are o mufa „tata“ de tip DB-25 si la celalalt capat o mufa de tip DB-25 „mama“.

Pinul 2 de la de la un capat este legat cu pinul 3 de la celalalt capat. Pinul 3 cu pinul 2 si pinul 7 cu pinul 7 de la celalalt.Toate datele de la interfata RS-232 sunt in cod ASCII, dar numarul de Bit-i (cifra binara), reglarea paritatii precum si viteza de transmitere se pot modifica in raport cu parametrii folositi de utilizator. Numarul de biti sunt selectati de SETTING 37, pentru fiecare 7 si 8. Paritatea este selectata cu ajutorul parametrului de utilizare 12 si este :nu, par, impar sau zero.In caz de paritate zero, bit-ul de paritate este intotdeauna pozitionat pe 0.Viteza de transmitere a datelor, este selectata intotdeauna de parametrul de utilizare 11. Cand legatura cu computerul este realizata si verificata, se intra in pagina Setting si se selecteaza viteza de transmitere, numarul de biti de oprire, formatul sfarsitului de bloc (EOB) si deasemene parametrii pilot necesari.Toate programele trimise comenzii trebuie sa inceapa cu o linie care contine un singur % si trebuie sa se sfarseasca cu o linie care contine deasemenea un singur %. Toate programele trimise comenzii trebuie sa contina acest semn %.Pentru receptionarea unui program se apasa tasta LIST PROG. Se misca cursorul pe cuvantul ALL si se apasa tasta RECV RS-232 si comanda va receptiona toate probramele de baza si subprogramele pana cand se recpteaza semnul % , semn care insemna sfarsitul intrarii de date.Aveti grija ca la intrebuintarea ALL, toate programele trebuie sa aiba o adresa Oxxxxx pentru a fi inregistrate. In cazul in care nu exista un numar de program , atunci introduceti un numar inainte de a apasa RECV RS-232 si programul va fi memorat sub acest numar.Deasemenea se poate selecta un program pentru a fi introdus si acesta va fi inlocuit. Cu un semn ASCII EOF (cod 04) se poate deasemenea termina transmisia datelor. Caracterele doua puncte (:) poate fi utilizat in loc de O in numele programului dar va fi intotdeauna reprezentat pe ecran O.

La receptionarea datelor RS-232, pe ecran apar afisate urmatoarele mesaje :

WAITING cand functia RECV RS-232 este activataLOADING XXX cand primul semn % este receptat ; daca in XMODEM, XXX

este blocul curent incepe incarcarea.

LOADING Onnnnn cand numele programului este receptatRS232 DONE cand transmiterea este completa si ultimul % a fost receptatRS232 ABORT cand transmiterea datelor a fost oprita anormal

Pentru a trimite un program, se muta cursorul pentru a selecta programul si apoi se apasa tasta SEND RS-232. Se poate selecta totul cu ALL pentru a transmite toate programele aflate in memorie. Un reglaj permite completarea spatiilor goale ale distribuirii RS-232 si imbunatateste lizibilitatea programului.Protocolul de sincronizare pentru trimiterea de date este selectat din setarea 14. Aceasta setare poate fi facuta pe XON/XOFF ,RTS/CTS, DC CODES , sau XMODEM.Transmisia se poate opri cu ambele caractere XON/XOFF , sau RTS/CTS.

Parametrul de utilizare 14 se poate defini cu XON/XOFF, STS / CTS, DC CODES sau XMODEM. Parametrii de utilizare, parametrii masinii, valorile din offset si macro-variabilele se pot transmite individual prin RS-232, selectand modul LIST PROG cu afisajul pe ecran dorit,si apasand tasta SEND. Pentru receptie se apasa tasta RECV.

Setarile continute de comanda RS-232 sunt:

11 BAUD RATE12 PARITY 13 STOP BITS14 SYNCRONIZATION24 LEADER TO PUNCH25 EOB PATTERN37 NUMBER DATA BITS

Semnul EOB (punct si virgula) nu vor fi transmise prin intermediul interfetei RS-232. Daca acesta este receptionat de interfata, atunci el este receptionat ca o linie goala in program Formatul de date pentru trimiterea si receptionarea parametrilor utilizatorului, parametrii masinii, si valorile offset arata in felul urmator :

%N0 VnnnnnnN1 VnnnnnnN2 Vnnnnnn......%Urmatorul tabel arata cum este folosit numarul N in iesirea fisierelor cand sunt salvate in RS-232 sau pe disk.Geometria sculei :

Scule /functia X Offset Z Offset Raza Conicitate Tip1 101 001 201 301 5012 102 002 202 302 502..

50 150 050 250 350 550

Numerele nnn pentru ofset sunt urmatoarele :

Offset/axa X Z BG52 351 353 355G54 357 359 361G55 363 365 367

.

.

G59 387 389 391G110 393 395 397G111 399 401 403

.

.G128 489 491 493G129 495 497 499

N reprezinta numarul de date si V este valoarea. NO este un cod CRC , care prin intermediul comenzii este determinat de transmitatorul de date.Valoarea NO este obligatorie cu parametrul dar este optional pentrui parametrii de utilizare si valoarea offset. Daca se fac modificari in valorile de date memorate, si se incarca vechiul CRC va aparea o alarma atunci cand se cauta datele incarcate. La modificarea datelor memorate se va sterge linia NO la parametrii utilizatorului si valoarea Offset.

Nota : Datele trebuie incarcate chiar daca o alarma a fost generata.

Datele receptionate sunt transformate intr-un comentariu si memorate in program cand o alarma este declansata. In plus orice eroare de paritate sau eroare de incadrare vor declansa erori si vor opri operatiunea de transmitere.La sfarsitul functiei de transmitere sau receptie , in coltul din stanga ecranului va fi afisat RS232 DONE pentru terminarea normala , sau RS232 ABORT daca o eroare cauzeaza oprirea. Aceste erori vor fi listate in afisajul ALARM.Optional portul serial de la CNC HAAS,poate asigura secvente de cod complete DC1, DC2, DC3,si DC4 care sunt compatibile cu inregistrarea pe suport de hartie citirea si perforarea acesteia. Setting 14 este folosit pentru a putea utiliza acest mod de operare. Setting 14 poate fi setat pe DC CODES si atunci va aparea pe ecran:

1-DC2 (0x12)- cand iesirea de date de la portul serial se va face pentru pornirea unui perforator de banda .2-DC4 (0x14)- cand iesirea de date de la portul serial se va face pentru oprirea unui perforator de banda .3- DC1 (0x11 X on)- cand iesirea de date de la portul serial se va face pentru pornirea unui cititor de banda .4- DC (0x13 X off)- dupa ce a fost receptionat ultimul %, cand iesirea de date de la portul serial se va face pentru oprirea unui cititor de banda.Notati ca Setting14 selectand X ON/ XOFF este similar cu selectarea DC CODES.Aceste doua setari folosesc codurile DC1 / DC3 XON / XOFF, pentru a porni sau opri transmiterea de date,daca acestea sunt receptionate prea repede.XMODEM poate fri deasemenea selectat in SETTING 14. Se prezinta ca un protocol de receptionare a datelor si transmiterea acestora in blocuri de 128 biti.Setand sincronizarea la XMODEM, adauga interfetei RS 232 un nivel ridicat de siguranta, deoarece integritatea fiecarui bloc este verificata.Daca receptorul sesizeaza o eroare recenta,acesta cere emitorului sa incerce sa trimita din nou blocul de informatii.Ca atare pentru a folosi XMODEM, paritatea trebuie sa fie pe NONE , iar bitul de date RS 232 trebuie setat pe 8.

Portul #2 aflat pe dulapul electric al masinii , serveste pentru comunicarea cu axele auxiliare.NOTA Una din cele mai frecvente cauze al aparitiei defectiunilor electrice si electronice , este aceia a slabei legaturi de impamantare, atat pentru computerul aflat in legatura cu masina cat si a comenzii numerice ale acesteia.O legatura de impamantare gresit facuta va duce la defectarea computerului, a CNC sau la defectarea ambelor.

( DNC ) DIRECT NUMERICAL CONTROL

Standard aceasta masina este livrata cu disponibilitatea de a lucra cu DNC.Cu aceasta caracteristica , nu exista limite in ceace priveste marimea unui program CNC.Programul este executat direct de controlul masinii, dupa care este trimis prin intermediul interfetei RS-232.Acest port serial este primul de sus aflat pe dulapul electric al masinii. A nu se confunda DNC cu RS-232 ( incarcare, descarcare )Daca doriti sa utilizati DNC, acesta este disponibil prin intermediul parametrului 57 si Setting 55.NOTA : Floppy disc este selectat prin introducerea numelui de fisier al disketei,si apasarea de doua ori a tastei MDI , cand ne aflam in acest mod.Nu apasati de trei ori consecutiv pe MDI, in acest caz pe ecran va aparea DISK ABORT.Cand este validat , DNC este selectat prin apasarea de doua ori a tastei MDI.Modul DNC nu va fi validat, daca nu exista minimum de 512 biti de memorie libera disponibila.Cand modul DNC este selectat PROGRAM DISPLAY va arata in felul urmator :

WAITING FOR DNC …Aceasta indica faptul ca nici o data DNC nu a fost receptionata inca , si ca din acel moment puteti transmite date.Trebuie mai intai sa transmiteti programul spre controlul masinii, inainte ca butonul CYCLE START sa fie apasat.Dupa inceperea derularii programului spre comanda controlul a masinii, pe ecran in partea superioara , va aparea o parte din program precum si un mesaj DNC PROG FOUND.Dupa ce programul a fost gasit, puteti apasa pe tasta CYCLE START, ca la derulare normala a unui alt program aflat in memoria masinii.Daca incercati sa apasati CYCLE START inainte de receptionarea unui program , va aparea mesajul NO DNC PROG YET. Acest mesaj apare din simplul motiv de a nu permite comanda CYCLE START inainte de receptionarea unui program DNC, si este pentru siguranta.In timpul executarii unui program DNC, nu este permisa schimbarea modurilor de lucru Mai intai trebuie sa apasati RESET, pentru oprirea programului.

Cand este receptionat sfarsitul unui program DNC, mesajul DNC END FOUND va fi afisat.Dupa terminarea programului DNC, pe PROGRAM DISPLAY, vor aparea ultimele lini din program.Trebuie sa iesiti din DNC sau sa apasati RESET , inainte de putea derula un alt program.Daca incercati sa apasati CYCLE START, inaint de RESET anterior DNC, va aparea mesajul RESET FIRST.

DNC suporta Dripmode. Controlul masinii va executa un bloc in acelasi timp de la portul RS-232. Fiecare bloc intrat va fi executat imediat, fara o citire in avans a blocului aflat pe linia de buffering . Exceptie o face compensatia de taiere,care necesita trei blocuri de comanda a miscarii, pentru introducerea prioritara de compensare a unui bloc dupa existenta de executare a acestuia.Exista severe restrictii in ceace se poate executa intr-un program DNC. Un M30 nu este permis si nu este posibil la pornirea de inceput.Cicluri inchise ( Canned cycles ) ca G70, G71 ,G72 si G73 nu pot fi programate in DNC.deoarece acestea cer comenzii control o citire in avans.Programul trebuie sa inceapa cu un semn % , la fel ca ori care alt program transmis prin RS-232, si tot cu acest semn trebuie sa se termine. Viteza de transmitere a datelor pentru RS-232 trebuie sa fie selectata si setata pentru a fi indeajuns de rapida si pentru a putea executa blocurile din program. Daca viteza este prea mica , scula se va opri in taiere, daca a fost comandata o taiere.Rata cea mai ridicata de transfer standard RS-232 este de 115,200 biti / sec.Este recomandat ca DNC sa fie derulat cu Xmodem, sau paritate selectata, deoarece o eroare in transmisie va fi detectata si va opri operatia programata fara a avea loc o coliziune. Pagina de Setting este utilizata pentru a selecta paritatea.Setarea RS-232 recomandata pentru DNCeste urmatoarea:

9600 sau 19200 BITS PER SECONDEVEN PARITY1 STOP BITXON / XOFFComunicarea completa in duplex prin intermediul DNC, este posibila prin folosirea comenzii G102 sau DPRNT, ca iesire de coordonare a axelor, spre controlul computerului.Pentru derularea DNC in grafic , trebuie selectat mai intai DNC,apoi mers in modul grafic si trimiterea programului la CNC.

OPERARE CU DISKETA

Toate fisierele trebuie in format MS-DOS, 1,44M floppy disk si trebuie sa fie in radacina directoare. Parametrul 209 DISK ENABLE trebuie sa fie pe 1.

NOTA : In comanda de validare floppy disk drive , trebuie introdus. un cod de deblocare.Daca este necesar contactati departamentul de service pentru mai multe informatii.

NOTA : Utilizati un floppy disk gol (DISKETA), pentru o operare mai rapida.Toate programele trebuie sa inceapa cu o linie care sa contina un semn %, si trebuie sa se sfarseasca cu o linie care sa contina un semn %.Toate programele salvate de control vor avea acest semn.Programele trebuie incarcate si salvate de pe disketa. Pentru a incarca un program, apasati tasta LIST PROG, cu PRGM selectat.

Introduceti numele fisierul disketei si apasati F3. Controlul va receptiona toate programele principale si sub programele , pana cand va intalni semnul% , care indica sfarsitul introducerii de date. De notat este faptul ca folosind ALL toate programele trebuie sa aiba

o adresa Oxxxx pentru a putea fi fisiere.Un caracter ASCII EOF ( cod 04 ) va termina deasemenea intrarea de date. Caracterul ; ( punct si virgula ) trebuie folosit in loc de O pentru un nume de program, dar intodeauna el va fi afisat ca O .Cand incarcam de pe disketa, intodeauna in partea de sus a ecranului va aparea un mesaj.Acesta va arata astfel:

LOADING Oxxxx cand numele programului a fost receptionatDISK DONE cand receptia a fost completa si ultimul % a fost receptionatDISK ABORD cand din orice cauza anormala transmisia a fost intrerupta

Pentru a salva un program pe disketa apasati tasta LIST PROG cu PRGM selectat, introduceti numele fisierului disketei, utilizati cursorul pentru a selecta programul, si apasati tasta F2. Puteti selecta ALL ( tot ) pentru a trimite toate programele in memorie.

NOTA : SETTING 23 trebuie sa fie pe off.

Parameters, Settings, Macro Variables si Offsets, pot fi de asemenea trimise (inregistrate ) individual pe disketa, prin selectarea modului LIST PROG , introducerea numelui fisierului disketei, selectand afisajul de pe ecran (PARAM,SETNG ,OFSET sau pagina cu Macro variables din CRNT CMDSsi apasand tasta F2. De receptionat se poate efectua prin apasarea tastei F3.Daca un EOB ( punct si virgula ) este receptionat atunci in program va aparea o linie goala.Formatul de transmitere sau receptionare de date pentru setting, offset,si parametrii arata astfel :%N0 VnnnnnnN1 VnnnnnnN2 Vnnnnnn...%N este numarul datei, iar V este valoarea. N0 este un cod CRC si este procesat de control inainte de transmiterea datelor. Valoarea N0 este obligatorie cu parametrii, dar este optional cu settings si offset. Daca faceti o schimbare a valorilor datelor, si lasati vechiul cod CRC, va aparea o alarma cand incarcati datele.Cu settings si offsets, trebuie sa stergeti linia cu N0, daca faceti schimbari la datele salvate.Pentru obtinerea DIRECTORY LISTING selectati modul PRGM / LIST PROG si apasati tasta F4. Aceasta va genera un Disk Directory Listing care va fi salvat in program Oxxxx unde xxxx este definit de parametrul 227. Valoarea lipsa este 8999.In pagina LIST PROG tastati ” DEL <filename>” unde < filename> este numele unui fisier de pe disketa.Apasati write. Mesajul „ DISK DELETE” va aparea, si fisierul va fi sters de pe disketa. Dupa salvare sau dupa terminarea incarcarii, in coltul sus stanga a ecranului va aparea „ DISK DONE” , pentru o completare sau incarcare nurmala , sau „ DISK ABORT „

cand o eroare a oprit transmiterea. Eroare aparuta va fi afisata pe ecranul ALARM.

IMPRIMAREA DE LA O MASINA HAAS

IMPORTANT !

Este necesar a avea un cablu serial si o imprimanta serial care este compatibila cu controlul HAAS.

Setarea Printerului Introduceti cordonul de alimentare al Printerului Conectati Printerul la portul RS 232 Porniti Printerul Asigurati-va ca urmatoarele setari sunt corecte

NOTA : Notati undeva vechile setari in cazul in care le ve-ti schimba la loc.

SETARILE MASINII IN VEDEREA PRINTARII

Setting # 11 9600 (Baud) Setting # 12 None ( Parity) Setting # 13 1 (Stop Bit) Setting # 14 X on / X off (synch) Setting # 37 8 (Data Bits)

REGULI DE PRINTARE

Programul trebuie sa fie in memorie. Programele nu pot fi printate in modul MDI

Un program aflat in derulare nu poate fi printat.

PRINTAREA UNUI PROGRAM

Asigurati-va ca printerul este conectat Verificati daca este hartie in printer Duceti-va la LIST PROGRAMS Selectati programul ce urmeaza a fi printat Apasati SEND RS 232

Pentru a putea scoate ultima pagina a programului, apasati butonul de avans al hartiei de la imprimanta.

2.17 FUNCTIONAREA TUBULUI DE ACTIONARE A MANDRINEI

TUBUL HIDRAULIC DE ACTIONARE

Unitatea hidraulica asigura presiunea necesara de prindere a pieselor.Presiunea hidraulica a pompei este proportionala cu forta de prindere.

Procedura de ajustare a fortei de prindere.1. Mergeti in pagina de Setting, la setting 92 si alegeti intre “ I.D. “ sau “ O.D. prindere”

NOTA: Controlul masinii nu va permite ca Setting 92 sa fie schimbat atata timp cat un program se afla in derulare2. Daca este necesara o schimbare a fortei de prinderea piesei, aceasta se va

observa in tabelul urmator, care se refera la reglarea presiunii pompei hidraulice.

NOTA: Presiunea hidraulica maxima este de 500 psi iar cea minima este de 50 psi. Slabiti butonul de fixare aflat in partea inferioara a butonului de reglaj Invartiti butonul de reglaj pana ce indicatorul de presiune ajunge la presiunea

dorita. Strangeti la loc butonul de fixare.

3. Prindeti piesa in mandrina, si apasati pedala de picior, pentru eliberare apasati din nou pedala de picior

Unitatea hidraulica a pompeiDIAGRAMA CU FORTA DE PRINDERE A TUBUL HIDRAULIC DE ACTIONARE A MANDRINEI

Urmatoarea diagrama indica relatia intre presiunea hidraulica si forta aplicata tubului hidraulic de actionare a mandrinei.

¹ Pentru penseta normala 5C ² Recomandata max ptr. Penseta 5C ³ Pentru mandrina normala

Furtun hidraulic papusa mobila

Blocul de valve

Furtun cilindru hidraulic

Forta de actionare a tubului hidraulic (LBS)

1LBS = kgf x 100

Presiunea hidraulica ( PSI )1psi=0,070 kgf/cm²

=0,068atm.

Diagrama cu presiunea hidraulica / forta de prinderere a tubului de actionare a mandrinei

AVERTIZARE !Vor rezulta deteriorari la masina in cazul folosirii materialelor mai lungi decat lungimea masinii.

Nu prelucrati pe masina piese mai mari decat diametrul mandrinei ( universalului )

Presiunea hidraulica trebuie setata corect in vederea prinderii piesei , fara a o deforma

Prinderea improprie sau inadecvata va duce la aruncarea piesei cu o forta mortala

Viteza mare de rotatie, reducerea forta de prindere a mandrinei Nu depasiti valoarea maxima de rotatie a mandrinei Bacurile mandrinei nu trebuie sa depaseasca diametrul acesteia

NOTA : Mandrina ( universalul ) trebuie gresat saptamanal, si curatat de reziduri.

SPECIFICATIILE TUBULUI DE ANTRENARE A MANDRINEI

REPOZITIONAREA BACURILOR DE LA MANDRINA

Repozitionarea bacurilor de la mandrina se poate face atunci cand, cursa acestora nu asigura o forta de strangere suficient de mare pentru fixarea materialului, sau cand se prelucreaza un material cu un diametru mai mic.Materialul sau piesa nu va fi suficient de stransa in mandrina, daca nu exista o strangere mai puternica a bacurilor Consultati manualul de operare strunguri, la capitolul presiunea specifica de strangere si rot / min.

1. Folositi o cheie hexagonala pentru a slabi cele doua suruburi care fixeaza bacurile pe mandrina

2. Deplasati bacurile pe noua pozitie, si strangeti din nou cele doua suruburi.3. Repetati aceasta procedura cu celelalte doua bacuri.In final bacurile de prindere

trebuie sa ramana concentrice.

2.18 LUCRUL PE MASINA ( OPERARE )

FUNCTIONARE IN GOL

Functia DRY RUN este folosita pentru a verificarea rapida unui program , fara a prelucra piesa.DRY RUN poate fi selectat prin apasarea butonului DRY RUN , in modul MEM sau MDI. In DRY RUN vitezele si avansurile se pot selecta de la butoanele de viteza ale JOG-ului.La baza ecranuluiva fi afisata viteza de avans ca de ex. 2540, 254, 25,4 sau 2,54 mm/ min.DRY RUN nu poate fi activat in timpul derularii unui program.El poate fi activat doar in cazul in care programul este complet terminat sau este resetat.Prima apasare a butonului DRY RUN va activa aceasta functie, iar a doua apasare va derula din nou programul.In DRY RUN nu va fi executata nici o schimbare de scula. Viteza utilizata in DRY RUN poate fi modificata in orice moment, iar operatorul poate verifica daca miscarea programata este ceea ce intentioneaza sa execute. Acest mod grafic este indicat a fi folosit inaintea derularii unui program , pentru a verifica programul , si inainte de a pune in miscare masina.

AFISAJE PE ECRAN

Din cele 8 taste care pot fi folosite, puteti selecta si utiliza pe DISPLAY , urmatoarele :

PRGRM / CONVRS Pentru a afista sau edita programul selectat ,sau pentru selectarea modului QUICK CODEPOSIT Pentru a afisa pozitia axelorOFSET Pentru a afisa , sau a intra in offsetul de lucruCURNT COMDS Pentru a afisa comanda curenta si timpulALARM / MESGS Pentru afisarea alarmelor si mesajele utilizatoruluiPARAM / DGNOS Pentru afisarea datelor referitoare la parametrii si diagnozaSETNG / GRAPH Pentru afisarea sau intrarea in setting sau selectarea modului de simulare graficaHELP / CALC Pentru afisarea datelor ajutatooare si calculator

Aditional, cand un program este in derulare, trbuie sa apasati tasta LIST PROG pentru a selecta o lista cu programele din memoria masinii. Acesta este un ajutor , pentru a determina care program poate fi editat in BACKGROUND EDIT,si care a fost selectat din PROGRAM.

MESAJE

Pe ecran vor fi afisate intodeauna informatii care au fost selectate si conditionate de comanda masinii.Unele au un statut fix,si vor descrie starea actuala , pozitionare, etc a masinii.Urmatoarele informatii vor putea fi vizualizate pe ecran :

Selectare display ,in coltul stanga sus.Selectarea modului, in paranteza.Selectarea programului ,in coltul dreapta susLinia de numere actuala ,in coltul dreapta susPana la 18 linii de variabileOricare din urmatoarele situatii pot aparea pe ecran:

ALARM Clipeste in coltul dreapta jos in momentul cand apare o alarmaBLKDEL BLOCK DELETE este pornitBUF Cand urmatorul bloc este gata in continuarea prelucrariiC CLAMPED Arborele a fost fixat de o comanda M 14. (Ptr. optiunea scule rotitoare)DOOR HOLD O usa deschisa a masinii a oprit programulDRY RUN DRY RUN este selectatDWELL Cand un G04 incepe executiaFEED Cand o miscare de avans este in progresFEED % Rata de crestere a avansului este activa FEED HOLD FEED HOLD este activOPTSTP OPTIONAL STOP este activatRAPID % Avansul rapid este activRUNNING Cand programul este in derulare SINGBK SINGLE BLOCK este activatSINGBK STOP Cand un program este oprit in SINGLE BLOCKSPIND% Viteza arborelui este activa

Urmatoarele mesaje de eroare sunt receptionate in cazul apasarii gresite a unei taste

ALARM ON Nu poate fi demarata o operatie ,pana ce nu este resetata alarmaALTER Textul selectat poate fi acum inlocuitAUX AXIS BUSY Una sau mai multe axe auxiliare sunt ocupate in operareBAD CODE Codul introdus nu este intelesBAD NAME Numele programului introdus nu este Onnnnn.BLOCK TOO LONG Blocul editat este prea lungCAN NOT COPY Programul selectat nu poate fi copiatCAN’T RENAME Programul selectat nu poate fi redenumitCAN’T UNDO! Ultima functiune nu poate fi rechemataC CLAMPED Arborele a fost fixat de o comanda M 14CHUCK UNCLAMPED Mandrina hidraulica este deschisaCNVEYR DISABLED Conveiorul a fost dezactivat de parametrii, sau miscarea conveiorul

a fost comandata pe o perioada de timpCOOLANT OFF Pompa de racire a fost deconectataCOOLANT ON Pompa de racire a fost conectataDEL ALL ( Y/N ) Doriti sa stergeti tot , DA sau NU ?DELETE A fost ceruta stergerea textuluiDIR FULL Numar maxim de programe incarcatDIR NOT FOUND Directorul de pe disketa nu este gasitDISABLED AXIS Axa ceruta a fost dezactivata si nu poate fi deplasataDISK ABORD Ceva a cauzat o oprire anormala

DISK DIR Directoare de program pe FLOPY DISKDISK DONE A fost completat si ultimul semn % a fost receptionatDISK FOUND Floppy disk drive este prezentDISK NAME REQ Nume de program cerut pentru fisierul de pe floppy diskDISK NOT ENABLE Floppy disk drive nu a fost validat de parametriiDISK NOT IN DRV Nu exista disk in floppy disk driveDISK NOT RDABLE Floppy disk-ul nu poate fi citit de controlul masiniiDISK READ Citire de pe floppy diskDISK WRITE Scriere pe floppy disk driveDISK WRT PROTECT Nu poate fi salvat pe disketa ,este protejataDISPLAYS OFF Indica ca M76 a fost utilizat pentru deconectarea display-uluiDIVIDE BY ZERO A fost facuta o incercare de impartire la zero in modul calculator sau exista o eroare in sistemDNC END FOUND Sfarsitul unui program DNC a fost gasitDNC PROG READY Programul DNC este gata de derulareDOOR IS OPEN Usa este deschisa,anumite functiuni nu sunt permiseDRY RUN OVERRIDE Modul DRY RUN a fost extinsEMPTY PROG Nu exista program intre cele doua % intalniteEND FOUND A fost receptionat un sfarsit de programEND OF PROG Programul a fost derulat in intrgimeENTER DIAM Introduceti diametrul dorit pentru taiereEOF FOUND Sfarsitul unui fisier a fost gasitEXIT BG EDIT Iesire din modul de editare Background FILE NOT FOUND Acest fisier cerut nu a fost gasitFUNCTION ABORT Functia ceruta nu a fost executataFUNCTION LOCKED Aceasta functia este blocata din setareGUARDED CODE Nu poate fi deplasat Onnnnn la inceputul programului.INSERT Textul selectat poate fi acum inseratINSUF DSK SPACE Insuficient spatiu pe disc pentru a salva fisierulINVALID AXIS Selectarea axei nu este validataINVALID NUMBER Numarul introdus nu este validatJOG COMD A fost comandata o miscare manuala pe o axaLOADING… Citirea programelor sau a datelor de la RS-232LOPW COOLANT Nivelul din rezervorul lichidului de racire este scazutM00 AFTER TC Nu putem avea un M00 dupa un TCMACHINE LOCKED Panoul frontal a fost blocat din setareMACRO LOCKED Macro de la 9000 pana la 9099 este blocat din setareMEMORY FULL Spatiul de memorie este plinMEMORY LOCKED Memoria este blocata din setareNEW PROGRAM Un nou program poate fi introdusNO DNC PROG YET Incercare de pornire a programului, inainte de receptionarea completaNO DISK FOUND Nu poate gasi floppy disk drive-ulNO INPUT Nu poate inlocui ,pana nu se introduce o data in memorieNO NAME ENTRY Nu a fost introdus nici un nume de fisierNO PROG YET Nu se poate apasa Cycle Start pana ce nu a fost receptionat un programNO ZERO X . Masina nu functioneaza pana ce nu a fost gasit punctul zero al

axei XNO ZERO Z. Masina nu functioneaza pana ce nu a fost gasit punctul zero al axei ZNOT AVAILABLE Functia ceruta nu este validata in acest timp

NOT FOUND Informatia nu a fost gasita in editareNOT IN DRYRUN Cerinta de folosire DRY RUN, dar controlul masinii nu este prezent in acest modO CODE ONLY Un cod O ( nume de program ) trebuie introdusONE BIT ONLY Doar 0 sau 1 este acceptat pentru a modifica un parametruONE PROG ONLY Deoarece a fost selectat numele programului, nu pot fi selectate toate programele existenteOVERWRITE (Y/N) Vreti sa inlocuiti fisierul, DA sau NU ?PLEASE WAIT Asteptati pana se opreste arborelePROG EXIST Nu se poate redenumi la un program deja existentPROG NOT FOUND Programul cerut nu este in memoriePROG READY Programul a fost receptionat, si este gata de derularePROGRAM END Nu se poate sterge ultimul EOB din programPROGRAM IN USE Programul este deja in utilizareRANGE ERROR Data introdusa , este in afara domeniului de validareRESET FIRST Mai intai trebuie apasat RESET, inaintea executarii acestei FunctiiRIGID TAP Filetare se poate executaRS-232 ABORT RS-232 a fost intrerupt de operatorRS-232 DONE Operarea prin RS-232 este completaRS-232 ERROR Eroare RS-232 ( a se vedea in alarme )SEARCHING… Cautare program pentru textul sau codul G cerutSEL HI GEAR Viteza mare selectata in programSEL LOW GEAR Viteza mica selectata in programSENDING OFFSET Trimiterea offsetului prin RS-232SENDING PARS Trimiterea parametrilor prin RS-232SENDING SETTING Trimiterea setting prin rs-232SENDING VARS Trimiterea variabilelor prin RS-232SENDING… Iesirea RS-232 se deruleazaSERVO IS OFF Cand servomotoarele sunt sunt oprite , nu se poate porni un programSERVO IS ON ! Incercarea de schimbare a parametrilor a fost executata cu servomotoarele pornite. Acest lucru este foarte periculos.SETTING 104 ON Functia comandata nu este validata , deoarece SETTING 104 este pe ONSREED COMD Trebuie comandata o viteza a arboreluiSPINDLE CCW Arborele se roteste contra sensului orarSPINDLE CW Arborele se roteste in sens orarSPINDLE HIGH Arborele este intr-o viteza mareSPINDLE IN USE Arborele este controlat de program, controlul manual nu este posibil in acest momentSPINDLE LOCKED Orientarea arborelui este completa , si acum se afla blocat pe pozitie

SPINDLE LOW Arborele seafla in viteza micaSPINDLE ORI Se efectueaza orientarea arboreluiSPINDLE STOP Arborele nu se roteste.STRING TOO LONG. Textul care a fost introdus este prea lungSYSTEM ERROR Contactati dealerul

TOOL OVERLOAD Scula de taiere este supra solicitata (forta de incarcare este mare )TURRET IN USE Miscarea turelei a fost deja comandataWAIT OR RESET Functia ceruta nu poate fi executata , pana nu se termina programul sau se apasa tasta RESETWAIT… Asteptati pana ce functia va fi executata WAITING… Asteptare de intrare a datelor pentru RS-232WRONG MODE Functia ceruta este valabila doar in alt modX IN THE WAY Introducerea unei comenzi HOME G28, poate cauza intrarea turelei cu scule in papusa mobila aflata in zona restrictiva

Urmatoarele afisaje vor apare doar in modul grafic :

CIRCULAR Se executa o miscare circularaLINEAR Se executa o miscare linearaM30 FUOND S-a gasit un sfarsit de program, si executia a fost opritaNO ZOOM IN 3D ZOOM-ul nu este posibil in modul grafic 3DRAPID Se executa o miscare rapida

Aditional, ecranul poate afisa urmatoarele 8 tipuri de date in 18 linii de variabile

Program Display (Afisarea programului)PROGRAM DISPLAY se utilizeaza pentru a prezenta programul intr-unul din modurile MEM, EDIT sau MDI .

Position Display (Afisarea pozitiei)POSITION DISPLAY se utilizeaza la selectarea pozitiilor axelor X, Z individual in oricare sistem de coordonate.Tastele PAGE UP si PAGE DOWN selecteaza intre acestea.

Offsets Display (afisarea coordonatelor )OFFSETS DISPLAY se utilizeaza pentru a introduce si afisa pozitia sculei, uzura acesteia si coordonatele de lucru.Tatele PAGE UP si PAGE DOWN va selecta pe fiecare din acestea.

Curent Command Display (Afisarea comenzilor actuale)CURENT COMMAND DISPLAY este utilizat a afisa Program Command Check (verificarea programului actual) , Running Times (timpul de prelucrare), Tool Life Timers (durata de viata a sculei) Tool Load Monitor (verificarea incarcarii pe scula), Axis Load Monitor (verificarea incarcarii pe axe)Tastele PAGE UP si PAGE DOWN selecteaza intre acestea.

Alarms / Messages Display (Alarme / Mesaje afisate)ALARMS / MESSAGES DISPLAY se utilizeaza pentru a afisa alarmele si a introduce si afisa mesajele utilizatorului. O a doua apasare pe tasta ALARM va selecta mesajele afisate. Intrand in afisajul ALARMS vom vedea textul intreg al unei alarme, cand acest mesaj de alarma clipeste pe ecran. Aici exista trei tipuri de alarme. Prima va indica alarma activa curenta .Apasand tasta cu sageata dreapta , vor aparea pe ecran toate alarmele existente ( istoricul lor ) . Apasand a doua oara pe tasta cu sageata dreapta vom reveni la afisajul alarmelor. Acest afisaj indica doar alarma existenta in acel moment cu descrierea ei (daca aceasta alarma exista)Cu ajutorul tastelor cursorului (sus si jos) se pot vizualiza toate alarmele. Deasemenea utilizatorul poate introduce un numar de alarma si apasand WRITE, pe ecran va aparea textul alarmei solicitate.Apasand din nou sageata dreapta, se revine la pagina de baza a alarmelor curente. Cu ajutorul tastei PAGE DOWN ( pagina jos )va fi afisata o pagina unde se pot face anumite notificari sau se pot lasa mesaje ( de ex pentru schimbul urmator, etc. )

Parameters / Diagnostics Display (Parametrii / Afisarea diagnozei)Afisarea parametrilor arata toti parametrii de control ai masinii si datele diagnostice. A doua apasare a tastei PARAM/DGNOS va selecta afisarea diagnozei . Tastele PAGE UP si PAGE DOWN , vor selecta date aditionale pe ecran.

Settings / Graphics Displays (Setarea / afisari grafice)SETTINGS DISPLAY este folosit pentru a afisa si a schimba parametrii de control ai utilizatorului. A doua apasare a tastei SETGN / GRAPH va selecta modul de afisare grafica Cursorul si tastele PAGE UP si PAGE DOWN selecteaza setari aditionale

Help / Calculator Displays (Ajutor / Afisare calculator)HELP DISPLAY arata un mini manual pe ecran cu informatiile ajutatoare . Fiecare tasta alfabetica selecteaza o tema diferita pe afisajul HELP. O a doua apasare pe tasta HELP va afisa modul calculator . Cu tastele PAGE UP si PAGE DOWN se vor selecta diferitele functii ale calculatorului.

AFISARE PROGRAM

PROGRAM DISPLAY este utilizat pentru a arata programul existent in modul EDIT sau un program existent ce ruleaza in modul MEM. In modul MEM este disponibil a fi afisat si PROGRAM REWIEW.PROGRAM DISPLAY utilizeaza 18 linii text din afisajul ecranului in care arata blocurile de comanda a programului CNC. Afisajul inseamna 40 de pozitii pe latime si blocurile mai lungi de 40 de pozitii sunt continuate pe linia urmatoare a afisajului.Functia PROGRAM REVIEW este disponibila oricand un program este in functiune. Aceasta va permite sa revedeti programul care ruleaza. Aceasta se selecteaza apasand F4 in modul MEM si PROGRAM DISPLAY. Ecranul este incarcat in stanga cu pana la 80 de coloane afisate in afisarea normala MEM si PROGRAM

REVIEW in dreapta. Cursorul si tastele PAGE UP si PAGE DOWN pot fi folosite pentru a schimba afisajul in dreptul oricarei parti din program. Afisajul din stanga va arata progresia programului in derulare . Pentru iesirea din PROGRAM DISPLAY selectati alt afisaj.PROGRAM D ISPLAYSCand rulati un program functia BACKGROUND EDIT este disponibila ca parte standard. BACKGROUND EDIT va permite sa editati orice program cunoscut din memorie in timp ce orice program se deruleaza in memorie. BACKGROUND EDIT se selecteaza din modul MEM in afisajul PROG prin introducerea Onnnnn cu numarul programului si apasand F4. Afisajul se va schimba pe primul programul aflat initial in derulare . BACKGROUND EDIT este posibil cu ajutorul parametrilor masnii .

AFISARE POZITII

In controlul masinii se afla urmatoarele cinci pozitii ale afisajului :

Home Page Acest afisaj arata patru afisaje in acelasi timp, cu caractere mici. Celelalte afisaje arata caractere mari. Tastele PAGE UP si PAGE DOWN vor schimba afisajele. Ultimul afisaj selectat va afisa CURNT COMDS si SETNG / GRAPH cand acestea sunt selectate.In acest afisaj orice axa aflata pe pozitia zero va fi luminata intens.

Operator Display (Afisajul operator)Acest afisaj este folosit la dorinta de operator / persoana care regleaza procesul si nu este utilizat de controlul masinii pentru nici o pozitie functionala. In modul JOG si cand acest afisaj este selectat tasta ORIGIN poate fi utilizata pentru reglarea pozitiei zero. Acest afisaj indica pozitia relativa a punctului zero selectat.

Work Display (Afisaj lucru)Acest afisaj arata cat de departe este scula fata de X si Z zero a piesei programate. La pornire valoarea va fi afisata in ofset-ul de lucru G54 automat. G54 poate fi schimbat prin G59, G110 prin G129 sau prin comanda G29. Masina utilizeaza acest sistem de coordonate pentru executia piesei.

Machine Display (Afisaj masina)Acest afisaj indica sistemul de coordonate al masinii care sunt automat setate la pornirea masinii si la primul ZERO RET (luarea punctului de referinta al masinii) Nu poate fi modificat de operator nici o coordonata de lucru a sistemului si va indica intotdeauna distanta de de la punctul zero al masinii. Nu poate fi folosita de o comanda ne-modala G53.

Distance To Go (Distante de parcurs)Acest afisaj este un afisaj incremental care arata distanta ramasa de parcurs inainte de oprirea axelor.

Cand este in modul ZERO RET , acest afisaj indica valoarea de diagnoza. Cand este in modul JOG, afisajul arata distanta totala parcursa. La filetare acest numar descreste la zero pana la fundul gaurii si apoi creste din nou cand are loc cursa de intoarcere.

AFISAREA OFFSETULUI DE SCULE

Geometria sculelor, uzura acestora si coordonatele de lucru sunt afisate pe acest ecran.Atat YASNAC cat si FANUC sunt compatibile cu acest tip de offset.Aparitia afisajului offsetului de scule,se va schimba putin depinzand de felul setarii SETTING 33, COORDINATE SYSTEM, daca sunt setate pe YASNAC sau FANUC.Offsetul de scule poate fi vazut sau setat conform cu afisajul OFFSETS.Pe afisajul OFFSET sunt vizibile trei sectiuni majore. Daca SETTING 33 este setat pe YASNAC, atunci paginile cu postul sculei,uzura acesteia si offset zero de lucru sunt disponibile.Daca SETTING 33 este setat pe FANUC, atunci geometria sculei, uzura sculei si offset zero de lucru sunt disponibile.Exista 50 de posturi (pozitii ) disponibile pentru geometria sculei, 50 de pozitii pentru uzura sculelor ,si 24 de pozitii pentru offsetul de lucru.

TOOL GEOMETRY (geometria sculei) Este o metoda FANUC de compensare a diferitelor lungimii de scula.Offsetul cu geometria sculelor este numerotata de la 1 la 50. Fiecare offset contine valori pentru distanta de la punctul zero al masinii ,la varful sculei, cand scula este pozitionata pe ( X0, Z0 ) in coordonatele curente de lucru. Valorile sunt plasate in pagina de TOOL GEOMETRY , iar valorile nu se vor schimba pe toata durata operatiei de prelucrare. Acolo exista o geometrie pentru axele X si Z impreuna cu varful razei si directie.Fiecare scula are o caracteristica proprie in offset. Intr-un cod de adrese T cand este specificata o scula, al treilea si al patrulea numar sunt asociate cu geometria sculei.Pentru FANUC al treilea si al patrulea numar din codul de adrese T selecteaza simultan ambele , si geometria sculei si uzura acesteia, pentru scula indicata de primul si al doilea numar.TOOL SHIFT ( postul sculei )Valorile TOOL SHIFT sunt o versiune YASNAC a TOOL GEOMETRY FANUC. Offsetul posturilor sculelor sunt numerotate de la 51 la 100.Pagina tool shift este destinata datelor care nu se modifica in decursul derularii programului. Ea contine valorile posturilor pentru X si Z impreuna cu raza sculei , varful si informatiile ce sunt folosite la compensarea de raza a sculei. G50 este folosit pentru tool shift offset. Fiecare scula trebuie sa aiba un post separat, iar offsetul tool shift trebuie sa contina o comanda G50 inainte de schimbarea acelei scule.Apelati la sectiunea SETUP PROCEDURES pentru instructiuni ale setarii automate TOOL SHIFTs.TOOL WEAR ( uzura sculei )Valoarea uzurii sculei este destinata pentru a inregistra si modifica in offset , cerintele de compensare, pentru o uzura normala in timpul unei prelucrari.Valoarea uzurii se refera la X ,Z si raza sculei. Valoarea uzurii sculelor este numerotata de la 1 la 50.Tool wear offset se aplica practic prin introducerea unui numar de la 1 la 50, in al treiea si al patra adresa a unui cod T. Folosind 00 pentru uzura intr-un cod de adrese T, aceasta va anula uzura atat in coordonatele YASNAC cat si FANUC

Uzura sculelor este adaugata la coordonatele curente de lucru, in scopul de a adauga o anumita valoare , ce se pierde in timp prin uzura sculei.Uzura sculei este setata si se foloseste ca o valoare a diametrului acesteia.Initial aceasta valoare este introdusa in pagina posturilor, prin setare de catre personalul abilitat. Dealungul operatiilor , operatorul face schimbari minore in ceace priveste uzura sculelor pe aceasta pagina. Aceasta metoda permite operatorului sa observe actuala uzura,prin limitarea acesteia. Valoarea initiala se poate introduce automat in offset, pe pagina cu posturile sculelor, prin folosirea tastelor X DIA MESUR sau Z FACE MESUR in timpul procesului de setare.

WORK ZERO OFFSET (offset zero de lucru ) aceste valori sunt folosite doar cand SETTING 33 este setata pe FANUC. Coordonatele de lucru sunt G54 pana la G59 si G110 pana la G129. Work zero offset poate accesat prin apasarea PAGE UP in pagina OFFSET, pana cand WORK ZERO OFFSET devine vizibil. Stilul FANUC in coordonatele de lucru poate fi folosit pentru posturile tuturor sculelor, ca o valoare a geometriei individuala a acestora.G 54 este absent in coordonatele de lucru, cand comanda control a masinii este pornita . Daca intentionati sa folositi coordonatele de lucru in timpul lucrului , trebuie sa setati toate axele pe zero a coordonatelor de lucru G54, si sa va asigurati ca G54 este folosit de controlul masinii.PAGE DOWN ( pagina jos ) in afisajul OFFSET, va derula pana la 50 de posibile afisari ale posturilor sculelor precum si geometria acestora, si dupa aceia schimbati pe work zero offset. Dupa toate cele 27 de offseturilor de lucru , PAGE DOWN va afisa toate cele 50 de posibile uzuri ale sculelor din offset. Pentru o cautare anume in offset, puteti introduce numarul din offset dorit , dupa care apasati tasta sageata DOWN ( jos). Introducand cifra 1 pana la 50 comanda masinii va cauta uzurile din offset. Introducand 51 pana la 100, va cauta posturile si geometria sculelor.De ex. In modul de coordonare FANUC daca doriti sa cautati geometria numarului 3 ( scula),introduceti nr. 53 urmat de apasarea tastei -sageata jos-.Compensare de taiere este controlata de G41 si G42 si de selectarea razei sculei din offset. Valori pozitive pentru compensarea de taiere sunt pentru lucru normal. Valorile negative pentru compensarea de taiere trebuiesc folosite pe partea opusa a compensarii de taiere. Aceasta inseamna ca un G41 negativ va lucra ca un G 42 pozitiv cu acelasi numar.Offsetul poate fi trimis si receptionat cu portul RS-232. A se vedea sectiunea –Data input / output pentru informatii suplimentare referitoare la felul cum se face acest lucru.

AFISAREA COMENZII CURENTE

Urmatoarele 7 afisari ale comenzii curente existente in memoria masinii :

PROGRAM COMMAND CHEK……….VERIFICAREA COMENZII PROGRAMCURRENT DISPLAY COMMAND……AFISAREA CURENTA A COMENZIIOPERATION TIMERS…………………CRONOMETRU DE OPERAREMACRO VARIABILETOOL LIFE TIMERS………………….CRONOMETRU ptr. DURATA DE VIATA SCULELORTOOL LOAD MONITOR……………..MONITORIZAREA INCARCARII PE SCULAAXIS LOAD MONITOR……………….MONITORIZAREA INCARCARII AXELOR

Cu tastele PAGE UP si PAGE DOWN se poate selecta intre aceste afisari.

PROGRAM COMMAND CHEKAcest afisaj arata o imagine de ansamblu curenta a principalelor comenzi.Indica viteza arborelui (Snnnnn), viteza arborelui conducator (CMDnnnnn) si daca parametrul 278 bit ACT DISPLAY este setat pe 1, precum si encoderul actual al vitezei arborelui ( ACTnnnnn)Aditional este afisat sensul de rotire (sens orar sau contra sensului orar), sau oprirea comenzii inainte de trimiterea acesteia catre arbore. De asemenea este afisata viteza dupa cum urmeaza – HIGH GEAR (viteza mare), LOW GEAR (viteza mica), sau NO GEAR (nu viteza).Afisarea mai indica si pozitia axelor.Afisarea coordonatelor ( de operare, lucru, masina sau distanta de parcurs) sunt selectate prin folosirea tastelor cursorului sus UP sau jos DOWN.

CURENT DISPLAY COMMANDAcest afisaj arata toate adresele alfabetice ale codurilor ( G , M , S ) si valorile lor curenteAceste valori nu pot fi modificate in acest afisaj.

MACRO VARIABLES Acest afisaj indica o lista a macro variabilelor cu valorile lor actuale.Variabilele acestea pot fi modificate in acest afisaj .Pentru mai multe informatii asupra acestui afisaj le puteti gasi in sectiunea MACROS din acest manual.

OPERATION TIMERS DISPLAYAcest afisaj arata cat timp masina a functionat , timpul cat a prelucrat precum si timpul avansurilor rapide.Timpul afisat poate fi resetat si adus la zero, prin folosirea cursorului UP si DOWN, cu aducerea celulei luminoase pe informatia dorita si apasarea tastei ORIGIN.Aceasta lista a timpilor, are doua contoare activate de M30 , si care pot fi setate independent ca nr. de piese executate de un schimb sau ca nr. de piese executate in total.Ambele contorizari sunt in crestere cand M30 este operational

PERIODIC MAITENANCEIntitulat grafic de intretinere , aceasta pagina poate fi accesata prin PAGE UP sau PAGE DOWN, si da posibilitatea operatorului de activare sau dezactivare a unor verificari de intretinere periodice.

TOOL LIFE DISPLAYAcest afisaj arata timpul cat a lucrat scula, cat timp scula a fost in avans de lucru si de cate ori a fost utilizata scula Aceste informatii pot fi utilizate ptr. a putea aprecia durata de viata a sculei .Valori pot fi modificate si resetate prin folosirea cursorului si apasarea tastei ORIGIN. De asemenea acest afisaj poate genera o alarma,daca durata de utilizare a unei scule se apropie de timpul setat de operator.Si aceasta afisare se poate seta si aduce la zero.

TOOL LOAD MONITOR

Cu afisajul incarcarii pe scula , operatorul poate incarca pe orice scula o anumita valoare , specificata de altfel pe tabelul de incarcare a sculei livrata de producator.Concret ficarei scule i se poate da o anumita incarcare in raport de materialul ce urmeaza a fi prelucrat si viteza avansului comandat.Aceasta functie este operationala intodeauna cand masina se afla intr-o operati de avans ( G01, G02 sau G03 )si nu atunci cand masina se afla in modul constant de finisare (G96).Vaolarea introdusa pentru incarcarea pe scula este verificataIn comparatie cu incarcarea arborelui motor.Daca limita este depasita ,supraincarcarea pe scula este specificata in Setting 84 ( alarma, oprire avans, beep,sau auto avans).Daca –Alarm- este selectat iar limita este depasita, atunci va aparea alarma 174 –TOOL LOAD EXCCEDED.Aceasta alarma va opri axele motoarelor si arborele motor, de asemenea va opri lichidul de racire si va decupla servomotoarele.Daca in timpul avansului incarcare pe scula ajunge la limita de incarcare, iar AUTO FEED este selectat,atunci ea va reduce avansul la procentajul specificat in parametrul 301 ( 1%) la rata specificata de parametrul 300 (20 % ).Daca incarcarea pe scula scade mai jos de 95% decat limita admisa de incarcare, atunci caracteristica AUTOFEED va regla automat, in sensul ca va creste avansul la valoarea initiala din start, cu rata specificata de parametrul 299 ( 10% / sec.). Aceasta ajustare se va face intr-un increment de 0.1 sec.

M 19 ORIENT SPINDEL ( orientare arbore )Daca ne uitam pe afisajul Current Commands Tool Load ( comanda curenta ,incarcare pe scula ), o comanda M 19 va orienta arborele pe pozitia zero. O anumita valoare poate fi adaugata , ce va orienta arborele intr-o anumita pozitie particulara ( in descrestere ). Pozitia specificata de ultimul M 19 va fi afisata cand parametrul 278 bit 24 LIVE TOOLING ( scula rotitoare )este setat pe 1.

SUB SP RPM CMD ( live tooling only)-Doar pentru scule rotitoare-Daca ne uitam pe afisajul Current Commands Tool Load ( comanda curenta ,incarcare pe scula ) ultima comanda a sculei rotitoare conducatoare RPM, specificata de un M 133 sau M134 , este afisata cand parametrul 278 bit 24 LIVE TOOLING ( scula rotitoare ) este setata pe 1.

BALL SCREW TEMPERATURES ( temperatura suruburilor cu bile )Cand masina este echipata cu aceasta optiune Temp – Track, atunci suruburile conducatoare ale axelor X si Z , prin intermediul senzorilor, vor afisa temperatura , in raport cu incarcarea pe axa . Aceasta se intampla cand parametrul 266 sau 268 ( respectiv ) bit 9 TEMP SENSOR este setata pe 1.

Monitorizarea incarcarii pe axaIncarcarea pe axe reprezinta o valoare de 100% din maxima valoare de incarcare.Deasemenea este posibil sa poata fi afisata o valoare de 250% sau mai mare de 100%, pentru o anumita perioada de timp ,dar aceasta este o perioada scurta, dupa care va aparea o alarma de supraincarcare a axei.

AFISAJUL ALARMELOR / MESAJE

Afisarea alarmelor poate fi selectata in orice moment prin apasarea tastei ALARM / MESGS. Daca nu exista nici o alarma , atunci pe ecran va aparea NO ALARM, iar in cazul in care exista, aceasta va fi afisata in partea inferioara a listei cu alarmele aparute anterior. Exista trei tipuri de alarme ce pot fi afisate. Prima afisare indica alarma activa curenta.Apasand sageata dreapta , afisajul se va schimba pe istoricul alarmelor aparute. Apasand a doua oara pe sageata dreapta, afisajul se va schimba pe ecranul de observare a alarmelor. Pe acest ecran se poate observa o singura alarma , timpul cand a aparut, si descrierea ei. Operatorul poate trece in revista toate alarmele aparute, prin apasarea sagetilor sus si jos. Deasemenea operatorul poate introduce un numar de alarma , dupa care apasand tasta WRITE, aceasta va aparea automat pe ecran.Apasand din nou sageata dreapta , se va reveni la pagina cu alarmele curente.Apasand PAGE DOWN ( in josul paginii ) pe ecran va aparea o pagina ce poate fi folosita de operator, pentru notari, sau pentru mesaje.Tastele CURSORULUI , PAGE UP si PAGE DOWN pot fi folosite pentru a trece in revista un larg numar de alarme.CURSORUL dreapta sau stanga , poate fi folosit pentru a porni sau a opri istoricul afisarii alarmelor.

MESSAGE DISPLAY ( afisare mesaje )Acest afisaj poate fi selectat in orice moment , prin apasarea tastei ALARM MESGS de doua ori. Este un afisaj de mesaje al operatorului, si nu are nici un efect asupra comenzii control al masinii.Orice mesaj poate fi tiparit si afisat mai tarziu . Acest tip de mesaj ajuta operatorul la efectuarea unor intretineri zilnice, la schimbarea sculelor dupa efectuarea unui anumit numar de piese, sau simplu la lasarea unui mesaj pentru schimbul urmator.Datele sunt introduse prin simpla tastare, care apar afisate pe ecran. Cu butonul DELETE se poate sterge o linie intreaga.

AFISAJUL PARAMETRILOR SI DIAGNOZA

PARAMETER DISPLAY poate fi selectat oricand prin apasarea tastei PARM DGNOS. Schimbarea parametrilor poate fi efectuata in orice mod exceptand doar perioada de derulare a unui program prin apasarea tastei PARM DGNOS. Cursorul sus si jos se poate muta pe diferiti parametrii si tastele PAGE UP si PAGE DOWN muta prin grupele de parametrii. Parametrii 1, 15, 29,43 si 57 sunt afisati ca o singura pagina ca o informatie discreta. Selectarea intre informatiile discrete se poate face cu tastele dreapta sau stanga. Parametrii nu pot fi schimbati cu servo pornite.Este indicat ca schimbarea parametrilor sa se faca cu servo oprite.Butonul EMERGENCY STOP poate fi utilizat penmtru deconectarea servo.Parametrii au fost regrupati astfel ca sa fie grupati impreuna intr-o asociatia logica. Aceasta grupa logica este localizata impreuna pentru a putea fi accesata pe o pagina de ecran. Cea mai comuna schimbare de parametrii este plasata la inceputul paginii .O lista cu paginile parametrilor, precum si succesiunea lor este prezentata in continuare.

PAGE TITLE ( titlul paginii ) DATA DESCRIPTION ( descrierea )

COMMON SWTCH Parametrii generaliCOMMON PAGE 1 Prima pagina a parametrilor generaliCOMMON PAGE 2 A doua pagina a parametrilor generaliCOMMON PAGE 3 A treia pagina a parametrilor generaliMACRO M CALL Parametrii care sunt impreuna cu codurile M

pentru subprogrameMACRO G CALL Parametrii care sunt impreuna cu codurile G pentru

MacroX BIT SWITCH Comutare biti pentru axa XX PARAMETERA Prima pagina a parametrilor axei XX PARAMETERB Pagina a doua a parametrilor axei XZ BIT SWITCH Comutare biti pentru axa ZZ PARAMETERA Prima pagina a parametrilor axei ZZ PARAMETERB Pagina a doua a parametrilor axei ZB BIT SWITCH Comutare biti pentru axa BB PARAMETERA Prima pagina a parametrilor axei BB PARAMETERB Pagina a doua a parametrilor axei BX SCREW COMP Valoarea de compensare a suruburilor axei XZ SCREW COMP Valoarea de compensare a suruburilor axei Z

Tasta HOME afiseaza prima pagina a parametrilor generali –COMMON SWITCH-Apasand tasta PAGE DOWN ( pagina jos ) urmatoarea pagina a parametrilor va fi afisata.Tasta END afiseaza ultima pagina a parametrilor B PARAMETERB. Apasand PAGE UP ( pagina sus ) va fi afisat pagina precedenta a parametrilor din lista. Daca nu sunteti familiarizati cu acest format nou al parametrilor, puteti cauta cu ajutorul numarului parametrului. Introduceti numarul parametrului ce doriti a fi vizualizat, si apasati cu ajutorul sagetilor sus sau jos . Pagina cu parametrul respectiv va fi afisata , iar parametrul va fi luminat intens. Pentru mai multe informatii , vedeti capitolul Parametrii.

AFISAJUL DATELOR DE DIAGNOZAAcest afisaj poate fi selectat in orice moment, prin apasarea tastei PARAM DGNOS de doua ori. Aici exista doua pagini de diagnoza , si cu ajutorul tastelot PAGE UP SI PAGE DOWN se poate selecta intre acestea.Dupa aceasta este afisat timpul actual al derularii programului si numarul de schimbari de scula.

FUNCTIA DE SETARE GRAFICA

SETTINGS DISPLAY poate fi selectat in orice moment apasand tasta SETGN / GRAPH. Cand apare afisajul pot fi facute schimbari in reglaje. Acolo sunt cateva functii speciale ; se refera la sectiunea SETTINGS pentru mai multe detalii.GRAPHICS FUNCTION inseamna vizualizarea derularii programului pentru piesa fara a fin evoie de miscari pe axe si faa risc de coliziuni ale sculelor din cauza erorilor de programare. Acesta functiune este de departe cea mai eficienta cand se utilizeaza modul DRY RUN pentru ca toate setarile de lucru, pentru scule si curse pot fi verificate inainte de

punerea in miscare a masinii. Riscul unei coliziuni in timpul reglajului fiind in mare masura redus. Pentru rularea programului in GRAPHICS, trebuie sa fiti intr-unul din modurile MEM sau MDI.Dupa incarcarea programului in memorie selectati MEM (sau MDI) si apasati tasta SETNG/GRAPH de doua ori pentru a selecta modul Graphics Simulation (Simulare grafica). Aceasta functiune opereaza ca rularea unui program pe masina , fara ca masina sa intreprinda vreo actiune fizica.

Afisajul grafic este compus din urmatoarele zone :

DISPLAY TITLE AREA (Afisarea zonei titlu)Zona Titlu este pe linia superioara in partea stanga a ecranului si indica (GRAPHICS), modul in care va aflati (MEM sau MDI), numarul oprogramului si programul curent ce este executat. Este acelasi lucru in partea superioara la toate afisajele.

KEY HELP AREA (Zona tastei ajutor)Partea dreapta din linia superioara este zona tastei functionale ajutor. Tastele functionale sun in mod curent disponibile cand sunt afisate aici cu o scurta descriere pentru folosirea lor.

LOCATOR WINDOW (Fereasta de fixare)In partea centrala a ecranului se afla o fereastra mare in care se poate vizualiza starea axelor X si Z.Este deasemenea vizualizata cursa ( drumul ) urmat de scula , in cursul simularii grafice. Miscarea rapida este afisata ca o linie punctata grosiera, iar avansul ca o linie fina continua. Drumul rapid ( traiectoria ) poate fi invalidata de SETTING 4.

TOOL PATH WINDOWIn centrul afisajului exista o fereastra mare care reprezinta vederea de perspectiva a axelor X –Y.In aceasta fereastra cursele sculei pot fi scalate . Dupa rularea programului puteti scala orice portiune a cursei sculei prin apasarea F2 si apoi utilizand tastele PAGE DOWN si ARROW pentru a selcta portiunea pe care doriti sa o mariti. Pe durata acestui proces va aparea un dreptunghi fara fereastra TOOL PATH si fara ca fereastra de fixare sa indice cand procesul de marire este complet. Tasta PAGE UP micsoreaza dreptunghiul cu un pas. Dupa dimensionarea sau mutarea dreptunghiului apasand tasta WRITE procesul de marire / micsorare va fi complet. Prin apasarea tastei F2 si apoi a tastei HOME fereastra TOOL PATH va fi extinsa pe intraga masa. Dupa ce fereastra TOOL PATH a fost micsorata aceasta va fi stearsa si puteti relua rularea programului sau a altei portiuni pentru a vedea calea (cursa) sculei. Aceasta cursa a sculei nu va fi retinuta de controlul masinii. Scalarea si pozitionarea TOOL PATH este salvata in comanda in SETTING 65 prin setarea 68. Orice scalare produsa in fereastra TOOL PATH este retinuta. Puteti parasi simularea grafica pentru editarea programului, iar la intoarcere ,scalarea isi va pastra efectul.

POSITION WINDOW (Fereasta de pozitionare)Amplasarea tuturor axelor disponibile poate fi vizualizata in aceasta fereastra. In lipsa este inchisa. Aceasta fereastra poate fi deschisa apasand tasta F3. Apasarea inca odata a

tastei F3 sau apasarea sagetilor sus sau jos vor afisa diverse formate de pozitii retinute de controlul masinii. Aceasta fereastra afiseaza scara curenta la care este prezentata cursa sculei si numarul curent al sculei a carei miscare este simulata. Valoarea reprezentata de dimensiunea pe verticala a cursei sculei este etichetata X-SIZE. La pornire aceasta va fi intraga cursa pe axa Z. Cand mariti o portiune din suprafata mesei aceasta valoare va deveni mica indicand faptul ca vizualizati o portiune mica a mesei.

Pentru iesirea din modul Grafic se selecteaza un alt afisaj sau un alt mod. Cand iesiti din modul Grafic imaginea grafica se pierde si trebuie reconstruita prin rularea din nou a programului.

FUNCTIi AJUTATOARE / CALCULATOR

Functiile ajutatoare pot fi selectate prin apasarea tastei HELP. Aceasta functie va afisa pe ecran un mini manual.Exista acolo 26 de zone tipice ce pot fi selectate cu ajutorul tastelor de la A la ZApasand tasta D, va fi afisat un director al temei ce va intereseaza.Zonele ( temele )acestea acopera urmatoarele:A START UP AND RUNNING…………. PORNIRE SI MERSB PROG.REVIEW /DNC/BGEDIT/POWER DOWN……VIZUALIZARE PROGRAM, EDITARE,DECUPLAREC G/M/S/T COMMAND CODES…………CODURI DE COMANDAD RETURN TO THIS DIRECTORY……..INTOARCERE LA ACEST DIRECTORE EDITING PROGRAMS…………………EDITARE PROGRAMEF SETTING PAGE………………………...PAGINA DE SETAREG SPECIAL G CODES……………………CODURI SPECIALE GH TROUBLE SHOOTING…………………PROBLEME DE DECLANSAREI MDI/MANUAL DATA INPUT………….INTRODUCERE MANUALA DE DATEJ JOGGING/ HANDLE FUNCTION…….FUNCTIONARE MANUALAK CRT DISPLAY / KEYBOARD…………..ECRAN SI TASTATURAL ALARMS / MESSAGES…………………ALARME/ MESAJEM MAINTENANCE REQUIREMENTS……INTRETINEREN SET UP PROCEDURES………………..PROCEDURI DE SETAREO OVERIDES FEED/SPIN/COOLANT…..SUPRAVEGHERE AVANS, ARBORE

RACIREP PARAMETERS /DIAGNOSTICS………PARAMETRII/ DIAGNOZAQ POSITION DISPLAY……………………AFISARIR RECV / SEND PROGRAMS……………TRANSMITERE SI RECEPTIONARI DE

PROGRAMES SAMPLE PROGRAM…………………...MOSTRA (ex) de PROGRAMT TOOL OFS / TOOL LIFE / LOAD…… OFFSET DE SCULE,VIATA SI INCARCARE SCULAU GRAPHIC FUNCTION…………………...FUNCTIE GRAFICAV TOOL TURRET…………………………..TURELA DE SCULEW WORK COORDINATES………………….COORDONATE DE LUCRUX CREATING PROGRAMS………………..CREARE PROGRAMEY SPECIAL FUNCTION…………………….FUNCTII SPECIALE

Z ZERO RETURN……………………………INTOARCERE LA ZERO

Tastele PAGE UP si PAGE DOWN fac posibila deplasarea la informatia dorita.CURSOR-ul – sus –si- jos selecteaza fiecare tema. Cand afisajul HELP este selectat , tastele alfa numerice nu pot fi folosite pentru introducerea de date , pe linia de introducere a datelor de pe ecran.Functia calculator,poate fi selectata prin apasarea a doua oara pe tasta HELP.Pe ecran vor aparea trei pagini.Interpolare circulara, Functii ajutatoare de trigonometrie si ajutor pentru strunjire si filetare.Functiile ajutatoare de trigonometrie, interpolare circulara si strunjire sunt selectate folosind tastele PAGE UP si PAGE DOWN.Tastele Fn pot fi folosite pentru mutarea datelor de la un alt afisaj la /de la calculator.Functiile ajutatoare ale calculatorului pot efectua adunari, scaderi, inmultiri si impartiri. Cand una din cele trei functii, Trigonometrie, interpolare circulara sau strunjire este selectata, atunci va aparea o fereastra (LOAD ) in coltul stanga sus al ecranului unde este posibil de efectuat operatia de inmultire , adunare ,scadere sau impartire.Initial fereastra LOAD apare ca o fereastra luminata ( activata ) iar celelalte optiuni pot fi selectate cu ajutorul tastelor cu sageti dreapta stanga.Numerele vor fi introduse prin tastare, si vor aparea in partea stanga jos a ecranului, iar cu tasta WRITE confirmate.Cand un numar este introdus, si LOAD este selectat, atunci acel numar va fi introdus direct in fereastra calculatorului.F 3 . In modurile EDIT si MDI tasta F 3 va copia valorile ( triunghi, circular, frezare si filetare ) Aceasta se foloseste cand doriti sa rezolvati o problema de miscare circulara. Apasati INSERT pentru a adauga o miscare circulara in linia de program a Dvs.F 4. In functile ajutatoare aceasta tasta executa operatii de adunare, scadere, impartire si inmultire a valorilor (trigonometrice, circulare,sau frezare si filetare ) ce se afla inscrise in fereastra ( celula ) luminata.

Functii ajutatoare trigonometriceAceasta pagina va va ajuta la rezolvarea unor probleme legate de triunghiuri. Introduceti lungimile si unghiurile unui triunghi , iar cand sunt suficiente date introduse, controlul masinii va rezolva aceasta problema si va afisa restul valorilor pe ecran. Se foloseste CURSOR UP sau DOWN pentru a selecta valorile, iar cu tasta WRITE se confirma acestea.Pentru problemele care au mai mult de o singura rezolvare, introduceti ultimele valori de date a doua oara , si va fi posibila o a doua solutionare a problemei, ce va fi afisata pe ecran.Tastele F3 si F4 fac posibil acest import si export de functii.

Ajutor pentru interpolarea circularaAceasta pagina va va ajuta la rezolvarea unor probleme legate de cerc.Introduceti valorile pentru centrul ,raze, unghiuri ,punctele de plecare si sosire ,si cand sunt suficiente date introduse, controlul masinii va rezolva aceasta problema pentru miscarea circulara si va afisa deasemenea restul valorilor.Aditional va afisa patru cai posibile de programare si efectuare a unei miscari cu G 03 sau G 04.Aceste patru linii pot fi selectate , folosind CURSORUL sus sau jos, si tasta F3 va importa linia luminoasa ( celula ) in programul pe care il editati.

Cursorul sus / jos va selecta valorile care vor fi introduse si confirmate cu WRITE. Pentru introducerea de date a unei probleme, ce are mai mult de o solutie, introduceti a doua oara valoarea datelor , si pe ecran va aparea urmatoarea solutie posibila.Introducerea datelor CW ( sens orar ) sau CCW ( contra sensului orar ) pot fi schimbate la alte valori prin apasarea WRITE.

Functii ajutatoare de Frezare / FiletarePagina ajutatoare de strunjire / filetare va va ajuta sa rezolvati trei ecuatii legate de strunjire si filetare. Acestea sunt :

1. SFM = (TURNING DIAMETER IN.)* RPM*3.14159 / 122. ( CHIP LOAD IN.) = ( FEED IN. / MIN. ) / RPM / #FLUTES3. ( FEED IN. / MIN. ) = RPM / * (THREAD PITCH )

TRADUCERE1. SFM = (Diametru de strunjire in inch ) x rot/min x 3,14159 / 122. ( incarcare span in inch ) = ( avans in inch / minut ) / rot/min.# scobitura3. ( avans in inch / minut ) = rot / min x ( pasul filetului )

De notat este faptul ca valoarea RPM pentru ecuatile 1 si 2 au aceeasi (intrare) inregistrare.Cand unitatea metrica este selectata, atunci afisajul se schimba in milimetrii ,mm/ min, filetare / min.,respectiv metrii.

CIRCLE – LINE Tangent calculator ( calcularea unei linii tangente la cerc)Cu aceasta metoda se poate determina punctul de intersectare a unei linii la un cerc (Tangent ).Utilizatorul asigura doua puncte A si B pe o linie, si un al treilea C in afara liniei. Controlul masinii va calcula punctul de intersectare unde o linie din C se va intersecta cu linia AB, ca o distanta perpendiculara la acea linie. Acesta este echivalentul calculului razei si a punctului tangential la un cerc, ce are centrul localizat in punctul C, si cu o raza egala din punctul C la linia A B.De notat ca in cazul in care nu sunt introduse toate datele , pe ecran va aparea mesajul NO SOLUTION YET. Un exemplu ar fi cand centrul cercului se afla pozitionat pe linia respectiva, nu va exista nici o solutie deci nu se poate calcula.

CIRCLE – CIRCLE Tangent calculator ( calcularea a doua cercuri tangente )Cu aceasta metoda se poate determina punctul de intersectare a doua cercuri sau a doua puncte.Utilizatorul asigura locatia a doua cercuri cu razele respective acestora. ( O raza zero specifica un punct, in loc de un cerc ). Controlul masinii va calcula toate punctele de intersectare care se formeaza de linia tangenta , la ambele cercuri sau puncte.Este important de notat ca pentru fiecare data introdusa , acolo unde exista doua cercuri separate, vor exista mai mult de opt puncte de intersectare. Patru puncte de intersectare sunt obtinute din desenarea linilor drepte tangente, si patru puncte prin intersectarea tangentelor. Tasta F1 este folosita pentru articularea celor doua diagrame. Cand F 1 este apasat , controlul va determina conturul la punctele ( A,B,C,etc.) care specifica segmentul diagramei.Daca segmentul este un arc ,controlul va determina conturul pentru C sau W ( CW sau CCW)-sens orar sau contra sensului orar. Codul G este apoi afisat pe linia de introducere date in partea inferioara a ecranului. Cand se apasa M, codul G va face articularea intre modurile G90 si G91.Modul ramane activ pana cand operatorul face schimbarea .Deoarece codul G este intodeauna pe linia de introducere date, utilizatorul poate comuta intre modurile MDI sau EDIT si apasarea tastei ENTER, pentru a introduce codul G in program.

OPERATIA DE SCHIMBARE A SCULEI

Presiunea scazuta de aer sau volumul insuficient, vor reduce presiunea aplicata pistonului de fixare sau deblocare a turelei.Din acest motiv turela nu va fi idexata, existand posibilitatea alunecarii de pe pozitie a acesteia .Dupa POWER UP / RESTART si ZERO RET, controlul masinii va asigura ,ca turela de scule se afla intr-o pozitie normala.Pentru incarcarea sau schimbarea sculelor,selectati modul MDI,si apasati TURET FWD ( turela inainte ) sau TURET REV ( turela inapoi ), iar masina va indexa turela pe pozitia sculei.Daca introduceti Tnn inainte de TURET FWD sau TURET REV, turela va aduce scula introdusa in aproprierea pozitiei de taiere. Folosind afisajul CURNT COMDS vom vedea care scula este in pozitia de taiere.

Sculele pot fi schimbate de pe turela , doar una cate una ,iar scula selectata trebuie sa se afle in pozitia de taiere.

1. Introduceti scula de taiere in port scula,dupa care strangeti surubul cu cheia.2. Introduceti scula in buzunarul gol al turelei,asigurandu-va ca nutul de

pozitionare se afla aliniat cu orificiul de pozitionare.3. Strangeti surubul care se afla pe partea din spate a turelei , folosind cheia cu

un singur pin ( cheia speciala HAAS )4. Strangeti complet piulita cu cheia speciala cu doi pin HAAS

Pozita de taiere

Surub de fixare

Orificiu de pozitionare

Nut de pozitionare

Nut de blocare

Cheie speciala HAAS

Operatia de schimbare a sculei

Pentru o strangere mai puternica si o rigidizare extrema, port scula are trei suruburi de fixare.IMPORTANT! Asigurati-va intodeauna ca ati scos cheia , inainte de a roti turela.

5. In modul MDI utilizati TURET FWD sau TURET REV pentru a muta la urmatoarea pozitie a sculei

SPECIFICATIE PENTRU PORT SCULA

2.20 LIMITAREA CURSELOR

La aceasta masina limitarea curselor este definita de intrerupatoare de limita in directia pozitiva , si de limitarea de cursa prin setarea parametrilor pentru directia negativa.Inainte de stabilirea pozitiei de baza –Home Positions- cu ajutorul tastelor POWER UP / RESTART sau AUTO ALL AXES neexistand limitare de cursa , operatorul trebuie sa fi atent sa nu intre cu turela in opritoare si sa deterioreze suruburile sau aparatorile cailor de rulare. Inainte de stabilirea pozitiei de baza ( home positions ) POWER UP / RESTART sau AUTO ALL AXES, nu este permisa miscarea masinii in modul manual.Setarea 53 poate fi pusa pe on,si atunci este posibila deplasarea masinii in mod manual inainte de aducerea acesteia la zero.Aceasta miscare poate anula limitatoarele de curse si atunci pot aparea defectiuni grave la masina.De notat ca toate deplasarile sunt in directie negativa de la punctul zero al masinii.Limita de cursa pentru orice axa auxiliara, este setata in controlul sigular al axei.In modul manual , o incercare de deplasare peste cursa admisa nu va genera o alarma, dar masina se va opri la limita de cursa. Manipularea in acest mod manual poate fi ignorata.Cand derulam un program , o incercare de depasire a limitelor de curse , va genera o alarma inainte de pornirea masinii si programul va fi oprit instantaneu.O exceptie face o miscare circulara, care are un inceput si un sfarsit in interiorul limitelor de curse, dar deplasrea in afara limitelor in decursul operatiei va caua o alarma ce va area in timpul deplasarii.Deasemenea in modul Grafic cand se deruleaza un program si se depasesc limitele de curse, va aparea o alarma si programul se va opri.

2.21 AVANS RAPID / COMANDA ASUPRA ARBORELUI

Avansul poate fi variat de la 10 % la 200 % din valoarea programata in timpul operarii.Aceasta se poate face cu ajutorul tastelor + 10% , - 10% si 100%.Cresterea avansului este lipsita de efect in ciclul de filetare G76 si G92. FEED RATE nu va schimba viteza pe nici o axa auxiliara. In modul manual, se poate ajusta rata avansului cu ajutorul butoanelor de la tastatura. Aceasta permite un control fin al vitezei in modul manual.Deasemenea viteza arborelui poate fi variata de la 10% la 150% folosind SPINDLE override.Deasemenea este lipsita de efect in cazul lui G76 si G92.In modul SINGLE BLOCK arborele poate fi oprit. El va porni automat in cazul pornirii programului.Daca viteza arborelui este variata in modul G99 (FEED PER REV) – avans /rot.- atunci rata avansului va fi reglata automat pentru a tine avansul constant per rot.Avansul rapid poate fi limitat la 5, 25 , sau 50% din maximum. Daca avansul de 100% este prea rapid, el poate fi setat la 50% din maxim prin SETTING 10.In pagina de setting, este posibila dezactivarea tastelor de comandare a acestor valori, in asa fel ca operatorul sa nu poata face aceste selectari.Acestea sunt setarile din SETTING 19, 20, si 21.Tasta FEED HOLD ( oprire avans ) actioneaza ca un buton de oprire a avansului si a avansului rapid ,aducand valoarea acestora la zero in momentul cand este apasat.Dupa ce FEED HOLD a fost apasat , trebuie actionata tasta CYCLE START.

In partea inferioara stanga a ecranului va fi indicata optiunea FEED HOLD daca aceasta a fos actionata. Intrerupatorul de la usa masinii are un efect similar, doar ca pe ecran va aparea DOOR HOLD, cand aceasta este deschisa. Dupa inchiderea usii, masina va continua ciclul normal de lucru. Ca dispozitiv de siguranta –door hold – poate fi setat cu SETTING 51.DOOR HOLD si FEED HOLD nu vor opri nici o axa auxiliara.Cand parametrul 57 este setat pe 1 , atunci orice deschidere a usii va opri servo si arborele masinii.In orice caz DOOR HOLD , nu va opri o operatie de schimbare de scula,o operatie de filetare si nu va opri pompa lichidului de racire.Deasemenea in cazul in care se va deschide usa masinii, viteza arborelui va fi limitata la 500 rot/ min.Exisat o functie de reglare a racirii suplimentare.Ea se poate face de la SETTING 32.Setarea- NORMAL- verifica nivelul scazut al lichidului de racire, si opreste sau porneste pompa cu ajutorul codului M. Setarea-OFF- ignora alarmele de racire, dar ne va atentiona in cazul ca dorim sa pornim racirea.Setarea –IGNORE- este utilizata pentru a ignora toate comenzile de racire, si nivelul scazut al acestuia. In timpul derularii unui program, operatorul poate regla racirea prin apasarea tastei MDI Coolant. Pompa va ramane pornita sau oprita pana cand urmatoarea comanda M este actionata.Reglajul poate fi resetat cu un M30 sau RESET. Aceasta caracteristica este selectata de SETTING #83.

2.22 COMPENSAREA de INCALZIRE

Cand masina este pornita , iar SETTING109, si mai apoi una din setarile 110 sau 112 este setata la o valoare nonzero, urmatoarea avertizare va fi afisata:CAUTION! Warm-up Compensation is specified- Compensarea de incalzire este specificata- Do you wish to activate Doriti sa o activati

Warm-up Compensation ( Y/N) Compensare de incalzire DA sau NU

Daca operatorul raspunde –Y-( da ) , controlul masinii foloseste imediat compensarea totala, ( setting 110 sau 112 ) si compensarea incepe sa descreasca in cursul timpului de prelucrare. De exemplu dupa 50% din timpul in SETTING 109 consumat, distanta de compensare pentru axa X in SETTING 110 va fi de 50%.La fel si cu alte setari , compensarea de incalzire, poate fi schimbata in orice moment.Updatarea timpului compensarii de incalzire, este posibila prin activarea acestuia, dar schimbarea distantei pe X sau Z prin setare nu va activa aceasta compensare.Pentru RESTART-ul perioadei de timp , este necesara oprirea si apoi pornirea masinii, dupa care urmeaza raspunsul afirmativ –yes- la intrebarea legata de compensare, la inceputul startului.

ATENTIUNE !

Schimband setarile 110 sau 112, in timp ce compensarea este in progres,poate aparea o miscare ( deplasare )brusca, de pana la 0,044 inch.

Totalul timpului ramas al compensarii de incalzire, se afla afisat in coltul de jos dreapta al ecranului la afisajul DIAGNOSTICS INPUTS2, folosind formatul standard hh : mm : ss.Totalul timpului de incalzire porneste si este utilizat , din clipa pornirii si settarii 109 WARMUP TIME IN MIN.

2.23 CUM ACTIONEAZA CONTROLUL ASUPRA MISCARII MASINII

Accelerarea si decelerarea apare atunci cand masina schimba vitezele. Accelerarea apare atunci cand viteza este in crestere, si decelerarea cand viteza este in scadere.Masina nu poate schimba viteza instantaneu, asa ca in timpul schimbarii vitezei va aparea o valoare a timpului si a distantei.Schimbarea vitezei va afecta controlul asupra deplasarii pe ambele miscari, - deplasarea rapida si miscarea de avans-Deplasarea rapida are loc independent pentru fiecare axa in miscare, si foloseste accelerarea pentru fiecare axa in parte. Miscarea de avans coordoneaza una sau mai multe axe pentru accelerarea la unison, deplasare la unison si decelerarea la unison. Acest tip de avans poarta numele de Accelerare inaintea interpolarii si foloseste o rata fixa a accelerarii pentru toate axele.

DEPLASAREA RAPIDA

Deplasarea rapida foloseste o accelerare si decelerare constanta, cu o accelerare maxima si o viteza maxima ce este setata de paramerii per axa. Punctul de sosire final, in deplasarea rapida, apare ca o curba ( arc ) S, pentru a preveni vibratiile soc la masina. O deplasare rapida urmata de o alta deplasare rapida , este imbinata cu o rotunjire a coltului, controlata de un parametru numit –In position Limit ( in pozitie limita ). In mod curent este de aprox. 0,06 inch. O deplasare rapida urmata de o miscare de avans, in modul –Exact Stop- va decelera la un stop exact, inaintea urmatoarei deplasari.Viteza curbei S , se refera la rata de schimb a accelerarii sau decelerarii. Fara aceasta curba ( arc )S, se va face o schimbare brusca a decelerarii, dand nastere unor vibratii pe masina.Cu aceasta curba caracteristica , la sfarsitul unei deplasari rapide, se va face o schimbare graduala a deceleratiei si atunci vibratile vor fi reduse.

MISCAREA DE AVANS

O miscare de avans,coordoneaza sau interpoleaza miscarea pe mai multe axe. Miscarea de avans foloseste intodeauna accelerarea inaintea interpolarii. Cu controlul HAAS se pot deplasa pana la cinci axe. Acestea sunt X , Y ,Z ,A ,si B. Avansul maxim este de 12,7m ( 500 inch ) pe min. pentru avansul liniar ( X Y Z ), si 300° pe min. pentru axele rotative ( A, B).Imbinarea miscarii axelor este controlata de SETTING 85 ( Max Corner Rounding )- rotumjirea max. a coltului- , si de comanda G 187.Setarea 85 si G 187 asigura o ajustare

continuua in domenile de rotunjire a coltului, intre o oprire exacta si o oprire inexacta.Valoarea setarii este maximum deviatiei permise de drumul sau directia programata. O deplasare liniara ( G 01 ) va avea o pornire exacta si o terminare exacta , si nu vor exista erori de pozitionare.Aceasta inseamna ca traseul programat va fi urmat cu exactitate.O miscare circulara ( G02 sau G03 ) nu este tratata diferit , ca o miscare de avans liniar.Intr-o miscare circulara cand un start al avansului la un stop exact si o oprire a acestuia la un stop exact, nu pot fi introduse erori de pozitionare, deoarece nu conteaza rata avansului. Avansul intr-o miscare circulara este limitat la 300 inch / min. Rotunjirea colturilor poate aparea cand o miscare circulara este combinata cu o miscare liniara sau circulara, dar este totusi controlata de SETTING 85 si G 187.

CURSA AVANSULUI LOOK AHEAD (citire in avans)

Blocul look – ahead este necesar intr-o oarecare masura atunci cand distanta pe care o necesita controlul pentru a creste viteza , este mai mare decat jumatatea cursei liniare programata. Fara look-ahead , controlul va avea o acoperire partiala a decelerarii pe o cursa ,cu accelerarea cursei urmatoare.aceasta va limita viteza de miscare , bazata pe lungimea acestor curse. Controlul HAAS are aceasta caracteristica LOOK-AHEAD standard, dar fara optiunea HIGH – SPEED MACHINING ( prelucrare cu inalta viteza ), aceasta este limitata.

2.24 SISTEM DE FILTRARE AUXILIAR

Acest filtru auxiliar se foloseste pentru a proteja pompa de inalta presiune, de particulele ce se afla in lichidul de racire, si care pot deteriora pompa.Acest filtru este recomandat la prelucrarea aluminiului turnat , a fontei turnate sau a titanului.Este deasemenea indicat la prelucrarea cu inalta viteza, cand spanul rezultat are dimensiunu foarte mici, si practic in urma prelucrarii rezulta o pulbere foarte fina.Filtrul este compus dintr-un sac filtru cu dimensiuni foarte mici, carcasa respectiva , tubulatura , fitingurile si furtunurile adiacente.La anumite intervalle de timp , acesti saci de filtrare se vor inlocui. Pentru reducerea uzurii si prelungirea vietii intregului sistem, un furtun din plastic este conectat intre carcasa filtrului si intrarea principala a lichidului de racire, pentru amorsarea sistemului de racire. Este interzisa folosirea pompei in lipsa lichidului de racire.

INLOCUIREA FILTRULUI

Inlocuiti filtrul, cand ceasul indicator indica indica un nivel al vacumului de –5 in Hg sau mai mult. Nu lasati niciodata ca acest nivel sa depaseasca –10 in Hg , deoarece pot aparea defectiuni ale pompei .HAAS recomanda folosirea filtrelor tip sac , cu dimensiunea de 25 microni. Un astfel de filtru este livrat odata cu intreaga instalatie.Acest filtru are codul Nr.93-9130, codul trebuie specificat in comanda adresata dealer-ului.

IMPORTANTLa prima utilizare a sistemului de filtrare , sau dupa inlocuirea sacului filtrant, lasati timp de patru minute sa functioneze pompa ,pentru umplerea acestuia cu lichid de racire.

Ceas indicator al filtrului

2.25 LUMINA DE INALTA INTENSITATE

Sistemul de inalta luminozitate lucreaza automat.In partea superioara sunt montate doua becuri cu halogen, care asigura o iluminare superioara.Cand usa este complet deschisa, un comutator aprinde automat lumina in incinta masinii.Tot optional, acest sistem de iluminat poate fi comandat manual prin intermediul unui comutator instalat pe partea laterala a consolei de comanda.

Filtru murdar

2,26 TESTARE 200 DE ORE

Aceste optiuni ( Quick Code, Macro etc ) necesita un cod de deblocare pentru a putea fi activate, acestea pot fi acum activate si dezactivate timp de 200 de ore. Aceasta se face introducand cifra 1 pentru deblocare si apoi cifra 0 pentru blocare. Aceste optiuni se vor dezactiva automat dupa 200 de functionare.Aceasta dezactivare se va produce cand masina va fi oprita si in nici un caz cand se afla in miscare.Toate aceste optiuni pot fi activate definitiv doar prin introducerea unui cod de dezactivare.

3. PROGRAMARE

Controlul CNC foloseste o varietate de sisteme de coordonare,si offseturi ce permit utilizatorului sa localizeze exact pozitia sculei fata de piesa, intr-o maniera eficienta si precisa.Strungul HAAS permite utilizarea ambelor stiluri de sisteme de coordonate si offset atat YASNAC cat si FANUC.Aceasta sectiune descrie interactiunea intre diferitele sisteme de coordonate si offseturile de scule. Diferentele si similitudinile intre sistemele FANUC si YASNAC sunt detaliate. Referitor la- Procedura de setare- , aceasta se poate vedea la descrierea detaliata a setarii offsetului. Referitor la -codurile G- , mai multe informatii gasiti la coordonate de lucru si offset.

Sistem efectiv de coordonareSistemul efectiv de coordonare , este suma totala a tuturor sistemelor de coordonate, si a offseturilor aflate efectiv. Este sistemul afisat sub eticheta ( WORK )-lucru- aflat pe ecran.Este de altfel identic cu valorile programate intr-un cod G, program ce cuprinde numarul sculei cu varful de compensare al acesteia inainte de executie.

Coordonate efective = Coordonate globale + Coordonate comune + Coordonate de lucru + Coordonate auxiliare + Offset de scule

Urmatoarea figura indica asocierea cu fiecare sistem de coordonate

Sistem efectiv de coordonate, cu componentele lui.

NOTA

Toate aceste coordonate si offseturi sunt disponibile si pot fi utilizate pentru programarea de prelucrare a piesei. Sunt rare cazurile cand doua sau trei sunt utilizate pentru a prelucra o piesa.

Sistemul coordonatelor de lucru ( FANUC )

Coordonatele de lucru sunt niste coordonate aditionale optionale ale postului, corespunzatoare sistemului global de coordonate.Exista 26 de sisteme de coordonate la un HAAS control , Dela G 54 pana la G59 si de la G110 la G129. Coordonatele de lucru sunt retinute in memorie si la o scadere a tensiunii..Ultimele coordonate de lucru raman active , pana cand alte coordonate de lucru sunt schimbate sau pana cand masina este scoasa de sub tensiune. Daca SETTING56 este pe ON si se va comanda un M30 atunci se selecteaza un G54. G54 este coordonata de lucru activa atata timp cat controlul este sub tensiune ( alimentat ). G54 poate fi deselectat prin asigurarea ca,valorile pentru Z si X de pe pagina offsetului de lucru pentru G54, sunt setate pe zero.Sistemul de coordonate de lucru FANUC este deasemenea valabil ,cand SETTING 33 este setat pe YASNAC.

Sistem de coordonate auxiliar ( FANUC )

Un sistem auxiliar de coordonate este un sistem de coordonate ce contine coordonate de lucru. Doar un singur sistem de coordonate este valabil , si este setat prin comanda G52.Fiecare program trebuie setat clar, ca un sistem de coordonate auxiliar.Neexistand lipsa unor coordonate auxiliare, si fiecare G52 setat prin executia programului , este inlocuit prin terminarea programului, M30 , reset sau prin oprirea tensiunii.

Sistem comun de coordonate (FANUC )

Acest sistem comun de coordonate este deasemenea valabil pentru programare.El se gaseste pe pagina a doua a ecranului , la offsetul coordonatelor de lucru, sub sistemul global de coordonate (G50).Sistemul comun de coordonate este retinut in memorie, chiar si atunci cand tensiunea este oprita.Sistemul comun de coordonate poate fi schimbat manual , cu comanda G10 sau prin folosirea macro-variabilelor.

Postul coordonatelor de lucru (YASNAC )

Controlul YASNAC duce deasemenea la deplasarea coordonatelor de lucru. Serveste functiuniilor identice cu cele ale sistemului comun de coordonate. Cand SETTING 33 este setat pe YASNAC, aceste coordonate se gasesc pe pagina offsetului de lucru ca T00

Sistemul de coordonate ale masinii

Valorile coordonatelor reale , sunt luate de la coordonatele zero ale masinii. Coordonatele masinii pot fi referentiate prin specificarea G53 cu X si Z intr-un bloc de deplasare( miscare).

Offsetul de scule (FANUC )

Aici exista doua offseturi valabile, offsetul pentru geometrie, si offsetul de uzura a sculelor.Offsetul de geometrie permite CNC-ului sa ajusteze diferite lungimi si diametre ale sculelor, in asa fel ca fiecare scula sa revina la aceiasi referinta plana fata de piesa programata.Offsetul geometriei este setat in mod curent ca timp de utilizare a sculei si va ramane fix pe toata durata derularii programului. Offsetul uzurii sculelor,permite operatorului sa efectueze ajustari minore ale ale geometriei, in raport cu compensarea normala a uzurii. Uzura sculei este in mod curent zero , la inceputul programului , dar poate fi schimbata in decursul timpului.Intr-un sistem FANUC ambele geometrii,precum si uzura, sunt utilizate in calcularea reala a sistemului de coordonate.

Offsetul de scule (YASNAC )Cand SETTING 33 este setat pe YASNAC, offsetul de scule lucreaza diferit fata de descrierea anterioara. Offsetul uzurilor este aplicat in aceiasi maniera. In modul YASNAC, offsetul geometriei nu este valabil, acesta fiind inlocuit cu offsetul posturilor sculelor.Offsetul posturilor sculelor in YASNAC , modifica coordonatele globale, pentru a permite modificarea lungimii sculei.Offsetul postului sculei,trebuie specificat inainte de folosire a sculei, prin comanda G50 Txx00. Orice comanda G50 nu tine cont de selectarea anterioara a postului sculei. In offsetul posturilor sculelor exista 50 de pozitii, numerotate de la 51 la 100.

G50 YASNAC – postul sculei –

Setarea automata a offsetului de scule

Offsetul sculei poate fi inregistrat automat prin folosirea tastelor X DIA MESUR sau Z FACE MESUR .Trebuie acordata mare atentie la folosirea acestor chei.Daca offsetul de lucru comun, global sau curent este selectat, si are anumite valori, inregistrarea offsetului de scula , va fi diferit de actualele valori de coordonate ale masinii.Dupa setarea sculelor pentru lucru ,toate sculele trebuiesc programate pentru a avea o siguranta fata de coordonatele punctelor de referinta X si Z , in vederea schimbarii locatiei.Toate sculele trebuie sa vina in acelasi punct.

Sistemul de coordonate global (G50 )

Sistemul de coordonate global ,este un sistem singular de coordonate , care schimba toate coordonatele de lucru si offsetul de scule in alta directie de la punctul zero al masinii.

Sistemul de coordonate global are avantajul ca este calculat intimpul mersului de comanda numerica a masinii, de unde rezulta ca locatia curenta a masinii devine, coordonata efectiva , specificata de comanda G50. Valorile sistemul de coordonate globale calculate,pot fi vazute pe ecranul masinii,pe pagina a doua a coordonatelor de lucru, sub offsetul auxiliar de lucru129. Sistemul global de coordonate este adus la zero automat, in clipa cand comanda numerica este sub tensiune. Coordonatele globale nu se schimba cand se apasa tasta RESET.

3.1 STRUCTURA UNUI PROGRAM

Partea unui program CNC contine unul sau mai multe blocuri de comanda.Daca vizualizam un program, vom observa ca un bloc este identic cu o linie a unui text.

Fiecare bloc se termina cu semnul ; (punct si virgula), semn care poarta numele de EOB ( End of bloc ).Blocurile sunt concepute din coduri de adrese alfabetice, si pot contine optional simbolul / .Codurile de adrese sunt intodeauna formate dintr-un caracter alfabetic urmat de o valoare numerica.De exemplu, pentru specificarea unei deplasari pe axa X, intodeauna va exista un numar urmat de simbolul X.Simbolul / numit si slash, este utilizat pentru a defini un bloc optional. Un bloc care este pornit cu acest simbol / , poate fi ignorat cu ajutorul tastei BLKDEL, in timpul derularii unui program. Urmatorul este un ex. de program, asa cum apare pe ecran.Cele doua puncte aflate dupa un cuvant nu fac parte din program , ci sunt puse numai pentru modul explicativ.

% :Programul trebuie sa inceapa si sa se termine cu semnul %O12345 :Litera O urmata de un nr. de program format din 5 DIGIT(SPINDLE PART) :Numele progr.va fi afisat in capul listei de programme.N101 G28 :Rapid spre punctul zero al masiniiN102 T101(scula ptr. strunjirea rogozitatii) : Scula 1, Offset1( in paranteze inf.despre scula)N103 G50 S2000 :Defineste vit. maxima a arborelui la 2000 Rot / min.N 104 G97 S554 M03 :Anulare CSS cu o vit. constanta a arborelui de 2200 rot/min.N 105 G54 G00 X3.1Y0.1M08 :Offset lucru G54, Rapid la locatia X-Y,pornire lichid.de racireN 106 G96 S450 :Pornire vit. constanta de finisare la 450 SFMN 107 G71 P108 Q117 D0.095 U.010 W0.005 F0.010 : Strunjire rugozitate G71,ciclu inchis

utilizand calea PQN108 G00 X1.648 : Bloc P #, comandarea primului bloc de geometrie G71N109 G01 Z0. F0.01 :Definirea intre blocurile N108 pana la N117N110 G03 X1.748 Z-0.05 R0.05 F0.003 : Avans ciclu rugozitate la .010 inch/rot in G71N111 / G01 Z-2.5 :Toleranta rest de finisare de .010inch in diametrul XN112 / X2.25 :si .005 in axa Z cu o adancime de taiere de . 095N 113 G01 3.25 : N111 si N112 au un simbol / slash pentru a putea ignora N114 X2.742 f0.005 ;aceasta linie a traseului daca comutati pe on N115 X2.942 Z-3.35 :stergere blok

N 116 Z-4.1 :N117 X3.1 :Q Block #, ultimul bloc de geometrie OF G71 comanda.N118 G97 S554 M09 :Anulare viteza de finisare , oprire lichid de racireN120 M01 :Optional ,comanda stop

N201 G28 :Rapid, la punctul zero al masiniiN202 T202(scula de finisare) :Chemare scula 2,offset 2 (in paranteze info. Scula)N203 G50 S2000 :Definirea vitezei maxime a arborelui la 2000 rot/min.N204 G97 S554 M03 :Anulare viteza constanta de finisare la 554N205 G54 G00 X3.1 Z0.1 M08 :Offset de lucru G54,rapid spre locatia X-Z pornire lichid de

racireN206 G96 S450 :Pornire viteza constanta de finisare la 450 SFMN207 G71 P108 Q117 :Terminare strunjire G70 ,geometria piesei intre P si QN208 G97 S554 M09 : Anulare viteza constanta de finisare, oprire lichid de racireN209 G28 :Rapid la pozitia de baza a masinii ptr. schimbare de sculaN210 M01 :Optional, comanda stop

N301 G28 :Rapid la punctul zero al masiniiN302 T303(1/2 Diam.punctare centru gaura) :Chemare scula 3,offset 3 (in paranteze info. Scula)N303 G97 S2200 M03 :Anulare CSS, cu o vit. constanta a arborelui la 2200 rot/minN304 G54 G00 X0 Z1. M08 :Offset lucru G54, rapid spre locatia X-Z pornire lichid de racireN305 G82 Z-0.2 P0.3 R0.1F.0025 :Temporizare .3 sec pentru punctare gaura la bazaN306 G80 G00 Z1. M09 : Anulare ciclu inchis, rapid la 1.0, oprire lichid de racireN307 G28 : Rapid la pozitia de baza a masinii ptr. schimbare de sculaN308 M01 : Optional, comanda stop

N401 G28 : Rapid la punctul zero al masiniiN402 T404(burghiu 5/6 diam.) :Chemare scula 4,offset 4 (in paranteze info.scula) N403 G97 S2750 M03 : Anulare CSS, cu o vit. constanta a arborelui la 2750 rot/minN404 G54 G00 X0 Z1. M08 : Offset de lucru G54,rapid spre locatia X-Z pornire lichid de racireN405 G83 Z-1,5 Q0.2 R0.1 F0.003 :Gaurire la o adancime de 1.5 la fiecare 0.200N406 G80 G00 Z1. M09 : Anulare ciclu inchis, rapid la 1.0, oprire lichid de racireN407 G28 : Rapid la pozitia de baza a masinii ptr. schimbare de sculaN408 M01 : Optional, comanda stop

N401 G28 : Rapid la punctul zero al masiniiN402 T505 (3/8-16 tarod) : Chemare scula5,offset 5 (in paranteze info.scula) N403 G97 S650 M03 : Anulare CSS, cu o vit. constanta a arborelui la 650 rot/minN404 G54 G00 X0 Z1. M08 : : Offset de lucru G54,rapid spre locatia X-Z pornire lichid de racireN405 G84 Z-.825 R0.2 F0.0625 :Filetare pe dreapta, la o adancime de .825N406 G80 G00 Z1. M09 : Anulare ciclu inchis, rapid la 1.0, oprire lichid de racireN407 G28 : Rapid la pozitia de baza a masinii ptr. schimbare de sculaN408 M01 : Optional, comanda stop% :Programul trebuie sa se termine cu semnul %

Acest program strunjeste grosier, si finiseaza un cilindru cu doua diametre diferite, dupa care gaureste si taie filet la unul din capete.A se nota ca fiecare scula incepe cu setarea vitezei arborelui, si se termina cu o intoarcere la o pozitionare de schimbare de scula.In mod curent se procedeaza la fiecare operatie cu pregatirea codului si se termina fiecare operatie cu intoarcerea la punctul zero al masinii pentru o schimbare de scula.

Aceaste moduri se executa pentru siguranta , si de a se afla intr-o zona sigura, in cazul in care operatorul incepe derularea programului de la mijlocul acestuia, dupa eventualitatea ruperii unei scule.Aceasta este o practica comuna in programare.

Mai mult de un program poate fi stocat in memoria CNC.Fiecare program inmagazinat are un nume de program Onnnn, si o adresa de cod, pentru a definii numarul acelui program.Acest numar este utilizat pentru identificarea programului, pentru selectarea lui ca program principal ce urmeaza a fi derulat, sau ca un sub-program chemat dintr-un program principal.

Exemplu de program ptr. strung

3.2 DIMENSIUNEA SCULELOR SL –20, SL-30, SL-40

X2.942

Z-3.25

Z-4.1

Z0

X1.748

----- Rapid

←-- Avans

Traseu programat

S –Pozitia de start

P –Pornire blocuri

Q –Terminare blocuri

Dimensiuni SL-10 SL-20 SL-30 SL-40

A-Papusa mobila la capat de cursa 237mm 278mm 306mm 323mm

B-Cursa papusa mobila 344mm 508mm 867mm 1118mmC-Turela HAAS VDI pozitie baza N/A 654mm 1013mm 1395mmD-Turela BOT poz. baza 482mm 654mm 1013mm 1388mmE-Suprafata frontala arbore 54mm 35mm 35mm 36mmF-Diametru universal 165mm 210mm 254mm 381mmG-Suprafata frontala universal 144mm 139mm 155mm 196mmH-Bacuri universal 32mm 51mm 46mm 80mm

J-Lungimea din scula

Scula HAAS / VDI OD Scula HAAS / VDI ID

Scula BOT OD Scula BOT ID

Scula radiala rotitoare Scula axiala rotitoare

HAAS OD care iese din diametrul turelei N/A 32mm 29mm 34mmK-Scula OD HAAS pozitie de baza N/A 113mm 185mm 325mmL- Scula ID HAAS pozitie de baza N/A 190mm 262mm 406mmM-Scula BOT OD pozitie de baza 132mm 131mm 205mm 365mmN- Scula BOT ID pozitie de baza 147mm 146mm 220mm 388mmP-Scula rotitoare radiala poz. de baza N/A 120mm 193mm 338mmR- Scula rotitoare radiala X , Zona T/S N/A 89mm 148mm 293mmS- Scula rotitoare radiala Z , Zona T/S N/A 112mm 102mm 211mmT-Lungimea din scula radiala care iese din diametrul turelei N/A 72mm 105mm 123mmU- Lungimea din scula axiala care iese din diametrul turelei N/A 189mm 262mm 406mmV-Scula rotitoare axiala X, Zona T/S N/A 89mm 148mm 293mmW- Scula rotitoare axiala Z, Zona T/S N/A 112mm 102mm 211mm

X- Cursa axa X 159mm 215mm 287mm 432mm

Z-Cursa axa Z 356mm 508mm 864mm 1118mm

3.3 ADRESE DE CODURI ALFABETICE

Adrese de coduri folosite in programare strungului.

A miscarea de rotatie a celei de a patra axeAdresa caracterului A este utilizat , pentru a specifica miscarea de rotire a celei de a patra axe ( axa A ) acesta este optionala. El este specificat ca un unghi in grade ,pentru axa rotitoare.Este intodeauna urmat de un semn numeric , cu trei zecimale.Daca nu este introdus un punct zecimal, ultima cifra se presupune a fi 1 /1000 grade. Cea mai mica marime este de 0.001 grade, cea mai mica valoare negativa este – 8380.000, iar cea mai mare 8380.000 grade.In mod curent axa A este rezervata pentru turela de scule si ea este ascunsa programatorului.Unitatea de rotatie indica pozitia sculei ca 1000 reprezentand scula # 1.

B miscarea liniara a axei B

Adresa caracterului B este utilizat , pentru a specifica miscarea absoluta a axei B. Specifica o pozitie sau o distanta dealungul axei B.Daca este in inch este urmat de patru zecimale , iar daca este in mm este urmat de trei zecimale. Este urmat de un semn numeric cuprins intre –8380.000Si 8380.000.Daca nu este introdus un punct zecimal , ultimul numar este considerat a fi 1 / 10000 inch sau 1 / 1000 mm.In mod curent axa B este rezervata papusii mobile.C miscarea de rotatie a celei de a cincea axeAdresa caracterului C este utilizat , pentru a specifica miscarea externa axei C, aceasta este optionala. El este specificat ca un unghi in grade ,pentru axa rotitoare.Este intodeauna urmat de un semn numeric , cu trei zecimale.Daca nu este introdus un punct zecimal, ultima cifra se presupune a fi 1 /1000 grade. Cea mai mica marime este de 0.001 grade, cea mai mica valoare negativa este – 8380.000, iar cea mai mare 8380.000 grade.D adancimea de taiereAdresa caracterului D se foloseste pentru a alege adancimea de taiere a fiecarui ciclu de trecere, pentru indepartarea adaosului. Daca este in inch atunci este urmat de patru zecimale , iar daca este in mm, este urmat de trei zecimale.E avans , 6 locuri de precizie ( la fel ca F )Adresa caracterului E este folosita pentru a aplica un avans la orice interpolare a codurilor G, ori a ciclurilor inchise. Unitatea este in inch / rotatie sau mm /rotatie. Pot fi specificate pana la sase pozitii fractionale.absenta unitatii / rotatie ( G99 ), poate fi schimbata pe unitate / minut, cu G 98.Atat controlul YASNAC cat si FANUC sunt compatibile pentru a utiliza codul E, atunci cand sunt dorite 5 sau 6 locuri de zecimale.F Adresa caracterului F este folosita pentru a aplica un avans la orice interpolare a codurilor G, ori a ciclurilor inchise. Unitatea este in inch / rotatie sau mm /rotatie. Pot fi specificate pana la sase pozitii zecimale ale.absenta unitatii / rotatie ( G99 ) poate fi schimbata pe unitate / minut, cu G 98. In mod normal codul E a fost capabil doar de 4 pozitii zecimale de precizie, dar pe aceasta comanda numerica puteti specifica pana la 6 coduri F de pozitii de zecimale de maximum 154.000000 inch ( 393.000000 mm ) . Codurile E si F sunt echivalente.G pregatirea functiilor ( coduri G )Adresa caracterului G , este folosit pentru a specifica tipul operatiei care apare intr-un bloc.G este urmat de doua sau trei numere , cuprinse intre 00 si 255. Fiecare cod G face parte dintr-un grup numerotat. Grupa codurilor 0 nu sunt modale. Aceasta inseamna ca specifica o functie,doar pentru acel bloc, si nu afecteaza alte blocuri.Celelalte grupe sunt modale,si specificarea unui cod intr-un grup, anuleaza codul aplicat anterior in acel grup.Un cod modal G aplicat tuturor sub segmentelor blocurilor, face ca acele blocuri sa nu necesite re-specificarea aceluiasi cod G.Intr-un bloc pot fi amplasate mai multe coduri G in ordinea specificarii conditilor unei operatii, Dar fara a avea doua coduri G din aceeasi grupa numerica. A se vedea sectiunea cu coduri G , pentru o lista mai detaliata.H nu este folosit, optional macro-parametriiI date optional , ciclu inchis si circular.Adresa caracterului I se foloseste pentru a specifica datele utilizate de unele cicluri inchise si de miscari circulare, fie in inch, si atunci sunt cu patru zecimale, fie in mm , avand in acest caz trei zecimale. I este urmat de un semn numeric cuprins intre - 15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, sau intre - 39300.000 si 39300.000 mm pentru sistemul metric.J date optional , ciclu inchis si circular.

Adresa caracterului J se foloseste pentru a specifica datele utilizate de unele cicluri inchise si de miscari circulare, ca format este identic cu datele I.

K date optional , ciclu inchis si circular.Adresa caracterului K se foloseste pentru a specifica datele utilizate de unele cicluri inchise si de miscari circulare, Este formatat identic cu I si K si este urmat de un semn numeric cuprins intre - 15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, sau intre - 39300.000 si 39300.000 mm pentru sistemul metric.L numararea ciclurilor,pentru cicluri repetitiveAdresa caracterului L se utilizeaza in specificarea calcularii repetitive, pentru unele cicluri inchise si functii auxiliare. Este urmat de un semn numeric cuprins intre 0 si 32767.M codul M, diverse functiuniAdresa caracterului M e utilizeaza in specificarea unui cod M pentru un bloc. Acest cod este folosit pentru a controla diferite functiuni ale masinii. De mentionat este faptul ca doar un singur cod M este permis intr-un bloc , dintr-un program CNC.Codul M se foloseste la sfarsitul unui bloc.N numar de blocAdresa caracterului N este optionala. Poate fi folosit pentru identificarea fiecarui bloc dintr-un program. Este urmat intodeauna de un numar cuprins intre 0 si 99999.Functiile M97 si M99, fac referinta la un N , numar de linie.O numar de program / numeCaracterul O este folosit la identificarea unui program,este urmat intodeauna de un numar cuprins intre 0 si 9999. Un program salvat in memoria masinii are intodeauna un Onnnnn ( numar de identificare ) in primul bloc, acesta nu poate fi sters. Schimbarea lui O in primul bloc poate determina redenumirea programului. Un Onnnnn poate fi introdus in ori care bloc dintr-un program , dar aceasta nu va avea efect , si poate fi confundat la citire. Doua puncte ( : ) pot fi folosite in loc de O , dar intodeauna vor fi afisate ca O.P timp de intarziere, sau numar de programAdresa caracterului P este utilizata pentru a introduce un timp in secunde , un numar de program, pentru a chema un subprogram , sau o linie de numer pentru inlocuirea unei parti a unui ciclu. Daca este folosit ca timp ( pentru G04, oprire temporizata ) poate fi o zecimala pozitiva intre 0.001 si 1000.0. Daca este folosit ca o linie de numar ( pentru M97 ) sau ca un nume de program ( pentru M98 ), valoarea trebuie sa fie un numar pozitiv, fara punct zecimal pana la 9999.Q date optionale ciclu inchisCaracterul Q este folosit in ciclu inchis , ca un numar pozitiv, in inch sau mm cuprins inter 0 si 100.0R date optionale ciclu inchis si circular.Caracterul R este utilizat in cicluri inchise si interpolarea circulara. Daca este in inch are patru pozitii zecimale iar daca este in mm are trei pozitii zecimale . R este urmat de un semn numeric cuprins intre 15400.0000 si – 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si – 39300.000 pentru sistem metric. Uzual este folosit pentru a definii planul de referinta a ciclului inchis.S comanda vitezei arboreluiAdresa S se foloseste pentru a specifica viteza arborelui, sau a vitezei de suprafata ( finisare ). S este urmat de un numar cuprins intre 1 si 99999. Comanda S nu va porni sau opri arborele , ci doar va seta viteza dorita. Aceasta comanda nu va influenta o schimbare in cutia de vitezeT cod de selectare a sculei

Codul T este folosit pentru a selecta scula , si pentru a specifica postul sculei, geometria si valoarea uzurii ce urmeaza a fi aplicata. A se vedea sectiunea 4.4 pentru o descriere detaliata a acestui cod.

U miscare incrementala pe axa XAcest caracter U se foloseste la definirea unei miscari pe axa X. Specifica o pozitie incrementala , sau distanta dealungul axei X relativ de pozitia curenta amasinii. Daca este in inch are patru pozitii zecimale iar daca este in mm are trei pozitii zecimale . U este urmat de un semn numeric cuprins intre 15400.0000 si – 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si – 39300.000mm pentru sistem metric.V optional macro-parametriiW Caracterul W se foloseste la definirea unei miscari pe axa Z. Specifica o pozitie incrementala , sau distanta dealungul axei Z relativ de pozitia curenta amasinii. Daca este in inch are patru pozitii zecimale iar daca este in mm are trei pozitii zecimale . W este urmat de un semn numeric cuprins intre 15400.0000 si – 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si – 39300.000mm pentru sistem metric. Formatarea este identica cu U. X miscare liniara pe axa XCaracterul adresei X este folosit pentru a specifica miscarea absoluta pe axa X. Specifica o pozitie sau distanta dealungul axei X. Daca este in inch are patru pozitii zecimale iar daca este in mm are trei pozitii zecimale . X este urmat de un semn numeric cuprins intre 15400.0000 si – 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si – 39300.000mm pentru sistem metric. Daca nu este introdus un punct zecimal , atunci ultimul numar se considera a fi 1 / 10,000 pentru inch , sau 1 / 1000 mm.Y nu este folosit, optional macro- parametriiZ miscare liniara pe axa ZCaracterul adresei Z este folosit pentru a specifica miscarea absoluta pe axa Z. Specifica o pozitie sau distanta dealungul axei Z. Daca este in inch are patru pozitii zecimale iar daca este in mm are trei pozitii zecimale . Z este urmat de un semn numeric cuprins intre 15400.0000 si – 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si – 39300.000mm pentru sistem metric. Daca nu este introdus un punct zecimal , atunci ultimul numar se considera a fi 1 / 10,000 pentru inch , sau 1 / 1000 mm

3.4 INFORMATII UTILE

PROGRAMARE

Stergerea fisierului de pe Floppy Disk- Se merge la pagina LIST PROG, se tasteaza – DEL ( nume de fisier ) si se apasa tasta WRITE.Mesajul DISK DELETE va aparea , si fisierul va fi sters de pe floppy disk.Conditia necesara ,este ca floppy disk drive-ul sa aiba versiunea 2.11.

Comanda curenta va afisa pe ecran , incarcarea arborelui si a axelor, avansul si viteza actuala, precum si 15 linii din programul curent.

Tasta ORIGIN poate fi utilizata pentru a aduce la zero offsetul si macro-variabilele. Aceasta se face prin accesarea afisajului Offset ( Macros ) si apasarea tastei Origin. Controlul va afisa

ZERO ALL ( Y/ N ) da sau nu – daca se apasa Y , adica da, atunci intreaga zona afisata va fi setata la zero. Valorile din pagina comenzii curente pot fi aduse la zero dupa dorinta. Durata de functionare, incarcarea pe scula , precum si contorul de timp, pot fi aduse la zero , prin selectarea optiunii de aducere la zero si apoi apasarea tastei origin. Pentru aducerea la zero a unei intregi coloane, mutati cursorul in varful coloanei, chiar sub titlu ,dupa care apasati ORIGIN.

Offsetul, parametrii si setting pot fi salvati pe o disketa sau RS-232. Pentru a salva pe o disketa, apasati LIST PROG, dupa aceea selectati pagina afisata OFSET, SETNG sau PARAM. Introduceti un nume de fisier, si apasati F2 pentru a transpune pe disketa , sau apasati F3 pentru a citii fisierul de pe disketa. Pentru a salva prin RS-232, apasati mai intai LIST PROG, dupa aceea selectati OFSET ,SETNG sau PARAM si apoi apasati SEND RS-232. Pentru receptionare apasati RECV RS-232.

Pentru selectarea rapida a unui program, aceasta se poate executa prin introducerea numarului de program ( Onnnnn ), si apasarea sagetilor sus sau jos.Masina trebuie sa se gaseasca in modul MEM sau EDIT.Pentru cautarea unei comenzi specifice intr-un program, aceasta poate fi facuta in ambele moduri MEM sau EDIT. Introduceti adresa codului ( A, B, C etc ) sau adresa codului si valoarea (A 1.23 ) si apasati tasta cu sageti sus sau jos. Daca adresa codului este introdusa fara valoare, cautarea se va opri la urmatoarea litera identica folosita.

Conveiorul de span , poate vi pornit si oprit manual, cu ajutorul tastei de pe panou, sau in program cu ajutorul codurilor M, folosind M31, ( Chip FWD conveior inainte ) sau M32 (Chip REV conveior inapoi ) si M33 (Chip STOP ) cand un program este in derulare. Timpul pentru ciclul conveiorului poate fi setat prin SETTING 114 si 115.

Arborele poate fi oprit sau pornit la un single block stop sau la Feed Hold. Cycle Start se foloseste pentru a restarta programul la viteza initiala a arborelui.

Se poate transfera si salva un program in modul MDI in lista de programme.Daca pozitionam cursorul la inceputul programului in modul MDI, introducem un numar de program Onnnnn, dupa care apasam ALTER, vom transfera programul din MDI in lista de programme, sub numarul nou introdus.

Trecerea in revista a programuluiApasand F4 in timpul modului MEM si afisajului PRGRM, ecranul masinii va fi impartit in doua sectiuni.In partea stanga a ecranului va fi afisat programul in derulare, iar in dreapta afisarea programului pentru a da posibilitatea operatorului sa treaca cu cursorul in revista programul.

Editarea din plan secundIntroduceti un numar de program( Onnnnn ), al programului pe care doriti sa-l editati, dupa care apasati F4,va aparea afisajul PRGRM.( Programul poate fi derulat in modul de operare MEM ).Edit, Insert, Alter, Delete si Undo (editare, inserare, inlocuire, stergere ) pot fi efectuate intr-un program existent, un program nou sau intr-un program in derulare. Nu se vor putea efectua schimbari intr-un program aflat in derulare , pana cand nu se termina programul cu un M30 sau Reset.

Fereastra zoom pentru graficeF2 va activa fereastra zoom. Page down va face zoom-ul, si pagina va fi marita.Folosind tastele cu sageti, putem muta fereastra pe zona dorita a piesei si se apasa Enter. Apasand F2 si Home, vom avea posibilitatea de a vedea intreaga imagine.In modul Edit un program poate fi copiat ( Insert ) intr-un, alt program, o linie, sau un bloc de linii .Se porneste prin definirea unui bloc in Edit, selectarea textului , dupa aceea cu ajutorul cursorului se defineste ultima linie a ultimului program, se apasa F2 sau Write pentru a lumina acel bloc.Selectati un alt program unde dorit sa faceti modificari , amplasati cursorul pe linia unde doriti sa iexecutati modificarea ,si apasati Insert.Incarcarea mai multor fisiere este posibila de la Advanced Editor. De la meniul principal merge la Floppy Disk Directory menu. Controlul masinii va incarca fisierul selectat , cand apasati Enter.Cursorul va ramane activ pentru a avea posibilitatea de incarcarea a altor fisiere selectate.Reset sau Undo vor da posibilitatea de iesire din afisajul respectiv.

Editarea de programmeApasand tasta F4 In timp ce va aflati in Advanced Editor, cu ajutorul ei, se poate afisa o alta versiune a programului curent de editare. Acelasi program va fi afisat pe doua jumatati ale ecranului. Diferite parti ale programului, pot fi editate alternativ,prin apasarea tastei Edit, pentru schimbarea de pe o parte pe alta .Programul va fi updatat cand se comuta de pe o parte pe alta.

Multiplicarea programelorFolosind modul List Prog, un program existent poate fi multiplicat. Pentru a face acest lucru selectati numarul programului pe care doriti sa-l multiplicati, tastati un nou numar de program( Onnnnn ) si apasati F1. Multiplicarea poate fi deasemenea facuta , prin selectarea Program menu apoi Duplicate Active program menu in Edit.Mai multe programme pot fi trimise prin port serial, prin tastarea numelor tuturor programelor impreuna, fara a lasa spatii .Ex ( O1234O98765O45678 ) si apasarea tastei Send RS232.

Cand trimiteti fisiere catre floppy disk, trebuie sa puneti cursorul luminat, pe programul salvat sau pe ALL, deasemenea numele introdus pe linia de introducere date, este numele fisierului de pe disketa.

Lichidul de racire poate fi oprit si pornit manual in orice moment ,in timpul derularii unui program.Acelasi lucru este valabil si pentru conveiorul de eliminare a spanului.

Cand filetati nu este necesar sa porniti arborele cu comanda M03 sau M04. Controlul masinii va porni automat rotirea arborelui, inaintea oricarui ciclu, si va fi mai rapid decat comanda data de Dvs.de pornire a arborelui.

Compensarea conicitatiiPiesele care nu au un suport exact in centru, sau nesprijinite,pot suferii unele abateri datorate lungimii sculei.Aceasta caracteristica permite utilizatorului, introducerea unei valori calculate pe miscarea X , bazata pe pozitionarea taierii pe Z. Conicitatea este introdusa pe pagina cu

posturile sculelor avand la dispozitie 5 locuri de numere, si stocate intr-un tabel cu variabilele de scule, numite TAPER ( conicitate ) aflate pe pagina cu posturile sculelor / geometrie.

AlarmePe afisajul alarmelor , apasad tastele cu sageti ale cursorului –Dreapta – Stanga-, vor fi afisate alarmele anterioare ( pana la 100 de alarme ), apasand oricare din taste din nou, se va reveni la afisarea paginii de baza a alarmelor. Ultimele 100 de alarme pot fi salvate pe o disketa ,prin introducerea unui nume de fisier si apasand tasta F2, aceasta cand ne aflam pe pagina Alarm History. Alarm History poate fi trimis la un PC folosind RS-232, si apasand SEND RS-232.

Offset-uriStrungul ofera pana la 200 de offset-uri de scule.Intrare offset : Apasand tasta WRITE, se va adauga numarul introdus, la valoarea selectata de cursor.Apasand tasta F1 se va lua numarul introdus, si se va scrie peste registrul offset selectat de cursor. Apasand F2 vom introduce valorile negative in offset.Apasand OFFSET ne vom putea intoarce, la paginile offsetului lungimii sculei si offset zero de lucru.

Setari si parametriiModul manual poate fi utilizat pentru deplasarea prin parametrii si setting.Acest control se poate opri singur , in cazul in care este reglat de setari. Aceste setari sunt : Setting 1 pentru oprire ,daca masina este inactiva pentru nn minute, si Setting 2 pentru oprire, daca este executat un M30.Aditional , pentru motive de siguranta , controlul masinii se va opri singur daca apare o supra tensionare sau o supraincalzire, ce dureaza mai mult de patru minute.

Memory Lock –memorie blocata- (Setting 8 ). Cand aceasta setare este pe ON, functiile de editare din memorie sunt blocate. Cand este pe OFF memoria poate fi modificata.

Setting 9 schimba dimensionarea din INCH in MM. Aceasta va schimba toate valorile din offset in concordanta cu acestea .Setting 31 Reset Program Pointer. Inchide si deschide posibilitatea de trimitere de adrese de programe inapoi la inceputul programului.

Setting 77Scale Iteger F. Aceasta setare se foloseste pentru a schimba felul in care interpreteaza controlul masinii avansul.Avansul care este introdus in program, poate fi interpretat gresit ,daca nu exista un punct zecimal in comanda Fnn. Selectarea acestei setari poate sa nu fie prezenta , pentru a identifica patru pozitii zecimale. Presupunem ca avem un numar intreg pentru o valoare in inch a avansului, sau pentru a recunoaste un avans, pentru o pozitie zecimala selectata, sau un avans ce nu are zecimale.

Setting 85 Max Corner Rounding. Acesta se foloseste la setarea preciziei de rotunjire a colturilor, ceruta de utilizator.Frezarea poate fi programata , pentru orice avans, pana la

maximum, fara erori de prelucrare. Controlul va incetinii singur avansul la colturi ,cand este necesara aceasta prelucrare.

Setting 88 Reset Resets Override. Comutand ON sau OFF, se va obtine o setare a tuturor reglajelor inapoi la 100 %.

Setting 103 Cycle Start / Feed Hold –aceiasi tasta-Cand aceasta setare este comutata pe ON , Tasta Cycle Start , trebuie sa fie apasata, pentru a opri derularea unui program.Eliberand tasta Cycle Start, va fi generata o conditie Feed Hold –oprire avans-. Aceasta setare nu poate fi setata pe ON, atata timp cat Setting 104 este pe ON.Cand una din aceste setari este pe ON , atunci automat cealalta setare se va comuta pe OFF.Aceasta setare poate fi schimbata in timpul derularii unui program.

Setting 104 Jog Handle to Single Block-mod manual in bloc cu bloc.Cand aceasta setare este comutata pe ON, si single bloc este selectat, atunci modul manual poate fi folosit ca pas cu pas, pentru un program. O comutare a modului manual , va duce la o situatie de Feed Hold. Aceasta poate fi folosita cand se intalneste un bloc cu o miscare lunga de deplasare. Cycle Start trebuie utilizat pentru inceperea derularii unui program. Aceasta setare nu poate fi comutata pe ON , atata timp cat Setting 103 se afla pe ON. Cand una din aceste setari este pe ON , atunci automat cealalta setare se va comuta pe OFF.Aceasta setare poate fi schimbata in timpul derularii unui program.

Offset Lock ( Setting 119 ) Offset blocatCand aceasta setare este pe ON, utilizatorul nu poate modifica nimic din Offset-uri, aceasta fiind ca o masura de siguranta.

Macro Variable Lock ( Setting 120 )Cand aceasta setare este pe ON, utilizatorul nu poate modifica nimic din Macro Variabile.

Operatiuni

Optional Stop are efect pe o linie , atunci cad linia respectiva este luminata intens ( celula intens luminata )si se apasa tasta Stop. Block Delete – stergere bloc –Aceasta tasta are efect dupa patru linii, de la apasare, cand este activata compensarea de taiere , sau doua linii cand compensarea de taiere sau compensarea varfului sculei nu sunt utilizate.

Block Look Ahead, -citirea in avans a blocurilor-Controlul citeste in avans pentru interpretare pana la 20 de blocuri. Aceasta nu este necesara , in cazul prelucrarii cu viteza mare. Se foloseste pentru a ne asigura ca programul DNC este de calitate, si de a permite compensarii de taiere de a nu avea introduse deplasari pe X Y, cand aceasta se afla pe ON.

Memory Lock – memorie blocata-

Aceasta comutare, nu da posibilitatea operatorului sa editeze programme, sau sa schimbe settari , atata timp cat memoria se afla pe pozitia- Lock- blocata

Tasta G 28 – pozitia zero, sau de baza.Apasan tasta G28 , vom intoarce toate axele la pozitia zero a masinii. Pentru a trimite doar o axa la pozitia de baza –zero – in deplasaare rapida , introduceti litera pentru axa respectiva , si apasati Home G28. Atentiune ! nu exista nici o avertizare sau vreo alarma la o posibila coliziune.Fiecare axa poate fi adusa la zero independent, pentru a arata pozitia relativa la un punct zero selectat.Pentru a face acest lucru , mergeti la pagina POS OPER ( cu ajutorul pag. Sus sau pag. Jos ) pentru afisarea cu litere mari a pozitiei. Introduceti modul manual , pozitia axei X Y Z etc, la pozitia dorita si apasati ORIGIN la zero. Un numar aditional poate fi introdus pentru pozitia axei.Aceasta se face prin introducerea unei axe si a unui numar Ex. X2.125 si apoi apasarea tastei Origin.

Tool Life - durata de folosire a sculei-Cand va aflati in pagina Current Commands, exista o afisare cu uzura sculelor. Acest contor iregistreaza timpul de folosire a unei scule. Cand se ajunge la timpul setat pe aceasta pagina , masina se va opri ,pentru a preveni reperea sculei sau deteriorarea piesei.

Tool overload- incarcarea pe scula-Incarcarea pe scula poate fi definita de –TOOL LOAD MONITOR- , aceasta va opri masina , in cazul ca incarcarea pe scula este mai mare decat valoarea setata.Exista patru posibilitati de atentionare ( Setting 84 )cand aceasta valoare este depasita1-Alarm – se genereaza o alarma2-Feedhold – oprirea avansului3-Beep- atentionare acustica4-Autofeed-cresterea sau descresterea automata a avansului.

Puteti verifica viteza exacta a arborelui, prin verificarea in Curnt Comds a afisajului –ACT-

Cand receptionati un program de pe disketa, setarea trebuie facuta -Recive All-, aceasta inseamna ca pe disketa trebuie sa existe un nume de program Onnnnn . Numele pe care il introduceti pe linia de introducere date , este numele fisierului.

Fisierele program de pe o disketa trebuie sa inceapa si sa se termine cu semnul % la fel si RS-232.

Puteti selecta o axa , pentru modul manual, prin introducerea numelui acelei axe pe linia de introducere date, si apoi prin apasarea tastei Handle Jog. Aceasta este valabila pentru axele normale X, Y, Z si A , si pentru axele auxiliare B, C, U si V.

Afisajul HELP – ajutor – contine listate toate codurile G si M.Pentru a ajunge repede la aceasta pagina, apasati tasta Help, si dupa aceea tasta C.

In modul manual, viteza de 100, 10 , si 0,1 inch / sec a avansului poate fi reglata de butonul Feed Rate Override , aceasta da posibilitatea unui control de 10 pana la 200%.

Daca palpatorul (sonda) de masurare a sculei este in pozitia jos , pedala papusii mobile este dezactivata, deasemenea derularea programului si schimbarea de scula nu este posibila .

Reguli pentru functionare arborelui , universalului si a usi.

1. Un program nu poate fi derulat sau continuat ( Cycle Start ) cat timp usa este deschisa.2. Un program nu poate fi pornit cu universalul deschis, ( acesta este asigurat de parametrul

278 bit 8 CHUCK OPN CS ,in cazul in care este setat pe 1.3. Nu va fi posibila nici o comanda a arborelui, atata timp cat usa este deschisa.Cand

comanda numerica a masinii va primi o comanda S , aceasta va verifica mai intai daca usa este deschisa ,si in cazul acesta va genera o alarma. Comanda de rotire a arborelui nu va fi executata atata timp cat usa este deschisa.

4. Nici o comanda mai mare de cea a valorii parametrului 248 CHUCK UNCLAMP RPM, nu va fi permisa cand universalul este deschis. Daca universalul este comandat pentru deschidere, si arborele se roteste la o viteza setata de parametrul 248, sau universalul este deschis ,si arborele este comandat la o rotatie mai mare decat cea setata de parametrul 248, atunci va fi generata o alarma 172 UNCLAMP RPM HIGH.

5. Nici o deschidere a universalului nu va fi posibila atata timp cat arborele se roreste, ( operare manuala ) si usa este deschisa. O alarma va fi generata daca tastele CW ( sens orar )sau CCW ( contra sensului orar )sunt apasate si usa este deschisa sau daca universalul este deschis si viteza arborelui este mai mare decat cea setata de parametrul 248, sau universalul este deschis.

6. Deschiderea usii va fi posibila , cu un cod M ( M85 ), in timpul derularii unui program, dar arborele trebuie sa fie oprit. In cazul in care arborele se roteste, cand este comandat un M85, controlul masinii va genera o alarma , si nu va permite deschiderea usii.

Advanced Editor –editare avansata -.

Editarea avansata permite operatorului sa selecteze diferite programe( folosind tasta INSERT )avand posibilitatea de a le trimite pe toate, la portul serial RS-232.

Apasand tasta F2, si folosind modul manual se poate deplasa pe linia din program .Pentru a opri derularea in modul manual , si de a ramane pe pozitie apasati UNDO.

CalculatorNumarul din casuta de calcul , din coltul de sus dreapta, poate fi transferat pe linia de introducere date, prin apasarea tastei F3 in modul EDIT sau MDI. Aceasta va transfera numarul din casuta calculatorului in modul EDIT sau MDI al –Bufferu-lui –( linie de introducere date ).Mai intai va fi necesar sa introduceti litera X, Y, sau Z , pentru comanda ce doriti sa o folositi cu numarul de la calculator.

Datele din celula luminoasa de trigonometrie, miscare circulara sau frezare , pot fi transferate spre a fi luate in calcul , adunate , scazute, inmultite, impartite in calculator, prin selectarea valorii si apoi apasarea tastei F4.Pentru calcularea unui cerc, vor fi de exemplu patru cai diferite ce pot fi programate pentru o miscare circulara , cu toate valorile introduse pentru o solutie calculata.Patru linii de programare diferite vor fi afisate in partea de jos a ecranului pentru executarea unei miscari circulare. Una din aceste patru linii de programme poate fi transferata in ambele moduri EDIT sau MDI. Pentru a face acest lucru , puneti mai intai cursorul pe miscarea circulara pe care doriti sa o folositi. Apasati modul EDIT sau MDI, acolo unde doriti sa introduceti miscarea circulara. Apasati tasta F3,care va va transfera miscarea circulara pe linia de introducere a datelor de la baza ecranului. Apasand INSERT vom adauga comanda circulara de pe linie ,in program.

Si o simpla expresie matematica poate fi introdusa in calculator, dupa care se apasa WRITE, si va fi afisat rezultatul. Inmultirea si impartirea vor fi efectuate inaintea adunarii sau scaderii.

3.5 CONTROLUL AXELOR AUXILIARE

In afara de controlul posibil a cinci axe, o pozitionare aditionala externa a unei axe poate fi adaugata. Aceasta axa V poate fi comandata direct din program. Comanda spre aceasta axa este permisa doar in blocuri G00 sau G01. Conectarea la aceasta axa se poate face prin cel de al doilea port serial RS-232 . Setarea 38 este folosita pentru selectare numarului auxiliar de axe ( 0 sau 1 ). Afisajul pozitiei masinii va arata pozitia prezenta a acestei axe. Daca un avans( G01 )este programat , valoarea avansului programat in CNC, este trimis la controlul auxiliar, fara nici o schimbare. Pentru avansul unei axe V, la F 30.0 , aceasta inseamna ca axa V se va deplasa cu 30 de grade / secunda. O miscare G00, va misca axa cu maximum de avans.

Tasta FEED HOLD si RESET nu vor opri axele auxiliare. EMERGENCY STOP si SINGLE BLOCK, vor opri axele auxiliare.Cand un control CNC asteapta miscarea unei axe auxiliare, sa fie terminata, in partea inferioara a ecranului va aparea afisajul- V FIN-. O intrerupere a comunicarii RS-232 cu axa auxiliara va duce la aparitia unei pauze nesfarsite pe ecran. Tasta RESET va intrerupe aceasta comunicare cu axa auxiliara.Axa auxiliara nu poate fi deplasata manual de pe panoul frontal al masinii. Butonul manual de control al unei axe, trebuie folosit pentru aceasta. Cand axa auxiliara este nefolosita , tasta JOG pentru axa auxiliara poate fi folosita pentru miscarea axei.Nu exista offset de lucru pentru aceasta axa , asa ca toate comenziile sunt in sistemul de coordonate ale masinii. Daca o pozitie zero decalata a fost introdusa intr-un servo control HAAS, acea pozitie va fi utilizata ca zero. Cand se intrerupe tensiunea la CNC, controlul axei auxiliare va fi deasemenea initializat, si pozitia zero va fi decalata de valoarea setarii, in controlul singular al axei. Pentru a seta un zero decalat, trebuie sa mutati controlul axei, la o noua pozitie zero, dupa care sa apasati si sa tineti apasata tasta CLEAR a controlului axei. Aceasta trebuie facuta doar cand controlul axei este diferit de modul inactiv.

Comunicarea cu axa auxiliara este intodeauna cu seven data bits( sapte biti) even parity (paritate egala ) sau two stop bits ( stop doi biti). Rata de transmitere a datelor,este in Setting 54, si aceasta trebuie sa fie setata pe 4800. CNC Setting 50 trebuie sa fie setat pe XON/XOFF.Parametrul 26 in controlul individual al axei trebuie setat pe 5 pentru 4800 biti / secunda, Parametrul 33 trebuie setat pe 1 pentru XON /XOFF. Parametrul 12 in controlul individual al axei trebuie deasemenea setat pe 3 sau 4 pentru a preveni infasurarea circulara.Cablul de conectare trebuie sa fie de tipul DB –25.( cu conexiune mufa tata la ambele capete)cu conexiune la pinii 1,2,3, si 7 de la portul serial 2 ( cel de al 2 de pe panoul electric ) al CNC , la conectorul din partea superioara a servo controlului.

3.6 OPERARE CU PAPUSA MOBILA HIDRAULICA

Operarea cu papusa mobila la strungul SL- 10 se gasesc la sfarsitul acestei sectiuni.

Optional papusa mobila hidraulica de la HAAS , este un element al masinii ,din fonta turnata , ce culiseaza dealungul a doua ghidaje liniare.Cei 508 mm ai cursei la SL-20 permit prelucrarea pieselor mai lungi. ( La SL-30 cursa este de 850 mm iar la SL-40 de 1118mm )Deplasarea papusii mobile este controlata in unul din cele trei moduri.

1.Prin programarea codului

2.In mod manual

3.Prin intermediul unei pedale

Papusa mobila este conceputa a se deplasa in doua moduri.1. Presiunea ridicata se numeste –Rapid – si poate fi programata cu G00.2. Presiunea scazuta numita – Avans – care poate fi programata cu G01. Aceasta este

folosita pentru a tine piesa. Un cod F este cerut pentru modul de avans, dar care nu va afecta avansul actual.

ATENTIUNE

1. Daca presiunea hidraulica a papusii mobile este setata sub 120 psi este posibil ca aceasta sa nu lucreze corect

2. Este foarte important de a verifica spatiul liber intre turela si papusa mobila, inainte de a opera pe masina , in caz contrar , pot aparea avarii serioase. Daca este necesar ajustati Setting 93 si 94.

3. FEED HOLD (oprire avans) NU va opri papusa mobila hidraulica

Setarea unei zone delimitate pentru papusa mobilaSetarea 93 ( TAIL ST :XCLEARANCE ) si Setarea 94 ( Z/TS DIFF@X CLEARANCE ) pot fi utilizate , pentru a ne asigura ca papusa mobila nu va intra in coliziune cu turela de scule, si cu nici o scula aflata pe aceasta. Zona delimitata , este un spatiu dreptunghiular aflat in partea de jos dreapta , a spatiului de lucru al strungului. In zona delimitata este asigurata o distanta libera unde axa Z si papusa mobila pastreaza o distanta adecvata intre ele.Setting 93 specifica spatiul plan liber, si Setting 94 specifica axa Z si B de mentinere a separarii.Daca o miscare programata , traverseaza zona de protectie a papusii mobile, va da nastere unei alarme nr 609 ( TAILSTOCK CONFLICT ). Tineti minte, ca aceasta zona delimitata nu este intodeauna ceruta (de ex cand se face o setare) Pentru a seta corespunzator o zona delimitata, va fi necesar, de a restrange zona libera la –nimic- , adica prin plasarea unui 0 in Setting 94 si cursa maxima pe X in Setting 93.

Determinarea unei valori pentru planul liber X- Selectati modul MDI- Selectati cea mai lunga scula de pe turela ( scula cu proeminenta cea mai mare

in planul axei X- Comutati controlul masinii in modul manual- Selectati axa X pentru deplasarea pe partea libera a papusii mobile- Selectati papusa mobila ( axa B ), pentru deplasarea acesteia sub scula

selectata.- Selectati axa X si apropiati papusa mobila , pana cand acestea se afla la o

departare de 0.25 inch ( 6,37 mm )- Gasiti pe display pozitia axei X a masinii, care va deveni valoarea pentru

Setting 93 ,se retrage un pic scula pe axa X inainte de introducerea valorii in setting 93.

Determinarea unei separari penttru axa Z si B sub planul liber X- Puneti controlul masinii in ZERO RET si HOME G28 toate axele- Selectati axa X, si mutati turela in fata papusii mobile in centrul varfului.- Deplasati axa Z in asa fel ca partea din spate a turelei de scule sa fie in interior

cu aprox. 6mm de la varful papusii mobile. - Gasiti pe display pozitia axei Z a masinii, care va deveni valoarea pentru Setting

94.Dupa executarea acestei setari, poate fi necesara o ajustare a programului pentru a evita zona restrictiva. Sau zona restrictiva trebuie sa fie extinsa in raport de tipul sculelor folosite sau de dimensiunile piesei.

SETAREA PAPUSII MOBILE

Doua setari asigura protectia papusii mobile. SETTING 93 ( TAIL ST :X CLEARANCE ) si SETTING 94 (Z /TS DIFF @X CLEARANCE ) care interactioneaza impreuna, pentru a respinge orice deplasare ce poate duce la coliziunea intre papusa mobila si turela de scule.

In figura urmatoare puteti observa raportul intre aceste doua setari, si cum pot fi ele folosite,pentru a seta o zona de protectie a papusii mobile.

Setting 93 este planul liber al masinii pe axa X, unde axa X nu se poate deplasa daca diferenta intre pozitia axelor Z si B este mai mica decat Setting 94.Cand diferenta locatiei axelor Z si B, este mai mare decat Setting 94, axei X ii este permisa deplasarea la limita de cursa. Atata timp cat este tinuta o distanta propice intre Z si B , axa X se poate deplasa la limita de cursa . La fel , daca axa X este la capatul cursei , sau in planul liber setat de Setting 93, atunci nu este posibil de a reduce diferenta axelor Z si B sub Setting 94.Lipsa valorilor acestor setari , sunt lasate de fabricant, pentru a prevenii lovirea papusii mobile in turela de scule, atata timp cat aceasta este goala. Va trebui sa schimbati aceasta setare de protectie , pentru orice prelucrare a pieselor , pentru a evita coliziunea turelei cu piesa . Este recomandat de a verifica aceste limite dupa schimbarea setarilor.

Universal

Turela de scule

Zona delimitata

93 TAIL ST. X CLEARANCE ( papusa mobila , zona libera X )Aceasta setare este efectiva doar atunci cand exista si este validata axa B.Lucreaza impreuna cu Setting 94, pentru a defini o cursa in zona interzisa , delimitata de interactiunea intre papusa mobila si turela de scule. Aceasta setare determina limita cursei axei X in coordonatele masinii, cand diferenta intre locatiile axelor Z si B cad sub valoarea din Setting 94. Cand aceasta conditie apare , si programul este in derulare, atunci va fi generata o alarma cu nr.609.Cand ne aflam in modul manual , nici o alarma nu va fi generata ,dar cursa va fi limitata. Unitatile sunt in inch. Lipsa valorilor pentru aceasta setare depinde de modelul strungului.

Valorile sugestionate sunt :

SL – 20 6.0” (152,4mm)SL – 30 6.0” (152,4mm)SL – 40 6.0” (152,4mm)

94 ZB DIFF @X CLEARANCEAceasta setare este efectiva doar atunci cand exista si este validata axa B. Reprezinta minimul diferentei permise intre axele Z si B , sau sub planul liber X al papusii mobile ( vedeti Setting 93 )Unitatile sunt in inch.O valoare de 1.0000 , inseamna ca axa X este sub planul liber X (Setting 93 ), Axa Z trebui sa fie mai mare de 1 inch departare de pozitia papusii mobile , in directia negativa a axei Z. Lipsa valorii pentru aceasta seatre este 0.0” .

105 TS RETRACT DISTANCE ( distanta de mers inapoi )

Diagrama setarilor 105 , 106 , 107.

Presiune ridicata AV .RAPID

Presiune ridicata AV .RAPIDPresiune scazuta

AVANS

Distanta de la HOLD POINT (Setting 107 ), papusa mobila va merge inapoi cand primeste o comanda. Aceasta setare trebuie sa fie cu o valoare pozitiva. 3.0 este o valoare buna pentru start.

106 TS ADVANCE DISTANCECand papusa mobila se deplaseaza inainte spre HOLD POINT (Setting 107 ), acesta este un punct unde se va opri deplasarea rapida si de acolo va incepe o miscare de avans. . Aceasta setare trebuie sa fie cu o valoare pozitiva. 2.0 este o valoare buna pentru start.

NOTA – Daca valoarea din setting 105 si 106 este zero, papusa mobila nu va functiona corect.

107 TS HOLD POINT ( coordonatele absolute ale masinii )Punctul de avans , pentru retinere cand M 21 este invocat. In mod curent acesta se afla pozitionat in partea interioara a unei piese.Este determinat de modul manual de deplasare spre piesa , si se adauga o anumita valoare la pozitia absoluta.aceasta valoare trebuie sa fie o valoare negativa .Papusa mobila nu trebuie sa se afle in zona de influenta a punctului de retinere.

CODURI M PAPUSA MOBILA

M21 Avans papusa mobila ( Cod M standard )Utilizeaza Setting 105, 106 si 107 pentru a avansa la HOLD POINT.

M22 Retragerea papusii mobile (Cod M standard )Utilizeaza Setting 107 pentru retragere la RETRACT POINT.

OPERAREA CU PEDALA DE PICIOR A PAPUSII MOBILE

Comandati M21 sau M22, depinde de pozitia curenta Daca papusa mobila se gaseste in partea stanga a punctului de retragere, apasand

pedala de picior va fi comandat M22 ( deplasatre la RETRACT POINT ) Daca papusa mobila se gaseste in partea dreapta a a punctului de retragere, apasand

pedala de picior va fi comandat deasemenea M22 ( deplasatre la RETRACT POINT ) Daca papusa mobila se afla la punctul de retragere, apasand pedala de picior, va fi

comandat M21 ( deplasare la HOLD POINT ). Daca se apasa pedala in timp ce papusa mobila se afla in miscare, papusa se va opri, si

va trebui inceputa o noua secventa.

OPERAREA MANUALA A PAPUSII MOBILE

In modul JOG , tastele TS ← si TS → sunt folosite pentru deplasarea manuala a papusii mobile la presiune scazuta ( avans )

La apasarea tastelor TS ← si TS → impreuna cu TS RAPID presiune ridicata ( avans rapid ) se va face o deplasarea rapida

Cand tastele de actionare ale papusii nu sunt apasate , controlul masinii revine la ultima deplasare manuala a axelor X sau Z.

ALARME APARUTE IN TIMPUL CURSEI

Daca o piesa este prinsa , si este detectata o miscare a papusii mobile, alarma ( 394 / 317 ) B AXIS OVERTRAVEL va fi generata.Aceasta va opri derularea programului si va opri in acelasi timp arborele masinii.Aceasta alarma va aparea si atunci cand papusa mobila se deplaseaza la HOLD POINT, cu presiune scazuta ( avans ), indicand ca piesa a cazut .

AFISAREA DIAGNOZEI PAPUSII MOBILE

IESIRI : TSFAST 0 = presiune scazuta 1 = presiune ridicataTS → 1= papusa se deplaseaza de la universal in directie

PozitivaTS ← 1= papusa se deplaseaza de la universal in directie

Negativa

INTRARI TS FSW intrare pedala de picior

Presiunea hidraulica recomandata pentru papusa mobila este de 120 psi

Operarea cu o presiune mai mica de 120 psi, duce la functionari nesigure a papusii mobile.

PRESIUNEA HIDRAULICA A PAPUSII MOBILE

SL 20 si SL 30

Element de filtrare

Ajustare pres. papusa

Ajustare pres. Teava de tragere

Nivel

Buson de drenare

Umplere cu ulei

Forta hidraulica a papusii mobile Forta hidraulica a tevii de tragere

Forta de strangere a universalului

Presiunea maxima recomandata a cilindrului

Viteza arborelui Viteza arborelui

SL 30 BB si SL 40

Element filtrant

Reglare presiune papusa mobila

Reglare presiune teava de tragere

Nivel ulei

Buson drenare

Umplere ulei

Forta hidraulica papusa mobila Forta hidraulica teva de tragere

Presiune maxima recomandata cilindru

Forta de strangere a universalului( bacuri standard 330 psi )

OPERAREA CU PAPUSA MOBILA LA SL - 10

Aceasta optiune , papusa mobila HAAS pentru SL-10, este actionata hidraulic, papusa mobila este pozitionata manual, si blocata prin intermediul unei manete de blocare.deplasarea papusii este controlata in trei moduri.1. Prin coduri de programare2. In mod manual3. De un comutator de picior.

Apasand POWERUP / RESTART sau AUTOALLAXES, nu se va produce o miscare fizica a centrului papusii mobile. Aceasta intra in atributiunile operatorului , de a muta papusa in asa fel incat sa un existe posibilitatea unei coliziuni.Deplasarea centrului papusii, folosind modul manual, sau cu ajutorul rotii de mana, nu sunt posibile.Centrul papusii mobile este considerat intodeauna a fi la zero.Controlul masinii nu va sti unde este centrul papusii mobile.

ATENTIUNE 1- Este foarte important de a verifica papusa mobila si zona libera a

turelei, inaintea unei operatii, deoarece pot aparea deteriorari serioase ale masinii. Daca este necesar ajustati Setting 93 si 94.

2- FEED HOLD - NU – va opri papusa mobila hidraulica.3- Cand nu folositi papusa mobila, retrageti papusa la capat de cursa si

setati presiunea la zero. Papusa mobila poate fi pasiva in pozitia de retragere ,atata timp cat electro-valva nu este activata.

SETAREA PAPUSII MOBILE

Doua setari asigura protectia papusii mobile . Setting 93 ( TAIL ST. X CLEARANCE ) si Setting 94 (Z / TS DIFF@X CLEARANCE ) actioneaza impreuna pentru a recunoaste si a respinge, orice posibilitate de coliyiune intre turela de scule si papusa mobila . figura alaturata arata relatia intre cele doua setari, si cum pot fi ele utilizate , pentru a seta zona de protectie a papusii mobile.

Setarea A zona restrictiva pentru papusa mobila

Setarea 93 ( TAIL ST :XCLEARANCE ) si Setarea 94 ( Z/TS DIFF@X CLEARANCE ) pot fi utilizate , pentru a ne asigura ca papusa mobila nu va intra in coliziune cu turela de scule, si cu nici o scula aflata pe aceasta. Zona delimitata , este un spatiu dreptunghiular aflat in partea de jos dreapta , a spatiului de lucru al strungului. In zona delimitata este asigurata o distanta libera unde axa Z si papusa mobila pastreaza o distanta adecvata intre ele.Setting 93 specifica spatiul plan liber, si Setting 94 specifica axa Z si B de mentinere a separarii.Daca o miscare programata , traverseaza zona de protectie a papusii mobile, va da nastere unei alarme nr 609 ( TAILSTOCK CONFLICT ). Tineti minte, ca aceasta zona delimitata nu este intodeauna ceruta (de ex cand se face o setare) Pentru a seta corespunzator o zona delimitata, va fi necesar, de a restrange zona libera la –nimic- , adica prin plasarea unui 0 in Setting 94 si cursa maxima pe X in Setting 93.

Nota – Aceasta asigura o zona restrictiva fixa, bazata pe home position. Software-ul va alerta operatorul daca axele X si Z intra in aceasta zona, dar nu va alerta operatorul daca centrul papusii mobile va ramane in zona.Trebuie sa va asigurati, ca centrul papusii opereaza doar in interiorul acestei zone.

Determinarea unei valori pentru planul liber X- Selectati modul MDI- Selectati cea mai lunga scula de pe turela ( scula cu proeminenta cea mai mare

in planul axei X- Comutati controlul masinii in modul manual- Selectati axa X pentru deplasarea pe partea libera a papusii mobile- Selectati papusa mobila ( axa B ), pentru deplasarea acesteia sub scula

selectata.- Selectati axa X si apropiati papusa mobila , pana cand acestea se afla la o

departare de 0.25 inch ( 6,37 mm )

- Gasiti pe display pozitia axei X a masinii, care va deveni valoarea pentru Setting 93 ,se retrage un pic scula pe axa X inainte de introducerea valorii in setting 93.

Determinarea zonei Z sub planul liber X- Comutati controlul pe modul manual- Selectati axa X, si mutati turela inainte spre arbore, atat cat permite aceasta.- Selectati axa X si deplasati turela in fata papusii mobile, la varful acesteia.- Deplasati axa Z in asa fel ca partea din spate a turelei de scule sa fie in interior

cu aprox. 6mm de la varful papusii mobile. - Gasiti pe display pozitia axei Z a masinii, care va deveni valoarea pentru Setting

94.-

Dupa executarea acestei setari, poate fi necesara o ajustare a programului pentru a evita zona restrictiva. Sau zona restrictiva trebuie sa fie extinsa in raport de tipul sculelor folosite sau de dimensiunile piesei.

PROGRAMAREA PAPUSII MOBILEM 21 va comanda deplasarea papusii mobile catre arbore.M 22 va comanda retragerea papusii mobile dinspre arbore.

Cand se comanda un M 21 ,centrul papusii se va deplasa spre arbore , si va mentine o presiune constanta. De notat este faptul ca programul nu va astepta, pana ce aceasta miscare este completa. In schimb urmatorul bloc va fi executat imediat. O temporizare trebuie comandata , pentru a permite varfului papusii mobile sa execute o deplasare completa , sau programul trebuie derulat in modul SINGLE BLOCK.Cand este comandat un M22, varful papusii se va deplasa dinspre arbore, in raport de timpul specificat de parametrul 580, dupa care se va opri. Derularea programului va astepta trecerea acestui timp.

NOTA – Daca papusa mobila nu este utilizata in timpul unei operatii. Pot fi aplicate doua metode, ori reducerea presiunii valvei la zero, ori reglarea timpului de retragere a presiunii. Acest timp se poate regla cu ajutorul parametrului 580 TS HYH RETRACT TIME, care controleaza intervalul de timp. Acesta se masoara in milisecunde. O valoare de 60,000 va avea un timp de 1 minut, 900,000 pentru 15 minute …etc. Setarea strungului de la fabrica producatoare este de 5000 ( 5 secunde )OPERAREA PAPUSII MOBILE CU PEDALA DE PICIOR

- Se poate comanda M21 sau M 22, in raport de pozitia curenta.A ) Daca papusa mobila a fost comandata anterior pentru a se retrage, apasand pedala de picior , aceasta va inainta cu presiune scazuta , si va mentine presiunea pe orice este prins, pana cand primeste o alta comanda.B ) Daca papusa mobila a fost comandata anterior pentru a avansa , apasand si mentinand pedala apasata, aceasta se va retrage cu presiune ridicata – rapid – pana cand pedala este eliberata.

OPERAREA IN MOD MANUAL A PAPUSII MOBILE

In modul JOG , tastele TS ← si TS → sunt folosite pentru deplasarea manuala a papusii mobile la presiune scazuta ( avans )

La apasarea tastelor TS ← si TS → impreuna cu TS RAPID presiune ridicata ( avans rapid ) se va face o deplasarea rapida

Cand tastele de actionare ale papusii nu sunt apasate , controlul masinii revine la ultima deplasare manuala a axelor X sau Z.

AFISAREA DIAGNOZEI PAPUSII MOBILE

IESIRI : TSFAST 0 = presiune scazuta 1 = presiune ridicataTS → 1= papusa se deplaseaza de la universal in directie

Pozitiva

TS ← 1= papusa se deplaseaza de la universal in directie negativaINTRARI TS FSW intrare pedala de picior

SISTEMUL HIDRAULIC 1. Decuplati intodeauna masina inaintea inspectarii sistemului hidraulic, sau a

curatirii componentelor acestuia2. Suflati cu aer praful acumulat pe componentele sistemului , si de pe capacul

motorului.3. Indepartati spanul din returul racirii tubului de tragere (drawbar)

Cand nu se foloseste trecerea prin tubul de tragere ,este recomandat a se monta un capac la intrarea acesteia , pentru a nu permite intrarea spanului in interiorul tevii.

4. Nu atasati niciodata un suport in spatele cilindrului hidraulic,pot aparea stricaciuni serioase.

5. Presiuni normale de lucruPSI- kgf/cm²

Cilindru hidraulic DRAW TUBE

Presiunea hidraulica max. a universalului 300 (21)Presiunea hidraulica max. a papusii mobile 200 (14)DRAW TUBE presiune normala pentru penseta 160 (11)DRAW TUBE presiune normala pentru universal 200 (14)Papusa mobila presiune normala ptr. papusa mobila 50 (3,5)

Lucrand cu o presiune ridicata , la o turatie mare a arborelui, pot aparea incalziri foarte mari ale cilindrului.Temperatura normala de lucru este intre 100 si 140 º F (56 – 78 º C)

6. Schimbati la fiecare 24 de luni uleiul hidraulic . Acesta trebuie sa fie de tipul DTE 24 / 25 sau echivalentul lui.

Umplere ulei

Filtru ulei

Reglare presiune papusa mobila

Reglare presiune tub de tragere

Nivel

Buson drenare

DISPOZITIV DE SCOATERE A PIESEI

Dispozitivul de scoatere a piesei este un dispozitiv automat conceput sa lucreze cu un alimentator de bare.Acest jgheab este activat cu ajutorul codurilor auxiliare M. El se roteste pentru a prelua piesa finita , si a o depune intr-un cos aflat in fata usii.Pe afisajul ecranului apar codurile M , setate de fabricant. Acestea sunt :

M36 –pentru activareM 37 – pentru dezactivare

Forta hidraulica papusa mobila Forta hidraulica tub de tragere

Presiunea maxima recomandata ptr. cilindru Forta de strangere a universalului

Bacuri standard 300 psi

Lungimea Max a piesei este de 140 mm ( la toate masinile)Diametrul maxim al barei este de 50 mm la SL – 20Diametrul maxim al barei este de 63 mm la SL – 30

OPERARE

Dispozitivul de scoatere trebuie sa fie aliniat corect inaintea inceperii executiei1. Alimentati electric masina. In modul MDI introduceti un program care va activa

acest dispozitiv ( M36 ), dezactivati dispozitivul cu un ( M37 ), dupa care sariti la inceputul programului cu un ( M99 )

2. Derulati programul in modul SINGLE BLOCK – bloc cu bloc – Verificati rotirea axului dispozitivului de prindere, la fiecare pas.Acesta trebuie sa se roteasca contra sensului orar cand este activat, si in sens orar cand este dezactivat.

Daca functioneaza in mod corespunzator, opriti programul cand axul se roteste contra sensului orar.3. Slabiti surubul , de la colier ,reglati pozitia dupa cum se observa in imaginea urmatoare.

4.Verificati ca miscarea facuta de dispozitiv , sa nu afecteze alte componenteale masinii . La descarcarea piesei , rotiti acest jgheab pentru a descarca piesa in cosul aflat montat , dupa care strangeti colierul.

Colier de prindere

Dispozitiv de prindere a piesei

Dispozitiv de prindere a piesei la SL- 20

NOTA – Usa masinii trebuie sa fie inchisa , in momentul actionarii acestui dispozitiv.

5.Continuati derularea programului pas cu pas , in vederea verificarii dispozitivului de descarcare.

6.Cand folositi dispozitivul de descarcare, trebuie sa utilizati un cod M04, intre un M53 si M63, pentru a acorda o pauza dispozitivului, pe pozitia deschis,o pauza destul de mare, pentru a avea timp ca masina sa taie piesa si sa o depuna in tava de descarcare.

ATENTIUNEVerificati axele Z si X , sculele , si turela ,in timpul actionarii dispozitivului , pentru a fi siguri ca nu exista posibilitatea unei coliziuni.

Strungul SL – 10Bacurile prea lungi folosite la universal, se pot interfera cu dispozitivul de prindere.Asigurati-va ca exista spatiu suficient intre acestea inaintea oricarei operatiuni.

DISPOZITIV DE PRESETAREA SCULELOR

Dispozitivul de presetarea sculelor ( TOOL PRE-SETTER), permite operatorului sa seteze rapid masina , cu offset de lucru si cu scule.

OPERARE

Dispozitivul de presetare este localizat imediat dupa universal, si este ridicat si coborat manual. Pentru activarea Tool Pre-setter , parametrul 278 bit TL SET PROBE trebuie sa fie setat pe 1 ( cu aceasta setare este livrat din fabrica ) Cand bratul este in pozitia ridicat, pozitia HOME, atunci intrarea # 23 PROBNH va fi afisata 0.

Odata ce bratul este coborat, turela poate fi manipulata manual, sau cu ajutorul tastelor Jog.Afisajul # 23 PROBNH va fi pe 1, si tasta CYCLE START nu va functiona . Cand tasta CYCLE START este apasata , va aparea mesajul – PROBE IS DOWN -. Aceasta protejeaza operatorul de pornirea accidentala a unui program , si implicit coliziunea cu bratul de presetare. O alta caracteristica este aceea ca rata avansului manual ,este de maxim .01 si tasta RAPID nu poate fi folosita.

IMPORTANT! Inregistrarea si stocarea datelor referitoare la pozitia masinii poate fi efectuata doar atunci cand se folosesc tastele Jog. Tastele de manipulare manuala pot fi folosite pentru a putea atinge varful sculei cu testerul de probe ( sonda ), in momentul in care s-a efectuat atingerea , controlul masinii va emite un beep, iar axa isi va opri miscarea.Valoarea trebuie introdusa manual in controlul masinii.Odata ce sonda a fost atinsa , si controlul a emis beep-ul , controlul masinii nu va permite operatorului sa continuie miscarea in acea directie.Aceasta protejeaza operatorul de alte inadvertente si asigura in acelasi timp o mare acuratete .

ATENTIUNEIn momentul schimbarii unei scule, aduceti intodeauna scula la o distanta de siguranta fata de sonda , pentru a nu intra in coliziune cu bratul.

Sonda poate fi apasata cu mana , pentru a testa existenta beep-ului, si pentru a verifica intrarea de la PROBNH.Oprirea axei poate interveni si in momentul cand operatorul atinge prea repede varful sculei cu sonda. Daca aceasta se intampla ,utitizati alta axa pentru a aluneca cu vatful sculei pe sonda. Toate axele vor fi revalidate, daca aceasta nu functioneaza ,atunci bratul trebuie se fie adus in pozitia de baza – HOME position -Daca bratul nu poate fi deplasat , atunci actionati intrerupatorul care sesizeaza aceasta miscare, prin apasarea acestui intrerupator, toate axele vor fi revalidate, si scula va putea fi retrasa.

REALIZAREA SETARII

Setare X offset1.Prindeti o bucata de material in universal si strunjiti pe diametrul exterior2.Masurati diametrul exterior cu ajutorul unui micrometru , si notati valoarea pe o bucata de hartie3.Atingeti cu varful sculei partea strunjita,si folosind tasata ORIGIN , puneti pe zero afisajul OPERATOR POSITION

4.Utilizand afisajul cu operator position ca ghid, deplasati scula pe axa X, pana cand afisajul citeste aceeasi valoare , cu cea de masurare a diametrului , si folosind tasta ORIGIN si zero de pe contorul ecranului.

5.Mutati scula intr-o pozitie sigura, coborati bratul de masurare ( tool setter ) si atingeti varful sculei, in modul manual si cu avans de .001. Cand scula a atins sonda de

masurare,controlul va emite un beep ,iar miscarea pe directia respectiva va fi oprita.

6. Inregistrati valoarea respectiva si afisata in X operator position , in SETTING 59 PROBE OFFSET X + 7.Scadeti de doua ori valoarea diametrului sondei de la afisajul - X operator position- si treceti aceasta valoare in SETTING 60 PROBE OFFSET X –

Setare Z Offset

1. Valoarea lui SETTING 61 PROBE OFFSET Z+ trebuie sa fie zero.2. Valoarea lui SETTING 62 PROBE OFFSET Z- trebuie sa aiba valoarea

diametrului sondei (palpatorului ) de ex. daca sonda are .3937, atunci SETTING 62 PROBE OFFSET Z- trebuie sa aiba valoarea .3937

SETARII

Urmatoarele setari se refera la offsetul sondei , si au fost executate in fabrica producatoare. Schimbari ale acestor setari, pot duce la avarieri ale masinii.

Setting 59 PROBE OFFSET X+Setting 60 PROBE OFFSET X-Setting 61 PROBE OFFSET Z+Setting 62 PROBE OFFSET Z-

De notat este faptul ca Setting 63 TOOL PROBE WIDTH nu este utilizat.

SETAREA GEOMETRIEI SCULEI FOLOSIND PALPATORUL NOTA

Setarile 59 pana la 62 ( probe offset ) trebuiesc setate in conformitate cu instructiunile anterioare.1. Setarea 33 COORDINATE SYSTEM controleaza oricare din Tool

Offset,obtinut in urma utilizarii presetarii sculei,si care se afla inregistrata in TOOL GEOMETRY ( FANUC ) sau TOOL SHIFT ( YASNAC )

2. Comandati scula 3. Deplasati scula intr-o pozitie de siguranta,si lasati bratul palpator in jos

Atingerea sculelor pe diametrul interior sau exterior4.In modul .001 inch, deplasati turela in directia X, pana cand atingeti cu scula palpatorulNOTAOdata ce scula a atins palpatorul si comanda masinii a emis un beep, operatorul nu va mai avea posibilitatea sa continue deplasarea pe acea directie.NOTADaca atingem a doua oara o scula Setting 64 trebuie sa fie pe OFF, pentru a ignora valoarea pe G54.

UniversalPiesa

Universal Piesa

Diametru strunjit

Palpator sonda

Palpator sonda

Diagrama setarii sondei

IMPORTANT!Inmagazinarea datelor referitoare la pozitia masinii poate fi facuta doar prin folosirea tastelor JOG. Modul manual poate fi deasemenea utilizat in cazul introducerii manuale a valorilor in comanda.5.Urmatorul pas, deplasati scula in directia Z, pana ce aceasta atinge sonda (palpatorul ). Aceasta valoare va fi inscrisa in Offset Page. ( pagina offset )

Atingerea sculelor de gaurire, filetare si centru ambore 6. Comandati scula 7. Apasati tasta F2 , aceasta functie converteste valoarea in parametrul 254 ( Spindle Center ) intr-o unitate programata, inch / mm si o inmagazineaza in offsetul de scule a axei X selectate.

8. In modul inch .001, deplasati scula pe axa Z , pana ce atingeti palpatorul. Aceasta valoare va fi inmagazinata in offsetul de scule a axei Z selectate.

Setarea offsetului zero de lucru Inainte de derularea programului, trebuie introdus zero offsetului de lucru WORK ZERO OFFSET ( G52- G129 )1. In pagina de OFFSET , selectati offsetul de lucru dorit.2. Comandati ( chemati ) scula dorita, si atingeti cu aceasta suprafata piesei3. Apasati Z FACE MESUR, aceasta va face ca restul sculelor sa ia referinta de la

suprafata piesei.3.9 CONVEIOR MELCAT DE SPAN AUTOMATIC

Acest conveior automat de span ajuta operatorul la eliminarea spanului rezultat in urma prelucrarii. In timpul mersului , conveiorul la o supraincarcare , sesizeaza acest lucru si automat isi schimba sensul de rotire pana ce se deblocheaza, dupa care revine la sensul de scoatere a spanului ( parametrul 219 ).In timpul functionarii conveiorului, daca se deschide usa masinii, acesta se va opri instantaneu, aceasta ca o masura de siguranta.Daca nu se efectueaza nici o miscare pe axe, sau nu este actionata vreo tasta de setare a timpului in parametrul 255, atunci conveiorul va fi decuplat.NOTAEste recomandat ca folosirea conveiorului sa se faca intermitent, mersul continuu poate duce la incalzirea motorului.

COMANDA TASTELOR PENTRU CONVEIOR

Conveiorul poate fi pornit in orice moment , din tastatura. Acesta poate efectua rotatii inainte sau inapoi, prin apasarea tastelor,CHIP FWD sau CHIP REV si oprire prin apasarea tastei CHIP STOP.Deasemenea poate fi oprit , prin apasarea tastei RESET.

PROGRAMAREA CONVEIORULUI

Se folosesc coduri M .M31 si M33 pot controla conveiorul in timpul derularii unui program, sau in MDI. M31 comanda mersul inainte al conveiorului , iar M33 il opreste.Pentru mai multe detalii consultati sectiunea M Coduri

PARAMETRII PENTRU CONVEIOR

Urmatorii parametrii controleaza conveiorul

CODURI M PENTRU CONVEIOR

M31 - conveior -mers inainteM31 comanda mersul inainte al conveiorului. Mersul inainte defineste de altfel eliminarea spanului din interiorul masinii. M33 – conveior – STOP.M33 opreste miscarea conveiorului.

3.10 SUBPROGRAME

Una dintre cele mai importante caracteristici ale unui program CNC sunt subprogramele.Subroutine sau subprograme permit programatorului, sa defineasca o serie de comenzi, care permit efectuarea unor comenzi repetitive,care pot fi “ chemate”. Chemarea unui subprogram se face cu M97 sau M98 si Pnnnn. Codul P este ca O numar, a unui subprogram ce urmeaza a fi «  chemat ».Important este de mentionat ca exista o mica diferenta intre un program principal si un subprogram. In afisajul LIST PROG acestea apar ca programme numerotate. Cand pornim executia unui program, pagina cu LIST PROG este utilizata pentru a selecta un program PRINCIPAL, si di interiorul acestui program se –Cheama – un subprogram.Subprogramele locale pot fi folosite utilizand M 97.Acestea sunt mai usor de folosit decat M98, deoarece subprogramul face parte dintr-un program principal, fara a fi nevoie de a definii unprogram diferit Onnnn. Cu un subprogram local,puteti coda un M30 pentru un sfarsit de program, urmat de o linie de numere si un subprogram, urmat de M99 sfarsit de program.Subprogramul chemat dintr-un program principal, va fi executat acolo unde este introdus, in programul principal. Pentru a reveni la programul principal este nevoie ca subprogramul sa se termine cu un M99.O alta caracteristica importanta a sub programelor este aceea ca dupa o – chemare – M98, poate fi inclus un L Daca exista un L subprogramul poate fi repetat de cate ori este programat, inainte ca programul principal sa citeasca blocul urmator.

3.11 POSTURILE SCULELOR

Codul Tnn00, este utilizat in selectarea sculelor si a offset-lui. Utilizarea acestor coduri difera putin , in raport de Setting 33 , sistem de coordonate FANUC sau YASNAC.

Sistem de coordonate FANUCCodul T are formatul Txxyy, unde x specifica numarul sculei, de la 1 la valoarea din parametrul 65, iar y reprezinta geometria sculei si uzura acesteia numerotate de la 1 la 51.Valorile geometriei sculei X si Y sunt adaugate la offsetul de lucru. Daca compensarea varfului sculei este utilizata, yy specifica geometria sculei pe raza, conicitate si varf.Daca yy = 00, nu se aplica geometria sculei si uzura.

Sistem de coordonate YASNACCodul T are formatul Tnnn00, nn are insemnatate diferita, depinzand de faptul unde este amplasat codul T , in interiorul sau exteriorul blocului G50.Valoarea 00 specifica uzura sculelor si este numerotata de la 1 la 50.Daca compensarea varfului sculei este utilizata, 50 + 00,specifica postul sculei pentru raza, conicitate si varf. Daca 00+00 este scris , atunci nu sunt aplicate uzura si compensarea varfului sculei.In afara unui bloc G50, nn specifica numarul sculei si este numerotat de la 1 la valoarea in parametrul 65.Introducand un bloc G 50, nn specifica postul sculei si este numerotat de la 51 la 100. NOTADaca Tnn este utilizat, acesta lucreaza ca Tnnnn. Ex.00=xx.

OFFSETURILE SCULELOR APLICATE DE T 0101, FANUC vs YASNAC

Setand o valoare negativa a uzurii sculelei,in offsetul de uzura a sculelor ,vom muta suplimentarea sculei in directia negativa a axei.Pentru strunjirea diametrului exterior si finisare, setand un offset negativ in axa X , va rezulta un diametru mai mic al piesei, iar setarea unei valori negative pe axa Z , va rezulta mai mult material ce trebuie strunjit.NOTANu este ceruta o miscare pe axa X sau Z, inainte de a face o schimbare de scula,deoarece se va pierde timp in majoritatea cazurilor, cu intoarcerea axelor la opzitia de baza – Home pozition -. Intodeauna cand prelucrati piese mai mari , sau prindeti in universal piese cu gabarit marit , trbuie sa faceti mai intai o pozitionare pe X si Z , inainte de a face o schimbare de scula, in vederea inlaturarii unei coliziuni intre scula si piesa montata in universal.O presiune scazuta de aer, sau un volum insuficient , va reduce presiunea aplicata pistonului turelei, de fixarea , aparand posibilitatea ca aceasta sa nu fie indexata in timp sau sa nu poata fi blocata.

Dupas POWER UP / RESTART si ZERO RET, controlul masinii va verifica mai intai , daca turela cu scule se afla in pozitia corecta.Pentru a incarca sau a schimba scule, selectati modul MDI, dupa care apasati TURET FWD (turela inainte ) sau TURET REV ( turela inapoi ), turela va aduce scula dorita in pozitia frontala. Daca introduceti Tnn, inainta de a apasa tasta TURET FWD sau TURET REV,turela va aduce scxula solicitata in pozitia frontala.Folosind afisajul CURENT COMDS, puteti observa ce scula se afla in pozitia curenta.

3.12 FUNCTIONAREA ARBORELUI

COMANDAREA VITEZEI ARBORELUI

Viteza arborelui este controlata prima data de adresa codului S. Adresa S specifica RPM (rotatii / min ),in intreaga valoare de la 1 la viteza maxima a arborelui. ( Parametrul 131 A NU FI SCHIMBAT DE UTILIZATOR )Viteza mare sau viteza mica , sunt slectate prin programarea unui M41 (viteza mica) sau a unui M42 (viteza mare) Arborele nu isi va schimba automat viteza, acesta trebuie sa se opreasca mai intai si dupa aceea isi va schimba viteza.Daca masina nu are cutie de viteza , atunci aceasta este invalidata de parametrii. Intodeauna masina este setata pe viteza mare si M21 sau M22 sunt ignorate.Trei coduri M sunt utilizate pentru a opri sau porni arborele. M03 porneste arborele in sens orar acelor de ceasornic, M04 porneste arborele in sens contrar acelor de ceasornic, M05 opreste arborele. De notat este faptul ca un singur cod M este permis intr-un bloc.Daca doriti se reglati viteza cu M 41 sau M 42,puneti Snnnn si M41 ( sau M42 )intr-un singur bloc, si M03 ( sau M04 ) in blocul urmator.

CONTROLUL ARBORELUI PENTRU FILETARI

Filetarea fara mandrina de compensare, reduce costurile pentru achizitionarea port sculelor, in cazul de fata a port tarodului, aceasta putandu-se efectua cu ajutorul unei pensete de prindere. Arborele este sincronizat perfect cu domeniul axei Z.Filetarea fara mandrina de compensare , elimina distorsiunile aparute la extragerea tarodului la prima filetare, distorsiuni ce pot aparea datorita compresie / decompresiei arcului , capului de filetare. Deasemenea puteti refileta o gaura, fara a exista riscul de a incaleca filetul, atata timp cat nu se modifica si adancimea pe Z. Filetarea fara mandrina de compensare se utilizeaza cu ciclul inchis G84 si G184.Este validat de parametrul 57 – RIGID TAP -. Cand este validat acesta schimba calea de lucru G84 si G184.Pasul controlului este de o precizie de 0,0005 inch, iar exactitatea in repetabilitate este de +/-0,005 inch.filetarea se poate efectua cu o viteza de la 100 la 2000 rot/min. cu un avans de pana la 100 inch/min (2540mm).Pasul filetului este limitat de la 4 la 100 TPI (pasul filetului )Pasul filetului unei gauri este definit de relatia intre rata avansului si viteza arborelui.Cand filetarea fara mandrina de compensare este selectata , acestea doua trebuie setate cu exactitate Encoderul montat pe arbore va da impulsul necesar deplasarii pe axa Z in vederea realizarii filetarii.Cu G84 / G184, nu este necesara se folosi M03, M04 sau M05. Acest ciclu inchis va porni sau va opri automat arborele.

3.13 ACURATETEA CONTURULUI

Cand prelucrati o piesa , este de dorit a se folosi avansul cel mai rapid posibil,pentru obtinerea unei acurateti maxime. Nici o masina nu poate accelera sau decelera

instantaneu pentru a corecta erorile aparute la schimbarea directiei axelor. O rata de avans ridicata la o frezare dreapta, va avea ca efect rotunjirea colturilor la intersectare, cand in realitate doriti un colt ascutit. Similar se intampla la avansul frezarii unei raze, aceasta va fi mai mica decat cea programata ,datorita distantei accelerarii pe axa.Pentru a contracara acese impedimente controlul HAAS foloseste o functie speciala numita COUNTORING ACCURACY ( acuratetea conturului) G187, dand astfel operatorului posibilitatea se selecteze acuratetea ceruta.Folosind aceasta functie,controlul masinii, va creste rata avansului programat la deplasarea in linie dreapta , si va incetini la intersectare, sau la raze , pentru a obtine acuratetea ceruta. Aceasta acuratete este uniforma in miscare tri-dimensionala.Utilizati Setting 85 pentru a defini absenta unei valori, si un G187 pentru a programa o noua valoare direct din programul Dvs.Programarea G187 este dupa cum urmeaza :G187 E0.01 ( pentru a seta valoarea )G187 ( pentru a reveni la valoarea setarii 85 )Prima linie va seta acuratetea ceruta la 0,01 inch.G187 trebuie sa fie programat singur pe o linie.daca nu exista codul E ,acuratetea revine la Setting 85. Daca programarea MM este activa atunci unitatiile sunt in mm.Valorilor posibile sunt cuprinse intre 0,001mm si 2,5 mm.Cand degrosati un buzunar, setting 85 trebuie sa fie pentru viteza maxima , pentru ca la final curatarea sa fie de o acuratete marita.Daca frezati un dreptunghi, si variind valorile pentru COUNTOURING ACCURACY, ve-ti vedea diferenta .

3.14 COMPENSAREA CONICITATII

Arcuirea unei piese apare atunci cand nu este sprijinita in centru, sau este prea lunga.Din aceasta cauza, taierea este prea putin adanca, si partea rezultanta este sub taiere.Aceasta poate aparea la strunjirile exterioare sau cele interioare . Exista posibilitatea compensarii acestei caracteristici, prin adaugarea la o valoare calculata la deplasarea X , bazata pe pozitia de taiere Z. Punctul zero al conicitatii este definit fi 0.0 pe coordonatele zero de lucru pe Z. Conicitatea este introdusa pe pagina cu postul sculei, si este reprezentat ca un numar cu 5 cifre, stocat intr-o ordine indexata de scula, care este numita TAPER ( conicitate ) pe gagina TOOL SHIFT / GEOMETRY. Utilizatorul poate modifica conicitatea in orice moment.

3.14 TURELA HAAS BOLT-ON

Turela BOLT –ON consta dintr-un disc turela special, care accepta scule bolt-on in jurul perimetrului acesteia. Aceasta turela are ca o caracteristica un numar standard de fante in forma de stea pe suprafata ei, creeand posibilitatea montarii sculelor de strunjire pe directia dreapta sau pe stanga.Turelele de la strungurile SL-20 si SL-30, sunt compatibile cu LB-25 bolt-on tooling.si se potrivesc pentru gaurirea barelor de pana la 50,8 mm ,si accepta scule patrate de strunjire de 25,4 mm.Turela de la SL-40 este compatibila cu scule LB-45 bolt-on si se potrivesc pentru gaurirea barelor de pana la 63,5 mm ( 2,5 Toli ),si accepta scule patrate de strunjire de 31,75 mm (1,25 Toli).

SL10-Turela cu 12 sculeSL20-Turela cu 10 sculeSL30-Turela cu 12 sculeSL40-Turela cu 10 scule

Valoarea centrului arborelui folosit in tabelul Offsetu-lui de Scule, a fost presetata de fabricant bazata pe urmatoarele valori :

Bloc duze de racire

Setare turela BOLT-ON

Inaltimea centrului port sculei

Valoarea offsetului port sculei

MASINA INALTIMEA CENTRULUI PORT SCULEISL - 10 25,4 mmSL – 20 32 mmSL – 30 32 mmSL – 40 40 mmPORT SCULE PENTRU TURELA BOLT-ON

Port scule BOLT-ON

SL-20/30 turela cu 10 si 12 posturiSL-10 turela cu 10 posturiTL-15 turela cu 12 posturi 6 BOT+6 VDI

Specificatie diam. Interior scula

Scule BOLT-ON lista de repere

DUZE

Bloc de racire

Brida de prindere pe

suprafata turelei

SL – 10Turela cu 12 posturi

Specificatie diam.interior scula

Diagrama curselor axelor SL – 10 BOT 12 posturi

SetMarimea

Spatiu liber Turela de scule SL – 10 cu 12 posturi

Diagrama curselor axelor SL-20 BOT

Spatiu liber Turela de scule SL – 20 cu 10 posturi

Diametrul maxim al piesei(214,38 mm) cu scula la centrul arborelui, si scule montate pe fiecare laterala

Diametrul maxim al piesei261,38 mm

Duzele de racire trebuiesc indepartate , pentru acest

diametru

Diagrama curselor axelor SL-30 BOT

Spatiu liber Turela de scule SL – 30 cu 12 posturi

Diametrul maxim al piesei431,8 mm

Diametrul maxim al piesei, (218,68 mm) cu scula la centrul arborelui, si scule montate pe fiecare parte

Duzele de racire trebuiesc indepartate pentru acest diametru

Diagrama curselor axelor SL- 40 BOT

Spatui liber Turela cu sculeSL – 40 cu 10 pozitii

3.16 STRUNG HAAS CU ALIMENTATOR DE BARE

In aceasta sectiune este aratata interdependenta intre comanda numerica a unui strung HAAS , si un alimentator de bare. Aceasta interfata a strungului poate acoperii marea majoritate a tipurilor de alimentator.

COD M SI INTERFATA M-Fin

Codul M si interfata M-fin de la HAAS este identica cu majoritatea altor CNC-uri.Aceasta interfata este utilizata la alimentatorul de bare pentru a initializa alimentarea cu bara sau pentru o schimbare a barei. Un conector amplasat pe partea laterala a dulapului electric , asigura utilizarea acestei interfete, depinzand de codul de programare M121 si M124.Cand un cod M121 sau un M124 , este programat, atunci CNC-ul masinii, va face o pauza in executarea unui bloc, pana cand un semnal M-fin este receptionat.Urmatoarea diagrama arata secventa de timp pentru iesirea lui M21:

Forma inalta in aceasta diagrama indica un circuit activ sau un circuit inchis.

INTRARE SEMNAL –SFARSIT DE BARA – SI TESTARE

Multe interfete ale alimentatoarelor de bara furnizeaza un semnal catre controlul masinii, care indica terminarea unei bare. In mod uzual aceasta inseamna ca nu se mai face alimentarea cu bara ,si controlul masinii trebuie sa initializeze o schimbare de bara,sau STOP, pentru a permite operatorului sa schimbe o alta bara.Exista mai multe semnale diverse de intrari spre CNC-ul HAAS, care pot fi utilizate spre a determina statutul acestui semnal,inaintea initializarii unui avans de bara. Doua semnale de intrare asigura intrarea in interfata alimentatorului de bare de la HAAS.

Avans bara Asteptare Mers ( functionare ) Asteptare

Asteptare M-fin

Asteptare sfarsit M-

fin

Ele sunt numite -END Of Bar- ( sfarsit de bara ) si LOAD- OK ( incarcare OK ) Ele sunt conectate la pinul H si J, respectiv cu un semnalcomunpe pinul K.Cel mai usor de folosit , pentrul semnalul End Of Bar, este etichetat –A 161 – pe IOPCB PCB conector P52.

Aceasta poate fi testat cu urmatoarea linie de programare a codului G:N 2000.... ( programul continua pe aceasta linie )....M96 Q26 P2000 ( se duce la linia 2000, daca intrarea 26 este circuit inchis )In ordine pentru a testa al doilea semnal de intrare – Loader OK –codul Q 26 , trebuie schimbat pe Q27. Daca Macro-variabilele sunt folosite pentru aceasta , ele trebuie sa fie #1026 si respectiv # 1027.

SECVENTA DE PROGRAMARE PENTRU OPERATIA DE AVANS AL BAREI

O operatie tipica de avans al unei bare , necesita urmatorii pasi de programare in codul G :1 oprire arbore2 testare pentru sfarsit de bara, daca aceasta exista , folositi ambele coduri M ,pentru a schimba bara sau pentru a opri masina.3 Daca este necesar,pozitionati o scula selectata in fata arborelui ca stop.4 deschideti arborele5 daca este necesar, introduceti un cod M, pentru a aplica presiunea necesara6 daca o scula este folosita ca tampon pentru bara, avansati in directia Z+, pentru a permite avansul barei7 inchideti arborele8 daca este necesar,cu ajutorul unui cod M, decuplati presiunea.Aceasta interfata nu necesita optiunea Macro.Cu ajutorul unui cod G se poate realiza un program urmand pasii urmatori :

CODURI M PENTRU PORNIREA SAU OPRIREA UNOR RELEE DE REZERVA

Daca este necesara o iesire de la CNC pentru a porni sau opri presiunea, exista doua relee care pot fi folosite pentru aceasta.Aceste doua relee sunt etichetate M21 si M24. Ele pot fi pornite si oprite cu ajutorul codului M incorporat in controlul masinii.Deasemenea pot fi oprite si cu alte coduri M. Prin urmatorul cod G , programul va porni releul M22 pentru o secunda :

M51 porneste M21G04 P1.0 temporizare pentru o secunda.M61 opreste M21Urmatoarele pot fi folosite la control,sunt patru relee de rezerva pentru codul M.M21 este pornit de M51 si oprit de M61M24 este pornit de M54 si oprit de M64

M51 si M64 nu vor astepta nici un semnal M-fin. Ele nu vor vor comuta decat releul corespunzator pe on sau off.M121 si M124 vor comuta releul pe pornit si vor astepta un semnal M-fin.

INTRARE PENTRU OPRIRE DE URGENTA LA CONTROLUL HAAS :

Daca interfata dumneavoastra cere ca o conditie de baza , o oprire de urgenta la un semnal extern de intrare, atunci exista o a doua intrare E- stop, pe IOPCB. Aceasta intrare este un conector P40 etichetat 770 A. Este un contact normal inchis.Circuitul este de 12V CC, care trebuie sa se inchida la o cadere de tensiune de 1 V si sa aiba

10 mA. Trebuie sa se deschida la mai mult de 200 k ohmi, si sa se inchida la mai putin de 200 K ohmi. Statutul acestui intrerupator este etichetat E-STP , pe pagina cu afisajul diagnostic.Pinul de intrare a opririi de urgenta este S si T.

IESIRE PENTRU OPRIRE DE URGENTA LA CONTROLUL HAAS :

Daca interfata dumneavoastra cere ca CNC HAAS sa asigure un semnal E-stop la alimentatorul de bare, un al doilea intrerupator contact pereche, poate fi adaugat in spatele panoului frontal unde se afla intrerupatorul de urgenta. Acesta poate fi conectat la alimentatorul de bare. Daca este necesar un intrerupator normal deschis codul de la HAAS este 61-0020 ,daca este necesar un intrerupator normal inchis codul de la HAAS este 61-0030. O intrare de la acest intrerupator este intodeauna legat la controlul masinii.

Pinul de iesire a opririi de urgenta ede la controlul HAAS ste L si M.

INTRERUPATOR INCHIDERE / DESCHIDERE ARBORE STRUNG HAAS :

Daca un semnal de deschidere este cerut pentru alimentatorul de bare, acesta este asigurat de interfata alimentatorului. Acest semnal este asigurat de pinul A si B. Cand universalul este deschis , circuitul este deschis.Daca aveti dispozitiv hidraulic, doua intrerupatoare pot fi montate pe spatele dispozitivului , pentru inchiderea si deschiderea universalului.Aceste intrerupatoare sunt de la KITAGAWA si au ca numar de identificare PSW-CSS 18.

3.17 SCULE ROTITOARE *

* Aceasta optiune nu este instalata pe masina, si se comanda optional odata cu masina.

INTRODUCERE

Optiunea cu scule rotitoare, permite utilizatorului sa execute cu scule VDI axiale si radiale operatii secundare ca : frezare, gaurire sau mortezare. Arborele principal de la strung este indexabil in 1 grad incremental, pentru o executie precisa a piesei, pozitionare si repetabilitate. O frana hidraulica blocheaza arborele in timpul unor taieri grele. Frezarea este posibila prin miscarea arborelui in cod G si ciclu inchis.Turela standard HAAS , este folosita in conjunctie cu adaptoare VDI HAAS. Aceste adaptoare , localizeaza , orienteaza si blocheaza, sculele VDI standard de 40 mm pe orice locas existent pe turela HAAS. Optional se poate comanda o turela VDI , cu optiunea scule rotitoare. Turela VDI este configurata pentru scule cu coada standard de 40 mm.NOTA -Sculele rotitoare se decupleaza automat cand intervine o schimbare de scula.-Arborele principal poate prinde ( M14 si M15 ), pentru folosirea sculelor rotitoare, automat se va decupla, cand o noua viteza va fi comandata arborelui principal , sau cand se apasa tasta RESET.-Viteza maxima a sculelor rotitoare este de 3000 rot/min.-Ciclurile inchise nu sunt asigurate-Parametrii axei Y sunt folositi pentru sculele rotitoare, oricum axa Yramane deconectata.

PARAMETRII SCULE ROTITOARE

Parametrul 72 LIVE TOOL CHNG DLAYAcest parametru specifica timpul necesar ( in mili-secunde ), dupa comanda data motorului sculei rotitoare, pentru a comuta la viteza specificata de parametrul 143.Acest proces este necesar pentru a activa motorul sculei rotitoare,si este intodeauna executat inaintea primului M 133 sau m134, dupa o schimbare de scula .Parametrul 143 LIVE TOOL CHNG VELAcest parametru specifica viteza comandata motorului sculei rotitoare, pe perioada specificata de parametrul 72. Acest proces este necesar pentru a activa motorul sculei rotitoare,si este intodeauna executat inaintea primului M 133 sau m134, dupa o schimbare de scula .Parametrul 278 LIVE TOOLING Bit 24Pentru strungurile cu scule rotitoare, acest bit trebuie sa fie setat pe 1. pentru celelalte strunguri acest bit trebuie sa fie pe 0.Parametrul 298 Y AX RTAP BACKLASHAcest parametru este normal pe 0, dar poate fi ajustat de utilizator ( cu un numar de la 0 la 1000 ) , pentru a compensa jocul cuplajului dintre motor si scula rotitoare.are efect dealungulG95 LIVE TOOLING RIGID TAP, cand scula a ajuns in fundul gaurii, si trebuie sa se intoarca inapoi pentru a iesi.Parametrul 304 SPINDLE BRAKE DELAYAcest parametru specifica timpul necesar ( in mili-secunde ) de asteptare a franei arborelui principal pentru a debloca arborele, dupa ce a fost comandata o viteza , si deasemenea timpul necesar de asteptare a arborelui principal, dupa ce acesta a primit o comanda de oprire., pentru a putea fi blocat.

CODURI M SCULE ROTITOARE

M19 ANGLE CMD ( optional )Se poate observa in afisajul Current Commands al incarcarii scula .Un M19 va orienta arborele la pozitia 0.Valoarea AP, poate fi adaugata ,pentru orientarea arborelui intr-o pozitie particulara ( in grade ).Pozitia specificata de ultimul M19 va fi afisata cand parametrul 278 bit 24 LIVE TOOLING este setat pe 1.M133 LIVE TOOL DRIVE FORWARDAcest cod M comanda scula rotitoare sa se invarta inainte, si necesita un cod P , pentru a specifica rot/ min, De ex M133 P1000.M134 LIVE TOOL DRIVE REVERSEAcest cod M comanda scula rotitoare sa se invarta inapoi, si necesita un cod P , pentru a specifica rot/ min, De ex M134 P1000.M135 LIVE TOOL DRIVE STOPAcest cod M comanda oprirea sculei rotitoare.

AFISAJUL COMENZII CURENTE

SUB SP RPM CMD ( LIVE TOOL COMMANDED RPM )Se poate observa in afisajul Current Commands al incarcarii scula .Ultima comanda a RPM a sculei rotitoare,specificata de un M133 sau 134 este afisata, cand parametrul278 bit 24 LIVE TOOLING este setat pe 1.

TOOL SPINDLE MOTOR :M133 Pxxxx = arbore inainte@ xxxxrpmM134 Pxxxx = arbore inapoi @ xxxxrpmM135 = arbore stop @

TOOL SPINDLE MOTORM19 Pxxx = idexare la unghiul xxx de la reperul arboreluiM14 = prindere frana arboreM15 = deschidere frana arbore

Exemplu program3 gauri @ 120º pe 3 inch BHC

FREZARE SINCRONIZATA

Temporizare pentru servo-stabilizare (depinde de setare )

Temporizare pentru servo-stabilizare ( depinde de setare )

Temporizare pentru servo-stabilizare ( depinde de setare )

Miscarea sincronizata G32, este un mod al controlului , unde axele X, Z sunt comandate de a se deplasa pe o distanta, cu un avans constant , iar arborele este comandat sa se roteasca cu o viteza constanta.Deplasarea pe X si Z, pornirea arborelui in acelasi timp,si de al acelasi punct de referinta se vor face in acelasi timp, si nu vor executa interpolari ci doar miscari de coordonata.In mod curent G 32 se foloseste in executarea filetelor. Arborele se roteste cu o viteza constanta si o miscare constanta pe Z , iar inceputul filetului are aceeasi referinta pe cursa Z Multe curse repetitive se pot efectua , deoarece punctul de referinta se afla la punctul de plecare al filetarii. Pasul filetului poate fi creat folosind G32.Miscarea G32 este mai dificila de adaptat in finalul programului.Matematica ceruta pentru a calcula distanta de la un punct la altul, precum si avansul comandat, necesita cunostinte de trigonomertie. Un tabel tipic este generat de programator, sau un macro cod G este scris pentru a obtine comenziile. Pentru a usura sarcina utilizatorului, controlul CNC HAAS, are un cod G al unui ciclu inchis, care simplifica crearea de forme geometrice. G77, este un algoritm general , care automatizeaza miscarile pe 1,3 sau mai multe forme uniforme.Folosind miscarea G32, si introducand variabilele pentru offsetul de unghiuri , numar de fete, diametru etc…se realizeaza acest lucru.Aditional pentru miscarea sincronizata, G5 este un mod de deplasare,care accepta comenzile punct cu punct , si controleaza arborele ca un dispozitiv rotativ, la fel ca o miscare a unei mese rotative. Aceasta este comandata in unghiuri si distante punct cu punct.

Folosirea lui G32 se poate observa in figurile alaturate

CODURI G PENTRU SCULE ROTITOARE SI CODURI DE CONTROL FIN AL ARBORELUI

IntroducereMulti utilizatori de scule rotitoare, folosesc oprirea arborelui ,pentru a executa o taiere cu o scula rotitoare. Pentru acest tip de operatie intodeauna , este necesara o miscare a arborelui intr-o maniera controlata, pentru efectuarea acestor prelucrari.Aceasta sectiune din manual , este un ghid al codurilor G , care sunt valabile pentru a executa FINE SPINDLE CONTROL ( control fin al arborelui )

G32, Traiectoria intre punctul comandat , este un arc de cerc

Miscarea G32 include avansul pe X si pozitia comandata la o constanta a rot / min.

Folosind G32 ,si comandand multe deplasari mici, rezulta forme geometrice

Utilizarea FINE SPINDLE CONTROLFINE SPINDLE CONTROL ( FSC ) este cel mai comun mod de creare a acestei caracteristici, pe sau la exteriorul unei piese , cum ar fi canelare, executarea de locasuri sau de fatuire plana. Punctul terminus al unui punct de frezare,pe axa Z este folosit pentru executarea acestei taieri, dupa efectuarea unei gauri pilot. Sculele rotitoare sunt necesare intodeauna la o secventa de utilizare a FSC.Strunjirea unui singur punct nu este recomandata, deoarece avansul pe minut cerut este prea mare pentru functia FSC.

LIMITARE A FINE SPINDLE CONTROL-uluiFunctia primara a unui arbore este sa se roteasca cu rapiditate. Introducerea unui cod G pentru FSC, nu trebuie sa schimbe caracteristicile mecanice ale arborelui motor. De aceea trebuie sa fie determinata cu precizie divizarea care apare la rotirea arborelui in cupla de torsiune mica. Aceasta limiteaza adancimea taierii care poate fi executata, cu scula rotitoare ,in intervalul de timp cat arborele nu este blocat.

Numarul punctelor de control depinde de raza si de traiectoria directiei de taiere.Traiectoria taierii cu o raza larga ,si un unghi mai putin adanc catre centru vor avea ca o consecinta , cateva puncte de control. Vedeti traiectoria A

Minimum de unghi controlabil

Traiectoria A

INSTALAREA SCULELOR RADIALE SI AXIALE

1- introduceti scula in bucsa cu piulita ER-AN. Insurubati bucsa in dispozitivul de prindere

2- Amplasati cheia tubulara deasupra sculei , si actionati asupra dintilor bucsei ER-AN ,insurubati cu mana folosind cheia tubulara.

3- Puneti cheia de piulita nr 1 deasupra pinului, si blocati piulita4- Cuplati dintii de la cheia tubulara cu cheia de piulite nr 2 si strangeti.

Cheie de piulite nr.2

Dispozitiv de prindere

ER –32 –AN piulita de interior

Cheie tubulara ER – 32-AN

Pin

Cheie de piulute nr.1

Suport scula

Scule rotitoare , port scule si diagrama cuplului de torsiune

TURELA HAAS * TURELA VDI

Port scula AXIAL

Port scula RADIAL

Port scula AXIAL

Port scula RADIAL

* Necesita set de adaptoare VDI (HAAS P/N VDIA )

Sculele rotitoare HAAS sunt construite pentru regimuri medii de frezare si in otel mediu ca duritate

Diametre mari ale sculelor necesita reductii pentru port scula Lungimea sculelor trebuie tinuta la minim pentru rigiditatea port sculei Pentru o operare medie cu scule rotitoare, viata rulmentilor port sculei este de

aprox. 1000 ore. Port sculele uzate folosite la masina vor influenta negativ calitatea prelucrarii.

INSTALAREA ADAPTOARELOR VDI

Marimea maxima a sculelor este bazata pe cursele complete ale masiniiRestrictiile papusii mobile si ale piesei de prelucrare nu sunt incluseFolosirea sculelor lungi , reduce cursa pe ZToate dimensiunile sunt in inch

IMPORTANT

ADAPTOARELE VDI FAC POSIBILA FOLOSIREA SCULELOR VDI – 40 IN TURELA HAAS

PROCEDURA DE INSTALARE

Montati placa peste coada sculei. Orientati placa spre adancitura de suruburi a sculei VDI

Introduceti adaptorulAsigurati-va ca dantura este corecta pe profilPuneti O-ringul peste bucsa , asa ca in fig.Montati scula VDI cu adaptor in turela . Asigurati-va ca pinul de aliniere si placa sunt corect aliniate

Strangeti piulita, pentru fixarea intregului ansamblu

VDI cu stift de fixare si ceas indicator

CAPACITATEA DE TAIERE A SCULELOR ROTITOARE LA SL HAAS

Sculele rotitoare axiale si radiale au o garantie de 1000 ore de functionare sau 6 luni, aceasta in conditii normale de exploatare si tinand cont de montarea corecta a acestora.

3.18 SISTEM DE RACIRE DE INALTA PRESIUNE (HPC)

Aceasta este o optiune si nu este instalat pe masina.

Amorsarea sistemului de racire de inalta presiuneRotiti turela pe o pozitie fara scula, deschideti valva aflata in fata schimbatorului de scule. Inchideti usa. Comutati in modul MDI, programati M88 si apasati Cycle Start. Lasati pompa sa lucreze un minut. Apasati RESET pentru a opri pompa.

Operare-Amorsati HPC cand porniti prima data masina, sau dupa curatarea rezervorului ,sau a filtrului. Deasmenea amorsat sistemul daca masin a stationat o zi.-Mentineti nivelul rezervorului plin.Sistemul de racire va consuma mai mult lichid decat in mod normal.NU porniti sistemul de racire normal, in cazul folosirii sistemului de inalta presiune (HPC) ( NU COMANDATI M08 )

Butonul SHIFT/COOLANTHPC poate fi activat prin apasarea tastei SHIFT, urmat de apasarea tastei COOLANT.Notati faptul ca HPC si racirea normala au acelasi orificiu comun, ele nu pot fi folosite in acelasi timp.Vedem ce se intampla , daca sunt apasate urmatoarele taste :COOLNT (porneste racirea normala )COOLNT (opreste racirea normala )SHIFT/COOLNT (porneste racirea HPC )SHIFT/COOLNT ( opreste racirea HPC )COOLNT (porneste racirea normala )SHIFT/COOLNT (opreste racirea normala,si porneste HPC )SHIFT/COOLNT ( opreste HPC si lasa racirea normala oprita )SHIFT/COOLNT ( porneste HPC )COOLNT (opreste HPC si porneste racirea normala )COOLNT ( opreste racirea normala si lasa oprit HPC )

AVERTIZARE

Opriti HPC inaintea unei schimbari de scula. Utilizati M89 pentru a opri HPC, in timpul derularii programului si inaintea rotirii turelei.

HPC EFECTUL PRESIUNII

In timpul folosirii HPC si / sau racirii prin scula in timpul taierii, trebuie luata in consideratie marimea sculei.Dupa cum se vede in figura alaturata cantitatea de lichid va fi diferita , precum si presiunea la orificiul de iesire ( aceasta depinde de diametrul si de numarul de iesiri ale lichidului de racire ale sculei ).

3.19 JET DE AER

Este optiune ,si nu este instalata pe masina Auto jetul de aer , poate fi programat, pentru a sufla aer pe universal si curatarea acestuia de span si lichidul de racire, rezultat in urma prelucrarii.

OPERARE

M12 porneste Auto jetul de aerM13 opreste Auto jetul de aer.

3.20 OPTIUNEA USA AUTOMATA

Usa este programata sa se deschida si sa se inchida automat, in raport de operatie.

Pentru o siguranta sporita , cand butonul CYCLE START este apasat, CNC-ul masinii va verifica daca usa este inchisa sau deschisa. Daca usa este deschisa , controlul masinii va inchide usa inaintea inceperii prelucrarii.Usa automata este actionata de un motor conducator cu lant.Usa poate fi programata sa se deschida dupa terminarea programului, sau pentru schimbarea piesei.Cand un nou ciclu din program este inceput, atunci automat usa se va inchide.

OPERARE

Operatia de deschidere si inchidere a usii nu necesita o programare speciala. Pentru activarea usii automate, se seteaza parametrul 251 la o valoare cuprinsa intre 2400 si 4500.Acesta este timpul necesar in mili-secunde pentru deschidere.In cursul unei operatii normale , usa se va inchide in momentul apasarii butonului CYCLE START, si se va deschide cand un cod M30 este introdus in program.Aditional cu Setting 131 AUTO DOOR ENABLE setat pe ON , un M00 si un M01 va deschide usa.Parametrul 57 SAFETY CIRC trebuie setat pe 0,si Parametrul 235 , 236 si 251trebuie sa fie setat apropiat.

Coduri M M 85 Deschidere automata a usii

La un strung prevazut cu o usa automata, un M85 va deschide usa iar un M86 o va inchide.Pentru a realiza acest lucru este necesara urmatoarea setare :Setting 51 DOOR HOLD OVERRIDE setat pe ONParametrul 57 bit 31DOOR STOP SP setat pe zeroSetting 131 AUTO DOOR setat pe ON

Controlul va da beep-uri cand usa se afla in miscare

M 86 Inchidere automata a usii

AXA C

Aceasta optiune asigura o inalta precizie bi-directionala a arborelui motor cu o interpolare completa cu X si / sau Z.Viteza arborelui poate fi comandata de la .01 la 60 rot / min.

OPERARE

M154 cuplare axa CM155 decuplare axa CRPM domeniu 0.1 – 60Acuratete +/-.01 gradeTorsiune 100 ft / lbs

Setting 101 Diametrul folosit la calculul avansului.Parametrul 373 Grid Offset ( acest parametru este setat de fabricant )

Frana automata a arborelui cuplata / decuplata cu miscarea pe axa C.

Strungul decupleaza automat frana cand este comandata axa C pentru o miscare , sau o recupleaza daca aceasta a fost decuplata. Pentru acestea Parametrul 498 NO I IN BRAK trebuie sa fie setat pe 1.

Axa C Quick Rewind

Cand axa C este cuplata cu ajutorul lui M154, controlul masinii va aduce intai la 0 arborele ,si motorul axei C va fi angrenat. Cand este comandat un M154 ,controlul masinii va efectua o derulare , nu mai mult de o jumatate de rotatie.

Derularea rapida va fi deasemenea folosita cand axa C este adusa la 0 sau cu o comanda HOME g28.

Axa C miscare incrementalaMiscarea incrementala a axei C este posibila folosind un cod de adresa H, ca in ex. urmator :G0 C90. ; ( deplasarea axei C la 90. grade )H –10. ; (deplasarea axei C la 80. grade )

EXEMPLE DE PROGRAME

EXEMPLUL # 1

3.22 TRANSFORMARE DIN CARTESIAN IN POLAR

EXEMPLUL # 1

Intrare intr-o gaura data anterior

retragere

Coordonatele polare sunt specifice aplicatilor de rotire. Pozitia este calculata avand la baza un C unghi in grade, de la o linie fixa de referinta, dandui-se o raza definita de X.Componenta C poate fi in egala masura negativa sau pozitiva in grade de rotatie, cand X pleaca de la origine ,este intodeauna pozitiv. Daca privim intr-un cerc concentric , originea este in centru. Gradele unghiulare sunt masurate intre o linie orizontala de pe partea dreapta a originii, si o linie de la origine la un punct localizat. X este lungimea liniei de la origine la punct.

Coordonatele Cartesiene sunt intr-un format de program comun , pentru aplicatii de frezare.Planul cartesian X ,Y formeaza o grila a unitatilor masurate. De la originea coordonatelor X zero si Y zero, o pozitie poate fi masurata in unitati, in distante pozitive sau negative dealungul fiecarei axe. Arata ca o hartie milimetrica, unde originea este in mijloc, in dreapta este X pozitiv , in stanga X negativ, in sus este Y pozitiv iar in jos Y negativ.Ambele sisteme de coordonat , polar si cartesian, divizeaza axa Z , traversand respectivele lor puncte de origina. Unitatea Z este pozitiva sau negativa, depinzand pe care parte a planului polar sau cartesian este punctul.Orice punct in spatiu poate fi raportat de la o origine comuna, in ambele sisteme de coordonata. De Ex : un punct polar A pe X 1.414 si si C 45 grade, convertit in echivalent cartesian X1, Y1.Programarea coordonatelor cartesiene in polare , este o caracteristica ce converteste datele introduse de utilizator pe X, Y intr-o comanda de rotire a axei C si o miscare liniara pe X.Programarea cartesiana in polara, reduce mult, numarul de coduri ce trebuiesc introduse pentru o comanda complexa de deplasare. Prelucrarea pe o linie dreapta , in coordonate polare, necesita mai multe puncte programate pentru a defini traiectoria , pe cand in cartesian este necesar doar punctul de sfarsit. Utilizand ambele optiuni la strung, scule rotitoare si axa C, deplasarea liniara necesita in prealabil multe linii de coduri, care pot fi completate intr-o singura linie. Din aceasta cauza se va reduce mult lungimea unui program.Acesta poate fi mai compact si mai usor de citit.Aceasta caracteristica a strungului permite prelucrarea programului in sistemul de coordonate cartesian. Software-ul converteste codurile coordonatelor cartesiene in coordonate polare de deplasare.Programarea deplasarii trebuie sa pozitioneze intodeauna scula pe linia de centru. A nu se folosi G41 sau G42 compensare de taiere. Traiectoria sculei nu trebuie sa intersecteze niciodata centrul arborelui. Taierile care trebuie sa intersecteze centrul arborelui , pot fi efectuate prin doua treceri paralele pe ambele parti ale centrului arborelui.Conversia cartesiana in polara este o comanda modala. G112 valideaza conversia si G113 invalideaza conversia. In acest timp deplasarea pe axa Z nu este permisa atata timp cat acest mod este validat.

INTERPOLAREA CARTESIANA

Comandarea coordonatelor cartesiene, sunt interpretate intr-o miscare liniara a axei ( deplasarea turelei ), si o miscare a arborelui ( rotirea piesei )

Exemplu de program

3.23 FUNCTII 8 –M -

Aceasta optiune adauga 8 iesiri aditionale, pentru fiecare optiune 8 M. Masina poate fi dotata cu doua 8M optiuni, pentru a ajunge la un total de 16.Acest optiuni servesc la activarea sondelor, a pompelor auxiliare, a diverselor sisteme de prindere etc.Releul 8M de la masina are 8 relee cu iesiri ( M21 – M28 ),si 2 terminale de conexiune P4 si P5.Fiecare terminal are 12 pozitii care sunt normal deschis, normal inchi si comun.

Un total de 4 panouri cu 8 relee sunt posibile intr-un sistem HAAS.Panoul 0 si 1 sunt interne pe I/O PCB. Panoul 1 include releele M 21- 25 in varful I/O PCB. Panoul 2 cu adresele primelor 8 M optiuni PCB. Panoul 3 cu adresele urmatoarelor 8 M optiuni PCB.Doar un singur panou cu iesiri poate avea adrese cu coduri M in acelasi timp.Acesta este controlat de parametrul352 RELAY BANK SELECT . Releele din panourile ne-activate sunt utilizabile doar cu macro variabile. Parametrul 352 este livrat si setat pe 1 ca standard. Cand unul sau ambele optiuni 8 M sunt instalate, M –fin, si cablurile sondelor sunt mutate pe prima optiune 8 M PCB, si parametrul 352 este setat pe 2 . Cu optiunea 8 M, codurile M M121-128 corespund releelor etichetate M21 –M28.Corespondentele panoului 8M PCB, se efectueaza prin selectarea puntilor. Puntea MCD trebuie sa fie selectata la JP1 pentru panoul 1 (primele 8M optiuni ) Puntea MCD trebuie sa fie selectata la JP2 pentru panoul 2 (celelalte 8M optiuni )M51 - M52 vor cupla releele, iar M61 – M68 , vor decupla releele. M 51 si M61 corespund lui M21 etc , pe panoul cu relee 8 M.

Terminale normal inchis 1, 4 , 7, 10.Terminale normal deschis 3 , 6 , 9 , 12.Terminale comune 2 , 5 , 8 ,11.

Conectari relee 8 M

P4 contineM21 Functi M

M22 Optiunea sondeM23 rezervaM24 rezerva

P5 contineM25 rezervaM26 rezerva M27 rezerva M28 rezerva

P1 16-Pin releu de la IOPCB ( M21-M28 ) (540 ) ( intrare )P3 nefolositP2 12V CC de la trafo 860AP6 16 pin- iesire relee, la celelalte 8 M relee.

3.24 PROGRAMAREA COMPENSARII VARFULUI SCULEI

Compensarea varfului sculei este o caracteristica , ce permite utilizatorului sa ajusteze traiectoria programata lasata de scula ,in raport cu diferite taieri sau uzuri normale ale sculei.Utilizatorul poate face acest lucru , prin introducerea in offset a unor date minime , in raport de timpul cat a fost folosita scula respectiva.

CAND SE FOLOSESTE COMPENSAREA VARFULUI SCULEI

Compensarea varfului sculei se foloseste cand raza varfului sculei se modifica, si apare uzura la taiere, la suprafete curbe si conice.Aceasta compensare nu este necesara cand se efectueaza o taiere dealungul axelor X sau Z.La taieri circulare sau conice,pot aparea schimbari ale razei sculei si atunci intervin devieri de la traiect. Asa cum se poate vedea si in figura alaturata.C1 este raza geometriei din offset pentru a urma conturul programat. Prin uzura intervenita la scula aceasta traiectorie se modifica, daca se face aceasta compensatie la scula , atunci automat controlul masinii va urma acelasi contur , dar cu compensarea corespunzatoare.

Traiectoria sculei

Taiere dupa uzura

Taierea dorita

Taierea dupa doua raze de taiere

Taiere incorecta

Traiectoria sculei compensate

Taierea dorita si traiectoria programata

NOTIUNEA DE COMPENSAREA A VARFULUI SCULEI

Compensarea varfului sculei lucreaza prin decalarea PROGRAMMED TOOL PATH la dreapta sau stanga. Programatorul va utiliza programul pentru a scoate piesa la forma si dimensiunea finala. Cand se foloseste compensarea sculei,, controlul va compensa diametrul sculei , prin niste instructiuni speciale introduse in program. Doua coduri G sunt comandate pentru aceasta compensare . G41 comanda controlului sa decaleze la stanga traiectoria programata, si G42 comanda controlulul sa decaleze la dreapta traiectoria programata. O alta comanda ,G40 , anuleaza orice decalare facuta de compensare. G40 , G41 , si G42 sunt descrise in detaliu in sectiunea Coduri G de compensare a varfului sculei.Decalarea directiei este bazata pe directia de miscare a sculei relativ la scula, si care parte a piesei este de prelucrat. Comandand G41 , vom deplasa varful sculei spre stanga , si comandand G42 acesta se va deplasa spre dreapta. La strung aceasta inseamna ca pentru o strunjire exterioara se cere un G42 pentru o corecta compensare de scula , iar pentru strunjirea unui diametru interior se cere o compensare G41.

Traiectoria programata

Traiectoria si cursa sculei , in relatia cu piesa

Compensarea sculei pe dreapta

Compensarea sculei pe stanga

Decalarea directiei

Prin compensarea varfului sculei, se intelege raza unei scule , ce trebuie compensata.Aceasta se numeste TOOL NOSE RADIUS. Este dificil a se determina cu exactitate unde este cectrul exact al acestei raze, in mod uzual se foloseste denumirea IMAGINARY TOOL TIP. Astfel controlul trebuie sa stie care sete directia in care varful sculei este relativ fata de centrul razei varfului de scula, sau a TIP DIRECTION.Compensarea varfului sculei,se realizeaza prin citirea in avans a unuia sau a doua blocuri,, pentru a determina cat trebuie sa se modifice blocul curent de coduri.Aceasta poarta denumirea de BLOCK LOOKAHEAD sau LOOKAHEAD TIME PROCESSING.La alimentarea masinii sau dupa un reset, compensare varfului sculei este anulata.Compensare varfului sculei este activata intr-un program, prin programarea G41 sau G42.Cand aceasta comanda este executata , controlul masinii va citii inainte unde trebuie sa determine aceasta compensare. Prima miscare se numeste APPROACH, si se executa cand este ceruta o compensare. DEPART este deasemenea cerut. La o deplasare DEPART, controlul se va deplasa de la o pozitie compensata la o pozitie non-compensata.O deplasare depart apare cand compensare varfului sculei este anulata cu G40 sau o comanda Txx00.

FOLOSIREA COMPENSARII VARFULUI SCULEI

Aprroach and departure (apropiere si departare )Asigurati-va ca acolo exista o miscare de apropiere,pentru fiecare traiectorie de compensare si determinati daca G41 sau G42 trebuie folosit.

Raza varfului sculei

Extremitatea imaginara a sculei

Figura 4.7-5

Deasemenea verificati daca este o miscare de departare pentru fiecare traiectorie compensata.

Raza varfului sculei si uzuraFolositi o introducere standard de date ( scula cu raza ) pentru scula care va fi folosita. Setati raza varfului sculei pentru fiecare scula compensata. Aduceti la zero offsetul cu uzura varfului sculelor a tuturor sculelor

Tool tip directionIntroduceti directia varfului sculei, pentru fiecare scula care foloseste compensarea G41 sau G42

Tool geometry offset ( offsetul cu geometria sculelor )Setati geometria lungimii sculei,si aduceti la zero offsetul cu uzura lungimii celorlalte scule.

Verificati geometria compensariiVerificati programul in modul grafic,si corectati orice compensare a varfului sculei unde apar probleme. O problema poate aparea in doua moduri, o alarma poate aparea ca urmare a interferentei compensarii, sau o geometrie incorecta va fi vazuta in modul grafic.

Derulati programul si inspectati prima piesaAjustati compensarea uzurii pentru piesa setata.

Toate aceste puncte vor fi descrise in detaliu in urmatoarele sectiuni

DEPLASARI DE APROPIERE SI DEPARTARE PENTRU COMPENSAREA VARFULUI SCULEI

Prima deplasare pe X sau Z pe aceeasi linie contin G41 sau G42 si se numeste APPROACH (apropriere ) Prima deplasare trebuie sa fie o deplasare liniara, G01 sau G00. La startul unei deplasari de apropiere, pozitia curenta nu este compensata. La sfarsitul unei deplasari de apropiere , pozitia masinii va fi complet compensata., ca in figura alaturata.

Orice linie care contine G40, va anula compensarea varfului sculei , si se numeste miscare DEPARTURE ( miscare de departare ) Ultima deplasare trebuie sa fie o misacre liniara, G01 sau G00. La startul unei miscari de departare, pozitia curenta este complet compensata. Pozitia compensata in acest punct va fi in mod normal ( unghi drept ) fata de ultimul bloc programat. La sfarsitul miscarii de departare , pozitia masinii nu este compensata . a se vedea fig 4.7-6.Figura 4.7-7 arata conditiile normale, inaintea anularii compensarii varfului sculei . Asemenea geometrii vor genera intrari in piesa sau vor lasa mai mult material. Programatorul poate controla acest lucru , introducand un I si un K , in blocul de anulare G40. Adresa I si K introduse intr-un bloc vor defini un vector pe care controlul masinii il va folosi in determinare compensarii pozitiei din blocul anterior. In fig. 4.7-7 se poate observa cum I si K pot corecta aceasta taiere nedorita , intr-o miscare de departare.Pentru instructiuni de calculare ale valorilor I si K a se vedea descrierea de la G40.

Traiectorie compensata

Traiectorie programata

OFFSETUL RAZEI VARFULUI DE SCULA SI OFFSETUL DE UZURA

Fiecare scula de strunjire care fioloseste compensarea varfului de scula necesita TOOL NOSE RADIUS ( raza varfului de scula ) .Raza varfului de scula specifica controlului cat trebuie compensata o scula data.Aceasta este determinata de geometria varfului sculei.Pe pagina offset, este asociata cu fiecare scula TOOL NOSE RADIUS OFFSET. Pe coloana cu RADIUS ( raza ) este locul unde se trece raza varfului de scula a fiecarei scule. Daca valoarea sculei este trecuta zero, atunci nu va fi facuta nici o compensare.Asociat cu fiecare raza din offset, este RADIUS WEAR OFFSET ( offset cu uzura razei )Aceasta se gaseste pe pagina cu offsetul de uzura. Controlul masinii va adauga uzura la pagina cu offsetul razei, pentru a obtine raza ce trebuie folosita pentru a avea valoarea compensata.Mici ajustari ale offsetului de raza ,trebuiesc facute, in timpul prelucrarilor.

NOTAEste important de a ne aduce aminte,ca aceasta valoare a compensarii varfului de scula este in termeni de raza si dupa aceea diametru.Aceasta este important in blocurile unde compensarea varfului de scula este anulata. Daca miscarea incrementala a unei miscari de departare pe o traiectorie compensata nu este ca valoare de doua ori raza, a sculei de taiere, atunci vor aparea taieri in plus din material.Amintiti-va intodeauna ca traiectoria programata este pentru diametru, si permite de doua ori raza sculei la o miscarede departare.Blocul Q a unui ciclu inchis, care necesita o secventa PQ, poate fi deasemenea o miscare de departare.Exemplul urmator ilustreaza cat de incorecta este programarea ,si va rezulta o intrare in plus , in material

Folosirea lui I si K intr-un bloc G40

Un program gresit ,folosind TNC si G70

VARFUL IMAGINAR AL SCULEI SI DIRECTIA

Pentru un strung nu este usor de a determina centrul razei unei scule. Marginea de taiere este setata atunci cand scula este atinsa pe exterior, pentru a inregistre valoarea geometriei.Controlul poate calcula centrul raza sculei , prin utilizarea informatiei exterioare, a razei si a directiei de taiere. Geometria axei Z si X se intersecteaza intr-un punct , numit

Deplasarea este mai mica de .032, care este valoarea, pentru a evita intrarea in material,cu o miscare de departare, inaintea anularii TNC (compensarea varfului sculei )

Eroare de taiere

IMAGINARY TOOL TIP ( varful imaginar al sculei ) care ajuta in determinarea directiei varfului sculei.TOOL TIP DIRECTION ( directia varfului sculei ) este determinata de un vector, ce isi are originea in centrul razei sculei, si se extinde spre varful imaginar al sculei. A se vedea fig 4.7-5Directia varfului sculei pentru fiecare scula in parte ,este codat cu un numar intreg de la 0 la 9. codul varfului directiei se afla pe pagina urmatoare a offsetului de raze, pe pagina cu offsetul geometriei. Este recomandat ca acest varf de directie sa fie specificat pentru toate sculele care folosesc compensarea varfului sculei. Fig 4.7-9 exemplifica schema cu orientarea varfurilor.

COMPENSAREA VARFULUI SCULEI SI LUNGIMEA SCULEI

Geometria lungimii sculei , foloseste compensarea varfului sculei, si se seteaza in aceeasi maniera ca in cazul in care nu se foloseste compensarea sculei.Detalii gasiti in sectiunea –Procedura de setare-, la detalii referitoare la atingerea exterioara a sculei, si inregistrarea geometriei lungimii sculei.Cand o noua scula este setata, geometria uzurii trebuie adusa la zero. Adesea sculele nu se uzeaza uniform. Aceasta particularitate apare atunci cand se executa taieri mai grele pe o singura parte ascutita a sculei. In acest caz este de preferat a se ajusta X sau geometria uzurii pe Z ( Z GEOMETRY WEAR ) inainte sau decat RADIUS WEAR ( uzura razei ). La ajustarea uzurii lungimii pe X sau Z, operatorul poate adesea compensa neuniformitatea uzurii varfului sculei. Uzura lungimii va schimba toate dimensiunile pe o axa.Forma programului nu permite operatorului sa compenseze uzura , prin folosirea deplasarii geometriei lungimii. Se poate verifica care uzura trebuie ajustata , prin masurarea exacta a piesei finite. Uzura care afecteaza dimensiunea pe o singura axa , sugereaza o uzura a lungimii. Un program bine elaborat este bazat pe geometria piesei, si trebuie eliminate problemele legate de uzura neuniforma.

Orientare varfului imaginar al sculei

Localizarea centrului sculei

Zero ( 0 ) indica ca nu este specificata directia, se foloseste cand nu se doreste compensarea

varfului sculei

Varful imaginar al sculei

Orientarea imaginara a varfului sculei

Localizarea centrului sculei

Varful imaginar al sculei

Directia Z+ Muchia sculei

GEOMETRIA COMPENSARII VARFULUI SCULEI

Figura 4.7-10 arata varietatea geometriilor in compensarea varfului sculei. Aceasta este organizata in patru categorii de intersectie, bazate pe miscarea bloc cu bloc. Intersectarea poate fi : 1 liniara cu liniara, 2 liniar cu circular, 3 circular cu liniar ,4 circular cu circular. Dupa aceste categorii de intersectare sunt clasificate in unghi de intersectare si apropiere, mod cu mod si miscare de departare.Suporta doua tipuri de compensare FANUC, Tip A si tip B, compensarea lipsa este de tip A

COMPENSAREA VARFULUI SCULEI IN CICLU INCHIS

Aceasta sectiune descrie cum lucreaza compensarea varfului sculei, cand se foloseste un ciclu inchis. Multe cicluri inchise ignora compensarea

Urmatoarele cicluri inchise vor ignora compensarea razei varfului sculeiEste recomandat de a se anula orice compensare inaintea efectuarii acestor cicluri

G74 ciclu de canelare, gaurireG75 canelare exterioare/interioare , gaurireG76 ciclu de taiere filete, multipli pasiG92 ciclu de taiere filete, modal

Urmatoarele cicluri lucreaza bime , cand se utilizeaza o secventa de programare specifica.Aceasta secventa de programare se numeste TEMPLATE ( model , sablon ).Prin folosirea acestui model ,programatorul nu va avea probleme prin folosirea acestor cicluri inchise cu compensarea varfului sculeiAceste cicluri folosesc P si Q , pentru a identifica traiectoria cu care sa lucreze ciclul inchis.

LINIAR CU LINIAR - TIP A

APROPIERE MOD CU MOD PLECARE,INDEPARTARE

LINIAR CU CIRCULAR – TIP A

UNGHI

NU este permis

CIRCULAR CU LINIAR –TIP A

CIRCULAR CU CIRCULAR –TIP A

EXEMPLE DE PROGRAME CU FOLOSIREA COMPENSARII

In sectiunea urmatoare se va exemplifica cate un model de cod GS-a demonstrat ca aceste programme au lucrat, si sunt compatibile cu ambele controale HAAS si FANUC

EXEMPLUL 1Acest exemplu ilustreaza utilizarea compensarii varfului sculei, cu interpolarea standard a modurilor G01 / G02 / G03.

PregatireSETTING 33 FANUC

SCULET1 inserare cu .0312 raza, degrosareT2 inserare cu .0312 raza, finisareT3 .250 scula lata cu.016 raza / aceiasi scula pentru offset 3 si 13

Pozitie start

Start bloc

Sfarsit bloc

Degrosare de la P la Q cu T1, folosind G71 si TNCG71 P10 Q20 U0.02 W0.005 D.1 F0.015

Finisare de la P la Q cu scula T2 folosind G70 si TNC

Deplasare la punctul S

Selectare scula 1 si offset 1,varful directiei ptr.offset 1 este 3

Anulare compensare

Zero pentru schimbarea sculei

Selectare scula 2 si offset 2, varful directiei ptr.offset 1 este 3Deplasare la punctul S

G 28

M30

%Modelul aratat mai sus foloseste G70. Compensarea este valabila in secventa P Q, dar este anulata dupa ce G70 este complet.

TNC cu G71EXEMPLUL 3

Deplasare la punctul C , compensare pe dreapta

Canelare la punctul A , folosid offset 4Schimbarea offsetului la alta parte a sculei

Deplasare la punctul C,TNC apropiere

Anulat TNC

TNC cu G72EXEMPLUL 4Acest exemplu foloseste compensarea varfului sculei, cu un ciclu inchis de strunjire G72

Selectare scula 1Rapid la punctul de plecare

Strunjire de la P la Q cu scula 1, folosind G71 si TNCDefinirea traiectoriei piesei, secventa P Q(P) G71 tip1,Compensare pe dreapta

Start pentru finisare

Sfarsit al conturului piesei

Anulare TNC

X zero pentru schimbare de scula

Selectare scula 1Deplasare la punctul de start

Compensare stanga

Anulare TNC

Zero pentru schimbare de scula

Selectare scula 2

Optional secventa de finisare

TNC cu G73EXEPLUL 5Acest exemplu foloseste compensarea varfului sculei, cu G73 ciclu inchis de strunjire

Deplasare la punctul de plecare

Finisare de la P la Q,cu T2 si TNC, folosind G70

Zero pentru schimbare de scula

Deplasare la punctul S

Compensare dreapta

Anulare TNC

Selectare scula 1

TNC cu G90EXEMPLUL 6

Optional secventa de finisare

Zero pentru schimbare de scula

Selectare scula 2

Deplasare la punctul de plecare

Zero pentru schimbare de scula

G73 este bine de folosit ,cand se doreste o degrosare mai mare de material pe cele doua axe X si Z.

Degrosare la un unghi de 30 grade,pe X2.si Z1.5 folosind G90 si TNC.

Acest exemplu foloseste compensarea , cu un G90 modal cu ciclu de degrosare

Selectare scula 1

Deplasare la punctul de start

3.25 PROGRAMARE FARA COMPENSAREA SCULEI

Desenul unei piese pentru TNC cu G94 ca exemplu

Acest exemplu foloseste TNC cu G94 modal pentru ciclu de degrosare

Selectare scula 1

Deplasare la punctul de start

Optional cu o trecere aditionala

Zero pentru schimbare de scula

Anulare TNC

TNC cu G94

Degrosare cu unghi de 30 grade,laX1.si Z0.7, folosind G94 si TNC

Trecere aditionala optionala

Anulare TNC

Zero pentru schimbare de scula

Urmatoarea sectiune ii ajuta pe aceia ce nu au timp sau rabdarea necesara, pentru a invata sa foloseasca compensarea sculei.Sugestia noastra este, daca doriti sa economisiti timp si bani dealungul timpului, TNC va poate ajuta.

CALCULAREA MANUALA A COMPENSARII SCULEI

Cand programati o linie dreapta, pe X sau Z ,varful sculei atinge piesa in acelasi punct, ca in originalul din offsetul de scule , pe X si Z.De cate ori programati un chamfren, sau un unghi, varful sculei nu trebuie sa atinga piesa in acelasi punct. Acolo unde varful sculei atinge piesa , depinde de gradul unghiului de taiere,si astfel de marimea introdusa pe care o puteti folosi. Daca ve-ti incerca sa programati o piesa fara a folosi nici o compensare , ve-ti vedea ca in piesa respectiva vor aparea taieturi in plus si in minus fata de piesa propusa.Pagina urmatoare va contine tabele si ilustratii , care vor demonstra cum sa calculati compensarea in programul dumneavoastra, pentru o acuratete a piesei. Exisata doua tabele cu 1/32 si 1/64 valori ale razei inserate pe ambele axe X si Z.In aceste diagrame, exista ilustrate trei exemple de compensare, care folosesc ambele tipuri si pe trei unghiuri diferite.Mai departe vom exemplifica cum a fost calculata compensarea.

1- Varful sculei arata ca un cerc cu punctele X si Z in afara. Acest puncte indica unde in mod normal ve-ti atinge diametrul exterior X si suprafata frontala a offset-ului Z.

2- Fiecare ilustreaza o piesa cu un diametru de 3 inch, cu linii care se extind in afara piesei, si intersecteaza unghiuri de 30, 45 si 60 de grade.

3- Acest punct unde se intalneste varful sculei cu ambele linii de intersectare, este punctul unde se masoara valoarea compensare.

4- Aceasta valoare de compensare , este distanta de la suprafata varfului sculei, masurata la coltul piesei.In acest moment varful sculei este in pozitia corecta , pentru urmatoarea deplasare, si de a anula orice taiere, in ,si peste traiectoria programata.

5- Folositi valorile gasite in tabel, ( marimi de unghiuri si raze ), pentru a calcula corect pozitia traiectoriei in programul Dvs.

DIAGRAMA PENTRU CALCULAREA RAZEI VARFULUI DE SCULA

Valoarea compensarii ptr. unghi de 30 grade

Valoarea compensarii ptr. unghi de 45 grade

Valoarea compensarii ptr. unghi de 60 grade

COMPENSARE 1/32 TNR

COMPENSARE 1/32 TNR

COMPENSARE 1/32 TNR

TABEL CU UNGHIURI SI RAZE PENTRU SCULE

NOTA : Calculatarea masurarii pe X este bazata pe diametrul piesei

RAZA 1 / 32

UnghiIntersectare Longitudinal

DIAGRAMA PENTRU CALCULAREA RAZEI VARFULUI DE SCULA

Compensare 1 /64 TNR

Compensare 1 /64 TNR

Compensare 1 /64 TNR

Folosirea valorilor de compensare ptr, unghi de 30

grade

Folosirea valorilor de compensare ptr, unghi de 45

grade

Folosirea valorilor de compensare ptr, unghi de 60

grade

TABEL CU UNGHIURI SI RAZE PENTRU SCULE

NOTA : Calculatarea masurarii pe X este bazata pe diametrul piesei

RAZA 1 / 64

Unghi Intersectare Longitudinal

COMPENSAREA VARFULUI DE TAIERE AL SCULEI FOLOSIND G112

Compensarea varfului de taiere al sculei, este o metoda de deplasare a traiectoriei, in asa fel ca actuala taiere de finisare, sa poata fi deplasata spre dreapta sau spre stanga traiectoriei programate.Normal compensarea de taiere este programata a fi deplasata, cu exact raza sculei, in asa fel ca taierea sa urmeze traseul programat. Afisajul offsetu-lui se foloseste pentru a introduce valoarea sculei ce trebuie decalata.Ofssetul poate fi folosit pentru introducerea datelor legate de geometrie si de uzura sculei.Valoarea efectiva este suma dintre valorile geometriei si uzurii. Compensarea razei de taiere este singura disponibila in planul X Y ( G17 ) in interiorul modului cartesian (G112 )

DESCRIERI GENERALE ALE COMPENSARII VARFULUI DE TAIERE

G41 va selecta compensarea taierii pe stanga, astfel scula este deplasata in stanga traseului programat, pentru a compensa marimea sculei. O scula trebuie sa fie programata sa selecteze corect marimea sculei, din memoria compensarii. Daca memoria de compensare contine o valoare negativa pentru taiere, atunci compensarea taierii va opera ca G42 care a fost specificat.

G42 va selecta compensarea taierii pe dreapta, astfel scula este deplasata in dreapta traseului programat, pentru a compensa marimea sculei. O scula trebuie sa fie programata sa selecteze corect marimea sculei, din memoria compensarii. Daca memoria de compensare contine o valoare negativa pentru taiere, atunci compensarea taierii va opera ca G41 care a fost specificat.

Codul G40 va anula compensarea taierii, si nu va fi activ la pornirea masinii. Cand anulati, traseul programat va fi pe centrul traseului de taiere.Nu trebuie sa terminati un program ( M 30, M00, M01 sau M02 ) cu compensarea de taiere activa.Daca compensarea razei de taiere este activa ( G41 sau G42 ),trebuie folosit doar planul X,Y pentru o miscare circulara (G17 ).Compensarea razei de taiere este singura valabila in planul de coordonate X Y.Este o regula simpla referitoare la compensarea taierii, care ajuta la clarificarea miscarii si controlul foloseste commpensarea pentru marimea sculei. Controlul foloseste cate un bloc in timp. Acesta va citii inainte, pentru a verifica urmatoarele doua blocuri, unde intalneste o miscare de deplasare ce contine X Y. Setarea 58 va controla cum lucreaza aceasta parte a compensarii de taiere.Acesta poate fi setat pe Fanuc sau Yasnac.

Cand Setting 58 este setat pe Yasnac, controlul trebuie capabil sa pozitioneze marginea ( muchia ) sculei dealungul tuturor taierilor programate, fara a intra in urmatoarele doua deplasari. Toate unghiurile exterioare sunt lucrate de o miscare circulara.

Cand Setting 58 este setat pe Fanuc, controlul nu necesita ca marginea sculei sa fie plasata dealungul tuturor taierilor programate. Intodeauna intrarile in piesa sunt protejate si daca exista posibilitatea de intrare in piesa , atunci va fi generata o alarma.

Unghiurile exterioare mai mici sau egale cu 270 de grade sunt executate de un colt patrat, iar unghiurile mai mari de 270 de grade sunt executate de o miscare liniara extra.Urmatoarele patru diagrame indica cum lucreaza compensarea taierii ,pentru cele doua posibile valori ale Setting 58.

INTRAREA SI IESIREA DIN COMPENSAREA DE TAIERE

Cand intram sau iesim din compensarea de taiere, sau cand schimbam de pe partea dreapta pe stanga a compensarii,trebuie tinut cont de niste considerente. Taierea nu trebuie executata dealungul celor trei miscari.Intr-un bloc unde se activeaza compensarea de taiere,pozitia de start a deplasarii, este identica cu pozitia programata, dar pozitia de sfarsit vafi modificata de marimea compensarii de taiere.Intr-un bloc unde se dezactiveaza compensarea de taiere, punctul de start este modificat, iar punctul de terminare nu este modificat. Similar se intampla la schimbarea blocurilor de compensare de la stanga la dreapta, punctul de plecare este deplasat intr-o directie, iar punctul de sosire este deplasat in alta directie. Rezultatul tuturor acestora, este acela ca scula este deplasata pe un traseu, care nu va fi acelasi cu traseul sau directia dorita.

Cand compensarea de taiere este activata sau dezactivata intr-un bloc, fara nici o deplasare pe X sau Y,atunci aici nu se va face nici o schimbare de compensare a taierii, pana cand nu apare urmatoarea deplasare pe X sau Y. Pentru introducerea unei compensari de taiere, un cod D dar nu 0, trebuie specificat in ambele G41 sau G42.Pentru a iesii din compensarea de taiere trebuie specificat oricare D0 sau G40 sau ambele.Daca un program se termina cu o compensare de taiere activa , o alarma va fi generata.Deasemenea nu se poate activa sau dezactiva o compensare de taiere , la o miscare circulara (G02 sau G03 ), intodeauna va aparea o alarma.Nu se poate schimba codul offset sau partea intr-un bloc in timpul unei miscari circulare.Cand activati compensarea de taiere intr-o deplasare, urmata de o a doua deplasare la un unghi mai mic de 90 de grade, exista doua moduri de calcul a primei deplasari –Compensarea taierii tip A si Tip B ( SETTING 43 ).Tip A nu este valabil in Setting 43, deoarece este normal ce se doreste, adica scula se deplaseaza direct la punctul de start programat pentru a doua taiere.Tip B este utilizat cand se doreste un spatiu liber in jurul unui dispozitiv de fixare, sau in cazuri mai rare cand geometria piesei o necesita.Figura alaturata ilustreaza diferenta intre tipul A si B in ambele setari Yasnac si Fanuc ( SETING 58 )

REGLAREA AVANSULUI IN COMPENSAREA DE TAIERE

Cand se foloseste compensarea taierii in miscarea circulara,exista posibilitatea reglarii vitezei la ce a fost programat. Daca se intentioneaza ca finalul taierii sa fie pe partea exterioara a unei miscari circulare , atunci scula trebuie sa incetineasca pentru a asigura, ca avansul nu depaseste ce a fost programat. Intodeauna sunt probleme, cand viteza este micsorata. Din aceasta cauza SETTING 44 este utilizat pentru a limita marimea avansului . Acesta poate fi setat intre 1 % si 100 %, si nu va schimba viteza. Daca este setat pe 1% viteza poate fi incetinita la 1 % din avansul programat.

Cand taierea se efectueaza pe partea interioara a unei miscari circulare, nu exista ajustarea vitezei facuta la rata avansului.

Compensarea taierii

Compensarea taierii

G41 cu diametru pozitiv al sculei,sau G42 cu diametrul negativ al sculei

G41 sau G42 in acest bloc

G40 in acest bloc

Centrul actual al traseului sculei

Traseu programat

Compensare de taiere

G42 cu diametru pozitiv al sculei,sau G41 cu diametrul negativ al sculei

G42 cu diametrul pozitiv al sculei sau G41 cu diametrul negativ al

sculei

G41 cu diametrul pozitiv al sculei sau G42 cu diametrul negativ al

sculei

Actualul centru al traseului sculei

Traseu programat

G 40 in acest bloc

G41 sau G42 in acest bloc

G41 sau G 42 in acest bloc

G40 sau G42 in acest bloc

Compensare de taiere STIL FANUC

Compensare de taiere STIL FANUC

INTRAREA COMPENSARII DE TAIERE( YASNAC )

Raza sculei

Traseu programat

Traseul centrului sculei

INTRAREA COMPENSARII DE TAIERE( FANUC )

Raza sculei

Traseul programat

Traseul centrului sculei

3.27 QUICK CODE (COD RAPID )

QUICK CODE este o cale inovativa de programare a masinilor cu CNC.Acesta combina simplicitatea si flexibilitatea codurilor G de programare cu o fraza descriptiva in limba engleza ,pentru validarea inceputului de construire a programelor, in doua parti dimensionale. Aceasta este posibil, deoarece prin selectionarea unui menu,puteti inlocuii o varietate de numere de taste individuale, cu doar cateva.

Un sistem deschisQuick Code este adaptabil la mai multe programme. Nu toti programatorii au acelasi stil de programare ,unii au preferinte speciale, cum ar fi : aducerea masinii la pozitia de baza, pentru o schimbare de scula .Cu Quick Code puteti edita programul in asa fel, incat orice comanda in engleza pe care doriti sa o ajustati, este posibila prin introducerea unui cod G.Datorita acestui format deschis,se pot definii inovatii, si noi cai de programare a unor parti complexe folosind QUICK CODE.

TERMINOLOGIA QUICK CODE

Inainte de a descrie Quick Code ,este necesar sa cunoasteti terminologia care urmeaza.In cele ce urmeaza se gaseste lista cu termeni folositi in Quick Code , precum si afisarea aparuta pe ecran.

UTILIZARE SI CARACTERISTICI

Accesare Quick Code

Introduce-ti Quick Code prin selectarea modului EDIT,si apoi prin apasarea de doua ori a tastei PRGRM / CONVRS. Cand apasati tasta EDIT , vor aparea 80 de coloane de editare.La prima apasare vor aparea 40 de coloane de editare standard,la a doua apasare a acestei taste, va aparea ecranul QUICK CODE. La fiecare apasare a acestei taste se va comuta intre aceste afisaje Advanced Editor, Standard Editor si modul Quick Code.

Editarea in Window

Editarea Window in Quick Code este identica cu editarea standard pe care o utilizati in controlul HAAS.In orice moment cand selectati un grup de informatii, editarea Window va actualiza , pentru a se putea vedea, ce cod a fost adaugat la programul actual editat.Aveti acces la toate functiile de editare, cu exceptia modului manual si a tastelor de copiere a blocurilor. In editarea standard, puteti folosi modul manual , doar pentru a trece repede in revista textul programului.In Quick Code modul manual este rezervat , pentru a putea vedea lista de grupe. Deasemenea este restrictionata folosirea tastelor de copiere a blocurilor .Pentru aceasta , se poate comuta intodeauna la modul de editare standard, prin apasarea tastei PROGRM / CONVRS. De aici aveti acces la modul manual pentru comentarii lungi si functiile de copiere a blocurilor.

Grupul Window

Grupul Window afiseaza o lista de grupe care sunt definite de fisierul Quick Code. Grupele pot fi deplasate pentru selectare , prin rotirea rotii de mana in sensul orar al celor de ceasornic. La fiecare clic al rotii de mana,in directia plus, cursorul grupului Window, va avansa la grupa urmatoare. Pentru a vizualiza in interiorul unui grup , rotiti roata de mana in sens invers acelor de ceasornic.Atata timp cat invartiti roata de mana in directia negativa , cursorul va avansa, va afisa ,si va lumina intens informatia curenta din grup.

Ajutor Window ( HELP )

Ajutorul Window se gaseste chiar in grupul Window. Este folosit pentru a afisa fisierele de ajutor Quick Code, adresele codurilor de ajutor, si mesaje de atentionare catre utilizator.

Taste speciale

Actiunea Quick Code poate ocupa un loc , cand tasta WRITE este apasata. Daca exista un text in linia de introducere a datelor, prin apasarea tastei WRITE, acel text ia locul respectiv. Daca pe linia de introducere a datelor nu se afla nimic, apasand tasta WRITE, Quick Code va reactiona astfel :

- daca paragraful intens luminat al Quick code este construit doar ca text de ajutor, atunci editarea Window nu este modificata.

- daca codul numeric de program este asociat cu celula luminata intens luminata de la Quick Code, si cursorul editarii Window, este deplasat la sfarsitul blocului curent editat, atunci codul asociat va fi inserat dupa acel bloc.

CONVERSIA QUICK CODE

Quick Code este folosit de operator pentru a obtine “ prompt “ informatiile necesare pentru crearea unui program.« Comentariile prompte » sunt create prin plasarea unui semn de intrebare ?, ca prim caracter in fata comentariului ( ? comment )in fisierul Quick Code ( O9999 ). Comentariul este orice text ce poate cuprinde pana la 34 de caractere, cuprins intre paranteze. Cand un program este scris folosind Quick Code, comentariul prompt va aparea pe ecran, cerand un raspuns de la operator. Quick Code fisier program este O09999.De exemplu definind o deplasare avans a axiei X, urmatoarea linie de coduri va fi in fisier:

cat este locati pe X cat este rata avansuluiAceasta va produce raspunsul prompt cand cream un nou program, sub un numar de program diferit ( O1234 ) folosind Quick Code.Valoarea locatia lipsa pe X va fi afisata in felul urmator :

Si introduceti o noua valoare de 1.25 a locatiei XUrmatoarea prompt comanda va veni cu valoarea ratei avansului

Operatorul poate introduce un numar valoric, si apoi apasand WRITE,pentru a schimba valoarea ratei avansului, sau simplu apasand tasta WRITE / ENTER, pentru a accepta rata avansului. Controlul va astepta un raspuns de la operator, inainte de a introduce blocul in editarea Window.Un raspuns inacceptabil , ca de ex. care sa contina prea multe cifre , sau zecimale care nu sunt necesare, vor genera un mesaj de eroare, si va astepta un alt raspuns.Odata ce operatorul a introdus toate valorile codurilor G intr-un bloc de coduri, introducerea acestora blocuri va fi afisata pe linia de intrare a datelor , si va arata in felul urmator :CORECT ( Y / N )?

G01 X1.25 F.005 ; Operatorul trebuie sa apese tasta Y sau ENTER pentru a accepta blocul , sau tasta N pentru a anula.Daca eswte acceptat , blocul este scris in fisierul de editare, si Quick Code proceseaza rezumatul cu blocul urmator ( daca acesta exista ). Daca raspunsul nu este acceptat, procesul este repetat pentru acelasi bloc.Apasand tasta UNDO in timpul Quick Code,aceasta va scoate blocul curent, si veti ramane acolo unde sunteti in program.Apasand RESET ,veti iesi din Quick Code, iar cursorul se va intoarce la inceput.

( ciclu de filetare )Un fisier cu Quick Code , poate fi gasit pe disketa cu care este livrata masina. Ea contine multe exemple de cum se poate folosi Quick Code.

3.28 VISUAL QUICK CODE

Visual Quick Code ( VQC ) este o editare grafica care ajuta la simplificarea programarii,pentru piese simple. Daca se da un model simplu de piesa , si un set de dimensiuni, programul este creat.

Quick start guide ( ghid quick start )

1 Inaintea pornirii VQC , daca doriti sa introduceti un cod G , la un program existent, deschideti programul Dvs. in Advanced Editor, si amplasati cursorul la sfarsit de bloc ( ; )acolo unde noul program va fi adaugat.2 In modul EDIT, apasati tasta PRGRM / CONVRS de trei ori pentru a intra in VQC.

Dupa ce ati intrat , veti vedea niste liste cu cuvinte sau fraze scurte,aflate in dreapta, acestea sunt categorii de piese.3 Folosind tastele cu sageti sus / jos, selectati categoria de piesa pe care o doriti, apoi apasati tasta WRITE.Modelul piesei va aparea in varianta marita.4 Folosind tastele cu sageti sus / jos, dreapta stanga, selectati modelul si apasati WRITE sau CANCEL, pentru a va intoarce la categoria afisata pe ecran.Apasand WRITE ( pe modelul piesei ) va aprea un patrat largit care include variabilele de identificare ale dimensiunilor piesei.5 Introduceti datele pentru piesa.NOTA –Z0 va fi tipic pe 0, si cealalta valoare Z va fi negativa. Valorile R si C sunt folosite pentru a specifica raza sau champhren-ul unui colt.6 Cand ultima valoare a fost introdusa, controlul va deschide o fereastra afisand 4 optiuni.

A ) Selectarea / crearea unui programDaca selectati, o alta fereastra va fi deschisa , pentru a da posibilitatea utilizatorului sa aleaga un nume de program. Programul selectat va fi luminat intens,dupa care se apasa tasta WRITE. Aceasta va face ca VQC sa iasa din programul selectat.Utilizatorul are deasemenea optiunea de a crea un nou program, prin introducerea unui nume de program, folosind O. Prin simpla apasare din nou a tastei WRITE, VQC va scoate noul program creat.B ) Adaugarea la programul curentDaca selectati , un cod G generat de VQC ,va fi introdus la ultima pozitie a cursorului aflat in interiorul unui program,inaintea introducerii VQC. Daca programul a fost gol, atunci orice M30, intr-o sectiune de coduri G a VQC model, va fi trimis in program. Daca programul contine ceva, atunci nici un M30 nu va fi introdus.C ) MDIDaca selectati noul creat VQC, codul G va fi scos la MDI.Orice se face in MDI se va supraprascrieD ) AnulareDaca selectati, fereastra se va inchide,si focalizarea se va intoarcela lista de parametrii.Deasemenea tastele UNDO si CANCEL vor efectua aceasta operatie.Verificati programul care a fost creat, prin derularea lui in modul grafic,verificati traiectoria sculelor. Verificati offsetul de scule, si derulati , folosind avans redus.

INTRODUCERE IN VISUAL QUICK CODE

PornireaAveti doua posibilitati, pornirea prin crearea unui nou program,sau folosind VQC , pentru a introduce coduri intr-un program existent. Pentru a insera intr-un program existent, selectati programul,intrati in Advanced Editor,si pozitionati cursorul la sfarsitul de bloc , unde doriti sa introduceti noul cod.Daca alegeti varianta de pornire cu un nou program, VQC va termina programul cu un M30, daca acesta exista in model.VQC nu va termina codul cu un M30 ,daca acesta este introdus in programul existent.Pentru a porni Visual Quick Code (VQC),introduce-ti modul Edit, si apasati de 3 ori tasta PRGRm / CONVRS.

Selectarea unei categoriiUtilizati tastele cu sagetile pentru a selecta piesa dorita, si apasati tasta WRITE. Vor aparea un set de imagini mici , care apartin categoriilor de piese.Acestea sunt imaginile de unde se pot selecta.Selectarea modelului unei pieseUtilizati tastele cu sagetile pentru a selecta modelul dorit din acea pagina. Apasand WRITE va fi afisat conturul piesei, si va permite programatorului sa introduca dimensiunile si alte informatii pentru realizarea piesei. Apasand CANCEL, se revine la lista cu categoriile pieselor.Introducerea datelorControlul va informa prompt programatorul , pentru informatii asupra piesei selectate. Datele nu sunt verificate pentru compatibilitate, asa ca trebuie acordata atentia cuvenita asupra corectitudini numerelor introduse. Odata informatia introdusa, un alt afisaj va intreba utilizatorul asupra locului unde vor fi amplasate coduri G. Exista 4 optiuni.1-Selectare / creare programDaca este selectat, o alta fereastra se va deschide, dand posibilitatea utilizatorului sa selecteze un nume de program. In celula luminata intens, se apasa WRITE. VQC va scoate programul selectat. Daca se alege optiunea CREATE, creare de nou program,se introduce un nume de program folosind O. Apoi dupa apasarea WRITE, VQC va scoate noul program creat.2- Adaugarea la programul curent Daca selectati , un cod G generat de VQC ,va fi introdus la ultima pozitie a cursorului aflat in interiorul unui program,inaintea introducerii VQC. Daca programul a fost gol, atunci orice M30, intr-o sectiune de coduri G a VQC model, va fi trimis in program. Daca programul contine ceva, atunci nici un M30 nu va fi introdus3- MDIDaca selectati noul creat VQC, codul G va fi scos la MDI.Orice se face in MDI se va supraprascrie.4- AnulareDaca selectati, fereastra se va inchide,si focalizarea se va intoarcela lista de parametrii.Deasemenea tastele UNDO si CANCEL vor efectua aceasta operatie.

Verificati prima data programul in modul grafic

Extinderea Visual Quick CodeSistemul VQC, utilizeaza programul O09997 care genereaza icoanele si intrebarile pe care utilizatorul le vede, si codurile G care le produce.Programul O09997 contine comentarii complete. Comentariile contin cuvinte cheie, pe care VQC le intelege. Unele dintre aceste cuvinte folosite , impart programul O09997 in mai multe sectiuni. Sectiunile sunt ierarhice,si se impart la randul lor .Programul se imparte in categorii, categoriile se impart in parti model ( sablon ), iar aceasta ultima categorie se imparte in diagrame, parametrii si coduri.In cele ce urmeaza se va gasii o lista completa cu aceste cuvinte cheie folosite de Visual Quick Code. Cuvatnt cheie Definitie Sectiunea

inceputul unei sectiuni categoriesfarsitul unei sectiuni categorieinceputul unei sectiuni model categoriesfarsitul unei sectiuni model categorieinceputul unei sectiun diagrama modelsfarsitul unei sectiun diagrama modelspecifica o linie in diagrama diagramaspecifica data in diagrama diagramaspecifica o sageata in diagrama diagramaspecifica un cerc diagramaspec.un arc in sens orar diagramaspec.un arc contra sensului orar diagramaspec. unfilet in diagrama diagramainceputul unei sectiuni parametri modelsfarsitul unei sectiuni parametri modeleticheta atribuita unui parametru parametriseteaza simbolul fara zecimale parametriseteaza simbolul un loc parametriseteaza simbolul doua locuri parametriseteaza simbolul trei locuri parametriseteaza simbolul patru locuri parametriinceputul sectiuni coduri G model sfarsitul sectiunii model model

In sistemul Visual Quick Code, cuvintele cheie apar in sectiunea coloane. Daca cuvintele cheie apar in alta zona,VQc le va ignora, si va emite un mesaj de eroare, deoarece textul care se afla dupa cuvantul cheie nu se afla

3.29 ADVANCED EDITOR

Editarea avansata de la HAAS, da posibilitatea utilizarorului de a vedea si edita doua programme in acelasi timp. Este mult mai usor de a modifica un program existent, si de a crea unul nou. Aditional, un context –sensitiv de functii ajutatoare sunt disponibile , pentru a asigura informatii pentru editare.Urmatorii termeni sunt folositi pentru a descrie advanced editor :

CURRENT PROGRAM programul planificat de a fi derulat din modul MEM

ACTIVE PROGRAM prog.modificat de utilizator prin introducere de date

INACTIVE PROGRAM program opus programului activ din editor

CONTEXT- SENSITIVE HELP functii ajutatoare, care asigura informatii necesare utilizatorului in ceeace trebuie sa faca

PULL- DOWN MENUS accesare menu, un singur menu poate fi accesat odata

HOT KEY o cheie , care prin apasare , va executa imediat un menu de editareAdvanced editor este introdus prin apasarea tastei EDIT.Utilizatorul poate sa alterneze intre Advanced editor , 40 de coloane de editare,si Quick code, prin apasare succesiva a tastei PRGRM/CONVRS.Tasta EDIT poate fi folosita pentru a schimba dreapta / stanga intre doua programe , care au fost selectate in EDIT. Apasand tasta F4 se va deschide o alta copie a programului curent in advanced editor.Daca utilizatorul introduce Onnnnn si apoi apasa F4, programul Onnnnn este deschis in fereastra inactiva.

Afisajul Advanced Editor este impartit in urmatoarele categorii :Mode si Status Control- contine afisajul cu pagina curenta , modul de operare si statutul de control.Mesaje,- acolo unde statutul controlului este afisat, aceast domeniu este folosit pentru afisajul promt, al mesajelor utilizatorului.Input –intrare- sunt afisate intrarile utilizatorului.Menu Bar- contine bara de menuKey Help – contine mesaje scurte de ajutor, arata utilizatorului , cele mai importante taste care pot fi folosite in contextul curent al operatiei.Left/ right side display – indica programele active si inactive.La prima introducere de date, in editor, programul curent va fi afisat in partea stanga , iar partea dreapta va fi libera.Context-Sensitive help – este afisat contextul – sensitiv de ajutor , acolo unde cursorul este pozitionat pe menu.

CARACTERISTICI

CONTEXT SENSITIVE HELPCand ne aflam in advanced editor, apasand tasta F1 se merge in menu, folosind tastele cu sageti sau , cursorul, pentru a ajunge la meniul dorit care este intens luminat. Textul de ajutor va aparea in partea dreapta jos a ecranului. PAGE UP sau PAGE DOWN se folosesc pentru a vizualiza textul de ajutor.Cu ajutorul tastelor UNDO sau RESET se iese din menu.

MENIUL PROGRAMCrearea unui nou programAcest menu va crea un nou program.Asigurand unde este loc in programul director, si unde este spatiu in memorie. Introducand un nume de program ( Onnnnn ) in domeniul de la 0 pana la 99999 , care nu este deja in programul director

SELECTAREA PROGRAMULUI DIN LISTA Controlul HAAs contine un director de program , pe care utilizatorul il poate selecta.Selectand acest menu, se poate edita un program care exista in director.Cand acest menu este selectat, o lista de programe este prezentata spre a fi vizualizata.Cu ajutorul cursorului , sau in modul manual se poate trece in revista programele afisate.Apasand tasta ENTER, va fi selectat programul care este luminat intens, si va inlocui lista selectata cu programul selectat. Programul selectat este acum activ.

DUPLICAREA UNUI PROGRAM ACTIVAcest menu va crea un nou program, facand o copie a continutului programului curent,redenumirea specifica si facandu-l pe acesta sa devina program activ.

STERGEREA PROGRAMULUI DIN LISTAAcest menu va sterge programul din programul director. O lista cu toate programele este prezentata cu ALL la sfarsit.

Pentru a sterge un program singular, se merge cu cursorul pe numarul programul respectiv, va aparea o intrebare de confirmare a stergerii , se introduce litera Y pentru da, si se va sterge programul luminat intens.Daca orice alta tasta este apasata, programul nu va fi sters.Pentru a sterge toate programele, se pune cursorul pe ALL, si se apasa ENTER. Cand toate programele sunt sterse, programul O0000 este creat, si va deveni program activ.

COMUTAREA PE PARTEA DREAPTA SAU PE STANGAAceasta comutare va face programul activ ,inactiv si invers.Daca nu exista nici un program activ , atunci nu se va intampla nimic.Exista doar doua posibilitati de afisare, una pe stanga si alta pe dreapta.Ecranul ( afisajul ) inactiv este folosit cand un program secundar este creat sau selectat.

MENU EDITAREUNDOUltima inserare , stergere sau schimbare ( in editare simpla ) se va reveni cu aceasta tasta

SELECTARE TEXTPrin aceasta operatie se va seta, punctul de plecare al blocului selectat. Pentru a seta punctul de plecare,derulati in sus/jos pana la punctul dorit, si apasati F2 sau ENTER.Blocul selectat va fi luminat intens. Pentru deselectare apasati UNDO. Aceasta functiune lucreaza la fel ca in cele 40 de coloane editor.exceptarea acestei optiuni din menu, este startul textului selectat, in loc de tasta F1. Se pot folosi ENTER sau F2, pentru terminarea selectarii.Pe ecran va aparea

SCROLL UP / DOWN ; PRESS ENTER OR F2 ( ptr.completarea textului selectat )

MOVE SELECTED TEXT ( deplasarea textului selectat )Tot textul selectat va fi mutat , deplasat,dupa linia unde se afla pozitionata sageata cursorului.

COPY SELECTED TEXT ( copierea textului selectat )Tot textul selectat va fi copiat ,dupa linia unde se afla pozitionata sageata cursorului

DELETE SELECTED TEXT ( stergerea textului selectat )Aceasta se poate executa pentru orice bloc selectat. Daca nici un bloc nu a fost selectat, atunci actuala celula luminata intens va fi stearsa. Tasta UNDO va repune la loc ce a fost sters anterior, dar nu va repune la loc orice bloc sau cod sters.

CUT SELECTION TO CLIPBOARD (taierea selectiei la clipboard)Toate textele selectate vor fi mutate din programul curent, la un program nou numit clipboard.Orice continut anterior al clipboard va fi sters.Numarul de program pentru clipboard ( 8998 ), este specificat de Parametrul 226, si poate fi modificat daca este necesar.

COPY SELECTION TO CLIPBOARD (copierea selectiei la clipboard)

Toate textele selectate vor fi copiate din programul curent, la un program nou numit clipboard.Orice continut anterior al clipboard va fi sters.Numarul de program pentru clipboard ( 8998 ), este specificat de Parametrul 226, si poate fi modificat daca este necesar.

PASTE FROM CLIPBOARD ( lipirea de la clipboard )Continutul de la clipboard este copiat intr-un program curent, pe linia unde este pozitionat cursorul.

MENU DE CAUTAREGasire textAcest menu va cauta unul sau mai multe coduri G din programul curent. Cautarea poate fi facuta in doua moduri, in directia inaint si inapoi, de la locul unde este pozitionat CURSORUL..In clipa in care codul este gasit , cursorul se va pozitiona automat pe el

FIND AGAIN (gasire din nou )Acest menu va cauta programul curent, pentru ultimul bloc de coduri, ce a fost cautat inainte. Va incepe din nou cautarea , de unde este pozitionat cursorul, in directia care a fost specificata in cautarea anterioara. Aceasta functie va cauta blocurile selectate cat si cele neselectate.

FIND AND REPLACE TEXT (gasire si inlocuire text )Acest menu va cauta programul curent ,in care apare unul sau mai multe coduri G specificate, si va schimba unul sau toate codurile cu alt cod G.Cautarea se poate face in ambele sensuri inainte sau inapoi, din locul unde este pozitionat cursorul.La fiecare cod G gasit , cursorul se va pozitiona pe acesta, si va apare promt intrebarea unde sa inlocuiasca.Aceasta functiune afecteaza atat blocurile selectate cat si cele neselectate.

THE MODIFY MENU ( modificarea meniului )REMOVE ALL LINE NUMBERS (mutarea tuturor linilor de numere )Acest menu va muta automat toate codurile N nereferentiate, din programul editat.Daca un bloc este selectat, doar blocurile cu cod G , care au in interiorul lor aceste coduri vor fi afectate.

RENUMBER ALL LINES ( renumerotarea tuturor linilor )Acest menu va renumerota fiecare cod G din bloc, selectat dintr-un program, sau intr-un bloc selectat .Va renumerota doar acele blocuri cu cod G continut in acel bloc.RENUMBER BY TOOL ( renumerotare dupa scula )Cautarea textului selectat, sau a intregului program , pentru coduri T, si renumeroteaza blocurile din program grupate dupa coduri T.

REVERSE + & - SIGN (inversarea semnelor + si - )

Acest menu va inversa semnele tuturor valorilor numerice, asociate cu unul sau mai multe adrese de coduri intr-un program. Daca un bloc determinat este selectat, doar adresa de cod din blocul selectat va fi afectata.

I / O EDIT

SEND RS232 ( transmiterea prin RS232 )Acest menu va transmite programe care sunt selectate din programul director, spre portul RS 232Cand acest menu este selectat, o lista cu toate programele din memorie este prezentata, cu ALL la sfarsit.Pentru a selecta un program, se pune cursorul pe numarul programului si se apasa tasta INSERT. Va aparea un spatiu intens luminat,inainte ca programul indicat sa fie selectat.Apasand din nou INSERT,programul va fi deselectat, iar spatiul intens luminat va disparea. Tasta DELETE poate fi deasemenea folosita pentru deselectarea programelorPentru a transmite programele selectate, apasati tasta ENTER. Datele vor fi transmise cu un semm % la inceputul programului si cu un semn % la sfarsitul programului.

RECEIVE RS 232 ( receptionarea prin RS232 )Acest menu va receptiona programme de la portul serial RS 232. Programele vor fi stocate in memoria CNC, cu numarul corespunzator de program Onnnnn.Pe LISTPROG “ALL” trebuie mai intai luminata intens celula, inainte de a utiliza acest menu. Numarul programului Onnnnn va fi introdus automat din lina de intrare date.ALL trebuie reselectat pe afisajul LISTPROG, dupa fiecare transfer fisiere.

SEND DISK ( transmitere catre floppy )Acest menu va transmite program(e) spre floppy. Cand acest menu este selectat, o lista cu toate programele din memoria masinii este prezentata, avand ALL( tot ) la sfarsit.Pentru a selecta un program , se va muta cursorul pe numarul programului si se apasa tasta INSERT. Va aparea o celula luminoasa inaintea programului care a fost selectat. Apasand din nou INSERT, se va deselecta programul, si celula luminoasa va disparea.Tasta DELETE poate fi folosita pentru a deselecta toate programele selectate.Cand cursorul se afla pe ALL, toate programele selectate vor aparea intens luminate.

ENTER FLOPPY FILENAME (introducerea numelui de fisier pe floppy )Tastati numele de fisier dorit ( in format standard PC DOS ) pentru fisierul de disketa, dupa care apasati ENTER. Daca unul sau toate – ALL- programele sunt selectate, datele vor fi trimise cu un semn % la inceput si unul la sfarsit. Daca nu este introdus nici un nume de fisier, atunci controlul va trimite fiecare fisier separat, folosind un numar de program Onnnnn ca nume de fisier.

RECEIVE FLOPPY ( receptionare de pe floppy )

Acest menu va receptiona programele aflate pe disketa. Programele vor fi stocate in memoria CNC, cu numarul de program Onnnnn corespunzator.Tastati numele de fisier dorit ( in format standard PC DOS ) pentru fisierul de disketa existent , dupa care apasati ENTER.

FLOPPY DIRECTORY ( directoare floppy )Acest menu va afisa directoarele de flopy, cu primele intrari (ferestre )luminate intens.Pentru a selecta un fisier, apasati tastele cu sageti sus / jos, sau folositi modul manual.Pentru a incarca un fisier mai intai trebuie selectat si apoi apasati tasta ENTER.Programele codurilor G din fisier vor fi incarcate in memorie.In cazul in care nu este suficient spatiu de memorie, va aparea o alarma 429, si doar un director partial va fi afisat.

TASTA F1 MENU AJUTORCum se foloseste EditorSelectand acest menu,ne vom plasa on-line, pe un manual ajutator aflat pe ecranul inactiv.Acest manual ajutator, ne va da o descriere scurta si concisa,asupra editarii si caracteristicilor acesteia. Cu tastele cu sageti PAGE UP SI PAGE DOWN, sau in modul manual se poate trece in revista acest manual ajutator.

QUICK CODESelectand acest menu vom plasa Quick Code-ul, in partea inactiva a editarii.Toate functiile Quick Code nu sunt activate.Mai multe date referitoare la Quick Code se gasesc in manualul operatorului.Apasand tasta EDIT se poate iesii din Quick Code.

TASTE DESCRIEREA TASTELOR

Afiseaza lista programelor , pe afisajul Edit, pentru selectarea programelor din lista

Aceasta tasta va incepe sa selecteze textul,si defineste linia de start a blocului ce va fi editat. Prin deplasarea in jos la ultima linie de bloc, si apasarea tastei F2 sau ENTER, blocul va fi luminat intens.

Tasta poate fi folosita pentru comutarea de pe partea dreapta / stanga, intredoua programe, ce au fost selectate la editare

Tastand F4 ,se va deschide o alta copie al aceluiasi program, pe cealalta parte a ecranului in Advanced Editor. Utilizatorul poate edita repede, doua locatii diferite in acelasi program. Daca introduceti un numar de program ( Onnnn ), si dupa aceea tastand F4,programul se va duce pe partea pe partea opusa a Advanced Editor.

INSERT poate fi folosit pentru a copia un text selectat intr-un program, pe linia unde a fost plasata sageata cursorului.

ALTER poate fi folosit pentru a deplasa textul selectat intr-un program, pe linia unde a fost plasata sageata cursorului.

DELETE se foloseste la stergerea unui text selectat intr-un program

Daca un bloc a fost selectat, apasand UNDO,acea definitie de bloc va fi scoasa

Apasand tasta SEND RS232 se va activa menu-ul I / O (transmitere date)

Apasand tasta SEND RS232 se va activa menu-ul I / O (receptionare date)

Apasand ERASE PROG se va activa menu-ul I / O. Acesta va aduce o lista de programe pe partea inactiva a ecranului de editare, pentru amplasarea cursorului pe un program ;si stergerea acestuia.

Introducere

Aceasta functie a calculatorului este optionala. Daca se doresc mai multe informatii in legatura cu instalarea acestei optiuni apelati la Haas Automation sau la dealerul dumneavoastra.

Acest capitol reprezinta o introducere in macros asa cum a fost ea implementata in comanda Haas. MACROS adauga posibilitati noi si o flexibilitate mai mare a programarii standard, doar cu codurile G, ajutand programatorul sa defineasca mai bine un contur intr-un mod mai rapid. Cu mici exceptii programarea Macros implementata de Haas este compatibila cu comanda Fanuc 10M si 15M. Facilitatile Macro omise din aceasta prezentare sunt enumerate la finalul capitolului. Programatorii familiarizati deja cu programarea Macro pot sa revada acest capitol in scopul efectuarii unei programari mai rapide.

In programarea standard un program consta intr-o insiruire de rutine care NU POT fi modificate decat prin utilizarea unui editor pentru a reedita fiecare valoare in parte. Macro ofera posibilitatea de a programa subrutine modificand contururile si deplasarile in functie de anumite valori continute de un set de variabile setate de catre programator. Aceste variabile pot actiona in cadrul subrutinelor ca niste parametri, sau pot constitui niste variabile globale.

Aceasta inseamna ca programatorul poate crea o colectie de subrutine perfect functionale, care pot fi utilizate ca niste facilitati de nivel superior pentru a imbunatati programarea si a mari productivitatea.Macro nu intentioneaza inlocuirea softurilor moderne CAD/CAM, dar poate ajuta la marirea productivitatii celor ce o utilizeaza.

Iata cateva exemple de aplicatii pentru Macros. Fara a prezenta direct codurile macro, in continuare se subliniaza unele aplicatii generale in care se pot folosi Macro-programarea.

Facilitati la executia prinderii pieselor

Multe dintre procedeele de executie pot fi semiautoimate in scopul ajutarii operatorului. Anumite instrumente de lucru pot fi rezervate pentru situatii immediate ce nu au fost anticipate in faza proiectarii. De exemplu, sa presupunem ca o companie utilizeaza o prindere standard a piesei prin niste gauri dupa un anumit sablon. Se descopera mai tarziu ca dispozitivul necesita o prindere suplimentara, iar daca subrutina 2000 a fost programata in scopul efectuarii sablonului de gauri, atunci tot ce se necesita in plus pentru a efectua prinderea suplimentara sunt doar urmatorii doi pasi.

1. Se determina coordonatele X si Z si unghiul la care se va face prinderea suplimentara prin deplasarea manuala la pozitia dorita si se citesc valorile de pe afisaj.

2. se executa in MDI urmatoarea comanda:

G65 P2000 X???Z???A???;Unde ??? sunt valorile determinate la primul punct.

Aici programul macro (neprezentat) va executa toate operatiile in cazul in care a fost proiectat sa execute sablonul respectiv la un anumit unghi specificat prin adresa A. Important este ca programatorul si-a creat propriul ciclu inregistrat.

3.31 Macros (optional)

Programarea Macro cu Parametri

Parametri Macro pot fi folositi pentru a scrie un singur program pentru o famile de piese (piese care sunt asemanatoare dar au dimensiuni diferite). Se vor modifica doar parametri (dimensiunile) folositi la apelarea programului in timp ce macro programul in sine ramane neschimbat.

Aceasta metoda de programare este potrivita pentru anumite operatii care sunt des executate evitandu-se asfel scrierea din nou a unui program asemanator cu cel initial.Exemple de operatii pentru care se utilizeaza programarea cu parametri:

1. Repere din aceeasi familie2. Prelucrarea bacurilor moi3. Cicli inregistrati definiti de catre utilizator (de exemplu cicli pentru caneluri)

Setarea automata a offseturilor din interiorul programului

Cu ajutorul macro programarii se pot seta noile origini de lucru in fiecare program separat din interiorul programului, astfel incat procedura de fixare devine mai usoara si mai sigura.

Masurarea

Masurarea imbunatateste posibilitatile masinii in mai multe feluri. In continuare se enumera doar cateva dintre ele.

1. Masurarea unei piese pentru determinarea unor cote necunoscute in vederea prelucrarilor ulterioare.

2. Calibrarea sculelor pentru offseturi si pentru determinarea uzurii.3. Verificarea premergatoare prelucrarii finale pentru determinarea tolerantei.

Macro programarea permite operatorilor cu mai putina experienta sa lucreze in bune conditiuni pe masina. Se pot testa indeplinirea unor anumite conditii care sa determine afisarea unor mesaje sau alarme proprii.

Apelarea unei subrutine macro (G65)

G65 reprezinta comanda de apelare a unei subrutini macro cu posibilitatea de a defini si argumentele necesare. Formatul este urmatorul:

[N####] G65 P#### [L####] [argumente];

Tot ce este inclus intre paranteze este optional. Acestea nu trebuie sa fie confundate cu paranrezele de explicatii din continuare. Comanda G65 necesita un parametru de adresa P ce corespunde unui anumit numar de program aflat in memoria masinii. Adresa optionala L reprezinta numarul de repetitii a subrutinei respective.

In exemplul 1 subrutina 1000 este apelata o data fara definirea nici unui parametru. G65 este similara, dar nu identica cu apelarea M98. Se pot utiliza pana la patru apelari G65 in acelasi moment (patru nivele in profunzime).

Exemplul 1: G65 P1000; (cheama subrutina 1000 ca macro)M30; (stop

program)

O1000; (subrutina macro)

…

M99; (revenire din subrutina macro)

Aliasing

Aliasing inseamna alocarea unui cod G unei secvente G65 P####. De exemplu:

G65 P9010 X.5 Z.5 F.01 T1;

Poate fi scrisa ca:

G06 X.5 Z.5 F.01 T1;

Aici s-a inlocuit codul un cod G neutilizat, G06, pentru G65 P9010. Pentru ca secventa respectiva sa fie viabila trebuia ca parametrul asociat cu subrutina 9010 sa fie 06. De remarcar ca ca G00 si G65 nu pot fi alocate, precum toate celalte coduri G de la 1 la 255.

Numerele de program de la 9010 la 9019 sunt rezervate pentru alocarea cu coduri G. Urmatorul tabel enumereaza care parametri Haas sunt rezervati pentru alocarea subrutinelor macro.

Parametru Haas Cod O

919293949596979899

100

9010901190129013901490159016901790189019

Setarea unui parametru de alocare la 0 (zero) invalideaza alocarea subrutinei respective. Daca un parametru este setat la un anumit cod G si subrutna respectiva nu este in memorie se va genera o alarma.

Alocarea codurilor M

Parametru Haas Cod O

81828384858687888990

9000900190029003900490059006900790089009

Agumentele macro

Argumentele din expresia lui G65 reprezinta un set de valori care seteaza valorile variabilelor locale a unei subrutini macro.

Urmatoarele doua tabeluri indica alocarea alfabetica a variabilelor cu valori utilizate in subrutina macro.

Adresare alfabetica

Adresa:Variabila:

A1

B2

C3

D7

E8

F9

G-

H11

I4

J5

K6

L-

M13

Adresa:Variabila:

N-

O-

P-

Q17

R18

S19

T20

U21

V22

W23

X24

Y25

Z26

Adresare alfabetica alternanta

Adresa:Variabila:

A1

B2

C3

I4

J5

K6

I7

J8

K9

I10

J11

Adresa:Variabila:

K12

I13

J14

K15

I16

J17

K18

I19

J20

K21

I22

Adresa:Variabila:

J23

K24

I25

J26

K27

I28

J29

K30

I31

J32

K33

Argumentele accepta pana la patru zecimale dupa virgula. Daca se lucreza in coordonate metrice controlerul va presupune valoarea fara virgula ca fiind miimi (.000). In exemplul 2 de mai jos variabila #7 va primi valoarea .0004.

Daca punctul zecimal nu este inclus in argument, ca de exemplu: G65 P9910 A1 B2 C3

Atunci valorile ce vor fi alocate pentru subrutina macro vor fi conform tabelului; (pentru inch)

Alocare argumentului valoare intreaga (fara virgula)

Adresa:Variabila:

A.001

B.001

C.001

D1.

E1.

F1.

G-

H1.

I.0001

J.0001

K.0001

L-

M1.

Adresa:Variabila:

N-

O-

P-

Q.0001

R.0001

S1.

T1.

U.0001

V.0001

W.0001

X.0001

Y.0001

Z.0001

Toate cele 33 de macrovariabile locale pot fi alocate cu ajutorul argumentelor prin folosirea metodei de alocare cu adrese alternante. Urmatorul exemplu arata cum se pot trimite unei subrutine macro doua seturi de variabile locale.Asfel variabilele locale #4 pana la #9 vor primi valorile .0001 pana la .0006. (pentru coordonate in inch).

Exemplu 2: G65 P2000 I1 J2 K3 I4 J5 K6 ;

Literele G, L, N, O si P nu pot fi foloste ca adrese pentru aalocarea unor variabile din subrutina macro.

Constantele Macro

Constantele reprezinta valori zecimale aflate in expresia macro. Ele pot fi combinate cu adresele A…Z sau pot fi folosite in expresii (matematice, logice, etc.). Exemple de constante sunt .0001, 5.3, -10.

Macro Variabile

Exista trei categorii de macro variabile: de sistem, macro variabile globale si macro variabile locale.

Utilizarea variabilelor

Referirea la toate variabilele se face cu simbolul # urmat de un numar pozitiv. Exemple: #1, #101 si #501.

Variabilele sunt numere zecimale. Daca o variabila nu a fost definita niciodata atuci ea are o valoare nedefinita (nu 0). Aceasta indica ca ea nu a fost utilizata. O variabila poate oricand fi setata ca nedefinita cu ajutorul variabilei speciale #0. #0 are o valoare nedefinita. Referirile indirecte la variabile se fac prin includerea numarului variabilei intre paranteze drepte.#[<expresie>]Expresia este calculata, iar rezultatul se aloca variabilei accesate. De exemplu:

#1=3;#[#1]=3.5+#1;Aceasta expresie aloca variabilei #3 valoarea 6.5.

Variabilele pot fi utilizate in locul constantelor ce insotesc adresele A…ZIn blocul N1 G0 X1.0;variabilele se pot seta asfel:

#7=0;#1=1.0

iar blocul poate fi inlocuit cu:N1 G#7 X#1;

Se utlizeaza valorile variabilor existente in timpul executiei blocului.

Variabile Locale

Variabilele locale au domeniul cuprins intre #1 si #33. In orice moment este valabil un nou set de variabile locale. Cand se executa o apelare a unei subrutini cu comanda G65 variabilele locale sunt salvate si pentru utilizare sunt valabile un nou set de variabile locale. Aceasta se numeste “nesting”. Asfel la apelarea G65 toate noile variabile locale sunt sterse la valoare “nedefinit”, iar toate variabilele locale ce au adrese in expresia G65… vor fi setate la valorile corespunzatoare. Mai jos este un tabel al variabilelor locale impreuna cu argumentele folosite pentru setarea lor:

VariabilaAdresa:

Alternativ:

1A

2B

3C

4I

5J

6K

7DI

8EJ

9FK

10

I

11HJ

VariabilaAdresa:

Alternativ:

12

K

13MI

14

J

15

K

16

I

17QJ

18RK

19SI

20TJ

21UK

22VI

VariabilaAdresa:

Alternativ:

23WJ

24XK

25YI

26ZJ

27

K

28

I

29

J

30

K

31

I

32

J

33

K

De remarcat ca variabilele 11, 12, 14…16 si 27…33 nu au o adresa a argumentului corespunzatoare. Ele pot fi setate doar prin utilizarea a suficientor coduri I, J sau K coform tabelului.

Odata aflati in interiorul subrutinei toate variabilele pot fi definite, citite sau modificate doar prin referirea lor cu numerele 1…33.

Cand se utilizeaza argumentul L pentru mai multe repetitiii a macro subrutinei atunci de remarcat ca argumentele din expresie se vor seta doar la prima repetitie. Aceasta inseamna ca daca variabilele 1…33 sunt modificate in executia programului urmatoarea repetitie va avea acces doar la noile valori ale variabilelor. Asfel valorile variabilor sunt memorate de la repetitie la repetitie cand valoarea adresei L este mai mare decat 1.

Apelarea unei subrutini prin M98 nu creaza un nou set de variabile locale. Asfel toate variabilele locale din cadrul unei subrutini apelate cu M98 vor avea acelasi valori ce au existat inaintea apelarii.

Variabilele globale

Variabilele globale sunt acele variabile care sunt accesibile in orice moment. Exista doar o singura copie a variabilelor globale. Aceste variabile au doua domenii: 100…199 si 500…599. Variabilele globale sunt memorate si raman valabile si dupa decuplarea masinii, nefiind sterse ca in cazul controlerului FANUC.

Variabilele de sistem

Variabilele de sistem dau programatorului posibilitatea de a utiliza o varietate de parametri si setari. Prin setarea unei variabile de sistem anumite functii ale masinii pot fi modificate sau anulate. Prin citirea si utilizarea variabilelor de sistem un program isi modifica executia corespunzator acestor variabile. Unele dintre variabilele de sistem au atributul de “READ ONLY” (doar citire) si nu pot fi modificate de catre utilizator. Se prezinta in continuare o scurta enumerare a variabilor de sistem implementate.

Variabile Utilizare

#0 nu este un numar (doar atribut de citire)#1-#33 variabile locale#100-#199 variabile globale salvate la decuplarea masinii#500-#599 variabile globale salvate la decuplarea masinii#600-#699 variabile globale salvate la decuplarea masinii#700-#749 variabile ascunse utilizate doar intern#800-#999 variabile globale salvate la decuplarea masinii#1000-#1063 64 intrari discrete (doar citire)#1064-#1068 Incarcarea pe axe#1080-#1087 valori brute pentru intrarile conv. Analog digital (doar citire)#1090-#1098 valorile filtrate ale conv. Analog-digital (doar citire)#1094 Incarcarea spindelului cu actionare OEM (doar citire)#1098 Incarcarea spindelului cu actionare Vector Drive (doar cititre)#1100-#1139 40 de iesiri discrete#1140-#1155 16 iesiri suplimentare de relee obtinute de la placa de iesiri suplimentara#1264-#1268 Incarcarea maxima pe axe#2001-#2099 offseturile sculelor pe axa X#2101-#2199 offseturile sculelor pe axa Z#2201-#2299 offseturile pentru forma sculei (tool nose)#2301-#2399 directia varfului sculei#2401-#2499 offsetul diametrului/raza sculei#2601-#2699 uzura diametrului/razei sculei#2701-#2799 uzura sculei pe axa X#2801-#2899 uzura sculei pe axa Z#2901-#2999 uzura razei sculei (tool nose radius)#3000 alarma programabila#3001 contor de timp in milisecunde#3002 contor de timp in ore

#3003 anulare regim bloc cu bloc#3004 control suprareglaj#3006 stop programabil cu afisare de mesaj#3011 anul, luna, ziua#3012 ora, minutul, secunda#3020 timpul de cuplare a masinii (doar citire)#3021 timpul de lucru in regim automat (doar citire)#3022 timpul de lucru cu avansurile (doar citire)#3023 timpul programului curent (doar citire)#3024 timpul ultimului program terminat (doar citire)#3025 timpul programului anterior (doar citire)#3026 scula activa (doar citire) #3027 turatia spindelului (doar citire)#3030 bloc cu bloc (doar citire)#3031 Dry run (doar citire)#3032 block delete, optiune stergere bloc / (doar citire)#3033 stop optional (doar citire)#3901 contor 1 M30#3902 contor 2 M30#4001-#4020 ultimul cod G activ din grupa respectiva#4101-#4126 ultima valoare a adresei respective ______________________________________________________________________ NOTE: Utilizand variabilele 4101 pana la 4126 este acelasi lucru cu utilizarea adresarii

alfabetice a macro argumentelor prezentata anterior. Exemplu: X1.3 seteaza variabila #4124

valoarea 1.3.#5000-#5006 pozitia finala a blocului anterior#5020-#5027 pozitia actuala in coordonate masina#5041-#5046 pozitia actuala in coordonate de lucru#5061-#5065 pozitia actuala a semnalului skip X, Y, Z, A, B#5081-#5086 offseturile actuale ale sculei#5201-#5206 offseturile comune#5221-#5226 originea de lucru G54#5241-#5246 originea de lucru G55#5261-#5266 originea de lucru G56#5281-#5286 originea de lucru G57#5301-#5306 originea de lucru G58#5321-#5326 originea de lucru G59#5401-#5500 timp de avans al fiecarei scule (secunde)#5501-#5600 timpul de apelare al fiecarei scule (secunde)#5601-#5699 limita de utilizare a sculelor#5701-#5800 contor pentru utilizarea sculelor#5801-#5900 Incarcarea maxima a sculelor (pana la momentul respectiv)#5901-#6000 limita setata pentru incarcarea sculelor#6001-#6277 setarile (doar citire)#6501-#6999 parametri (doar citire) _______________________________________________________________ NOTE: bitii cei mai putin semnificativi ale valorilor mari nu vor aparea in macrovariabilele Pentru setari si parametri.

#7001-#7006 coordonate de lucru aditionale G110#7021-#7026 G111#7041-#7046 G114#7061-#7066 G115#7081-#7086 G116#7101-#7106 G117#7121-#7126 G118

#7141-#7146 G119#7161-#7166 G120#7181-#7186 G121#7201-#7206 G122#7221-#7226 G123#7241-#7246 G124#7261-#7266 G125#7281-#7286 G126#7301-#7306 G127#7321-#7326 G128#7341-#7346 G129

Prezentarea variabilelor de sistem

Intrari discrete de 1 bit

Intrarile desemnate ca “Spare” (de rezerva) pot fi conectate la dispozitive externe si utilizate de programator.

Incarcarea maxima pe axe

Variabilele urmatoare sunt utilizate acum pentru a indica valoarea maxima a incarcarii pentru fiecare axa. Ele pot fi anulate prin repornirea masinii sau prin setarrea lor la zero in cadrul programului (de exemplu: #1064=0;).

1064 = axa X 1264 = axa C1065 = axa Y 1265 = axa U1066 = axa Z 1266 = axa V1067 = axa A 1267 = axa W1068 = axa B 1268 = axa T

Iesiri discrete pe 1 bit

Controlerul Haas este capabil sa lucreze cu pana la 56 de iesiri discrete. Un anumit numar dintre acestea sunt deja rezervate pentru functionarea masinii.

____________________________________________________________________________ATENTIE! Nu se pot utiliza iesirile care sunt rezervate pentru sistem. Folosirea

acestor iesiri poate produce ranirea operatorului si defectarea masinii ____________________________________________________________________________

Utilizatorul poate modifica starea iesirilor desemnate ca rezerva (spare). Daca iesirle sunt conectate la relee atunci valoarea 1 va anclansa releul, iar valoarea de 0 va dezactiva releul.

Fosind aceste iesiri se va modifica starea curenta a iesirii care este ultima valoare alocata sau ultima stare dictata de vreun cod M. De exemplu dupa ce se verifica ca iesirea #1108 este libera (spare):

#1108=1; (comuta releul #1108 pe 1 logic)#101=#3001+1000; (101 este de o secunda pornind din acest moment)WHILE [[#101 GT #3001] AND [#1109 EQ 0]]D01END1 (se asteapta 1 secunda sau pana ce releul #1109 anclanseaza)#1108= 0; (elibereaza releul #1108)

Numarul iesirilor valabile pentru utilizator si care sunt prevazute cu coduri M pentru uz general depind de modelul masinii. Daca masina nu este echipata cu o noua placa M pentru relee suplimentare atuci codurile valabile M21 pana la M24 sunt reprezentate de variabilele #1124 pana la #1127. Daca echipamentul dumneavoastra este prevazut cu o placa de relee M suplimentara atunci pentru informatii suplimentare vedeti “optiune 8M”.

Intotdeauna programele create cu macros ce ruleaza pe un echipament nou trebuie testate in prealabil.

Offseturile sculelor (corectia sculelor)

#2001-#2050 geometria sculei pe axa X/corectia translatarii #2101-#2150 geometria sculei pe Z/corectia translatarii#2201-#2250 raza varfului sculei#2301-#2350 directia varfului sculei#2701-#2750 uzura sculei pe axa X#2801-#2850 uzura sculei pe axa Z#2901-#2950 uzura razei sculei

Mesaje (alarme) programabile

#3000 Alarmele pot fi programate. O alarma programata actioneaza exact ca si alarmele interne Haas.O alarma este generata prin setarea macro variabilei #3000 unui numarIntre 1 si 999.

#3000= 15 (MESAJ PLASAT IN LISTA DE ALARME)

Cand aceasta instructiune este executata mesajul ALARMA palpaie in coltul din dreapta jos al ecranului si textul din comentariul urmator este plasat in lista de alarme. Numarul alarmei (in acest exemplu 15)este adaugat la 1000 si utlizat ca un numar de alarma. Daca o astfel de alarma este generata toate deplasarile se opresc si programul trebuie sa fie resetat pentru a se putea continua. Alarmele programate pot fi intodeauna recunocute in lista de alarme pentru ca domeniul lor este intre 1000 si 1999.

Primele 34 de caractere din comentariu vor fi folosite pentru mesajul alarmei. Primele 15 caractere din comentariu vor fi afisate in coltul din stanga –jos al ecranului.]

Contoare de timpHaas Macro are acces la doua contoare de timp. Aceste contoare pot fi setate la o anumita valoarea prin alocarea unui numar variabilei respective. Astfel un anumit program poate citi aceasta variabila si determina timpul trecut de la setarea variabilei. Contoarele de timp se pot folosi la crearea ciclurilor Dwel (de asteptare), la determinarea timpului de la o piesa la alta, sau in orice alta aplicatie a carei rulare este dependenta de timp.

#3001 CONTOR DE MILISECUNDE – Contorul de milisecunde este actualizat la fiecare 20 de milisecunde si asfel aplicatia loate fi temporizata cu o acuratete de 20 de milisecunde.La pornirea masinii contorul de timp este resetat. Contorul are o limitare de 497 de zile. Numarul intreg obtinut la accesarea #3001reprezinta numarul milisecundelor.

#3002 CONTOR DE ORE – Contorul de ore este similar contorului de milisecunde cu exceptia faptului ca numarul obtinut prin accesarea #3002 reprezintanumarul de ore. Contoarele de ore si de milisecunde sunt independente si pot fi setate individual.

Suprareglajele de sistem

#3003 Variabila #3003 reprezinta un parametru de blocare a modului bloc cu bloc. El supracomanda functia bloc cu bloc de rulare a programului. In exemplul de mai jos anularea modului de lucru bloc cu bloc este initiata cand #3003 este egala cu 1. Dupa setarea #3003 =1 fiecare bloc (liniile 2…4) se executa continuu chiar daca se incearca rularea programului bloc cu bloc. Cand #3003 este zero se reactiveaza posibilitatea utilizarii functiei bloc cu bloc, ceea ce ar insemna ca utilizatorul ar trebui sa apese butonul “Ciclu Start” pentru a initia executia fiecarui bloc urmator (liniile 6…8).

#3003=1;G54 G00 G90 X0 Z0;G81 R0.2 Z-0.1 F20 L0;S2000 M03;#3003=0;T02 M06;G83 R0.2 Z-1 F10. L0;X0. Z0.;

#3004 Variabila #3004 supracomanda anumite functii ale masinii in timpul functio-narii acesteia.

Primul bit invalideaza butonul FEED HOLD de pe tastatura. Alocand valoarea “1” variabilei #3004 se dezactiveaza butonul Feed Hold de pe tablou, iar valoarea 0 il reactiveaza. De exemplu:

Blocuri pentru apropiere (se permite actionarea Feed Hold-stop avans)#3004=1; ( se dezactiveaza Feed Hold)Rulare fara stop (nu se accepta oprirea avansului)#3004=0; (reactivare buton Feed Hold)Degajare fata de piesa (se permite oprirea avansurilor)In continuare se prezinta un tabel cu valorile variabilei #3004 si supracomenzile aferente.A=activ. I=inactiv.

#3004Buton

Feed HoldModificare

avansFunctia

exact stop

0 A A A

1 I A A

2 A I A

3 I I A

4 A A I

5 I A I

6 A I I

7 I I I

Stop Programabil

#3006 Se pot programa opriri ale programelor. Un stop programabil actioneaza ca si M00.In exemplul urmator cand este adevarata conditia din expresie se vor afisa in coltuldin stanga-jos primele 15 caractere ale comentariului, deasupra liniei de comanda.Masina se opreste si va astepta din partea operatorului apasarea butonului “CicluStart”. La restartare programul continua cu blocul urmator.

IF [#1EQ#0]THEN#3006=101 (SE CERE ARG. A);

Ultimul cod G (modal) activ din grup

#4001-#4020 Gruparea codurilor G permite o procesare mai eficienta a programelor. Codurile Gasemanatoare sunt de obicei in acelasi grup. De exemplu, G20 si G21 sunt in gru-pul 6. Asfel s-au alocat variabile pentru memorarea separata a ultimului cof G dinfiecare din cele 21 de grupuri.Prin citirea codului grupului un program poate fi facutsa-si modifice comportamentul. Daca #4006 are valoare 21 atunci un macroprogram poate determina ca toate deplasarile sa fie in milimetri si nu in inch.Nu este nici o variabila alocata grupului zero intrucat codurile G aferente grupuluinu sunt modale.

Valoarea ultimei adrese (modale)

#4101-##4126 Codurile de adresa A…Z (mai putin G) contin valori care sunt modale. Astfel, informatia modala reprezentata de ultima valoare a adresei si citita de controlereste continuta in variabilele 4101 respectiv 4126. Valorile numerice ale variabilelorsunt in ordinea adreselor A…Z din tabelul alocarii argumentelor. De exemplu, valoarea ultima a adresei D se regaseste in variabila #4107, iar valoareaprecedenta a adresei I in #4104.

Ultima pozitie programata

#5001-#5006 Valoare punctului final al blocului, pozitia programata, pentru ultimul bloc poatefi accesata prin intermediul varabilelor #5001-#5006 adica valorile X, Z, Y, A, Brespectiv C. Valorile sunt dare in coordonate masina si se pot utiliza in timpulfunctionarii.

Pozitia actuala in coordonate masina

#5021-#5026 Se poate obtine pozitia actuala a masinii in coordonate masina prin variabilele#5021-#5026 adica: X, Z, Y, A, B respectiv C. Valorile NU POT fi citite cand masina este in miscare. #5022 (Z) reprezinta valoarea dupa aplicarea corectiei sculei.

Pozitia actuala in coordonate de lucru

#5041-#5046 Se poate obtine pozitia actuala a masinii in coordonate de lucru prin variabilele#5041-#5046 adica: X, Z, Y, A, B respectiv C. Valorile NU POT fi citite cand masina este in miscare. #5042 (Z) reprezinta valoarea dupa aplicarea corectiei sculei.

Pozitia actuala a semnalului Skip

#5061-#5064 Se poate obtine ultima pozitie in care a fost declansat semnalul Skip prin variabilele#5061-#5064, si anume X, Z, Y, respectiv A. Valorile sunt date in coordonate de lucru si pot fi utilizate cand masina este in lucru. #5062 (Z) reprezinta valoarea dupa aplicarea corectiei de scula.

Compensarea sculei

#5081-#5086 Variabilele reprezinta compensarile actuale ce se aplica sculei. Acestea includ geometria sculei referitoare la valorile modale setate la codul T respectiv la carese adauga si valorile din coloana de uzuri.

Offseturi (origini de lucru)

Toate originile de lucru pot fi citite si modificate prin macro-expresii. Aceasta permite programatorului sa seteze coordonatele de lucru la valori aproximative sau sa le seteze in functie de rezultatele semnalului Skip dat de sonda de masurare la care eventual sa adauge propriile corectii. La citirea oricarei dintre aceste variabile ce reprezinta origini de lucru controlerul se opreste din interpretarea in avans a blocurilor pana la executia blocului premergator.

#5201-#5206 G52 valorile offseturilor X, Z, Y, A, B, C#5221-#5226 G54#5241-#5246 G55#5261-#5266 G56#5281-#5286 G57#5301-#5306 G58#5321-#5326 G59

#7001-#7006 G110#7021-#7026 G111.................................................................................................#7381-#7386 G129

Inlocuirea constantelor din cadrul adreselor

Metoda uzuala de setare a valorilor adreselor A...Z este prin atasarea unei constante adresei respective. De exemplu:G01 X1.5Z3.7F0.02;seteaza adresele G, X, Z si F la 1, 1.5, 3.7 respectiv 0.02 si prin aceasta comanda controlerului o deplasare lineara, G01 la pozitia X=1.5 Z=3 cu un avans 0.02 inch pe rotatie. Sintaxa macro permite inlocuirea constantelor cu orice variabila sau expresie in orice sectiune a programului (nu trebuie sa fim intr-o subrutina macro).

Astfel secventa anterioara poate fi scrisa:#1=1;#2=.5;#3=3.7;#4=0.02;G#1 X[#1+#2] Z#3 F#4;

Astfel sintaxa permisa pentru adresele A...Z (mai putin pentru N si O) este dupa cum urmeaza:

<adresa><-><variabila> A-#101<adresa>[<expresie>] Z[#5041+3.5]<adresa><-><expresie> Z-[SIN[#1]]

Daca valoarea variabilei nu se incadreaza in domeniul desemnat pentru adresa respectiva atunci controlerul va genera o alarma. De exemplu, secventa urmatoare poate genera o alarma de cod G invalid pentru ca nu exista codul G143:

#1=143;G#1;

Cand o variabila sau o expresie este utilizata in locul unei constante de adresa atunci valoarea fractionala se rotunjeste la cel mai putin semnificativ digit. Daca #1=.123456, atunci G1 X#1 va deplasa scula la 0.1234 inch pe axa X. Daca comanda este setata pe modul Metric atunci deplasarea se va face la 0.123 pe axa X.

Daca este utilizata o variabila de valoare nedefinita intr-o anumita adresa atunci adresa respectiva este ignorata. De exemplu daca #1 este nedefinita atunci bloculG00 X1.0 Z#1;devine

G00 X1.0fara nici o deplasare pe Z.

Specificari Macro

Specificarile macro sunt fraze formate din coduri care permit programatorului sa utilizeze facilitati specifice tutror limbajelor de programare stndard. Astfel sunt incluse functii, operatori, expresii aritmetice si conditionale, specificatii de alocare de valori si specificatii de comenzi.

Functiile si operatorii sunt utilizati in cadrul expresiilor in scopul modificarii variabilelor sau valorilor. Operatorii au un rol esential in cadrul expresiilor in timp ce functiile au rolul de a ajuta programatorul in cadrul desfasurarii muncii.

Functiile

Functiile sunt subrutine cade facute si care sunt la dispozitia utilizatorului. Toate functiile au forma <numel_functie> [argument]. Functiile pot fi folosite in orice expresie exact ca si argumentele. Functiile respecta valorile zecimale de dupa virgula. Functiile puse la dispozitie de catre Haas sunt:

FUNCTIE_____ARGUMENT_______VALOARE _____NOTE

SIN[ ] grade zecimala sinusCOS[ ] grade zecimala cosinusTAN[ ] grade zecimala tangentaATAN{ } zecimala grade arctangenta

Ca si la FanucATAN[ ]/[1]

SQRT[ ] zecimala zecimala radacina patrataABS[ ] zecimala zecimala valoare absolutaROUND[ ] zecimala zecimala rotunjireFIX[ ] zecimala intreaga trunchiereACOS[ ] zecimala grade arccosinusASIN[ ] zecimala grade arcsinus#[ ] intreaga intreaga atribuire variabilaDPRNT[ ] ASCII text Iesire externa

Note la functii

Functia ROUND se comporta diferit in functie de contextul in care este utilizata. Cand este utilizata intr-o expresie aritmetica functia lucreaza normal. Aceasta inseamna ca orice numar avand partea fractionala mai mare sau egala cu .5 este rotunjit superior la valoarea intrega urmatoare, in caz contrar partea fractionala fiind trunchiata.

#1=1.714;#2=ROUND[#1]; (#2 este setata la 2.0)#1=3.1416;#2=ROUND[#1]; (#2 este setata la 3.0)

Cand functia ROUND este utilizata intr-o expresie a adresei atunci argumentul lui ROUND este rotunjit la rezolutia specifica adresei. Pentru coordonate metrice si pentru grade valoarea implicita a rezolutiei este miimea, iar pentru inch zecimea de miime. Adresele ca de exemplu T sunt rotunjite ca si in mod normal.

#1=1.00333;G0 X[#1+#1];(X se deplaseaza la 2.0067);G0 X[ROUND[#1]+ROUND[#1]];(X se deplaseaza la 2.0066);G0 C[#1+#1];(axa se deplaseaza la 2.007);G0 X[ROUND[#1+ROUND[#1]];(axa se deplaseaza la 2.006);

Operatori

Operatorii pot fi clasificati in trei categorii: operatori aritmetici, operatori logici si operatori boolean.

Operatorii aritmetici

Operatorii aritmetici sunt:+ plus +1.23- minus -[COS[30]]+ adunare binara #1=#1+5- scadere binara #1=#1-1* inmultire #1=#2*#3/ impartire #1=#2/4MOD rest tip modulo #1=27MOD20

(#1=7)

Operatori logici

Operatorii logici sunt operatorii ce lucreaza cu biti- valori binare. Macro variabilele sunt numere cu virgula mobila. Cand sunt utilizati operatori logici in expresiile macro se utilizeaza doar valoarea intreaga a numerelor. Operatorii logici sunt:

OR- functia SAU logic a doua valoriXOR- functia SAU Exclusiv a doua valoriAND- functia SI a doua valori

Exemple:

#1=1.0; 0000 0001#2=2.0; 0000 0010#3=#1 OR#2; 0000 0011 Aici #3 va contine 3.0 dupa efectuarea operatiei OR#1=5.0;#2=3.0IF[[#1GT3.0]AND[#2LT10]] GOTO1 deoarece #1 GT 3.0 se evalueaza la 1.0 si #2 LT 10 se

evalueaza la 1.0, iar 1.0 AND 1.0 este 1.0 (adevarat)atunci saltul GOTO va fi realizat.

Asa dupa cum se vede utilizarea operatorilor logici trebuie facuta cu atentie pentru obtinerea rezultatului dorit.

Operatori Booleani

Operatorii Booleani au intotdeauna ca rezultat al evaluarii 1.0 (adevarat) sau 0.0 (fals). Exista sase tipuri de astfel de operatori. Utilizarea operatorilor Booleani nu este restrictionata la expresii conditionale, dar este tipul de aplicatie in care sunt intalniti cel mai des. Ei sunt:

EQ- egal cuNE- inegal cu

GT- mai mare decatLT- mai mic decatGE- mai mare sau egal cuLE- mai mic sau egal cu

In continuare se prezinta patru exemple de utilizare ale operatorilor logici si Booleani:

Exemplu_______________________________Expliocatie

IF [#1 EQ 0.0] GOTO100; Salt la blocul 100 in cazul in care valoarea din #1 este 0.0

WHILE [#101LT10] DO1; Se repeta bucla de program DO1...END1 atat timp cat variabila #101 este mai mica decat 10

#1=[1.0LT5.0]; Se seteaza variabila #1 la 1.0 (adevarat).

IF[#1AND#2EQ#3]GOTO1 Daca variabila #1 SI logic variabila #2 este egal cu #3se efectueaza salt la blocul 1.

Expresii

Expresiile sunt definite ca orice secventa de numere, variabile si operatori aflate intre paranteze patrate “[“ si “]”. Exista doua feluri de expresii: expresii conditionale si expresii aritmetice. Expresiile conditionale obtin valorile FALS (0.0) si ADEVARAT (orice valoare diferita de zero). Expresiile aritmetice utilizeaza operatori aritmetici si functii pentru determinarea unei valori.

Expresii Conditionale

Pentru comanda Haas, TOATE expresiile determina o valoare conditionala. Valoarea este fie 0.0 (FALS), fie diferita de zero (ADEVARATA). Contextul in care este utilizata expresia determina daca ea este conditionala. Expresiile conditionale se folosesc in formularile IF si WHILE si in cadrul comenzii M99. Ele pot utiliza operatori Booleani pentru a evalua conditia de ADEVARAT sau FALS.

Codul conditinal M99 este unic pentru comanda Haas. Fara macro M99 in cadrul comenzii Haas are posibilitatea de a face salt neconditionat la orice linie din subrutina curenta prin plasarea unui cod P in aceeasi linie. De exemplu:

N50 M99 P10;

executa salt la linia N10. El nu executa aici o revenire la programul principal. Daca optiunea macro este activa M99 poate fi utilizat impreuna cu o expresie conditionala pentru un salt conditional. Pentru efectuarea unui salt cand variabilA #100 este mai mica decat 10 se poate codifica o linie astfel:

N50 [#100LT10] M99 P10;

In acest caz saltul se efectueaza daca si numai daca #100 este mai mica decat 10, in caz contrar programul continuand cu blocul urmator. Fraza respectiva poate fi inlocuita cu:

N50 IF [#100LT10] GOTO10;

Expresii aritmetice

O expresie aritmetica este orice expresie ce utilizeaza constante, variabile, operatori, sau functii. In final expresiei aritmetice i se atribuie o valoare. De obicei aceste expresii sunt folosite pentru asignarea diferitelor specificari dar se pot folosi si in alte scopuri.

Exemple de utilizare ale expresiilor aritmetice:#101=#145*#30;#1=#1+1;X[#105+COS{#101]];#[#2000+#13]=0;Specificatii de alocare

Specificatiile de alocare permit programatorului modificarea variabilelor. Formatul pentru aceste alocari este:

<expresie>=<expresie>

Expresia din stanga egalului trebuie sa se refere intotdeauna la o variabila, fie direct fie indirect. Urmatoarea secventa macro initializeaza o serie de variabile la o anumita valoare. Se vor folosi atat alocarea directa cat si cea indirecta.

O0300 (initializeaza o arie de variabile);N1 IF[#2NE#0]GOTO2 (B=baza seriei de variabile);#3000=1 (Baza variabilelor nu este data);N2 IF[#19NE#0]GOTO3 (S=marimea ariei);#3000=2 (Marimea ariei nu este data);N3 WHILE[#19GT0]DO1;#19=#19-1 (decrementarea contorului);#[#2+#19] =#22 (V=valoarea la care se initializeaza aria de variabile);END1;M99

Secventa macro de mai sus poate fi utilizata pentru setarea a trei arii de variabile astfel:

G65 P300 B101. S20 (INIT 101...120 cu #0);G65 P300 B501. S5 V1 (INIT 501...505 cu 1.0);G65 P300 B550. S5 V0 (INIT 550...554 cu 0.0);

Este necesar punctul zecimal la argumentul B101, B501, etc.

Specificatii de comenzi

Specificatiile de comenzi permit programatorului salturi in program, atat salturi conditionale cat si salturi neconditionale. Ele permit de asemenea sa repete o sectiune in functie de o anumita conditie.

Salt neconditionat (GOTOnnn si M99 Pnnn)

Controlul Haas prevede doua metode de a efectua salturi neconditionale. Un salt neconditionat va provoca intotdeauna reluarea programului de la blocul specificat. M99 P15 va executa neconditionat salt la blocul 15. M99 se poate utiliza atat daca exista optiunea macro, cat si daca ea nu exista si reprezinta metoda uzuala de folosire a salturilor neconditionale. GOTO15 face acelasi lucru ca si M99 P15. La controlul Haas comanda GOTO poate fi folosita in aceeasi linie cu alte coduri G. Comanda GOTO va fi executata dupa celelalte comenzi din cadrul blocului, exact ca si codurile M.

Salturi calculate (GOTO#n si GOTO[expresie])

Salturile calculate permit continuarea programului de la alt bloc al aceluiasi subprogram. Numarul blocului poate fi calculat in timpul executiei instructiunii GOTO ca si in cazul utilizarii [expresiei] in comanda GOTO, sau blocul poate fi definit de catre o variabila, ca si in cazul formatului GOTO#n.

Comanda GOTO va rotunji automat variabila sau expresia respectiva care este asociata cu saltul calculat. De exemplu, daca #1 contine 4.49 si se executa GOTO#1 controlerul va executa saltul la blocul N4. Daca #1 contine 4.5 executia programului va fi transferata la blocul N5.

Astfel se poate utiliza urmatorul sablon pentru realizarea unui program ce contorizeaza piesele :

O9200 (graveaza digit la locatia curenta.);(D=VALOAREA DIGITULUI GRAVAT);IF [[#7NE#0]AND[#7GE 0]AND[#7LE 9]] GOTO99;#3000=1 (VALOARE DIGIT INVALIDA);N99#7=FIX[#7] (TRUNCHEAZA PARTEA FRACTIONALA);;GOTO#7 (GRAVEAZA DIGITUL RESPECTIV);

N0 (GRAVEAZA ZERO);...M99;N1 (GRAVEAZA DIGITUL 1);...M99;N2 (GRAVEAZA DIGITUL DOI)...;...(etc.,...)Astfel cu ajutorul subrutinei de mai sus se poate grava digitul 5 prin:

G65 P9200 D5;

Comenzile calculate GOTO ce folosesc expresii pot fi folosite pentru salturi ale programului in functie de anumite intrari hardware ale masinii. Un exemplu ar putea arata astfel:

GOTO[[#1030*2]+#1031] ;N0 (#1030=0, #1031=0) ;...M99;N1 (#1030=0, #1031=1) ;...M99;N2 (#1030=1, #1031=0) ;...M99;N3 (#1030=1, #1031=1) ;...M99;

Valorile intrarilor discrete pot avea valorile fie 0 fie 1. Instructiunea GOTO[expresie] va efectua saltul la locatia respectiva in functie de valoarea celor doua intrari discrete #1030 si #1031.

Salt conditionat (IF si GOTOn)

Salturile conditionate permit programatorului sa transfere comanda in alta sectiune a programului din acelasi subprogram. Salturile conditionale se pot utiliza doar daca este validata optiune macro. Comanda Haas permite doua metode de folosire a salturilor conditionate.

IF[<expresia conditionata>] GOTOn

Aici, dupa cum s-a vazut mai sus, <expresia conditionata> este orice expresie care utlizeaza operatorii Booleani EQ, BE, GT, LT, GE, sau LE. Parantezele drepte care cuprind expresia sunt obligatorii. La comanda Haas nu este neaparat necesar sa se utilizeze acesti operatori. De exemplu:

IF[#1NE 0.0]GOTO5;

poate fi scrisa si:

IF[#1]GOTO5;

In aceasta forma daca variabila #1 contine orice altceva diferit de 0.0, sau de valoarea nedefinita #0, atunci se va executa saltul la blocul 5; in caz contrar se va executa blocul urmator. Daca se urmareste compatibilitatea cu alte comenzi diferite de Haas atunci se recomanda utilizarea operatorilor Booleani.

In cadrul comenzii Haas o expresie conditionala poate sa foloseasca formatul M99 Pnnnn, daca optiunea macro este activa.

G0 X0 Z0 [#1EQ #2] M99 P5;

Aici expresia conditionala se refera doar la partea cu M99. Masina va efectua deplasarea la X0, Z0 indiferent daca expresia este FALSA sau ADEVARATA, doar saltul M99 va fi executat in functie de valoarea expresiei. Daca se urmareste o constanta si o compatibilitate in programare se recomanda totusi utilizarea versiunii IF GOTO.

Executia conditionata ( IF THEN)

Executia specificatiilor de comenzi poate fi realizata si prin utilizarea formatului IF THEN. Formatul exact al instructiunii este:

IF[<expresie conditionala>] THEN <specificatie>; ______________________________________________________________________ NOTA: Pentru a pastra compatibilitatea cu FANUC sintaxa “THEN” nu poate fi utilizata cu

GOTOn.

Acest format este utilizat in general pentru specificari conditionale, ca de exemplu:

IF[#590GT100] THEN#590=0.0;

Aici variabila #590 ste setata la zero daca valoarea ei depaseste 100.0. La comanda haas daca o expresie conditionala este evaluata ca FALS (0.0), atunci partea ce urmeaza dupa IF este ignorata. Aceasta inseamna ca specificatia de comanda poate fi de asemenea conditionata, astfel inat se poate scrie:

IF[#1NE #0] THEN G1 X#24 Z#26 F#9;

Acest bloc va executa o deplasare lineara doar daca varabilei #1 i s-a atribuit o valoare. Se poate utiliza si astfel:

IF[#1GE180]THEN #101=0.0 M99;

Aceasta inseamna ca daca varibila #1 (adresa A) este mai mare sau egala cu 180, atunci varibila #101 se seteaza la zero si se revine din subrutina.

Aici este un exemplu de specificatie IF care executa un salt daca o varibila a fost initializata sa contina o anumita valoare. In caz contrar programul va continua si se va genera o alarma. De retinut ca la generarea unei alarme se opreste executia programului.

N1 IF[#9NE#0] GOTO3 (SE TESTEAZA VALOAREA F);N2 #3000=11 (RATA DE AVANS NEDEFINITA);N3 (CONTIU\NUARE);

Repetitie/Bucla (WHILE DO END)

Este foarte important pentru toate limbajele de programare sa existe posibilitaea executiei unei anumite secvente de un anumit numar de ori sau sa se continue o secventa pana la indeplinirea anumitei conditii. Programarea standard cu coduri G permite repetitia prin utilizarea adresei L. Un subprogram poate fi executat de oricat de multe ori folosind adresa L

M98 P2000 L5;

Aceasta programare este limitata in sensul ca ea nu poate fi conditionata. Macro permite mai multa flexibilitate cu formatul WHILE-DO-END. Sintaxa este urmatoarea:

WHILE[<expresie conditionala>] DOn;<specificatii>;ENDn;

Aceasta instructiune executa specificatiile dintre blocurile DOn si ENDn atat timp cat expresia conditionala este evaluata la starea ADEVARAT. Parantezele drepte din cadrul formatului sunt obligatorii. Daca expresia este evaluata FALS atunci blocul care se executa dupa aceea este blocul care urmeaza dupa ENDn. Instructiunea WHILE poate fi prescurtata cu WH. Secventa DOn-ENDn a specificatiei trebuie sa reprezinte o pereche. Valoarea lui n poate fi 1..3. Aceasta inseamna ca nu pot fi mai mult de trei nivele de bule in bucle pentru un subprogram.

Desi specificatiile WHILE pot fi create ca bucla in bucla doar pe trei nivele, in realitate nu exista o limitare a acestor nivele deoarece fiecare subprogram poate avea trei nivele. Daca vreodata se necesita utilizarea mai multor nivele atunci nivele suplimentare pot apela un alt subprogram anuland astfel limitarea de trei nivele.

Daca se utilizeaza in cadrul aceluiasi program doua bucle independente atunci ele pot folosi acelasi index.De emplu:#3001=0 (se va astepta 500 milisecunde);WH[#3001LT 500]DO1;END1;<alte specificatii>#3001=0 (se va astepta 300 milisecunde);WH[#3001LT 300] DO1;END1;

Aceste coduri sunt valabile.

Se poate utiliza GOTO pentru un salt in afara zonei determinate de DO-END, dar nu se poate utiliza GOTO pentru un salt in interiorul zonei respective. Se permite saltul in jurul zonei determinate de DO-END printr-o instructiune GOTO.

Daca se elimina WHILE din cadrul expresiei se creaza o bucla infinita. Astfel,DO1;<specificatii>END1;va executa instructiunile respective pana la apasarea tastei RESET.

ATENTIE! Urmatorul cod poate fi confuz: WH[#1] D01;END1;

Mai sus se va genera o alarma indicand nu a fost gasit “then”; aici “then” referindu-se la D01. Trebuie modificat D01 (cifra 0) in DO1 (litera O).

Comunicatia cu dispozitive externe – DPRNT[ ]

Macro permit facilitati suplimentare pentru comunicatie cu dispozitivele periferice. Se pot astfel digitiza piese, efectua rapoarte de inspectie periodice, sau sincroniza controlerul cu dispozitivele utilizatorului. Comenzile prevazute pentru acestea sunt POPEN, DPRNT [ ] si PCLOS.

Comenzile de comunicare pregatitoare

POPEN si PCLOS nu sunt necesare pentru strungul HAAS, dar s-au inclus totusi in scopul ca programe realizate cu alte controlere sa fie compatibile cu Haas. La unel controlere POPEN este necesar pentru sa fie utilizat inaintea specificatiei DPRNT. POPEN are rolul de a pregati dispozitivul extern conectat la portul serial prein transmiterea nui cod DC2. PCLOSE are rolul de a incheia comunicarea cu dispozitivul prin trimiterea unui cod DC4.

Formatul iesirii

Specificatia DPRNT permite programatorului sa trimita un anumit format de text spre portul serial. Astfel, la acest port se poate imprima orice text si orice variabila. Variabilele pot fi formatate. Formatul specificatiei DPRNT este urmatorul:

DPRNT[ <text> <#nnnn[wf]>...];

DPRNT trebuie sa fie unica comanda din bloc. <text> poate reprezenta orice litere A...Z sau caractere (+, -, /, * si spatiu). Daca se transmite caracterul asterisc “*” el este convertit la spatiu. <#nnnn[wf]> este o variabila urmata de un format. Numarul variabilei poate fi orice numar de variabila valabil. Formatul [wf] este necesar si reprezinta doi digiti intre paranteze drepte. Macro-variabilele sunt numere reale cu parte intreaga si parte fractionala. Primul digit din format reprezinta astfel numarul total de locuri rezervate de formatul iesirii pentru partea intreaga. Al doilea digit desemneaza marimea partii fractionale. Numarul total de locuri definite de format nu poate fi zero sau mai mare decat opt. Astfel formatele urmatoare nu sunt valabile:

[00] [54] [45] /* nu sunt formate valabile */

Puntul zecimal va fi transmis intre digitii patrii intregi si cei ai partii fractionale. Partea fractionala este rotunjita la cel mai putin semnificativ digit. Daca formatul comenzii prevede zero pentru partea fractionala, atunci nu se va transmite nici un punct zecimal. Daca exista parte fractionala se va transmite, daca e cazul, un numar corespunzator de zerouri. Chiar daca partea intreaga este zero se va utiliza cel putin un digit pentru transmiterea partii intregi. Daca partea intrega contine mai multi digiti decat a fost definit in format, atunci campul alocat partii intregi se va extinde pentru a se putea imprima aceste numere. Un semnal “carriage return” este transmis dupa fiecare bloc DPRNT.

DPRNT[ ] Exemple

Cod Iesire[] [] [] [] [] [] [] [] []

N1 #1=1.5436;N2 DPRNT[X#1[44]*Z#1[03]*T#1[40]]; X1.5436 Z1.544 T1N3 DPRNT[***MEASURED*INSIDE*DIAMETER***]; MEASURED INSIDE DIAMETERN4 DPRNT[ ]; (nici un text, doar carriage return-enter)N5 #1=123.456789;N6 DPRNT[X-#1[25]]; X-123.45679

Executia comenzii DPRNT

Specificatia DPRNT este executata in momentul interpretarii blocului. Aceasta inseamna ca programatorul trebuie sa fie atent la pozitia in care comanda DPRNT apare in program, mai ales cand se intentioneaza printarea anumitor informatii referitoare la pozitionari. In general interpretarea programului se realizeaza cu multe blocuti inaintea executiei efective in scopul de a se evita oprirea masinii intre comenzile de deplasare.

Se poate utiliza G103 pentru limitarea interpretarii blocurilor. Astfel daca se doreste limitarea avansata a interpretarii la un bloc se va include la inceputul programului urmatoarea comanda: (in mod efectiv reducerea se face la doua blocuri) G103 P1;

Pentru a anula ulterior aceasta limitare de interpretare se va comanda G103 P0;. G103 nu poate fi utilizat daca compensarea de raza a sculei este activa.

Instructiuni pentru operator

Acest capitol explica afisajele si actiunile suplimentare ale operatorului in cazul in care macro este activ.

Macro variabilele pot fi salvate si restabilite prin portul serial RS-232 sau daca este cazul cu ajutorul floppy discului, exect ca si in cazul parametrilor, setarilor si offseturilor. De vazut capitolul *transmisie/receptie programe de piesa pentru a vedea modul de operare a portului RS-232 si capitolul *operare floppy disc* in cazul utilizarii acestuia.

Pagina “Variabile Display” (afisarea varabilelor)

Macro variabilele pot fi citite si modificate cu ajutorul afisajului CURNT COMDS. Ecranul cu variabilele este situat dupa cel cu contoarele de timp. Pentru a ajunge la aceasta pagina se apasa tasta CURNT COMDS si apoi pagina sus/jos.

In functie de cum controlerul interpreteaza programul se poate observa modificarea corespunzatoare a variabilelor

Paginile de variabile contin pana la 32 de variabile care pot fi “rasfoite” cu ajutorul tastelor sageata stanga/dreapta.

Setarea unei variabile se face prin tastarea noii valori si apasarea tastei WRITE. Variabila care este luminata pe monitor va fi cea afectata.

Cautarea unei variabile se face prin tastarea numarului variabilei si apasarea tastei sageata sus/jos. Daca este cazul pagina curenta se va schimba pentru a se afisa pagina ce contine variabila cautata, care va fi si iluminata.

Variabilele afisate vor contine valorile in momentul interpretarii programului. In decursul funtionarii aceasta poate fi si la 15 blocuri inaintea executiei efective. Astfel corectarea programelor se poate face mai usor prin inserarea la inceputul programului a lui G103 pentru limitarea acestei interpretari avansate, iar dupa corectie se anuleaza G103.

Editare

Pentru cele mai multe repere editarea macro programelor este la fel ca si inainte. Exista doar anumite particularitati de care trebuie tinut cont.

Editarea specificatiilor macro este mai flexibila si mai deschisa decat inainte. De exemplu, este posibila plasarea unui numar zecimal intr-un bloc ce defineste un cod G standard, dar acest lucru nu are nici un sens, iar controlerul va genera o alarma in momentul executiei blocului. Pentru toate situatiile de utilizare sau de definire necorespunzatoare a macro variabilelor controlerul va genera o alarma adecvata. Majoritatea acestor alarme vor fi intarziate pana la momentul xecutiei blocului respectiv ajutand astfel la editarea si corectia programului. Se recomanda atentie la editarea expresiilor. Parantezele trebuiesc utilizate corespunzator ,in caz contrar alarma se va genera doar la executia blocului.

Functia DPRNT[ ] poate fi editata analog unui comentariu. Se poate sterge, sau muta cau un intreg sau se poate edita separat fiecare caracter din comanda respectiva. Variabilele la care se face referinta si expresiile ce definesc formatul se vor modifica in intregul lor. Astfel, de exemplu, daca se doreste modificarea formatului [24] in [44] se plaseaza cursorul pentru a se ilumina [24] se tasteaza [44] si se apasa tasta WRITE. Nu se modifica doar 2 in 4. De retinut ca se poate utiliza manivela de mana pentru a se deplasa prin interiorul expresiilor din comanda DPRNT[ ].

Expresiile din cadrul adreselor reprezinta pozitii independente fata de adresele respective. De exemplu urmatorul bloc contine o expresie pentru adresa X:

G1 X [COS[ 90] ] Z3.0 (este corect);

Aici adresa X si expresia dintre paranteze sunt unitati independente si se pot edita independent. Este posibil ca la editare sa se doresca stergerea completa a expresiei si inlocuirea ei cu o constanta zecimala.Va rezulta:

G1 X 0 Z3.0 (!!!gresit!!!0;

Blocul de mai sus va genera o alarma in momentul executiei sale. Forma corecta este:

G1 X0 Z3.0 (corect)

Se remarca ca constanta este atasata adresei X ea nu mai este o unitate separata. IN CONCLUZIE daca se vede un alfa caracter (adresa) stand separat va urma o expresie atasata lui.

Facilitati Macro tip Fanuc neimplementate in controlerul Haas

Acest capitol listeza facilitatile macro Fanuc ce nu au fost inca implementate.

Urmatorul exemplu poate fi utilizat ca o metoda alternativa pentru obtinerea acelorasi rezultate ca si unele facilitati FANUC neimplementate.

GOTO-nnnnCautarea unui bloc pentru salt in directie negativa (inapoi prin program) nu este necesara daca se utilizeaza adrese N unice.

Cautarea unui program se face pornind de la blocul curent. Cand se ajunge la finalul programului se continua de la inceputul lui pana la atingerea blocului curent.

Exemplu de program ce utilizeaza Macro

Urmatorul program va efectua o canelura frontala intr-o piesa folosind macro.

Exemplu de canelura frontalaFata Z

CaneluraPozitia de start Z

Diam XLatimea X

Adancimea Z

Latimea sculei= 0.125

In continuare se prezinta un cuprins al codurilor G. Simbolul “ * “ indica codul implicit din fiecare grup.

Cod: Grup: Functie:

G00 01* Deplasare rapidaG01 01 Interpolare linearaG01 01 Samfren si rotunjire pe coltG02 01 Interpolare circulara CW (sensul acelor de ceasornic)G03 01 Interpolare circulara CCW (sens trigonometric)G04 00 Dwell (asteptare)G05 00 Deplasare cu controlul fin al spindeluluiG09 00 Stop exactG10 00 Setarea offseturilor din programG14 17 Comutarea comenzilor pe subspindelG15 17 Anulare G14 de comutate pe comenzi subspindelG17 02 Selectie plan de lucru XYG18 02* Selectie plan de lucru ZXG19 02 Selectie plan de lucru YZG20 06* Selectie inchG21 06 Selectie metricG28 00 Revenire la referintaG29 00 Revenire de la puntul de referintaG31 00 Deplasare pana la declansare semnal Skip (optional)G32 01 FiletareG40 07* Anulare compensare raza sculaG41 07 Compensare raza scula pe stangaG42 07 Compensare raza scula pe dreaptaG50 11 Stabilire rot. max. spindel/Setare offs. coord. globaleG51 11 Anulare offseturi (in coord. Yasnac)G52 00 Setare sistem coordonate locale (pt. Fanuc)G53 00 Selectie nemodala coordonate masinaG54 12* Selectie sistem de coordonate 1G55 12 Selectie sistem de coordonate 2G56 12 Selectie sistem de coordonate 3G57 12 Selectie sistem de coordonate 4G58 12 Selectie sistem de coordonate 5G59 12 Selectie sistem de coordonate 6G61 13 Stop exact modalG64 13* Anulare G61G65 00 Apelare subrutina macro (optional)G70 00 Ciclu finisareG71 00 Ciclu ebosare O.D./I.D.G72 00 Ciclu ebosare frontalaG73 00 Ciclu ebosare pe anumit conturG74 00 Ciclu caneluri frontale , Gaurire adancaG75 00 Ciclu caneluri O.D./I.D., Gaurire adancaG76 00 Ciclu filetare, Treceri multipleG77 00 Ciclu creare suprafete plane (optional)G80 09* Anulare ciclu inregistratG81 09 Ciclu inregistrat gaurireG82 09 Ciclu inregistrat gaurire cu oprireG83 09 Ciclu inregistrat gaurire normala adancaG84 09 Ciclu inregistrat filetare (cu tarod)G85 09 Ciclu inregistrat de alezareG86 09 Ciclu inregistrat de alezare cu stopG87 09 Ciclu inregistrat de alezare cu retragere manuala

4. CODURI G – functii pregatitoare

G88 09 Ciclu inregistrat de alezare, stop, retragere manualaG89 09 Ciclu de alezare cu asteptareG90 01 Ciclu modal de strunjire O.D./I.D.G92 01 Ciclu modal de filetareG94 01 Ciclu modal de prelucrare frontalaG95 09 Ciclu de filetare cu scula rotitoare (optional)G96 12 Activare viteza de aschiere constantaG97 12* Anulare viteza de aschiere constantaG98 05 Avans in mm (inch) pe minutG99 05* Avans in mm (inch) pe rotatieG100 00 Anulare imagine oglinditaG101 00 Activare imagine oglinditaG102 00 Iesire programabila pe portul serial RS-232G103 00 Limitare interpretare blocuri in avansG110 12 Selectie sistem de coordonate 7G111 12 Selectie sistem de coordonate 8G112 04 Interpretare coordonate XY ca si XCG113 04 Anulare G112G114 12 Selectie sistem de coordonate 9G115 12 Selectie sistem de coordonate 10G116 12 Selectie sistem de coordonate 11G117 12 Selectie sistem de coordonate 12G118 12 Selectie sistem de coordonate 13G119 12 Selectie sistem de coordonate 14G120 12 Selectie sistem de coordonate 15G121 12 Selectie sistem de coordonate 16G122 12 Selectie sistem de coordonate 17G123 12 Selectie sistem de coordonate 18G124 12 Selectie sistem de coordonate 19G125 12 Selectie sistem de coordonate 20G126 12 Selectie sistem de coordonate 21G127 12 Selectie sistem de coordonate 22G128 12 Selectie sistem de coordonate 23G129 12 Selectie sistem de coordonate 24G154 12 Selectie sistem de coordonate 1-99G184 09 Ciclu inregistrat de filetare pe stanga (cu tarod)G186 09 Ciclu filetare pe stanga cu scula rotitoare (optional)G187 00 Controlul acuratetei pentru HSMG195 00 Filetare radiala cu scula rotitoareG196 00 Filetare pe stanga, radiala, cu scula rotioareG200 00 Schimbare scula din mers

Fiecare cod G definit este o parte a unui grup de coduri G. Grupul 0 nu este modal; adica, specifica o functie valabila doar pentru blocul respectiv si care nu afecteza celelate blocuri. Celelalte grupuri sunt modale si specificarea unui cod din grup anuleaza automat celelalte coduri din grupul respectiv. Codul G modal va avea efect in toate blocurile urmatoare astfel incat nu se necesita alte specificari ale codului G in blocurile respective.

Exista totusi o exceptie in care codurile G ale grupului 01 vor anula codurile grupului 09 (cicli inregistrati). Astfel daca este activat un ciclu inregistrat (G81 pana la G89) utilizarea lui G00 sau G01 va anula ciclul inregistrat.

Comanda deplasare rapida (G00)

G00 Pozitionare cu deplasare rapida Grup 01

*B comanda deplasare axa B*U comada de deplasare incrementala pe axa X*W comanda de deplasare incrementala pe axa Z*X comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa X*Z comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa Z

simbolul * indica optional

Acest cod G este utilizat pentru deplasare rapida ale celor doua axe ale masinii. Cu G00 se pot deplasa de asemenea si axele auxiliare B, C si V. Acest cod G este modal astfel incat un bloc anterior cu G00 va provoca deplasari rapide si pentru blocurile urmatoare pana cand este specificat un alt cod G din grupul 01. Viteza deplasarii rapide este dependenta de viteza maxima a fiecarei axe in parte, si respecta supracomenzile comenzile pentru RAPID de pe tastatura.

In general deplasarile rapide nu sunt linii drepte. Toate axele specificate in cadrul blocului pornesc odata dar mascarile lor nu se incheie neaparat in acelasi moment. Controlerul va astepta efectuarea completa a deplasarilor pentru fiecare axa. Se vor efectua deplasari doar pe axele specificate,iar comenzile incrementale sau absolute vor fi executate ca atare.

Comenzi de interpolare (G01, G02, G03)

G01 Interpolare lineara Grup 01

F viteza de avans*B comanda deplasare axa B *U comanda de deplasare incrementala axa X*W comanda de deplasare incrementala axa Z*X comanda de deplasare in coordonate absolute axa X*Z comanda de deplasare in coordonate absolute axa Z

Acest cod G provoaca o deplasare lineara (dreapta) de la un punct la alt punct. Deplasarea poate fi executata in 1, 2, sau 3 axe. Toate axele vor porni si isi vor incheia deplasarea in acelasi moment. Axa C poate fi de asemenea comandata si va rezulta astfel o miscare elicoidala. Viteza de deplasare este controlata de catre parametrul vitezei de avans specificat obtinandu-se avansul dorit de-a lungul conturului. Avansul axei C este dependent de setarea diametrului piesei (setarea 102) si va provoca o deplasare elicoidala. Comanda F este modala si poate fi specificata intr-un bloc anterior. Se vor deplasa doar axele specificate. Axele auxiliare B, U, V si W pot fi deplasate de asemenea cu G01 cu specificatia ca deplasare poate fi executata doar pentru o singura axa auxiliara odata.

Se poate executa automat un colt cu samfren sau rotunjit prin inserarea intre doua blocuri ce contin deplasari liniare a unui parametru K (pentru samfren) sau R (pentru rotunjire). Este nevoie ca deplasarea ce urmeaza unui samfren sau unei rotunjiri sa fie lineara, iar intre blocurile respective poate sa intervine un moment de stop (G04). Aceste doua depasari lineare (intre care se executa samfrenul sau raza) vor specifica un punct de intersectie fictiv. Astfel daca primul bloc specifica o valoare pentru K, K va reprezenta distanta de la punctul de intersectie de unde incepe samfrenul si de asemenea distanta de la punctul respectiv pana unde se termina samfrenul. Daca primul bloc specifica o valoare R valoarea R respectiva va fi raza cercului tangent la coltul respectiv in cele doua puncte: inceputul arcului de raza R tangent la prima deplasare si punctul final al arcului tangent la al doile bloc. Pot fi specificate blocuri consecutive care sa contina samfrene sau raze. Indiferent de planul care este actinv X-Y(G17), X-Z(G18), sau Y-Z(G19) se necesita deplasari in cele doua axe ale planului de lucru.

EXEMPLU DE PROGRAM

Introducerea automata a samfrenului

G01 Samfrenarea si rotunjirea coltului Grup01

Samfrenarea si rotunjirea automata a colturilor nu loate fi folosita intr-un ciclu de filetare sau intr-un ciclu inregistrat. Pentru detalii suplimentare vezi regulile de la sfarsitul capitolului.

Sintaxa urmatoare creata cu coduri G va introduce automat un samfren de 45o sau o raza intre doua blocuri ce contin interpolari lineare care formeaza un unghi drept.

Sintaxa samfren Sintaxa rotunjire coltG01 X (U) x Kk G01 X (U) RrG01 Z (W) Z Ii G01 Z(W) z Rr

AdreseI= samfren, de la Z spre X (directia axei X cu +/-)K= samfren de la X spre Z (directia axei Z cu +/-)R= rotunjire colt (pe directia X sau Z, cu +/- R este valoarea razei)

_________________________________________________________________NOTA: A-30 = A150; A-45 = A135

G01 Samfren

Samfren 450

G01 Samfrenare cu parametru A Grup 01

F avans de lucruU comanda optionala de deplasare incrementala pe axa XW comanda optionala de deplasare incrementala pe axa XX comanda optionala de deplasare in coordonate absolute pe axa XZ comanda optionala de deplasare in coordonate absolute pe axa ZA unghiul la care se face deplasarea, optional ( se utilizeaza doar cu o singura valoare X,

Z, U sau W)

Acest cod G executa o interpolare lineara de la un punct la alt punct. Deplasarea poate fi intr-o axa sau doua. Ambele axe vor porni si se vor opri in acelasi moment. Este controlata viteza fiecarei axe astfel incat avansul programat va fi respectat de-a lungul intregului contur. Comanda de avans F este modala ea putand fi specificata intr-un bloc anterior. Se vor deplasa doar axele specificate, iar comenzile incrementale sau absolute vor schimba corespunzator modul de executie al comenzii. Se pot deplasa de asemenea si axele auxiliare B si V cu mentiunea ca G01 poate comanda doar o singura axa auxiliara odata.

Cand se specifica un unghi se va folosi doar o axa, iar punctul final X, Z va fi calculat bazandu-se pe specificatia unghiului.

___________________________________________________________________ATENTIE: Acest cod G nu se poate folosi in cicli inregistrati de degrosare G71, G72___________________________________________________________________

EXEMPLU PROGRAM:

G01 Samfren cu A

punct final

punct start

rapidavans

G01 Rotunjire colt

EXEMPLU PROGRAM:

Rotunjire colt automata

_____________________________________________________________________NOTE: 1) Este posibila programarea incrementala daca se specifica Ub sau Wb in loc de Xb

respectiv Zb. Efectul va fi : X(POScurenta +i) = Ui, Z(POScurenta +k) = Wk, X(POScurenta +r) = Ur, Z(POScurenta +r) = Wr.2) POScurenta reprezinta pozitia curenta pentru axele X, Z.3)I, K si R specifica intotdeauna o raza sau samfren.

Samfren Cod/Exemplu Deplasare

G01 Rotunjire colt

1. Z+ la X+ X2.5 Z-2.; X2.5 Z-2.;G01 Z-0.5 I0.1; G01 Z-0.6;X3.5; X2.7 Z-0.5;

X3.5;

2. Z+ la X- X2.5 Z-2.; X2.5 Z-2.;G01 Z-0.5 I-0.1; G01 Z-0.6;X1.5; X2.3 Z-0.5;

X1.5;

3. Z- la X+ X1.5 Z-0.5.; X1.5 Z-0.5;G01 Z-2. I0.1; G01 Z-1.9;X2.5; X1.7 Z-2.;

X2.5;

4. Z- la X- X1.5 Z-0.5.; X1.5 Z-0.5;G01 Z-2. I-0.1; G01 Z-1.9;X0.5; X1.3 Z-2.

X0.5;

1. X- la Z- X1.5 Z-1.; X1.5 Z-1.;G01 X0.5 K-0.1; G01 X0.7;Z-2.; X0.5 Z-1.1;

Z-2.

2. X- la Z+ X1.5 Z-1.; X1.5 Z-1.;G01 X0.5 K0.1; G01 X0.7;Z0.; X0.5 Z-0.9;

Z0.;

3. X+ la Z- X0.5 Z-1.; X0.5 Z-1.;G01 X1.5 K-0.1; G01 X1.3;Z-2.; X1.5 Z-1.1;

Z-2.

4. X+ la Z+ X0.5 Z-1.; X0.5 Z-1.;G01 X1.5 K0.1; G01 X1.3;Z0.; X1.5 Z-0.9;

Z0.;Rotunjire colt Exemplu/CoduriG Deplasare

1. Z+ la X+ X2. Z-2.; X2. Z-2.;G01 Z-1 R.1; G01 Z-1.1;X3.; G03 X2.2 Z-1. R0.1;

G01 X3.;

2. Z+ la X- X2. Z-2.; X2. Z-2.;G01 Z-1. R-0.1; G01 Z-1.1;X1.; G02 X1.8 Z-1 R0.1;

G01 X1.;

3. Z- la X+ X2. Z-1.; X2. Z-1.;G01 Z-2. R0.1; G01 Z-1.9;X3.; G02 X2.2 Z-2. R0.1;G01 X3.;

4. Z- la X- X2. Z-1.; X2. Z-1.;G01 Z-2. R-0.1; G01 Z-1.9. ;X1.; G03 X1.8 Z-2.;

G01 X1.;

1. X- la Z- X3. Z-1.; X3. Z-1.;G01 X2. R-0.1; G01 X2.2;Z-2. G02 X2. Z-1.1 R0.1;

G01 Z-2.;

2. X- la Z+ X3. Z-2.; X3 Z-2.;G01 X2. R0.1; G01 X2.2;Z-1. G03 X2. Z-1.9 R0.1;

G01 Z-1.;

3. X+ la Z- X1. Z-1.; X1. Z-1.;G01 X2. R-0.1; G01 X1.8;Z-2 G03 X2. Z-1.1 R0.1;

G01 Z-2.;

4. X+ la Z+ X1. Z-2.; X1. Z-2.;G01 X2. R0.1; G01 X1.8;Z-1.; G02 X2. Z-1.9 R0.1;

G01 Z-1.;

Reguli: 1) Se va utiliza adresa K doar cu adresa X (U), iar adresa I doar cu adresa Z (W).

2)Se va utiliza adresa R fie cu adresa X (U) fie cu Z (W), dar nu cu amandoua in acelasi bloc.3) Nu se utilizeaza I si K impreuna in acelasi bloc. Cand se foloseste adresa R nu se utilizeaza si I sau K.4) Blocul urmator trebuie sa fie o alta interpolare liniara perpendiculara pe prima.5) Samfrenarea automata sau rotunjirea coltului nu se poate utiliza la un ciclu de filetare sau la un ciclu inregistrat.6) Samfrenul sau raza coltului trebuie sa fie sufucient de mici pentru ca sa se integreze intreinterpolarile lineare.7) La realizarea samfrenului sau rotunjirea automata a coltului trebuie sa fie o singura deplasare pe X sau pe Z in mod linear (G01).

ATENTIE! Toate regulile trebuiesc respectate, in caz contrar comportarea masinii poate fi imprevizibila.

G02 Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic CW Grup 01

F avansul de lucru*I distanta pe X la centrul cercului*K distanta pe Z la centrul cercului*R raza arcului*U comanda de deplasare incrementala pe axa X*W comanda de deplasare incrementala pe axa Z*X comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa X*Z comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa Z

* indica un parametru optional

Acest cod G este folosit pentru specificarea unei deplasari circulare in sensul acelor de ceasornic intr-un plan definit de doua axe lineare. Astfel, deplasarea circulara se va face in planul axelor X si Z, care este selectat cu G18. Coordonatele X si Z se folosesc pentru specificarea punctului final al deplasarii, putandu-se folosi atat deplasari in coordonate absolute cat si in coordonate incrementale. Daca una dintre coordonate nu este specificata se va presupune ca punctul final al arcului va avea acea coordonata identica cu cea a punctului initial. Exista doua metode de specificare a centrului cercului miscarii circulare: prima utilizeaza parametri I si K pentru a defini distanta de la punctul initial (de start) la centrul cercului, iar a doua utilizeaza parametrul R pentru a specifica direct raza arcului de cerc (maxim 7740 inches). Acestea vor fi aratate si descrise in continuare.

Figura 4.0-1

G02 Interpolare circulara

Start si Final

StartSfarsit

Arc cu +R

Arc cu -R

I,K: Cand se folosesc parametri I si K pentru specificarea centrului arcului, nu se mai poate utiliza si parametrul R. Daca se specifica doar I sau K celalalt parametru este presupus a fi zero. I si K sunt presupusi a fi distantele de la punctul initial la centrul cercului. Se permit erori in definirea centrului cercului in toleranta de 0.0010 inch.

In majoritatea cazurilor este mai usor sa se utilizeze R in locul lui I si K.

Fig. 4.0-2 G02

R: Cand se utilizeaza parametrul R pentru a se specifica centrul cercului, este necesara si specificarea lui X, sau Z pentrul punctul final, diferit de cel initial. R reprezinta distanta de la punctul initial la centrul cercului (raza cercului). Daca valoarea lui R este pozitiva controlerul va genera un contul de maxim 180o. Pentru a genera o raza mai mare decat 180o se va specifica o raza negativa. Se pot permite erori de definire a arcului in toleranta 0.0010 inch.

Urmatoarea secventa va taia un arc mai mic de 180o:G01 X3.0 Z4.0G02 Z-3.0 R5.0

G03 Interpolare circulara in sens trigonometric CCW Grup 01

G03 va genera o deplasare circulara in sens opus acelor de ceasornic. In rest este la fel cu G02.

Fig. 4.0-3 G03

G02 U & W (Deplasari incrementale pe X & Z)

G03 U.2624 W-.1312(K-.1312)

(Raza plus Raza)

G03 U-.1376 W-.0688(I-.0688)

(Raza minus Raza)

Raza piesei minus raza sculei pentru

raza concava

Raza piesei plus raza sculei pentru

raza convexa

= valoarea R.100 raza piesei si .0312 raza sculei

Punct start

Punct start

Punct final

Punct final

= valoarea R.100 raza piesei si .0312 raza sculei

G03 U & W (Deplasari incrementale pe X & Z)

= valoarea R

= valoarea R

Raza piesei plus raza sculei pentru

raza convexa

Raza piesei minus raza sculei pentru

raza concava

G02 U.1376 W-.0688(I.0688)

G02 U-.2624 W-.1312(K-.1312)

Punct start

Punct start

Punct final

Punct final

Coduri G diverse (G04, G09)

G04 Dwell (asteptare) Grup 00P Timpul Dwell (de asteptare) in secunde sau milisecunde

G04 este utilizat pentru a crea o intarziere sau o asteptare intr-un program. Blocul care contine G04 va crea o intarziere cu un timp specificat de codul P. Daca valoare lui P nu contine punct zecimal intarzierea este in milisecunde (0.001 secunde); in caz contrar intarzierea este in secunde.

G09 Stop exact Grup 00

Codul G09 este utilizat pentru a specifica un stop exact. Nu este modal astfel incat nu va afecta blocurile urmatoare. Miscarile rapide sau interpolarile vor fi decelerate la final pana la oprire (exact stop) inainte de procesarea blocului urmator. In modul exact stop deplasarile vor necesita astfel un timp mai mare, si nu se va realiza o miscare continua intre blocuri. Aceasta poate provoca o prelucrare mai adanca in punctele in care scula se opreste.

Setarea offseturilor din program (G10)

G10 Setarea offseturilor Grup 00

L selectarea geometriei, uzurii, coordonatelor de lucru, sau deplasarea coordonatelorP selectarea numarului offsetuluiQ tipul varfului sculeiR raza varfului sculei*U valoarea incrementala ce va fi adaugata offsetului pe axa X*W valoarea incrementala ce va fi adaugata offsetului pe axa Z*X offsetul pe axa X*Z offsetul pe axa Z

* indica optional

Acest cod G poate fi utilizat pentru a modifica geometria sculei/deplasarea coordonatelor, valoarea uzurii sculei, sau coordonatele de lucru din interiorul programului activ. Se vor utiliza urmatoarele coduri pentru selectia offseturilor:

L2 originea coordonatelor de lucru pentru cele Comune si pentru G54-G59L10 geometria sculei sau deplasarea coordonatelorL1 sau L11 uzura sculeiL20 coordonatele de lucru auxiliare G110-G129

Urmatoarele coduri P se vor utiliza pentru indexarea offseturilor :

P1-P50 pentru geometria, uzura sau coordonatele de lucru L10-L11P51-P100 pentru deplasarea coordonatelor (la YASNAC) L10-L11P0 pentru offsetul coordonatelor Comune L2P1-P6 pentru originile de lucru G54-G59P1-P20 pentru originile auxiliare de lucru G110-G129 L20

Codurile R, X si Z sunt numere fractionale cu semn in inch (milimetri). U si W sunt incrementale. Daca setarea 33 este Fanuc, atunci folosind P51-P100 se va seta geaometria sculelor 1 pana la 50. Este recomandat totusi utilizarea L10, cu P1 pana la P50 pentru a seta geometria sculelor cand se lucreaza in coordonate Fanuc pentru a se mentine o compatibilitate cu controlerul Fanuc.

Exempe G10:

G10 L2 P1 W6.0 (deplaseaza originea de lucru G54 6.0 unitati spre dreapta);G10 L20 P2 X-10. Z-8. (seteaza originea de lucru G111 la X-10.0 si Z-8.0);

G10 L10 P5 R.32 (seteaza raza sculei #5 la 0.32 );G10 L10 P5 R.0625 (seteaza raza sculei #5 la 1/16);

Coduri G pentru sub-spindel

G14 si G15 Scimbare spindel principal/sub-spindel Grup17

Comanda G14 provoaca ca sub-spindelul sa preia functiile spindelului principal si sa primeasca comenzile care in mod normal se refera la spindelul principal. Dupa comanda G14:

M03, M04, M05 si M19 vor afecta sub-spindelul.M143, M144, M145 si M149 vor genera alarma 329 “ UNDEFINED M CODE”.G50 va limita rotatia sub-spindelului. G96 va stabili viteza de prelucrare a sub-spindelului. Sub-spindelul isi va modifica turatia in concordanta cu G50 si cu G96 la o deplasae pe axa X.G01 Avans pe rotatie se va referi la sub-spindel._____________________________________________________________________Nota: G14 va cauza activarea oglindirii astfel incat deplasarea pe Z in directia negativa va fi spre

sub-spindel, iar deplasarea pe axa Z in directie pozitiva va fi in directia departarii de sub-spindel. Daca axa Z este oglindita prin setarea 47 sau o comnda G101, axa Z nu va mai fioglindita. G14 se anuleaza cu G15 sau M30 la finalul programului, sau prin apasarea tastei RESET.

Daca se comanda G14 la o masina fara sub-spindel se4 va genera alarma 310 “INVALID G-CODE”. La comanda G14:

Campul de ecran care in mod normal afiseaza ACT (actual spindel speed) va fi inlocuit cu SSC (sub-spindel speed) iar linia de jos va afisa SSA (actual sub-spindel speed). Campul de pe ecran care in mod normal este dedicat afisarii oglindirii va afisa alternant starea de oglindire si SUBSPIN. Axa Z oglindita va fi afisata singular doar la setarea 47 sau comanda G101.

Transformare coordonate carteziene in coordonate polare

G17 Planul XY si G19 Planul YZ

Acest cod G suporta transformarea Cartezian- Polar (G112/G113). Comanda G18 va provoca revenirea la planul normal de lucru ZX.

G112 Interpretarea XY in XC Grup 04

Transformarea cartezian-polar G112/G113 permite utilizatorului sa programeze blocurile urmatoare in coordonate carteziene XY iar controlerul le va transforma automat in coordonate polare XC. Codul G112 va activa aceasta transformare. Planul G18 ZX va fi folosit pentru realizarea deplasarilor liniare XY, iar planul G17XY va fi utilizat pentru interpolarile circulare G02 si G03 din coordonatele XY.

G41/G42 compensarea de raza, utilizata impreuna cu G112.La activarea G112 se activeaza si compensarea de raza in stilul frezelor. De remarcat ca compensarea de raza G41/G42 trebuie sa fie anulata inainte de G113 (anularea transformarii cartezian-polar), in caz contrar se va genera alarma 455.

G113 Anulare G112 Grup04

G113 anuleaza conversia coordonatelor carteziene in coordonate polare.

Exemplu de program cu G112/G113.

T101;G54;G98;GZ;X40.M154;C;M133P3000;G112;G17;G1ZF300.;Y10.Z-2.;G3X10.Y20.Z-4.R10.;G1X-20.Z-6.;Y-5.Z-8.;G2X-5.Y-20.Z-6.I15.J;G1X20.Z-4.;YZ-2.;G113;M135;M155;G54;G99;M30;

Selectarea planului circular (G18)

G18 Selectarea planului ZX Grup02

Codul G02 este utilizat pentru selectarea planului ZX pentru deplasari circulare. El este modal si va ramane activ pentru toate deplasarile circulare urmatoare pana la executia unui alt cod G din grupul 02. Acest cod G este codul implicit din grupul respectiv pentru strungul Haas. Aceasta inseamna ca se poate programa o interpolare circulara pe XZ in aria de lucru fara a se programa in prealabil G18. In acest plan deplasarile circulare sunt definite in sensul acelor de ceasornic cand operatorul priveste in jos in spatiul de lucru X-Z din fata. Aceasta deplasare este deplasarea sculei in raport cu piesa.

Selectie Inch/Metric

G20 Selectie Inch Grup06G21 Selectie Metric Grup06

Cateodata codurile G20 si G21 se utilizeaza pentru a selecta coordonatele in Inch, respectiv Metrice, dar pentru controlerul Haas G20 (inch) si G21 (metric) pot fi utilizate doar pentru a se asigura ca programul respectiv va fi executat in coordonatele dorite.

Selectia intre coordonatele metrice si cele in inch se face din setarea 9.

Revenirea in punctul de referinta si definirea in punctul de referinta

G28 Revenire la Zero Masina, optional setare G29 punct de referinta Grup00

Codul G28 este utilizat pentru deplasarea in originea masinii a tuturor axelor. Daca in acelasi bloc se specifica X, Z, U, sau W doar axele respective vor fi deplasate la originea masinii. Daca axele X, Z, U, sau W definesc o locatie diferita de cea curenta atunci deplasarea masinii la origine se va face prin punctul specificat. Daca se specifica U sau W deplasarea masinii se va executa de la pozitia curenta printr-un punct definit incremental de catre U sau W. Acest punct se va numi punct de referinta G29 si va fi salvat in scopul utilizarii lui la comanda G29. Daca nu se specifica nici X, Z, U sau W toate axele se vor deplasa simultan in punctul de zero masina. Orice eventuala axa auxiliara (V) va fi deplasata la originea ei dupa axele X si Z. G28 ignora orice corectie a sculei in cadrul deplasarii.

G29 Revenire prin punctul de referinta Grup00

Codul G29 este folosit pentru deplasarea axelor la o anumita pozitie X, Z. Axele care sunt selectate in acest bloc vor fi deplasate in punctul de referinta G29 salvat candva anterior in comanda G28, iar abia apoi in punctul definit de comanda G29. Pozitia punctului este interpretata in coordonate de lucru.

Avans pana la intalnirea semnalului Skip (G31)

G31 Functia Skip (acest cod este optional si necesita o sonda de masura) Grup00

F avans de lucru*U deplasare incrementala pe axa X*W deplasare incrementala pe axa Z*X deplasare in coordonate absolute pe axa X*Z deplasare in coordonate absolute pe axa Z

indica optional

Functia skip nu este modala si cauzeaza o deplasare lineara la punctul X, Z specificat. Ea se aplica doar blocului in care se defineste G31. Se necesita o definire anterioara a avansului de lucru. Deplasarea va continua fie pana la atingerea punctului final fie pana la aparitia semnalului skip. Semnalul skip este o intrare discreta a masinii care va stabili punctul final al deplasarii; in general este dat de o sonda de masurare. Tastatura va emite un beep la atingerea punctului final. In timpul funtiei skip nu se permite activarea compensarii de raza. Se poate utiliza funtia skip in conjunctie cu M78 sau M79 pentru testarea receptiei semnalului skip.

Filetare (G32)

G32 Executarea filetului Grup01

F Avans de lucru*U comanda de

pozitionare incrementala pe axa X*W comanda de pozitionare incrementala pe axa Z*X comanda de pozitionare in coordonate absolute pe axa X*Z comanda de pozitionare in coordonate absolute pe axa Z

_____________________________________________________________________NOTE: Toate comenzile de mai sus sunt optionale.

Avansul de lucru este echivalent cu pasul filetului.Trebuie specificata cel putin o comanda de deplasare in vreuna din axe.Filetele conice au pasi ai filetului pentru ambele axe.. In acest caz se va seta avansul delucru corespunzator pasului cel mai mare. G99 (avans pe rotatie) trebuie sa fie activ.Acest cod G este modal si va fi anulat de catre alt cod G din grupa 01, ca de exemplu:G00, G01, G02, G03, sau butonul RESET.

Figura 4.0-4. Definirea pasului (avansului) pentru filete drepte si conice.

G32 difera de alte cicluri de filetare prin aceea ca forma si/sau pasul poate varia de-a lungul filetului. In plus nu se revine automat la punctul de pornire la sfarsitul executiei filetului. G32 este modal, aceasta insemnand ca el se poate folosi in blocul curent, precum si in blocurile urmatoare. Controlerul considera o serie succesiva de blocuri G32 ca fiind un singur bloc (secventa G32). Aceasta are ca efect invalidarea functiei Single Block (bloc cu bloc) pana la finalul secventei G32. Deoarece G32 este modal nu este necesara specificarea lui in fiecare bloc. G32 ramane activ pana la executia unui alt cod G din grupul 01 sau pana la apasarea tastei RESET.

La prima linie a blocurilor G32 avansul de lucru se sincronizeaza cu turatia prin semnalul dat de encoderul spindelului. Aceasta sincronizare ramane activa pe toata secventa G32. Este posibila anularea lui G32, iar dupa aceasta la o noua apelare nu se va pierde sincronizarea anterioara. Aceasta este utila la efectuarea filetelor prin treceri multiple contururile sculei ramand aceleasi (se va pastra aceeasi valoare pentru rotatia spindelului).

Se recomanda intotdeuna pornirea si oprirea operatiei de filetare la suficienta distanta de piesa pentru a se evita deformarea filetului ca urmare a intarzierii accelerarii/decelerarii avansurilor.

______________________________________________________________________________NOTA: Butoanele si functiile SINGLE BLOCK STOP (bloc cu bloc) si FEED HOLD (stop avans) sunt anulate pana la executia ultimei linii ale secventei G32.

G32 Filetare

Lz = Pasul pe Z

Lz = Pasul pe X

(valoare pe raza)

Filet conic Filet drept

___________________________________________________________________NOTA: FEED RATE OVERRIDE (suprareglaj avans) este de asemenea ignorat atat timp cat

G32 este activ. Avansul actual va fi astfel intotdeauna 100% din avansul programat.M23 si M24 nu au nici un efect in cadrul operatiei G32, iar daca programatorul doresteexecutia unui samfren el trebuie programat ca atare.G32 nu poate fi utilizat in interiorul codurilor G ce definesc cicli de prelucrare (ex. G71).Modificarea turatiei spindelului in timpul executiei filetului are rezultate imprevizibile.

________________________________________________________________________________ATENTIE! G32 este modal. Este obligatorie anularea lui G32 la sfarsitul filetarii prin programarea

unui alt cod G din grupa 01. (Codurile din grupa 01 sunt: G00, G01, G02, G03, G32,G90, G92 si G94).

Figura 4.0-5 Ciclu de executie a filetului de la drep la conic si de la conic la drept

G32 Exemplu program Comentarii...

...

_______________________________________________________________________NOTA: Exemplu anterior este doar pentru referinta. De obicei sunt utilzate treceri multiple pentru

realizarea filetului.

G32 Filetare

RapidAvans lucruContur programStartPoz. finala

Compensarea varfului sculei (G40, G41, G42)

G40 Anularea compensarii varfului sculei Grup07

*X locatia axei X in coordonate absolute a punctului din care va incepe compensarea*Z locatia axei Z in coordonate absolute a punctului din care va incepe compensarea*U distanta incrementala pe X la punctul de unde incepe compensarea*W distanta incrementala pe Z la punctul de unde incepe compensarea*I intersectia dintre axa X si vectorul directiei, (raza)*K intersectia dintre axa Z si vectorul directiei

* indica optional

G40 anuleaza G41 sau G42. Programand Txx00 va anula de asemenea compensarea varfului sculei. Este obligatorie anularea compensarii varfului sculei inainte de terminarea programului.

In general punctul de unde incepe compensarea nu corespunde cu un punct de pe piesa. In unele cazuri se pot realiza suprataieri sau subtaieri.

G40

Cand se utilizeaza adresele I si K in cadrul unui bloc G40 controlerul va utiliza aceste valori pentru definirea unui vector ce va intersecta punctul de final al ultimei deplasari complet compensate. Figura urmatoare ilustreaza relatia dintre I si K si miscarea de anulare a compensarii varfului sculei. De obicei I si K sunt dea lungul unei fete a piesei prelucrate.

Suprataiere aici

Utilizarea lui I si K

Valorile pentru I si K se determina prin calcularea sinusului unghiului, respectiv a cosinusului, unde unghiul este cel creat intre suprafata piesei si axa Z.

G40 anuleaza G41 si G42.

G41 Compensarea varfului sculei pe stanga Grup 07

G41 selecteaza compensarea sculei pe stanga; aceasta insemnand ca scula este mutata pe stanga conturului programat pentru a compensa marimea sculei. Offsetul sculei trebuie selectat cu codul Tnnxx, unde xx corespunde offsetului ce va fi folosit cu scula respectiva.

Foloseste I & K pentrua evita suprataiere aici

G41

G42 Compensarea sculei pe dreapta Grupa 07

G42 selecteaza compensarea sculei pe dreapta; aceasta insemnand ca scula este mutata pe dreapta conturului programat pentru a compensa marimea sculei. Offsetul sculei trebuie selectat cu codul Tnnxx, unde xx corespunde offsetului ce va fi folosit cu scula respectiva.

G42

Setarea coordonatelor globale (G50)

G50 Setarea offsetului coordonatelor globale Fanuc, Yasnac Grupa 11

U valoarea si directia incrementala de translatare a coordonatei globale XX valoarea coordonatei globale translatate XW valoarea si directia incrementala de translatare a coordonatei globale ZZ valoarea coordonatei globale translatate ZS fixarea valorii maxime de rotatie a spindelului la o anumita valoareT activarea corectiei de scula (doar pentru Yasnac)

G50 poate efectua mai multe functii. Acest cod poate seta coordonatele globale, poate translata coordonatele globale cu o anumita valoare, si poate limita turatia spindelului la o valoare maximala. Pentru informatii suplimentare vezi capitolul “Sisteme de coordonate si offseturi”.

Pentru setarea coordonatelor globale codul G50 este insotit de valori pentru X sau Z. Coordonatele de lucru efective vor deveni astfel cele specificate de adresele X sau Z. Se iau in considerare pozitia curenta a masinii, originea de lucru si compensarea sculei, dupa care se calculeaza automat valoarea coordonatelor globale.

EXEMPLU: G50 X0 Z0 (coordonatele efective sunt acum zero in punctul curent)

Pentru a efectua o translatare a coordonatelor se va specifica G50 impreuna cu U sau W. Sistemul de coordonate global va fi translatat astfel cu valorile specificate de adresele U sau W. Ca urmare sistemul efectiv de coordonate se va modifica cu respectivele valori in sens contrar. Aceasta metoda se poate folosi de exemplu pentru a muta originea piesei in afara zonei de lucru.

EXEMPLU: G50 W-1.0 (coordonatele efective vor fi translatate stanga cu 1.0);

Pentru a seta sistemul de coordonate de tip Yasnac se va specifica G50 impreuna cu o valoare a adresei T. Aceasta metoda se utilizeaza doar atunci cand setarea 33 este pe YASNAC. Valoare coordonatei globale va fi setata conform tabelului de scule. Valorile pentru adresa T sunt de forma Txxyy, unde xx poate lua valorile 51 pana la 100 si yy de la 00 la 50. De exemplu T5101 va specifica translatarea sistemului de coordonate conform datelor sculei 51 din tabel si a pozitiei 01 din coloana de uzuri scule. Acest bloc nu va executa efectiv schimbarea sculei 1. Pentru a selecta alta scula codul Txxyy se va folosi in afara blocului G50. In urmatoarele doua exemple se arata metoda de selectare a sculei 7 si folosirea translatarii sistemului de coordonate corespunzator cu pozitia 57 a sculei si 07 a coloanei uzurii sculelor.

Exemplu 1G51; (anulare offseturi)T700 M3; (selectie scula 7, pornire turatie)G50 T5707; (se corecteaza coordonatele aferent sculei si se aplica corectia de uzura 7)EXEMPLU 2:G51; (anulare offseturi)G50 T5700; (se aplica corectia sculei)T707 M3; (se selecteaza scula 7 si se aplica valoarea de uzura 07)

Pentru a seta o valoare maxima de rotatie a spindelului se specifica G50 cu un cod de adresa S. Dupa executia blocului spindelul nu va depasi turatia indicata de adresa S.

EXEMPLU G50 S1800 (turatia spindelului nu va depasi 1800 rpm);

Translatarea sistemului de coordonate (pentru Yasnac)

Cand setarea 33 este pe Yasnac atunci exista 50 de corectii de scula care se pot utiliza. Acestea se gasesc in tabelul de scule la numerele 51 pana la 100. Deplasarile coordonatelor aferent sculelor lucreza diferi fata de originile de lucru. Tipic fiecarei scule i se asociaza o compensare unica. Inainte de schimbarea sculei compensarea aferenta se va activa folosind G50. Valorile din tabel pentru aceste compensari se stabilesc prin butoanele de “setup” si prin procedurile specifice de masurare prezentate la capitolul “Procedee de pregatire, masurare”. Mai jos este prezentata o secventa tipica de schimbare de scula folosind G50 pentru aplicarea compensarii.

N1 G51; (revenire la zero masina, anulare offseturi)N2 G50 T5700; (se aplica compensarea sculei cu offsetul sculei 7)N3 T700 M3 (schimbare scula 7, pornire spindel)N4 G0 X1.9428 T707; (deplasare rapida la X specificat, aplicare corectie uzura scula 7 in prealabil)

Valoare X a compensarii sculelor 51 pana la 100 sunt reprezentate de valori de diametre cand se seteaza pentru X programare pe diametru.

O00101 Program de pregatire fig.5.4N1 G51 (revenire la zero masina)N2 G50 T5100; (compensare scula 1)...% translatare pe diametru X si pe Z

OFFSETUL SCULEI

OFFSET SCULA 51

MASINA

Figura 4.0-6 compensare scula Yasnac

G50 Stabilirea rotatiei maxime spindel

G50 poate fi utilizat pentru stabilirea turatiei maxime a spindelului. Controlerul nu va permite depasirea acestei valori specificate de adresa S in ultima comanda G50. Aceasta se foloseste de obicei cand se lucreaza cu viteza de aschiere constanta, G96.

N1 G50 S3000; (rotatia spindelului nu va depasi 3000 rpm)N2 G97 M3; (anulare viteza de aschiere constanta, pornire spindel)

________________________________________________________________________NOTA: Pentru a anula aceasta comanda se poate folosi o alta comanda G50 ce specifica o alta rotatie maxima a spindelului (vezi parametrul 131).

G51 Anulare offset (Yasnac)

G51 este folosit pentru anularea oricarei compensatii de scula sau de uzura a sculei, dupa care are loc o revenire la originea masinii. G51 este echivalent cu comanda urmatoare:

N1 G51 T0000; (anulare compensare scula si uzura scula)N2 G00 X0 Y0; (deplasare rapida la zero masina)

Selectia sistemului de coordonate (G52, G53, G54-G59, G61, G64)

Controlerul strungului Haas este compatibil cu ambele tipuri de sisteme de coordonate Fanuc si Yasnac. Sistemele de coordonate (originile de lucru) impreuna cu compensarile de scule sunt folosite pentru a se putea plasa un program piesa in orice punct din aria de lucru asigurandu-se astfel o mare flexibilitate. De revazut capitolele “ Setarea programabila a offseturilor ” si “ Originile de lucru “ pentru detalii suplimentare.

G52 Setarea sistemului de coordonate local pentru FANUC Grupa 00

Acest cod selecteaza un sistem de coordonate propriu utilizatorului. Este compatibil Fanuc.

G53 Selectarea sistemului de coordonate masina Grupa 00

Acest cod anuleaza temporar toate translatarile sistemului de coordonate folosind sistemul de coordonate al masinii. Nu este modal ; astfel urmatorul bloc va reveni la conditiile anterioare.

G54-G59 Selectarea sistemului de coordonate #1-#6 pentru Fanuc Grupa 12

Aceste coduri selecteaza una dintre cele sase origini de lucru aflate in memoria masinii. Toate referirile ulterioare la axele de coordonate vor fi interpretate in noile coordonate. Originile de lucru se preiau din pagina de Offseturi aferenta originilor de lucru.

G61 Exact Stop modal Grupa 13

Codul G61 este utilizat pentru specificarea unui opriri exacte a masinii intre deplasari succesive. Astfel toate deplasarile rapide sau cu avans de lucru vor fi decelerate pana la oprire inainte de executia blocului urmator. In acest mod de lucru deplasarile vor necesita un timp putin mai lung, iar miscarea continua intre blocuri nu va fi realizata. Acest lucru poate provoca o suprataiere in punctele in care se opreste masina.

TRANSLATARE G50SPINDLE

G64 Anulare G61(selectarea modului normal de lucru) Grupa 13

Codul G64 se foloseste pentru anularea stopului exact. El este modal afectand toate blocurile urmatoare. Deplasarile rapide si cele cu avans de lucru nu se vor frana pentru un stop exact inainte de procesarea blocului urmator. Deplasarile rapide vor fi decelerate totusi pentru a se putea incadra intre limitele stabilite de Parametri 101-104 inainte de executia blocului urmator. Deplasarile cu avans de lucru nu vor fi decelerate deloc intre blocuri.

Cicli inregistrati (G70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 92, 94)

Cicli inregistrati au fost conceputi pentru simplificarea programarii executiei pieselor. Cicli inregistrati definesc operatiile uzuale intalnite la strunguri. Ei se pot divide in doua categorii. Exista cicli inregistrati pentru strunjire si efectuarea de caneluri, si cicli inregistrati pentru gaurire si filetare. Pot exista cicli inregistrati activi doar un bloc precum si cicli inregistrati modali.

Cicli inregistrati modali raman activi dupa definirea lor si vor fi executati de fiecare data cand se defineste o noua locatie a axelor. Astfel, odata definit acest ciclu va fi executat in toate pozitiile X-Z definite in blocurile urmatoare. Unele dintre valorile parametrilor ciclului pot fi schimbate si dupa definirea ciclului. Cele mai importante dintre aceste sunt planul de referinta R si valoarea de patrundere X sau Z. Cicli inregistrati modali pot fi dezactivati cu comenzile G80, G01, sau G00. Pozitionarile intre punctele de executie ale ciclurilor se face prin deplasari rapide (G00).

Daca ciclul inregistrat se defineste intr-un bloc in care nu se specifica nici o deplasare X sau Z pot exista doua interpretari diferite: una de executie a ciclului in acel moment in punctul curent, iar cealalta sa nu-l execute. La controlerul Haas selectia dintre cele doua interpretari se face prin setarea 28. Independent de setarea 28 programatorul poate decide neexecutia ciclui in punctul curent daca in acelasi bloc de definire a ciclului plaseaza un contor de bucla de valoare 0 (L0).

Executia ciclui inregistrat poate varia de asemenea in functie de selectia deplasarilor incrementale (U, W) sau absolute (X,Z). Deplasarile incrementale sunt de un rel folos la executia ciclilor inregistrati. Astfel daca in blocul de definire a ciclului se defineste un contor de bucla nenul (prin codul L) si se folosesc deplasarile incrementale atunci ciclul respectiv va fi executat in toate pozitiile definite de incremente si de contorul de bucla.

In general pozitionarea masinii inaintea unui ciclu inregistra se face printr-o deplasare rapida. (G00). Miscarea de pozitionare a ciclului inregistrat NU VA FI un stop exact inainte de miscarea de patrundere pe axa X sau Z la planul de referinta. In unele cazuri speciale acest lucru ar putea provoca o ciocnire in cazul in care exista un obstacol foarte apropiat de punctul de executie al ciclului. Pentru a se evita aceasta, pentru cazurile necesare exista setarea 57 care poate selecta un stop exact la fiecare miscare de pozitonare inainte de executia ciclilor inregistrati modali.

Cicli inregistrati G70, G71, G72 si G73 nu pot fi utilizati in modul DNC, deoarece necesita din partea controlerului interpretari ale blocurilor in avans (inaintea executiei). Acesti cicli nu implica direct deplasari cu avns de lucru in interiorul secventei PQ. Pentru prevenirea deplasarilor rapide cand se necesita deplasari cu avans de lucru G01 trebuie programat inainte de definirea blocurilor PQ. Cicli inregistrati G70, G71, G72 si G73 nu pot fi executati cand compensarea varfului sculei este activa. Daca se doreste aceasta compensare ea trebuie programata in blocul P specificat de catre ciclul inregistrat.

Cicli inregistrati pentru strunjire si canelare

In continuare se prezinta o lista cu cicli inregistrati ce pot fi folositi pentru strunjire si canelare pentru controlerul de strunguri Haas.

G70 Ciclu de finisare Grupa 00G71 Ciclu ebosare O.D/I.D. (interior/exterior) Grupa 00G72 Ciclu ebosare frontal Grupa 00G73 Ciclu ebosare dupa contur oarecare Grupa 00

G74 Ciclu de canelare frontala, gaurire adanca Grupa 00G75 Ciclu canelare O.D./I.D. (interior/exterior) Grupa 00G76 Ciclu de filetare, treceri multiple Grupa 00G90 Ciclu de strunjire O.D./I.D. (modal) Grupa 01G92 Ciclu de filetare (modal) Grupa 01G94 Ciclu de prelucrare frontala (modal) Grupa 01

G70 Ciclu de finisare Grupa 00

Ciclud de finisare G70 se poate utiliza pentru a finisa pisele ce au fost prelucrate brut cu cicli de ebosare G71, G72 si G73.

P numarul blocului de start al rutinei ce trebuie executataQ numarul blocului final al rutinei ce trebuie executata.

Figura 4.0-7 G70

O secventa de apelare tipica folosind G70 poate fi:

G71 P10 Q50 F.012 (contur ebosare N10 pana la N50)N10F0.014...N50.........G70 P10 Q50 (contur finisare definit de N10 pana la N50)...

Nu este necesara utilizarea ciclilor G71, G72, sau G73 pentru a se putea folosi G70. G70 este un cod G ce poate fi independent.

G70 este similar cu apelarea unei subrutine locale. In loc de a apela simplu rutina prin definirea unui numar de bloc ca si M97, G70 necesita definirea unui bloc de inceput (cod P) si a unui bloc final (cod Q). In plus secventa definita de P si Q nu are in final M99.

G70 Ciclu finisare

Contur progamat

G00 in blocul P Rapid

Avanscontur programatPozitie StartBloc StartBloc final

In general G70 este folosit dupa executia lui G71, G72 sau G73 si utilizeaza blocurile definite de catre P si Q. Se vor executa toate blocurile definite de secventa P-Q. Se pot folosi in cadrul secventei codurile F, S, sau T. Secventa PQ este cautata in programul curent pornind de la inceputul programului. Daca aceasta secventa nu este gasita se va genera o alarma. Daca secventa este gasita atunci locatia blocului ce urmeaza blocului cu G70 va fi memorata in scopul revenirii din subrutina. Pozitia curenta a masinii este salvata si memorata de asemenea ca pozitia de start. Dupa acesta se trece la executia blocului de la fraza P si a tuturor blocurilor urmatoare pana inclusiv la blocul ce contine ca numar de fraza N cel care se potriveste cu cu codul Q din blocul de definire a lui G70. Dupa executia blocului Q, va urma o deplasare rapida (G00) in punctul de start care a fost memorat anterior in secventa de initializare a lui G70. Programul va continua apoi cu blocul ce urmeaza lui G70. Poate exista de asemenea o subrutina in secventa PQ in care sa nu existe nici un bloc cu un numar N care sa se potriveasca cu codul Q al blocului G70 apelant. Aceasta nu este insa compatibila cu controlerul Fanuc sau Yasnac. Pentru controlerul Haas secventa PQ definita de G70 nu trebuie neaparat sa preceada apelarea G70.

G71 Ciclu de ebosare O.D./I.D. (interior/exterior) Grupa 00

*D adancimea de strunjire pentru fiecare trecere de ebosare, raza pozitiva*F avansul de lucru folosit in secventa PQ*I marimea si directia pe axa X a fiecarei treceri de ebosare G71, masurare pe raza*K marimea si directia pe axa Z a fiecarei treceri de ebosare G71P numarul blocului de inceput al secventei de definire a conturului de ebosareQ numarul blocului de sfarsit al secventei de definire a conturului de ebosare*S rotatia spindelului utilizata in secventa PQ din G71*T scula si offsetul folosit in secventa PQ din G71*U marimea si directia pe axa X a valorii pastrate pentru ciclul de finisare, masurare pe diametru*W marimea si directia pe axa Z a valorii pastrate pentru ciclul de finisare*R1 pentru modul Yasnac selectia tipului II de degrosare

* indica optional

Figura 4.0-8 G71

Pozitie StartBloc Start

G71 Ciclu de ebosare O.D./I.D. (interior/exterior)

Bloc final

Contur program

Toleranta degrosareToleranta finisare

Avans lucruRapid

Contur program

Toleranta degrosare (I,K)

Toleranta finisare (U,W)

Setare retragere (73)

Plan dedegajarepe axa Z

Acest ciclu inregistrat va elimina materialul unei piese lasand o anumita valoare pentru finisare. Tot ceea ce trebuie sa faca programatorul este sa defineasca forma piesei prin programarea conturului pentru piesa gata finisata, iar apoi sa foloseasca acest contur in apelarea din ciclul G71 prin intermediul secventei PQ. Toate avansurile, rotatiile spindelui sau sculele folosite in secventa de definitie a conturului PQ vor fi ignorate de catre ciclul de ebosare G71. Toate comenzile F, S si T din linia de definire a ciclului G71, sau cele active la momentul executiei ciclului vor fi folosite pe tot parcursul ciclului de ebosare. In general dupa operatia de ebosare se executa operatia de finisare G70 care va apela aceeasi secventa PQ, iar la executia finisarii toate avansurile, rotatiile si sculele definite in secventa PQ vor fi in efect.

Exista doua tipuri de prelucrare a contururilor utilizate de catre comanda G71. Primul tip (TIP I) este cel in care axa X nu-si modifica directia (semnul) pe tot parcursul conturului. Aceasta este ilustrata in figura 4.0-9. Acest tip de contur se numeste contur monotonic. Al doile tip (TIP II) de contur permite axei X schimbarea directiei (sensului) si este prezentat in figura 4.0-14. Pentru ambele tipuri I si II de definire a conturului axa Z trebuie sa fie monotonica, adica nu-si poate schimba directia (semnul). Tipul I se selecteaza prin definirea unei deplasari numai pe X in blocul specificat de adresa P din apelarea G71. Se presupune a fi tipul II de prelucrare cand in blocul definit de adresa P exista o deplasare pe ambele axe X si Z. In modul de lucru Yasnac tipul II este selectat prin includerea R1 in blocul de comanda G71.

Se poate opera in oricare dintre cele patru cadrane ale planului X-Z prin specificarea corespunzatoare a codurilor I, K, U si W. In figura 4.0-8 se indica semnele corecte ale acestor coduri de adresa pentru a se obtine conturul corect in cadranul dorit.

G71 consta intr-o etapa de degrosare si o etapa de finisare. Aceste doua etapa sunt executate un pic diferit pentru cele doua tipuri I si II. In general degrosarea consta in treceri repetate dea lungul axei Z la avansul specificat. Faza de finisare consta intr-o trecere dea lungul conturului programat pentru eliminarea excesului de material lasat in urma fazei de degrosare, dar va lasa cantitatea de material programata pentru finisare pentru executia ciclui de finisare G70 posibil cu o scula de finisare. Pozitionarea finala pentru ambele tipuri este o revenire la punctul de start S.

In figurile prezentate, pozitia de start este pozitia curenta a sculei in momentul apelarii ciclului G71. Spatiul liber (de degajare) in planul Z este rezultat din pozitia Z a punctului de start si suma dintre W si valoarea optionala K lasata pentru finisare.

G71 Relatia intre codurile adresa

Figura. 4.0-9 G71 Relatiile dintre adrese

Detalii tipul I

Cand se specifica de catre programator tipul I se presupune ca conturul este monotonic in axa X. Inainte de oricare prelucrare de degrosare conturul sculei definit de secventa SQ este verificat pentru monotonicitate conform codului G. Daca se gaseste vreo eroare se va genera o alarma.

Degrosarea incepe prin deplasarea de la pozitia de start S la punctul de inceput al primei treceri de degrosare. Toate trecerile de degrosare incep si se termina la pozitia planului Z de degajare. Valoarea X a fiecarei treceri de degrosare se determina prin adaugarea valorii specificate de D pozitiei curente a axei X. Directia de aplicare D este data de de semnul lui U si W. Tipul de deplasare dea lungul planului Z de degajare pentru fiecare trecere de degrosare este determinat de codul G din blocul cu numarul P. Daca blocul P contine codul G00 atunci deplasarea dea lungul planului Z de degajare va fi rapida. Daca blocul P contine G01 atunci deplasarea se va face cu avansul de lucru valabil pentru G71. Degrosarea continua pana la atingerea valorii axei X a pozitei din blocul P.

Fiecare trecere de degrosare este finalizata inainte de intersectia cu conturul programat lasandu-se valorile programate pentru finisarea ciclului de ebosare G71 si pentru ciclul de finisare G70. In acel moment scula se retrage la un unghi de 45o la o distanta specificata de setarea 73. Apoi scula se va deplasa rapid la planul de degajare Z.

La terminarea degrosarii scula se va deplasa dea lungul conturului pentru a-l curata dupa degrosare.Daca sunt specificati I si K va exista si o a doua trecere de finisare a ciclului de degrosare paralel cu conturul.

Detalii tipul II

Daca se specifica tipul II de catre programator se permite o variatie non-monotonica a conturului PQ. Cu alte cuvinte axa X isi poate modifica directia la definirea conturului PQ. Axa Z trebuie insa sa aiba acelasi semn in permanenta precum directia initiala. Inainte de pornirea ciclului conturul PQ este verificat, iar in cazul unei probleme se va genera o alarma.

Valoarea axei X dea lungul conturului nu trebuie insa sa depaseasca valoarea locatiei de start. Daca aceasta nu se intampla se va genera alarma 619 STROKE EXCEEDS START POSITION. singura exceptie de la aceasta regula este pentru blocul Q.

Daca setarea 33 este de tip Fanuc, selectia tipuli II se face prin folosirea unei deplasari de referinta in ambele axe X si Z in blocul specificat de P.

Degrosarea este similara tipului I cu exceptia ca dupa fiecare trecere dea lungul axei Z scula va urmari conturul definit de PQ. scula se va retrage apoi paralel cu axa X o distanta data de setarea 73 (CAN CYCLE RETRACTION). Astfel degrosarea de tip II nu va lasa trepte in piesa inaintea finisarii putandu-se obtine eventual o finisare mai buna.

Figura 4.0-10 Scobituri la acelasi nivel

In mod normal nu exista nici o limitare a numarului de blocuri foloste pentru a defini conturul PQ. Exista o limitare a numarului de adancituri care pot fi incluse in definitia conturului PQ. O adancitura poate fi definita ca o schimbare a directiei care va crea o zona concava in material. Daca adanciturile succesive sunt la acelasi nivel, se pot executa orice numar de adancituri. Daca adanciturile sunt in cadrul altor adancituri (incluse) nu pot exista mai mult de zece niveluri de scobituri incluse. La atingerea acestei limite se va genera o alarma. Figurile 4.0-10 si 4.0-11 ilustreaza conceptul de scobituri.

G71 Tip I scobituri la acelasi nivel

4 scobituri un singur nivel

Scobituri incluse pe 5 nivele (limitare la 10 nivele)

2 scobituri incluse2 nivele

G71 Tip II scobituri incluse

Figura 4.0-11 Scobituri incluse

Figura 4.10-12 ilustreaza secventa de degrosare pentru conturul PQ cu scobituri multiple. Prima data este degrosat materialul de deasupra scobiturilor, dupa care urmeaza scobiturile in directia lui Z. Se ilustreaza de asemenea si retragerile sculei pentru tipul I si tipul II.

Figura 4.10-12 secventa contur pentru degrosare de tipII

Figura 4.0-13 retragere pentru tipul I si tipul II

Secventa de degrosare pentru contururi PQ

Secventa contur pentru tipul II de degrosare

regiune a secventei pentru tipul II de degrosare

Retragere scula

Retragere scula pentru tipul I

Setarea 73

Retragere scula pentru tipul II

Setarea 73

Suma dintre toleranta lasata pentru finisarea degrosarii si cea pentru finisarea propriuzisa va fi referita simplu ca toleranta pentru finisare. Un efect secundar al utilizarii torantei pe Z pentru finisare sau a tolerantei lasate pentru finisarea degrosarii este limitarea distantei pe orizontala a trecerii intre cele doua parti ale scobiturii (in fond marimea scobiturii pe axa Z). Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare decat dublul sumei dintre tolerantele lasate pentru finisare.

De exemplu daca conturul G71 de tipul II contine urmatoarele blocuri:...X-5. Z-5.X-5.1 Z-5.1X-3.1 Z-8.1...atunci cea mai mare toleranta pentru finisare ce poate fi specificata va fi 0.999, deoarece distanta pe orizontala intre punctul de start al blocului 2 si punctul opus lui aflat pe contur in blocul 3 este de 0.2. Daca s-ar specifica o toleranta mai mare va rezulta o suprataiere. Deoarece tolerantele sunt in general mici in comparatie cu scobiturile aceste probleme ar putea fi intalmite doar la curbe complexe alcatuite din segmente de dimensiuni mici.

Compensarea razei sculei in cadrul degrosarii se aproximeaza prin ajustarea tolerantei de finisare a degrosarii in concordanta cu raza si cu tipul sculei. Astfel limitarea care se aplica tolerantei de finisare se aplica de asemenea si sumei dintre toleranta si raza sculei.

Problema cunoscuta: Daca ultima prelucrare a conturului PQ este o curba non-monotonica folosirea unei tolerante pentru finisare (parametrul W) poate provoca o suprataiere. Pentru a se evita aceasta se poate adauga o scurta retragere.

EXEMPLU DE PROGRAM DESCRIERE

G71 Exemplu general

Contur program

Bloc StartBloc final

Pozitie Start

Avans lucruRapid

EXEMPLU PROGRAM DESCRIERE

G71 Exemplu de ebosare tip I O.D./I.D. (interior/exterior)

RapidAvans lucruContur program

Pozitie StartBloc Start

Bloc final

Toleranta finisareRaza

EXEMPLU PROGRAM DESCRIERE

G71 Exemplu de ebosare tip II O.D./I.D. (interior/exterior)

RapidAvans lucruContur programPozitie StartBloc Start

Toleranta finisareBloc final

EXEMPLU PROGRAM DESCRIERE

G72 Exemplu general

RapidAvans lucruContur programPozitie StartBloc StartBloc final

G72 Ciclu de ebosare frontala Grupa 00

*D adancimea de strunjire pentru fiecare trecere de ebosare, pozitiva*F avansul de lucru folosit in secventa PQ*I marimea si directia pe axa X a fiecarei treceri de ebosare G72, masurare pe raza*K marimea si directia pe axa Z a fiecarei treceri de ebosare G72P numarul blocului de inceput al secventei de definire a conturului de ebosareQ numarul blocului de sfarsit al secventei de definire a conturului de ebosare*S rotatia spindelului utilizata in secventa PQ din G72*T scula si offsetul folosit in secventa PQ din G72*U marimea si directia pe axa X a valorii pastrate pentru ciclul de finisare, masurare pe diametru*W marimea si directia pe axa Z a valorii pastrate pentru ciclul de finisare

* indica optional

Figura 4.0-14 G72

G72 Ciclu de ebosare frontala

RapidAvans lucruContur programPozitie StartBloc StartBloc final

Toleranta finisareToleranta degrosare

Plan dedegajarepe axa X

Contur program

Toleranta degrosare (I,K)

Toleranta finisare (U,W)

Acest ciclu inregistrat va degrosa materialul unei piese lasand o forma ce va urma a fi finisata. El este similar cu G71, dar degrosarea se executa dea lungul partii frontale a piesei. Tot ceea ce trebuie sa faca programatorul este sa defineasca forma piesei prin programarea conturului piesei finisate si apoi sa apeleze acest contur din comanda G72 prin definirea corespunzatoare a lui P si Q. Toate avansurile, turatiile si sculele din secventa de definire a conturului sunt ignorate de apelarea G72. Toate comenzile F, S si T din linia de definire a ciclului G72, sau cele active la momentul executiei ciclului vor fi folosite pe tot parcursul ciclului de ebosare. In general dupa operatia de ebosare se executa operatia de finisare G70 care va apela aceeasi secventa PQ, iar la executia finisarii toate avansurile, rotatiile si sculele definite in secventa PQ vor fi in efect.

Exista doua tipuri de prelucrare a contururilor utilizate de catre comanda G72. Primul tip (TIP I) este cel in care axa Z nu-si modifica directia (semnul) pe tot parcursul conturului. Aceasta este ilustrata in figura 4.0-15. Acest tip de contur se numeste contur monotonic. Al doile tip (TIP II) de contur permite axei Z schimbarea directiei (sensului) . Pentru ambele tipuri I si II de definire a conturului axa X trebuie sa fie monotonica, adica nu-si poate schimba directia (semnul). Daca setarea 33 este pe Fanuc tipul I se selecteaza prin definirea unei deplasari numai pe X in blocul specificat de adresa P din apelarea G72. Se presupune a fi tipul II de prelucrare cand in blocul definit de adresa P exista o deplasare pe ambele axe X si Z. Daca setarea 33 este Yasnac tipul II este selectat prin includerea R1 in blocul de comanda G72.(Vezi tipul II pentru detalii)

Se poate opera in oricare dintre cele patru cadrane ale planului X-Z prin specificarea corespunzatoare a codurilor I, K, U si W. In figura 4.0-16 se indica semnele corecte ale acestor coduri de adresa pentru a se obtine conturul corect in cadranul dorit.

G72 consta intr-o etapa de degrosare si o etapa de finisare. Aceste doua etapa sunt executate un pic diferit pentru cele doua tipuri I si II. In general degrosarea consta in treceri repetate dea lungul axei X la avansul specificat. Faza de finisare consta intr-o trecere dea lungul conturului programat pentru eliminarea excesului de material lasat in urma fazei de degrosare, dar va lasa cantitatea de material programata pentru finisare pentru executia ciclui de finisare G70 posibil cu o scula de finisare. Pozitionarea finala pentru ambele tipuri este o revenire la punctul de start S.

In figurile prezentate, pozitia de start este pozitia curenta a sculei in momentul apelarii ciclului G72. Spatiul liber (de degajare) in planul X este rezultat din pozitia X a punctului de start si suma dintre U si valoarea optionala I lasata pentru finisare.

Figura 4.0-15 relatia dintre adrese G72

G72 Relatie intre codurile adresa

Detalii tipul I

Cand se specifica de catre programator tipul I se presupune ca conturul este monotonic in axa Z. Inainte de oricare prelucrare de degrosare conturul sculei definit de secventa SQ este verificat pentru monotonicitate conform codului G. Daca se gaseste vreo eroare se va genera o alarma.

Degrosarea incepe prin deplasarea de la pozitia de start S la punctul de inceput al primei treceri de degrosare. Toate trecerile de degrosare incep si se termina la pozitia planului X de degajare. Valoarea Z a fiecarei treceri de degrosare se determina prin adaugarea valorii specificate de D pozitiei curente a axei Z. Directia de aplicare D este data de de semnul lui U si W. Tipul de deplasare dea lungul planului X de degajare pentru fiecare trecere de degrosare este determinat de codul G din blocul cu numarul P. Daca blocul P contine codul G00 atunci deplasarea dea lungul planului X de degajare va fi rapida. Daca blocul P contine G01 atunci deplasarea se va face cu avansul de lucru valabil pentru G72. Degrosarea continua pana la atingerea valorii axei Z a pozitei din blocul P.

Fiecare trecere de degrosare este finalizata inainte de intersectia cu conturul programat lasandu-se valorile programate pentru finisarea ciclului de ebosare G72 si pentru ciclul de finisare G70. In acel moment scula se retrage la un unghi de 45o la o distanta specificata de setarea 73. Apoi scula se va deplasa rapid la planul de degajare X.

La terminarea degrosarii scula se va deplasa dea lungul conturului pentru a-l curata dupa degrosare.Daca sunt specificati I si K va exista si o a doua trecere de finisare a ciclului de degrosare paralel cu conturul.

Detalii tipul II

Daca se specifica tipul II de catre programator se permite o variatie non-monotonica a conturului PQ. Cu alte cuvinte axa Z isi poate modifica directia la definirea conturului PQ. Axa X trebuie insa sa aiba acelasi semn in permanenta precum directia initiala. Inainte de pornirea ciclului conturul PQ este verificat, iar in cazul unei probleme se va genera o alarma.

Valoarea axei Z dea lungul conturului nu trebuie insa sa depaseasca valoarea locatiei de start. Daca aceasta nu se intampla se va genera alarma 619 STROKE EXCEEDS START POSITION. Singura exceptie de la aceasta regula este pentru blocul Q.

In cazul in care setarea 33 este Yasnac specificarea tipului II se face includerea lui R1 in blocul de comanda G72. R1 trebuie specificat fara punct zecimal.

Daca setarea 33 este de tip Fanuc, selectia tipului II se face prin folosirea unei deplasari de referinta in ambele axe X si Z in blocul specificat de P.

Degrosarea este similara tipului I cu exceptia ca dupa fiecare trecere dea lungul axei X scula va urmari conturul definit de PQ. scula se va retrage apoi paralel cu axa Z o distanta data de setarea 73 (CAN CYCLE RETRACTION). Astfel degrosarea de tip II nu va lasa trepte in piesa inaintea finisarii putandu-se obtine eventual o finisare mai buna.

Un efect secundar al utilizarii torantei pe X pentru finisare sau a tolerantei lasate pentru finisarea degrosarii este limitarea distantei pe verticala a trecerii intre cele doua parti ale scobiturii (in fond marimea scobiturii pe axa X). Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare decat dublul sumei dintre tolerantele lasate pentru finisare.

De exemplu daca conturul G72 de tipul II contine urmatoarele blocuri:...X-5. Z-5.X-5.1 Z-5.1X-8.1 Z-3.1...

atunci cea mai mare toleranta pentru finisare ce poate fi specificata va fi 0.999, deoarece distanta pe verticala intre punctul de start al blocului 2 si punctul opus lui aflat pe contur in blocul 3 este de 0.2. Daca s-ar specifica o toleranta mai mare va rezulta o suprataiere. Deoarece tolerantele sunt in general mici in comparatie cu scobiturile aceste probleme ar putea fi intalmite doar la curbe complexe alcatuite din segmente de dimensiuni mici.

Compensarea razei sculei in cadrul degrosarii se aproximeaza prin ajustarea tolerantei de finisare a degrosarii in concordanta cu raza si cu tipul sculei. Astfel limitarea care se aplica tolerantei de finisare se aplica de asemenea si sumei dintre toleranta si raza sculei.

___________________________________________________________________ ATENTIE! Daca ultima prelucrare a conturului PQ este o curba non-monotonica

folosirea unei tolerante pentru finisare (parametrul U) poate provoca o

suprataiere. Pentru a se evita aceasta se poate adauga o scurta retragere.___________________________________________________________________________

EXEMPLU PROGRAM DESCRIERE

RapidAvans lucru

Contur programPozitie Start

Bloc StartBloc final

Toleranta finisare

Toleranta degrosare

Contur program

Toleranta degrosare (I,K)

Toleranta finisare (U,W)

G72 Ciclu ebosare O.D./I.D. (interior/exterior)

G73 Ciclu de ebosare pe contur oarecare Grupa 00

D numarul trecerilor de ebosare, numar pozitiv*F avansul de lucru folosit in secventa PQI marimea si directia pe axa X a tuturor trecerilor de ebosare , masurare pe razaK marimea si directia pe axa Z a tutror trecerilor de ebosareP numarul blocului de inceput al secventei de definire a conturului de ebosareQ numarul blocului de sfarsit al secventei de definire a conturului de ebosare*S rotatia spindelului utilizata in secventa PQ din G73*T scula si offsetul folosit in secventa PQ din G73*U marimea si directia pe axa X a valorii pastrate pentru ciclul de finisare, masurare pe diametru*W marimea si directia pe axa Z a valorii pastrate pentru ciclul de finisare

* indica optional

Figura 4.0-16 G73

RapidAvans lucruContur programPozitie StartBloc StartBloc final

Toleranta finisare

Toleranta degrosare

G73 Ciclu de ebosare pe contur oarecare

Contur program

Ciclul inregistrat G73 poate fi utilizat pentru degrosarea materialelor cu proprietati mai deosebite, de ex. fonta. Acest ciclu presupune ca nu exista material, sau ca materialul a fost indepartat in prealabil pana la o anumita distanta fata de conturul final care este programat in secventa PQ.

Prelucrarea incepe de la pozitia curenta, pozitia de start, cu avans rapid sau cu avans de lucru spre punctul de pornire de pe contur. Tipul de apropiere fata de contur este stabilt de prezenta G00 sau G01 in blocul P. Prelucrarea continua paralel cu conturul programat. Cand se atinge blocul Q se executa o miscare rapida de retragere spre pozitia de start, la care se adaugaoffsetul pentru cea de a doua trecere. Trecerile de degrosare continua in acest mod de un numar de ori specificat in D. Dupa executarea ultimei treceri scula va reveni in punctul initial S.

Toate avansurile (F), turatiile (S), sau comenzile de schimbare scula (T) aflate in secventa PQ sunt ignorate ramanad active doar cele definite in blocul G73 sau anterior.

Offsetul la care se executa prima trecere este de U/2 + I pentru axa X si de W + K pentru axa Z. Fiecare trecere urmatoare se va apropia incremental de conturul final cu valoarea de I/D –1 pentru axa X si K/D –1 pentru axa Z. Ultima trecere va lasa intotdeauna materialul necesar finisarii U/2 pentru axa X si W pentru axa Z. Acest ciclu se presupune a se utiliza impreuna cu ciclul de finisare G70.

Conturul programat PQ nu trebuie sa fie monotonic pe X sau Z, dar trebuie avuta o atentie deosebita pentru ca materialul existent sa nu intre in coliziune cu scula in timpul deplasarilor de apropiere si de departare.

Valoarea D trebuie sa fie un numar intreg si pozitiv. Daca valoarea D include un numar zecimal se va genera o alarma.

Se pot executa prelucrari in toate cele patru cadrane ale planului ZX prin folosirea corespunzatoare a semnelor pentru U, I, W si K. Vezi figura 4.0-16.

Axa X Axa Z Scula se apropie din acest cadran

U I W K+ + + + I+ + - - II- - - - III- - + + IV

G74 Ciclu de canelare frontala, gaurire adanca Grupa 00

*D Degajarea sculei la revenirea la planul de start, valoare pozitiva*F avans de lucru*I increment pe axa X intre doua cicluri patrundere, valoare pozitiva pe razaK increment pe axa Z intre doua patrunderi intr-un ciclu*U increment pe axa X pentru cea mai adanca patrundere, valoare cu semn pe diametruW increment pe axa Z pentru adancimea totala, valoare cu semn*X valoarea absoluta pe X pentru cea mai adanca patrundere, valoare cu semn pe diametruZ valoarea absoluta pe Z pentru adancimea finala, valoare cu semn

* indica optional

G74 Ciclu de canelare frontala, gaurire adanca

Figura 4.0-17 G74Ciclul inregistrat G74 poate fi folosit pentru realizarea canelurilor frontale, pentru gaurire adanca, sau pentru

strunjire cu pauza de evacuare a spanului. Cu acest ciclu inregistrat se poate executa fie o patrundere in centrul spindelului fie o serie de gauriri.

Cand se adauga blocului de comanda un cod X sau U, iar X nu este pozitia curenta se vor realiza cel putin doua patrunderi. Una va fi la pozitia X specificata, iar cealalta la pozitia curenta. Codul I este distanta incrementala pe axa X intre doua cicluri de patrundere. La specificarea adresei I se vor executa multiple cicluri de patrundere, egal distantate intre pozitia de start S si pozitia X. Daca distanta dintre S si X nu este un mutiplu a lui I atunci ultimul interval de pe axa X va fi mai mic decat I.

Daca blocul G74 specifica si parametrul K atunci se va efectua cate o patrundere la fiecare interval specificat de K , retragerea va fi cu avans rapid in directie opusa avansului de lucru la o distanta data de setarea 22. Codul D poate fi folosi pentru realizarea de caneluri sau strunjiri si va realiza o degajare fata de piesa pentru revenirea la planul de start S.

RapidAvans lucruContur programPozitie Start

Bloc final

Retragere(Setarea 22) Rapid

G74 Exemplu de ciclu de canelare frontala (o trecere)

RapidAvans lucru

Canelura

Scula

EXEMPLU PROGRAM DESCRIERE

EXEMPLU PROGRAM DESCRIERE

Scula

G74 Exemplu de ciclu de canelare frontala (treceri multiple)

RapidAvans lucruContur programCanelura

G75 Ciclu de canelare O.D./I.D. (interior/exterior) Grupa 00

*D degajarea sculei la revenirea la planul de start , marime pozitiva*F avans de lucru*I incrementul pe X al patrunderilor succesive in cadrul ciclului, pe raza*K incrementul pe Z intre doua cicluri de patrundere*U distanta incrementala pe X la adancimea finala a patrunderiiW distanta incrementala pe Z pana la ultimul ciclu de patrundere, marime cu semn*X pozitia in coordonate absolute pe X a adancimii finale de patrundere a ciclului, pe diametru, cu semnZ pozitia in coordonate absolute pe Z a ultimului ciclu de patrundere, marime cu semn* indica optional

G75 Ciclu de canelare O.D./I.D. (interior/exterior)

RapidAvans lucruContur programPozitie StartBloc StartBloc final

Figura 4.0-18 G75

Ciclul G75 poate fi utilizat pentru o canelare exterioara cu pauza de evacuare a spanului. Cu acest ciclu se poate executa fie oun singur ciclu de patrundere pentru realizarea unei caneluri, fie o serie de cicluri de patrundere pentru executarea unor caneluri mutiple.

Daca blocului G75 i se adauga Z, sau W, iar Z nu este pozitia curenta atunci vor fi executate cel putin doua cicluri de patrundere. Una va fi la pozitia Z specificata, iar cealalta la pozitia curenta. Codul K este distanta incrementala pe axa Z intre doua cicluri de patrundere. La specificarea adresei K se vor executa multiple cicluri de patrundere, egal distantate intre pozitia de start S si pozitia Z. Daca distanta dintre S si Z nu este un mutiplu a lui K atunci ultimul interval de pe axa Z va fi mai mic decat K.

Daca blocul G75 specifica si parametrul I atunci se va efectua cate o patrundere la fiecare interval specificat de I , retragerea va fi cu avans rapid in directie opusa avansului de lucru la o distanta data de setarea 22.

Codul D poate fi folosi pentru realizarea de caneluri si va realiza o degajare fata de piesa pentru revenirea la planul de start S.

EXEMPLU PROGRAM DESCRIERE

G75 Exemplu de ciclu de canelare O.D./I.D. (o trecere)

Rapid

Avans lucru

Canelura

Scula

In continuare se prezinta un exemplu de program G75 cu treceri multiple:

EXEMPLU PROGRAM DESCRIERE

Scula

CaneluraAvans lucru

Rapid

G75 Exemplu de ciclu de canelare O.D./I.D. (treceri multiple)

G76 Ciclu filetare, Treceri multiple Grupa 00

*A Unghiul varfului sculeiD adancimea de taiere a primei treceriF(E) avans de lucru, pasul filetului*I conicitatea filetului, masura pe razaK Inaltimea dintelui filetului, defineste numarul de treceri, masura pe raza*U distanta incrementala pe axa X de la Start la adancimea maxima a diametrului filetului.*W distanta incrementala pe axa Z de la Start la lungimea maxima a filetului*X pozitia in coordonate absolute pentru axa X a adancimii maxime a diametrului filetului.*Z pozitia in coordonate absolute pentru axa Z a lungimii maxime a filetului* indica optional

Setarea 95/96 determina marimea samfrenului/unghiului; M23/M24 activeaza/dezactiveaza samfrena-rea. Vezi figura 4.0-19.5

G76 Ciclu de filetare, treceri multiple

Figura 4.0-19 G76

Ciclul inregistrat G76 poate fi utilizat atat pentru filetari drepte, cat si pentru filetari conice. Cu ciclul G76 programatorul poate comanda intr-o maniera foarte usoara treceri multiple dea lungul filetului. Natura solicitarii sculei si implicit a uzurii poate fi controlata de codul P. Astfel ascest cod P poate specifica care parte a dintelui sculei sa fie activa, si poate specifica si cat material se indeparteaza.

Inaltimea dintelui filetului este specificat de catre K si este o marime pozitiva. Inaltimea filetului se defineste ca distanta de la varful dintelui la baza acestuia. Inaltimea la care se va realiza filetul va fi K mai putin valoarea tolerantei pentru finisare. Aceasta valoare este stabilita de catre setarea 86 ( THREAD FINISH ALLOWANCE) iar valoare implicita este 0.

Conicitatea filetului este specificata de I. Ea este masurata de la pozitia finala X, Z a punctului T la pozitia F. Un filet conic conventional O.D. (exterior) va avea valoarea I negativa.

Adancimea primei treceri a filetului este specificata de D. Acesta determina implicit si numarul de treceri pana la finalizarea filetului bazandu-se pe valoarea K a inaltimii filetului si pe metoda de prelucrare selectata.Adancimea ultimei treceri a filetului poate fi controlata de setarea 86 (THREAD FINISHING ALLOWANCE). Pentru fiecare dintre metodele specificate de catre P ultima valoare a trecerii nu va depasi aceasta valoare. Valoare implicita este .001 inch/.01 mm.

Unghiul varfului sculei de filetare este A. Valoarea acestuia poate fi in domeniul 0 la 120o. Daca nu se specifica parametrul A acesta se presupune a fi 0.

Codul F determina avansul de lucru pentru filetare. Este intotdeuna o buna metoda pentru filetare activarea G99 (avans pe rotatie) inainte de executia ciclului inregistrat de filetare. In acest caz codul F va fi chiar pasul filetului.

Se poate programa optional ca la finalizarea filetului sa fie executat automat un samfren. Marimea acestuia precum si unghiul sunt determinate de Setarea 95 (THREAD CHAMFER SIZE) respectiv Setarea 96 (THREAD CHAMFER ANGLE). Marimea samfrenului este calculata in numar de spire de filet, astfel incat daca valoarea setarii 95 este 1.000, iar avansul este de .05 va rezulta un samfren de .05 inch. Un samfren poate imbunatati infatisarea si functionalitatea unui filet care ar trebui realizat pana la un umar. Daca nu se doreste realizarea samfrenului acesta se va elimina prin specificarea valorii 0.000 pentru marimea samfrenului din setarea 95. Valoarea implicita a acestei setari este 1.000, iar unghiul implicit (setarea 96) este de 45o. Vezi figura 4.0-19.5.

RapidAvans lucruContur programPozitie Start

TintaDiametru final

UnghiZona prelucrata

G76 Filet cu/fara samfren

Figura 4.0-19.5

Nota: Setarea 95 si 96 afecteaza marimea si unghiul samfrenului finalVezi nota

G76 Metode de taiere

Toleranta finisare

Setarea 86

Varf cutit Trecera minima Setarea 99

P1: taiere pe un front, incarcare constanta

Figura 4.0-20 G76 Metode de taiere

In continuare se descrie patru metode compatibile Fanuc de taiere a filetului valabile pentru controlerul Haas.

P1 TAIERE PE UN SINGUR FRONT, INCARCARE CONSTANTA PE SCULAD specifica adancimea de taiere a primei treceri. Toate trecerile succesive vor fi determinate de ecuatia D*sqrt(n) unde n este trecerea n dea lungul filetului. Frontul activ al sculei va realiza singur toata prelucrarea.

___________________________________________________________________NOTA: P2 TAIERE CU AMBELE FRONTURI, INCARCARE CONSTANTA

P3 TAIERE CU UN SINGUR FRONT, ADANCIME CONSTANTA DE TAIEREP4 TAIERE CU AMBELE FRONTURI, ADANCIME CONSTANTA DE TAIEREImplementari viitoare. Implicit este P1.

G76 Ciclu de filetare, treceri multiple

RapidAvans lucruContur programPozitie StartBloc StartBloc finalToleranta finisareNota: Raza a fost calculata folosind compensarea varfului sculei

EXEMPLU PROGRAM DESCRIERE

Exemplu de filet cu mai multe inceputuri

Se pot realiza cu ajutorul strungurilot CNC si filete cu mai multe inceputuri. Pentru aceasta trebuie modificat punctul de start pentru fiecare inceput.

Astfel se poate modifica exemplul anterior pentru a se realiza un filet cu mai multe inceputuri. Pentru calcularea punctelor suplimentare de start avansul (F0.0714) va fi divizat cu numarul de inceputuri (3) rezultand .0714 / 3 = .0238. Aceasta valoare este apoi adaugata punctului inital de start (linia 2) pentru a se stabili unrmatorul punct de start (linia4). Pentru calcularea celui de al treilea punct de start (linia 6) se va adauga din nou aceeasi valoare celui de al doilea punct de start (linia 4).

In continuare se prezinta un cuprins al ciclilor inregistrati utilizati de controlerul Haas pentru strunguri.

Cod GSpindel la start

Gaurirepe axa Z

Operatie lafundul gaurii

Retragerepe directia Z

Aplicatie

G81 -- avans nimic rapidgaurire rapida

centrare

G82 -- avans dwell rapid alezare inversa

G83 -- intermitent dwell rapid gaurire adanca

G84 CW avans spindle CCW rapid filetare

G85 -- avans nimic rapid alezare

G86 CW avans stop spindle rapid alezare

G87 CW avans stop spindle manual/rapid alezare inversa

G88 CW avans dwell, apoi manual/rapidalezare inversa

cu oprire

G89 -- avans dwell avans alezare

G184 CCW avans spindle CW avans filetare stanga

Un ciclu inregistrat este limitat sa opereze pe axa Z, ceea ce inseamna ca singurul plan posibil de lucru este G18. Ciclul inregistrat va fi executat pe axa Z la fiecare noua pozitia a axei X.

Existe cinci operatii implicate in fiecare ciclu inregistra:

1. Pozitionarea axei X2. Deplasare rapida la planul R de referinta.3. Operatia de patrundere la fundul gaurii4. Retragere la planul R5. Deplasare rapida la punctul initial

____________________________________________________________________NOTA: De cate ori se nacesita repetarea unei oepratii se poate specifica numarul de repetitii

in codul L. Numarul de repetitii (L) nu va fi utilizat pentru urmatorul ciclu inregistrat

In timp ce este activ ciclul inregistrat nu se pot utiliza codurile M de comanda a spindelului.

Cicli inregistrati cu scule rotative.Cicli inregistrati G81, G82, G83, G85, G89 pot fi utilizati pentru scule rotative prin schimbarea parametrului 315 bit 1 NO SPIN CAN pe valoarea 1. Acest parametru va impiedica rotirea spindelului in timpul executiei vreunuia dintre cicli inregistrati enumerati. Daca acest bit este pe 1 este resposabilitatea utilizatorului sa activeze spindelul utilizat inainte de executia ciclului inregistrat, atata timp cat programele anterioare care foloseau cicli inregistrati trebuiau sa fie EXPLICIT verificate asupra faptului ca spindelul principal este comandat. De remarcat ca cicli G86, G87 si G88 nu pot fi utlilizati cu scule rotioare. Daca parametrul 315 bitul NO SPIN CAN este zero cicli inregistrati opereaza normal prin utilizarea spindelului principal.

G80 Anulare cicli inregistrati Grupa 09*

Acst cod este modal si consta in dezactivarea oricarui ciclu inregistrat pana la definirea altui ciclu. De remarcat ca G00 sau G01 vor dezactiva de asemenea un ciclu inregistrat.

G81 Ciclu inregistrat de gaurire (centrare) Grupa 09

F avansul de lucru*L numarul de repetitiiR pozitia planului de referinta R*W distanta incrementala pe Z*X comanda optionala de pozitionare pe X*Z pozitia fundului gaurii

* indica optional

Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G82 Ciclu inregistrat de gaurire cu pauza Grupa 09

F avansul de lucru*L numarul de repetitiiP timpul dwell (de asteptare) la fundul gauriiR pozitia planului de referinta RW distanta incrementala pe Z*X comanda optionala de pozitionare pe X*Z pozitia fundului gaurii

*indica optional

G81 Ciclu inregistrat de gaurire Rapid

Avans lucruInceput sau final patrundere

Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G83 Ciclu normal da gaurire adanca Grupa 09F avansul de lucru*I marimea primei patrunderi*J valoare de decrementare a patruderilor succesive*K valoarea minima a patrunderii*L numarul de repetitii*P timpul dwell (de asteptare) la fundul gaurii*Q valoarea patrunderii, marime incrementalaR pozitia planului de referinta R*W distanta incrementala pe Z*X comanda optionala de pozitionare pe X*Z pozitia fundului gaurii

* indica optional

G82 Ciclu inregistrat de gaurire cu pauza

G82 Ciclu normal de gaurire adanca

Rapid

Avans lucruInceput sau final patrundereDwell (asteptare)

Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

Daca se specifica I, J si K modul de operare al ciclului se schimba. Prima patrundere va avea valoare I, iar patrunderile ulterioare vor fi reduse cu valoarea J, dar nu mai mult decat K care va ramane valoarea minima a patrunderii.

Setarea 52 modifica de asemenea modul de operare al ciclului G83, si anume revenirea la planul R. Cei mai multi programatori seteaza pozitia planului R mult deasupra pentru a se asigura ca miscarea de revenire executa si evacuarea corecta a spanului, dar aceasta va provoca o irosire de timp la prima trecere cand se executa o miscare cu avans de lucru incepand de la planul R. De aceea daca setarea 52 este suficienta pentru evacuarea corecta a spanului din gaura, atunci planul R se poate seta mult mai aproape de piesa ce urmeaza a fi gaurita. La revenirea la planul R axa Z se va deplasa deasupra planului R cu valoarea din aceasta setare (52).

Setarea 22 este valoarea pe axa Z de la care se porneste cu avans de lucru pentru a se ajunge in punctul final al patrunderii precedente. G84 Ciclu inregistra de filetare Grupa 09

F avansul de lucruR pozitia planului de referinta R*W distanta incrementala pe Z*X comanda optionala de pozitionare pe X*Z pozitia fundului gaurii

* indica optional

G82 Ciclu inregistrat de filetare

Inceput sau final patrundereDwell (asteptare)

Avans lucruRapid

RapidAvans lucru

Spindel inainteInceput sau final patrundere

Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

Nu este necesara comanda de rotire CW (in sensul acelor de ceasornic) inaintea ciclui inregistrat. Controlerul face aceasta in mod automat.

Avansul de lucru este chiar pasul filetului. Acesta se poate calcula impartind pe 1 la numarul de spire.

Exemplu: 20 pas 1/20 = .05 viteza de avans18 pas 1/18 = .0555 viteza de avans16 pas 1/16 = .0625 viteza de avans

Pentru tarozi metrici, se divide pasul cu 25,4

Exemplu: M6 x 1 = F.03937M8 x 1.25 = F.0492

G85 Ciclu inregistrat de alezare Grupa 09

F avansul de lucru*L numarul de repetitiiR pozitia planului de referinta R*U distanta incrementala pe X*W distanta incrementala pe Z*X comanda optionala de pozitionare pe X*Z pozitia fundului gaurii

*indica optional

Spindel inapoi

G85 Ciclu inregistrat de alezare Rapid

Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G86 Ciclu inregistrat de alezare cu stop Grupa 09

F avansul de lucru*L numarul de repetitiiR pozitia planului de referinta R*U distanta incrementala pe X*W distanta incrementala pe Z*X comanda optionala de pozitionare pe X*Z pozitia fundului gaurii

*indica optional

G86 Ciclu inregistra de alezare cu stop

Avans lucruInceput sau final patrundere

RapidAvans lucru

Inceput sau final patrundere

Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G87 Ciclu inregistrat de alezare si retragere manuala Grupa 09

F avansul de lucru*L numarul de repetitiiR pozitia planului de referinta R*U distanta incrementala pe X*W distanta incrementala pe Z*X comanda optionala de pozitionare pe X*Z pozitia fundului gaurii

*indica optional

G87 Ciclu inregistrat de alezare cu retragere manuala

Spindel inainte

Stop Spindel

Rapid

Avans lucru

Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G88 Ciclu inregistrat de alezare si asteptare, retragere manuala Grupa 09

F avansul de lucru*L numarul de repetitiiP timpul dwell (de asteptare) la fundul gauriiR pozitia planului de referinta R*U distanta incrementala pe X*W distanta incrementala pe Z*X comanda optionala de pozitionare pe X*Z pozitia fundului gaurii

*indica optional

Inceput sau final patrundereStop Spindel

Depl. manuala

Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G89 Ciclu inregistrat de alezare cu asteptare Grupa 09

F avansul de lucru*L numarul de repetitiiP timpul dwell (de asteptare) la fundul gauriiR pozitia planului de referinta R*U distanta incrementala pe X*W distanta incrementala pe Z*X comanda optionala de pozitionare pe X*Z pozitia fundului gaurii

*indica optional

G88 Ciclu inregistrat de alezare cu asteptare si retragere manuala

G89 Ciclu inregistrat de alezare cu asteptare

RapidAvans lucru

Inceput sau final patrun.

Stop SpindelDepl. manuala

Dwell

RapidAvans lucru

Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

Cicli inregistrati modali (G90, G92, G94)

Cicli modali inregistrati seamana cu G00 si G01 ptrin aceea ca ei trebuiesc specificati o singura data si raman activi pana la definirea unui alt cod G din aceeasi grupa. Odata activat ciclul el va fi executat la fiecare noua specificare a unuia dintre parametri sai, in special I, K, U, W, X, sau Z. Daca L0 se include in blocul de definitie a ciclului el nu va executat in acel moment. Cicli inregistrati modali pot fi utilizati la strunjiri simple sau acolo unde alti cicli inregistrati mai complecsi nu pot fi folositi.

G90 Ciclu de strunjire O.D./I.D. (interior/exterior) Grupa 01

F(E) avans de lucru*I marimea conicitatii pe X, pe raza, marime cu semn*U distanta incrementala pe X la pozitia finala T, pe diametru*W distanta incrementala pe Z la pozitia finala T

DwellInceput sau final patrundere

X pozitia finala T in coordonate absolute pe XZ pozitia finala T in coordonate absolute pe Z* indica optional

Figura 4.0-21 G90

G90 este modal si poate fi folosi pentru strunjiri simple. Fiind modal el poate fi programat pentru treceri multiple prin simpla specificare a pozitiilor finale X pentru fiecare trecere succesiva.

Strunjirile drepte pot fi realizate prin specificarea doar a lui X, Z si F. Adaugand parametrul I se poate strunji conic. Marimea conicitatii I are ca referinta punctul final T. Acesta rezulta deci din adaugarea valorii I valorii X, vezi figura 4.0-20.

Se poate lucra in oricare dintre cele patru cadrane prin programarea corespunzatoare a lui U, W, X si Z. Conicitatea poate fi pozitiva sau negativa. Selectarea semnului nu este intuitiva. Figura 4.0-22 reprezinta cateva exemple ale valorilor necesare pentru lucrul in fiecare dintre cele patru cadrane.

G90 Ciclu de strunjire O.D./I.D. (interior/exterior

G 90 / 92 Relatia dintre codurile de adresa

RapidAvans lucruContur programPozitie StartPozitie Finala

Toleranta finisareToleranta taiere

Figura 4.0-22 Relatia intre codurile adresa

G92 Ciclu de filetare Grupa 01

G92 este modal si poate fi folosi pentru filetari simple. Fiind modal el poate fi programat pentru treceri multiple prin simpla specificare a pozitiilor finale X pentru fiecare trecere succesiva.

Filetele drepte pot fi realizate prin specificarea doar a lui X, Z si F. Adaugand parametrul I se poate fileta conic. Marimea conicitatii I are ca referinta punctul final T. Acesta rezulta deci din adaugarea valorii I valorii X, vezi figura 4.0-22.

La sfarsitul filetarii se poate executa automat un samfren inante de pozitia finala T. Marimea implicita a acestui samfren este de un filet, iar unghiul de 45o. Aceste valori pot fi insa modificate prin setarea 95, respectiv setarea 96.

In cadrul programarii incrementale, semnul variabilelor U si W depinde de directia conturului. De exemplu, daca directia de realizare a conturului este negativ pentru axa X, atunci valoarea U este negativa.

___________________________________________________________________Nota: Domeniul pentru pasul filetelor, limitarea turatiei spindelului, etc. sunt aceleasi ca pentru ciclul de filetare G32.

F(E) avans de lucru, pasul filetului*I marimea conicitatii pe X, pe raza, marime cu semn*U distanta incrementala pe X la pozitia finala, pe diametru*W distanta incrementala pe Z la pozitia finalaX pozitia finala in coordonate absolute pe XZ pozitia finala in coordonate absolute pe Z* indica optional

Setarea 95 / 96 determina marimea / unghiul samfrenului. M23 / M24 activeaza / dezactiveaza executia samfrenului.Vezi figura 4.0-19.5

G92 Ciclu de filetare

G 92 Exemplu taiere filet – filetare 1’’ - 12

G92 ciclu fe filetare

EXEMPLU PROGRAM DESCRIERE

G94 Ciclu de strunjire frontala Grupa 01

F(E) avans de lucru*K marimea conicitatii pe Z, marime cu semn*U distanta incrementala pe X la pozitia finala T, pe diametru*W distanta incrementala pe Z la pozitia finala TX pozitia finala T in coordonate absolute pe XZ pozitia finala T in coordonate absolute pe Z* indica optional

RapidAvans lucruContur programPozitie Start

Pasul filetului

Figura 4.0-23 G94

G94 este modal si poate fi folosi pentru strunjiri frontale simple. Fiind modal el poate fi programat pentru treceri multiple prin simpla specificare a pozitiilor finale Z pentru fiecare trecere succesiva.

Strunjirile drepte pot fi realizate prin specificarea doar a lui X, Z si F. Adaugand parametrul K se poate strunji conic. Marimea conicitatii K are ca referinta punctul final T. Acesta rezulta deci din adaugarea valorii K valorii Z, vezi figura 4.0-22.

Se poate lucra in oricare dintre cele patru cadrane prin programarea corespunzatoare a lui U, W, X si Z. Conicitatea poate fi pozitiva sau negativa. Selectarea semnului nu este intuitiva. Figura 4.0-24 reprezinta cateva exemple ale valorilor necesare pentru lucrul in fiecare dintre cele patru cadrane.

In cadrul programarii incrementale, semnul variabilelor U si W depinde de directia conturului. De exemplu, daca directia de realizare a conturului este negativ pentru axa X, atunci valoarea U este negativa.

G 94 Relatia dintre codurile de adresa

G 94 Ciclu de strunjire frontala

RapidAvans lucruContur programPozitie Start

Toleranta finisare

Pozitie Finala

Toleranta taiere

Figura 4.0-24 G94 Relatia intre codurile adresa

Comenzile pentru rotia spindelului (G96, G97)

G96 Activare viteza de aschiere constanta Grupa 12

Aceasta comanda controlerul sa mentina o viteza de aschiere constanta (viteza periferica) a piesei relativ la scula. Calcularea vitezei de aschiere se bazeaza pe distanta de varful sculei la mijlocul

spindelului. Aceasta este de fapt raza pe care se lucreaza. Viteza de aschiere se mentine constanta prin ajustarea turatiei la raza de lucru. G96 este modal. Codul S va fi folosit pentru specificarea vitezei aschiere. Valoarea S va indica astfel feet/minut cand setarea 9 este inch, sau metri/minut

cand setarea 9 este pe metric.Acest cod este modal.

G97 Anulare viteza de aschiere constanta Grupa 12

Acasta comanda controlerului sa nu ajusteze turatia spindelului in functie de raza de lucru. El este folosit pentru anularea orice comanda G96 activa. G97 este codul implicit din grupa 12 fiind activat automat la pornirea masinii sau la apasarea tastei RESET. G97 este modal. Cand G97 este activ orice comanda S va fi in rotatii pe minut (RPM).

Cicli inregistrati pentru functii auxiliare (G98, G99)

G98 Avans pe minut Grupa 10

Aceasta comanda modifica modul de interpretare a codului de adresa F. Cand acest cod este activ valoarea lui F indica inch/minut cand setarea 9 este Inch, si milimetri pe minut cand setarea 9 este Metric. Acest cod este modal.

G99 Avans pe turatie Grupa 10

Aceasta comanda modifica modul de interpretare a adresei F. Cand acest cod este activ valoarea F indica inch/turatie cand setarea 9 este pe Inch si milimetri/turatie cand setarea 9 este pe Metric. Acest cod este modal si este codul implicit de avans. Imagine oglindita programabila (G100, G101)

G100 Deazactivare imagine oglindita Grupa 00

G101 Activare imagine oglindita Grupa 00

X comanda optionala axa XZ comanda optionala axa Z

Cel putin o axa trebuie specificata.

Imaginea oglindita programabila poate fi activata si dezactivata individual pentru fiecare axa. Cele doua coduri G (G100 si G101) nu sunt modale dai starea de oglindire a fiecarei axe ramane modala. Cand o axa este oglindita acest lucru va fi indicat in partea de jos a ecranului. Cele doua coduri trebuiesc specificate intr-un bloc in care sa nu mai existe alt cod G. Blocul respectiv nu va provoca nici o deplasare. G101 va activa oglindirea axei care este specificata in blocul respectiv. Valoarile date pentru axele X si Z in cadrul blocului nu au nici un efect. De asemenea specificarea doar a lui G100 sau G101 (fara nici o axa) nu are nici un efect.

Oglindirea imaginii poate fi utila si pentru conversia programelor scrise pentru controlere mai vechi, in care valorile pozitive in mod normal apar ca valori negative.

Setarile 45 pana la 48 pot fi utilizate pentru oglindirea manuala a imaginii.

Iesire programabila pe portul serial RS-232 (G102)

G102 Iesire programabila pe RS-232

*X comanda axa X*Z comanda axa Z

* indica optional

Iesirea programabila spre portul serial RS-232 permite trimiterea la respectivul port a coordonatelor de lucru ale celor doua axe. Acest cod G (G102) nu este modal afectand astfel doar blocul in care este programat. Acest cod trebuie folosit intr-un bloc de comanda fara nici un alt cod G si nu va provoca nici o deplasare. Valorile date pentru X sau Z nu au nici un efect. Se va trimite spre portul serial (acelasi folosit si pentru transferul programelor si rularea in mod DNC) o linie de text. Fiecare axa listata in comnda G102 este trimisa spre portul RS-232 in acelasi format in care axa respectiva este afisata in program.

Se pot transmite spatii intre adrese (setarea 41) sau caracterul EOB – sfarsit de bloc – (setarea 25). Valorile trimise spre portul serial sunt intotdeauna pozitiile curente ale axelor in sistemul de coordonate activ.

Se poate de asemenea digitiza o piesa prin folosirea acestui cod G si a unui program care sa palpeze piesa pe axele X-Z si folosind o sonda precum si cadul G31. Cand sonda atinge piesa urmatorul bloc trebuie sa fie G102 pentru a transmite pozitia X, si Z spre un computer extern care va memora pozitiile in vederea digitizarii.

Functia de limitare a interpretarii in avans (G103)

G103 Limitare interpretare in avans Grupa 00

P = 0-15 Numarul maxim de blocuri pe care controlerul le interpreteaza in avansG103 [P..]

“ Interpretare in avans “ este un termen folosit pentru a descrie ceea ce executa controlerul in timp ce masina lucreaza. O deplasare a masinii poate dura cateva secunde pentru a fi executata. Controlerul masinii poate profita de aceasta pentru a interpreta si pregati blocurile urmatoare inainte de executia lor. Se

salveaza astfel timp la executia blocurilor acestea fiin deja gata interpretate si pregatite rezultand in final o deplasare continua, neintrerupta a masinii la executia blocurilor. Interpretarea in avans este importanta si pentru calcularea pozitiilor in cazul activarii compensarii de raza a sculei.

Cand se programeaza G103 P0 se dezactiveaza limitarea interpretarii. Aceasta limitare se poate dezactiva si prin programarea lui G103 intr-un bloc fara nici o adresa P.

Daca se programeaza G103 Pn interpretarea in avans este limitata la n blocuri.

Daca compensarea sculei G41, sau G42 este activa nu sa va putea programa G103. Daca totusi aceasta se programeaza controlerul va genera o alarma.

G103 poate fi util pentru remedierea programelor ce folosesc macros. Expresiile macro sunt executate in mod normal in avans. Prin inserarea lui G103 P1 in program vor fi executate cu un singur bloc in avans fata de blocul curent, putandu-se urmari astfel executia lor.

G103 nu este o comanda compatibila Fanuc.

Selectarea originilor de lucru suplimentare

Sistemele de coordonate G110, G111 si G114-G129 Grupa 12

Aceste coduri vor selecta unul dintre cele 18 coordonate suplimentare de lucru din pagina de offseturi a masinii. Toate pozitiile urmatoare ale axelor vor fi referite la noul sistem de coordonate. Operarea acestor origini de lucru G110 pana la G129 este la fel cu G54 – G59.

G154 Selectia coordonatelor P1-99

Acest cod prevede inca 99 de coordonate de lucru aditionale. G154 cu o valoare P de la 1 la 99 va activa coordonatele de lucru aditionale respective. De exemplu G154 P10 va selecta coordonatele de lucru 10 din lista de coordonate de lucru aditionale aflata in memoria masinii. De remarcat totusi ca coordonatele de lucru G110 – G129 sunt aceleasi cu coordonatele de lucru G154 P1 – G154 P20 si pot fi selectate prin utilizarea ambelor metode. In modul de afisare “ Position “ se va afisa in partea din dreapta sus valoarea G154 Pxx in cazul in care aceasta este activa.

Acuratetea pozitionarii (G187)

G187 Controlul acuratetii Grupa 00

G187 se poate programa dupa cum urmeaza:G187 E0.01 (pentru a seta o valoare)

G187 (pentru a se reveni la valoarea din setarea 85)

Acest cod G este valabil numai la masinile echipate cu motoare de avans fara perii. G187 este utlizat pentru a selecta acuratetea cu care se prelucreaza la colt. Formatul comenzii G187 este G187 Ennnn, unde nnnn este acuratetea dorita. Coduri G pentru sculele rotitoare

G05 Controlul precis al rotatiei spindelului Grupa 00

R Rotirea spindelului, in grade.F avansul centrului sculei, in inch/min. (mm/min).*U comanda incrementala de deplasare pe axa X.*W comanda incrementala de deplasare pe axa Z.*X comanda in coordonate absolute de deplasare pe axa X.*Z comanda in coordonate absolute de deplasare pe axa Z.

* indica optional

Acest cod G este utilizat pentru a putea comanda mai precis miscarea spindelui, si este folost in special pentru realizarea canalelor. Orice deplasare specificata pentru X si Z se sincronizeaza cu rotatia spindelui. In mod curent rezolutia codului R este de .045o.

Rotatia spindelui va ramane constanta in tot timpul executiei comenzii G05 in timp ce avansul axelor va varia, daca va exista deplasare dea lungul axei X. Aceasta viteza de rotatie constanta se determina prin cititrea in avans a blocurilor in scopul stabilirii celei mai mari valori ale axei X intalnite in program in secventa in care comanda G05 este activa.

Valoarea cea mai mare de avans pe turatie care se poate specifica este de aproximativ 14.77. Aceasta inseamna ca nu se pot utiliza rotatii R ale spindeluli de valori mici in comparatie cu deplasarile axelor X si Z. De exemplu la o rotatie de 1.5O cel mai mare avans care poate fi specificat este de 14.77 * 1.5/360 = .0615 inch/rot ( 1.562 mm/rot). Reciproc, o deplasare pe X sau Z de .5 inch/rot (12.7 mm/rot) trebuie sa se completeze cu vel putin .5*360/14.77 = 12.195o.

Exemplu de canal frontal simplu executat cu G05

(se presupune ca gaura pilot este executata in prealabil)

Exemplu de canal excentric cu G05

Exemplu de taiere drapta (fatetare) cu G05

Comenzi G05multiple din bucla inclusa

G77 Ciclu fatetare (acest cod G este optional si este folosit cu scule rotitoare) Grupa 00

Nota: Acest ciclu este valabil numai pentru strunguri cu optiunea de scule rotitoare.

*I Unghiul primei fatete, in grade.J Distanta de la centru la fateta.*L Numarul de fatete de executatR Raza sculei*S Viteza de rotatie spindel*K Diametrul piesei

* indica optional

G77 cu specificarea L G77 cu specificarea K

Codul G77 poate fi folost pentru crearea unei sau mai multor fatete pe o piesa rotunda.

G77 poate opera in unul dintre cele doua moduri, depinzand de care parametri sunt specificati: codul K sau codul L. Daca se specifica codul K se va executa o singura fateta. Daca se specifica codul L se vor executa L fatete egale si dispuse echidistant pe tot diametrul piesei. L trebuie sa fie mai mare decat 3. (L2 nu este compatibil). Daca se doresc doua fatete se pot executa doua operatii simple de fatetare (parametrul K) la un unghi I intre ele. Daca se specifica simultan atat L cat si K se va genera alarma 339 (MULTIPLES CODES).

Valoarea J defineste distanta de la centrul piesei la centrul fatetei. Daca se specifica o valoare mai mare pentru J va rezulta o taiere mai mica. Acest lucru poate fi utlizat daca se doresc treceri separate de degrosare si de finisare. Cand se foloseste codul L se impune o atentie deosebita acordata verificarii ca distanta de la un colt la alt colt sa nu fie mai mica decat diametrul original al piesei, in caz contrar rezultand o ciocnire intre scula si piesa in timpul apropierii.

Valoare K specifica diametrul piesei. Daca se specifica un diametru mai mic decat piesa reala poate rezulta de asemenea o ciocnire intre scula si piesa in timpul apropierii.

Valoare R specifica raza sculei rotative activa. Este important ca aceasta valoare sa fie corecta deoarece ea foloseste la compensarea automata a sculei in timpul deplasarilor.

Valoarea S specifica turatia rpm. pe care o mentine spindelul in timpul executiei ciclului de fatetare. Valoarea implicita este 6. Aceasta valoare poate fi marita pentru piese de dimensiuni mai mici. Valori mai mari ale turatiei nu vor afecta planeitatea, dar pot afecta pozitia fatetelor. Pentru calcularea erorii maxime in grade se foloseste ecuatia rpm * 360 / 60000, sau rpm * .006.

Valoarea L permite specificarea fatelor multiple. De exemplu L4 specifica un patra, iar L6 specifica un hexagon.

Pozitie orientare spindle

Pozitie orientare spindle

Valoarea I specifica offsetul in grade al centrului primei fatete fata de pozitia zero a orientarii spindelui. Daca nu se specifica valoare I prima fateta va incepe la pozita zero. Aceasta este echivalent cu specificarea unei valori I egala cu jumatatea gradelor arcului ce corespunde fatetei. De exemplu un patrat la care nu se specifica parametrul I va fi la fel cu cel la care se specifica I de 45o.

Exemplu de fatetare cu G77: Se va taia o fateta de adancime jumatate de inch in partea frontala a piesei la un inch, piesa avand un diametru de patru inches, folosind o scula de diametru un inch.

Se taie un hexagon la fata piesei pe jumatate de inch, piesa avand un diametru de trei inch si folosind o scula de diametru un inch.

Deplasare G77

Deplasare G77

Taierea unei fatete de 3/8’’ la partea superioara si la partea inferioara a piesei, care a re doi inch diametru, folosind o scula de raza jumatate de inch:

Deplasare G77

Vezi de asemenea capitolul axa C pentru exemple ce utlizeaza axa C.

G95 Filetare (cu tarod) cu scula rotitoare (frontala) Grupa 09

F avans de lucruR pozitia planului RW distanta incrementala pe axa ZX comanda optionala de pozitionare pe axa X, pe diametruZ pozitia fundului filetului

G186 Filetare (cu tarod) pe stanga cu scula rotitoare (frontala) Grupa 09

F avans de lucruR pozitia planului RW distanta incrementala pe axa ZX comanda optionala de pozitionare pe axa X, pe diametruZ pozitia fundului filetului

Acest cod G este modal, adica el ramane activ pana la dezactivarea sa, sau pana la selectarea altui ciclu din aceeasi grupa. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca automat executia ciclului.

Nu este nevoie pornirea spindelui CW inaintea ciclului pentru ca controlerul face automat acest lucru.

Avansul de lucru pentru filetari este pasul filetului. Acesta se calculeaza prin impartirea lui 1 la numarul filetului.

Exemplu: 20 pas 1/20 = .05 avans

G95 / G186 Filetare cu scula rotitoare

Inceput, final patrundereSpindel inainte

RapidAvans lucru

18 pas 1/18 = .0555 avans16 pas 1/16 = .0625 avans

Pentru filete metrice se divide pasul cu 25.4

Exemplu: M6 x 1 = F.03937M8 x1.25 = F.0492

In mod normal filetarea se executa pe axa Z. G95 filetare cu scula rotitoare este similara cu G84 filetare rigida in sensul ca foloseste parametri F, R, X si Z cu urmatoarele deosebiri:

1. Spindelul principal trebuie sa fie blocat (M14) inaintea executiei comenzii G95, in caz contrar se va genera o alarma.

2. Controlerul trebuie sa fie in modul G99 AVANS PE TURATIE pentru executia corecta a filetului.

3. Comanda S (viteza de rotatie a spindelui) trebuie specificata anterior comenzii G95 din cauza ca turatia respectiva va fi folosita pentru controlul turatiei sculei rotitioare.

4. Axa X poate fi pozitionata intre valoarea zero masina si centrul spindelui. In cazul poztionarii axei sub centrul spindelui se va genera o alarma.

G184 Ciclu inregistrat de filetare pe stanga Grupa 09

F avans de lucru in inch/min. (mm/min.)R pozitia planului R*W distanta incrementala pe axa Z*X comanda de pozitionare pe axa X, *Z pozitia fundului filetului

* indica optional

Acest cod G este modal, adica el ramane activ pana la dezactivarea sa, sau pana la selectarea altui ciclu din aceeasi grupa. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca automat executia ciclului. La filetare avansul delucru este pasul filetului. Vezi exemplul G84.

Nu este nevoie pornirea CCW a spindelui inaintea executiei ciclului, pentru ca controlerul face acest lucru automat.

G184 Ciclu inregistrat de filetareAvans lucruRapid

Inceput, final patrundereSpindel inainte

Spindel inapoi

G195 Filetare radiala (vectoriala) cu scula rotitoare Grupa 00

X punctul de final al ciclului de filetare (optional) pe axa XF avans in inch (mm) / rotatie (G99)Z punctul final pe axa Z

G196 Filetare pe stanga vectoriala cu scula rotitoare Grupa 00

X punctul de final al ciclului de filetare (optional) pe axa XF avans in inch (mm) / rotatie (G99)Z punctul final pe axa Z

___________________________________________________________________________NOTA: G95 este doar filetare axial si permite utilizatorului specificarea planului R.

Aceste coduri G executa filetari cu scula rotitoare dupa o directie vectoriala. Ele nu sunt modale si nu permit definirea unui plan de referinta R.

Mai jos se prezinta un scurt exemplu cu G195

G195 / G196 Filetare vectoriala cu scula rotitoare RapidAvans lucru

Inceput, final patrun.Spindel inainte

G200 Indexare din mers Grupa 00

Acest cod G va provoca schimbarea de scula in timpul deplasarii dinspre piesa si a repozitionarii inapoi spre piesa salvandu-se astfel din timp.

Exemplu: G200 T202 U0.5 W0.5 X8. Z2.

U si W specifica o deplasare incrementala pe X si Z care se executa in timpul deblocarii turelei ( o miscare de cativa milimetri inainte). X si Z specifica pozitia la care se face deplasarea in timpul in

care turela se blocheaza din nou. Ambele deplasari sunt rapide. Pe scurt:

U optional, deplasare incrementala pe X la pozitia de s

5. CODURI M ( diferite functii )

Coduri M - rezumat -

Doar un singur cod M poate fi programat intr-un bloc al unui program.Toate codurile M pot avea efect si pot actiona , cand acestea se gasesc la un sfarsit de bloc.Intodeauna cand parametrul 278 bit – CNCR SPINDLE – este setat pe 1, un M03 ( pornire arbore ) va aparea la inceputul unui bloc.

M00 stop programM01 optional stop programM02 sfarsit de programM03 arbore inainteM04 arbore inapoiM05 stop arboreM08 pornire racireM09 oprire racireM10 strangere mandrinaM11 deschidere mandrinaM12 pornire jet de aer (optional)M13 oprire jet de aer (optional)M14 blocare , prindere arbore principalM15 deblocare sau deschidere arbore principalM17 rotirea turelei, intodeauna inainteM18 rotirea turelei, intodeauna inapoiM19 orientare arbore. P si R valori optionaleM21 paqpusa mobila inainteM22 papusa mobila inapoiM23 chamfren filet ONM24 chamfren filet OFFM30 sfarsit de program si revenireM31 conveior de span ,inainteM33 oprire conveior de spanM36 prinzator de piese – sus –(optional)M37 prinzator de piese – jos –(optional)M41 viteza redusa *M42 viteza marita *M43 turela deblocata (utilizat doar de personalul SERVICE )M44 turela blocata (utilizat doar de personalul SERVICE )M51-M58 optional utilizare M comutat pe pornit

M59 setare relee de iesireM61-M68 optional utilizare M comutat pe opritM69 liber relee iesireM76 dezactivare ecran (display )M77 activare ecran (display )M78 alarma, daca a fost gasit un semnal skipM79 alarma, daca nu a fost gasit un semnal skipM85 deschidere automata a usii (optional )

M86 inchidere automata a usii (optional )M88 pornire presiune marita de racire (optional )M89 oprire presiune marita de racire (optional )M93 start captare pozitie axeM94 stop captare pozitie axeM95 modul sleepM96 salt daca nu exista intrareM97 chemare de sub-programe localeM98 chemare de sub-programmeM99 intoarcere la sub-program M109 intrare utilizare interactivaM119 orientare contra arboreM121-128 utilizare optionala MM133 scula rotitoare conducatoare-inainte – (optional )M134 scula rotitoare conducatoare-inapoi – (optional )M135 oprire scula rotitoare conducatoareM143 contra-arbore inainte ( optional )M144 contra-arbore inapoi ( optional )M145 stop contra-arboreM154 activare axa C ( optional )M155 dezactivare axa C ( optional )

* Doar pentru SL 30 si SL 40.

NOTA :Urmatoarele coduri M vor fi expuse cand Setting 36 PROGRAM RESTART este validat :

M08 pornire racire M37 prinzator de piese OFFM09 oprire racire M41 viteza redusaM14 strangere arbore principal M42 viteza mareM15 deblocare armore principal M51 setare utilizari MM36 prinzator de piese ON M61-68 liber utilizari M

CODURI M - DESCRIERE DETALIATA-

M00 Stop Program

Codul M00 este utilizat pentru a opri un program. Deasemenea va opri arborele, racirea si interpretarea procesarii LOOK-AHEAD.Indicatorul de program va avansa la blocul urmator si se va opri.Un CICLU START va continua programul de la blocul urmator. Aditional M00 va opri motorul de la sculele rotitoare, daca aceasta optiune este prezenta si activa.Daca strungul este echipat cu usa automata, M00 va deschide usa, cu conditia ca parametrul 57 Safety Circuit sa fie setat pe 0, si parametrii 235, 236 si 251 sa fie setati corespunzator.

M01 Optional Program Stop

Codul M01 este identic cu M00 , cu exceptia ca OPTIONAL STOP sa fie comutat pe ON de pe panoul frontal. Un CICLU START va continua programul de la blocul urmator. Aditional M01 va opri motorul de la sculele rotitoare, daca aceasta optiune este prezenta si activa.Daca strungul este echipat cu usa automata, M01 va deschide usa, cu conditia ca parametrul 57 Safety Circuit sa fie setat pe 0, si parametrii 235, 236 si 251 sa fie setati corespunzator.

M02 Sfarsit de program

M02 va opri programul la fel ca M00 , dar indicatorul de program nu va avansa la blocul urmator.Nu va reseta indicatorul de program la inceputul programului , la fel cum o face M30.

M03 Arbore mers inainte

Codul M03 va porni rotirea arborelui in sensul normal al acelor de ceasornic, la viteza care a fost setata anterior, blocul va fi executat cu intarziere, pana cand arborele nu va ajunge la o viteza de cel putin 90% din viteza comandata.Daca bitul10 al parametrului 278 (CNRC SPINDLE ) este setat pe 1, atunci aceasta comanda este executata la inceputul blocului de executie, inaintea majoritatii codurilor M aflate.

M04 Arbore mers inapoi

Codul M03 va porni rotirea arborelui in sensul contrar acelor de ceasornic, la viteza care a fost setata anterior, blocul va fi executat cu intarziere, pana cand arborele nu va ajunge la o viteza de cel putin 90% din viteza comandata.Daca bitul10 al parametrului 278 (CNRC SPINDLE ) este setat pe 1, atunci aceasta comanda este executata la inceputul blocului de executie, inaintea majoritatii codurilor M aflate.

M05 Oprire arbore

Codul M05 este utilizat pentru oprirea arborelui, blocul are o intarziere pana cand arborele are o rotatie mai mica decat 10 RPM.

M08 Pornirea lichidului de racire

M08 va porni lichidul de racire, acest cod este performant la sfarsitul unui bloc.Asadar daca este comandata o miscare in acelasi bloc, pornirea lichidului de racire se va executa dupa miscarea respectiva.Presiunea scazuta a racirii, este verificata doar la inceputul unui program,asa ca presiunea scazuta nu va opri programul aflat in derulare.

M09 Oprirea lichidului de racire

M09 va porni lichidul de racire

M10 Strangere mandrina

Codul M10 este folosit pentru strangerea mandrinei. Este folosit doar cand M11 este folosit pentru deschiderea mandrinei.O intarziere este asigurata ,pentru a furniza un timp necesar de strangere al mandrinei, inaintea executarii blocului urmator. Acesta este parametrul 249 CHUCK CLAMP DELAY ;si este specificat in milisecunde. Implicit 500 pentru 5 secunde.

M11 Deschidere mandrina

Codul M11 este folosit pentru deschiderea mandrinei. O intarziere este asigurata ,pentru a furniza un timp necesar de strangere al mandrinei, inaintea executarii blocului urmator. Acesta este parametrul 250 CHUCK UNCLAMP DELAY ;si este specificat in milisecunde. Implicit 500 pentru 5 secunde. Daca arborele se afla in rotire, acesta va fi oprit , inainte de deschiderea mandrinei.

M12 Pornirea jetului de aer (optional)

Codul M12 este utilizat pentru activarea jetului de aer.Acest suflator de aer este optional si se porneste cu un cod M. Aditional M12 Pnnn ( unde nnn este in milisecunde )acesta va fi pornit pentru timpul specificat, si se opreste automat.

M13 Oprirea jetului de aer (optional)

Codul M13 este utilizat pentru activarea jetului de aer.Acest suflator de aer este optional si se opreste cu acest cod M.

M14 Strangere arbore principal

Acest cod M va strange( bloca ) arborele principal

M15 Deschidere arbore principal

Acest cod M va deschide( debloca ) arborele principal

M17 Rotirea turelei inainte

M17 este un cod modal, care roteste turela in directia inainte, cand se efectueaza o schimbare de scula. Cu toate ca majoritatea codurilor M actioneaza in ultima parte a unui bloc, M17 lucreaza impreuna cu alte comenzi in acelasi bloc.Aceasta inseamna ca urmatoarea comanda , va face ca turela sa avanseze spre scula nr. 1.N1 T0101 M17;Deoarece M17 este modal, orice sub-secventa T comandata , va rotii turela in directia inainte, la scula comandata.Descriere detaliata la Setting 97, TOOL CHANGE DIRECTION (directia de schimbare a sculei ).

M18 Rotirea turelei inapoi

M18 este un cod modal, care roteste turela in directia inapoi, cand se efectueaza o schimbare de scula. Cu toate ca majoritatea codurilor M actioneaza in ultima parte a unui bloc, M18 lucreaza impreuna cu alte comenzi in acelasi bloc.Aceasta inseamna ca urmatoarea comanda , va face ca turela sa se roteasca inapoi spre scula nr. 10.N1 T1010 M18;Deoarece M18 este modal, orice sub-secventa T comandata , va rotii turela in directia inapoi, la scula comandata.Descriere detaliata la Setting 97, TOOL CHANGE DIRECTION (directia de schimbare a sculei ).

M19 Orientarea arborelui( P si R valori optionale)

Codul M19 se foloseste pentru orientarea arborelui la o pozitie fixata. O valoare P poate fi adaugata ca optiune, aceasta va orienta arborele intr-un unghi particular ( in grade ). De Ex. M19 P270, va orienta arborele la 270 de grade. O valoare R va recunoaste pana la doua pozitii in partea dreapta a unui punct zecimal. Actuala acuratete de pozitionare a arborelui este limitata de rezolutia sistemului servo-encoder. Un M19 R123.45 va pozitiona arborele in unghiul specificat de valoarea R

M21 Papusa mobila inainte

M21 utilizeaza Setting 105, 106, si 107, pentru a muta punctul de oprire al papusii mobile ( HOLD POINT)

M22 Retragere papusa mobila

Codul M22 utilizeaza Setting 107 , pentru a muta papusa mobila la punctul de retragere.

M23 Executarea unui chamfren la filet

Codul M23 da comanda controlerului sa execute un chamfren la sfarsitul unei filetari , executate de G76 sau G92.Acesta este un cod M este un modal. El are efect atata timp cat nu este schimbat de M24.Referiri la Setting 95 si 96 in legatura cu marimea chamfrenului si unghiul acestuia. M23 nu este prezent la pornirea masinii si la resetare.

M24 Anularea unui chamfren la un filet

M24 comanda controlului masinii sa nu execute un chamfren la terminarea unei filetari G76 sau G98. Acest cod este modal . M24 poate fi anulat cu M23, reset sau cand se porneste cu POWER ON.M30 Sfarsit de program si Reset

Codul M30 se utilizeaza pentru a opri un program. Deasemenea opreste arborele si lichidul de racire.Indicatorul de program va fi resetat la primul bloc din program si se va opri. Contorul de piese va fi deasemenea oprit. M30 va anula offsetul cu lungimea sculei.

M31 Conveior de span –inainte-

M31 porneste motorul conveiorului de span in directia inainte. Directia inainte este definita de rotirea conveiorului in sensul de eliminare a spanului din incinta de lucru.Conveiorul nu se va roti atata timp cat usa este deschisa.Aceasta se poate regla din Setting bit 17 a parametrului 209 (CNVY DR OVRD ) a se vedea deasemenea Setting 114 si 115

M33 Oprire conveior

M33 va opri miscarea conveiorului.

M36 Prinzator de piese –sus- (optional )

Acest cod este utilizat pentru activarea prinzatorului de piese. Acesta va rotii prinzatorul de piese , in sens contrar acelor de ceasornic, in pozitia de prindere a piesei.

M37 Prinzator de piese –jos- (optional )

Acest cod se foloseste la dezactivarea prinzatorului de piese. Acesta se va rotii in sensul orar , si va iesi din perimetrul de lucru

M41 Viteza scazuta

M41se foloseste la selectarea vitezei scazute. Arborele se va opri cand se executa schimbarea de viteza. M41 este ignorat daca nu exista cutie de viteze.Masina va ramane in viteza initiala chiar daca este decuplata de la curent. La cuplarea masinii , aceasta va fi in aceiasi viteza in care a fost la decuplarea curentului.

M42 Viteza marita

M41se foloseste la selectarea vitezei marite. Arborele se va opri cand se executa schimbarea de viteza. M42 este ignorat daca nu exista cutie de viteze.Masina va ramane in viteza initiala chiar daca este decuplata de la curent. La cuplarea masinii , aceasta va fi in aceiasi viteza in care a fost la decuplarea curentului.

M43 Deblocare turela

Se foloseste doar de personalul SERVICE

M44 Blocare turela

Se foloseste doar de personalul SERVICE

M51-M58 Optional pentru utilizarea M (pornire)

Codurile M51 pana la M58 sunt optionale pentru utilizarea interfetelor. Acestea vor activa unul din releele de la 1132 pana la 1139 , si il va lasa activ.Acestea sunt releele asemanatoare folosite pentru M121- M128. Se utilizeaza M61-M68 pentru a le decupla. Tasta RESET va decupla toate aceste relee. A se vedea sectiunea 8M pentru informatii aditionale.

M59 Setare iesiri relee

Acest M cod valideaza diferite iesiri de relee. Sintaxa folosita este M59 Pnn, unde nn reprezinta numarul de relee ce urmeaza a fi pornite. O comanda M59 poate fi folosita pentru a pornii (anclansa) , oricare din iesirile releelor cuprinse in domeniul 1100 si 1155. De ex. M59 P1103 inseamna acelasi lucru cu # 1103 = 1, exceptand daca este procesat ca un cod M. Pentru a decupla un releu se utilizeaza M69. Acest cod M nu este un cod M in sine .El se foloseste pentru functiuni speciale, si trebuie strict monitorizat. Orice folosire gresita a acestei functiuni, va cauza serioase defectiuni si pagube masinii, si va duce la pierderea garantiei.

M61-M68 Optional utilizarea M ( decuplare )

Codurile M61 pana la M68 , sunt optionale pentru utilizarea interfetelor. Acestea vor dezactiva unul din releele de la 25 la 28.Acestea sunt identice cu releele folosite pentru M121 – M128.

M69 Iesiri libere relee

Acest cod M dezactiveaza direct diferitele iesiri de relee. Sintaxa folosita este M69 Pnn, unde nn reprezinta numarul de relee ce urmeaza a fi pornite. O comanda M69 poate fi folosita pentru aopri, oricare din iesirile releelor cuprinse in domeniul 1100 si 1155. De ex. M69 P1103 inseamna acelasi lucru cu # 1103 = 0, exceptand daca este procesat ca un cod M. Pentru a cupla un releu se utilizeaza M59. Acest cod M nu este un cod M in sine .El se foloseste pentru functiuni speciale, si trebuie strict monitorizat. Orice folosire gresita a acestei functiuni, va cauza serioase defectiuni si pagube masinii, si va duce la pierderea garantiei.

M76 Dezactivare afisare

Acest cod este utilizat pentru dezactivarea afisajului de pe ecran. Nu este necesar pentru performantele masinii

M77 Validare afisaj

Acest cod este utilizat pentru activarea afisajului de pe ecran. Este folosit doar atunci cand M76 a fost utilizat pentru dezactivare.

M78 Alarma cand se primeste un semnal SKIP

Acest cod se utilizeaza , pentru a genera o alarma cand se primeste un semnal skip.Acesta se foloseste in mod curent , cand un semnal skip nu este previzibil, si poate indica o coliziune cu o sonda de masurare. Acest cod poate fi plasat intr-un bloc, cu functiunea skip, sau in orice alta subsecventa a unui bloc. Functiunile skip sunt G31, G36 si G37

M79 Alarma cand nu se primeste un semnal SKIPAcest cod se utilizeaza , pentru a genera o alarma cand se primeste un semnal skip.Acesta se foloseste in mod curent , cand nu se primeste un semnal skip , si poate indica o eroare de pozitionare a sondeiAcest cod poate fi plasat intr-un bloc, cu functiunea skip, sau in orice alta subsecventa a unui bloc. Functiunile skip sunt G31, G36 si G37

M85 Deschidere automata a usii ( optional )

La strungurile prevazute cu usa automata, o comanda M85 va deschide usa , iar un M86 o va inchide.Pentru a putea folosi aceasta caracteristica , este nevoie de urmatoarea setare:Setting 51 DOOR HOLD OvERRIDE setat pe ONParametru 57 bit 31 DOOR STOP setat pe zeroSetting 131 AUTO DOOR setat pe ONControlul va emite un beep , cand usa este in miscare

M86 Inchidere automata a usii ( optional )

M88 Pornire presiune ridicata de racire ( optional )Parametrul 209 bit 24 trebuie setat pe 1, pentru functionarea acestei comenzi

M89 Oprire presiune ridicata de racire ( optional )Parametrul 209 bit 24 trebuie setat pe 1, pentru functionarea acestei comenzi

M93 Start Axis Pos Capture (captarea poz. Axei )M94 Stop Axis Pos Capture (oprire captarea poz. Axa)Acest cod M permite controlului sa capteze pozitia axei auxiliareFormatul este :

M93 Px Qx P este numarul axei. Q este un numar oarecare de la 0 la 63M94M93 ajuta controlul sa capteze o intrare oarecare specificata de valoarea Q , iar cand avanseaza , capteaza pozitia axei specificata de valoarea P. Pozitia este apoi copiata in macro variabilele ascunse 749. M94 opreste captarea. M93 si M94 sunt introduse pentru a putea lucra cu alimentatorul de bare, care utilizeaza o singura axa a controlerului la axa auxiliara V. P5 ( axa V ) si Q2 trebuie folosite pentru alimentatorul de bare.

M95 Modul Sleep

Modul Sleep este fondul pentru o asteptare mai lunga.Modul sleep poate fi folosit , atunci cand utilizatorul doreste ca masina lui sa inceapa singura sa se incalzeasca , dimineata inaintea inceperii programului .M95 ( hh:mm )Comentariul trebuie sa urmeze imediat dupa M95, si trebuie sa contina ,orele si minutele cat masina trebuie sa fie in repaus. De ex. daca ora actuala este 6pm , si utilizatorul doreste ca masina sa fie in repaus pana maine dimineata la ora 6 am, urmatoarea comanda trebuie scrisa ;M95 (12 :30 )Pana la 99 de ore pot fi specificate , pentru repausul masinii. Daca timpul specificat are un format incorect atunci va aparea o alarma 324 DELAY TIME RANGE ERROR. Cand masina este in repaus, va fi afisat urmatorul mesaj :

HAASSLEEP MODEREMAINING TIME nnn MIN.

Mesajul va fi re-afisat pe pozitii diferite ale ecranului, pentru ca utilizatorul sa poata vedea ca masina este in repaus. Acesta este un avantaj, pentru ca spotul care apare pe ecran nu « arde » continuu pe ecran.Daca a ramas mai putin de 1 minut , atunci afisajul se schimba in :

REMAINING TIME nn SEC.Daca utilizatorul apasa orice tasta , sau deschide usa , modul SLEEP se anuleaza, si programul activ asteapta la blocul urmat de M95, pana ce utilizatorul apasa tasta CYCLE START.Pentru ultimele30 de secunde, masina va emite BEEP si va afisa un mesaj aditional :

WAKE UP IN nn SECONDSCand timpul de repaus s-a sfarsit, programul activ va continua la blocul urmator lui M95.

M96 Salt, daca nu exista intrareAcest cod se utilizeaza pentru a testa diferite intrari pentru statutul 0.Cand acest bloc este executat, si semnalul de intrare specificat de Q este 0, se face o ramificatie la blocul specificat de P. Un cod Pnnnn trebuie combinat cu o linie de numere in acelasi program. Valoarea Q trebuie sa fie in domeniul cuprins intre 0 si 31.Aceasta corespunde unei intrari, aflate pe afisajul diagnostic, pe pagina superioara stanga, unde exista intrarea 0 si in dreapta jos unde exista 31.Q nu este necesar sa fie in blocul M96. Va fi utilizat ultimul Q

specificat.Aceasta comanda opreste randul cu functia LOOK AHEAD. Pana cand LOOK AHEAD nu este la sfarsit, M96 nu poate fi executat, cand compensarea de taiere este solicitata. M96 nu poate fi executat dintr-un program DNC principal. Daca doriti sa utilizati M96 in DNC, trebuie sa fie chemata o subrutina din programul DNC.Urmatorul este un exemplu de M96:N05 M96 P5 Q8 ( testare intrare usi,pana cand se inchid )N10 ( pornirea unor programme repetitive ).. ( program de prelucrare a piesei )N85 M21 ( executarea unei functiuni de utilizare externe )N90 M96 P10 Q27 (reluare la N10 daca intrarea de rezerva este 0 )M95 M30 ( daca intrarea de rezerva este 1 atunci este sfarsit de program)

M97 Chemarea unui sub- program local

Acest cod se foloseste pentru a chema o sub-rutina referitoare la un numar de linie N care se afla in interiorul aceluiasi program si este listata dupa M30. Codul P nnnn este necesar, si trebuie sa combine o linie de numere in acelasi program.Acesta se foloseste pentru o sub-rutina simpla intr-un program, si nu necesita complicarea cu un program separat. Sub-rutina trebuie sa fie intodeauna urmata de un N99.Un numar L in blocul M97 va repeta sub-rutina, de atatea ori cat reprezinta numarul.

M98 Chemarea unui sub-program

Acest cod se utilizeaza pentru a chema o sub-rutina. Codul Pnnnn este numarul programului chemat. Codul Pnnnn trebuie sa fie in acelöasi bloc. Programul de la acelasi numar trebuie sa fie deja incarcat in memorie, su trebuie sa contina un M99, pentru intoarcerea la programul principal . Un numar L poate fi pus pe linia care contine M98, si va avea ca efect chemarea de L ori a sub-rutinei , inaintea continuarii blocului urmator.

O0001 (numar program principal)M98 P100 L4; (CEMARE SUB-PROGRAM, NR.SUB-PROGRAM RELUARE DE

4 ORI )M30 (sfarsit de program)

O0100 ( NUMAR SUB-PROGRAM )...M99

M99 Intoarcere sau reluare sub-program

Acest cod se foloseste pentru intoarcerea la programul principal , de la o sub-rutina sau macro. Deasemenea va face ca programul principal sa se intoarca de la inceput, fara a se opri, daca este folosit in alt fel decat ca sub-program fara a avea un cod P.

Daca se foloseste M99 Pnnnn, se va face un salt la linia care contine Nnnnn al aceluiasi numar.In controlul HAAS , M99 Pnnnn, variaza fata de controlul FANUC. In controlul compatibil FANUC, M99 Pnnnn , se va intoarce la programul chemat, si se rezuma la executarea blocului N specificat in Pnnnn. Pentru controlul HAAS , M99 NU se va intoarce la programul chemat, dar va sarii la blocul N specificat in Pnnnn al programului curent.Comportamentul FANUC poate fi simulat folosind urmatorul cod :

Daca aveti macro, puteti folosi variabile globale, si specificati un bloc pentru a sari la …prin adaugarea #nnn =dddd in sub-rutine, si apoi folosind M99 P#nnn, dupa ce a-ti chemat sub-rutina.Exista multe cai de a sarii conditionat, dupa un M99 de intoarcere, cand folositi macro.

M109 Utilizarea intrarilor interactive

Acest cod M permite unui cod G programat, sa afiseze pe ecran un instantaneu scurt, prin captarea unui singur caracter introdus de utilizator, si inmagazinat in macro variabile. Primele 15 caractere ale blocului M109, vor fi afisate instantaneu, in coltul de jos stanga a ecranului. O macro variabila cuprinsa intre 500 si 599 , trebuie specificata de un cod P. De notat este faptul ca pentru caracteristica Look ahead, este necesar de a include o revenire la program urmat de M109, pentru a verifica un raspuns care sa nu fie 0, inainte de a continua. Programul poate verifica orice caracter ce poate fi introdus din tastatura, prin compararea cu un echivalent zecimal al unui caracter ASCII. In ex urmator vor fi aratate cateva caractere comune :

A –65 a –97 N –78 n –110 1 –49 - 45B –66 b –98 Y –89 y –121 2 –50 * 42C –67 c –99 0 –48 + - 43 3 –51 / 47

Urmatorul exemplu de program , va intreba utilizatorul cu DA sau NU la intrebare, dupa care asteapta ca raspunsul Y sau N sa fie introdus. Toate celelalte caractere vor fi ignorate.

Chemare program

Continua aici

Continua aici

N1 #501=0.( fara variabile )M109 P501 (repaus 1 minut ? )N5 IF [ #501 EQ 0. ] GOTO5 (asteptare ptr.tastare)IF [ #501 EQ 89. ] GOTO 10( Y )IF [ #501 EQ 78. ] GOTO 20 ( N )GOTO 1 ( pastreaza verificarea )N10 ( un Y a fost introdus )M95 ( 00 :01 )GOTO 30N20 ( un N a fost introdus )G04 P1. (nu se executa nimic timp de o secunda )N30 ( stop )M30

Urmatorul program va intreba utilizatorul, pentru a selecta un numar, dupa care asteapta ca 1, 2, sau 3 sa fie introduse. Toate celelalte caractere vor fi ignorate.

O00234 ( ex. de program )N1 #501=0. ( fara variabile )M109 P501 ( selectati 1, 2, sau 3 )N5 IF [#501 EQ 0. ] GOTO5 ( asteptare ptr. tastare )IF [#501 EQ49.] GOTO10 ( 1 )IF [# 501 EQ 50.] GOTO 20 ( 2 )IF [# 501 EQ51.] GOTO 30 ( 3 )GOTO 1 ( pastreaza verificarea )N10 ( un 1 a fost introdus )M95 ( 00 :01 )GOTO 30N20 ( un 2 a fost introdus )G04 P5. ( nu se executa nimic timp de 5 secunde )N30 ( un 3 a fost introdus )M30

M119 Orientarea contra-arboreluiAceasta comanda va orienta contra-arborele, intr-o pozitie specificata de comanda P sau R.Formatul este :M119 PxxxM119 Rxxx

M121-M128 Utilizari optionale MCodurile M121 pana la M128 sunt optionale , pentru utilizarea interfetelor. Ele vor activa un releu cuprins intre 1132 si 1139, pentru asteptarea unui semnal M-fin, elibereaza releul si asteapta ca semnalul M-fin sa inceteze.Butonul RESET va termina orice operatie ce este legata de asteptarea semnalului M-fin.

M133 Scula rotitoare conducatoare –mers inainte- (optional )Motorul sculei rotitoare este montat pe axa Z.Formatul pentru aceasta comanda este :M133 Pxxx, unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min.M133 va face ca motorul sa se roteasca inainte (sens normal)

M134 Scula rotitoare conducatoare –mers inapoi- (optional )Motorul sculei rotitoare este montat pe axa Z.Formatul pentru aceasta comanda este :M134 Pxxx, unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min.M134 va face ca motorul sa se roteasca inapoi (sens invers)

M135 Oprirea sculei conducatoare ( optional )Motorul sculei rotitoare este montat pe axa Z.Formatul pentru aceasta comanda este :M135 Pxxx, unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min.M135 va face ca motorul sa decelereze la 0.

M143 Contra-arbore FWD –rotire inainte- ( optional)Contra-arborele este montat pe papusa mobila. Formatul pentru aceasta comanda este :M143 Pxxx ,unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min. M143 va face ca , cotra-arborele sa se roteasca inainte (sens normal) M144 va face ca , contra-arborele sa se roteasca in sens invers.M145 va decelera contra-arborele la 0.

M144 Contra-arbore REV –rotire inapoi- ( optional)Contra-arborele este montat pe papusa mobila. Formatul pentru aceasta comanda este :M144 Pxxx ,unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min. M144 va face ca , cotra-arborele sa se roteasca in sens invers.

M145 Contra-arbore STOP ( optional)Contra-arborele este montat pe papusa mobila. Formatul pentru aceasta comanda este :M145 Pxxx ,unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min. M14 va face ca , cotra-arborele sa decelereze la 0.* Arborele principal, cod M poate fi folosit la comandarea contra-arborelui , cand controlul se afla in modul G14.

M154 Activarea axei C ( optional )Acest cod M se foloseste pentru activarea optionala a motorului axei C. Parametrul 278 bit 26 C Axis Drive trebuie setat pe 1.

M155 Dezactivarea axei C ( optional )Acest cod M se foloseste pentru dezactivarea optionala a motorului axei C. Parametrul 278 bit 26 C Axis Drive trebuie setat pe 1.

Paginile de setari contin date pe care utilizatorul le poate modifica in scopul adaptarii functionarii masinii. Astfel, majoritatea setarilor pot fi schimbate de catre operator. Setarile sunt precedate de o scurta descriere pe partea stanga, in timp ce pe dreapta ecranului sunt afisate valorile setarilor. In general setarile permit operatorului sa anuleze sau sa valideze anumite functiuni specifice.

Setarile sunt organizate in pagini ce cuprind funtiuni similare. Aceasta face ca memorarea locatiei lor de catre operator sa fie mai usoara , reducandu-se timpul necesar localizarii lor printre paginile setarilor. Lista setarilor este separata in grupuri de pagini avand in partea superioara un titlu de pagina.

Pentru deplasarea la setarea dorita se foloseste tasta “sageata verticala”. Depinzand de natura setarii modificarile se fac fie prin introducerea de valori pentru setarile ce admit specificarea unui numar, fie prin alegerea unei optiuni cu ajutorului tastei “sageata dreapta” pentru setarile ce admit doar anumite posibili-tati. Pentru a introduce valoarea dorita se apasa tasta “WRITE”. Mesajul prezent in partea superioara a ecranului indica modalitatea de schimbare a respectivei setari.

Setarea 26 din pagina respectiva este numarul serial al masinii si este protejat la modificarea operatoru-lui. Daca se necesita schimbarea acestei setari va rugam contactati Haas sau dealerul dumneavoastra.In continuare urmeaza o descriere in detaliu a fiecarei setari:

1 AUTO POWER OFF TIMERSpecifica numarul de minute de inactivitate inainte de decuplarea automata a masinii. Procesul de decuplare dureaza 15 secunde, iar secventa de decuplare este urmatoarea:

15 secunde: porneste numaratoarea inversa10 secunde: oprire racire5 secunde: oprire servomotoare0 secunde: decuplare masina

2 POWER OFF AT M30Aceasta este o setare On/Off. Daca este setata On masina va incepe o secventa de decuplare automata la sfarsitul programului cand se executa M30. Secventa de decuplare executa o avertizare cu 30 de secunde inaintea decuplarii, permitand operatorului ca prin apasarea unei taste sa intrerupa secventa de decuplare.

4 GRAPHICS RAPID PATHAceasta setare este de tip On/Off si modifica modul de afisare grafica a operatiilor. Cand setarea este Off deplasarile rapide nu vor lasa nici o urma grafica, iar cand este On deplasarile rapide vor fi reprezentate grafic printr-o linie intrerupta.

5 GRAPHICS DRILL POINTAceasta setare este de tip On/Off si modifica modul de afisare grafica a operatiilor. Cand este off nu se adauga nimic reprezentarii grafice, iar cand este on, orice deplasare pe axa Z va lasa pe ecran un semn x.

6 FRONT PANEL LOCKAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina functioneaza normal, iar cand este on butoanele spindel CW si CCW sunt invalidate.

7 PARAMETER LOCKAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off parametri pot fi schimbati, iar cand este on parametri sunt protejati cu exceptia parametrilor 81 pana la 100. La pornirea masinii acest parametru este automat On.

6. SETARI

8 PROG MEMORY LOCKAceasta setare este de tip On/Off. Cand este on functiile de editare ale memoriei sunt blocate, iar cand este off si cheia de protectie memorie este deblocata (daca aceasta exista) memoria poate fi editata.9 DIMENSOININGAceasta setare este de tip inch/metric. Cand este setata pe inch unitatile de lungime ale axelor X si Z sunt inch cu rezolutia 0.0001. Cand este setata pe metric unitatile programate sunt milimetri cu rezolutia 0.001. Nota: Modificarea acestei setari nu va modifica automat programele stocate deja in memorie si se necesita modificarea unitatilor de masura ale axelor pentru programele din memorie. Cand este setat pe inch codul G implicit al grupului 6 este G20, iar cand este setat pe metric codul G implicit al grupului 6 este G21. Cand aceasta setare este modificata de pe inch pe metric sau invers toate valorile offseturilor se modifica corespunzator.

INCH METRIC

Avans inches/min mm/min.Deplasare maxima +/- 15400.0000 +/- 39300.000Rezolutie minima .0001 .001Domeniu avans .0001 la 300.000 in/min. .001 la 1000.000

Taste deplas. manuala

tasta .0001 .0001 in/clic .001 mm/clic.001 .001 in/clic .01 mm/clic.01 .01 in/clic .1 mm/clictasta .1 .1 in/clic 1 mm/clic

10 LIMIT RAPID AT 50%Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off se poate utiliza cea mai mare viteza de deplasare 100%, iar cand este on cea mai rapida viteza este limitata la 50% din cea maxima. La apasarea butonului 100% monitorul va indica doar 50% suprareglaj rapid. Cand setarea se modifica pe on suprareglajul pentru rapid nu se muta automat pe 50%, ci trebuie apasat butonul de supraregaj 100% pentru a obtine 50%. Daca masina este cuplata dupa ce aceasta setare este activata reglajul vitezei maxime va fi limitat automat la 50%.

11 BAUD RATE SELECTAceasta setare permite operatorului sa modifice rata de transfer a primului port serial. Aceasta se aplica la transferul programelor, setarilor, offseturilor, parametrilor si variabilelor ce urmeaza a fi descarcate sau incarcate si functiei DNC.

12 PARITY SELECTAceasta setare permite stabilirea paritatii pentru primul port serial. Valorile posibile sunt: NIMIC, IMPAR, PAR, ZERO. Cand este setata la nimic nu se adauga nici un bit de paritate datelor seriale. Cand este setata pe zero se adauga un bit zero in locul bitului de paritate, iar par si impar se comporta ca un bit normal de paritate. Fiti siguri ce fel de paritate trebuie sa folositi. Astfel, de exemplu, XMODEM foloseste 8 biti de date si nici o paritate.

13 STOP BITAceasta setare modifica numarul bitilor de stop pentru primul port serial. Ea poate fi setata pe 1 sau pe 2.

14 SYNCHRONIZATIONAceasta setare modifica protocolul de sincronizare intre transmitator si receptor pentru primul port serial. Cand este setata pe RTS/CTS firele respective de semnal din cablul serial sunt utilizate pentru a spune transmitatorului sa faca o oprire temporara a transmisiei de date in timp ce receptorul primeste datele. Cand este setata pe XON/XOFF, se utilizeaza un cod de caractere ASCII pentru a spune transmitatorului sa se opreasca temporar. XON/XOFF este cea mai comuna setare.

CODURILE DC sunt asemanatoare cu XON/XOFF dar sunt transmise codurile pornire banda sau cititor start/stop. XMODEM este un protocol de comunicare care trimite datele in blocuri de 128 bytes. XMODEM prezinta o siguranta sporita a transmisiei pentru ca este verificata integritatea fiecarui bloc. Pentru mai multe informatii vezi sectiunea “Intrare/Iesire date”. Xmodem trebuie sa foloseasca * biti de date si nici o paritate.16 DRY RUN LOCK OUTAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on este invalidata po-sibilitatea utilizarii functiei DRY RUN.

17 OPT STOP LOCK OUTAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on functia OPTIONAL STOP nu poate fi validata.

18 BLOCK DELETE LOCK OUTAceasta setare este de tip On/Off.Cand este off masina opereaza normal. Cand este on functia BLOCK DELETE nu poate fi validata.

19 FEED RATE OVERRIDE LOCKAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on butoanele de suprareglaj ale avansului sunt blocate.

20 SPINDLE OVERRIDE LOCKAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on butoanele de suprareglaj ale turatiei sunt blocate.

21 RAPID OVERRIDE LOCKAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on butoanele de suprareglaj ale avansului rapid sunt blocate.

22 CAN CYCLE DELTA ZAceasta este o setare numerica. Ea trebuie sa fie in domeniul 0.0 pana la 29.9999 inches. Aceasta setare specifica valoarea uitlizata de ciclul inregistrat de gaurire adanca pentru a elimina spanul. Pentru G83 si G74 reprezinta valoarea deplasarii axei Z. Pentru G75 reprezinta valoarea deplasarii axei X la o programare pe diametru.

23 9xxx PROGS EDIT LOCKAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina functioneaza normal. Cand este on seria de programe 9000 ( de obicei programele macro) devin invizibile operatorului si nu pot fi salvate sau descarcate. De asemenea nu pot fi listate, editate sau sterse.

24 LEADER TO PUNCHAceasta setare este utilizata pentru pentru a controla inceputul transmisiei catre un cititor de banda pentru primul port serial. Valorile ce pot fi setate sunt: NIMIC, BLANK, CARACTER NUL. NIMIC nu provoaca o transmisie suplimentara de date, BLANK cauzeaza doua serii de blancuri la inceputul transmisiei programului si o serie de blancuri la sfarsit. CARACTER NUL face acelasi lucru ca si BLANK dar utilizaeaza codul ASCII pentru caracterul nul care este zero.

25 EOB PATTERNAceasta setare controleaza ceea se transmite si se urmeaza a fi receptionat pentru caracterul EOB (end of block) prin primul port serial. Posibilele optiuni sunt : CR LF, numai LF, numai CR, sau LF CR CR.

26 SERIAL NUMBERAceasta setare este una numerica. Ea reprezinta numarul serial al masinii si nu poate fi modificata.

28 CAN CYCLE ACT W/O X/YAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off, la definirea ciclului inregistrat fara o deplasare X sau Z nu se va produce executia ciclului respectiv. Cand este on, la definirea ciclului inregistrat se va produce si

executia ciclului respectiv chiar daca nu exista si o comanda de deplasare X sau Z in cadrul blocului respectiv. De remarcat ca programarea lui L0 in acel bloc va anula intotdeauna executia ciclului inregistrat din blocul curent.

31 RESET PROGRAM POINTERAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off butonul RESET nu va modifica pozitia cursorului. Cand este on, tasta RESET va produce saltul cursorului la inceputul programului.

32 COOLANT OVERRIDEAceasta setare marcheaza modul de operare al pompei de racire. Optiunile posibile sunt: NORMAL, OFF, sau IGNORE. Setarea pe NORMAL permite operatorului sa porneasca si sa opreasca pompa manual sau prin utilizarea codurilor M. Setarea pe OFF va genera o alarma daca se incearca pornirea pompei de racire atat in mod manual cat si din program. Setarea pe IGNORE va ignora comenzile pompei din program dar sunt posibile pornirea si oprirea manuala.

33 COORDINATE SYSTEMAceasta setare modifica modul de lucru al compensarii sculelor. Optiunile posibile sunt : FANUC sau YASNAC. Prin aceasta setare se modifica modul de interpretare al comenzii Txxxx precum si modul de specificare al sistemelor de coordonate. Daca setarea este pe Yasnac corectiile de scule 51 pana la 100 devin active in pagina de offseturi si se permite de exemplu comanda G50 T5100. Daca setarea este pe Fanuc se permite definirea geometriei sculelor de la 1 la 50 din pagina de offseturi, precum si utilizarea originilor de lucru in stilul G54. Valoarea implicita este Yasnac.

36 PROGRAM RESTARTAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off incepera unui program din alt loc decat de la inceputul lui poate avea rezultate surprinzatoare. Cand este on pornirea unui program din mijlocul lui provoaca o scanare initiala a programului pentru a se asigura o selectie corecta a sculei, offsetului, codurilor G, iar axele se vor pozitiona corect la pozitia anterioara blocului unde a fost pozitionat cursorul. Unele conditii ce pot genera alarme nu sunt detectate inaintea inceperii deplasarii.

__________________________________________________________________________Nota: Urmatoarele coduri M se vor procesa la activarea setarii 36 PROGRAM RESTART

M08 Pornire racire M37 Colector de piese retrasM09 Oprire racire M41 Treapta de viteza inferioaraM14 Strangere bacuri spindel pricipal M42 Treapta de viteza superioaraM15 Destrangere bacuri spindel principal M51-58 Activare coduri M utilizatorM36 Colector de piese activat M61-68 Dezactivare coduri M utilizator

37 RS-232 DATA BITSAceasta setare poate avea valorile 7 sau 8 si este utilizata pentru a modifica numarul de biti de date pentru primul port serial. In mod normal se utilizeaza 7 biti de date, dar unele calculatoare necesita 8. De remarcat ca la acesti biti se adauga si bitul de paritate. XMODEM trebuie sa foloseasca 8 biti de date si nici o paritate.

38 AUX AXIS NUMBERAceasta setare este una numerica avand valori intre 0 si 1. Este folosita pentru selectarea numarul axelor auxiliare externe adaugate sistemului. Daca este setata pe 0 nu exista nici o axa auxiliara, iar daca este setata pe 1 va exista axa V.

39 BEEP AT M30Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off nu se schimba nimic. Cand este on sfarsitul unui program prin M30 va provoca un semnal sonor de la tastatura pana la apasarea oricarei taste.

41 ADD SPACES RS-232 OUTAceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off programul transmis prin portul serial nu va avea spatii intre diferitele coduri fiind mai dificil de citit. Pentru a face programul sa fie mai usor de citit se pot adauga spatii intre coduri prin setarea 41 pe on.

42 M00 AFTER TOOL CHANGEAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off schimbarea de scula se desfasoara normal. Cand este on programul se va opri dupa fiecare schimbare de scula iar pe monitor se va afisa in partea inferioara M00 AFTER TOOL CHANGE. Aceasta afecteaza doar schimbarile de scula programate.

43 CUTTER COMP TYPEAceasta setare selecteaza modul de actionare a compensarii de raza. Ea poate fi selectata pe A sau pe B, si afecteaza doar prima deplasare de dupa activarea compensarii de raza si ultima deplasare care se executa pentru a anula compensarea de raza.

44 MIN F IN RADIUS CC %Aceasta setare este una numerica in domeniul 1 pana la 100 si afecteaza avansul de lucru la deplasarea cu compensare de raza la prelucrari circulare pe interiorul conturului. astfel pentru a mentine o viteza de prelucrare constanta o asfel de prelucrare trebuie sa fie incetinita. Setarea 44 specifica avansul de lucru minim ca procent din avansul de lucru programat.

45 MIRROR IMAGE X-AXIS (OGLINDIREA IMAGINII PE AXA X)

46 MIRROR IMAGE Z-AXIS (OGLINDIREA IMAGINII PE AXA Z)

Aceste setari sunt de tip On/Off. Cand sunt pe off deplasarile se executa normal. Cand sunt pe on axa specificata este oglindita (inversata) in jurul originii de lucru.

50 AUX AXIS SYNCAceasta modifica protocolul de sincronizare dintre transmitator si receptor pentru cel de al doilea port serial. Cand este setata pe RTS/CTS se utilizeaza semnalele din firele respective ale cablului

serial pentru a spune transmitatorului sa se opreasca temporar sa transmita pentru ca receptorul sa-l poata urmari. La setarea XON/XOFF se utilizeaza codul ASCII specific de catre receptor pentru a stopa temporar transmitatorul. XON/XOFF este setarea cea mai comuna. Trebuie sa va asigurati ca

servo controlerul Haas este setat pe acelasi protocol.

Codurile DC sunt similare cu XON/XOFF dar se utilizeaza coduri specifice pornire/oprie cititor sau pornire banda. XMODEM este un protocol de comunicatie care trimite blocuri de date de 128 bytes. Astfel XMODEM da o mai mare siguranta transmisiei prin portul serial RS-232 intrucat se verifica integritatea fiecarui bloc. Vezi sectiune Intrare/Iesire date pentru informatii suplimentare.

51 DOOR HOLD OVERRIDEAceasta setare este de tip On/Off. Cand este off programul nu se poate executa cand usile de protectie sunt deschise, iar deschiderea usilor face ca programul in lucru sa se opreasca exact ca si tasta FEED HOLD. Cand este on si parametrul 57 bitul DOOR STOP SP si SAFETY CIRC sunt zero conditia de inchidere a usilor este ignorata. La cuplarea masinii aceasta setare este pe off.

52 G83 RETRACT ABOVE RAceasta setare este una numerica in domeniul 0.0 pana la 9.9999 inches. Aceasta setare modifica felul in care lucreaza G83 cand se revine la planul R. Majoritatea programatorilor seteaza planul R mult deasupra piesei pentru a se asigura ca deplasarea in sus evacueaza spanul din gaura, dar aceasta provoaca o pierdere de timp la prima patrundere prin acest spatiu. Daca setarea 52 este suficienta pentru a asigura evacuarea spanului atunci panul R se poate fixa mult mai aproape de piesa ce urmeaza a fi prelucrata. La deplasarea de evacuare a spanului spre planul R axa Z se va deplasa deasupra planului R cu valoarea din aceasta setare.

53 JOG W/O ZERO RETURNAceasta setare este de tip On/Off. Cand aceasta este pe off deplasarea manuala este invalidata inaintea executarii referintei masinii. Cand setarea este pe on deplasarea manuala este permisa chiar si inaintea executarii referintei. Optiunea on poate fi periculoasa pentru ca axele pot fi deplasate in stopurile de avarie.

Totusi avansul maxim permis este redus la un inch/min sau 0.001 inches pe incrementul manivelei electronice. La cuplarea masinii aceasta setare este pe off.

54 AUX AXIS BAUD RATEAceasta setare permite operatorului sa modifice rata de transfer a datelor prin cel de al doilea port serial. Aceasta se aplica interfetelor cu axa optionala V. Valorile posibile sunt : 50, 110, 200, 300, 600, 1200, 2400, 4800, 7200, 9600, 19200, 38400. De remarcat ca rata de transfer standard pentru controlerul Haas este 4800 si aceasta setare trebuie fixata in concordanta.

55 ENABLE DNC FROM MDIAceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off modul de lucru DNC nu poate fi selectat. Cand este pe on DNC se selecteaza prin apasarea din nou a tastei MDI cand masina se afla in modul MDI. Optiune DNC trebuie sa fie validata pentru masina.

56 M30 RESTORE DEFAULT GAceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off nu se executa nici o modificare asupra codurilor G la sfarsitul programului (M30). Cand este on M30 va reseta toate codurile G modale pe valorile lor implicite. Daca aceasta setare este on tasta RESET va modifica de asemenea codurile G pe valorile implicite.

57 EXACT STOP CANNED X-YAceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off deplasarea rapida X-Z asociata cu ciclul inregistrat poate sa nu executa un stop exact, in concordanta cu alte conditii. Cand este pe on deplasarea pe X-Z va avea intotdeauna un stop exact. Aceasta va incetini putin ciclul inregistrat, dar va preveni o posibila deplasare intr-un dispozitiv de fixare foarte apropiat traiectoriei frezei. Valoarea implicita este OFF.

58 CUTTER COMPENSATIONAceasta setare controleaza tipul de compensare de raza utilizat de catre controler care sunt similare metodelor de compensare de raza folosite in diferite tipuri de programare. (FANUC, YASNAC).

59 OFFSET SONDA X+

60 OFFSET SONDA X-

61 OFFSET SONDA Z+

62 OFFSET SONDA Z-Setarile 59 pana la 62 sunt utilizate pentru a defini deplasarea centrului si marimea sondei frezei. Aceste numere se aplica doar sondei optionale. Aceste patru numere specifica distanta in cele patru directii de la pozitia in care sonda este declansata pana la pozitia actuala a suprafetei piesei. Ele sunt utilizate de catre G31, G36, G136 si M75. Ele pot fi ambele pozitive sau ambele negative. De exemplu daca diametrul sondei este 0.23 inches si sonda este setata exact in mijlocul capului de frezare toate cele patru setari vor fi 0.115 inches.

63 TOOL PROBE WIDTHAceasta setare este utilizata pentru a specifica latimea sondei folosita pentru masurarea sculelor. Aceasta setare se aplica doar acestei sonde optionale. Este folosita de G35.

64 T. OFS MEAS USES WORKAceasta setare este de tip On/Off. Ea modifica modul de lucru a tastei Z FACE MEASURE. Cand este pe on valoarea offsetului sculei va fi relativ la originea de lucru selectata pentru axa Z. Cand este pe off offsetul sculei va fi chiar pozitia masinii pe axa Z in coordonatele masinii.

65 GRAPH SCALE (HEIGHT)Aceasta setare specifica inaltimea ariei de lucru care este afisata pe monitor in modul grafic. Dimensiunea maxima este automat limitata la inaltimea implicita. Valoarea implicita reflecta intreaga arie de lucru a masinii. O anumita valoare a acestei setari poate fi folosita prin utilizarea formulei urmatoare.

Cursa totala pe X = Parametrul 6 / Parametrul 5 Scala = Cursa totala pe X / Setarea 65

66 GRAPHICS X OFFSETAceasta setare localizeaza partea superioara a ferestrei relativ la pozitia de referinta pe X. Valoarea implicita este zero.

68 GRAPHICS Z OFFSETAceasta setare localizeaza partea dreapta a ferestrei relativ la pozitia de referinta pe Z. Valoarea

implicita este zero.

69 DPRNT LEADING SPACESAceasta setare este de tip On/Off. Ea anuleaza spatiile libere care sunt generate de catre un anumit format al comanzii macro DPRNT. Formatul stabilit pentru o comanda DPRNT specifica numarul de caractere tiparite prin portul serial pentru partea intreaga a variabilei. Daca numarul este mai mic decat spatiul ce este alocat pentru el, atunci se adauga spatii goale ce se transmit prin portul serial. Cand setarea este off atunci nu se va genera nici un spatiu liber. In continuare se prezinta un exemplu cand aceasta setare este on si cand ea este off: #1= 3.0 ; Seatarea 69: OFF ON G0 G90 X#1 ; Iesire: X3.0000 X 3.0000 DPRNT[X#1[44]] ; Valoarea implicita este OFF.

70 DPRNT OPEN/CLOS DCODEAceasta setare este de tip On/Off. Ea controleaza daca specificarile POPEN si PCLOS din macro trimit coduri DC prin portul serial. Cand setarea este on aceste specificari vor transmite codurile de contro DC, iar cand este off aceste coduri sunt suprimate. Valoarea implicita este on.

72 CAN CYCLE DEPTHSe utilizeaza impreuna cu cilcli inregistrati G71 si G72 si precizeaza valoarea incrementala implicita a adancimii fiecarei patrunderi succesive a sculei in timpul executiei ciclului. Se foloseste in cazul in care programatorul nu specifica nici un cod D. Domeniul acestei setari este de la 0 la 29.9999 inches sau 299.999 mm. Valoarea implicita este .1000 inches.

73 CAN CYCLE RETRACTIONSe utilizeaza impreuna cu cicli inregistrati G71 si G72 si specifica valoarea implicita a retragerii sculei dupa operatia de degrosare. Setarea reprezinta degajarea sculei fata de material dupa revenirea sculei in urma unei patrunderi si inainte de executia alteia. Domeniul de valori este de la 0 la 29.9999 inches sau 299.999 mm. Valoarea implicita este .0500 inches.

74 9xxx PROGS TRACEAceasta setare impreuna cu setarea 75 este folosita pentru depanarea programelor CNC. Cand setarea 74 este pe on, controlerul va afisa toate blocurile care sunt executate in programele cu numerele 9000 sau mai mari. Cand este pe off controlerul nu va afisa blocurile programelor din seria 9xxxx. Valoarea implicita este on.

75 9xxx PROGS SINGLE BLKCand setarea 75 este pe on si controlerul opereaza in SINGLE BLOCK (pas cu pas), atunci controlerul se va opri la fiecare bloc din cadrul programelor din seria 9xxx si va astepta operatorul sa apese pe butonul CYCLE START. Cand setarea 75 este pe off atunci toate blocurile programelor din seria 9xxx vor fi executate fara intrerupere chiar daca modul SINGLE BLOCK este activ. Valoarea implicita este on.

Cand setarile 74 si 75 sunt ambele pe on controlerul functioneaza normal. Aceasta inseamna ca toate blocurile sunt afisate si subliniate cand sunt executate, iar in modul SINGLE BLOCK exista o pauza inaintea executiei fiecarui bloc.

Cand setarile 75 si 75 sunt ambele pe off controlerul va executa programele din seria 9xxx fara sa le afiseze. Daca modul SINGLE BLOCK este activ nu va exista nici o pauza inaintea executiei blocurilor programelor din seria 9xxx.

Cand setarea 75 este on si setarea 74 este off, atunci programele din seria 9xxx vor fi afisate in momentul executiei.

76 FOOT PEDAL LOCK OUTAceasta este o setare de tip on/off. Cand este off pedala actioneaza normal, iar cand este pe on orice actiune asupra pedalei este ignorata de catre controler.

77 SCALE INTEGER FAceasta setare poate ajuta la rularea unor programe create pentru alte controlere decat Haas. Ea permite operatorului sa selecteze modul de interpretare al controlerului referitor la adresa F cand aceasta nu contine o parte zecimala. Este recomadabil ca programatorul sa utilizeze intotdeauna punctul zecimal. Setarea poate fi fixata la diferite valori:

IMPLICIT - F12 este interpretat ca .0012 unitati/minutINTREG - 12.0.1 - 1.2.01 - .12.001 - .012.0001 - .0012

Valoarea implicita este IMPLICIT.

81 TOOL AT POWER DOWNLa apsarea butonului POWER UP controlerul va selecta schimba scula specificata in aceata setare. Daca este specificat zero (0) nu se va efectua nici o schimbare de scula la cuplarea masinii. Valoarea implicita este 1.

82 LANGUAGEAceasta setare permite incarcarea altor limbi diferita de Engleza de pe dischetele respective. Instructiunile pentru incarcarea acestora este afisata pe ecran. Setarea permite de asemenea si selectarea intre diferite limbi deja incarcate in memorie.

83 M30 /RESETS OVERRIDESLa setare pe on M30 provoaca ca suprareglajele pentru avans, turatie si avans rapid sa revina la

valorile implicite.

84 TOOL OVERLOAD ACTIONAceasta setare cauzeaza o anumita actiune specifica provocata de o supraincarcare a sculei (ALARM, FEEDHOLD, BEEP, AUTOFEED). L a setarea FEEDHOLD va fi afisat mesajul “Tool Overload” cand este indeplinita conditia de supraincarcare. Daca se apasa orice tasta acest mesaj va fi sters. Daca setarea este pe AUTOFEED freza va limita in mod automat avansul de lucru pentru a mentine incarcarea maxima setata (vezi afisajul pentru sarcina maxima a sculelor).

______________________________________________________________NOTE: La filetare (rigida sau flotanta) suprareglajele pentru avans si pentru turatie

sunt blocate, astfel AUTOFEED nu va fi valida (chiar daca pe afisaj va pareaca raspunde comenzilor de suprareglaj)

_____________________________________________________________________Ultima valoare comandata pentru avans va fi restaurata la sfarsitul executiei programului, la apasarea tastei RESET, sau la anularea AUTOFEED.

_____________________________________________________________________Operatorul poate utiliza butoanele de suprareglaj cand AUTOFEED este activ.Atat timp cat limita de sarcina fixata pentru o scula nu este depasita butoanelede suprareglaj actioneaza normal si avansul suprareglat va fi recunoscut de catre controler ca noul avans comandat. Daca limita de sarcina este atinsa controlerul va ignora butoanele de suprareglaj ale avansului si avansul co-mandat va ramane neschimbat.

85 MAX CORNER ROUNDINGAceasta setare defineste acuratetea executiei colturilor intr-o toleranta ce poate fi selectata. Valoarea implicita initiala este de 0.05 inch. Daca aceasta setare este zero fiecare deplasare comandata se comporta ca un “exact stop”. Intrucat unele masini utilizeaza suruburi conducatoare cu pasi diferiti pentru axe controlerul va lua in considerare cea mai mica eroare permisa in pasi de encoder pentru toate axele pentru a maximiza precizia prelucrarii.

86 THREAD FINISH ALLOWANCESe utilizeaza cu ciclul de filetare inregistrat G76, si specifica cat material va fi lasat dea lungul filetului pentru operatia de finisare in urma trecerilor ciclului. Domeniul de valori este de la 0 la .9999 inches. Valoarea implicita este 0.

87 TNN RESETS OVERRIDEAceasta setare este de tip On/Off. La executia lui Tnn si cand aceasta setare este pe on toate suprareglajele sunt anulate si setate pe valorile lor din program.

88 RESET RESETS OVERRIDELa apasarea tastei RESET si daca aceasta setare este pe on toate suprareglajele sunt anulate si setate pe valorile lor din program.

90 GRAPH Z ZERO LOCATIONAceasta setare permite utilizatorului sa faca modificari pentru valori relativ mari ale geometriei sculelor, sau deplasari ale sistemului de coordonate datorata sculelor. In modul grafic se ignora offseturile sculelor, rezultand prelucrari ale pieselor in acelasi punct indiferent de lungimea sculelor. Setand valoarea la aproximativ originea masinii va evita posibilelel alarme Z OVER TRAVEL RANGE care s-ar putea intalni in modul gragic. Valoarea implicita este –8.0000 inch.

91 GRAPH X ZERO LOCATIONAceasta setare permite utilizatorului sa faca modificari pentru valori relativ mari ale geometriei sculelor, sau deplasari ale sistemului de coordonate datorata sculelor. In modul grafic se ignora offseturile sculelor,

Punct program

Setare 85= 0.002

Setare 85= 0.005

Urmatoarele doua conditii sunt pentru acelasi avansde lucru si aceeasi valoare a setarii 85.

Nu incetineste pentru a realiza acuratetea setata

Incetinire necesara pentru frezarea coltului

rezultand prelucrari ale pieselor in acelasi punct indiferent de lungimea sculelor. Setand valoarea la aproximativ originea masinii va evita posibilelel alarme X OVER TRAVEL RANGE care s-ar putea intalni in modul gragic. Valoarea implicita este –8.0000 inch.

92 CHUCK CLAMPINGAceasta setare determina care directie a bacurilor universalului este considerata ca fiind stransa. Valoarea implicita este O.D. (prindere pe diametru exterior). Cu aceasta valoare universalul este considerat ca fiin strans cand bacurile sunt deplasate spre centrul spindelui. Cand setarea este pe I.D. (diametru interior) universalul este considerat strans cand bacurile sunt deplasate spre exterior.

93 TAIL ST. X CLEARANCEAceasta setare este efectiva doar cand axa B este validata. Ea lucreaza impreuna cu setarea 94 pentru a defini o zona interzisa ce va limita deplasarea turelei in raport cu papusa mobila. Aceasta setare determina limita axei X in coordonate masina cand diferenta dintre dintre locatia axei Z si cea a axei B este sub valoarea din setarea 94. Daca aceasta conditie este indeplinita si un program este in lucru se va genere alarma 609. La deplasare manuala nu se va genera nici o alarma, dar deplasarea axei X va fi limitata. Unitatile sunt in inch. Valoarea implicita recomandata este –8.2500 inches.

94 Z/TS DIFF @ X CLEARANCEAceasta setare este efectiva doar daca axa B este activa. Setarea reprezinta diferenta minima permisa intre axa Z si B atunci cand axa X se afla in zona definita de setarea 93. Unitatile sunt in inches. O valoare de 1.0000 va avea semnificatia ca atunci cand axa X se afla mai jos decat planul de protectie definit de setarea 93, axa Z trebuie sa fie mai mare cu cel putin un inch decat pozitia papusii mobile in directia negativa a axei Z. Valoare implicita pentru aceasta setare este zero.

95 THREAD CHAMFER SIZEVezi figura de mai jos.Domeniul valid de la 0 la 29.999. Valoare implicita 1.000. Valori tipice de la 0.5 la 1.5. Se folosesc multipli ai pasului filetului curent (F sau E). Se utilizeaza in cicli de filetare G76 si G92. Comanda M23 trebuie sa fie activa. Cand comanda M23 este activa trecerile de filetare se termina cu o retragere sub unghi pe o distanta stabilita. Distanta este memorata in setarea 95, iar unghiul in setarea 96. Setarea 95 si 96 sunt intr-o stransa legatura si trebuie avuta mare grija ca sa se asigure atat o retragere completa a sculei in afara filetului si de asemenea sa nu intre in contact cu un eventual umar in material (shoulder) sau cu universalul.

96 THREAD CHAMFER ANGLEVezi setarea 95.Domeniul valid de la 0 la 89o. (Nu se permite punct zecimal). Valoare implicita 45. Valori tipice de la 20 la 70. Unitate de masura: grade.

97 TOOL CHANGE DIRECTIONAceasta setare stabileste directia implicita de schimbare de scula. Poate fi setata fie pe SHORTEST (distanta cea mai scurta) fie pe M17/M18. La pornirea masinii, la RESET, sau la M30/M02 controlerul citeste setarea pentru determinarea directiei initiale de schimbare de scula.

La valoarea SHORTEST controlerul va roti turela in directia cea mai scurta pentru toate schimbarile de scula de scula programate. Se pot utiliza in continuare M17 si M18 pentru a alege o anumita directie, dar odate folosite acestea nu se va mai putea reveni la setarea SHORTEST decat prin RESET sau M30/M02. Aceasta nu constituie o problema in sine atat timp cat majoritatea programatorilor folosesc fie o metoda sau cealalta pentru schimbarile de scula.

Pentru setarea pe M17/M18 controlerul va roti turela intotdeauna intr-un sens sau in celalalt in functie de ultimul cod M17 sau M18 specificat. La RESET, pornirea masinii, sau executia lui M30/M02 controlerul va considera activ M17 pentru directia de rotire a turelei, intotdeuna inainte. Aceasta optiune este folositoare cand se doreste evitare anumitor zone datorita utilizarii anumitor scule speciale.Aceasta setare nu afecteaza tastele TURRET FWD sau TURRET REV. TURRET FWD este intotdeuna inainte, iar TURRET REV este intotdeuna inapoi. Valoare implicita a setarii este SHORTEST.

98 SPINDLE JOG RPMAceasta setare determina turatia spindelui pentru tasta SPINDLE JOG. Valoare implicita este 100 rpm.

99 THREAD MINIMUM CUTSetarea este utilizata in ciclul inregistrat de filetare G76 si stabileste o valoare minima incrementala pentru trecerile succesive. Asfel diferenta intre doua treceri succesive nu poate fi mai mica decat aceasta valoare. Domeniul este de la 0 la .9999 inch. Valoare implicita este .0010 inches.

100 SCREEN SAVER DELAYAceasta setare se activaza cand masina este in repaos in scopul de a proteja monitorul de a fi deteriorat dupa afisarea aceleasi informatii timp de mai multe ore. Cand aceasta este zero masina se comporta normal. Cand setarea este un anumit numar diferit de zero, atunci dupa intervalul respectiv, in minute, daca nu este apasata nici o tasta, nu se executa nici o deplasare cu manivela electronica si nu exista nici o alarma screen saverul va fi activat. El se va dezactiva prin apasarea oricarei taste, printr-o deplasare manuala sau prin aparitia oricarei alarme. De remarcat ca screen saverul nu se va activa daca controlerul este in sleep mode, in modul de lucru manual, in modul de editare, in modurile MEM sau MDI cu afisajul PRGRM activ, sau in modul de lucru grafic, sau in oricare dintre afisajele editorului. Cand setarea este activa se vor afisa pe monitor cuvintele SCREEN SAVER in pozitii aleatoare care se vor schimba la fiecare doua secunde.

101 FEED OVERIDE - RAPIDCand aceasta setare este off masina se comporta normal. Cand este on apasarea butonului HANDLE CONTROL FEED RATE va afecta atat suprareglajul avansului de lucru cat avnsul rapid in acelasi timp. Aceasta inseamna ca schimband avansul de lucru se va schimba de asemenea in mod corespunzator si avansul rapid. Avansul rapid maxim va ramane totusi 100% sau 50% in functie de setarea 10.

103 CYC START/FH SAME KEYAceasta setare este de tipul on/off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on, pentru a rula un program butonul CYCLE START trebuie apasat si mentinut apasat. Daca butonul CYCLE START este eliberat se genereaza o oprire a masinii.

Aceasta setare nu poate fi on in timp ce setarea 104 este si ea on. Astfel, cand una dintre ele se seteaza pe on automat cealalta trece pe off. Aceasta setare se poate modifica chiar si in timpul rularii unui program.

104 JOG HANDL TO SINGL BLKAceasta setare este de tipul on/off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on si se selecteaza modul SINGLE BLOCK manivela electronica poate fi folosita pentru a executa pe rand cate un bloc al programului.

La inversarea rotirii manivelei electronice se genereaza o oprire a programului. Astfel acest lucru este foarte util la executia unui bloc cu o deplasare neasteptat de lunga.

Butonul CYCLE START trebuie utilizat pentru a incepe executia programului.

Aceasta setare nu poate fi on in timp ce setarea 103 este si ea on. Astfel, cand una dintre ele se seteaza pe on automat cealalta trece pe off. Aceasta setare se poate modifica chiar si in timpul rularii unui program.

108 QUICK ROTARY G28Aceasta setare este de tipul on/off. Cand este pe on comanda G28 va aduce o eventuala axa de rotatie direct pe pozitia de zero chiar daca respectiva axa a fost comandata initial cu peste 360 de grade. De exemplu, daca axa de rotie a fost comandata la o rotatie de 361 de grade si setarea este pe on, o comanda G28 va provoca o rotatie inapoi de un grad in locul rotirii inapoi cu 361 de grade. De remarcat ca codurile G00 si G01 nu sunt afectate de aceasta setare.

109 WARM-UP TIME IN MIN.Aceasta setare reprezinta numarul de minute (maxim=300 de minute din momentul cuplarii masinii) in care se aplica compensarea. Daca setarea este pe zero ea nu va avea nici un efect.

110 WARMUP X DISTANCE

112 WARUP Z DISTANCESetarile 110 si 112 specifica valoarea cu care se face compensarea (maximum=+/- 0.0020” sau +/-0.050mm) si care se aplica axelor X, respectiv Z. Daca setarea este zero nu se aplica nici o compensatie.

114 CONVEYOR CYCLE TIME (MINUTES)

115 CONVEYOR ON-TIME (MINUTES)Cele doua setari de mai sus controleaza functionarea in mod intermitent a conveiorului de span. Daca setarea 114 este zero conveiorul de span functioneaza normal. Daca setarea corespunde unui anumit numar de minute conveiorul de span se va opri automat dupa numarul de minute specificat de setarea 115, dupa care va porni din nou mai tarziu.

Setarea 114 controleaza cat de des se repeta ciclul. Astfel, daca setarea 114 este 30 de minute si setarea 115 este de 2 minute, atunci conveiorul va porni automat la fiecare jumatate de ora pentru cate doua minute, dupa care se va opri din nou. Modul de lucru al conveiorului nu trebuie sa depaseasca 80% din ciclul total de lucru.

________________________________________________________________NOTA: Butonul de pornire a conveiorului (sau M31) va porni conveiorul in directia de evacuare a spanului si va activa ciclul.

_______________________________________________________________________NOTA: Butonul de pornire a conveiorului in sens invers (sau M32) va porni conveiorul in

sens invers si va activa ciclul.

_______________________________________________________________________NOTE: Butonul de oprire a conveiorului (sau M33) va opri conveiorul si va anula ciclul.

Daca parametrul 209 CNVY DR OVRD bitul 16 este setat pe 0 si conveiorul estein ciclu, deschiderea usii va provoca oprirea conveiorului si anularea ciclului. Cand usa este inchisa din nou ciclul se reia.

Daca parametrul 209 CNVY DR OVRD bitul 16 este setat pe 1, iar conveiorul este in ciclu, el va continua sa functioneze si dupa deschiderea usii, dar se va opri la sfarsitul ciclului , iar ciclul va fi anulat. Cand usa se inchide ciclul este reluat.

Sub nici o forma conveiorul de span nu poate incepe sa porneasca cu usa deschisa

118 M99 BUMPS M30 CNTRSCand aceasta setare este on M99 va incrementa contoarele M30 care pot fi vizualizate pe afisajul CURNT COMNDS apasand PAGE DOWN de doua ori. De remarcat ca M99 va incrementa contoarele doar la functionarea in bucla in cadrul programului principal, nu si pentru revenirea din subprograme. Astfel M99

utilizat pentru revenirea din subprogram, sau M99 folosit impreuna cu codul P pentru salt la un anumit bloc , nu vor incrementa contoarele.

119 OFFSET LOCKAceasta setare este de tipul on/off. Cand este off nu se executa nici o functie speciala. Cand este on offseturile sunt protejate de a fi modificate de catre utilizator. Oricum este posibila modificarea in continuare a offseturilor din cadrul programului.

120 MACRO VAR LOCKAceasta setare este de tipul on/off. Cand este off nu se executa nici o functie speciala. Cand este on macro variabilele sunt protejate de a fi modificate de catre utilizator. Oricum este posibila modificarea macro variabilelor direct din program.

121 FOOT PEDAL TS ALARMCand se utilizeaza M21 pentru a deplasa papusa mobila spre punctul programat pentru a sustine piesa, si daca papusa mobila ajunge in acel punct fara a intalni piesa se va genera alarma 439 “ TS FOUND NO PART”. Setarea 121 se foloseste pe on pentru se genera aceeasi alarma 439 “TS FOUND NO PART”, dar cand papusa mobila este actionata de pedala respectiva, si cand papusa mobila nu intalneste piesa inainte de a ajunge in pozitia finala.

122 TS CHUCK CLAMPINGAceasta setare se refera la strungurile cu doua spindeluri si defineste tipul de prindere pentru subspindel O.D. (exterior), sau I.D. (interior). Este analog cu setarea 92 pentru spindelul principal.

131 AUTO DOORAceasta este o setare noua care suporta optiunea Auto-Door (usa automata). Daca optiunea este instalata pe masina, si utilizatorul doreste sa o foloseasca, setarea trebuie sa fie pe on, in caz contrar ea fiind pe off. Daca setarea este pe on trebuie verificate urmatoarele:

Setarea 51 DOOR HOLD OVERRIDE setata pe off.Parametrul 57 SAFETY CIRC setat pe zero.Parametri 292, 293 si 251 setati corespunzator.

Usa se va inchide automat la pornirea programului si se va deschide la executia lui M30 si cand rotatia frezei se va opri. De remarcat ca daca oricare dintre parametri anteriori nu sunt reglati corespunzator optiunea AUTO DOOR nu va functiona.

132 JOG OR HOME BEFORE TCCand aceasta setare este off masina functioneaza normal. Cand este pe ON si se apasa unul dintre butoanele TURRET FWD, TURRET REV sau NEXT TOOL in timp ce una sau mai multe axe sunt deplasate de la origine controlerul va considera posibilitatea unei ciocniri si va afisa mesajul CHK TOOL CLEAR (verifica ca sculele sa nu fie obstructionate) in locul unei schimbari de scula. Daca operatorul a apasat butonul HANDLE JOG exact inainte de cererea de schimbare de scula controlerul va interpreta aceasta ca o pozionare a turelei intr-un loc sigur si va efectua schimbarea de scula.

133 NETWORK/ZIP OFF/ONAceasta setare este de tip on/off si este utilizata pentru a activa placa interna Zip/Enet PC104 in momentul cuplarii. Cand este setata pe off CNC-ul nu va accesa placa respectiva. La setare pe on CNC-ul va accesa placa in momentul cuplarii masinii si va afisa mesajul “LOADING” pe pagina de setari Zip/Enet chiar sub setarea 139. Dupa un anumit timp (maxim 2 minute) controlerul va afisa in loc “DISK DONE” indicand stabilirea comunicarii cu placa interna PC104, iar utilizatorul poate lucra in continuare.

134 CONNECTION TYPEAceasta setare poate fi FLOPPY, NET, sau ZIP. Cand este setata pe Floppy incarcarea si salvarea programelor se desfasoara in mod obisnuit prin unitatea floppy instalata pe masina. Cand este setata pe NET incarcarea si salvarea programelor se va executa prin reteaua utilizatorului (presupunand ca legatura cu reteaua a fost executata corect). Cand este setata pe ZIP incarcarea si salvarea programelor se vor executa prin unitatea ZIP (presupunand ca aceasta exista si a fost instalata). Cand setarea 133 este pe on

valoarea acestei setari va apare in LIST PROG in modul urmator: F4 DIR-FLOPPY, F4 DIR-NET, sau F4 DIR-ZIP.

Pagina de setari Zip/EnetIn versiunile anterioare metoda de accesare a optiunii Zip/Enet consta in apasarea LISTPROG, tastarea cuvantului “NET” sau “ZIP” si se apasa F4. Controlerul cauta directorul dispozitivului selectat si crea (modifica) automat programul O8999 ce continea lista fisierelor respective. Pentru revenire la unitatea Floppy se utiliza aceeasi metoda, dar se tiparea cuvantul “FLOPPY”. Sau adaugat aceste setari pentru a se simplifica modul de acces spre Zip/Enet. Nota: Dupa modificarea setarii pe o alta unitate operatorul trebuie sa apese F1 sau sa recupleze masina pentru ca noile informatii sa fie validate. Vezi informatiile suplimentare din notele optiunii Zip/Enet.

135 NETWORK TYPEAceasta setare poate fi NONE (nimic), NOVELL, NT/IPX, sau NT/TCP si specifica TIPUL DE RETEA UTILIZATOR LA CARE ESTE CONECTATA MASINA. Cand setarea este pe NONE se pot utiliza doar unitatile floppy sau Zip.

136 SERVERAceasta setare este utilizata contine numele serverului utilizatorului (pana la o lungime de 8 caractere). Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul “;” (EOB).

137 USERNAMEAceasta setare trebuie sa contina numele din retea alocat de catre utilizator masinii respective (pana la 8 caractere). Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul “;” (EOB).

138 PASSWORDAceasta setare contine parola specificata de catre utilizator (pana la 8 caractere). Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul “;” (EOB).

139 PATHAceasta setare contine numele caii pentru reteaua Novell sau numele directorului radacina pentru reteaua NT (pana la 18 caractere). Pentru o retea Novell aceasta este numele caii (path) utilizatorului, de exemplu U:\USERS\JOHNDOE. Pentru o retea Microsoft aceasta este numele directorului radacina dorit, de exemplu USERS\JOHNDOE. Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul “;” (EOB).

140 TCP ADDRAceasta setare este utilizata doar pentru retele TCP care contin adrese statice TCP/IP in domeniul server (pana la 15 caractere). De exemplu 192.168.1.2. Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul “;” (EOB).

141 SUBNETAceasta setare este doar pentru retele TCP si contine subnet mask a utilizatorului (submasca), care poate fi pana la 15 caractere. De exemplu: 255.255.255.0. Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul “;” (EOB).

142 OFFSET CHNG TOLERANCE

Aceasta setare va genera un mesaj de avertizare in cazul in care se face o modificare a unui offset cu mai mult decat valoarea specificata. Setarea are scopul prevenirii erorilor datorate operatorului. Utilizatorul o poate seta in domeniul 0 pana la 99.9999. Cand setarea este pe zero ea este inactiva si controlerul va actiona ca si inainte. Cand contine o valoare diferita de zero si se face o incercare de modificare a unui offset cu o valoare mai mare decat cea specificata (fie ea pozitiva sau negativa) se va afisa urmatorul mesaj: XX changes the offset by more than Setting 142! Accept (Y/N) ?

Daca se apasa “Y” controlerul va lua in considerare noua valoare, iar in caz contrar va ramane pe vechea valoare.

143 MACHINE DATA COLLECTAceasta setare valideaza extragerea de date despre masina de catre utilizator, folosind comenzi Q, si trimiterea lor prin portul serial RS-232. De remarcat ca controlerul va raspunde unei comenzi Q doar daca aceasta setare este pe on. Se utilizeaza urmatorul format pentru iesire: <STX> <CSV response> <ETB> <CR/LF> <0x3E>

Nota: STX= 0x02(ctrl-B), ETB= 0x17 (ctrl-W) Se utilizeaza urmatoarele comenzi:

Q100 – Numarul serial al masiniiQ101 – Versiunea softuluiQ102 – Numarul modelului masiniiQ104 – Modul (LIST PROG, MDI, MEM, JOG, etc.)Q200 – Schimbarile de scula (numarul total)Q201 – Numarul sculei in folosintaQ300 – Timpul cat masina a fost cuplata (timpul total)Q301 – Timpul de deplasare (timpul total)Q303 – Durata ultimului cicluQ304 – Durata ciclui anteriorQ400 – nu este inca folositQ401 – nu este inca folositQ500 – Trei in unul (Program, Oxxxxx, Starea, Piese, xxxxx)Daca controlerul este ocupat se va afisa mesajul “STATUS, BUSY”.Daca o cerere nu este recunocuta se va afisa mesajul “UNKNOWN”.

144 FEED OVERRIDE-SPINDLEAceasta optiune este folosita in scopul de a mentine o incarcare constanta pe scula in momentul utilizarii suprareglajelor. Cand este pe off controlerul se comporta normal. Cand este pe on suprareglajul aplicat avansului de lucru se va aplica de asemenea si turatiei, iar suprareglajul turatiei va fi invalidat.

145 TS AT PART FOR CS

Aceasta setare va impune papusii mobile sa sustina piesa inainte de executia programului (Ciclu Start). Cand aceasta setare este pe ON, parametrul 278 HYDRAULIC TS este pe ON si parametrul SIMPLE TS este OFF, papusa mobila trebuie saq sustina piesa in momentul apasarii butonului Cycle Start, in caz contrar aparand mesajul TS NOT AT PART, iar programul nu va rula.

156 SAVE OFFSET WITH PROGAceasta setare este de tip ON/OFF si decide daca offseturile vor fi sau nu salvate automat cu programele pe floppy disk sau prin portul serial RS-232. Daca este setata aferent offseturile vor fi salvate in acelasi fisier cu programele, dar cu numarul O999999 chiar inainte de caracterul final %.

157 OFFSET FORMAT TYPEAceasta setare controleaza formatul sub care se salveaza automat offseturile impreuna cu programele pe floppy disk sau pe portul serial RS-232. Daca setarea este B formatul va fi cel vechi in care fiecare setare este pe o linie separata impreuna cu o valoare N si o valoarea V. Cand setarea este pe A se va utiliza un nou format mai usor de citit si de editat. Acest format imita formatul offseturilor de pe CNC si contine cifre cu parte zecimala dispuse pe coloane cu capete de coloana. Offseturile salvate in acest format pot fi mai usor editate pe PC si reincarcate mai tarziu pe CNC..