,

- .

r, A.:

L FLOW,

ISTOAA POPOARELOR VECHI

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

POPOARELOR VECIII

PENTRU CLASA I SEC UNDARA

DE

ION S. FLORUPROFESOR DE ISTORIE LA LICEIIL SF. SAVA

POST INSPECTOR §COLAR.

Aprobata ca manual didactic dupä noua programA lq Maio 1909

TIPARITL iN 10.000 EXEMPLARE.

BUCURE§TIbuilt. de Arte Chance CAROL G15131. S-eor I. St. Raildeaatt

16, Strada Datum:Lel, 16

1909. 24648

www.dacoromanica.ro

EXEMPLARELE VOR PI SEMNATE

www.dacoromanica.ro

Cätre D-nii Profesori.

Edifiunea de fafet se prezintei cu modificeiri insemnate.Luand de model manuale germane, din cele mai reispan-dile, am cdutat al dau mai mutt loc narafiunii, set reducnunzele persoanelor, al locurilor qi al datelor cronologice.In cdrfi de acest fel meritul nu stet in a fl complect, ci ina nemeri, esenfialul. La reducerea datelor cronologice amavut mereu in minte eat sunt de pufin esenfiale cele maimulte din ele, cat de multe se clan numai pentru eceactita-tea informafiunii, ca qi cum in niste manuale pentru copiio set caute cinevek informafiuni. De aceea am urmeirit, catcvm putut, cc& set se geiseasca inteo lectiune o singurd datacronologicd, 0 imprejurul ei set se grupeze toate faptele.La suverani am pus mai totdeauna numai anul morfii,lardsboaie numai punctul culminant al bor. Cu aceste sim-plificdri crez cei va crefte interesul copiilor pentru fapteletrecutului, atat de interesante gi atreigdtoare prin ele insdsi.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

POPOARELOR VECHI

Privire asupra Istoriei Romanilor.

Romanii sunt urmasii marelui popor roman, care a ca-cerit mai toata lumea veche, a carmuit-o prin legi exce-lente §i a läsat ca urmasi popoarele numite astazi neolatine:Francezii, Italienii, Spaniolii, Portugezii si Romanii. Scaunulimparatiei romane era in Italia, la Roma, dar tam roman&se intindea si peste terile noastre, incat inainte de a venipopoare straine si a se aseze. intro noi, era o singura lume,lumea romana, dela Oceanul Atlantic pana. la Marea Neagrd.Terile noastre au fost supuse de Romani sub imparatulTraian, care a batut pe Daci, locuitorii mai vechi, si a adusaci o multime de Romani, din al caror amestec cu Daciis'a format poporul roman.

Dupa. Traian, terile noastre au fost provincie roman& pa-zite de ostasi romani pana, la imparatul Aurelian (270), careavand nevoie de ostire spre a apara alte provincii romanemai apropiate de scaunul imparatiei, a chemat armatelesi a lasat pe locuitori sa se apere cum or putea de barbarii,cari incepusera a navali in imperiu.

Dela anul 270, in curs de 1.000 ani, Romanii au trait-adapostiti in munti ocupandu-se cu pastoria si putin cuagricultura, neavand capi puternici, nici armata, find dese-ori prada barbarilor cruzi. Fara sa. vorbeasca lumea de ei,Romanii ins& in acest timp s'au tot immultit, s'au tot intins,

www.dacoromanica.ro

6

§i cand se arath chtre suta a 13 (1200), locuiau un phmant§i mai intins decal tulle române§ti de azi. In peninsulabalcanich fac un stat, de care tremuret Constantinopole, inRomania de azi fac douh state, Muntenia §i Moldova, carise lupth cu izbanda contra Ungurilor, Polonilor §i Turcilor.Puterea de vieath a noasträ se vede din modul cum s'aupurtat Turcii cu noi : ei au respectat mult timp neatarna-rea terii noastre, pe cand pe alte state (s. e. Ungaria) le-aufacut pa§alac. i Romanii au värsat mult sange turcesc :Mircea i-a bAtut la Bovine, qtefan la Podul luaU i in multealte locuri, Badu dela Afumafi s'a bätut cu ei in 20 de lo-curi, loan Vodet cel Cumplit atat i-a ingrozit, incat dup6.moartea lui purtau in bheri bucatele din oasele lui, spre afi i ei inimoi ca viteazul Roman. Apoi Mihaiu Viteazul,nu numai eh a bAtut crunt pe Turci la Ceilugetreni, dar aajuns sh fie domnul Munteniei, Transilvaniei §i Moldovei,izbandind astfel visul Romanilor.

Am avut §i domni de pace, iubitori de luminarea §i pro-ph§irea neamului : Alesvandru eel Bun a§eazh Moldova, Nea-goe zide§te cea mai frumoash biserich din terile romane,111ateiu Basarab i Vasile Lupu vest4i prin rásboaie, sunt§i mai vestiti prin tiphrirea de chili, prin zidirea de bise-rici. gerban Cantacuzin, Dimitrie Cantemir §i ConstantinBráncoveanu, omorit de Turci in Constantinopole, sunt ina-intea domniei fanariotilor, tot atat de curajo§i §i de isteti,ca §i primii domni romani. In timpul fanariotilor, uñ secol§i mai bine, am suferit mai mult ca oricand din pricinarasboaielor purtate de Turci cu Austriacii §i Ru§ii. Buchtirupte din tara noasträ le iau Austriacii (Bucovina) i Ru§ii(Basarabia), incat sträinii au putut crede cä neamul nos-tru se va stinge. Suferinta ne-a mantuit : Romanii se revolt&in 1821 cu Tudor Vladimirescu in contra Grecilor, in 1848alta revolutiune ne scaph de Ru§i. Duph 1848 domnia luiCum (1859-1866) §i mai ales a regelui Carol 1, biruitoruldela Reyna i or ganizatorul terii, formeaza, cea mai frumoashepoch din istoria noasträ.

www.dacoromanica.ro

7

Cum se leagit Istoria noastri cu Istoria omenirid.

Oricat de mult am invata istoria patriei noastre, nu o vomputea intelege bine, daca nu vom cAnoaste istoria popoa-relor cari au stat cu noi in legatura de rudenie, sau deafaceri. Precum spre a cunoaste bine un om trebuie sa cu-noastem rudele si cunoscutii lui, tot astfel spre a intelegebine istoria poporului nostru trebuie sa cunoastem istoriapopoarelor, cari se inrudesc cu noi sau caH au stat cu noiin legaturi de pace sau de rasboiu. Pärintele poporului ro-man este poporul roman, iar limba si obiceiurile poporuluiromânesc atunci le vom intelege bine, cand vom 'Ai istoriapoporului roman si istoria popoarelor neolatine. Poporulroman a supus insä mai tool& lumea veche, a supus peGreci §i pe Macedoneni, pe Evrei i pe Egipteni, pe Ca Wel

§i pe Asirieni, inc61 ca A invatam istoria Romanilor trebuiesa invatam istoria popoarelor, caH se aflau imprejurul MarlMediterane (1). Egiptenii, Caldeii si Asirienii, Evreii, Fe-nicienii, Medo-Persii, Grecii si Macedonenii, Romanii, se nu-mese popoare vechi, caci nu mai traesc astazi, iar cele carimai poarta numele popoarelor vechi se deosebesc mult deacelea. Istoria lor, pe care o vom invata in acest an, se chiarnaistoria popoarelor vechi.

Popoarele cu caH am stat in legaturi de pace sau derasboiu sunt popoarele noua, caH formeazà astazi state,precum aunt: Rusii, Ungurii, Germanii, Francezii, Italienii,Turcii si numai dacä vom cunoaste istoria acestor po-poare, vom intelege bine istoria poporului nostru. Mid zi-cem s. e., ca qtefan cel Mare a batut la Podul Ina lt ar-rnatele sultanului Mohammed 11, n'am intelege bine ateste de mare aceasta isprava, (lac& nu am sti cat era demare puterea Turcilor din acele timpuri. Cana lima vom§ti ca Turcii din vremea lui *tefan aveau cea mai grozava

(1) Un filozof mare al Greoilor a zis : oamenii stall luiprsjural MaraModiterane oa broaqtele Improjurul anal lac.

www.dacoromanica.ro

8

putere militarl, calla vom sti cA sultanul Mohammed sejurà c5. va da calului sAu ovAz pe pristolul sfantului Petrudin Roma si cA, totusi, *tefan a bAtut pe Turci in linie debátaie regulatA, atunci vom intelege cA. in adevAr *tefan alost mare, nu numai Intro RomAni, ci chiar in Europa crestinA.

Istoria poporului nostru impreunA cu istoria popoarelorvechi si a popoarelor nouA, asezate in state, cu legi si au-toritAli, se numeste istoria omenirii. Istoria omenirii incepede cand avem intaiele urme de scriere, cam de pe la 5000de ani inainte de Cristos pariA in anul in care trAim.

Afar& de popoarele cu state asezate, exist& astAzi si nea-muri IAA state si PArA legi, despre acele neamuri ins& nuinvAtAm in istorie. Ele se numesc popoare fArA istorie sauinculte, precum sunt unele popoare din Africa si dinAmerica.

In istorie nu invAtAm, de asemenea, nici despre Chinezi,nici despre Japonezi, nici despre Inzi, desi au avut statedin cea mai mare vechime; cAci ei au stat la o parte, nus'au amestecat cu popoarele apusene si n'au avut legAturistrAnse cu ele.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POPOARELOR ORIENTALE

Egiptenii.

Nilul. Memfis. Menes. Teba. Tutmes III. Ramses II. Culture. Religiunea.

Cel mai vechiu stat din istorie s'a desvoltat in valearaului Nil. Intreg Egiptul este valea acestui rau si luncaNilului abia. ajunge latimea de 20 km.

Dealungul luncii, se Intind doua siruri de munti, dincolo de cari numai exist& pamant bun de locuit, ci nisip pustiu si arzator. Nilul vinemare in fiecare vara pe la 10 iunie, trece peste maluri, se versa. (1)peste toata lunca sa pan& la picioarele celor doll& siruri de munti sista ash, revarsat pana In octomvrie, cand se Intoarce iar In mateslui si curge linistit liana la iunie viitor. Dupa ce se retrage, lasa pecamp un namol fin si roditor, care prieste semánaturilor, Intocmai ca.un Ingrasilmant, that locuitoril n'au decat sa are si sit semene, clicirodirea este fitra seaman.

Din pricina ca este foarte roditor, Egiptul este azi ceamai populata Ora din lume, Nä cu intinderea lui, iar invethime era si mai populat, se zice ca avea 20.000 de orase,din cari mai insernnate au fost dota capitale de regi, anumeMemfts si Teba.

Memfis. A fost intemeiata de un rege Mertes, despre carese povestia, 6, a fost cel dintaiu rege al Egiptului (5.000 i. C.).El tnconjurase orasul cu un lac, care sta in legatura cu

(1) Nilul se revers& din pricinit ca. spre izvoarele lui, In sudul Afri-cei, cad, In fiecare vara, ploi multe si mari, cum nu se pomeneste Intare noastra.

www.dacoromanica.ro

10

Nilul, purtase r&sboaie, construise temple, §i cu toate acesteapreotii povestiau cä a fost omorit de un hipopotam, dreptpedeaps& c& a rapit puterea preotilor. Inainte de Menes (1),regii Egiptului fuseserä preoli.

Este adevarat& minune, cl intr'o vechime atat de mareEgiptul se gäsia intocmit ca un stat civilizat. Regele aveaputere mare, administratia era serioasá, poporul era impärtitin clase (preoti, militari, meseriai), fiecare cu indatoririle ei.

Din acea vreme, anume de pe la anul 4.000 1. C. au rämasaproape de Cair ni§te morminte de regi in form& de pira-midk Ele sunt mai trainice ca tot ce a facut mama omeneasa.

Asemenea piramide sunt In Egipt aproape 70, dar cea mai Ina It&este de 145 m., flout& din bolovani de pieta mari pin& la 2 metricubici. Pietro le sunt asa de bine legate, !neat nu se cunoaste Incheie-turile lor. Se povestik a 100.000 de oameni au lucrat necontenit Intimp de 30 de ani la ea, si a regele a silit Intreg poporul ali pit-rliseascil trebile ca sii-i fact lui mormAntul cel vesnic, adevirat muhtepe pieta.

(1) Egiptenii ziceau di s'au asezat In Egipt cu mii de ani inaintealui Menes. Ei au venit din Asia prin istmul de Suez si se Inrudiancu fiii lui Sem (cu Semitii).

- _4=

----- -----. 3 4r, ',_ ---...,._._

_,,z- -,...c-

-_ _ -_-___, -,___,_. 6--_,--,= .r. .....-.1.- = - ---

www.dacoromanica.ro

11

Teba. Dupl ce a scazut puterea regilor din Memfis, s'aridicat la mare putere un oras mai spre sud, numit Teba.

Regii din aceastl cetate n'au mai construit monumente

vesnice ca piramidele, au facut insä multe imbunAtAtiri.Unul din ei potrivise un loc mare, in care se adunau apele,cand revärsArile Nilului erau prea mari si din care locui-

=F1PIT 0,,P°"'"°-1,'°0°S

,rm*,."-

Lru

.... ri: '

.1 .1 -z":"- '',.-"471,71741,7

i -= 02$ . I,E-

1,,

kt...1-4---,-:_--:...-.--._-..±1-::,,---, 4,-

It.

1

e

. 1,14113e,

L =2

www.dacoromanica.ro

12

torii scoteau apa in timp de secet i udau campiile arse desoare. Mai construise un palat mare, Labirint, cu 3.000 decamere, jumatate deasupra pamantului, jumatate in pamánt,spre a 'Astra, corpul regelui dup. moarte. Sub regii dinTeba, Egiptenii au trait in pace multa vreme i s'au mo-lesit; atunci niste popoare din Asia, cari cunosteau caiiintrebuintau la un fel de care de rasboiu, au navalit in Egipt

supus. Navalitorii au dtricat multe monumente egiptene,s'au purtat ram cu locuitorii, pang. cand Egiptenii invatanda se sluji cu caii, incepura rasboiu cu asupritorii lor, ii a-1ungar i incepura cuceriri in Asia. Dintre regii rasboinicicel mai insemnat se numia, Tutmes III, care a supus terileOra la Eufrat. Alt rege tot viteaz a fost Ramses II. Egip-tenii povestiau despre Ramses ca a mers cu corabiile salepdnd la marginea mdrii, §i a a supus that& lumea. Ramsesa fost in adevar un mare rege, ins& nu prin rasboaie, ciprin construire de temple si de palate. Un templu inceput deel si terminat de urmasii sai era asà de mare, incat rui-nele lui azi abia se pot ocoli in 20 de minute, cu un calin galop (1). ln palatul lui din Teba, era o sal& care sepastreaza i azi, lunga, de 100 m., larga de 50, cu 134 decoloane incat mergi prin ea ca printr'o padure de coloane.

Cateva sute de ani dupa Ramses II, Egiptul a slkbit, a fost chiarcucerit de popoare asiatice i Impartit Intre mai multi printi, Intro carise afla i Psametic. Despre el se povestia ct guvern& (pela 650)Egiptul Impreuna au alti 11 10 ca !Met) zi and trebuia sit fecá slujb&zeului, preotul gre0 i aduse numai 11 pahare de aur pentru jertfa.Psametic ramanand fara pahar, 1§i luä coiful de aram i Indeplinislujba. Ins& un oracol prezisese, ca dintre cei doisprezece, acela varamane singur rege, care va jertfl In pahar de arama. Tot' cei 11 setem acum de Psametio, dar nu-I omoarfi, cad nu lucrase cu gand ran,ci-1 occileazd In bMtile din Delta. Psametic Intreabli din nou oracolul,care-i rfispunde ca-1 von ajuta oameni de arm& ieOti din mare. Intr'o

(1) Intre alte monumente ale Egiptului este sfinxul (o statuli de lenon cap de om), de Mg& piramide, acoperit pana la gat de nisip, Inaltde 20 m., i obeliscurile. Obeliscurile aunt stalpi de piatra dintr'o bu-esti Inalti de peste 20 m.

si-i

sil-au

www.dacoromanica.ro

13

zi se pomeneste cu un Egiptean, a vine speriat si-i spune cit. oamenide aramft ies din mare si pradli. tara. Psametic ajutat de acei oamera,se face rege paste tot Egiptul si-1 conduce cu muItii, pricepere.

Povestea Insemneazit cft pe acea vreme se asezaserit In Egipt multiGreci cu arme de araml, earl au ajutat pe Psametic sit se fact+. rege.

Cel din urma, rege al Egiptului a fost invins ins& de Per§ila 525, cal-1.d Egiptul ajunse provincie persanar.

Cultira. Egiptenii au fost dascalii omenirii. Ei au inventatscrierea. Scrierea lor era un fel de inchipuire a lucrurilor§i se asemana cu rebusurile. Ei au creat geometria din ne-voia de ali masura pAmanturile, dupa retragerea Nilului.Anul asa cum il avern noi azi (365 1/4 zile), tot dela ei 11 avem.

In Egipt, ca pretutindeni, poporul de jos credea in spiritePara numär, bune si rele. Orice lucru are spiritul sau, oriceloc are spiritul sau, pe care omul il poate imblanzi prindaruri si prin jertfe. Cele mai puternice spirite bune suntspiritele luminii, cele mai puternice spirite rele sunt spi-ritele intunericului. Preotii cuno§teau basä gradele de märireale spiritelor 0 invAtau cá este un spirit mai mare decaltoate celelalte.

Capul spiritelor se .chema Ptah (1) la Memfis, Amon laTeba... Regele insu§ era zeu.

Adorau §i animalele, pe cele bune, aci le fac bine, pe celerele, ca sá nu le fad, rail. Adorau boul, crocodilul, pisica, darmai ales adorau un bou nurnit Apis. Acest bou trebuia safie baltat .§i a. aibá mai multe alte semne. II hrAniau intr'untemplu c.i. la moarte il imbalsämau §i-1 tineau ca pe niqtemoa§te.

Egiptenii credeau ca sufletul omului dupa moarte mergela judecati §i de acolo in raiu. Mai credeau c6. sufletul oA mai se intoarca pe parnant tot in corpul sAu, de aceeapastrau corpurile imbalsamandu-le (mumii). Un astfel decorp, de pe la 1800 i. C. §i in muzeul nostru.

(1) In Memfis templul lui se chemit Efacu-ptah, casa lui Ptah, din careGrecii au Mut vorba Egipt.

www.dacoromanica.ro

em

14

.4:=> cy c-m

ro. n en p e r em bara e. tee se-chn.

1ZL ta n

%.,i

CI 0 dliDS

Ve-tu barn kerasc= fl......-A.

6 ,=, AI <:.7' il 1

em nnter-cher

Aak emchet per An nefri

Caldeo-Asirienii.

Caldea i Asiria. Tigrul qi Eufratul. Ninive. Sargon.DarAmarea Ninivei. Babilonul. Nabncodonosor. Caderea Babilonnlui 030.

Culture i religiunea.

Pe pAmantul udat de raurile Tigru i Eufrat au infloritin vechime dout state insemnate ca i Egiptul, Caldeaspre sud, Asiria spre nord. Caldea este un ses roditorformat din pamantul adus de apl. Acolo graul creste sal-batic si se secera si de trei ori pe an. Asiria find maimuntoasa era si mai putin roditoare. Tigrul i Eufratul izvo-rase din muntii Armeniei, curg despärtite spre sud, apoise unesc intr'un singur 4u i se varsa in golful Persic.

Primavera, cand se topesc zapezile,'amindona, ranrile vin mari, Tigrulins& are maluri tnalte, de aceea nu iese peste ele, pe cand Eufratulse vars i acopere cea mai mare parte a tern, flicand-o roditoarebleat Caldea este darul Eufratului. Locuitorii construiser a. canale delaun ran la altul, ca sá ude semanaturile, i rodirea terii era, asit demare, !neat o banita de gram semanat da 200-300 baniti (la noi 20).

Din pricina rodirii pamantului s'au intemeiat acolo statedin cea mai mare vechime. Cele mai cunoscute sunt stateletntemeiate de Semiti. Se numesc Semiti popoarele cari zica se trag din Sem fiul lui Noe, si caH vorbesc o limbrtasemanata, cu limba Evreilor. Astfel de popoare au fost Evreii,Caldeii, Asirienii, Fenicienii i Arabii. Caldeii aveau de ca-pita% cetatea Babilon, iar Asirienii cetatea Ninive.

Ninive. Era asezata pe malul Tigrului, avea forma unui

, u 0 ri11 P

<=>

libd -42,-

Aha

<R

I

www.dacoromanica.ro

patrat si era inconjurata cu ziduri mai inalte cu mult decato turla si asa, de groase incat puteau sa mearga pe d'asupralor trei care alaturate.

Cetatea Ninive se mai numia Ninus, caci se zicea ca a fostintemeiata de rPgele Ninuo. Acest rege dupa povesti a fostmare si puternic. Avea o armata de 2 mil. si supusese .Orimulte. La asediul unei cetä# fu ajutat de o femeie curajoasanumita Senrirarnida, pe care o lua in casatorie. Semiramidaera, fiica unei zeite. La nastere fusese lepadatä, dar scapasedela moarte prin ajutorul unor porumbite, cari o inveliaucu aripele si-i aduceau in cioc lapte dela niste turme. Pas-torii urmarind pasärile gasira fata si o luara. Dupa moartealui Ninus ramase singura regina. A %cut lucruri si mai maricleat Ninus, a zidit Babilonul, a supus Egiptul si intreagaAfrica, a mers asupra Indiei cu 31/2 miL de pedestrasi, sicu 100.000 de care de rasboiu. A fost insa batuta si curusine s'a intors in lark iar la moarte s'a transformat inporumbitil.

Multe sute de ani Asirienii au fost groaza lumii, au stra,-batut %erne Asiei pan& in Egipt siArabia ucizAnd, luand robi si averi.Odata un rege a intrat in Ninive peun car tras de 4 regi. Crud si puternicera Sargon,care a mers in contra Israe-litilor, a cuprins capitala lor, a ridicatpe to0 locuitorii si i-a mutat in Media,iar in Ora Israelililor a asezat po-poare straine.

Cruzimile Asirienilor au ridicat Rege asirian scotindcontra lor popoarele supuse, cari au ochii prizonierilor.

inconjurat Ninive si au daramat-o (606) pana in temelie, asaincat nici locul ei nu s'a stiut pana acum 60 de ani.

Babionul. Se zicea, ca a fost intemeiat de Semiramida,mai mare si mai frumos ca Ninive. Un filozof grec zieekca are limitele de Ora nu de oras. Se intindea pe aman-doua malurile Eufratului, pe o suprafata mai mare ca.

-15

www.dacoromanica.ro

16

Londra, era inconjurat cu un zid mai inalt decal al Ni-nivei i aye& 100 porti de aroma,. De po la 2000 1. C. Ba-bilonul ajunsese capitala Caldeei, dar mai pe urma, fu su-pus de Asirieni. Duptt 606 Ina, dupa. daramarea Ninivei,Babilonul ajunse culmea puterii sub regele .Nabucodonosormare constructor qi mare rasboinic. El construi temple, unpod peste Eufrat i gradinite atarnate, foarte mult admi-rate de cei vechi. Sldise pomi d'asupra unor bolti de pa.-mânt sustinute pe stalpi de zid, $i in Ca ldea, unde nu crescrnulte feluri de arbori, acele pa.duri erau o adevaxata, mi-nune. Rasboaie a purtat cu Iudeii, cu Fenicienii 51 cu Egip-tenii. El a cuprins lerusalimul chip& ce 1-a tinut inconjurat unan $i jumalate, apoi pe cei mai multi locuitori i-a ridicat i i-adim in Babilon (robia Babilonului). Tot asfel supuse Fenicia,flar in Egipt fu mai putin norocos. Dup. el Babilonul cadesub Pet* la 539.

Cullum I religiunea. Asirienii au fost mai mult ran-boinici, iar Caldeii mai mult panici, incat in cultura auntmai insemnati Caldeii. Ei au calculat eclipsele, au deosebitplanetele de stele, dela ei am luat obiceiul sä impartimluna in saptamani, si SL numim zilele cu numele planete-bor. Dela ei impartim ora in 60 de minute $i minutul in60 de secunde. Ei ins& au creat i o stiinta zadarnica.,numita, Astrologia, care cautä s spuie soarta omului chip&mersul planetelor pe cer. N'au %cut constructii ve$nice,c a piramidele Egiptului, caci in tara lor nu era piatra pen-tru constructiuni, dar au facut multe palate de caramida.

Dela Asirieni s'au OAR statui de oameni $i de animale,unele admirabile. S'au gäsit chipuri de animale impodobitecu parti ale corpului omenesc, tauri inaripati cu cap $ibarba de om. Se credea cä aceste chipuri opal% de spiriterele i erau a$ezate Mg& ua caselor. Scrierea lor era informa unor cuie. Scrieau pe caramizi moi, pe cari le ardeau4i le pästrau in biblioteci.

Credinta in spirite era foarte raspandita si in Asiria eiin Caldea. Se credeà ca natura intreag& e plina de spi-

www.dacoromanica.ro

17

rite rele, cari te pandesc sh-ti faca rau si de cari nu potiscaph. &cat prin descantece. Caldeenii erau vestiti in toatalumea pentru descantecele lor, din cari multe s'au pastratpana, la noi.

Capul spiritelor in Babilon se chema Bel, iar n Asiriase chema Assur. Acolo regele nu era zeu, ci servitorulzeului. Despre suflet credeau ca, merge ih raiu, unde ma-nanca, bea, stä de vorba i priveste de sus pamantnl cunecazurile lui.

-ye yyr Y<"" <IT 7? 1a d (a) m D a (r a a j a V u a

v<- To if 1<- 1 Ir 3.1

k a aj a) th i j a) v (a g r a) k a)=adarn Darijavus ksajathija vagraka sett Darieus regele cel puternics

107 Y:---4T ,-Tr< .1!1! < =11 flT zrxx V >Tii

= UDa ri ja ma u unh sunku(?) Ir sha ar raDarijavuscli sunku(?) irsharra seu Daaieus regale cel mare.

IT rEN1-tlq W << El- triffana ku Da ri ja wush sharru GALL u

andku Darijavush sharru rabu 'en Darieus marele rege.

Fenicienii.

Sidenul. Tirul. Elisa Intemeiaza Cartagina. Caderea Tirului.Colon& Comertul. Alfabetul.

Intre Marea Mediterana i muntii Liban se intinde 0 ar&lung% (200 km.) si ingusta (8-10 km.), numita Fenicia saufara oamenilor

Pfinafintul este roditor In yin i untdelemn, In munti se ghseste aramb.fier, iar pftdurile de cedru, un fel de leinn tare 0 trainic, erau mai

frumoase dead In orice tart veche. Rituri maH nu sunt In Fenicia,dar cand plouä, toate vbile se umplu cu apa. Intre ele era, vestitli va-lea ritului Adonis, care curge rosu In fiece primfivarb, din pricinaunui soiu de pbmfint prin care trece. Locuitorii vechi credeau a ducestingele unui zeu tanbr i frumos, cora moare i Inviadt.

nom Istoria popoarelor vechi. 2

IfY Ti I :4

1i

-Ty

I -r<

pi

www.dacoromanica.ro

18-

Marea de bang& coastele Feniciei e plinä de peste, si Fe-nicienii au fost mai intaiu pescari, apoi au inceput sh mearghsi in alte Ori pe mare si au a juns cel mai cornercial popordin vechime. In Fenicia fiece oras se guverna singur, ca unstat. Cel mai vechiu oras a fost Sidonul §i apoi Tirul.

Sidonul. Intre anii 1400 si 1100, locuitorii din Sidon eraumari comercianti pe mare si pe uscat. Se supusesera de bunhvoie Egiptenilor si duceau in toate phrtile marfurile lor.

Pe useat mergeau pang In India si In Arabia, iar pe mare fliceaucomert pe coastele rftsliritene ale Marl Mediterane si Mtirii Negre.Se asezaserá In Grecia, pe la gurile DunArii, prin sudul Rusiei. Inspre apes Infiintaseth colonii In Sicilia, In Italia, In Spania, In nordulAfricei, pana la stramtoarea Gibraltar. Acolo ridicasera doua coloanemarl In einstea zeului lor, numit de Romani Hercules, i de aceea stram-toarea Gibraltar, In vechime se numitt «Coloanele lui Heroulesp.

Sidonul a fost atacat pe neasteptate de Eilisteni, un po-por din vecinAtate, a fost cuprins si däramat, iar bogh%ia

si puterea Fenicienilor a trecut la.orasul Tir.

Tirul. Era asezat intr'o insula delanga tarm si fiindch pamantul era.ingust, casele se construiau inaltecu 7-8 rânduri. Tirienii fáceau co-merc mai ales cu Spania si se zicoca. au trecut coloanele lui Herculesi ca au ajuns pana in Britania,uncle gasiau cositor necesar la fa-cerea bronzului. Tirul ajunse si maibogat &cat Sidonul, insa negustoriicei boga0 erau prea aspri cu lu-crtitorii, si de aceea s'au .15.cut rh-scoale, cari 1 au slabit. Pela 850regele a pus sh mid& pe cumna-tul sat], care era preotul cel mare,.

in afacerile statului. Atunci sora rege-chci se amestece,lui, numit.1 Elisa, se uneste cu multi nobili si impre-

www.dacoromanica.ro

19

una cu flota fuge in Africa, unde este acum Tunisul. InAfrica, se duce la regele d'acolo si cumpara dela el numaiatat parnant, cat va putea acoperi cu o piele de bou, ca O.ingroape pe barbatul ei. Dupa ce se face invoiala, Elisataie pielea si face o curea lung& si subtire, masoara inlung si in lat pamantul si pe locul acela face o cetatemare numita Cartagina. Tirul a pierdut mult prin inteme-ierea Cartaginei, apoi au venit asupra lui regii asirieni sidui:4 ei altii. Sargon 1-a tinut inconjurat 10 ani, Nabuco-donosor 13 ani. In cele din urma, a fost cucerit de Persi.

Cartagina. Fiind departe de cuceritorii asirieni si babi-lonieni, Cartagina ajunse regina marilor si a comertului.Supuse toata Africa nordica, insulele din apusul Mediteranei,Sardinia si mare parte din Sicilia. Cartaginezii aveau bunäarmata de uscat, iar pe mare nimeni nu se masura cu ei.Cu toate acestea vom vedea ca Romanii i-au supus, pen-true& erau disciplinati si mai buni patrioti.

Religia. Zeul cel mai mare al Fenicienilor era Baal,caruia i se aduceau si sacrificii de oameni. Cana taxa erain mare necaz, se aduceau copii din familiile cele mai no-bile si se ardeau in cinstea lui. Fenicienii serbau toamna osarbatoare in onoarea lui Adonis. Acesta era un zeu anal...si frumos, zeul rodirii si al invierii naturii. Adonis petreceaputin timp pe pamant si era ucis de un inimic, dar inviapeste putin. Fenicienii si vecinii lor, serbau moartea luiAdonis cu jale si cu post, femeile rataceau pe camp in hainede doliu; apoi veniau zilele invierii, cand bucuria si place-rile erau fail masura.

Cultura. Fenicienii faceau corner( cu corabiile mergandnumai pe langa coaste, caci se temeau sä nu se rataceasca.Iarna nu navigau ci scoteau corabiile la tarm, 'Ana la in-ceputul primäverii. Pe mare se calauziau dupa soare sidupa steaua polard , pe care ei au gäsit-o intaiu. Ca sa facacomert, se asezau in terile unde ajungeau, adica stabiliaucolonii, cum a fost Cartagina. Fenicienii stieau sa faca tesa-turi scumpe, vase de sticlä, podoabe pretioase. Ei scoteau

www.dacoromanica.ro

20

o coloare rosie dintr'un fel de scoica, pe care o pescuiaupe IMO. coastele Greciei. Eu au dus popoarelor dimprejurulMarii Mediterane produsele Egiptului si Caldeei. Au dus cudansii pretutindeni porumbielul, maslinul, smochinul, vita devie, magarul. Un mare bine facut omenirii de ei este, cadin multele litere ale Egiptenilor au scos 22 de semne sile-au intrebuintat la scriere (1). Dela ei au luat acele litereGrecii, dela Greci Romanii si dela Romani toata, lumea.Chiar numele ce dam noi literelor, alfabet, este nume fe-nician. Fenicienii erau uriti de popoarele vechi, caci erauprea lacomi de castig si faceau dese hotii pe mare (pira--terii) : veniau intr'un loc, furau oameni si averi, plecau apoirepede cu corabiile.

Evreii.

Spre sud de Fenicia, tot pe coastele Marii Mediterane,se Intinde tara vechilor Evrei, nurnitä Palestina. Numeleacesta i s'a dat dela Filisteni, un popor care locuia spresud de Evrei, si care se intindea pana la hotarele Egiptu-lui. Palestina nu e mai mare decat Oltenia noastra, are unpamant muntos, ape putine si un tarm nepotri4t pentrunavigatiune.

Muntii cei mai inalti se ridica pana la 1000 m., iar valearaului Jordan, care strAbate tara dela nord la sud, dela unloc se Oa sub nivelul Marii Mediterane. Marea Moartet,in care se varsa. Iordanul, este insä si mai jos de cat Ior-

. danul, si anume cu 400 m.% sub nivelul marii. Se nu-meste asa din pricinä ca este atat de sarata incat nu pottrail. pesti in ea si din cauza sarii este atat de groasa, in-cat, daca un om intra in ea, nu se duce la fund ci sta pedeasupra.

Dintre orasele Palestinei a fost insemnat din timpurifoarte vechi lerusalimul, astazi si mai Insemnat, cad acoloeste mormantul Domnului nostru Isus Cristos.

(1) Ei scrieau dela %Maga spre dreapta.

www.dacoromanica.ro

21

Evreii erau un popor de pastori, cari in timpulin Egipt a popoarelor asiatice au intrat i ei in acea tara.Dup a. ce au fost gonite acele popoare, Evreii au rämas inEgipt, unde regil au inceput sa-i puie la lucrari grele, maiales la ziclirea de cetati. Din ace 5. robie i-a scapat Moise,care i-a scos din Egipt, le-a dat legi §i i-a dus pana aproapede Palestina.

Sub urma§ii lui Moise Evreii au ocupat Palestina i auimpartit-o intre ei. Fiindch nu erau .deprinsi sa, fie uniti,au suferit multe umiliri §i infrangeri din partea vecinilormai puternici §i mai deprinsi cu rasboiul. Cand insa peri-colul se maria, se arata cate un barbat inimos, care se puneain capul lor, Mtea pe inimici §i scapa poporul. Un asemeneabarbat se cherna judecdtor i au avut Evreii multi judec--ton insemnati.

Cele mai mari lupte ale Evreilor au fost cu Filistenii, cariintr'un rand le ocupasera mai toata tara i le luasera chiartablele legii. In cele din urma vazand ca Filistenii sunt maitari cleat ei, caci sunt mai uniti i asculta de un rege, sehotarira §i Evreii sa se supuna unui rege §i.rugara pe jude-catorul de atunci sa le aleaga un rege. A§a s'a intamplatqi la noi : cand am vazut ca ni se rup bucati din pamantulterii, cand am vazut cá altii erau tari, caci erau uniti, iarnoi eram slabi caci nu eram uniti, atunci ne-am unit gine-am legat s. fim credincio§i regelui.

Primul rege al Evreilor se chema Saul, un om voinic §iviteaz fàrä seaman. yl a invins pe Filisteni qi a scapat tara deei. Regii urmatori, David §i Solomon, au fost §i mai insemnati.David a purtat rasboaie multe i a facut din Ierusalim ca-pitala sa. Solomon n'a purtat rasboaie, dar a lost rege bogatmaret, a construit un templu frumos, impodobit cu aur mult.

Evreii vorbesc minunati despre intelepciunea lui Solomon, despreaverile lui, despre fericirea din timpul lui: aargintul nu era. mai pre-.ios ca pietrele din drum In timpul lui Solomon... Iuda si Israel erau

ca nisipul marl, atftt erau de numerosi. Mttncau, beau si se veseliau...fiecare era, sigur sub vita si sub smochinul sfiva.

si

navalirii

www.dacoromanica.ro

22

Dupa, moartea lui Solomon, partea cea mai mare a popo-rului, apasata, de biruri se revolt& §i infiintä un alt stat deo-sebit numit Israel, pe cand regatul din Ierusalim se numiaregatul lui Iuda. Cele doua regate evree§ti se luptara intreele necontenit, apoi cautara ajutor strain la Asirieni. Fio-rosul Sargon veni i desfiinta regatul lui Israel la 722, iarpe popor 11 duse in Media, incat de atunci a petit poporulisraelit. Regatul iudeu, tina pana la Nabucodonosor, care cu-prinse Ierusalimul §i duse in Babilon partea cea mai insem-nata, a poporului. Cand Per§ii cucerira Babilonul, se detevoie Iudeilor sä se intoarca, in tara lor, unde ii rezidiratemplul si mai ausera o vieata neinsemnata pana ce fura su-pui de Romani. Revoltandu-se contra Romanilor, full in-vin§i §i risipiti in toatä fumea, incat azi in Palestina nu suntdead 40.000 (cat in Bucure§ti). Din pricina atator robiia risipirii lor prin lume, Evreii de azi nu se mai aseamanitcu Evreii vechi, cleat foarte putin, caci s'au amestecat cupopoare streine, §i-au schimbat limba, credintele, felul de

nici ocupatiunile de azi ale Evreilor nu mai suntocupatiunile stramo§ilor bor.

Monoteismul ebraie. Toate popoarele vechi au crezut inmai multi zei (politeism), numai poporul evreesc a crezutintr'un singur Dumnezeu (monoteism) Iehova. In Egipt §iin Caldea, s'au gasit preoti, cari cugetau ca e un singurDumnezeu, la Evrei insa aceasta credinta era mult mai ras-pandita. De aceea §i sunt Evreii insemnati in istorie.Cu artele ei nu s'au ocupat, incat and au construit templulau adus lucratori din Fenicia ; templul insuq era mic pelanga templele egiptene. Regatul evreesc, de asemenea, afost mic i neinsemnat pe langa imparatiile cele mari isto-rice. Insa poporul acesta mic a avut norocul, fara seaman,sä raspandeasca credinta lui la jurnatate din omenire. Peste500 milioane de cre§tini, peste 200 miL de mohamedani aubaza religiunii lor in cartile religioase ale Evreilor. Acestecarti se numesc Sfanta Seriptunt sau Biblia (cartea).

La inceput credeau ca. Iehova e zeul lor national, ca poarta

viata;

ei

www.dacoromanica.ro

23

grijá numai de el, precum exista si alti zei, can ingrijese dealte popoare. Mai tarziu incepura A. creada ca. Iehova e singurDumnezeu, deosebit de lume si mai presus de ea. El a Ricutlurnea cu cuvantul, «a zis si s'a facut». Iehova este bland,drept, poarta grip, mai cu searna de cei slabi si apasati.Aceste idei le raspandiau profetii si le-a adus la intreagalor desvoltare Isus Cristos.

Medo-Per0i.

Iranul. Rassa indo-germanica. Mezii. Cyaxare. Persil. Cyrus. Darius I.Intinderea imperiului. Dualismul.

Iranul. Dela Tigru pana la Indus, se intinde un podisinalt de 1.500 m. numit podisul sau Platoul lranului, de 20de ori mai mare cleat tam noastra. Acolo traia un neamde oameni deosebiti de Chamiti si de Semiti, ramura dinmarea rassä indo-germanicci, ale carei locuinte erau printerile noastre, prin Polonia si Rusia apuseana (1).

De neam indo-germanic sunt mai toate popoarele de azi aleEuropei, cum si locuitorii Iranului si ai Indiei. Pe la 3.000I. C. Indo-germanii stieau sa creasca, boul, calul, porcul; cu-nbsteau metalele pretioase, se hraniau cu Minä si stieausä ridice case. Apoi s'au despartit si au ajuns unii in India,altii numiti Celti au ajuns in Franta, Italica s'au opritin Italia, Germanii in mijlocul Euro pei, Slavii in rasa-ritul Europei,in terile noastre au ramas Tracii, iar in Iranau patruns Mezii i Persii.

Mezii. Locuiau in Media, o taxa vecina, cu Asiria si aufost supusi Asirienilor !Ana cand s'a ridicat in capul lor unrege mare numit Cyaxare. El se alia cu regele Babilonului,merse asupra Ninivei, si in 606 i. C. distruse aceasta cetateputernica. Cyaxare imparti apoi cu Babilonenii Asia, luand

(1) Li s'a dat numele dupti, poporul eel mai depfirtat spre riisiirit(Indienii) §i cel mai deprotat spre apus (Germanii). Se mai numeso0 Indo-Celfi qi Indo-Europeni, iar multi invtitati 11 numesc Ari.

www.dacoromanica.ro

24

el räsaritul pan& la Tigru, iar Babilonenii apusul. Urma§ulsau fu ins& batut de Per§i.

Pen Ii. Tara Perqilor era a§ezata pe langa Golful Persic,o tara, muntoasa §i saraca, avand un ora§ mai insemnat,numit Persepolis.

Cirus. Pe la anul 550 ajunse rege hi Persia unul dintrece mai mari oameni ai Asiei.

Se povestia despre el, a era nepot regelui Mezilor, caci regele avindo fat& o casatorise cu un Persan. Odata regele visit ca din pieptulfetal iesill o vita, care acoperiii toata Asia. i regele speriat cora Into-lesul visului si i se raspunse, ca nepotul silu are sa ia domnia Asiei.Regele lull copilul la nastere si-I dete unui general ca sa-1 omoare, dargeneralul nu-1 omorl, ci-I Elsa cu vieata si copilul, luat de un pastor,cresch printre oamenii de jos. Intr'o zi jucandu-se cu alti copii si fiindales citpetenia jocului, bath pe un fiu de nobil, fiindeft n'ascultit; iarnebilul reclamit la rege, care chema pa copil Inaintea sa. Cyrus seapara cu Indrazneala Incat regele vru sit afle "bine e si afland cll. enepotul Au, II filch capetenia Persilor, dar Cyrus veni asupra mosuluisail si-i cuprinse statul.

Dupa ce cucere0e Media, el merge contra unui alt regenumit Cresus al Lidiei, bogat (1) mai mult de cat ne pu-tem inchipui, ii cuprinse Ora, iar pe Cresus il Mai consilie-rul eau.

Se povesteste ca Cyrus pusese pe regele Lidiei pe un rug, ca sa-Iarda, and auzl prin flacari vorbele : Solon, Solon, bine ziceai tu. Cyrusda ordin sfi-1 aducli, pe Cresus Inaintea sa, ca sli.-i explice acele cuvinte.Cresus Ii spuse, ca odata a venit la el un filozof grec, Solon, si el i-aarlitat toate averile, doar de-o zice Solon a fericit esti rege b) Filozoful ins&nici gand n'avea. Cresus mirat, 11 Intrebil atunci sft-i spuie, dacii prin multeteri ce a vazut si printre multi oameni ce a cunoscut, a glisit el vreunom fericit. Filozoful se gandi putin si-i raspunse di a cunoscut unom fericit, un 'Man care a murit aparandu-si tara. La a doua si atreia Intrebare numi pe altii, si la sfarsit filozoful zise: nici un omnu e fericit cat e viu, cad omul e jocul IntamplarilorD. Cyrus Inteleseoil si sfarsitul sail ar putea fi trist si Mgt vieata, lui Cresus.

(1) Capitals Lidiei era Sardes §i regii Lidiei au biltut monedfi In-this mil.

www.dacoromanica.ro

25

Mare le rege supuse dupa aceea si Babilonul, aträgand peo parte din locuitori, cari-i deschisera portile. A murit inlupta cu un popor scit.

Fiul lui Cyrus a fost om iute si crud. El merse contraEgiptului si-1 supuse purtandu-se crud cu locuitorii. In lipsalui se proclamase rege un preot. Aceasta veste il umple defurie, de aceea pleaca in Persia. Pe drum se rani, candvoia O. incalece si muri in scurt timp.

Darius. In locul acelui preot se urea pe tronul persan oruda a lui Cirus, regele Darius. In primii 5 ani Darius purtalupte necontenite cu statele revoltate, mai ales cu Babilonia,jar dupa ce le supuse, pled. in contra Scitilor, un popor depästori, can locuiau pe campiile Rusiei de azi in Asia siin Europa. In aceasta expeditiune a venit prin tara noastra,trecand Dunarea cam pe la Galati. Scitii insä se reträgeaumereu, il amenintau si cautau sa se uneasca in contra lui cuGrecii, incat Darius se retrase in Asia, supunand numai teriledela sudul Dunärii, afar& de Grecia.

Intiuderea imperiului. In zilele lui Darius regatul Persi krse intindea dela Dunare pana la Indus si dela pustiile Tur-chestanului pana la Tripole, in catetrele continentele vechi.Darius a voit sä cucereasca si Grecia din Europa si a in-ceput luptele cu Grecii, insa n'a izbutit, caci Grecii eraumai bine inarmati.

Cultura si religiunea. Persil au lost un popor cu calitatialese: stieau sa cucereasca si mai ales stieau O. admini-streze, sa incurajeze pe supusi la munca. Religiunea lor ziceaca, sunt fericiti oamenii can muncesc.Ei credeau ca, lumea e Impartita intredoua, spirite, unul bun si altul rail, Or-muz si Ariman. Tot ce este bun (lu-mina, caldura, sanatatea, graul, focul,animalele folositoare) vine dela spin-tul bun, si tot ce e rau (intunericul, arsita, frigul, plantele va-tamatoare, animalele periculoase), vine dela spiritul rau. Lasfarsitul lumii va birui spiritul cel bun, iar spiritele rele vor

Monet& persanii.

Ark4t

www.dacoromanica.ro

26

deveni si ele bune. Omul, dad vrea sä fie bun, sä ajute spi-ritului bun contra celui räu: sk-si tie curat corpul si sufletul,sk fie muncitor, sk omoare animalele rele, sä distrugá plan-tele rele, O. cultive grkul, sa fad o cask dci unde ardefocul si unde creste grkul dracul nu se apropie.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA GRECILOR

Geografia Greciei antice.

Grecia este una din cele mai mici teri de pe lume (80.000km. p.) inst insemnatatea ei in istorie intrece pe a tutulorterilor. Ea este inconjurata de mare, care prttrunde in us-cat de toate pärtile, forniand o multime de golfuri, de aceeaGrecia are coaste mai multe decat Spania. Vecinatatea màriia fäcut pe Greci marinari, pe and munOi impiedicand comu-nicatiile dintre cetati au fost cauza neunirii lor intr'un singurstat. Cel nai inalt munte din Grecia e Olimpul (3.000 m.).

Cetiiti. State le erau organizate pe cetäti, adia. flecarecetate era un stat, isi aye& legile i autoritätile sale. Greciase imparte in trei Grecia nordick Gracia mijlocie siPeloponesul. Cetätile cele mai insemnate in partea de mij-loc erau Teba i Atena, iar in Pelopones era Sparta, vestitaprin vitejia oamenilor ei.

Grecii, popor de origine indo-germanica, au venit dinsprenord, o parte din ei au pAtruns pan& in insule i pe coa-stele Asiei Mici.

Insulele. In marea de pe lângä coastele Greciei se afla omultime -de insule, asã de apropiate, incat and te afli in-tr'una vezi pe cealalta, si din aceea vezi pe alta si asa panain Asia, ca o punte. Cele mai insemnate insule, ocupate deGreci, erau Creta, Cicladele, nurnite astfel pentrucii sunt

parti:

www.dacoromanica.ro

28

asezate in formh de cerc, si Eubea, desphrtith de continentprintr'un canal foarte ingust.

Co lonii principale. Grecii au trimes colonii si mai multeeecht Fenicienii. S'au asezat mai inthiu pe coastele Asiei Mici

1

If

..

111111111

..o.i

IIIIIII

*OP.-,-.1

,

.,.

c-i-

polo0"..-,

III,

,-.

,.

I

.k

!I

ri

......<1,r i, ,..

i ill FIIIII III

&

II

11

In

1II

ritiae,Ilr ..:

II

da

IIII:i 3flilinl:11,.;

Fill

I

74.;.,,y,

;Iciiiiim

'III 111003'

1

II,

111111111115

\illkid

1

111.k

1

1141,0111:,

I

Pk.

I,

Ati...ir

llililf1111111ill

ii!

'. '

ii

Inglillithr.i.i!

Hill

II

.

P II MI i

1 3

%,

,k'

0

z

1 T rAll' :i. .

www.dacoromanica.ro

29

§i au intemeiat multime de orar. Numai in fata Grecieierau peste 20, iar mai insemnate: Milet, Smirna, Efesul.

Grecii din Asia mai intaiu, apoi §i cei din Europa,s'au imbogatit repede §i ne mai avand loc in orarle lor,au inceput sä piece spre räsarit, pe urmele Fenicienilor.Astfel au infiintat multe colonii, din cari numim Bizanfiut(Constantinopole) §i Constan(a noastrá. Au inaintat pe lagurile Dunarii, prin Crimea §i de jurimprejurul marii Negre.Apoi s'au indreptat spre apus §i s'au arzat in Sicilia, undes'au luptat cu Cartaginezii, s'au arzat in Italia §i au in-ffintat Tarentul, .Neapole §i o multime de alte orar, incatpartea de sud a Italiei se chema Grecia Mare.

Grecii plecau in colonii uneori din pricina saraciei, alte-ori din pricina rasboaielor dintre locuitorii aceleea§i cetati,iar in alte cazuri plecau spre a face comert. latá cumse intemeia o colonie; cei cari plecau i§i alegeau o cape-tenie, care lua foc dant din cetate §i acolo unde se hota-rau sa, se arze, faceau un altar §i aprindeau pe el focul adus,care nu trebuia sa. se mai stinga. Co Ionia era deci legatacu mama ei (ormul de unde plecase) prin religie, de aceea§i tinea acelea§i sarbatori §i trebuia sa trimita barbati, casa, faca jertfa pe altarul din patrie.

Colonfile grecesti au ajuns la o mare desvoltare. Cel dintaiu oresgrecesc, care a avut legi wise, a fosto colonic) din Italia sudica, iar legiuito;rul lui se numia Zalettcos. El mai inaintefusese pastor. Ca si nu se tot schimbelegile, Zeleucos hotitrise a oricine va-veni cu o lege noua, sa se Infatiseze Ina.intea poporului cu un streang de gat,ea, deo& nu se va primi legea, sa fiesugrumat. Zeleucos pedepsià cu moartepe oricine ar fi venit In piet a. cu armela el. Odata, pe cand venia, Inarmat dela camp, auzind tipete si ere.zand ca, inimicii au atacat cetatea, alearga In pieta.. Unul Ii striga :aZaleucos, Iti calci singur legeao. eNu, o intarescp raspunse Zeleucossi se striipunse cu sabia sa.

Tot In orasele din Italia, traia pe la 570 filozoful Pitagora. El a zis,

www.dacoromanica.ro

30

cel dintâiu, c piimfintul se Invirteste tmprejurul lui i c de aceease produce ziuli &si noapte. El ziced cd, la moartea omului, sufletul treceIn alt corp, de om sau de animal, dupli cum a fost mortul de bun.Invatatura aceasta, c sufletul trece dupli moarte in alt corp, se nu-meste metempsihoza.

Religiunea Grecilor.

Zeii cerului. Zeii marii. Zeii pamintului i ai infernului. Oracole (Delfi).

Templele. Jocurile. Prima Olimpiada (776).

Zell. Grecii credeau in spirite ca i celelalte popoare. Ta-iàL spiritelor a fost Okeanos din tare au esit Titanii,spiritele intunericului. Titanul Kronos a avut trei fii, pe Zeus,Poseidon §i pe Hades. Zeus spiritul luminii, a invins peintunecatii Titani si i-a inchis in infern, apoi a impärtitlumea cu fratii säi, luand el cerul, Poseidon marea, Hadesinfernul. Zeii Grecilor erau zei ai cerului, ai math i aiinfernului.

Zeii cerului. Afara de Zeus, regele zeilor, mai era Herasotia lui Zeus, zeita familiei; apoi Athena, fiica lui Zeus,iesitä inarmata din capul lui. Ea era zeita fulgerului, a ras-boiului si a intelepciunii. Cultul cel mai curat in religiuneagreceasca era al lui Apolon, zeul soarelui si al poeziei. Zeulfocului si al faurarilor se numia Hefestos, urit i chiop,,din pricina ca Zeus certandu-se odata cu Hera, Hefestos apus parte mamei sale, iar Zeus suparat, 1-a luat i 1-a aruncatjos pe pamant. Uritul Hefestos era bärbatul frumoasei Afrodita, o zeitä imprumutata dela Fenicieni, pe care Greenau infrumusetat-o si au facut-o zeita frumusetii. Fiindeävenise de peste mare, Green ziceau ca. s'a nascut dinspuma marii i cand s'a aratat pe tarm, cresteau flori pe-urma ei.

Zeii mdrii. Regele ma' rii se numia Poseidon. El tine inmama o furca cu trei dinti i cand loveste painantul cu ease produc cutremurele. In mare erau multi zei, mai aleszeite, fiicele lui Poseidon, cari iesiau pe tarmul marii spre

tutulor

www.dacoromanica.ro

31

a canta §i a face hore. Fiecare rail, fiecare izvor, apeledin munti §i apele din paduri, aveau spiritele lor, mai toatezeite. .

Zeii peimantului si ai infernului. Zeita parnantului ro-ditor era Demetra, care a invatat pe oameni agricultura.Dionysos era zeul invierii naturii, primavara, zeul vinului§i al betiei. Regele infernului era Hades.

In privinta vietii viitoare, Grecii credeau ca sufletul omu-lui dupa, moarte e judecat §i pedepsit sau rasplátit.

Grecii i§i inchipuiau ca vieata zeilor este intocmai ca ceaomeneasca. Zeii i§i faceau vizite, se poftiau la mese, lanunti, ascultau cantece, discutau, se certau, se urau, man-cau 11'10. ambrosie (nemurire) §i beau nectar (1). Zeus ii car-muia intocmai ca un rege, lucrurile mai mici le hotarà sin-gur, pentru cestiuni mai serioase :ii invita pe toti la sfat,pe muntele Olimp. Vie* pdnzdnteascd a servit de modelcelei ceresti.

Oracole. Grecii erau incredintati ca. tot ce face omulin vieata este hotarit de zei §i nimeni nu poate sap& dedestin. Cu toata credinta aceasta, erau foarte doritori saafle ce are A li se intample in viitor §i intrebau pe preotiidela anumite temple, sa le spuie viitorul. Dintre toate celmai vestit prin aratarea viitorului ajunsese templul zeuluiApo Ion dela Delfl.

In fundul templului era, o craphturit In stanch, pe unde ie§iit o su-flare rece, care turbura mintea orichrui o respirit. Preotii a§ezau deasu-pra acelei deschiaturi, pe un scaun de aur cu trei picioare, pe o fe-meie numith Pitia, care nu mancase de mai mult timp. Femeia In-cepeit sh tremure §i sh vorbeasch fill% §ir, iar preotii culegeau §i.explicau vorbele ei. Acei preoti erau Invittati, ei dedeau consilii Intelepte,alte ori dedeau riispunsuri grele de Inte les sau cu dolt& Intelesuri,d. e. vei merge, te vet intoarce, nu vet murb (=Vet merge, te vei in-toarce nu. Vei muri). La oracole alergau Grecii din teat& lumea, !n-eat oracolele erau ca o legaturh pentru Grecii din twit& lumea.

(I) Mutual inchipuith, mai dulce decat mierea.

www.dacoromanica.ro

32

Temple le. In construirea templelor, Grecii au intrecut petoate popoarele, caci templele lor, desi nu erau atat de mari

ca ale Egiptenilor, au Minas cele mai frumoase pana azi.Erau %cute de marmura albä i colorate pe dinafara, ca

stralucirea prea mare a marmoreisa nu supere ochii. Podoaba ceamai frumoasä a unui templu eraucolumnele. Ele sustineau coperi-sul si se asezau uneori numai infata, alteori in fata si la spate, al-teori sustineau coperisul de jur-imprejurul templului, pe un randsau pe doua randuri.

Jocurile. Grecii credeau ca zeiise inveselesc, cand vad inaintealor corpuri frumoase i sanatoase,prin urmare ziceau ca este marefericire sä fie cineva frumos sisanatos. Ei se siliau sa dea cor-pului aceste calitati, de aceea, pre-cum nu exist& in Grecia cetate

Para templu, asa nu se gasia una-lärä gimnaziu. Gimnaziullor era insa un loc de exercitiu, asezat langa o apa curga-

:-

www.dacoromanica.ro

33

toare, du nisip marunt pe jos, cu constructiuni de bai §i cufelurite unelte de exercitiu. In unele orw, dar mai ales inOlympia din Pelopones, se dedeau din 4 in 4 ani jocuride intrecere, la cari luau parte oameni din toate partile, ins&numai Greci. Invingatorul prirnia u simpla coroana de Inas-lin, dar onoarea de afi incoronat inainteatutulor Grecilor, de ca-tre barbati insemnati§i cu maslin inchinatzeului, era cea maimare fericire perun Grec. Invingatorulera primit cu triumfin cetatea sa, imbracatin purpura, pe un car loarasLg.

tras de 4 cai albi. Toatavieata ramanea ca o persoana sacra §i era hranit in tem-plul cetAtii.

Invingator era numai acela, caie ieià intaiul la cinciexercitii: sarit, alergat, aruncarea cu discul, aruncarea culancea, lupta dreapta. Discul era o bucata de metal in formaunui bob de linte, greu cam de un kilogram §i jumatate.

Dela anul 776, jocurile din Olympia s'au tinut regulat lafiecare patru ani: 772, 768, 764.... Mai tarziu Grecii au luatobiceiul sit numere anii dela 776, numind timpul de patruani, care trecea intre doll& jocuri, Olympiadd.

Legendele eroilor.

Fiecare familie §i fiecare ora grecesc pe Jiang& zeii tutulorcetatilor, se mai inchinau la ni§te finite de neam dumne-zeesc, numite Eroi, despre cari se povestia ca au intemeiatcetatile §i familiile regale.

Aceste spirite erau mai respectate chiar dead zeii coniuni, cricilute() cetate era permis cuiva s ia in ens pe Hermes, sau pe alt

.h torts. Istoria popoarelor vechi. 3

www.dacoromanica.ro

34

zeu, dar batjocura eroului cetatii era. pedepsitk, cu moartea de cele maimulte ori. In familie, cei mai mari zei erau pkrintii morti, al arorcorp se Ingropa, uneori, dar de cele mai multe ori se ardeit i cenusase plistra, In urne, pe vatra din mijlocul casei, uncle focul nu se stin-gek niciodath. De ate ori iesik din cash, sau de cite ori intra, GreculIndrepta rugaciuni care pkrintii ski, cari se odihniau In urne. Foculdin vatril, cenusa din urn& Infiitisau sufletul i corpul parintilor, carise hrlinesc cam' mfinknc ii. cei vii, se bucurrt And acestia sunt fericitisi-i ajutil, clind se aflli In nevoi. La mask, Inainte de a mane& si de abea, tatiil aruncia In foc bucktele i vrsà. piclituri de vin. Credean c&sufletul este multumit, cci vedeau cii flaclirã se ridick

Fiecare cetate aye& eroul säu, i fiecare erou avea le-genda sa, care spunea ca, a scapat tara de flare, de hotide monstri tnchipuii. Cei mai insemnati eroi au fost Teseuin Atena, Edip in Teba i lieracles in Pelopones.

Teseu a scapat tam de un gigant, care prindea calatoriide pe drum, ii lega de varfurile a doi brazi, pe cari ii in-doia Ord la parnant i apoi le da drumul in aer. Teseu amai pedepsit pe un alt gigant, care invita la el pe treca-tori i Ii aseza pe un pat: daca, erau mai lungi decat patulle tMa picioarele, iar daca erau mai scurti, Ii intindea pan&ti lungia. El a scapat Atena de Minotaurul din Creta, caruia.Atenienii trebuiau sa-i dea baieti si fete in fiecare an, sprea-i manca. Teseu merse sä omoare Minotaurul, care erainchis intr'un palat cu camere asa de multe i sucite, incateine intl.& in el, nu Oka sa mai iasa, (Labirint). Teseu ins&placuse Ariadnei, fata regelui, i ea-i dete un ghem de at.a,pe care Teseu 11 desfasura in urma sa i, dupa ce omorimonstrul, se intoarse pe cotiturile firului i. scapa teafar.

Unui rege din Teba oracolul ii prezise cá i se va nasteun copil, care il va omori. In adevar ca regele ava un copilsi de frica porunci sa-I arunce in munte, unde ii gasi iunpastor si-1 dada regelui din Corint. Facandu-se mare si.au-zind inteo zi cä nu e fiul regelui, Edip pleca sä intrebeoracolul despre parintii sai. Oracolul Ii spuse ca va omoripe tatal sau. Ca sä nu comita aceastä crima, Edip plea, spreTeba. In drum se intalni cu un batran, pare merged intr'un

veselit.

www.dacoromanica.ro

36

car si al cärui vizitiu il insultä, ca nu se da repede la oparte. Edip omori pe b6tran, care era° teal säu. MergAnclmai departe, ajunse in Teba si dete de un monstru juma,-tate femeie, jumAtate leu, cu aripi de pasAre (sfinx), carepuma, mereu o ghicitoare trecAtorilor si fiinda nimeni nuo ghicia, ii arunca, pe toti intr'o präpastie. In zadar aghdui-serl Tebanii a vor da regatul Tebei si mama reginei vä-duve celui ce va deslega ghicitoarea ((care este animalulcare merge dimineata in 4 picioare, la amiazA in 2 si searain 3». Edip räspunse «omul», sfinxul se aruna in prA,-pastie, iar poporul il fazu rege si-i dada in c6sätorie peregina. Insa se ivi o ciuma grozava si oracolul spuse cä pri-cina ciumei este omorirea fostului rage. Edip blestema peomoritor, cerceta sA-1 afle si aflä, ca el. Para sa vrea, aomorit pe tatal sail si a luat in clsätorie pe mama sa.Aceasta s'a spanzurat, Edip si-a scos ochii, iar copii lui aufost nenorociti : doi baieti s'au omorit unul pe altul in räs-boiu, o fata a fost ingropata de vie.

Eroul cel mai insemnat, adorat de toti Grecii si pe carechiar zeii 1-au prima in rándul lor, a fost Reraeles. El a arshidra din Lerna, care avea, 9 capete si dacá-i taià unul,cresteau 2 in locul lui; a omorit pAsärile din locul Stimfalcari aveau fulgi de fier, pe cari ii aruncau ca pe niste sägeti;a patruns in infern si a scos afar& c&inele Cerber, care pazestepoarta infernului si are 3 capete, coada de sarpe si lAtratca un sunet de aroma, incht cine-1 aude inghiatä de groazä.

TradAiuni din epoca eroici.

Eroii sävArsiau fapte mari, fiecare in parte, de cAteva oriins& s'au unit mai multi si au fäcut impreun6, intreprinderimari, din caH mai insemnate au fost douä : expedifiuneaArgonaufilot §i rdsboiul Troiei.

Expedi(iunea Argonau(ilor. Unrege dintr'o cetate apropiati,de Teba, alunga pe sotia sa, cu care avea, doi copii si lua,alta, femeie, care incepii sa persecute pe copii. Acestia in-

www.dacoromanica.ro

36

calecara pe un berbec cu lana de aur, care avea puteresa. sboare prin aer si sä innoate in apa si fugira spre ra-sarit. Pe cand sburau, fata, numita He le, ameti si caza inmare, baiatut merse departe spre räsarit, sacrifica berbecul,iar pielea o atarna in templul unui zeu, care puse un sarpeA o pazeasca. Cine ar fi vrut sä ia aceasta lama ar fi trebuitsa se lupte cu sarpele, fiind sigur mai mult de moartecleat de izbanda. De aceea, mai tarziu, un rage, care rapisecoroana nepotului sau, numit lason, cand ii cerii tanarulcoroana, ii raspunse ca i-o va da, daca-i va aduce lana de aura berbecului. Jason chema pe toti eroii greci (vre-o 50), seimbarca pe o corabie numita Argo §i plecara, spre rásarit.Ajunsera la niste stanci plutitoare, cari inchideau Marea Nea-

gra, si cari se bateau cap in cap sfa-ramand orice. Zeita Atena le opri un mo-ment, eroii vaslira repede, scapara, si d'a-tunci stancile au ramas nemi§cate. Dupamulte greutati si lupte, Iason cu ajutorulfetei regelui din rasarit numita Medeea,invinse sarpele, lua lana si se intoarse cuizbanda.

Rasbolul Troiei. Pe coastele Asiei miciera o cetate, numita Troia, peste caredomnia Priam, tata a 50 de baleti, printrecari era viteazul Hector §i frumosul Paris.Inainte de nasterea lui Paris se prooro-

cise ca el va pricinui mari nenorociri orasului sail, si deaceea Priam I-a aruncat pe munte, uncle copilul a crescutsi s'a facut pastor. Odata, pe cand paste& turmele, se po.meneste cu zeitele Hera, Atena si Afrodita, cari se certaupentru frumusete, cä yin si-1 iau ca judecator, sa hotarasca eleine dintre ele este cea mai frumoasä. Lui Paris i s'a párutmai frumoasa Afrodita, iar cele dotiä, suparate, au hotaritpeirea Troiei. Nu mult in urma Paris a trecut prin Sparta,uncle domnia Menelau, care avea sotie pe Elena, cea maifrumoasa femeie din lume. Paris §i Elena au fugit impre-

Paris

www.dacoromanica.ro

37

un6, la Troia, iar cele douä zeite au, ridicat pe toti Grecii.Menelau s'a unit cu fratele säu Agamemnon, cel mai puternierege din Grecia, cu o multime de eroi, ca Ahile, cel mai viteazGrec, si Odiseu cel mai istet, si au mers asupra Troiei. Ras-boiul a tinut 10 ani. Au murit multieroi greci omoriti de Hector, a mu-rit Hector ucis de Ahile, a muritacesta ucis de Paris, dar cetatea nuse supunea. In fine, Grecii sfatuitide Odiseu, fac un cal mare de lemn,bag5, in el 100 de eroi si lAsAndu-1Una ziduri, se suie in corabii sise prefac c6, se retrag. Troenii, cre-rand ca Grecii au fugit, dusera ca-lul in cetate. Dar peste noapte Greciiiesira, din cal si unindu-se cu ceide afara arsera Troia si nimicirilpopulatiunea ei. Unii zei tineau ins&cu Troia si de aceea nici invingAtoriin'au avut sarsit bun. Agamemnon a fost omorit de sotiasa, iar Odiseu a ratacit 10 ani pe toate marile parandu-i-secrt-si vede patria si depArtandu-se de ea, in loc sit se apro-

Ahile.

Diadema, din timpurile eroice.

pie : a ajuns in tara Ciclopilor, cari aveau nurnai un ochiuin mijlocul fruntii, &pia a scapat de o vrajitoare, care daoamenilor o bautura si-i transforma in porci ; tot ce stieau

www.dacoromanica.ro

38

din copilärie, toate basmele si povestile lor, Grecii le puneauin legMuth cu Odiseu.

Poporul greo antà isprhvile eroilor tocmai asit cum se dint& lanoi haiducii. 0 parte din cintecele despre Troia si despre Odiseu s'auadunat la un loc si s'au fficut doult Atli numite Riada 0 Odisea.Aceste poeme aunt cea mai frumoasti productiune a spiritului grecesesi chiar a geniului omenesc. Grecii ziceau crti au fost ficute de unpoet orb numit Homer, Ins& Homer este o persoanrt inchipuittly auto-rul Iliadei si Odiseei a fost poporul grecese. Din aceste dour' poemevedem cum Wilt poporul grecesc de prin secolul 12 pan& la secolul 9.

Sparta.

Lycurg.- Hegemonia spartana.

Cele dintliu triburi de Greci, cari s'au ivit in istorie, se numiau Io-nieni si Ahai. Ei se ocupau cu comertul si cu industria, au ajuns pecoastele Asiei si au fttcut risboaie cu alto cetAti de pe acolo. Povesteaacelor ritsboaie se pAstreazit In poemele homeriee, pa cari ei le-aucompus, Ahaii adicit. Inst mai pe urmit a nitv&lit din nou un alt tribtot grec, numit Dorieni, cari au Invins pe Ahai en mare greutate, le-auluat tara si i-au silit si fugtt In Asia sau sk rruntmrt supusi In taralor. Dorienii au Infiintat apoi state In Pelopones, din cari cel mai In-semnat era Sparta.

Sparta cu Ora dimprejurul ei nu era mai mare cleatun judet al nostru (4.000 km. p.). Era udata de un rau siapttrata spre apus si spre thsärit de munti, era deci ca o valeintre munti, unde nimeni nu putea Otrunde si de unde eragreu sä iasä cineva. Dorienii nu erau multi, supusii lor erau

.on 1de 10 mai numerosi ; ca salt fie mai puternici decat su-pusii lor, Spartanii se ocupau numai cu meseria armelor.Legile lor si obiceiurile militare, ziceau cil, le-au fost datede vestitul Lycurg.

Lycurg. Despre Lycurg nu se stie nimic sigur. Se ziceact a tr6it prin secolul al IX-lea, cä a fost flu de regesi O. dup 5. moartea fratelui säu mai mare a fost epitropregelui, nepotul Au. Dupä ce nepotul sail s'a suit pe tron,s'a %cut un partid contra lui Lycurg, care plecA din tath

www.dacoromanica.ro

39 -

si calatori prin Creta, prin Asia si chiar prin Egipt, undeinvata stiinta preotilor. Dup. 18 ani se intoarce in Sparta,§i gAseste pe cetateni in neintelegere. Fu rugat sa dea leginoua, spre a linisti pe locuitori. Lycurg mai intaiu consultaoracolul dela Delfi, undo Pitia il saluta cu numele de zeu.Aprobat de zei, dete legile sale. El a vrut sl tin& pe Spar-tani la o parte de supusii lor, Hilotii si Periecii.

Hi tofu. Formau nnarea multime, munciau pAnnantul dintata in fiu, n'aveau voie sA se mute de pe o movie pe alta.Erau obligati sa poarte haine groase si ordinare, ca sa poatafi cunoscuti de departe. Spartanii nu respectau vieata Hilo-tilor. Uneori imbatau pe cate unul si-1 arAtau copiilor, casa-i desgusteze de bautura; alteori tinerii strabAteau Orasi ucideau cu pumnale, in ascuns, pe Hilotii, cari li se pa-reau mai periculosi.

Periecii. Se ocupau cu negotul si cu industria, cAstigauaveri, dar nu luau parte la guvernul cetatii.

Deasupra tutulor erau Spartiatii, cari locuiau in Spartaca intr'un lagat:. N'aveau voie sa cultive pArnantul, nici sAse ocupe cu vreo meserie. Meseria lor trebuia sa fie As-boiul si vanatoarea. Hi lotii trebuia sa le dea graul, vinulsi untdelemnul trebuincios. Spartanii nu erau mai multide 30.000.

Lycurg a lAsat regi in Sparta, ca si mai inainte, insa nuera un singur rege, ci doi, din doua familii regale deose-bite. Desi nu se deosibiau de ceilalti Spartani, nici in bbi-ceiuri nici in port, ei erau ins& mai respectati : pe stradatoti se sculau inaintea lor, la masa, aveau doul portii. Pu-tere mai mare decal regii aveau 5 inspectori numiti efori.Ei hotArau despre pace si despre rAsboiu, judecau, puteauchiar amend& si scoate pe regi.

Lycurg a lAsat si senatul, compus din 28 de bAtrani, curegii 30. Poporul se aduna la fiece luna nouA, dar nu dis-cab., ci numai aproba legile citite inaintea lui.

Ca A facA din Spartani buni militari, Lycurg regula-mentase cresterea copiilor : parintii nu trebuia sa creasca

www.dacoromanica.ro

40

decat copii sanatosi, pe cei slabi sau bolnavi trebuia sa-iarunce pe munte. Dela 7 ani copilul era luat si crescut laun loc cu ceilalti.

Impartiti in cete, sub comanda unuia din ei, faceau exer-citii, se bateau, se imbracau cu aceeasi baina vara si iarna,umblau desculti si cu capul gol, mancau impreunä si pu-teau fura, daca ii prindea, ii bate& ca n'au stitut sa se fe-reasca La 20 de ani Spartanul intra in armata pana la 60de ani. El n'aveh voie sa idsh din tail, ca sa nu castige-obiceiuri rele. Nu trebuia, sa alba bani, nici sa locuiasca cufemeia si cu copiii sai. El sta totdeauna sub arme, casa o con-ducea femeiea si sclavii. Rareori si pentru putin timp mergea.acasa. De altfel orice barbat trebuia sh, se casâtoreasca ;pentruca eine nu aveit copii, nu era, indreptatit la respect

din partea tinerilor. In ostire man-cau impreuna cate 15 si-si aducea.fiecare branza, faina si vin. Mama-rea obisnuita era uq fel de ciorbade pore, cu shnge si cu otet «ciorba.neagra». Spartanul trebuia sa vor-beasca scurt si cu inteles («laco-nic))). Odata o garnizoana spartanaera sa fie prinsa, guvernul afland,i-a trimis numai urmatoare instiin-tare: «luati seama».

Sarbatorile lor erau rasboinice.La una dantuiau 3 hore: batrani,

barbati, copii. Batrânii cantau: «amlost curajosi si viteji» ; barbatii zi-ceau : «noi suntem acum, incearca.

si vezi», copii adaogau: «noi vom fi si mai mult ca voi».Fetele spartane erau crescute cu gimnastica, intocmai ca.

baietii si erau ca si ei de curajoase. Un Spartan se plangea.odata ca, sabia ii este prea scurta: «fa un pas inainte, iizise mama sa, si va fl destul de lunga». 0 alta femeie, andfiului sat' scutul, ii zise: «sa, vii cu el, sau pe el».

www.dacoromanica.ro

41

Spartanii au fost cei mai viteji Greci, toti pedestrasi.Aveau coif in cap, platosa pe piept, tureci de bronz, in Juanastanga scut, in dreapta lance. Atacau in cantecul flautelor,still*, soldat Ian& soldat, pe cand orientalii atacau risipiti.

Dupa ce a dat legile, Lycurg a pus pe regi, pe senat si pepopor sa, jure a nu le vor schimba, !Ana nu va veni el dincalatorie. Dupa aceea a plecat si s'a lasat sä moara de foame,avand grip, sä porunceasca, O. i-se arunce cenusa in mare,ca sa n'o gaseasca Spartanii si sa se creada deslegati dejuramant.

liegemonia Spartei. Indata Spartanii ataca cetatile vecine,supun pe unele, se aliaza, cu altele si le obliga, pe toate, cain rasboiu 0, mearga impreuna sub comanda regelui spartan(hegem on ie).

Atena.

Solon. Democratia.

Atena era capitala altui trib insemnat de Greci, nurnitiIonieni. Tara era muntoasä Si sal's.* avea ins& locuri bunepentru navigatie si un aer sanatos. In timpurile vechi Atenafusese guvernata de regi, cari nu ne sunt cunoscuti decatprin povesti, ca d. e. Teseu. Cel din urrna rege a muritaparandu-si patria contra Dorienilor, si dupa moartea lui,Atenienii n'au mai voit sa aiba regi, zicand ca nimeni numai merita aceasta demnitate. Ade-I/rat e, ca nobilii voiausä ia ei mai multa parte la conducerea statului si de aceeain locul regelui alesera pe vieata, dintre ei, un fel de pre-zident numit arhonte, iar mai tarziu alesera chiar 9 arhontipe cate un an.

Familiile nobile din Atena nemultumiau insä poporul dejos prin asprimea lor si nemultumitii cereau legi scrise, casa stie fiecare cum are sa fie pedepsit in caz de greseala.Un arhonte, Dracon, a facut legi, le-a scris pe table de piatraca sa, le ceteasca toti, poporul Irma nu era multumit, cacilegile erau prea aspre. De atunci se zice de o lege prea

www.dacoromanica.ro

42

aspra a este lege draconicd. Urmarà revolutiuni, omorurisi in fine semne ceresti, din cari Atenienii intelesera c. zeiisunt suparati. Nobilii insärcinarä atunci pe Solon sä dealegi non& (594).

Solon. Se trägea din familia vechilor regi. Era poet, filo-zof, i cälätorise prin multe teri. Inlegile lui n'a dat prea multe drepturide odata poporului, dar nici nobili-bor. A desfiintat datoriile celor sA-

raci si a oprit sa, se mai vanzt da-tornicii pentru datorii. Regula cad&rile i functiile sa se dea dupa a-vere. Impärti poporul in 4 clase dupaavere. Cei din clasa I erau proprietaricu o recoltä de 500 bAniti de orz pean, iar cei din clasele din urmä aveaumai putin. Arhontii se alegeau numai

din clasa I. Pe langä ei era un senat ales de cAtre aduna-rea poporului, din primele 3 clase, pe timp de un an. Inadunarea poporului intrau toti Atenienii liberi, dela 20 deani In sus. Ea alegea functionarii, declara rásboiu i incheiapace. In ea se discuta, i oricine putea vorbi.

Solon incuraja invatAtura i meseriile. El zicea, cä ori-care pArinte trebuie s invete pe copil o meserie, altfel co-pilul sa nu fie dator sä ingrijeasca de parinti la Utranete.Solon pedepsia pe cel care n'ar intra intr'un partid politic,cand tara s'ar imparti in partide.

Dupa, ce a dat legile, Solon a pus pe Atenieni sa. jure càle vor respecta 10 ani, apoi a plecat iaräsi in cälätorie.

Nobilii nu erau multumiti de legile lui Solon, cAci cre-deau cä a dat prea multe drepturi poporului. Poporul eranemultumit si el, caci crezuse c6, Solon va impärti säraci-lor averea celor bogati. Atunci un nobil lingusind multi-mea, izbuti O. se facb. stapanul Atenei. Un astfel de domnse numia tiran. In mai toate cetatile grecesti s'au ridicattirani de acestia in secolul 7 si 6. Nu se numiau asa. pen-

si

www.dacoromanica.ro

43

true& ar fi fost cruzi, dar pentruca, erau regi fara sl setragA din familii regale ei pentrucA erau ridicati din Popor.Ei s'au ivit in cetatile bogate prin industrie ei comert. Multitirani au fost oameni mari ei intelepti. Cel din Atena senumia Pisistrat. El a fost un om foarte priceput, a inte-meiat puterea Atenei pe mare, a incurajat comertul ei in-dustria, a construit temple. A adus apa in cetate pe niete.canale, cari ei azi sunt in fiintA. A infiintat sarbatori pen-tru popor, dintre cari cea mai frumoasa era alergarea cutorte aprinse. Se luau la intrecere, mai ales tinerii, cu fa-clii aprinse, ei cine ajungea intalu, fara sa i se stinga torta,-era biruitor. Fiul lui n'a putut insa domni panit la moarte,cad s'a %cut contra lui o revolutiune, sustinuta de Sparta* a fost nevoit sa fuga la curtea regelui Persiei, Darius I.

Clistenes. Atenienii conduei de un nobil numit Clistenesreadusera legile lui Solon ei le mai desvoltara. Nu mai im-partira poporul dupa, avers in clase, ci, dup5, locul undeisi avea casa, in comune ei triburi. Fiecare, chiar cel mainobil, merge& in adunare alAturi cu toti cetAtenii din co-muna sa, nu numai cu bogatii ca pana atunci. Arhontii sealegeau prin sorti ei din tot poporul. S'a mai hotarit ca po-porul, cel putin 6.000, sa voteze exilarea pe 10 ani a ace-luia, care ar putea A se faca tiran paste Atena. Exilatulnu-ei pierdea nici averea, nici onoarea. Votul acesta se chema-ostracism, caci fiecare cetatean lei scriea numele pe o tablitade pAmant (ostracon). Atenienii dedeau, astfel, poporului dejos foarte multa putere.

Cand. guvernul unei teri este in puterea poporului se nu-meete democratic. La Atena era guuern democratic, la Spartaaristocratic.

Intitiul fa'sboiu eu Persil.Miltiade. Maraton (490)-

Tocmai cand Atena ajunsese puternica pe mare, iar Spartape uscat, se incepurA niete rAsboaie mari intre Greci ei introPerei. Rasboiul incepit 'mai intaiu in Asia. Cirus, regele

www.dacoromanica.ro

44

Per§ilor, supusese cetatile grece§ti din Asia. Ace le cetatise revoltara pe la 500 contra regelui Darius, in cap cu ce-tatea Milet. Grecii din Asia cerura ajutor dela fratii lor dinEuropa, se adresara deci la Sparta §i la Atena. Spartaniinu le dadura ajutor, caci obiceiurile lor ii opriau sä mearga.in expeditiuni prin ten stráine. Atenienii le trimisera unmic ajutor i Grecii atacara cetatea Sardes §i o arsera.Per§ii venira insä in mai mare numar, ii biruira i arseraMiletul.

Darius, care incepuse cuceririle in Europa prin expedi-tiunea contra Scitilor, cugeta atunci mai serios sa supuntt-pe Greci §i mai ales pe Atenieni, cari-i arseserk cetatea Sar-des. Se poveste§te, ca regele insarcinase pe un servitor sa-izica de 3 ori pe zi, la fiece masa : «stapane, adu-ti amintede Atenieni». El incepn cu Grecii nite rasboaie, rasboaielemedice, sau persane, cari au tinut 50 de ani (500-449),in cari Grecii au biruit armatele persane. Pei*i erau cumult mai bogati §i mai numero§i, insa se luptau fara tra-gere de inima, numai spre a se supune ordinului. Greciise luptau pentru libertatea lor §i erau superiori Per§ilor-prin arnie §i organizarea militant. Toti Grecii primisera mo-dul de inarmare al Spartei, toti atacau in randuri stranse,soldat Iânga soldat, toti erau pregatiti printr'o gimnasticafara seaman.

Darius trimise contra Grecilor mai intAiu o (Iota, care fudistrust de o furtuna inainte de a ajunge in Grecia.

Darius se pregati atunci mai mult i trimise la cettitile-grece,ti sa cearti pamant §i apa, semnele supunerii. Celemai multe cetati se supusera, afar& de Sparta §i de Atena.Spartanii chiar aruncara pe trimi§ii regelui inteun put, ca.sa ia de acolo §i apa §i pama,nt. In 490 pleca spre Atena.o flota mai puternica, ducand §i pe tiranul fugit, ca sa-Ifaca rege. Ea debarca la Maraton. Atenienii trimisera armatalor inaintea Perqilor §i trim isera §i la Sparta sa ceara, aju-tor. Spartanii insa nu venira in ajutorul lor, caci aveauobiceiu sa nu piece la rasboiu inainte de luna plina. Ate-

www.dacoromanica.ro

45

nienii aveau insä un general mare si indräznet, numit Mil-liade.

Mi Wade. EM un vechiu inimic al lui Darius, cAci mer-sese cu el contra Scitilor Impreura cu Grecii supusi si fuseseIAsat de Darius s5. pAzeascä podul de peste Dunäre. Miltiadepropusese Grecilor sä taie podul si sä lase pe Darius in mai-nele Scitilor, ceilalti Greci nu se invoiseM si astfel scApaseDarius. Miltiade era in capul Atenienilor cu o armat& de11.000, contra unei armate persane cu mult mai numeroasa..Ostmii s6i erau a§ezati unul langa altul, cu scutul in mamast&ng5,1 cu lancea in dreapta, a*A ca din depArtare nu se vedeaucleat scuturile ca o carapace si lAncile ca niste tepi de fier.Atenienii erau pe un deal, iar Persil erau in ca.mpie pe t5x-mul m6rii. Miltiade comand6, pas repede asupra inimicilorsi distanta de 11/2 km. Atenienii o trecurA foarte repede,inat surprinseM pe Persi. Per§ii luati fArA veste n'avuMtimp sr), se serveascä de arcuri, caci Atenienii erau lângA ei.In lupta de aproape Atenienii erau insa, mai tari, cAci aveaulAnci, pe când Per§ii aveau sAbii. Persil furA invin§i si fu-giM in corAbii. Multi Atenieni sarirA in mare dupa ei, nuprinseM insA decAt 17 coMbii. Flota persanA se indreptAatunci cu toatA iuteala spre Atena, ca sA o surprinclA %IAostasi. Miltiade pricepii planul Persilor si, drept ca o sägeatA,alerga spre Atena (28 km.) §i se intári din nou in fatamarl Când sosiM Per§ii deter& ochi cu aceia0 soldati, cariii puseseM pe fuga si, ftträ multa, intArziere, luarA drumul Asiei.

Miltiade fu mantuitorul Greciei §i. Atenienii i se aratartifoarte recunoscktori in primele zile: ii asezaM chipul ca pe43 icoang printre eroii vechi, ca Teseu §i Heracles. Ins& sfar-§itul lui fu trist. El cerii coMbii ca s5. supura insulele Ci-clade, carl trecuserA de partea Persilor. Insä la atacul uneiadin ele, c4tiga.nd o rata, se intoarse in Atena. Aci fu datin judecata si condamnat El plAteasca. cheltuelile expeditiuniiaproape 3 miL de lei) §i muri ma s6. poatä plAti o sumaatat de mare.

www.dacoromanica.ro

46

Al doilea rasbolu cu

Temistocle. Aristide. Leonidas.

Tot odata Miltiade traiau in Atena ali doi barbatiinsemnati, can au sustinut mai departe luptele cu Persil.Unul se numia Temistocle, celalalt Aristide.

Temistocle. Era om istet i intreprinzator. El vedea ca.Atena find asezata langa mare, putea ajunge regina marilorsi a comerciului; de aceea indemna poporul, sa se intareascape mare si sä dea putere in stat negustorilor. Era ambitios

atat de mult Ii placea gloria, incat victoria lui Miltiadenu-1 lash sa doarma.

Aristide. Era cu totul deosebit. Linitit, drept i cumpatatin toate, el staruia ca Atenienii sa se ocupe tot cu agricul-tura, caci comertul aducand In cetate fel de fel de oameni,mai mult raj decat buni, strica obiceiurile i credintele.Staruia de Atenieni ca sa se increaza numai in armata deuscat, caci pamantul e stabil, iar marea miscatoare.

Ace§ti doi barba-ti nu se bAelegeau i statul eta pe boo din pricinalor. Temistocle lneepü atunci sit rAspandeasca vorba cri Aristide vrea shse fedi tiran. Poporul se aduna, ca s voteze exilul lui votit. Sespunea atunci, c Aristide viind i el in adunare, un Oran, care nu-1cuno§tei, veni sit-1 roage srt-i eerie pe MHO. numele Aristide. aTi-afrtcut vreun ru acest om ?p, 11 intreabit Aristide, tnu, raspunde 41-ranul, dar mi s'a urit auzind pe toti zichndu-i Aristide cel dreptp.Dreptul Aristide I§i scrise numele i pled. In exil.

Temistocle infiinta un port de rasboiu, Pireu, i construio Mt& de 200 corabii, cu 3 randuri de lopeti, incat Atenaajunse pe mare cea mai puternica, cetate greceasca.

Temistocle cugetase bine, ad regele Persiei Xerxe, fiullui Darius, se pregatia de lupta cu Grecii. Dup. 4 anistranse o armata foarte mare si trecil peste Dardanele, peun pod de vase.

El era furios Ora la nebunie: odata a dat ordin sä batámarea cu biciul i s'o arza cu fier rosu, rupsesepodul.

Persil.

cu

si

5

0i.l

www.dacoromanica.ro

47

Armata lui, dupa spusa unui istoric grec, era de 2V2 mil.afara de servitori, cari erau tot atatia si afar& de 2.000 decoral Istoricul Insa a luat cifrele dupt generalii persi,cari le mariserA, spre a face placere regelui; totusi armatalui Xerxe a fost cea mai mare din cate pomenesc oamenii.Persil, trecura Dardanelele si o luara spre sud, catre Atena,insa la o stramtoare, numita Termopile, le iesira inainteSpartanii, cari se aliasera acum cu Atenienii.

Leonidas. Armata greceasca era comandata de un rege alSpartei numit Leonidas, un mare viteaz, care-si iubia taramai mult cleat orice marire. Xerxe li scrisese sä se supuielui si-1 va, face stapanul Greciei, Leonidas ii raspunse: «imiplace imai bine sä mor pentru patria mea, decal O. o facroabit». Altadata Xerxe ii scrise: «da-ti armele», Leonidasscrise dedesupt: «vino si le ia».

Termopile. Stramtoarea era ingusta de nu putea trece prinea cleat un car. Spartanii (300), cu aliatii lor, ar fi putut tineape Persi mult timp in loc, ins& un vanzator de patrie adusepe Persi, prin munti, in spatele Grecilor. Spartanii deter&drumul aliatilor, iar ei ramasera singuri, stiind bine el ausa, moarä. Toti au murit. Printre cei dintaiu a murit Leo-nidas, iar pentru corpul lui s'au luptat Spartanii si Persiicu inversunare, castigandu-1 si pierzandu-1 de mai multeori. Mai tarziu se IWa acolo un leu de piatra cu aceastainscriptiune: «trecator, anunta Spartanilor a noi zacem aicisupunandu-ne legilor lor».

www.dacoromanica.ro

48

Salamina. Atenienii fugira din Atena in care intrara Persil,insa acum veni randul lui Temistocle si al flotei ateniene.Flota greceasca, tot sub conducerea Spartei, se retraseselanga o insulä vecina cu Atena, numitä Sa lamina. Temistoclecunoscand ca acest loc e foarte potrivit pentru o lupta deapa, sustinea cu tarie sä se bath acolo cu Persil. Spartaniise opuneau. Atunci el se prefaca ca vinde pe Greci i scriselui Xerxe, indemnandu-1 sä atace pe Greci, cari vazandu-seur prin§i, trebuira sa se lupte. Victoria Grecilor a fost fara,

seaman, flota persaná a luat fuga (480). Temistocle .prefa-candu-se cä vrea binele lui. Xerxe, Ii scrie sä se grabeasca

plece in Asia, caci Grecii au de gand sa-i taie podul.X'erxe fuge, insä lasa in Grecia 300.000, din cei mai bunisoldati. Armata de uscat a Grecilor era sub comanda Spar-tanilor si a lui Aristide, care venise din exil. S'a dat o ba-talie mare aproape de Teba, in care au peHt toti Persil. Grecii,incurajati, urmaresc in Asia pe Persi, ii bat si libereazäcetatile grecesti din Asia.

Fiindca Spartanii se purtau prea mandri cu ceilalti Greci,insulele i celeIalte cetati de apa se aliara cu Atenieniise invoira ca sa dea fiecare bani i ostasi spre a ducerasboiuI mai departe. Ingrijirea banilor s'a dat in seamalui Aristide, care a ramas atat de cinstit i atat de drept,incat, desi a pastrat banii tutulor cetätilor, a murit saraca trebuit sa, fie inmormântat cu cheltuiala statului. Totstatul a facut i zestre fetelor lui. Astfel s'au sfarsit zileledreptului Aristide.

Nu s'au sfarsit tot astfel zilele iscusitului Temistocle.Fiind acuzat pe nedrept, ca tine cu Persii, el fugi la re-gele Persiei, care-1 primi foarte bine, cu gand ca sä-1 ducasa supuna Atena. Temistocle a murit de tristete, inainte dea merge cu rasboiu asupra terii sale.

Dupa moartea lui Aristide si a lui Temistocle, Grecii aucontinuat mai departe luptele cu Perii. Corabiile persanenu mai indrazniau sä se arate in maHle grecesti, iar Greciidin Asia ramaserä independenti de Persi. In urma acestor

BA

si

ei

www.dacoromanica.ro

49

lupte, Grecia, qi mai cu seama Atena, ajunse culmea puteriidesvoltArii sale.

Hegemonia Atenei.

Pericle. Seco luI

In urma rasboaielor persane, Atena ajunse in culmeadesvoltarii sub Pericle, in secolul V.

Periele. Era dintr'o familie veche i nobila, era frumos,serios i potolit in mipAri. Fusese crescut de filozofi si de-prins sa judece.

Odata, pe cand se afla pe mare, se intampla o eclipsatool& lumea se ingrozise. Pericle merse la pilot, ii puse peochi haina intreba, «te sperie aceasta?Nu, zise pilotul.Ei bine, ce deosebire este intre haina mea $i umbra, carene opreste soarele, cleat ca aceea este mai mare ca hainamea?» El vorbia rar poporului, nu cauta vorbe de$arte, cimotive puternice. Facea gesturi putine, incat nici cutelehainei nu i se stricau, de aceea amicii lui ziceau ca estemaiestos, ca Zeus Olimpicul. Traia cumpatat, cumpara dinOat& tot ce-i trebuia, incat toata lumea $tiea cum trae$te.Ie$ia din casa numai cand mergea la adunare i la senat.Nu-1 atingeau nici linguirile nici insul tele. Odata cinevaii urmari din piata pana acasa, insultandu-1. Cand ajunsela poarta, Pericle chema un sclav, zise sa petreaca peacel om pan& la casa lui. Cei mai mari invatati i arti$ti sestrangeau in casa lui ca la o academie : filozoful Socrate,poetul Sofocle, sculptorul Fidias...., iar sotia sa Aspasia, afost cea mai invatata femeie la Greci.

Pericle n'a fost arhonte, ci general (cel dintaiu dintre 10generali) ministru de final* i director al construc(iunilorpublice. Ca prim general el chema adunarea poporului, casupraveghetor al tezaurului hotara el cheltuelile statului,ca director aI constructiunilor publice a facut construe-tiuni minunate si a intarit cetatea. Aceast 6. pozitie o ca$ti-gase Pericle numai prin talentul sau de mare orator in

Fkru. Istoria popoarelor vechi. 4

si

si-I

www.dacoromanica.ro

50

adunarea poporului. Astfel, numai cu cuvantul a fost eladevhrat rege al Atenei.

In timpul lui puterea Atenei se intinsese asupra tutuloraceasta se numeste hegemonia Atenei, adia, supre-

matia ei peste insulele i cetatile maritime. InAuntru, Pe-ricle a umplut Atena de monumente.

Monumentele. Pe dealul din mijlocul cet4ii a construitun templu de marmork lung de 70 m., larg de 31, inonoarea Atenei, numit Partenon, adic b. templul fecioarei.Partenonul nu era cel mai mare templu al Grecilor, era ins&cel mai frumos : bucatile lui de marmorä ash de bine aufost unite, incat pan& azi nu se väcl incheieturile lor. In in-teriorul templului era statua zeitei Atena, una din cele maiperfecte ale lui Fidias. Suirea in deal se fAcea pe nistetrepte de marmurl, cu statui pe de Mari, iar sus era o.galerie de marmorä, cu tablouri frumoase. Acestea se nn-miau Propileele. In stânga lor era statua de bronz a zeiteiAtena, inalta de 16 m., pe cap cu un coif, a carei creast&strAlucia pe mare la o departare de 20 klm. AceastA statu&era opera lui Fidias, cel mai mare sculptor de pe lume.Pericle a fb.cut i lucräri folositoare, a dus niste ziduri dela.Atena pana la Pireu, incat erau inconjurate cu ziduri qiAtena ei drumul dintre Atena qi Pireu.

Atena tn zilele lui Pericle aveh cam 550.000 de locuitori, din cari400.000 sclavi §i 50.000 comercianti strhini. Sclavii lucrau phmântulfabricau luorurile necesare. Oamenii liberi nu lucrau, mergeau In adu-nare, in glmnazil, la bhi, sau erau judeclitori. Judecraorii la Atena seträgeau la sorti din toti cetittenii, 6.000 de judecatori pe an, §i se tin-phrtiau In sectii de We 500 pe fiecare luna. Judecgorilor li se platia.cate 45 de bani pe zi. Pericle dedeit celor sfiraci bani pentru teatru, Cash meargit cultive mintea. Teatrul la ei nu tine& tot anul, ci numaioftt tineau siirbatorile zeului Dionysos. In vremurile mai vechi scoteauidolul zeului pe stradh, o multime de tineri se Imbracau ca tovar4iilui Dionysos i lnchipuiau diferite Intamplfiri din viea4a zeului, ca lavicleimul nostru. Mai tirziu ceva, In boo sá joacevieata zeului, an Inceput s joace Intimplfiri triste din istorie (s. ex..istoria lui Edip) Ban Intitmplari vesele.

qi

aliatilor,

Intamplari din

www.dacoromanica.ro

51

Astfel s'a nftscut poezia tristli de teatru, tragedia, §i poezia veseliksail comedia.

In Atena au trait trei mari poeti tragici, dintre cari unulnumit Sofocle a scris legendalui Edip. Tot atenian a fostmarele poet comic, Aristofane.Au trait tot in zilele lui Pe-ricle 2 mari istorici, Erodot §i,Tukidide.

Sofocle Erodot si Tukidide.

Erodot a scris istoria r&sboaielor persane. El este p&rin-tele istoriei. Tukidide a scris istoria rasboiului dintre SpartaFA Atena. El e unul din cei mai maH istorici din lume. Inistorie acest timp de marine pentru Atena se nume§te tim-pul lui Pericle.

RAsbolul peloponeslac.

Chiar in timpul lui Pericle incepii un räsboiu, care a ni-micit puterea Atenei. Se nume0e rcisboiul peloponesiac, cacicontra Atenei s'a luptat Sparta, unit& cu mai toate cetatiledin Pelopones.

Rivalitatea dintre Sparta fid Atena. Ura dintre Spartanicli Atenieni, era veche, cAci unii erau Dorieni, ceilalti Ionieni;apoi Sparta privia cu ochi Ai bogatia §i. puterea Atenei. Semai adaoga la acestea, c& Atenienii nemultumisera cetatilealiate, aci luasera banii cu caH trebuia sa lupte contra

www.dacoromanica.ro

52

Persilor si-si construisera cu ei monumente. Cetatile se su-parasera si asteptau momentul sa se declare contra Atenei.

Sparta era puternica, pe uscat, dar n'avea corabii, pe candAtena aveà multe corabii si putini soldati. De aceea Periclefaca planul sa, nu se bata pe uscat, ci sa, atace numai peaid. Toti Atenienii pustiira campurile si se retrasera in zi-durile Atenei, caci Spartanii nu stieau arta asediului. Defoame nu era sa sulere, caci drumul Ora la Pireu era a-parat de cele doua ziduri, iar in Pireu corabiile aduceauAtenienilor tot ce le trebuia. Spartanii intrara in Ora Ate-nienilor si o gasirá pustiita. In acel timp Atenienii, cu co-rabiile, pradará coastele Peloponesului. Spartanii atacaraatunci pe aliatii Atenei si-i pedepsira cu cruzime, dar totasa se purtau si Atenienii cu cei cari treceau la Spartani.

Victoria era astfel nesigura, cand, din nenorocire, multi-mea gramaditä in zidurile Atenei, fu atinsä de o ciumd gro-zand (cea dintaiu in istorie), de care muria lumea in modinfricosat. Atenienii crezura ca aceasta este pedeapsa zei-lor, acuzara pe Pericle ca. el e cauza rasboiului si-1 condam-nara la o mare amenda. Ciuma secera si in familia lui Pe-ricle, asa incat marele cetätean isi pierda copii, si cand pusecoroana de moarte pe capul unui copil al sau, izbucni inplans, el omul totdeauna senin. Atenienii ii dadura toatedemnitatile inapoi, dar nu treca mult si muri si el de ciuma.Acum adunarea poporului asculta de aeon, un tabacar vor-bare% si partizan al rasboiului. Cand vorbia el, da din maini,tipa, si nu i se pare& nimic imposibil. Adunarea il numi peel general si in adevar, ca intaia oara izbuti sa prinda 400de Spartani, insa in expeditiunea doua muri intr'o lupta, sicu el se slabi in Atena partidul rasboiului. Atena incheie cuSparta o pace pe 50 de ani, cu conditiune, ca fiecare saintoarca celeilalte cuceririle.

Alcibiade. Pacea nu tina mult, caci Atenienii incepuraiar rasboiul, dupa sfatul unui tanar, numit Alcibiade. El eranepotul lui Pericle si avea toate calitatile sufletesti si tru-pesti, afara de seriozitate si staruinta. Indemna pe Atenieni

www.dacoromanica.ro

53

sä cucereasca Sicilia. Atenienii inselati de vorbele lui, trimetcontra cetatii Siracuza pe Alcibiade cu 35.000 de ostasi.Insa inainte de plecarea flotei, se gasira ciuntite toatestatuile unui zeu, statui asezate pe strada ca crucile la noi.Inimicii lui Alcibiade raspandiau vorba ca el ar fi autorulacelei nelegiuiri, dar nu voiau dea in judecata, inaintede a pleca flota, ca sa nu-i vie armata in ajutor. Dupa, ceflota ajunse in Italia, Alcibiade se pomeneste ca este che-mat la Atena, ca sa fie judecat. El fugi insa la Spartani,sfatui sä dea ajutor Siracuzei. Atenienii fara Alcibiade furainvinsi, luati prizonieri, cu generali cu tot.

Alcibiade povatui apoi pe un rege al Spartei, sä ocupeun deal aproape de Atena, pe unde veniau proviziunile incetate. Din fericire, Alcibiade se supärä i pe Spartani, fugila Persi, pe can ii sfatui sa nu mai dea bani Spartanilor.Incepa apoi sa stärueasca, pe la Atenienii cei mai insemnatica sa-I cheme in patrie. Flota ateniana 11 chema, in adevar,

dupa, ce castiga mai multe victorii, Alcibiade intra inAtena, plin de präzi i fu primit ca un rege.

Spartanii insa aveau in capul lor pe Lisandru, un om giretca vulpea i viteaz ca leul. El bata pe Atenieni, odata and

Alcibiade, iar Alcibiade fugi din Atena, de asta data,pentru totdeauna. Atenienii se mai tinura catva timp, ins&find fara Alcibiade i avand un vrajmas ca Lisandru, furaWO la Aegos Potamos (raul caprei), in stramtoarea Dardanele.Acolo Europa se apropie de 4 klm. de Asia si flota Atenie-nilor era pe un tärm, a Spartanilor pe altul. Statuserit uniiin fata altora mai multe zile i Atenienii, crezand ca luiLisandru Ii e frica, se risipira dupa. proviziuni. Lisandru Iivitzuse, ii ataca tocmai atunci, le lila corabiile Para luptil

facia prizonieri. Veni apoi cu flota inaintea Pireului, peand armata de uscat inconjura Atena. Foamea sili pe Ate-nieni sit se supuna, cu conditiunea ca sa darame zidurile

sa intre in alianta Spartei. Zidurile construite de Periclese daramara in cantecul flautelor (404).

sa,-1

si-i

si

lipsit

si-i

si

www.dacoromanica.ro

54

Ridicarea Tebei.

Epaminonda 0 Pelopida.

Dupa rasboiul peloponesiac mai toate cetatile se supuseseraSpartei. Teba fusese Bait& sä primeasca garnizoana spartanasi sa asculte de oamenii Spartei. Acestia se purtau cu multacruzime. Multi Tebani fugirá in Atena, de unde sperau sase intoarca in patrie s'o scape de tiranie.

Pelopida. Intre cei fugiti era un nobil bogat, numit Pe-lopida, indraznet si curajos ca in povesti.

Intr'o zi viscoloasä de iarna, el plecä impreuna cu maimulti amici, Orland fiecare de sgarda caini de vanatoaresi intra cam pe inserate in Teba. Tiranii tocmai fkeauseara petrecere mare si erau prea veseli. In mijlocul vese-liei unul din ei primeste o . scrisoare, in care i se spuneaca Pelopida a intrat in cetate; dar el nu vru sä o ceteasca,.o puse sub perina (Grecii mancau culcati pe paturi) zicand:«maine afacerile serioase». Dupa multä bautura, cer sa viedäntuitoare sa-i inveseleasca prin daaturi. Inteadevar, intrara,pe Lisa femei cu coroane de brad si de plop pe cap, dar-deodata coroanele cad, pumnalele stralucesc si tiranii suntomoriti. Pelopida revolt& poporul si Spartanii din cetatuiese supusera, castigand libertatea de a se retrage. Pelopidamantui Teba.

Epimanonda. Acesta a organizat armata si a facut-o capabilasä invinga pe Sparta. A fost unul din cei mai mari oameniai Grecilor, legat cu Pelopida printr'o amicitie proverbiala.Invatase filozofia si traa insus ca un filozof. Era asa desame, incat n'avea decal o singura haina, si cand o da laspalat, trebuia sa stea in casa ; nu bea yin, vorbia frumossi rar, era inv64at. Epaminonda a facut o modificare inmod ul de lupta al Grecilor. In loc ca linia lui de bataie saaila aceeas adancime de 12 rânduri, pe toata lungimea, aye&la un cap o adancime de 50. Cu partea aceea mai puternicalova armata inimica, o spargea si intra in ea ca un cuiu.De aceea acest fel de asezare se chema in cuiu sau oblicei.

www.dacoromanica.ro

55

Prin aceastA pregatire Epaminonda rezista. Spartanilor §1repurta la Leuctra (1) o mare victorie asupra lor: un regespartan qi 1.000 de osta0 nimasera pe cámPul de lupt.l.Vestea infrângerii sosi in Sparta tocmai pe c6.nd dantuiaucele 3 hore de Spartani. Eforii poruncira s5. se urmezeclanturile, femeile sá nu plang& ei a doua zi purtau doliurudele celor ram* in vieatä, pe cand rudele celor mortipurtau haine de sArbatoare. Epaminonda urrnäri pe Spartaniin Pelopones §i, de 500 de ani, acum, intaia oarä, vazur5.Spartanii din casele lor, focurile unei armate inimice. Pe lo-pida incerca, s5, supunä si Macedonia, insk de§i castigävictorii ei. primi semne de supunere, autoritatea Tebei nua fost bine stabilitä in aceastá tail. Pelopida ei muri innord intr'o lupta, in care victoria rämase in partea Tebanilor.

Epaminonda patrunse de patru ori in Pelopones, dar ina patra expeditiune muri §i el in marea bätälie dela Illan-iinea. Epaminonda primise o lance in piept §i fierul 11-masese in ranä. Doctorii declarará ca indatä ce vor scoatefierul, va muri generalul. Atunci Epaminonda Wept& s5.vazä sfAreitul lAttiliei ei and i se spuse ca, Tebanii au invins,porunci s5, i se scoath, sägeata: «acum pot muri» zise el.Amicii plangeau MO dânsul ei unul din ei zise: «sA morifall copii!»«Nu, räspunse Epaminonda, las dupa minedoua. fete, Leuctra ei Mantinea» (362). Moartea lui Pelopida§i a lui Epaminonda a cufundat Teba iar in uitarea de pan&acum; Grecia sltilith va cAdea. sub Macedonia.

Macedonia si suprematia ei.

Filip U. Demostene.

Macedonia este o Ora la nordul Greciei, cu cAmpii ro-ditoare, cu rauri frumoase §i mari, inconjurata de munti.Pe coastele ei aveau Grecii o multime de colonii. Macedo-nenii erau de acelae neam cu Grecii, ins 6. traiser6. desp6x-

(1) In Grecia mijlocie.

www.dacoromanica.ro

56

titi de Greei §i duseserh o vieath neinsemnath, phnä câncise ridich peste ei un mare rege numit Filip II.

Flip II. Fusese luat zhlog de Pelopida §i rámásese 3ani in Teba, unde avusese timp sh cunoaseh certele Gre-cilor §i dechderea lor. Ca rege a chutat sh indeplineasch.trei planuri : 1) sh-§i mAreasch §i sh-§i organizeze armata ;2) sh ch§tige suprematia asupra Greciei §i 3) 0, mearghimpreunh cu Grecii la cucerirea regatului persan. El aorganizat armata dupa, un nou sistem, a infiintat vestitafalanga.

hit& cum era asezat& falanga In fata inimicului: ostasii erau ase-zati Intl.' o adancime de 16 randuri si fiecare rand era Indaratul celui-lalt cu 1 in. Ostasii din cele dintaiu 6 randuri tineau cu amandourtmainile, Indreptata spre inimic, o lance lung& de 6 m. that ostasuldin randul Intaiu era aparat la 6 metri de lancea sa, la 4 m. de Ian-cea celui din randul al treilea, la 3 m. de lancea mini din randul alpatrulea, la 2 m. de lancea celui din randul al cincilea, la 1 m. dalancea celui din randul al saselea. Ostasii din celelalte 10 randuritineau lances In sus si lnlocuiau pe cei cad Wean In primele ran-duri. Dae& o armat& straina atac& falanga In coaste sau In spate, cele6 rinduri din spate sau din coaste lndreptau l&ncile lor contra inimi-cului. Falanga, vazuta din dep&rtare, semfini, astfel, cu un ariciu cutepi de fier. Ea Ins& nu pute& s& se lupte cleat pe campie, nu padealuri, nici prin vai.

Armata lui Filip se ridich la 30.000 de oameni §i cu eaFilip athch mai inthiu coloniile grece§ti, de pe coastele Ma-cedoniei. Incet, incet, Filip ocupa toate acele cetati grece§ti,sau cu armele sau prin coruptie. Filip obinuiã sh, zich «unmagar inchrcat cu aur poate sari peste cele mai inalte ziduri».Atenienii stilphniau acele colonii §i aveau interes A, 16 pas-treze, cáci pe acolo le venia grhul din Rusia §i din taranoastra, numita pe atunci Scitia. Ei pierdusera insä calith-tile rhsboinice, se gAndiau numai la avutie §i la pace. Dachs'au opus lui Filip, aceasta se datore§te numai unui om nu-m it Demostene.

Demostene. Este cel mai mare orator al popoarelor vechi.El a incercat sh scoath pe Atenieni din moliciunea in care

www.dacoromanica.ro

57

traiau §i prin vieata lui s'a aratat model de patriotism, decuraj §i de sacrificiu. Greutatile nu-1 infrico§au §i calorn-niile vrajm01or nu-1 abateau din calea cea dreapta. Voiasa deschida ochii Grecilor, ca O. vada ca Filip este inimi-cul lor, voia ca Atenienii sa, apere libertatea Greciei contralui Filip, precum o aparasera contra lui Darius 0 Xerxe. Lainceput nu pare& sä ajunga mare orator. Cand a vorbit intaiaoara in adunare,toti rasesera, de el, caci face& gesturi urite0 nu pronunta bine. Atunci §i-a ras parul, ca O. fie nevoitsä stea in casä, spre aface exercitiii. Dupa omunca neintrerupta, 0indelungatä, dupa, stu-dii serioase de istorie0 de filozofie, ajunsepe atat de puternic princuvantul sat', pe catera Filip prin armatasa. Filip se temea de

tcuvântulenelui Demos-

mai mult decatde o armata.

Filip cumparase inAtena pe mai multi o-ratori, intre cari §i peunul vestit numit Eshine. Demostene descoperi planurilelui Filip, combata pe Eshine §i izbuti, in fine, sa inarmezepe Atenieni contra lui Filip. Acesta se amestecli in certeledintre Greci, ocupa unele cetati §i nu mai voia sa se mairetraga, cugeta chiar sa ocupe Termopilele. Demostene tunacontra Macedoneanului : o armata ateniana se intari la Ter-mopile, iar Filip se retrase de randul acesta.

Nu dupa mult timp, Filip folosindu-se de o noua ceartareligioasa, ocupa Termopilele §i ameninta, Grecia. Demo-stene izbuti sa uneasca pe Atenieni i pe Tebani, lilit elinsu§ armele, dar victoria o ca§tiga Filip. La Keronea, in

Demostene.

www.dacoromanica.ro

58

Beotia, 30.000 de Macedoneni bAtura pe cei 30.000 de Grecisi astfel Grecia cazia sub Macedoneni (338).

Dura victorie Filip se purta foarte bine cu Atenienii. LelAsa independenta intreaga, iar ei ii ridicara o statua cuaceasta inscriptiune: abinefacatorului patriei». Celelalte ce-tati, mai ales Teba, fura pedepsite in mod usor, apoi Filipchema la Corint delegati din toate cetatile grecesti, se de-clara aliatul lor si hotAri sa inceapa rasboiu cu Persii. Darn'a putut indeplini acest plan, cAci a fost omorit de un nobilmacedonean.

Alexandru eel Mare.

Cucerirea imperiului persan.

Dupa moartea lui Filip urma la tronul Macedoniei fiul sauAlexandru, care este unul din cei mai mari oameni din is-toile. Dela varsta de 13 ani fusese instruit de Aristotel,unul din cei mai mari invatati ai lumii. Se zice ca la nas-terea lui Alexandru, Flip a trimes o scrisoare lui Aristotelcu aceste cuvinte: «SA, stii ca mi s'a nascut un flu si mul-tumesc zeilor, nu atht ca mi s'a nascut, cat pentruca mi s'anAscut pe cand trAesti tu». Sub conducerea lui AristotelAlexandru invath tot ce produsese spiritul grecesc panaatunci: filozofie, poezie, elocventh, stiinte naturale si medicink*Ilea lliada pe dinafarl si-si alesese ca model pe viteazul Ahile.

Cat auzira Grecii, ca s'a urcat pe tronul lui Flip uncopil de 20 de ani, se revoltara, dar Alexandru sosise lapoqile Tebei, pe cand Grecii nici nu incepuserA pregatirile.Prinsi in aceasta stare, ei cerura iertare. Alexandru semultumeste numai cu atat si pleacä spre nord, supune po-poarele dintre Balcani si Dunare, trece chiar in tam noastrkpe atunci locuita de Geti. El treca Dunarea la adapostul unuiIan de grAu si urnthri pe GO, care se retraserA intr'o ce-tate de lemn, pe care Alexandru o cuprinse si o arse. Getiise retrasera mai departe, dar Alexandru nu-i mai urmari

www.dacoromanica.ro

59

cad Grecii se revoltasera din nou, in cap cu cetatea Teba,crezand c regele a murit la Dunäre. Alexandru cazit cafulgerul asupra Tebei, o supuse dupa o lupta crancenao läsa la judecata celorlalte cetati grecesti, cari hotarirá ca'Teba sä fie daramata din temelii i locuitorii ei sa fie van-duti. Cei1a1i Greci se supusera.

In primAvara, anului 334 Alexandru trecil in Asia cu35.000 de ostasi, spre a cuceri regatul persan. Pe ruinelevechei Troie faca jertfa in amintirea lui Ahile i taii primaarmata persana. Regele Persiei se numia Darius 3 Codo-titan, cel mai bun rege dela Darius Histaspe, dar care nuse urcase pe tron &scat de 2 ani si nu. avusese timpindrepteze statul. Inteun ores al Asiei se 'Astra dela unrege vechiu un car legat cu o curea asa de mestesugit, in-cat se zicea ca eine va deslega nodul va stapani Asia. Ale-xandru trase sabia i taie nodul, facand pe toti sä creazaca Asia va fi a lui. La .Issus *fig& o mare victorie, Darius-sap& cu fuga lasand in mainile invingatorului-tezaurele sale. Aiexandru se purta in mod nobil cu familiaxegelui, apoi inainta spre Egipt pe coastele marii, spre acuceri terile de pe tromul Mecliteranei i spre a taia. Persilorlegaturile cu Grecia. Toate cetatile se supusera, numai Tirul-se opuse i Alexandru it inconjura. Tirul tina 7 luni, pAnacand Alexandru umplii cu pamant stramtoarea dintre uscat

insula, apoi cu asalt. Cetatea fu daramata, locui-torii fur& vänduti robi, Tirul pieri pentru vecie. In Egiptlocuitorii primira pe Alexandru ca pe un liberator. Un oracolii saluta cu numele de fiul zeului Amon. Dupa ce puse te-meliile cetatii Alexandria, Alexandra se intoarse iar contralui Darius. Trech. Eufratul i apoi Tigrul, ajunse in campiaGaugannela, unde se (Mil a treia batalie. Nenorocitul rege,find invins, fugi in rasaritul regatului i fu ucis de un gu-vernator, care Ilia titlul de rege. Alexandru se opri in cale,spre a cuprinde capitalele Persiei, Babilonul si Persepolis,unde gasi averi nenumarate (120.000 de talenti), din cari däruisume mari ostasilor. Apoi se lua pe urma lui Darius, pe-

sä

lemeile si

si S lad

www.dacoromanica.ro

60_

depsi pe acel guvernator §i ajunse pan& la 11111 Amu-Daria,unde construi un ora§ numit Alexandria cea dela marginealumii, caci, dupa legenda, acolo se oprisera §i Semiramida-§i Cirus. Voind sa intreaca pe ace§ti doi eroi, Alexandru i§ipuse in gand sa cucereasca India.

Expeditia in India. Moartea lui Alexandru.

Locuitorii Indiei sunt de aceemi origine cu popoarele indo-europene §i s'au a§ezat in acea bogata tar& pe la anul 2000I. C. India este a§ezata, in regiunea caldurilor §i a ploilorcelor maH, de aceea este foarte roditoare. Vechii Inzi eraapastori, mai pe urma au inceput sa se ocupe cu agricul-tura §i cu meseriile, in cari au reu§it foarte bine. Tot a§ade bine au reu§it Inzii in lucrarile mintii. Au compus ru-gaciuni catre zei, pline de frumusete, incat se pot punealaturi cu Evreii. Au scris poeme eroice ca lliada, incat inaceasta privire numai ei pot sta alaturi cu Grecii. Au avut.o filozofie tot atat de adanca cat §i a Grecilor. Cu toateaceste calitati, Inzii n'au putut forma un stat mare, cáci po-porul era din vechime impala in clase, cari nu se iubiauintre ele. Clasele din India erau patru §i sunt mai cunoscutesub numele de Caste: I preotii, II-a militarii, IIl-a agricultorii§i negustorii, IV-a servitorii. 0 cast& nu trebuia sa ailaa.vreun amestec cu celelalte, iar cea din urma se consider&spurcata. Un preot sau un militar nu trebuia nici sa seatinga de un om din casta de jos, nici sa primeasca cevadela el. Preotii numiti brah»tani, erau socotiti insa mai multdecat ca oameni. Ei erau socotiti ca ni§te zei coboriti peprtmant, spre a invata pe ceilalti muritori §i a le comanda.Prin secolul VI (550) se ridica un mare inimic al Brahma-nilor §i al castelor numit Buda. El a intemeiat o noua re-ligiune, Budismul, care are aproape acela§ numar de cre-dincio§i ca §i Cre§tinismul.

In locul castelor brahmane, Buda recomanda iubirea crit?etoti, .facerea de bine chiar celui ce ti-a facut rau.

www.dacoromanica.ro

61

Alexandra isi propuse $ a cucereasca India, fiindca despreaceasta Ora se povestiau minuni. Se zicea a in ea se ga-sesc rauri in cari curge aur, ca sunt pasari cari vorbesc caoamenii, ca se gasesc oameni cu cap de caine.

El treca muntii Hinducus (4.000 m.), ajunse la raul Indussi supuse pe unii regi far& lupte, iar pe altii (Porus) prinlupte. Cand voi sa mearga mai departe, in regiunea Gan-gelui, ostasii nu voira sa-1 mai urmeze, cu toate rugamin-tile, ou toate amenintarile lui. Atunci incept' calatoria peIndus in jos, calatorie intrerupta de lupte si de sarbatori, incari toate popoarele locului alergau inaintea lui, ca inainteaunui zeu triumfator. La gura raului construi o Alexandrie,apoi trimise o parte din armata cu iota pe Oceanul Indian,iar el se intoarse pe uscat, dup. ce suferise rau de seteprin pustiile Belucistanului. Suferia toate greutatile drama-lui, ca soldattl de rand, si, Inca mai mult, da tutulor exemplade rabdard. Odata ii adusera intr'un coif nitica apa. Regeleo lua, privi armata si o varsä in nisip. Abia sosise si faceaplanul de a cuceri Arabia, de a mai maH Inca Babilonul,spre a-1 face capitala vastului salt imperiu, cand muri laBaibi ion de friguri, la 323, in varsta de 33 de ani.

Mexandru n'a fost numai un mare cuceritor, a fost 0 un mare omde stat. El a fundat o multime de cethti, a urmlrit planul a ames-tece pe Greci 0 pe Asiatici 0 sl. fact din ei un singur popor, a raspfin-tilt cultura greceasc/ in toatii Asia pinl In India. Lui i se datore0eel toate natiunile au pfirasit scrierea lor (cuneiforml, ieroglifica... ) 0 auluat pe cea greceascil Lui i se datore0e cis limbsgreceascl. era Inteleasl pftnl la Indus. El a pregltittriumful Romanilor 0 mai thrziu pe al Cre0inismului.

Genera HI lui nu-1 Intelegeau /ma 0 dese ori mur-murau, alte ori II luau In rls, §i Alexandru care, peMet toate calitfttile sale, aye& §i deprinderea de abea, pedepsi cu moartea pe unii. Cu mina sa ucisepa viteazul Clitus, care-i sclpase vieata Intr'o lupta. Mai la urmA, Ale-xandru se credeit zeu §i nu suferift sl.-1 contrazicii. cineva. El a ra-mas In mintea oamenilor mai mult ca ori care om 0 istoria lui Ale-xandru Machedon, care a mars pan& la raiu §i pft,n1 la iad, este ceamai rtispanditti carte In poporul nostru.

www.dacoromanica.ro

62

1mpartirea imperiului lui Alexandru eel Mare.

Egiptul. Siria. Macedonia. Intinderea culturii grecefti in räsarit.

Genera lii lui Alexandru imphrtirä intre damii provinciileimperiului, ca sh le administreze, paná sh ajungh majorun copil al lui Alexandru, näscut duph moartea mareluirege. Acel copil, numit tot Alexandru, precum i un &ate allui Alexandru §i intreaga familie a regelui au perit lush in rhs-boaiele crancene, pe cari le-au purtat generalii intro ei. Incea din urma, bAthlie hothritoare, imperiul lui Alexandru s'asfar§it si din el s'au format trei regate mai insemnate, Egip-tul, Stria §i Macedonia.

Grecii, voind sh se foloseasch de aceste turburhri, se ras-culara. contra Macedoniei in cap cu Atena7- CMtigar a. ovictorie la inceput, dar pe urma. fur& supu§i in conditiunimai aspre. Atenienii primirä o constitutiune aristocratich §io garnizoanh macedoneaná. Toti, cari indemnaserá la rãs-boiu, chutarh schparea in fugh. Intre ei era. §i Demostene.Marele orator fugi intr'un templu dintr'o insula, vecinä cuPeloponesul. Cand auzi venind duph dansul inimicii sal,i'§i luh thblitele de scris i tinea stilul in gura,, ma cum av eaobiceiul cand scriea. Stilul era otrhvit E}i. Demostene muri.

Egiptul a format un stat puternic §i bogat timp de aproape300 de ani, panä cand a fost supus de Romani. In tot acesttimp el a fost con dus de regi numiti Ptotemei, cari se trä-geau din Ptolemeu, generalul lui Alexandru. Ptolemeu,chid& O. multumeasch pe Egipteni respectandu-le religiuneakii purtandu-se ca un rege vechiu egiptean. Cu toate eh limbastatului era. cea greceasch, cu toate ca. armata era. greceasch,Ptolemeu construia temple zeilor vechi, incuraja comertultli artele, incht Egiptul a vhzut o epoch nouh de mgrire.Mai ales sub Ptolemeu II, Egiptul avea o mare armata §io floth puternich. Capitala Egiptului era Alexandria, con-struith dupa planul lui Alexandru.

www.dacoromanica.ro

63

Tot orasul era strAbitut prin mijloc de o stradl lung& de 6 k. m.latii de 30 m. Celelalte strade erau paralele en cea din mijloc

san perpendiculare pe ea, /neat se tAian tn nnghin drept i eranasezate astfel, ea sit le rfieoreaseli vantul mitrii. Alexandria a fost subPtolemei mostenitoarea Tirului In eomert si a Atenei In artestiinte.

Siria a format un stat sub Seleucizi, numiti astfel delaSeleuc, alt general al lui Alexandru. Seleuc aye& terile dinAsia ale regatului persan, teri foarte deosebite una de alta.Seleucizii ins& au stiut sä incurajeze cultura lor materiala(comertul, industria) i au format un stat durabil. Au sta-bilit comunicatiuni regulate cu India si cu China, au fondatorase la locuri bune de comert. Astfel au fost orasele Seleuciape Tigru i Antiohia in Siria, caH au ajuns la o desvoltareaproape tot atat de mare cat si Alexandria.

Macedonia a ramas cel mai neinsemnat din cele trei re-gate intemeiate de generalii lui Alexandru. Pricinile deca-derii acestui regat au fost pe langa desele rascoale ale Gre-cilor, i luptele pentru tron. Mai tarziu Macedonia a fostsupusa de Romani.

Grecia desi supusa Macedoniei, tot era desbinat i tur-burata de luptele dintre cetati, ca in vremurile cele bune.

Romanii venira impusera pacea romana.Limba greceasca devenind limb& de stat in Egipt, in Siria

si in regatele formate din ea, invatatii i artistii Grecilorau gasit sprijin la mai multi printi i numarul lor a crescut.In fruntea tutulor printilor erau Ptolemeii si in fruntea tu-tulor cetatilor era Alexandria. In aceastä cetate regii con-struisera langa palatul lor un palat de marmora numit Muzeu,in care adunasera toate manuscrisele (400.000) si cOpii depe toate cartile. In Muzeu se dià i o gradina botanica, omenajerie i un observatoriu de astronomie. In Muzeu segäsiau locuinte pentru invatati, pe sari rege% ii tine& cucheltuiala sa si cu cari venia sa manânce deseori. Din toatepartile veniau tineri, s citeasca in biblioteci i sa ascultelectiunile acelor man invatati. Alexandria avea pan& la

si

si

si-i

www.dacoromanica.ro

64

15,000 de studenti (in Bucure§ti 3.000). De aceea protec-tiune se bucurau invatatii in capitalele Seleucizilor, Seleucid§i Antioohia, kii chiar in capitala unui mic regat, despartitdin regatul Siriei, numit Pergam.

Regele din Pergam, numit Atal, Meuse o bibliotea mare§i chema, la curtea sa pe artiOi i pe invg.tati.

Influenta greceasd, a fost puternich, de asemenea, in Per-sia §i India. In aceastA din urma tartt regii Siriei au facutrepetate expeditiuni.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

Italia veche. Popoarele Italiei vechi.

Italia ocupa locul de mijloc intre cele trei peninsule aleEuropei sudice. Ea se intinde dela nord la sud si prinSicilia se apropie de Africa pan& la o departare de 150 km.Pe de aka, parte, se apropie de peninsula balcanica pana la60 de km., incat comunicatiunile dintre ea si celelalte teriau fost foarte usoare din cele mai vechi timpuri.

Italia se imparte in trei parti: una continentalei, cuprinsaintro muntii Alpi §i Apenini, udata de raurile Po i Adige,cu campii foarte roditoare. A doua parte peninsularil, estestrabatuta in toata, lungimea de Apenini. In vechime prinItalia se intelegea numai aceasta parte. A treia parte insu-lard, este compusa din Sicilia, Sardinia, Corsica §i alteinsule mai mici.

Rauri mari, afara de Po si Adige, nu sunt in Italia, cacidistanta dela munte pana, la mare este mica si nu au candcreste raurile. Intre afluentii raului Po este insemnat in is-torie unul numit Ticinus §i intre raurile din peninsula esteinsemnat raul Tiber, care trece prin Roma.

Popoarele mai insemnate. In nordul Italiei locuiau Galii,-un popor de acelas neam cu locuitorii Franciei. Din cauzaca acelas neam de oameni locuia de amandoua partile Al-pilor, partea dintre Alpi si Apenini se numia Galia cisal-pind (de dincoace d Alpi) pe cand Galia de dincolo de Alpi

Floru. Istoria popoarelor vechi. I

www.dacoromanica.ro

66

(Francia de azi) se numia Gatia transalpind. Galii au venitin nordul Italiei mai tarziu decat celelalte popoare si suntcunoscu0 in istorie prin navaliri si jafuri.

Etrnscli. Partea peninsulei, coprinsa intre Apenini, Tibrusi marea apuseank era locuita de Etrusci.

Acest popor e unul din cele mai necunoscute In istorie. Ne-au 'li-mas dela el 2.000 de inscriptiuni, citim literile, dar nu Intelegem vor -bele, aci limbs lor nu se aseamnfi cu limba nici unui popor cuno-scut. Poste a ei ei fi fost rilmtqitele locnitorilor din Europa, mai'wean cleat Indo-germanii, poate s6, fi fost chiar un popor indo-ger-manic, Ins& sli-si fi amestecat limba atilt de mult, limit sft nu o putemIntolege astilzi. Altfel stim, cri. Etruscii lucrau foarte bine metalele, cfs,aveau moneta ffirit sit o fi imprumutat dela Greci si ett fiiceau vaseadmirabile de piimant si de bronz. In vechime ei au fost cel mai co-mercial popor dupil Greci si chip& Fenicieni.

Dela ei marea de langa Ora lor s'a numit tireniami, cacise mai numiau si Tireni. Aveau 12 orase, cari se uniaunumai la vreme de pericol ; altfel, fiecare oras avea regelesau, care era si preot. Etruscii credeau mult in spirite, invrajitorii, in draci. Mai mult se rugau la draci decat la zeiicei buni. Ei cautau sa afle viitorul dupa sborul si martin-taiele pasarilor si dupa starea cerului. Etruscii au fost domniiItaliei pana pe la 400 i. C., cand Galii dela nord si Greciidela sud le-au distrus puterea.

Latinii. Partea cea mai mare a peninsulei era locuitá depopoare indo-germanice, intre cari se deosebiau Latinii,Umbrii, Samni(ii. Ei venisera prin nord, cam pe la 15001200 i. C. Se ocupau cu pastoria si cu agricultura, construi-sera intariri pe dealuri, ca sa aiba unde sa-si adaposteascaaverea si turrnele in timp de rasboiu. Toate cetatile se uniauin caz de pericol, cum si la sarbatori comune in fiecare an.Cetatuia cea mai insemnata exercita un fel de suprematie-asupra celorlalte si Latinii se simtiau un singur popor. Eierau oameni muncitori, cumpata0 si religiosi.

Coloniile grece§ti. Prin secolul 1X Grecii incepura A seaseze in sudul Italiei si coloniile lor se inmultira atat demult, twat partea de sud a Italiei se chema. Grecia mare

www.dacoromanica.ro

67

Intre aceste colonii era vestita una Sibaris, dare putea,aduna o armata de 300.000 de osta§i, ai carei locuitori eraufoarte bogati i mole§iti. Alta a fost Locri, unde a trait celmai vechiu legiuitor al Grecilor. Au mai fost Neapolis, Ta-rentul §i in Sicilia Siracuza.

Cali

1 -

10.4.4:-....,..

---ife4===--.1:n 11111%hil

q,

1

.., ,

.

*. .-

ligI'd' i e? ,(M.-!.5.4.- "2--. A z..n '-- B jealia.

....

,.

...

/i.h. ...t.,-- Per.' , eti-....,_

Ca "...., e:

s., ... A% ea. ma

Odlir ....pc -Mn Ifitlf es'A.,,,,,

,n-lf.6-......... ,4*4 - pal.

y-.11, i

ra

-,11=Mie

I WS'S

.-...

MI!577777;7?"44".. 1111.111-1.-.....,--

Cer/°107e

Ze,filee,

------........-1.4

Harta Italiei.

Traditiuni despre intemelerea Boma.

In capul cetatilor latine era prin secolul IX Alba Longaa§lezata pe cel mai inalt deal §i care dupa poveste a fost in-temeiatl de o familie de eroi venita din Troia. Povesteaspunea ea, la arderea Troiei, zeita Afrodita mantuise pe fiul ei

,, .......

,...-:',.

.

....= .:.,----__7_.. . . . . .s.

1 -,i=0,..4,,-F,-____

.___--=Pro.--,'

L .. ''......-==......c -.......

;

..-

-

=Mir

---------=---===1

www.dacoromanica.ro

68

Enea, care urcandu-se in corabie cu fiul sau lul, dupà maimulte rataciri ajunse in Italia, unde fu primit de un rege latin.

Dupa moartea lui Enea, Iul construi Alba Longa §i dupael urmara 12 regi din neamul sail. Cel din urma, Proca,lasa doi fii, Numitor §i. Amu liu. Amu liu rapi tronul frateluisitu, ucise pe un nepot, iar pe fata lui Numitor o Meii ca-lugarita, ca sä nu se märite si sä aiba copii. Intr'o zi, pecand ea mergea O. aduca apa, i se arätä zeul rasboiului§i-i anunta, ca. va face copii cu daruri divine. Nascandu-sedoi copii, Amuliu porunci sa, inece pe mama, iar pe copiisa-i ucida Nu filth uci§i, ci pu§i intr'un cosulet §i aruncatipe Tibru, care tocmai era revarsat peste tam. Cosu letulse opri langa un smochin §i o lupoaica, auzind tipatul lorveni §i-i alaptä, cad lupul era animalul zeului rasboiului sicopiii erau fiii aceluia§ zeu. Un pastor ii gasi, ii lila cusine si-i crescii. Romulus §i Remus, dupa ce se facura marici aflarä istoria vietii lor, detronara pe Amu liu §i puserarege pe Numitor. Acesta le dada voie sa construeasca unoras pe locul unde fusesera gäsiti. Dela inceput fratii ince-purl sa se certe asupra locului §i asupra numalui cetatii.In cele din urma se invoira, ca fiecare din ei sa stea pelocul sau §i sä observe sborul pasarilor. Remus vaan 6vulturi, iar Romulus 12, incat el ramase biruitor. Spre aarata locul zidului, Romulus trase apoi o brazda, cu un plugde aram6, la care era injugat un taur alb si o junica alba(753). Remus voind sa rada de fratele gm, sari peste zid,dar Romulus merse asupra lui §i-1 ucise zicand : «a§?t sapiara oricine va sari aceste ziduri». Astfel povestiau Ro-manii intemeierea cetatii Roma, flica cetatii Alba Longa.

Romulus atrase apoi locuitori din cetatile vecine pri-mind pe oricine venia §i (land multime de scutiri. Femeiinsa nu aveau si cetatile vecine nu voiau O. intre in le-gaturi de casatorie cu noua cetate, de aceea Romulusalerga la o viclenie. Anunta pretutindeni ca. Romanii auE36. dea ni§te jocuri ne mai vazute. Cetatile alergara savada minunea, cand in mijlocului jocului, Romulus da un

www.dacoromanica.ro

69

semnal: Rornanii rhpesc femeile si fetele vecinilor, caH ne-find armati, trebuirá sh se retragh si tocmai tarziu veniräcontra Romei. Pe unii Romanii ii invinserh, cu Sabinii seimphcarit prin mijlocirea femeilor, cari staruira sh sepace si sh formeze un singur popor. Romulus, duph multiani de domnie, pieri in mijlocul unei furtuni; iar un nobilpovestia, di I-a vhzut el, cum se urca la cer in mijlocultunetelor si fulgerelor. Romanii in urmh il adorará ca peun zeu.

Afar& de Romulus, Romanii ziceau oh au mai avut 6 regi.Numa Pompilius, al doilea rege, a fost om drept si re-

ligios, care sta in leghtura cu zeii. A inflintat mai multefeluri de preoti si a stabilit religiunea cetatii.

Tullus Ilostilius, al treilea rege, a inceput lupta cu AlbaLonga, pe care a supus-o.

Ancus Mareius a facut un port la gura Tibrului si a in-vins pe Latini.

Tarciniu .1 s'a purtat luxos ca regii Etruscilor si a %cutin Roma canale atat de solide, Inca tin panä azi.

Servius Tullius al seaselea rege, e cel mai insemnat din-tre toti. A imphrtit cetatea in suburbii, iar pe locuitori i-aimpartit duph avere in 6 clase. A regulat ca toti sh fac .

armata, cei bogati sh fie ch1hrasi, iar cei srtraci pedestrasi.Servius a inconjurat Roma cu zid.

Tarciniu II (superbus) a supus pe WO Latinii si s'a pur-tat aspru cu nobilii, cari se unirh cu grosul poporului si-1alungara (510).

Roma a fost deci guvernath la inceput de regi, cari ins&se urmau prin alegere nu prin mostenire. Puterea regelui eramArginith de nobili, fall, invoirea chrora nu putea declararrisboiu, nici nu putea sh condamne pe cineva- la moarte.

Imprejurul lui se afla un consiliu (senat) compus dincapii (300) celor mai insemnate familii. Senatorii dedeauconsilii regelui, cand erau intrebati, tot ei la moartea re-gelui ii tineau locul pima sh aleagh pe un altul.

im-

www.dacoromanica.ro

70

Infiintarea republicii.

Dictatura. Tribunatul (494).

In urma alungArii lui Tarciniu capii statului au inceputsA fie alesi de adunarea armatei, numitA adunarea centuriilor.AceastA schimbare s'a fAcut la 510 i. C. si noua forma deguvern se numia republica.

In capul republicii erau doi bArbati numiti consuli (co-legi). Ca si regii, consulii comandau, judecau, ins& functiunealor tine& numai un an. Apoi ei n'aveau dreptul sA sacrificezeilor, ci sacrifica un alt functionar, numit regele sacrificiilor.

Unul din primii doi consuli se numia lunius Brutus, unmare patriot, care dupA ce alunga, pe Tarciniu, pedepsi cumoarte chiar pe fiii sai, cAci voiau sA readucA inapoi pe tiran.Tarciniu incercA sA recastige domnia printr'un complot, incare atrase i pe fiii primului consul. Brutus aflA de complot

tAria de suflet, sA priveascA moartea meritatA a co-piilor sAi vinovati.

Tarciniu incercA atunci sA castige prin rAsboiu ceeacenu putuse *fig& prin complot, i veni in contra Romei,cu un rege din Etruria, numit Porsena. Romanii Ii oprirAla trecerea Tibrului, unde un singur Roman tinii pe loco intreagA armata etruscA la capAtul podului. Porsena izbutiin cele din urm a. sA treacA raul i sä inconjoare Roma.

Illucius Scaevola. On alt Roman numit Mucius Scaevolahotari sa se sacrifice el ca sA mantueascA Roma. IntrA inlagtrul inimic, cu cuget sa omoare pe rege. Ucise insäin locul lui pe secretar, care era imbracat ca i regeleimpArtia bani ostasilor. Fiind prins i amenintat cu pedeapsA,el, ca sA arate cA nu se tome de moarte, intinse manadreaptA pe un vas cu jeratic, spre a o pedepsi pentru gre-sala eli. Apoi spuse, cA alti 300 s'au jurat sä omoare perege i cA va muri Iini$it, cAci altii vor indeplini, ceeaceel numai a incercat. Regele inspaimantat, pArAsi pe Tarciniusi se fad' prieten cu Romanii.

si avn

si

www.dacoromanica.ro

71

Batranul rege se une§te atunci cu Latinii, cari erau inar-mati ca 0 Romanii i tot ca ei de curajo0. Vazand peri-colul cel mare, consulii numesc atunci un magistrat extra-ordinar, numit dictator.

Dictatura. Dictatorul era un fel de rege, care trebuia satie in ascultare §i uniti pe toti Romanii, in cazul vreuneimari infrangeri in rasboiu, mu vreunei turburari inauntru.

El se numia pe 6 luni §i avea o putere Para margini, maimare chiar decat a vechilor regi, caci avea §i dreptul demoarte. Dictatorul numit contra lui Tarciniu ca0iga o marebatalie in contra Latinilor. Biruit §i de aceasta data, Tarciniusse retrase §i muri -afar& din taxa lui.

Patricienii si Plebeti. Nobilii din Roma se numiau patri-cieni, dela vorba tata (pater), caci ca tata, ei aveau puteremare asupra familiei. ..5.1 in stat tot ei ocaipau functiunile,mo0i1e hiate dela popoarele supuse ei le tineau.

Oamenii de jos se numiau plebei. Ei n'aveau drept decetateni, nu puteau ocupa functiuni, duceau insa toate greu-tatile statului, mai ales ale rasboiului.

In timpul rasboaielor cu Tarciniu plebeii saraciserä §i seindatorasera, pe de o parte pentruca nu putusera saiicultive campul, iar pe de alta pentruca in rasboiu fiecarese tinea cu cheltuiala sa. Datornicii i0 pierdeau mosiile,apoi erau aruncati in temnita de imprumutatori, cari eraupatricieni §i aveau pentru ei §i legea i pe magistrat.In adevar, legile le faceau centuriile, cari erau regulate lavot a§a incat majoritatea totdeauna era patriciana, consuliierau, §i ei, patricieni. Pentru plebei nu era nici lege nicimagistrat.

Retragerea pe muntele sacru. Odata veni in piata pu..blica, inaintea plebeilor, un batran imbracat in trente. Elarata ranile castigate in 20 de batalii 0 se plangeà ca afost bagat in temnita, cu copiii lui, pentruca s'a.indatorat intimpul räsboiului. Plebeii cerurl sa se ierte datoriile tutulor,caci altfel nu vor merge la rasboiu. Consulul se invoi, dardupa terminarea räsboiului uith invoiala. Atunci plebeii ie-

www.dacoromanica.ro

72

§ira din Roma §i se a§ezara pe un munte vecin (muntelesacru), hotAriti sa paraseasca Roma §i sa construeasca o ce-tate noua. Groaza cuprinse pe patricieni, caH cugetau cerau va fi de cetatea lor, daca, plebeii se vor a§eza langa eica inimici. Alesera pe un om bland, fost consul, numitMenenius Agrippa, §il trimisera la plebei ca sa-i impace.Menenius povesti plebeilor urmatoarea poveste : «Odatã .

membrele corpului, mainele, picioarele, ochii, urechile... sesuparara cugetand ca numai ele muncesc, pe cand stoma-cul sta §i consuma munca lor. A§a dar nu mai voira sithraneasca pe lene§ul de stomac, dar impreuna cu el slabira§i ele, ca stomacul, daca prime§te toata hrana, o prime§tespre a o imparti la toti. Tot astfel §i senatul, primeste tot,ca A dea tutulor, ceeace le este de folos». Plebeii intele-sera povestea, dar tot nu se intoarsera in cetate, decat dupace li se iertara datoriile §i li se dada dreptul de a avea 2 apa-ratori numiti tribuni.

Tribunatul. Tribunii erau avocatii plebeilor §i aveau dreptsa impiedice cu vorba «veto» (opresc) mice nedreptate fa-cutA plebeilor. Mgt puteau apara numai pe plebeii de fatli:tribunii aparau numai ateit cat apucau cu mcina, cdt ajun-geau cu ochii, cdt cuprindeau cu glasul. In senat n'aveauvoie sa stea pe scaun ca senatorii, stau mode§ti tanga u§e;dar indata ce auziau ca senatul ia o masura vatamatoareplebeilor, ziceau «veto». $i vorba lor era ascultata, cacipatricienii jurasera impreuna cu plebeii, ca sa condamnela moarte pe oricine va ataca pe vreun tribun, chiar cuvorba (494).

Decemvirii si cele XII table.

Decemvirii. Egalizarea patricienilor cu plebeii.

Certele dintre patricieni §i plebei devenira mai serioasedupa infiintarea tribunatului, caci tribunii sustineau cererileplebeilor. Plebeii voiau sa li se dea o parte din pamantuIstatului, cucerit prin rasboaie dela popoarele vecine.

www.dacoromanica.ro

73

Unii nobili sustineau pe plebei, insa cei mai multi erauin contra lor i apáratorii plebeilor numai dupa lupte inde-lungate, au izbutit sa le La. dreptate.

0 alta pricina. de suferinte pentru plebei, pe langa lipsade parnant, era lipsa de legi scrise. Judecatorii erau pa-tricieni i hotaririle lor nimeni nu le putea controlk cacise dau dupa obiceiuri tinute secrete si numai patricienii lecunosteau. Tribunii cereau sa se numeasca o comisiune, casä scrie legile. Patricienii se opusesera ani de zile, in caretimp incercar s impace pe plebei, dand pamant celor maisaraci, ridicand numärul tribunilor pana la 10. Tribuniiins& cereau mereu legi. In cele din urma, patricienii seinvoira sa trimeata in Grecia o solie care sa aduca legilegrecesti si mai ales pe ale lui Solon. Apoi se alesera 10MAO (Decemviri), ca sa scrie legile. In acest timp iesdin functiune toti magistratii (consuli, trihuni), ca sa nuinfluenteze pe legiuitori. Decemvirii fac in anul intaiu 10table de legi si le aseaza in piata, ca sa le cunoasca, toti.In anul al doilea fac alte doua, table. Aceste 12 table de legiau format baza legilor romane. Copiii le invatau in scoale,insa Ora la noi n'au ajuns decat parti din ele. Cele 12 tablededeau plebeilor drepturi in familie (dreptul de tat* demostenire...) si in multe privinte ii faceau deo potriva cu pa-tricienii. Dupa sfarsitul anului al doilea, decemvirii nu voirasa se mai retraga, incepura s se poarte ca tirani i plebeiidin nou parasira Roma, unde na se intoarsera decat dupace se invoira, ca sa se poata aduna i ei sub prezidentatribunilor, iar hotaririle acestor adunäri sa aiba putere delege si pentru patricieni.

Plebeii bogati tot erau suparati ca nu aveau drept de cd-seitorie cu atricienii i ca nu puteau fl consuli. Un tribun

ca sa se permit& casoriile lntre cele doua clase, iarunul din consuli sa fie plebeu. Patricienii iarasi se opuseracatva, pana cand, in sfarsit, primira casatoria intre cele doll&clase. CM pentru consulat, ii desflintara i hotarirk ca inlocul celor doi consuli tribunii militari sr& (abet putere de

cern,

www.dacoromanica.ro

74

consuli. Tribunii acestia erau generalii armatei si plebeiiputeau ajunge generali.

Insä, ca sa, micsoreze puterea acestor tribuni, patricieniile luara dreptul de a numara poporul si de a face listelede vot si-1 dadura unor magistraci noi numiti censori, carise alegeau numai dintre patricieni.

Egalizarea celor dour' clase. Cearta dintre patricieni siplebei s'a hotarit in 367. Doi tribuni, Stolo si Sextius, pro-pusera urmatoarele trei legi.

1. Usurarea datoriilor: A se scaza din capital intereseleplatite, ca si cum s'ar fi platit din capete, iar restul sa seplateasca in 3 ani.

2. Sa se aleaga iar consuli, din cari unul sa fie plebeu.3. Parnantul Statului sa se impart& la WO patricienii si

plebeii. Patricienii puteau lua cel mult 500 de iugere (uniuger era locul arat intr'o zi de un plug cu doi boi, o ju-matate de pogon sau un sfert de bectar).

Patricienii fiindca dadusera voie plebeilor sa fie consuli,luara dela consuli puterea de a judeca si o dedera la doi ma-gistra-ci numiti pretori. Egalizarea completa intro cele douaclase s'a facut la anul 300, insä mai inainte plebeii ajunsera nunumai consuli, dar si dictatori censori, si pretori. Atunci po-porul roman unit, virtos si rasboinic, va supune lumea princurajul si disciplina lui.

Comitille. Functionarii romani (cari nu primiau leafa) si le-gile se hotarau in adunarea armatei, numitä comi(ii centuriate.

Din 193 de centurii (sute) 98 erau compuse din patricieni si din plebeiibogati, iar restul poporului forma, numai 95 de centurii. Fiecare con-turie dedea un vot. Votau intaiu cei mai bogati, iar ceilalti votau caei, caci Romanii credeau c5. primul vot arata vointa zeitor. Comitiilecenturiate erau, dar, o adunare aristocraticL Prezidentul adunfiriiawà mare putere asupra ei : putelt s'o opreascli dela vot, and nu-ililac* sub cuvitnt di s'a aratat pe cer vreun semn, mut plisarile nusunt favorabile (nu mananca ) Tot cu asemenea cuvinte putea ad,nu recomande aduntrii pe vreun candidat, care nui placeli 1ui, iaradunarea nu pute a. siege un candidat nerecomandat de prezident. Eaera disciplinatft ca o armatft.

www.dacoromanica.ro

75

Adunarea plebeilor cu tribunii se numia comifiile tribute,Era adunarea democratita, ins& nu avea vole sa discute&cat legile incuviintate de senat.

Forul. Adunarile poporului se tineau intr'o pia0 numitaforum, inconjurata cu temple vechi i infrumusetata cu omulOme de monumente. In for aratau Romanii smochinulde care s'a oprit cosul cu Romulus si Remus, acolo eratribuna dupa care vorbia oratorii. Forul servia si ca loc.de targ.

Camil Invaziunea Galilor.

Marcus Furius Camillus a fost unul din intemeietorii pu-terii Romanilor. El a organizat armata, a inceput cuceririleromane si a meritat numele de al doilea fondator al Romei.

Armata romank cum a lAsat-o el, a supus lumea veche, si a Moutdin Romani eel dintaiu popor militar din istorie. Nici Grecii i nicivre-un popor nou nu a Intrecut pe Romani prin armata, cad la niciun popor nu s'au desvoltat ea la Romani virtutile militare, disciplina

rabdarea. Romanii erau rftbdAtori, did mai toti erau tkani i ar-matele formate de thrani aunt superioare celor formate de ortiseni.Ru§inea de a-si pierde armele In brttaie era, attlt de mare pentru unosta, incit s'au vazut soldati sarind In mijlocul initnicilor, ea sl-sireia armele sau s moat% Credinta efitre steag era, atAt de mare, in-cat uneori generalii II aruneau in mijlocul inimieilor, pentru ea ostaqiiart meargli ia.

Inainte de Camil soldatii romani erau inarmati, caGrecii, cu un scut, un coif, o platosa de aram i o sabiescurta cu 2 täisuri. Camil le-a mai dat o lance lung& dedoi metri. Armele vechi erau bune numai pentru lupta deaproape, pe cand lancea servia si in lupta de departe, cacisoldatul o arunca asupra inimicului, cand se apropia de ella 10-20 de pasi. Astfel ca Romanii puteau sa se lupte cuinimicul si de departe si de aproape.

Aceasta putere o arätara Romanii in lupta cu Etruscii.Era in Etruria o cetate, numita Veii, vecina cu Roma sitotdeauna in lupta cu ea. Deseori au fost Invini Romanii,

sit-1

5

et

www.dacoromanica.ro

76

cAnd insA Camil ajunse in capul lor, soarta luptei se schimba-PAnA la el ostasii se intretineau cu cheltuiala lor si se inar-mau singuri. Camil hotAri sä plAteascA leafa. ostasilor, cariputur s rAmanA sub steag i vara i iarna, cAci hrana nutrebuik sA le-o mai aducä de acasA. AceastA, isprav a. estetot asA de mare ca si a domnilor nostri, cari au fAcut ar-mate permanente. Romanii inconjurarA Veii i o tinurA in-conjurata 10 ani, find deseori respinsi dela ziduri. Camilatunci adz pe sub pAmAnt un drum, al carui cap da tocmaiinteun templu din Veii, dâdi apoi ordin ca o parte din armathsA atace zidurile, pe cAnd el cu alt a. parte intrA in cetatepe drumul sApat. Prin aceastA cucerire Romanii se ridicarAdeasupra tutulor celorlalte cetAti din Italia.

Camil intrA apoi in Roma intr'un car tras de 4 cai albi,inaintea lui mergeau inimicii invinsi, in urmA veniau soldatii,cu coroane de laur pe cap. El tineA in mAnA un sceptru de fi-des, pe cap aveA o coroanA de laur. AceastA intrare mareatA sechernA triumf §i se permitea, in urrnA oricArui general, carecAstiga o victorie, in care sAli pierit cel putin 5.000 de inimici.

Camil prin aceasta, pomp.. ii atrase o multime de inimici.Ei ii acuzarA cA a oprit din prAzile dela Veii si-1 dAdurA in

judecata poporului, dar Camil nu voi sA meargA la jude-cat i iesi din Roma. Child ieià pe poarta cetAtii, zise :«cetate nerecunoscAtoare, sà dea zeii sA ai nevoie de mine ).

Invazionea, Galilor. Romanii avurä nevoie indatA de Ca-mil, din pricina unei nAvAliri a Galilor. Acesti barbari veniaudin nord asupra Etruscilor, cari cerurA ajutor dela Roma-Romanii trimiserA trei delegati, cari credeau c prin tra-tan ii vor opri din mersul lor. Galli nu se opria insA, ciinaintarA si asupra Romei, in numAr de 70.000. RornaniifurA batuti la rAul Allia (390) atat de ran, incat putini scApara

fugirA 14 Veii. Galii se dederA la betie i petreceri, incare timp Romanii fugirA in cetatile vecine sau se retraserAin cetatuia Capitoliu, inconjuratA cu ziduri. Numai cAtivabAtrani rAmaserA in Roma si furA ucisi de Gali, cari in-conjurarA cetatuia 7 luni, fArA a putea sA o cuprinda. In

si

www.dacoromanica.ro

77

acest timp Camil adunã râmälitele arinatei rornane §i sepregAti sä vie contra inimicilor ca dictator. El voigt insäsa fie aprobat de senat. De aceea trimise pe un tanar, careurea, dealul Capitoliului pe o parte prapastioask intra inceticuie §i primi incuviintarea senatului. Galli observ5.nd

--,,===.,..--- -.--___,,_

urmele pe unde se suise tanarul, cAci daduse o z5.paditupar5., se suit% i ei in timpul noptii, unul cate unul, §i inzori erau in vArful dealului. DacA ar fi cuprins Capitoliul,Roma ar fi fost nimicita. Ins& ni§te ga§te tinute pentru sa-

www.dacoromanica.ro

78

crificiu, incepurA a gArAi i de§teptarit pe Romani, cari reb-pinsera pe inimici. In fine Galii gland ca, in Ora lor auintrat inimici, iar Romanii, find in lipsä de hrank se in-voirà A se impace pentru o suma mare de bani. Pe candcântariau aurul, Galii in§elau kii Romanii se plânserk darapetenia Galilor arum& in balan0 §i sabia lui, zicAnd: vaide cei invin§i! In acel moment sose0e Camil cu armata.El zice: «nu cu aur, ci cu sabia W räscumpAra Roma li-bertatea». Galii aleargá la arme, se incepe o lupta cruntape strade, Camil iese biruitor.

V626.nd pustiita cetatea, Romanii voiau acum sa". o pärri-seasca i s5, se wze la Veii. Camil insa ii consilie s5. nufac6 asemenea faptk §i astfel a meritat numele de al doileaintemeietor al Romei.

El muri dupa ce fusese de 5 oH dictator.

Cucerirea Italiei.

Rasboaiele cu Latinii si cu Samnitii.

Intr'o mare parte a Italiei de jos §i de mijloc locuiau Sa-mnip, un popor inrudit cu poporul roman. Samnitii erautori puternici §i tärani curajo§i, mai numero§i deckt Romanii §icu o tam mai intinsä. Romanii ii intreceau insä prin organi-zarea militara §i prin unire. Romanii au purtat cu Samnitiirasboaie crAncene i lupta dintre ei a fost lupta de suprematiein Italia. DupA o lupt5. de 40 cle ani, Romanii ramAn ade-várati stapâni ai peninsulei.

Samnitii au fost multa, vreme aliaci cu Romanii, s'auluptat impreuna contra Galilor, au supus popoarele vecine,au ajutat chiar pe Romani in lupta cu Latinii.

Risboiul cu Latinii. Latinii recunoscuser5, suprematiaRomei §i se luptaseth aláturi cu Romanii in toate luptelelor. Crez&nd c6. a sosit momentul sä se facá egali cu Ro-manii, cerura ca jumatatea senatorilor §i a functionarilorA se aleaga dintre ei. Romanii nu voir5, §i se incepa unräsboiu cu atat mai crâncen, cu cat Latinii erau inarmmi

pits-

www.dacoromanica.ro

79

si organizati ca si Romanii. Acestia aveau un mare si severgeneral, numit Manlius Torquatus. Numele torquatus va sazica cel cu colan, iata de ce: el era tânar soldat in timpulrasboaielor cu Galii si ()data pe când armata romana erain fata armatei galice, iese din sirul Galilor un urias, inaltsi voinic, cu un lant frumos de aur la gat si striga in guramare, ca daca indrazneste cineva ca sa se lupte cu el, FAinainteze. Nimeni nu indraznia, si Galul rade& de Romani.Atunci Manlius iese din randuri, se lupta cu acel Gal si-1ucide, ii ia apoi lantul de aur si-1 pune la gatul SALL Inrásboiul cu Latinii el ordonase, car nimeni sa nu se luptecu vreun Mimic Mr& ordin. Ins& unul din capii inimicilorprovoaca la lupta chiar pe fiul sat'. Acesta se lupta si in-vinse pe inimic, dar Manlius condamna la moarte pe flu)sau, caci nu respectase ordinul.

De ad vedem cat de disciplinata era armata romana.Lupta cu Latinii se däda la Vezuv. Inainte de lupta, aman-doi consulii, Manlius si Decius Mus, visara ca zeii cer oarmata si pe capetenia celeilalte armate. Pentru ca victoriasa fie a lor, ambii generali hotarira sa se sacrifice acela,a carui armata va soval in lupta.

In mijlocul bataliei aripa lui Decius incepii sa se retraga,atunci el chema pe preot sa-i citeasca rugaciunile inmorman-tarii, se arunca in randurile inimice si muri, strapuns delánci. Romanii invinsera pe Latini si-i supusera cu totul.

Primul si al doilea reisboiu cu Samnitii. In luptele cuSamnitii au suferit si Romanii infrangeri mari. Cea maivestita umilire suferita de Romani a fost la trecatoareaCaudina (furcile Caudine). Acolo comandantul Samnitilora prins I legiuni (1) cu 2 consuli, pe earl i-a silit sa incheiepace si apoi i-a trecut pe sub jug (2). Senatul insa nu primipacea, ci trimise Samnitilor pe consuli si pe ofiteri.

In cele din urma tot Romanii invinsera. Victoria Roma-

(1) 0 legiune alma 5.000 de ostasi.(2) Trei lanai apzate astfel 1-1.

www.dacoromanica.ro

80

nilor se datoria i faptului, cä indatá ce apucau vreur.loc in Ora Samnitilor, asezau acolo o colonie de ostasi.Acea colonie le da ajutor i Samnitii loviti din toate pArtile,nu pututh rezista. In zadar se aliara ei cu Etruscii cuGalii, cAci Romanii ii in vinsera. Cea mai mare victorie, ca,s-tigatä de Romani in rAsboiul cu Samnitii, a fost cea delaSentinum, unde toatb. Italia se unise contra lor. Si in aceastaluptit s'a aruncat in mijlocul inimicilor un alt Decius, fiul celuimort la Vezuv, si a ca,stigat victoria cu pretul vieii lui.Aceastä victorie, castigata la 100 de ani (295) dela cuceri-rea Veei, insemna, supunerea intregii Italii. at de crânceneau fost aceste lupte, se poate intelege din lupta dela Aqui-Ionia: le rämäsese Samnitilor o armata de 16.000 de lup-tätori, cari jurasea s6, moara in lupt.i. Se numia, legiunea

caci toti erau imbracati in haine albe de in. Totiau murit in lupta. Samnitii intrara, sub suprematia Romei.

Risboiul cu Tarentnl si en Pyrrhus (282-272)

Heraclea. Appius Claudius Caecus. Coloniile. Ciile militare.

Dup5, supunerea Samnitilor, Romanii aduserä sub ascul--tarea lor mai multe cetäti grecesti din Italia sudia. Numaicetatea Tarent nu vo ib. s li se supunä, dar nesimtindu-sein stare a li se opune, chemà in ajutor pe viteazul rege alEpirului numit Pyrrhus.

Acesta era vàrul lui Alexandru eel Mare 0 unul din cei mai marigenerali ai Grecilor. Lupta dintre el si Romani a fost lupta dintreormata greacd i roman& Grecii erau Ina inferiori Romanilor, cciarmele lor erau numai pentru lupta de aproape, pe cand Romanii seputeau luptit 0 de departe. Apoi Romanii aveau rezerve, cad compa-niile lor erau a§ezate pe trei linii astfel :

intrau in lupttl una dupli alta numai trupe odihnite.

La Heraclea se dAdit lupta i Romanii se luptau cu atatacerbicie, incat Pyrrhus pierzand speranta in victorie, dada

si

inului,

_www.dacoromanica.ro

81

ordin s aducA elefantii. Romanii, cari numai vAzuserA ele-fanti, se speriarA, dar victoria lui Pyrrhus fu asà de cos-tisitoare, incAt ince cu Romanii tratari de pace. Un grecdibaciu, numit Kine as, fu trimis la Roma si izbutise sA fieascultat, cAnd apare in senat, dus de fiii sAi, bAtrAnul se-nator orb, Appius Claudius Caecus: «nu se poate face cuPyrrhus pace, zise el, cat timp se aflA in Italia. SA pleceindatA i apoi sa ne propuie pace». Senatul intrerupse tra-tArile, iar Kineas mergand la Pyrrhus, ii spuse cA senatuleste as& de demn, incAt seamAnA, cu o «adunare de regi».Senatul trimise la rege o solie de trei bArbati, ca sA rAs-cumpere pe prizonierii din rAsboiu. Intre ei se aflA Fabri-cius, cAruia regele voi sA-i dea un dar pretios, pe care ins&Romanul fi respinse, desi n casa lui nu avea argintAriedecAt o solnitä de sare si un pahar pentru sacrificiu.

A doua luptA se dete la Ausculum, tot in paguba Roma-nilor. Se spune cA, Pyrrhus ar fi zis: «dac5, vom invingepe Romani ilia intr'o luptA, vom pieri cu totii». Tocmaiatunci Siracuza 11 chemA s'o apere contra Cartaginezilor,Pyrrhus se bucurA cA poate pArAsi Italia. Trecii in Sicilia.bätii pe Cartaginezi i cugetA sA-si facA un regat in Sicilia,dar aliatii II pArAsirA, nefiind deprinsi cu asprimea milita-reascA a lui. Atunci se intoarse iar contra Romanilor, care-Iasteptau la Malventum. Pyrrhus fu bAtut rAu, pArAsi Italia§i se intoarse in Grecia, unde pieri la atacul unui oras. Ro-manii schimbarA numele orasului Malventum, numindu-IBeneventum, supuserA Tarentul i toate cetAtile grecestidin Italia.

Organizarea Italiei. Romanii tineau supusA Italia in con-diiuni Latinilor le lAsarA mai multe drepturi, ce-Icor cari se supuneau de bunA voie le dedeau mai multá li-bertate cleat celor cari se luptau cu tArie.

Unele cetati s administrau singure, altele erau administrate de func-tionari romani. Cetatile Intro ele n'aveau voie si filch aliante, nicicomet% nici chiar ortsätorii, ca sh nu se unease& contra Romei. AveauIns& drept de comert si de crislitorie cu Roma. Cetrttenii din alte

.Floru. Istoria popoarelor vechi. 6

diferite.

www.dacoromanica.ro

82

cetati puteau veal la Roma, spre a alege i chiar spre a fi alesi inmagistraturi.

Toate cetAtile trebuia sA dea armatk Romanii nu cereaubani, cereau soldati si de aceea italicii se multumirA cuadtninistratia romanA.

Coloniile. Romanii and supuneau un popor, ii luau oparte din pAmant cu o cetate i stabiliau in ea un numArde ostasi, ca sA tie pe supusi in ascultare. Italia era On&de asemenea colonii militare.

Ele erau ca o oglindire a Romei: 2 consuli, pretori, censori, tri-buni. Locuitorii puteau merge la Roma sts voteze, iar in caz de ills-boiu erau ca o Romh, ln mijlocul inimicilor.

Asa, au biltut Romanii pe Samniti si au fAcut pe toti ita-licii sa vorbeasa latineste.

Cciile militare. Ca sa meargA repede in terile supuse,Romanii au construit cAi de piatra si de cArAmida kat deBolide incat tin i azi, cum sunt la noi cAteva. Armata mer-gea cu o iuteala de speriat (6 klm. pe orA, and mergea lapas de voie) pe acele cAi i orice rezistentA inceta. CAile lefaceau censorii. Un censor vestit pentru aceasta a fost Ap-pius Claudius Caecus, care a unit sudul Italiei cu Roma,printr'o sosea minunatA (c. appia).

Tieata primitivA a Romani lor.

Romanii erau un popor serios, muncitor si simplu in obi-ceiurile sale. Ocupatia lor principalA era agricultura. Indu-stria si comertul le lAsau mai mult in mainele sclavilor,cari munciau pentru stapanii lor, sau In mama sclavilor

Totus se fAcea, un comert intins, mai ales cu sudulltaliei i cu Etruria. Populatia Romei a crescut tocmai priaasezarea strAinilor, cari din toate pArtile veniau la Roma.Cetatea era asezata, intr'o pozitie minunatk deoparte Italiade sud mai mult greceasck de alth parte Etruria cu multemestesuguri. Marea era departe de cateva ceasuri, iar panA la

li-berati.

www.dacoromanica.ro

83

dansa raid Tibru, pe care se puteau urca in voie co-raliile.

Dela Etrusci au invAtat Romanii sA construeascA vestitelelor canaluri cu bolte mari si puternice, dela ei au impru-mutat credinte religioase, multe feluri de preoti si multepodoabe pentru functionarii cei mari ai Statului.

Din cetatile grecesti, s'a rAspandit in Italia cultura viteisi a mAslinului, tot de acolo s'a imprumutat scrierea, mo-neta si mai intreaga religiune greceasch. Legatura stransAdintre Roma si cetatile grecesti se pAstreazA in povesteaurmatoare. Odata veni la cel din urmA rege roman, o b5,-tranA profeteasA greada, Sibila, si-i oferi 9 carti, in cari secuprindea trecutul, prezentul si viitorul Romei, insä ceripe ele o sum& nepomenit de mare. Regele nevoind sg,plAteascl o sumA atat de mare, profeteasa plecA, si se in-toarse inapoi cu 6- cArti, pentru cari ceril aceeas sumA.Nevoind regele nici a doua ()ark MtrAna se intoarse a treia(Ara numai cu 3 cArti, pentru can nen). pretul dintaiu. Tar-ciniu le cumpArA, le asez5, intr'un templu, puse preoti casä le pAzeasca si sA, caute in ele la vremuri grele pentru stat.

NoraTurile. Familia la Romani nu cuprindea numai peOHO si pe copii, ca la noi, ci cuprindea pe toti membriicaH se trAgeau din acelas mos. SA zicem, s. e. cA Gaius are4 bAeti, insurati, cu copiii si femeile lor: acestia nu se des-pArtiau de Gaius, trAiau impreunA, munciau mosia cu totii,iar Gaius era panA la moartea sa stApan peste toti, pestefamilia si copiii sAi, peste nepotii si nurorile sale. La moartealui Gaius, bAiatul sAu cel mai mare, dad, era major, rAmaneain locul tatalui, stApan al unchilor, al mAtusilor, al fratilorsi chiar al mamei sale. El impArtia munca tutulor pe mosie,el ii judeca, putea sai pedepseascA, pe unii putea sA-i vanzarobi si chiar s5.-i ucidA.

Cineinnatns. Capul familiei, de altfel, muncia pAmantul cuservitorii si cu oamenii shi. Exemplu strAlucit din aceletimpuri a rAmas Cincinnatus. In virstA, de 80 de ani, el seretrAsese langA Tibru si cultiva o mosioarA de vre-o 3 po-

www.dacoromanica.ro

84

goane de painant. Intr'o zi se pomeneste cu delegati sositidela senat, ca sa-i spuie ea e numit dictator, caci nenorociremare a cazut peste Roma, inimicii au inconjurat armata,Cincinnatus, care sap, cu manecile sumese, se sterse pefrunte de sudoare, linistit, se imbraca çu hainele si pleca.Peste doug zile inconjura pe inimici, ii silia sa, treaca pesub jug, iar dupa, 16 zile se retrase din dictatura, desi eranumit pe 6 luni, si se intoarse la mosioara lui.

Acest traiu cumpatat ii Pace& incoruptibili. Odata, venirala un general invingator trimisi straini si-1 gäsira in casutalui, mancatid piste legume pe un taler de lemn. Ei ii oferaaur, Romanul il refuza cu mandrie.

Respectul copiilor pentru parinti era mare. In timpuriletarzii, child obiceiurile vechi se pierdusera, tot s'a pututvedea un batran mergand la fiul sau, care si el ocupaseman l. functiuni, dar care facea parte dintr'o conjuratiune, siucizandu-1 cu cutitul in mijlocul stradei: «te-am crescut casa, aperi statul, nu ca sä-1 distrugiD i-a zis el.

Un Omar foarte viteaz, Coriolanus, find amenintat cumoartea de tribuni, a fugit la un popor vecin si s'a intorscu o mare armata contra Romei. In zadar 1-au rugat sa sib&mila de cetate, mai intaiu o delegatie de senatori, apoi odelegatie de preoti, caci Coriolanus nu voia sä se retragaIn cele din urma veni sa-1 roage mama si sutia lui. Corio-lanus iesi inaninte-le, dar mama sa nu-1 IAA sä se apropie:«mai intaiu spune-mi, am venit la inimicul, sau la fiul meu.0El se umili, imbratisa pe mama sa si zise: «mama., aimantuit Roma, dar ai pierdut pe fiul tau» caci s'a retrascu armata si a murit in tug, straina.

Religiunea. Romaniii credeau in spirite, ca toate popoa-rele. In fiecare loc, in fiecare lucru se ascunde un spirit:florile le infloreste Flora, Pomona coace poamele, Bubonaingrijeste de boi etc. La orice fapta ne ajutä un spirit: candducem mancarea la gura, ne ajuta, o zeitA, cand ducem Mu-tura la gura ne ajuta alta zeita. Cand mergem la plimbarene duce un spirit, cand venim dela plimbare ne aduce alt

www.dacoromanica.ro

85

spirit. lntre spirite erau mai puternice spiritele luminii (Dei)si spiritele mortilor (Larii, Pena(ii).

1. Dintre spiritele luminii cel mai vechiu a fost Ianuscu douA capete (soare rAsare i soare apune); zeita femeieer& Diana. Zeul primAverii Mars, a devenit mai tArziu zeulrasboiului. S'a adhogat mai tArziu Juppiter §i mai apoi zeiigrecesti cu nurne romane.

2. Romanii, ca i Grecii, credeau cA sufletele mortilor sefac spirite i ajutA pe cei ram* in vieatA. In fiece caslarde& focul neincetat i capul familii oferi& in fiece zi mAn-care si bAuturA stramosilor sAi. Orasul avea in onoareazeitei Vesta un altar, pe care focul er& intretinut zivanoaptea de niste cAlugArite numite Vesta le. Se zicea cA ye-stalele au fost infiintate de regele Numa Pompiliu. Tot elar fi construit in onoarea lui Janus un templu, care stadeschis in timp de rAsboiu i inchisIn timp de pace. Numaar fi regulat i calendarul, adhogAnd lunile ianuarie i fe-vruarie, cAci pAnA la el anul avea numai 10 luni i incepe&cu luna martie.

La Romani mai erau ca preoti pontificii, cari ingrijiau defacerea calendarului; augurii, cari cercetau vointa zeilordupl sborul pasarilor i dup5, starea cerului.

Räsboiul Int llu punic.

Duilius. Regulus.

Prin supunerea Italiei sudice, Romanii se fAcuserA vecinicu Italia. Aceasta insulA, bogatA i plinA de cetAti grecesti,era ocupatA in mare parte de Cartaginezi. In Siracuza seridicase un rege aspru, care conduce& statul sprijinindu-sepe armatA, in alt oras se stabiliser& niste sfArAmAturi dearrnatA, Mamertinii, cari se luptasera, contra Cartaginei.

Cartagina erit foarte bogatfi, dar bogfitiile ei erau o cauzli de WWI-ciune In loc sti-i fie una de putere, cäci familiile bogate tineau gu-vernul numai pentru ele i asupriau familfile mai slirace i peluerd-

§i

www.dacoromanica.ro

86

tori. In capul statului erau la Cartagina del judecdtori, a caror putereera foarte mfirginita de un senat ai mai cu seam& de adunarea celor104, care aye& drept de moarte asupra judecatorilor §i senatorilor.Familiile puternice erau inimice oricarui general distins, caci se te-meau sit nu se fanit domnul cetatii. Armata se compunei din steal:1iplatiti. Cartagina era, dar, puternica prin iota O. prin bogatie, Romaera superioarft prin organizarea politic& §i militarfi.

Intre Roma si Cartagina s'au purtat 3 rasboaie mari, nu-mite de Romani punice (adica feniciene).

Cauza primului rasboiu punic (264-241) au lost Mamer-tinii, cari find amenintati de Siracuzani si de Cartaginezi, ce-rura ajutor dela Romani. Acestia trimit o armata, care batepe regele Siracuzei si-1 ,sileste BA se supuna, bate apoi peCartaginezi si ocupa toata insula, afar% de putine orase de pemargine, cari raman in stapanirea Cartaginezilor. Romaniiinsa acurn nu se rpultumiau numai cu Sicilia, ci voiau sänimiceasca puterea Cartaginei. Dar puterea Cartaginei erape apa.

Duilius. Consulul Duilius forma o flota de 120 de corabiisi gasi un mestesug de lupta, prin care Romanii puteauinvinge pe Cartaginezi. Atunci luptele pe apa, se hotaraunu prin arme, ci prin miscari repezi si prin loviri intre co-rabii. La miscari si la loviri erau mai priceputi Cartaginezii,cari aveau not& de 600 de ani. Insä pe corabii ei aveaunumai lopätari, nu si soldati. De aceeea Duilius puse la co-rabiile sale niste poduri cu cioc la capät. Cat se apropia ocorabie cartagineza, Romanii aruncau asupra ei podul cucioc, o opriau in loc si ostasii romani treceau pe pod asupralopatarilor cartaginezi luptandu-se cu ei ca pe uscat. Duilius,primul invingator pe apa,, a fost onorat de Romani in modextraordinar. I s'a ridicat o columnä cu cioc si cu o ins-criptiune, care se pastreaza pana azi.

Incurajati de acest inceput, Romanii planuira sa atace peCartaginezi chiar in Africa, unde trimisera o flota de peste300 de corabii sub comanda consulului Regulus.

Regulus. Era un om de felul lui Cincinnatus. Avea numai

www.dacoromanica.ro

87

4 pogoane de pamant §i traia simplu §i cumpatat, muncindsingur cu rnainele. In capul flotei bätü la Ecnom, in Sicilia, oflota cartagineza, mare cat cea rornana. Aceasta este cea maimare lupta navala din istorie alaturi cu lupta dela Salamina.

Dupa ce batii pe Cartaginezi, Regulus debarca in Africa.Senatul era atat de sigur, ca Regulus va cuprinde Carta-gina, incat rechemä cea mai mare parte de riot& §i de armata.Regulus rämase numai cu putini osta§i, tug, cera voiedela senat sä se intoara §i el in tara, cad a aflat ca i-amurit ingrijitorul mo§iei §i nu §tie ce se va intampla cufamilia sa. Senatul ii raspunse, sâ urmeze rasboiul, cacimo§ia i familia lui sunt in grija patriei. Regulus amenintaCartagina, care ceru pace, dar consulul pretinse supunereacetatii. Cartaginezii se prepara desperati sub conducereaunui Grec, nimicesc armata romana i prind pe Regulus.Fiind invin§i In altá batalie, Cartaginezii trimit la Romao solie pentru incheierea pacii. In acea solie era i Regulus,pe care Cartaginezii 11 pusera sä jure ca se va intoarce inrobie, daca pacea nu va reu§i. El merse la Roma §i nunumai a nu stärui pentru pace, dar indemna pe Romanist urmeze rasboiul, caci Cartagina este sfar§ita de puteri.Apoi cu toate rugamintile a lor sai, merse la Cartagina,spre a nu-§i calca juramantul. Cartaginezii 1-au chinuit inmod ingrozitor: 1-au pus intr'o cutie cu cuie ascutite de fierpe dinauntru §i l'au lasat sit moara de somn, de foamede durere.

Dupa invingerea dela Ecnom, Romanii pierdura 4 flote,incat senatul renunta la lupta pe apa. Rasboiul se mar-ginia numai la inconjurari i cuprinderi de ()rap in Si-cilia. Vestit in aceste rasboaie ajunse generalul cartaginezHamilcar Barcas (fulgerul). In cele din urm5, triumfara vir-tutile §i patriotismul roman, caci cetatenii romani contri-buil% cu banii lor §i facura o flota. Cu aceasta flota Ro-manii invinsera flota cartagineza. Hamilcar Barcas fu nevoitsa incheie pace. Cartaginezii dedeau Romanilor Sicilia §i seobligau sa plateasca o suma de bani.

§f

www.dacoromanica.ro

88

Risbolul al doilea punic (218-201). Hannibal.

DupA intaiul rasboiu punic, Romanii incepura cucerireaterilor dela nordul Etruriei si prin lupte crancene supusera.Galia cisalpina si intreg pamantul pana la Alpi, incat toatitItalia de azi era sub stapanirea Romanilor.

Cartagina trebui sa poarte mai intaiu un rasboiu cu mer-cenarii, fiindca n'avea bani sa le plateasca leafa. Mercenariimersera asupra Cartaginei si era ca s'o cuprindk dar HamilcarBarcas izbuti ca O inchiza intr'o stramtoare de munti. Acoloau suferit de foame atat de grozav, incat se mancau intreei. Tocmai in acest timp, Romanii ocupara Sardinia si ame-nintara Cartagina cu un rAsboiu nou. Cartaginezii se supu_sera soartei, lasarA Romanilor Sardinia platind si o sum&de bani.

Atunci Hamilcar se hotari A castige patriei sale altaor& §i sa-i faca o armatk care sa-i apere existenta contra

Romei. El pleca in Spania si ocupa.partea cea mai mare a terii. Dupámoartea lui urma ginerele sail, carefu ucis de un sclav, apoi se ridicain capul armatei Hannibal, fiul luiHamilcar. El este cel mai mare ge-neral din istoria popoarelor vechisi a fast cel mai mare inimic alRomanilor.

Se povesteste cii tatal sau 1-a pus sá jure, cand era copil, ca, va fiinimic Romanilor pan& la moarte. El si-a tinut juramantul. Era cum-patat la mancare si la bautura, erit deprins sa rabde de somn, se purtasimplu ca soldatii de rand. Cat lu ll. comanda armatei Inconjura Sa-guntul, o colonie greceasca pus& sub protectiunea Romanilor. Romaniitrimet la ei soli, el nu voieste sa-i primeasca si solii merg la Carta-gins sa cearli pe Hannibal prizonier, par'ca ar fi putut Cartaginezii sit-1dea si dacä ar fi voit. In acest timp Saguntul cade si Cartagineziiprimesc declararea rasboiului. Romanii credeau a luptele se vor purtaIn Spania si Africa si trimisera armata In aceste parti. Hannibal Ins&decisese sa atace Italia prin nord, unde Galli nu erau bine supusi. El

www.dacoromanica.ro

89

schimba locul rasboiului si planul lui este col mai Indraznet plan facutde vreun general. Rftsboiul acesta a fost de o Insemnatate fir& sea-man, desl s'a purtat Intro un om si o naliune. In el s'a decis a cuiaveit A fie domnia lumii.

Hannibal pled, din Spania peste Pirinei, strabatii sudulGaliei pe langa generalii romani, cari nu intelegeau gandullui, ci credeau ca fuge de frica lor vi ajunse la Alpi. Treciimuntii cu mari greutati vi and ajunse in campie nu-i mairamasese decat 20.000 de pedestravi, 6.000 de cavaleri (218).Doi consuli fur% batuti unul dupa altul, unul fu vi ranit inlupta. Galii incepura sa creada in steaua lui vi-i veniau inajutor din toate partile. Trect Apeninii tocmai in timpul.topirii zapezilor, cand toata Etruria era un lac, vi dup&greutMi de neinvins pentru altul. Norocul ii trimese in fatko armata romana, al carui consul, un laudaros, credea ca-1va bate uvor. Hannibal il atrase intre lacul Trasimen §iintre nivte dealuri, pe o vreme neguroasa. Armata fu nimi-cita, iar consulul ucis. Hannibal dedea drumul Italicilor prinvi,zicand ca el poarta rasboiu cu Romanii vi vrea liberareaItaliei. Din Etruria se indrepta spre sud, unde voia 0, ras.-coale pe Samniii. Italia insa nu se mivea, pentruca suprematiaromana era mai uvoara decat cea cartagineza.

Fabius Maximus Cunetator. In acel timp de nenorociriRomanii aleserd dictator pe un barbat iMelept vi incercat,numit Fabius Maximus. Fabius pricepa pe Hannibal vi seferia de lupte mari cu el, dar cauta stt-I slabeasca prin lovirimici. Planul lui izbuti, poporul insa suferia de jafurile luiHannibal. El acuza pe dictator ca intarziaza (Cunctator) vicerea sa se trimeata generali de lupta. Fabius se retrasedupti vase luni vi cand comanda o lug. consulul" Varro,alt laudaros, Rornanii suferira cea mai mare pierderedin istoria lor, la Cannae. 0 armata de aproape 90.000 delegionari a fost distrusa ; celalt consul vi 50.000 au ramasmorti, 20.000 luati prizonieri. Roma nu mai avea armata,vi totuv niciodata n'a fost mai vrednica de admirat ca atunci.Senatul iesi inaintea nevrednicului Varro si4 felicitd, ca.

www.dacoromanica.ro

90

tot n'a pierdut speranta ; apoi inarma pe tineri §i batrani,pe sclavi §i pe cei inchi§i in temnita. Hannibal prevazuseaceasta §i nu merse asupra Romei, dar cauta, s atraga lael pe acei cari tineau cu Romanii numai de frica. Numärulacestora era mic, Italia era multumitä cu Romanii §i dinaceasta pricina Roma a invins §i nu Hannibal.

Avand in contra sa intreaga Italie, Hannibal avea nevoiede armate mari, insa, Cartagina nu-i mai trimese ajutoare,caci se temea de el. Atunci el cauta faca peMacedoneni §i pe Siracuzani, .cari se revoltara, contra Ro-manilor. Ace§tia insa pusera pe picior de rasboiu 200.000de oameni §i se feriau de intMniri cu Hannibal. Baturä peMacedoneni, tinura inconjuratä Siracuza 2 ani §i in fine ocuprinsera prin tradare.

Siracuza era, apfiratä de Invatatul Arhimedes. Acesta inventase niqteoglinzi, eu cari prindea, razele soarelui, le tndrep tit asupra flotei romane§i o ardeh. El a fost omorit la cuprinderea oraplui.

In acest timp Hannibal cuprindea ora§e mai mici §i ba-tea pe generalii, cari indrazniau sa se apropie de el. Dar dinzi in zi cercul de lanci §i zidul de scuturi se strangeauimprejurul lui amenintand sa-1 arunce in mare, in apropie-rea careia se retrasese. De odata se aude, ca fratele sauvine prin nordul Italiei, pe acela§ drum, aducandu-i multiosta§i. Groaza din Roma era insa fara temeiu, caci intreHannibal §i ajutorul ce-i venia se aflau 23 de legiuni. Intr'olupta grozava fu invins §i omorit generalul cartaginez. Capullui fu aruncat in lagarul lui Hannibal, care zise : «acum §tiuce soartA va aye& Cartagina».

Hannibal mai ramase 4 ani in Italia, in total 15. lin ase-menea om, care stet nemiscat In fata nenorocirilor i urnui,reqte planul setu contra loviturilor soartei, ne reprezintd totce are ontenirea mai Malt.

Cornelius Scipio Africanus. In acest timp se ivi un ge-neral roman, tanar §i norocos, care cuceri Spania dela Car-taginezi. Cu toata opunerea senatului, Scipio treat apoi in

sa-§i aliati

www.dacoromanica.ro

91

Africa, buil pe Cartaginezi si arneninta cetatea. Cartagina.a.menintata, n'ava curajul Romei si chema pe Hannibal s'oapere. El veni in Africa, dar avand numai rarnasite de ar-mata, fu invins de Scipio la Zama. Acum se incheie pace.Cartagina dedea elefantii, corabiile, parasia Spania, o partedin Africa, se obliga sa plateasca 10.000 de talenti si sanu poarte rasboaie Para invoirea Romanilor. Scipi6 intr.& inRoma cu triumf si primi numele de Africanus.

Supunerea Macedoniei, Skid. qi Greciei. Ititsbolul altreilea punk.

In apus Cartagina era umilita, mai ramaneau in rasarit-cele trei regate formate din imperiul lui Al exandru cel mareMacedonia, Siria §i Egiplul. Acesta stia sa, recunoasca tariaRomanilor si de aceea a trait pana aproape de era crestina.Celelalte si-au atras ura lor.

Supunerea Macedonia. Mai intaiu Macedonia plati in--drazneala regelui ei, care dedese ajutor lui Hannibal. El fubatut si silit sa dea libertate Greciei, sa se multumeascanurnai cu Macedonia si sa plateasca o suma de bani.

Perseu, cand se ridica pe tronut Macedoniei, castiga inpartea sa o parte de Greci si ridica armele. De mai multe-ori Romanii fura batuti, pana cand veni in contra lui con-sulul Paullus Aemilius. La Pydna (168) se dede o batalieinfricosata, in care falanga raposa pentru vecie, dupa ce fa-cuse pe Paullus Aemilius sa simta fiori de groaza. Perseu.fu dus la Roma inaintea carului de triumf, iar Macedoniafu lasata libera cativa ani, apoi fu declarata provincie romana.

Supunerea Greciei (146). and Romanii obligasera peFilip sa dea libertate Grecilor, ei voisera numai sa desbinepe Filip de Greci, acestia insa nu intelesesera gandul Ro-manilor. Ei se bucurasera co niste nebuni, and consululle declarase ca sunt liberi. Insa indata ce voira sa se folo-seascit de libertatea lor si se aliara cu inimicii Romanilor,acestia le impusera pace mai bine decat izbutisera Macedo

www.dacoromanica.ro

92

nenii. Grecii vazuserä mai pe urm& gresala lor si se alia-sera cu Macedonenii ; dar Romanii ii supuser a. si pe uniisi pe altii. Cea mai mare rezistenta opusera Grecii in ce-tatea Corint, dar in cele din urm a. furl supusi. Orasul fudistrus, locuitorii vanduti sau ucisi. Invingatorul se chemaMummius.

Era cinstit. dar atilt de incult, bleat nu Intelegek de ce un regevrea sli dea 10 talenti pe un tablou : a Se vede c& e bun de vreun-fermecD zise el, si nu vol sii-1 viindá, ci4 trimese la Roma. Pe childtrimetea la Roma tablourile si statuile, zice& celor ce trebuià A leIncarce: aobservati bine sii nu le stricati, cii vl pun sfi le faceti.D Par'crt.el sau vreun Roman ar fi putut face ceea ce Meuse Fidias.

Supunerea Siriel. In Siria era un rege mandru numitAntioh, care luase numele de mare, fiindca, Pause catevaexpeditiuni in Asia. La curtea lui venise Hannibal, fugit dinCartagina, unde nu mai putea trrii de Romani si-1 indemna.sa, inceapa rasboiu cu Roma. In loc sa dea armata lui Han-nibal spre a trece in Italia, Antioh merge el in capul ar-matei si se opreste in Grecia. Acolo incepe sa petreack inloc sa, se pregateasca, de rasboiu. Romanii il alungará inAsia si-1 batura atat de tare, incat ii ucisera, 50.000 de ostasi.Antioh se obliga sa, päräseasca Asia Mica si sa plateasca.multi bani. Hannibal fugi dela curtea lui la alte curti, insa.Romanii il cereau de pretutindeni. In fine lua otrava, toc-mai cand era sa fie dat Romanilor. In acelas an cii el murisi Scipio Africanus.

Distrugerea Cartaginei . Cartagina se imputernicise incei 50 de ani de pace, dupa rasboiul al doilea punic si ma-rirea ei umplea de groaza pe Romani.

Muti voiau s'o vaz& steers& de pe fata piimantului, mai ales voi&aceasta Marcus Porcius Cato. Acesta veni odata In senat cu nistesmochine frumoase si proaspete si pe and toti admirau smochinelesi4 intrebau de unde aunt, el cu o voce Ingrijata le spuse asunt dintr'unoras atat de apropiat de Roma, that de acolo Vim& aci n'au avavreme sli sil se vestejeascri.D. Apoi toate discursurile le termina en a-ceste vorbe: pe ling& aceasta mai cred cii. trebuie A dárftrafim Car-tagina. Vorbi& s. e. cil tinerimea s'a stricat, c& se plimbii toata ziva

www.dacoromanica.ro

93

per street& si propunea, A se paveze locurile de plimbare cu piatrikascutitii; da, termini el, tteasta trebuie, dar trebuie §i Cartagina dIt-ramath.

Ocaziunea de rasboiu se prezentk caci Cartaginezii, ne maiputAnd suferi prädarile unor vecini susOnuti de Roma, luara,armele. Indata 85.000 de legionari debarcara, in Africa.

Spaimantati, Cartaginezii se roaga de iertare. Romanii lec er armele, apoi ostatici si dupa cei dezarmeazk le propunsa iasa din cetate si sa-si fad", alta mai inauntru. Atunci searata in toata marimea ei energia semitick dovedita la ase-diul Tirului si Ierusalimului. Din lemnul caselor se faceaucorabii, femeile isi taiau parul spre a face funii. Armateleromane fur& tinute in loc doi ani. Scipio Aemilianus incon-jura orasul pe apa si pe uscat ; locuitorii säpara in stanckAcura iesire spre mare si trimisera o flota, care din neno-rocire fu batutä. Cand Romanii patrunsera inauntru, locui-torii aparara pana la moarte fiece stradk fiece cask in timpde 6 zile. Romanii ii detera foc, si dupa 17 zile era ogramada de cenuse cetatea cu 700.000 de locuitori, Car-tagina cea bogata. Insus biruitorul nu-si putea stapani lacra-mile, and privia arderea ei. 0 parte din parnantul Cartagineideveni provincie romank sub numele de. Africa,la 146.

Starea Romanilor dupi cuceriri.

Influents culturii grecesti.

In urma luptelor sale, Roma domnia peste toate tärmu-rile Mediteranei, insa puterea ei era mai mica decat inaintede rasboaiele punice.

Tdranii romani isi läsasera oasele pe campiile de ras-boiu sau se leneviau in garnizoanele de prin terile cucerite,devenite acum provincii romane. Campurile lor de mune&fusesera mai intaiu pustiite de armatele lui Hannibali maiapoi fusesera vândute proprietarului vecin, sau ocupate deel fAr5, nici o plata. Neavand mosii de cultivat, taranii nuputeau gäsi de lucru nici la proprietar, caci munca Ora-

www.dacoromanica.ro

94

nilor costa mai scump cleat munca sclavilor i toti pro-prietarii aveau sclavi. Neavand loc la Ora pe vechia luimovie, tilranul venia, la oras. Aci nu se apuca, de industrie

fiinda-i era rusine,fiindca da iar peste-concurenta sclavilor.Negasind alt migoe detraiu, cetatenii incepu-rà s vandt singura loravere,votul. Ii vindeauvoturile la bogatii am-

cari doria'u s.ajunga magistrati.

Can didatul la magi-straturi da aracilorman carea zilnicä. In fie-care dimineata, veniausä-1 salute si el le im-pärtia hrana, apoi plecain for in mijlocul bor.Candidatii i magistra-tii ingrijiau, ca la toatesarbiltorile sa separtà gram si sa, se faapetreceri. «Paine si jo-curiD, aceasta era do-

., ,rinta oräsenilor. Paine

, jocuri gäsiau cu o-cazMnea unui triumf,

40 cu ocaziunea unei in-mormantari, cu ocazi-unea unei alegeri.

Proprietariimari numai cultivau nici ei moii1e, cAci graul venia aproape penimic din Sicilia, din Africa si din alte provincii. Cheltuelilecu cultivarea erau mai mari cleat venitul din recolte si de

Cotfitean roman

t§ i

/-44

hi,

bitiosi,

im-

www.dacoromanica.ro

95

aceea Italia incetä de a mai fi tara agricola i deveni tarkde pasuni, de gradini si de vii.

Marti erau singurii muncitori in societatea aceasta de jaftrandavie. Conditiunea lor era insa mai rea decat a vitelor.

De altfel n socoteli erau trecuti aláturi cu vitele j cuuneltele de munch. Nu se oclihniau nici in zilele de sarba-tori, cand se odihniau si boii. Mancarea lor era painea rea,maslinele cazute pe jos, saramura de (44 apa amestecatacu otet si putin yin. Imbracamintea se da cu economic):haina trebuia sa tie doi ani. Numärul selavilor era imens.Mai ales in urma unui rasboiu pretul unui om era ridicul demic: au fost timpuri cand un Belay costa 5 lei. Bogatii din oraseaveau sclavi, cari exercitau toate meseriile i toate profesi-unile, inchiriau pe o suma anumita. Astfel un boot vestitCrassus avea, sclavi pompieri, bucatari, scriitori, medici, peda-gogi... Altul, cam marginit, ca sa vorbeasca cu haz, avea sclaviinvatati, cari stau la spatele lui soptiau vre-o vorba dehaz sau vreun vers, ca spuna si el in conversatiune.Batai, lanturi de picioare i la batranete moarte in mizerie,aceasta era vieata i sfarsitul obisnuit al sclavului. Uneoriizbutiau i ei sä stranga, ceva bani, se rascumparau i pu-teau ajunge cetateni i oameni insemnati. Astfel a lost .Plau-tus, un foarte mare poet comic si Terentius alt poet comic.

Cultara greceasci. Clasele de jos pierdusera averea, celedo sus pierdusera, credinta i obiceiurile vechi. Romanii erauun popor religios, de cand venisera ins& in atingere cu Gre-cii luasera dela ei obiceiul de a rade de zei si de poves-tile lor. Numarul zellor crestea, caci Romanii primiau zeiipopoarelor cucerite, templele se inmultiau si se infrumuse-tau, credit*, insa scadea. S'au vazut pontifici, cari Ii bateaujoc de zei. Odata cu gramadirea averilor disparii vieata cum-patata i Grecii erau aci, ca sa atate poftele i sa leneasca. Ei se pricepeau la toate, la bucatarie si la filozofie,la dant §i la educatiunea copiilor. S,i acest curent era la moda,era sustinut de oameni ca Scipio Africanus. Mai inainte fe-meia singura facea paine i bucate, dela 171 se deschid

si-i

sidatt-I

impli-

www.dacoromanica.ro

96

primele brutarii si in aceeas familia erau mai multi bud-tari. Educatia mai inainte se da de mama si de tata. Copilulinsotia pe tat& in for, in rásboiu, la mina; acum era dat inseama unui sclav grec, incat invata greceste inainte de avorbi limba mamei sale.

Acesti copii ajungeau apoi pretori, consuli si, dup 5. ceterminau anul de magistratura, mergeau s administrezeprovinciile (afar& din Italia) cu numele de propraetor, dad,fusesera pretori, de pro-consul, dac . fusesera consuli. Mandri

luxosi, se purtau ca niste tirani, jefuiau provinciile si seintorceau cu averi foarte mari, ei caH plecasera vanduti dedatorii.

cu toate acestea, administratia roman& a fost mai bun&decat a tutulor statelor vechi.

Cato Censor lus. Grachii I legile agrare.

Indreptarea statului a incercat s'o fad, vestitul inimic alCartaginei si mai apoi doi frati numiti fratiii Grachi.

Cato Censorius. Era Oran de origine si se distinsese inrasboaie prin curajul i severitatea sa. Trecuse prin toatemagistraturile romane Oa la censura. Vazand. schimbareaobiceiurilor vechi, el se revolt& contra tutulor oamenilor,cari incepeau s traeasca dupa obiceiurile Grecilor. El cre-dee, e6, prin legi aspre va reinvia cumpatarea de odini-oar& i va impiedica luxul bogatilor. De aceea a sustinuto lege contra luxului femeilor, a luat masuri contra tine-rilor, cari se plimbau pe strada Para rost, a dat exemplu deeconomie si de simplicitate umbland insuq descu1 i pur-

o haina, veche. Ca censor a fost de o severitate nein-duplecata. Astfel, a dat afar& din senat, ca nedemni, oamenidin cele mai insemnate familii, a pus taxe maH pe obiec-tele de lux si petrecut vieata in procese contra celor rai.Chiar in varsta de 85 de ani a dat in judecata pe un ma-gistrat au. Cato era mare inimic al Cartaginei, pe carevoia sä o vada distrusä, inainte ca putreziciunea sa cu-

tand

si-a

www.dacoromanica.ro

97

prind a. de tot pe Romani. A murit putin inainte de al treilearasboiu punic.

Fratii Grachi. Erau fiii unei femei vestite, numita Cor-velia, flies, lui Scipio, invingatorul dela Zama. Dupa moar-tea barbatului sau ea nu mai voise sa se marite, spre a numai avea alta grip, decat cre§terea copiilor. Se poveste§teca era gat de mandra de ei, incat, and auzia pe femeileromane laudandu-se cu lucrurile lor scumpe, ea arath pecopii §i. zicea: «iata podoabele mele». Grachii au cautat samantueasca statul roman nu prin schimbarea obiceiurilor,ci prin restabilirea proprietatii Orane§ti, care fusese inghi-tita de proprietatea mare.

Asemenea legi, prin cari se reguleaza proprietatea pimantului, sechiamli legi agrare. La Romani multi propuseserá legi agrare, dartoti avuseserli sfftrsit trist. Pe un consul patricienii 11 calomniaseacfitre plebei, cri vrea O. se fac ,. rege si plebeii litsaserii sli fie ucisap5.atorul bor. Sto/o izbutise apoi sft dea primftnt plebeilor, Ins& dup/tel legea cfizuse in pariisire si fratii Grachii Incercarft scum s/1, o scoot&la luminL

Tiberius, eel mai mare, fiind ales tribun in 133, propuseca pämantul statului sa se ia dela arendaii, cari-I stapa-rfiau fag, g plateasca ceva pentru el §i sä se impart& ce-lor graci. Arendaqilor, cari se credeau acum buni proprie-tari, A li se lase cel mult 1.000 de iugere, fiecaruia. Fiecaresa intrebuinteze la lucru oameni liberi nu sclavi. Nobiliica§tigara in partea lop pe un tribun, care irnpiedica legea cuvorba ((veto». Tiberius atunci propuse poporului departareatribunului, sub cuvant ca vrea raul poporului §i fu departat.Aceasta purtare era ing o mare gregla, caci se oak& unadin cele mai sfinte legi ale republiciisfin(enia tribunilor.Tiberius invata, astfel, pe inimicii sal, cum O. se scape dedansul. Legea agrara trecii, dar pamantul nu se putea im-parti indata. Trebuia sä se cerceteze, cari pamanturi suntale statului; caci se amestecasera cu cele particulare §i tre-cuseg dela un stapan la altul. Cu aceste cercetari treataunt de tribunat §i Tiberius voi sä se aleaga tribun din nou.

Floru. Istoria popoarelor vechi. 7

www.dacoromanica.ro

98

Nobilii, vAzand c& voturile sunt pentru el, turburar& ale-gerea si omorir& pe Tiberius si pe 300 de partizani ai lui._Pan& acum nu se v&rsase sange in certele politice.

Caiue, cel mai mic, er& mai indr&znet, mai pasionat, maimare orator ca Tiberius. Mind tribun propuse: O. se im-part& grAu pe un pret mic; sä se dea p&mant calor saraciin Italia si afar& din Italia, in Africa, anume pe ruinele Car-taginei. Mai propuse ca s& se dea drept de cetateni si La-tinilor. Ca s& micsoreze puterea aristrocatilor le lu& dreptuld'a merge la vot ei intaiu si hotäri, ca sa se tragl la sortcenturia, care s& voteze intaiu. Aduse legi contra omorito-rilor fratelui sail si 1u4 dreptul de judecat& dela senatori,ca s&-I dea cavalerilor, clasa negustorilor din acel timp.Plebeii din Roma incepura sa se dep&rteze de Caius, andauzir& c5. si Latinii vor impArti foloasele cu ei. Nobilii cAsti-gar& pe un tribun, care Pace& f5g4due1i cu mult mai mari,Par& gand s& le indeplineasca. Plebeii trecurl, astfel, inpartea lui si nu mai aleserä tribun pe Caius. Senatul ceritsi el sä nu se mai trimitä colonisti in Cartagina, cad aceasta.nu le place zeilor (povestiau c5, niste lupi au smuls pietrelepuse ca hotar). Caius, voind s& apere infiintarea coloniei,fu ucis impreuna cu partizanii ski. Corneliei nu i se detevoie A poarte doliu dupa copii sai. Ea vorbia despre ei cu li-niste si admiratiune, ca despre persoane departate si straine. Sezice, ca inainte de a muri a cerut O. i se scrie pe mormánt,drept toath lauda, aceste vorbe: K Cornelia mama Grachilor".

Marius.

Iugurta. Cimbrii ei Teutonii.

Dupa moartea fratilor Grachi, nobilimea roman& senepriceputa si stricata. Legile Grachilor se desfiintara, pa-mântul statului ramase ca bun& proprietate celor ce-I ocu-pasera, puterea aurului botara totul. Se 'Area, cl Romaniiau pierdut chiar curajul militar, precum s'a vazut in rãs-boiul cu Numizii.

4rAta.

www.dacoromanica.ro

99

Ingurta. In räsboiul al doilea si al treilea punic Roma_nii avuseserä de aliati pe Numizi, vecinii Cartaginei, cArorale dedesera, o parte din p&mantul puternicei cetäti. Numiziirámaserä credinciosi Romanilor On& la rnoartea regeluiMicipsa, care imparti statul intre doi flu si un nepot numitlugurta. Acesta era ambitios, voia, sä raman4 singur regesi ucise pe unul din verii s51, iar ce16.lalt abi& scAp6, la Roma,unde se plânse contra lui Iugurta. Senatul trimise o comi-siune s5. cerceteze. Comisarii cumparati cu bani dederg.dreptate lui Iugurta, care iar se ridica asupra värului i36.11,il ucise si rämase rege al intregei Numidii. Senatul fi de-clara rasboiu, dar Iugurta cumptia pe consul si incheiepace. Atunci un tribun, atacá pe nobili cu violentl qi cerus5. vie Iugurta la Roma. Iugurta veni, dar cumpär5, pe ceilaltitribuni. and i se porunci sä vorbeasa, tribunul cumparatil opri tu vorba «veto» si Iugurta, ca O. asculte de tribun,nu vorbi. Chiar cei cumpärati se rusinar 6. do atata in-draznealä si Iugurta primi ordin, ca A piece din Roma.Se zice, 0, pe cand iesià din cetate, ar fi zis : «cetate devanzare, iti lipseste cump4ratorul». Atunci senatul trimisein contra lui pe un nobil cinstit si general distins numitMetellus. Acesta bätir pe Iugurta si-1 sili s5, fug& la socrullui, la regele Mauretaniei (Marocul). Metellus n'avir trig,timp s.6. termine räsboiul, cici un locotenent al sAu, numitMarius, se alese consul si-i 10, comanda. Marius bAtir peregele Mauretaniei si-1 sill a& dea pe Iugurta, care fu dusinaintea carului de triumf.

Cimbrii qi Tentonii. In timpuI rásboiului cu Iugurta, ye-nil% asupra statului roman dou& popoare germanice, numiteCimbrii si Teutonii.

Romanii atunci vedeau intdia oar& oameni din nord, cu par blond,ou oclk albastri, inalti de tale, viteji In rasboiu. Plecasera din nord,din pricina unor Innecuri, cautau plimant si erau cam 400.000. Cinciarmate romane au fost distruse.

Romanii tremurau ca in vremea Galior si priviau la Mariusca la un mantuitor. Marius fu numit consul mai multi ani

www.dacoromanica.ro

100

de a rAndul. Barbarii cAutará locuri in Galia, dar in urrn5.' se ho-tArirA a& vie asupra Italiei. Se despärtira in douk spre a treceunii paste Alpii Asáriteni, ceilaiti spre a trece Alpii apuseni.Marius astepta pe Teutoni in sudul Frantei si dup& ce obisnuipe ostasi cu chipul barbarilor, ii lovi si-i nimici pe toti, 15.sftnd.atatia morti, 'trial locul acela se numeste pA.n5. astazi Cam-pine putrede. Iesi apoi si inaintea Cimbrilor, aproape de Po.

Cimbrii li cerura prtmant pentru ei si pentru fratii lor Teutonii.Ma-rius le Aspunse, di, le va da si lor phmant, cit despre Teutoni Anu le poarte grija, clici le-a dat un pb.mfint, pe care nu-1 vor maipitrfisi In veci.

Toti barbarii au pierit si Romanii au trebuit sa se luptecu femeile si chiar cu c&inii, cari ap6rau cadavrele (101).

Marius fu numit al treilea intemeietor al Romei.Reformele militare ale lui Marius. In rAsboaiele cu Iu-

gurta si cu Germanii, Marius nu gäsia destui soldati in clasamijlocie rornaná, de aceea primi in armata ceatenii cei maisAraci, cari n'avusesea drept On& atunci s5, fad. armatA.Soldatii acestia sáraci, r6maneau kub steag mai tot timpulpentru sold& si se deprinserá sä se considere ca soldati ai ge-neralului, nu ai statului. Astfel armata roman& devine din ar-math de cetateni, armatA de soldati doritoare de räsboaiesi. cuceriri.

Marius era, fiu de Oran, era foarte bun ostas, dar lipsitde talente politice. In timp de pace, el nu stiii sa sustiepartidul poporului, si se alie cu niste oameni, cari susti-neau ideile Grachilor prin mijloace necinstite (omorau peadversari, provocau lupte pe strad6.). Mai apoi Marius se in-toarse contra aliatilor säi, incepii lupta cu ei si restabiliordinea, dar pierda iubirea poporului.

Su lla.

Proscriptinnile. Dictatura lui Sung.

Odatá cu Marius, taia. in Roma un nobil numit Su lta.Bine crescut, inv&tat in limba greack viteaz si luxos, Sulla

www.dacoromanica.ro

101

voia. sá ajunga in capul statului. El Ifu insarcinat cu räsboiulcontra lui Mitridate, regele Pontului. Marius credea c lui ise cuvine comanda, de aceea se uni cu partidul popular,care-i dete lui comanda rasboiului. Su Ila veni cu armata asupra Romei (prima armata romana, care a venit contra ce-tatii). Marius abia scapa in Africa dupa multe suferintepericole. Para sa, ajunga la mare, sa ia corabia, Marius fuprins de vrajmasii lui i dus la locul de moarte. Mail in-sarcinat taie capul era un Cimbru. and sa ridice securea,Marius ii zise «omule nu omori pe Marius» si calaul nuindrazni sa-1 omoare. Su Ila ucise pe cativa inimici i plec .apoi contra lui Mitridate.

Riisboiul Mitridate. Mitridate a fost cel dinurma, rege oriental, care a indraznit sa se opuie Romanilorla cucerirea lumii.

.Erit puternic de corp i ager la minte. Putek sta Ware mai multezile. tieit 22 de limbi. Puteit conduce un car inhAmat cu 16 cai. Cft§tigitpremiul la Mutual, 0 la mancare. Uneori dispftreit i lumea-1 credeitmort, clInd el se intorceit din fundul 1mpri4iei, pe care o strliblitusenecunoscut de nimeni. Ca set nu fie otrftvit, se deprinsese cu otrava,luase cantiati mici in fiecare zi i otrava nu-i mai face& ran.

Ii formase un stat din toate terile Marii Negre, se aliasecu regele Armeniei i cu alti regi, ocupase Asia Mica. Cre-zanduse destul de puternic, ucise pe toti Italicii, cari seaflau in Asia, prinse pe un consul si-1 purta prin oras calarepe un mägar, apoi, ca sä-1 sature de aur, ii turna pe gat aurtopit. Stapan in Asia, Mitridate trimise i in Grecia o armata,spre a impiedica trecerea Romanilor in Asia. Sulla inainta inGrecia i inconjura Atena, care se aliase cu Mitridate. Atenasuferi o foamete ingrozitoare : atunci s'a stins candela zeiteidin lipsa de untdelemn. Dupa cuprinderea cetatii Sulla mersecontra armatelor lui Mitridate, le invinse in doll& luptetreat in Asia. Mitridate, invins, se intalni cu Sulla pe loculvechei Troie, unde se incheie pace. El paräsi cuceririle sipläti cheltuelile de rasboiu.

intiliu en

ei

sa-i

ei

www.dacoromanica.ro

102

Su Ila rimase In Asia cb.tva timp f0. cera dela cetfitile Asiei contri-butiile neplAtite pe 5 ani, le Wig& apoi sa. plitteascli fieclirui soldatcite 14 lei pe zi 0 fiecilrai ofiter cite 40. Sums, total& a jafurilor s'aridicat la tifra de 20.000 de talenti, ceeace ar face astfizi peste 600milioane de lei. Asia eth istovitrt, dar armata era, sat de multumitts,lneat la comanda lui Su Ila ar fi dat foc si Romei.

Proscriptiunile. Pe cand Su Ila era ocupat cu rasboiul,Marius veni din Africa, lila. Roma si se numi consul pentrua 7 oara. El ucise fara mila pe toti vrjmasii sai: zile si noptiRoma a fost scaldatä in sange.. Marius muri insä repede si ur-masii lui nu se pregatira contra lui Sulla, care puse piciorulin Italia. Partizanii lui Marius, condusi de fiul lui, fura batuti,Samnitii, cari se unisera cu ei, fura nimiciti langa portileRomei. Orase intregi fur& distruse. Incepü apoi ucidereacelor banuiti cä au tinut cu Marius; numele lor erau scrisesi puse in piatä. Oricine ascundea pe un proscris era ucis,oricine 11 denunta era rasplatit. Oricine plangea, era ucis,ucis era si cine rade& Acestea se numesc proscrip(iunilelui Sulla. Averile celor omorati le lua Sulla si amicii ski.Ostenii lui (120.000) prim ira parnant in Italia si erau gata saia armele la ordinul fostului lor comandant.

Dictatura. Sulla fu numit dictator pe vieata, cu dreptulde a face si desface orice va voi el. Vazuram cum a facut120.000 de proprietari mici. Mari puterea senatului si des-flint& censura, lua dela cavaleri dreptul de judecata si-1 dada

' din nou senatorilor. Lila tribunilor dreptul de a mai chemapoporul la. adunare si le lasa numai dreptul de «veto». Ho-Uri ca un tribun sa nu poata ocupa magistraturi mai inalte.I-lotari, ca nimeni sa nu ocupe magistraturi mai inalte, inaintede a ocupa altele mai de jos. Oricine a fost consul sa nu sepoata realege decat dupa, 10 ani. Aceste reforme Bunt aris-tocratice, caci Sulla voia sa redea senatului vechia lui pu-tere. Aceasta nu se putea, caci timpurile erau altele si se-natul nu mai era cel de alta data.

lute() zi, cand se dia. in for, Sulla depart& de Wag&sine garda si ramanand singur, intreba eine are de zis ceva

www.dacoromanica.ro

103

contra lui. Nu se auzi o soapta. Atunci se cobori dela tri-buna, i§i facir loc printre multime si rnerse pe jos acasa.Numai un copil 11 injura pe strada, iar Sulla adresandu-secatre cei ce-1 inconjurau le zise : «Copilul acesta va face,ca alt dictator sa nu mai abdice ca mine» (79). Sulla seretrase apoi la o mosie, unde se ocupa cu vanatoarea, cupescuipil si cu cetirea.

Pompeii's. Conjuratia lui Catilimi. Cicero.

Pompeius era tanár de 23 ani, cand Sulfa venia vie-torios din Asia. El stranse o armata cu cheltueala sa, luptacontra partidului lui Marius si primi dela Sulfa numelede mare. Dupa, moartea lui Sulla el continua a servi sena-tului si se lupta in Spania contra unui partizan al lui Ma-rius numit Sertorius. Acesta a fost unul din barbatii ceimari ai Romei. El se retrasese in Spania in timpul lui Sulla§i se hotárise sa faca, acolo centrul partidului democrat. Isiformase .un senat din fugarii veniti la dansul si organizasedin Spanioli armate ca si cele romane. Cu ele voia, O. vieasupra partidului aristocrat din Roma. Cei rnai buni generaliromani nu puteau rezista lui Sertorius, pe care nu-I gasiaucand 1 cautau si de care erau atacati, dad nu se asteptau.Pompeius fu batut in mai multe randuri. In cele din urmaSertorius fu omorit de un locotenent al sat', care apoi fuinvins cu 14uriata de Pompeius.

Spartacus. Soarta cea rea a sclavilor ii facuse sA se re--voile de mai multe ori. Cea mai periculoasA revolt& s'afAcut sub conducerea lui Spartacus. Cativa sclavi scApand delat,Apan, voiau sA fugA in tara lor, dar in cale dederA peste

o multime de nemultumici, prin cari nurnaul lor se marl.CApetenia lor era de origine tracicA §i se numia Spartacus.

0 armatA trimisit contra lor, Ii gAsi intariti pe vArful unui munteinconjurA. Amenintati s. moarA de foame, sclavii fitcurA sari de

agurizari §i se coborira din virful muntelui pe partea cea mai prAptt-stioasit, pe unde Rornanii nu paziau. Romanii luarA fuga. Succesul marlnumarul luptatorilor.

.si-i

www.dacoromanica.ro

104

Cinci armate romane fur5, batute §i Spartacus se plimbadin nordul pe.na, in sudul Italiei ráspandind groaza. In finemerse contra lui Spartacus o mare armata. Lupta se detein sudul Italiei. Spartacus mai inthiu i§i omori calul: «dacti.voiu invinge, voiu gäsi altul mai bun, daca voiu fi invinsnu mai am nevoie de el» Spartacus a murit in lupta, sclaviiau Jost invin§i. Numai cAteva rAin4ite sapariti §i fugiaupeste Alpi, unde se intalnira, cu Pompeius, care se intorcea.din Spania. Pompeius le nimici §i se läudä apoi ca el aterminat räsboiul cu sclavii.

Pira(ii. Marea Mediteran5, ajunsese foarte nesigura, dinpricina piratilor. A ce§tia veniau §i apiau oameni chiar delang6 Roma. Mai mult tuck ei opriau granele din Sicilia §ipricinuiau astfel foamete in Roma. Erau Greci intre ei, erau§i Romani, erau din toate natiunile §i din toate clasele so-cietatii. Poporul entuziasmat de Pompeius pentru räsboaielelui, il numi comandant contra piratilor, cu drept de a cereori cati bani ar vrea §i de a line& o urmatä de 120.000 intimp de trei ani. Pompeius inceph räsboiul, mai intaiu inpartea apuseana, apoi in cea rasariteana a Marii Mediterane.Invinse pe pirati, ii trata, apoi cu bl&ndete, ii a§eza prinora§e §i. fini räsboiul in trei luni.

Rdsboiul al doilea contra lui Mitridate. Mitridate väza,m.lpe Romani ocupa# in Spania cu Sertorius, inceph al doilearäsboiu. Contra lui merse mai intAiu Lucullus, care-1 invinse0-1 sili sa fug& la regele Armeniei numit Tigranes. Lucullus,numai cu 15.000 de osta§i, inainta Ona la capitala Arme-niei numitä Tigranocerta §i WA o armata de 20 de ori maimare decat a sa. Tigranocerta dada 10.000 de talenti. Ti-granes tot nu voià sa se supunä. Lucullus il urnari §i maideparte, tusá armata dela un loc nevoind sä-1 mai urmeze,Lucullus fu nevoit sa se retragl (1) iar Mitridate se intoarsein statul salt Poporul insarcina atunci pe Pompeius cu ras-boiul. Pompeius sili pe Tigranes sä ceara pace, apoi urmari

(1) Atunci a adus Luoullus ciresul In Europa, numit asa. dela ce-tatea Cerasus (Pont).

www.dacoromanica.ro

105

pe Mitridate paná la muntele Caucas. Mitridate fugi in Crimea,de unde voia sa vie la Dunare §i apoi sá mearga asupra Italiei.Insa, planul lui 'Area prea indraznet, nimeni nu-I mai ascultã,de aceea se omori singur. Pompeius declará apoi provincii ro-mane Siria,Palestina §i regula situgiunea terilor din Asia Mica.

Conjuratia ml Catilina. In acest timp Roma era sa fienimicita de ni§te nobili stricati, cari voiau sá ucida pe con-sul, sa. ia averile bogatilor, sa dea foe ora§ului §i cari aveauae cap pe Catilina, un nobil talentat dar foarte stricat. Romaa fost mantuita, de consulul de atunci, care se chema Cicero.

Cicero. Este cel mai mare orator al Romanilor §i cel maibun scriitor latin. Afland de conjuratie, Cicero ataca pe Cati-lina in senat pe nea§teptate, descoperi toate planurile lui §i-Ificii sa paraseasca Roma. Catilina se duse in Etruria, undepartizanii sai stransesera armata, dar fu invins §i muri inlupta. Senatul saluta pe Cicero cu titlu de parintele patriei.

Cesar.Inceputurile lui Cesar. Primul triumvirat. Cesar consul. Cucerirea Galiei

transalpine (58 51). Rascoa/ele Galilor. Vercingetorix.

Caius !Wins Caesar este In istorie cel mai mare om politic. la:R.o-mani cel mai mare general 0 unuldin cei mai mari oratori i scrii-tori latini. El a cAutat sit schimbeforma cle guvern a Romei, cAci de0lumea fusese cuceritft prin virtu-iIe vitiile lor acum

amenintau sh piardA lumea 0 Roma.Jaful grozav al Asiei ne aratk cetrebuie sit fi suferit provinciile; iarmine de cethteni proscri0, luptelepe stradft Intro partide, ne aratAat de nesigur erA omul de vieatasa. Dad. Roma ar fi lost nimicitftIn acest timp, %erne cucerite s'ar ficonstituit In state nationale §i.dom-nia Romei n'ar fi lfisat nici o urmäIn viitor. Rasboaiele ei ar fi pArutca rilsboaiele Asirienilor, fArt nici oInsemnittate culturall. Cesar Ins& a aratat a imperiul este 0 necesitate.

republicanilor,

www.dacoromanica.ro

106

Sub aceast& form& de guvern proviinciile s'au strans Imprejurul Ro-mei §i. cele necivilizate an primit civilizatiunea romanfi, Invin§ii aunitat ruOnea Infrangerii, s'au amestecat cu Invinghtorii §i au formatlumearomand, ale c&rei limb& §i traditiuni le moOenesc astfizi 120.000.000de oameni.

Familia lui Cesar pretindea cä se trage din Iul, fiul luiEnea, care a fost fiul zeitei Afrodita. In tinerete era regelemodei, dar era activ si inteligent. In insula Rodos, find peatunci o scoalA vestitä, el a mers si a invAtat acolo. Erafoarte ambitios, si in magistraturile mici, pe caH le-a ocu-pat, a dat petreceri ne mai pomenite, numai ca sá atraggatentiunea lumii. Era. dator 5 milioane de lei si toti il im-prumutau, caci pe toti ii facuse sA creazä cä va ajunge ceva.Desi intre el si Pompeius nu era deoseb ire de varstä decatde 6 ani, pe c&nd Pompeius strabätea Asia, ca un alt Ale-xandru, Cesar abia castiga, Spania, cu titlul de pro-praetor.Cand era sa, plece in Spania, creditorii nu-1 ltisau s.á plece,si a trebuit sä garanteze pentru el bogatul Crassus. InSpania castigi bani si nume, apoi veni la Roma, spre a sealege consul. Inaintea lui sosise Pompeius din Asia si ser-base un triumf ne mai väzut.

Inaintea carului triumfal erau duse table mari, pe cari sta scris nu-infirul castelelor luate (1000) de el, al cetiltilor cuprinse (900), al celorIntemeiate (30) si suma de bani adu§i (20.000 de talent1).

Toti laudau pe Pompeius insä nimeni nu-1 asculta, caciinainte de a veni in Italia, dAduse drumul armatei. El cereapätnant pentru ostasi, cerea sä se recunoascä toate schim-bärile acute de el in Asia, nimeni insä nu-1 asculta.

Intitiul Triumvirat. Cand veni din Spania, Cesar facitplanul s6. se alieze cu Pompeius si cu Crassus, cel maibogat om din Roma, spre a se sustine unul pe altul. Aceastatoväräsie se chiama triumvirat (1) si era o simplä intelegereintre cei trei puternici, nu era o magistratur5, recunoscuta,sau votata de popor.

(1) Adiell asociatie de trei barbati.

www.dacoromanica.ro

107

Acum se &ceà orice voiau ei. Cesar se alese consul siindata propuse senatului A se imparta pAmanturi. Celalaltconsul se opuse, dar el nu tinii socotealA de colegul sail,care de atunci nu se mai amestec& in afacerile statului, in-cat un scriitor latin zice, ca in 59 au fost consuli Julius siCaesar. Senatul nu primi legea, dar adunarea poporului oprimi si de atunci senatul face& tot ce voia Cesar. Duptconsulat poporul dede lui 'Cesar administratiunea Galiei ci-salpine, senatul ii dede si el Galia transalpina.

Cucerirea Galie1.Galia transalpina cuprindea tara dintreAlpi si oceanul Atlantic, dintre Rin qi Pirinei. Galii, nu-miti si Celti, erau popor indo-germanic impartit intr'o mul--time de triburi, nu tocmai strans legate unul de altul. Atin-sesera o treapta insemnat& de cultura: se ocupau cu in-dustria, cu comertul, cu exploatarea minelor. Aveau arme-de fier, cavaleri si care de rasbuiu, corabii de rasboiu inOceanul Atlantic. Erau vestiti prin curajul lor si prin poftade navAliri in teri straine. Le lipsia ins& disciplina. 0 nobi-lime iubitoare de lupte tine& subjugat grosul poporului si-1duce& in lupte necontenite. AfarA de nobili mai era clasapreotilor numiti Druizi. Acestia tineau numai pentru eireligiunea, stiinta, fermecile. Ei singuri faceau sacrificiile,chiar sacrificii de oameni, ei judecau, ei cresteau pe copiiinobili. Neunirea dintre triburi a inlesnit Romanilor supune-rea Galiei. Romanii supusesera din Galia numai regiunea udatade Ron. Cesar supuse in 8 ani intreaga tara, in urma unorrAsboaie cran cone: s'au dat batalii in cari au cazut sute demii de oameni. Buil intMu pe Helveti, apoi pe Germani,apoi separat pe Gali. Trecii Rinul de 2 ori, trecii in Bri-tania, ca sa sperie pe locuitorii acestei teri. Nimici revo-lutiunile fAcute de Gali. Una din aceste revolutiuni estevestit& prin desperarea, cu care s'au luptat Galii, prin cu-rajul si staruinta lui Cesar. Toat& Galia se revoltase subconducerea lui Vercingetorix, care se intarise .pe un munte,imprejurul caruia Cesar aseza legiunile. Din toate partilealergara Gali si inconjurar& pe Cesar, care cu 60.000 de

www.dacoromanica.ro

108

ostasi %dr santuri si fortificatii grozave, bäta pe cei dirtafará si sili pe Vercingetorix sa se predea. Dupa ce linistiGa lia, se purta apoi bine cu Galii, cari dupa caderea Ro-manilor vor continua civilizatiunea invingatorilor.

liasbeiul civil.

Lupta dintre Cesar 0 Pompeius. Dictatura lui Cesar.

In lipsa lui Cesar, Roma incepe din nou sa, fie .turburatit.de certuri si udattt de sange. Senatul nu era ascultat, Porn-peius n'avea nici el autoritate ca EA, tie ordinea, si un tribunnumit Clodius, sprijinit de oameni fara capätaiu, era stapanulorasului. Putin cate putin Pompeius se impaca cu senatulsi incepe a dicta in Roma.

In urma turburarilor, senatul numi pe Pompeius consulfara coleg, adica aproape rege. Cesar si Pompeius incep sa.se raceasca unul de altul, iar la moartea celuilalt triumvir,Crassus, raceala se simti mai mult. Crassus mergand inAsia contra Partilor (1) fu inselat de un tradator, ratacidrumul si pierdil lupta si vieata.

Rarnaneau acum fat& in fat& Cesar si Pornpeius. Toti setemeau de Cesar sa nu ajunga rege, insä se supuneau luiPompeius ca unui rege. Cesar promisese ca, va da drumularmatei, daca se va retrage si Pompeius dela putere. Porn-peius nu voi, iar senatul declara, pe Cesar inimicul patriei.Acesta nu mai intarzie, trecir raul Rubico, unde se terminkTrovincia sa si plea, spre Roma, in capul unei legiuni. Porn-peius faptui o mare gresala, citci fugi in Macedonia, Ora-sind astfel Roma, unde se decide& soarta lumii.

Lupta dela Pharsala. Cesar intra in Roma si, dupa cese asigura de ea, pleca in Spania, unde se aflau armatelelui Pompeius: «mai intaiu voiesc O. bat o armata fara ge-

(1) Partii Intemeiaserrt din secolul III I. C. un regat puternic InIran. Erau vestiti caliireti 0 au repurtat multe victorii asupra Ro-manilor.

www.dacoromanica.ro

109

neral pi apoi un general fárä armatän zicea el. Reveni apoi inItalia, trecA Marea Adriaticd care era acoperitä de cor&biile luiPompeius, cu multä indräznealA, dar f&r& socoteala. BAtut inprima lupti, se retrase in Tesalia la Pharsala, unde Porn-peius il atAcá. Nobilii din armata lui Pompeius erau atAtde siguri de izbAndA, inat se certau pentru magistraturiledin Roma. Unii trirniseserä la Roma sä inchirieze caselecele mai bine apezate, spre a atrage clienti. Pompeius fuins& räu bätut, depi armata lui era de doll& ori mai marecleat a lui Cesar. Invinsul fugi in Egipt, sperand c& va puteacontinua lupta, ins& regele puse sä-1 ucidä, spre a pl&cealui Cesar. Inving&torul veni in Egipt, pedepsi pe ucigapiilui Pompeius, interveni apoi in cearta dintre regele Egip-tului pi sora lui, Cleopatra. DAdii dreptate Cleopatrei, dararmata pi locuitorii Alexandriei -se revoltarA pi atacarA peCesar, care se afla in mare pericol. Dupa. ce regulä afa-cerile Egiptului, merse in Asia, contra unui rege al Pontului,n invinse 0 anuntA unui arnic victoria prin aceste treivorbe: veni, vidi, vici (am venit, am vazut, am invins). DinAsia merse in Africa, unde se strânseser& toti republicanii.Se dada o luptl mare, in care Cesar invinse. Multi republi-cani se uciser& singuri. Intr.& apoi cu triumf in Roma, im-Orli grAne pi bani, ospät& Roma intreaga. RAmApitele par-tizanilor lui Pompeius se stranserlt insá in Spania pi. Cesarplecä din nou in contra lor. Lupta s'a dat la Munda si afost mai sangeroasa decat toate. Cesar insup se afia in marepericol: «aceasta s5, fie ziva mea cea din urmä» zise el, arun-candu-se in luptl. 35.000 de pompeiani cAzurA.

Dictatura. Cesar era acum stapanul lumei. ins& el nuse purt& ca Su lla, nu se consider& omul unui partid pi nupersecut& pe vr&jmapi. aut.& sä atragä pe Mug& sine petoti oamenii distil*, promise uitarea tutulor vrAjmapiilor.Spre a micpora nurnärul Aracilor (320.000), intreprinse con-structiuni in Roma pi flcit multe colonii afar& din Italia(Cartagina, Corint ) Micpor& puterea senatului, careramase pe Mg& el ca un shyrplu consiliu. Ave& toate

www.dacoromanica.ro

110

magistraturile, intre cari §i dictatura pe vie*. Titlul sailobisnuit era imperator (general). El administra finantele, elcomanda armata si declara rasboiu. Schimbä calendarul,facandu-1 asà cum il avem noi astazi. auta, ca nu numaiItalia, ci intreg statul roman sa se romanizeze §i ceeacea inceput el, tibia au terminat impäratii dupa sute de ani.

Uciderea Jul. Republicanii il acuzau a vrea s& se fat&rege, de aceea fAcurá un complot contra vietii lui. In acestcomplot intrau amicii cei mai de aproape ai lui si acei cariprofitasera din ridicarea lui. Complotul izbuti. Cezar fu omo-fit in senat, la anul 44.

Al dollea triumyirat.

Antonius ei Octavianus. Lupta dela Actium. SfArOtul Republicii.

Omortrea lui Cesar nu folosi nimic republicii romane,caci poporul §i senatul se invatasert sä asculte de stapanci le trebuia unul.

Marcus Antonius. In locul marelui Cesar, stapanul nouse gAsi in persoana unui general al lui, Marcus Antonius,un soldat voinic si stricat, care sta cu soldatii la glume sila bäuturä. In calitate de consul, el adunä senatul si-1 MaisA recunoascä toate actele §i toate hotaririle lui Cesar. Apoidispuse de stat dupa, pläcerea lui, spunând c5, astfel gäse§tescris In Walla lui Cesar.

Mid se arse corpul dictatorului tinb un discurs jalnic, In care a-rata meritele lui, binefacerile fficute poporului, testamentul lui plinde Ingrijire pentru Arad. Acqtia se Infiricitrarrt wild de mult, Incatpuserit foe la casele omorltorilor, cari fugirA din Roma. Antonius cit.g-tigA apoi dela popor Galia oisalpinit, ca sit aibit armatit In apropierede Roma, ca §i Cesar.

Contra lui Antonius se ridicath insä doi inimici. Unul eramarele orator Cicero, care il combätii in senat prin 14 discur-suri numite .Filipice, cAci lumea le-a pus Mug& discursurile-lui Demostene contra lui Filip, celalalt era Octavian.

www.dacoromanica.ro

111

Ca lus Oetavianus. Era nepotul surorii lui Cesar, care-1adoptase ca succesor al shu.

Era numai de 19 ani, bolnAvicios, sfiicios, !nicht nu puteil. vorbi libernici cn sotia lui, ci trebuiii sfi-si eerie vorbele, fricos de fulger si de1ntuneric. Mid cerii lui Antonius sli-i dea mo0enirea lui Cesar, acelarlispunse cti are sli-i dea datorii.

Cicero ii luh aphrarea, il sustina in Senat, facia O. i sedea o armath, spre a sa lupta contra lui Antonius, Acestain adevár fu bätut de consulii, cari se aflau cu Octavinus,-Irish cei doi consuli murirá si Octavianus se gAsi in frun-tea unei armate victorioase. Intra, in Roma si se fact consulla vhrsta de 20 de ani (se cereau 33), contra vointei senatu-lui. Apoi crezu ca, este mai bine sh se impace cu Antonius,se uni cu el si cu un al treilea, numit Lepidus si formarhal doilea triumvirat.

Al doilea triumvirat. Triumvirii primirh, dela popor pu-terea pe 5 ani, spre a indrepta, republica, apoi impartirhstatul intre ei si hothrirl sh meargh in rhshrit, unde omo-ritorii lui Cesar strangeau armate si se preghtiau sh, viecontra bor. Mai inainte de a plech, triumvirii proscriserä petoti inimicii lor : 130 de senatori si 2.000 de cavaleri. Cash. arate eh nimeni nu va sap, din cei condamnati, Le-pidus puse in capul listei pe fratele sail, Antonius pe un-chiul shu, Octavianus pe epitropul shu. Victima cea maiilustrh a acelor proscriptiuni a fost Cicero.

Marele orator nu se puteit hotArl sit fugh din Italia, omoritorii 11ajunserA pe drum 0, dintre ei, 11 ucise tocmai unul, pe care-1 apArasede Invinuirea cri a omorit pt, tatit-srvu.Capul 0 mAna oratorului fulladuse Inaintea femeii lui Antoniu& Ea /I strApunse limbs on un ac,apoi 0 capul si maim fur& atarnate la tribuna din for, uncle venitimai mull& lume sii vazA capul oratorului, decAt venise 1nainte sh-iasculte cuvAntul.

Triumvirii merserá apoi in Macedonia, unde sosisera, cuarmate doi din cei mai insemnati conjurati, Brutus §i Cassius.In ace& tarh s'au dat douh mari lupte, in cari au dost in-

www.dacoromanica.ro

112

vin§i republicanii, iar Brutus §i Cassius s'au ucis singuri.Triumvirii i§i impArtirg apoi lumea, luAnd Octavianus apusul,Antonius rAsAritul, iar Lepidus Africa.

Ca BA multumeasa pe osta§i, Octavianus le impgrti pa-mAnturi in Italia, desproprietArind pe multi locuitori §i ri-dicAnd multe nemultumiri, cari erau sa-I aducg in luptg cuAntonius. Se impacara ins& §i Antonius Wa in casatorie peOctavia, sora lui Octavianus.

Octavianus voia, insa intregul imperiu, de aceea se certacu Lepidus, dela care lul Africa, in um-fa cAutA ceartA §ilui Antonius.

Lupta dela Actium. Antonius in rAsArit fusese orbit defrumusetea reginei Cleopatra, §i rAmAsese in Egipt ca unrob al acelei femei frumoase §i ambitioase.

IlAsboaiele le purtatt generalii, de administratie se Ingrijiau altii, An-tonius petrecetl: odath, pe And sta pe scaunul de judeerttor, vede peCleopatra treAnd §i Indatit fqi uita de datorie, parAseqte pe avocatulcare pledit, aleargit Intre sclavi A tie i el patul pe care se ailit, regina.

CAnd insa darui flilor Cleopatrei mai multe provincii ro-mane, cAnd trimise Octaviei carte de despartire, senatuldeclara. rAsboiu Cleopatrei, nu lui Antonius. Acesta aveAbung armata de uscat, dar Cleopatra voià sA se dea luptape apA. La Actium, pe coastele Greciei, se dada lupta carebotari de soarta republicii. Flota Cleopatrei se retrage, eainsA§i fuge, Antonius o urmeazá in Egipt. Armata de uscata lui trech. in 'partea lui Octavianus, cAnd vAzii. pe An-tonius fugind. Octavianus urmarl pe fugari in Egipt, undeAntonius se ucise. Cleopatra se ucise §i ea printr'o viperA,cAnd vAza a nu poate aye& putere asupra hii Octavianus.

Egiptul fu declarat provincie romanA.Sfar§itul republicii (31). Cu batalia dela Actium cAzif

cel mai puternic rival al lui Octavianus la domnia asupralumii. De acum inainte statul roman are un stapth, iar re-publica roman& devine imperiul roman.

www.dacoromanica.ro

113

Imperiul. August.

August. Principatul. Armata. Rasboaiele. Varus.

Toatgi lumea, Roma §i provinoiile, primi cu bucurie domniaunui singur om. Roma era silibita, prin moartea atAtor ce-tateni ilu§tri, provinciile erau sartrcite prin jafurile guver-natorilor §i prin räsboaiele civile. Octavianus aduse tutulorpace. El asigua lini§tea in Roma, imbunItAti guvernulprovinciilor i intemeie imperiul, care tine On& la finitullum ii vechi.

Augustus. El nu se numi rege, nici dictator, dar pAstanumele de imperator §i puterea de tribun. Cu aceste douätitluri Octavianus era adevArat rege. Ca imperator, el exer-cita, comanda asupra tutulor armatelor, ca tribun persoana1ui era sant& §i orcine 1-ar fi atacat, §i numai cu vorba,era condamnat la moarte far& judecatA. Octavianus - primiapoi §i. celelalte rnagistraturi: consulatul, censura... dar ceamai insemnatá era prezidenta senatului, princeps, de aceeaimperiul in cele dintaiu 3 secole se mai nume§te principat.Statul roman se numia tot republica, magistratii republicaniconsuli, pretori,..) se alegeau mereu, insa deasupra lor maiera in stat un om, care exercita singur toate acele magis-traturi reunite. El alegea senatul, el propunea legile, elhotarà despre pace. I se dada i un nume, care nu se dadecat zeilor, numele Augustus. Sub acest nume este cu-noscut in istorie. Nurnele August se dada in urm6, tutulorimpäratilor.

Intinderea si. administratiunea imperiului. In zilele luiAugust imperiul roman cuprindea in Europa, Spania, Galiapfmä la Rin, Italia §i sudul Germaniei !Ana la Dunäre,Ungaria §i peninsula Balcania; in Asia se intindea asupraTurciei asiatice de azi On& la Eufrat, asupra Feniciei qiPalestinei; in Africa cuprindea Egiptul §i tot nordul Africei.Suprafata imperiului era de 51/2 mil. km. p. Ca s6, maimic§oreze jaful din provincii, el hotAri ca guvernatorii sä

Flora. Istoria popoarelor vechi. 8

www.dacoromanica.ro

114

fie platiti. Dadt voie apoi ca sa se faca un fel de adunari

provinciale, cari sa arate imparatului dorintele si nevoile-locuitorilor. Astfel guvernatorii erau bine supravegheati si.

www.dacoromanica.ro

115

cei rai erau pedepsiti. De aceasta imperiul a fost pentruprovincii o adevarata fericire. Pentru siguranta Italiei creieo garda a sa, de 10.000 de ostasi numiti pretorieni. Acestiostasi mai tarziu vor rästurna pe imparati i vor alege pecine le va da bani mai multi. Pentru siguranta Romei in-fiinta un corp de sergenti i altul de ponipieri.

Romanizarea imperialui. Prin formarea imperiului romantoata lumea veche se reuneste intr'un singur stat, popoarelese amesteca, i schimba limba, crediatele i toate productiunile lor. In apus toate popoaxele uita limba lor proprie

incep sä vorbeasca, limba latiná, asa limba Galilor, a vechilorSpanioli a perit Para, sä lase nici o urma, tot 8,0 limba Daci-bor. In räsarit s'a pastrat, mai ales pe coastele marii, limbagreaca.

Provinciile. August imparti cu senatul toate provinciileimperiului si anume: el lila provinciile dela margine, nu pe-deplin supuse, iar senatului Ii dete pe cele din centru, bogate

Provinciile imparatului erau administrate de oa-meni numiti de el (delegatii lui August) 0 1uati din claselemai de jos, pe cand provinciilesenatului erau guvernate de fostiiconsuli sau fostii pretori, cari erautoti din clasa senatorilor. Impara-tul fi supraveghea insa i pe ace-stia, incat impartirea era numaide forma.

Armata. Räsboaiele. Varus. Ar-mata pe picior de rasboiu in oricemoment, se urca la 250.000 si eraasezata la marginea imperiului.Rota de asemenea era puternica.

August n'a Mout rasboaie mari,s'a marginit sä supuna cateva ti-nuturi mici, spre a asigura impe-riului granite sigure : Rinul §i Dundrea. Generalii lui aucuprins Bulgaria si Serbia de azi, numita de Romani Moe-

si

si linistite.

www.dacoromanica.ro

116

sia; au mai supus Ungaria, numitä atunei Panonia. In Ger-mania Romanii trecurä Rinul si voiau sa fare& o provincieroman& peste acel rail, ins& un general nepriceput, Varus,

fu batut de Germani si prins impreunä eutrei legiuni. Aceastä infrangere ilea mult'räut lui August, care in durerea lui repeta:«Vare, Vare, da-mi legiunile».

August a purtat grija si de saraci. Aintemeiat 60 de colonii si a construit in

..---" Roma &tat de multe monumente, ineAt seMud& e& a gäsit Roma de ar&mida si o

Horatius. las& de marmora. A ineurajat eomertul siindustria prin sosele, prin unitatea monetark si a masurilor.

August a sprijinit pe scriitori. In zilele lui a trait un mare poet nu-mit VirgiliUs, care a scris o poem& mare despre fuga lui Enea dinTroia si despre asezarea lui In Italia. Tot In timpul lui au trait poetiiHoratius §i. Ovidius. Acesta a fost exilat In orasul nostru Constantasi a Boris despre tare, Rostra. Un mare istoric In timpul lui Augusta fost Livius, care a saris o lune' si frumoasa istorie a Romanilor.Din pricina stator scriitori, timpul lid August se aseamana cu timpullui Panicle. Au fost ins& scriitori mari romani si Inainte de August. Afost astfel Cicero, cel mai mare orator 0 filozof al RoManilor. A fostmarele poet Lucretius, care traia pe timpul lui Cesar. Cesar lust's ascris istoria rasboaielor sale. Dupa August a trait lima cel mai mareistorio al Romanilor numit Tacitus.

Impitratii din familia lui August.

Tiberiu (37). Nero.

Dupa moartea lui August dela 14 d. C., pan& la 68, auurmat impárati eari poarta numele familiei lui, desi el n'aavut nici un fiu. Toci au fost eruzi sau nebuni : ueideau,intreprindeau lueruri imposibile..., de aceea domnia lor se dain istorie ea model de cruzime si de Mutate. Mutatea lornu atingea ins& deeat pe cei dimprejurul lor, pe rude sieunoseuti, pe and armatele erau bine comandate si pro-vinciile bine administrate.

www.dacoromanica.ro

117

Tiberiu. Era un fiu vitreg al lui August. Se distinsesein rasboaiele lui August ca bun general. Ca imparat admi-nista bine veniturile statului si facii economii de 600 mil.de lei. Era batran, cand urma dupa August si se temeanecontenit de revolte, de aceea lira pe toti oamenii si nuse incredea in nimeni. Lua masuri ca sä ucida pe oricinear vorbi Au de el si numärul spionilor crescit in mod in-späimantator. Se incredea numai intr'un om numit Seianus,care voia sa ajunga imparat si-1 consilie O. ucida Ara ince-tare, chiar pe nepoOi sal de fiu. Cand Tiberiu afla ca. niciSeianus nu-i este credincios, il ucise si pe el si nu se maiincrezil in nimeni. Se retrase intr'o insula frumoasa, vecina.cu Neapole si de acolo trimetea mereu ordine sa se ucidacei banuiti.

In zilele lui a murit pe cruce Domnul nostru Zsus Cristos,creatorul religiunii crestine. Anul nasterii lui Cristos ser-veste popoarelor crestine ca punct de plecare la numa-.rarea anilor.

Caligula. Era singurul nepot al lui Tiberiu, ramas In viea. In pri-mele luni a fost bun si darnic, prea darnic chiar, caci a cheltuit totibanii adunati. de Tiberiu. Mai pe urma. Inebuni. Odata o blitranii, ma-tusa sa, II mustra pentru purtarea lui a adu-ti aminte, Ii zise el, caeu pot face mice si contra oricui.s Am data, la o mask mare, Incepe sarazi de odata, si. pe And cei doi vecini de lane). el II intrebau, cufriers, de ce rade, 0 fiindcli mit gandiam, zise el, ca la amandoi va pottalk capul numai la un serum A facut consul pe unul din call' sai sipunea pe toll stt-1 salute, a mai facut si alte nebunii. A murit asasinat.

Claudius. Era, unchiul lui Caligula, era Invatat (a scris despre Etrusci)dar batran si slab, Welt II conduceau niste sclavi lingusitori si nistefemei rele. A facut cateva lucruri bune: a Imbunatatit starea sclavilorsi a dat dreptul de cetateni unei parti din Galia. Sotia sa, Agrippina,care area un fiu din alta, casatorie, Nero, hotari pe Claudius sa nulase mostenitor la Imprtratie pe fiul lui, ci pe fiul ei. Apoi Ii dede omitncare-cu ciuperci otravite, din care Claudius murl.

Nero. Nero, cu toate ca fusese educat de un filozof roman,numit Seneca, este in istorie un model de nebunie si decruzime. A ucis pe Seneca, pe sotia si pe mama sa, ucideape oricine se deosebia prin vreo virtute. Ave& si nebunia

www.dacoromanica.ro

118

de a se crede artist: cant& la teatru, a jucat chiar la jocurileGrecilor, se zice c6, a dat foc Romei, numai de pläcerea dea vedea, cum arde un oras mare ca Troia. Pe child Romaardea, el antà cu lira arderea Troiei. Apoi acuza, pe crestinica ei au dat foc Romei, ii lega de pari prin grädini, iiungea cu pacura, si le da foc noaptea «1 áclii vii». Candauzi ca se revolta, Iumea contra lui, fugi din Roma zicand:«ce mai artist o sh piara». S'a ucis singur.

Cueerirea Britanisi. Pe cand urmasii lui August savar-siau fapte de nebuni, armatele dela marginea imperiuluicuprindeau provincii noul, sau aparau pe cele vechi. 0 pro-vincie nouä, castigata prin sfortari de 40 de ani, a fostBritania sau Anglia de astazi. Locuitorii Britaniei erau deacelas neam cu Galii i s'au aparat vitejeste. Au facut rAs-coale ca i Galii, dar ca i ei au fost biruiti. Intr'una dinaceste räscoale erau condusi de o femeie. Sub conducereaei ucisera 70.000 de Romani si arsera orase, printre cariera si Loncira, dar in cele din urrna trebuira .sa, se supuna.Armatele romane patrunsera si in Scotia, dar nu tinura in-treaga tar5,, care era pustie i saraca,. Flota ocoli insulelebretanice, ajunse [Ana in Orcade, unde se parea ca mareadoarme i lopetile Ai& pot misCa valul. Romanii crecleauca au ajuns la marginea lumii.

Vespasian. Titu. Domitian.

Dupa Nero au urmat doi ani de rasboaie si de lupte.Armatele din toate partile proclamau imparati pe generaliilor. Comandantul armatelor din rilsärit, numit Vespasian,invinse pe ceilalti i ramase imparat.

Vespasian. Se trAgea din familia Flavia, de origine italich,si era batran, cand se faca imptuat. Muncitor i econom, elreaduse disciplina in armatá si ordinea in stat. Inca din.zilele lui Nero, se revoltaserä Evreii contra Romanilor, din

Fluff.

www.dacoromanica.ro

119

pricina impozitelor i Vespasian comandà armata din Iudea,Land fu proclamat imparat.

Darimarea Ierusalimului. Cand s'auzi in imperiul roman,ca Evreii se revolta, populatiunea din orase se ridica incontra lor. In Alexandria fura mäcelariti 50.000, in alte orasealte zeci de mii, pareã c lumea intreaga s'a unit ca sädistruga acest nenorocit popor.

cu toate acestea, Evreii erau mai orbi ea totdeauna, spuneaua venit Mesia, ch. trebuie s scuture jugul strain. Vespasian le pustii'tam, dar Evreii se aphrarti cu o desperare fir& seaman, mai bine voiaueh. moat% dead sh oath prizonieri. La asediul unui oras au pierit lup-thndu-se 40.000 de Evrei i n'au rtimas cu viea dealt 1.200.

Cand Vespasian se facii imparat, sau Titu continualupta i inconjura Ierusalimul. Evreii se Ingram adira in aceastäcetate si in curand incepa foametea. Au suferit atat de multincat s'a mancat i carne omeneasca. Titu izbuti sa darantezidurile §i lua cu asalt fiece casa §i fiece strada, arse tern-plul i 1u bogatiile din el. Peste un milion de Evrei aumurit, iar cei mai tineri de 18 ani au fost vanduti in robie.

Vespasian a construit un amfiteatru colosal, numit Colo-seum (188 m. lung., 156 larg qi 50 inalt).

Amfiteatrele erau locuri de petrecere, ca circurile la noi. In ele sevedeau animale dresate: lei cart luau iepuri in gurh, se jucau CU eisi-i Itisau jos; tauri cari stau In douh picioare pe un car tras In fugamare; elefanti cari scrieau. Se luptau animale Intre ele (un tire on unbivol), sau eu oameni. Romanii puneau ca sii se lupte Intre ei prinlidin risboiu, condamnatii la moarte, sau sclavii crescuti In acest scop.Acestia se numiau gladiatori.Unii erau aproape nearmati, altiierau Invelili In fier. Mii de ace$igladiatori pieriau la serbari mari,la triumfuri, la Inmormantareaoamenilor Insemnati. Cand vreungladiator elide& jos, ridich minaIn sus, ca sa-1 ierte privitorii. --Daca acestia fluturau batistele, era iertat. Romanilor le plficeau acestepetreceri singeroase mai mult decal teatrul, dese ori au fugit din teatru,Ca si vaza ursi juchnd In amfiteatre.

Si ca

fiul

Re,,40

www.dacoromanica.ro

120

Tito. Era bun si darnic. Intr'o seaM aducandu-si aminteca in timpul zilei nu Meuse nici un bine, zise celor deNO: « amicilor, am pierdut o zi». El a cuprins Ierusalimul.

Hereulanum li Pompeii. In anul 79 izbucni vulcanul Ve-zuv si acoperi cu cenuse trei orase, cu locuitori cu tot.Unul din ele Pompeii, se desgroapa in zilele noastre si dincercetarea ruinelor putem vedea vieala si traiul zilnic alRomanilor. Vedem s. e. ca stradele oraselor vechi eraustramte, incat uneori se putea sari din balconul unei casein balconul casei de peste strada. Vedem meseriile (olari,boiangii, sculptori...,), vedem locurile de petrecere (carciumi,cafenele, barbierii...), vedem scoala, interiorul caselor, toatii.vieata din secolul I. i. C. Titu muri clup5, doi ani, plans de toti.

Domitian. Al doilea flu al lui Vespasian a lost unul dincei mai nebuni si mai cruzi imparati. Odata a chemat se-natul, ca sa discute cu ce sos trebuie gatit un peste ce i seadusese. Se zicea, insä, ca era drept la judecati. In zilele luis'a sfarsit cucerirea Britaniei, dar in Dacia au fost batupgeneralii romani si Domitian a primit o pace rusinoasa. Ela fost ucis.

In timpul imparatilor din familia Iulia si Flavia, condu-cerea statului si administrarea provinciilor se incredinçk cla-selor de sus, senatorilor si cavalerilor. Mullimea cea mare,saracii, asteptau dela stat paine si petreceri. Se impartagrau, se dedeau jocuri publice (175 de zile pe an), se uci-deau cu miile animalele si gladiatorii in amfiteatre. arti-cularii se intreceau cu statul in a da petreceri la inmor-mantari si la diferite ocaziuni. Luxul si averea atunci aufost mai mari in statul Roman. Sclavii liberati dimprejurul.lui Claudiu si Nero, aveau sute de milioane. Averile lorsunt mai mici, tusk cleat cele mai mari averi din zilelenoastre.

In stiiate si litere sub imperiu nu s'au mai aratat talenteaea de mari, afara de marele Tacitus. Invatatul Plinius ascris o istorie naturala. El a murit la eruptiunea Vezuvului,pe cand se apropia sa o vaza mai bine.

www.dacoromanica.ro

121

Tr aian (98-117).

Rasboiul cu DIcii. Colonizarea Daciei. Expeditiunea in Asia.Constructiuni (columna lui Traian).

Dup uciderea lui Domitian senatorii alesera imparat pebatranul senator Nerva, un om bun si intelept. El nu lua.ca mostenitor pe vreo ruda, a sa, ci alese pe un distinsgeneral, numit Marcus Utplus Tralanus. La 98 Traian ra-mase singur imparat.

El a fost unul din cei mai mari imparati romani, marerasboinic si mare om politic. El este primul imparat strainde Italia prin nasterea sa. Se tragea din colonistii rornaniasezati in orasul Italica, din Spania. Traian se distinsese inarmata si, cand Il adopt& Nerva, era -tocmai in Germania, incapul . armatelor. Ca imparat a ramas modest si prietenosca si mai inainte: mergea la prieteni la masa, le facea vi-zite, aduna pe lang& sine oameni dis-tinsi si prieteni credinciosi, tinea usadeschisa, ca sa vie oricine si sa-i spuiepasurile.

Primul risboin en Dacii. Traian acucerit terile noastre si le-a facut pro-vincie romana. In terile noastre (Ro-mania, Transilvania, Basarabia, Buco-vina, Temisoara, Crisana si Maramures),locuiau Getii si Dacii, de pe timpullui Filip II regele Macedoniei (350). Eli-a silit sa treaca Dunarea la nord.Ei au trecut Dunarea, au alungat pe Sciti din Romania,iar cu Agatirsii din Transilvania s'au amestecat. Agatirsiidin Transilvania erau oameni luxosi, purtau lucruri de aur,pe care-1 scoteau din muntii Transilvaniei. Cand aceste po-poare s'au unit stilt's, au fost de temut chiar pentru Ro--,mani. Astfel inainte de Traian, regale Dacilor, )3ecebal,ataca proviinciile romane din Bulgaria de azi si bath. pe

www.dacoromanica.ro

129

generalii trimi§i in contra lui de Domitian. Ca sä scape derasboiu, Domitian incheie cu Decebal un tractat, prin carese obliga sa-i dea bani §i ingineri. Lui Decebal ii trebuia in-gineri, spfe a intari tara sa contra Romanilor. Acest tribut a fostplatit regulat de Romani Ora la Traian, care nu mai voi sa. deanimic i se hotari se. pedepseasca pe regele dac. In primavaraanului 101, Traian veni la Dunare cu 50.000 de osta$, pusesa se faca un pod de vase §i trecir in Ternipna de astazi.Dacii se luptau cu desperare: fiecare rail, fiece padure, fiecesat il vindeau cu sangele lor. Para iarna, cand Inca& ras-boiul, Traian abia, cuprinsese Temi§ana. In primavara anului102, lupta reincepa, cruda §i sangeroasa. Intr'o lupta se ziceca, au fost atat de multi raniti la Romani, incat Traian §i-ataiat din hainele lui, spre a se lega ranitii. Dar Rornaniiinaintau mereu §i Decebal se vazir silit sä ceara pace. Con-ditiunile erau aspre: O. dea inapoi pe prizonieri §i pe in-gineri, sä nu poat a. declare. rasboiu §i incheia aliante far&voia Romanilor.

Al doilea rdsbolu cu Dacii. Decebal incheiase pace nu-mai ca sa se poata pregati din nou, de aceea nu se tinirde tractat, §i facir aliante cu inimicii Romei.

Atunci Traian se hotari sä prefaca Dacia in provincie ro-mana. Insarcina pe un inginer vestit numit Apolodor, din ora-§ul Damasc in Siria, sa face, un pod de piatra, peste Dunare.Urmele acestui 'pod se vac' §i Oa, astazi la Turnu Severin.Traian trecir armata paste Dunare §i inainta prin Olteniapail& la raul Olt, apoi se indrepta pe Olt in sus §i intra in

. Transilvania. Dacii se luptara viteje$e, intrebuintara, chiarviclenii, cautand sa omoare pe Traian §i prinzand prin in-§elaciune pe un general al lui; dar toate fura zadarnice.Ora§ele erau cuprinse, armatele dace erau invinse, chiarSarmizegetusa, capitala Dacilor, fu inconjurata. Cei mai in-semnati Daci, stran$ imprejurul unui cazan mare, bäura.vtrava. Regele se retrase §i mai incerca odata soarta ar-melor, dar fiind invins, se ucise i el. In 107 rasboiul erasfar$t §i Dacia cucerita.

www.dacoromanica.ro

123

Traian, voind sa faca aceasta provincie cu totul romana,aduse in ea o multime de colonisti, ai cAror urmasi suntemnoi, poporul roman. CM de mare a fost fapta lui Traian, cAnda stabilit aci pe Romani, se vede din aceastA socoteala: inapus, cu toate sfórprile romane, sunt 90 milioane de neo-latini(Francezi, Italieni, Spanioli, Portugezi) ; in rdsdrit, colonktiiaduli numai de Traian, sunt astazi 12 milioane de neo-latini.

DupA cucerirea Daciei, Traian inceph. in Asia rAsboiu cuPartii, cari se imputerniciserA dincolo de Eufrat; ii invinse,le cuprinse capitala i facii provincii romane Mesopota-mia, Asiria i Armenia. VArsta inaintata ii impiedica de amerge in India, ca Alexandru cel mare. El muri la Selinuntin Cilicia, in anul 117. Sub el un general Meuse Arabianordic& provincie roma* incat in timpul lui Traian im-periul roman a atins culmea intinderii si a populMiunii(150.000.000 de locuitori), mai mult ca oHce stat civilizat.

Traian a fAcut i multe rucruri de pace. A construit inRoma o piatA minunata, in mijlocul cAreia se inalta o co-lumn& inalta de 43 metri. i astazi se afla in Roma aceastacolumnA, pe care sunt sapate icoane din rAsboaiele cu Dacii.A construit sosele din Dacia pan& in Galia, a fAcut poduriminunate. El respect& senatul i desfata pe popor cu ser-bAri ne mai vAzute. La triumful pentru supunerea Daciei,au murit in amfiteatre 11.00 de fiare si 10.000 tde gladia-tori. El a luat mAsuri sA ajute pe pArintii sAraci, cacream& copiii. Fiecare copil primi& pe lunA ate 3,50 lei, carierau de ajuns in acele timpuri, cand banii pretuiau de 10ori mai mult ca astAzi. Toat& lumea a fost multumit& de(lomnia lui Traian. Senatul, de atunci, a luat obiceiul, ca s&salute pe toti impAratii cu aceste vorbe: sä fii mai fericitcleat August si mai bun decAt Traian.

Adrian. Antonin. Marcu Aureliu. (117-180).

UrmAtorul lui Traian fu b rudA a sa din Spania, numitAdrian. El a fost un mare om politic si un mare admini-

sa-si

www.dacoromanica.ro

124

strator. A facut constructiuni prin tot imperiul, a strabatutpe jos mai toate provinciile, dela Britania panä la Egipt,dela Spania pang, la la Siria, §i pretutindeni a Mat urmede trecerea sa.

In Britania a facut un zid dela o margine a insulei panala cealalta, spre a opri navalirea locuitorilor din Scotia. InGermania, iara§i, a facut un zid, pecare locuitorii II numesczidul Dracului, caci nu-si inchipuesc ca asa, lucrare sä se-ll putut face de man& omeneasca. A intemeiat orasul Adria-nopole. In Roma si-a construit un mormant atat de maret,,cum n'a mai fost vreunul in vechime. In apropiere de Romaisi construise un palat, care era o adevarata minune.

Adrian insä n'a facut rasboaie de cucerire. El voia ca irn-periul sä aiM hotare naturale si de aceea a parasit pro-vinciile castigate de Traian dincolo de Eufrat: Asiria, Ar-menia si Mesopotamia.

In timpul lui se revoltara Evreii, pentruca imparatutasezase o colonie in lerusalim '§i construise un templu luiJuppiter, pe locul templului evreesc. Au fost de o cruzimePara seaman Evreii, dar in cele din urma legiunile i-au in-vins si i-au inchis in Ierusalim.

Dupa un asediu de 2 ani, au pierit 180.000 de Evrei.Ceilalti au fost vanduti robi sau au fost risipiti prin mtelePalestinei, fara voie de a rannânea in Ierusalim. Acest oras.deveni d'aci inainte un oras roman, plin de temple §i destatui, iar Evreii au pierdut tara lor si au fost risipii prin-tre toate popoarele.

Antonin. Fiu adoptiv al lui Adrian, a fost un al doileaTitu, iubit de supusi, respectat de straini. Era model debunatate, si de aceea numele lui s'a dat tutulor imparatilordela 96-180, imparati buni, unul dupa altul, ash, cum n'aavut vreun alt popor.

Marcu Aureliu. Fiu adoptiv al lui Antonin, el este unuldintre cei mai mari oameni ai lumii vechi. Crescut de filo-zofi, el insu§ era filozof si a scris o carte de filozofie. Intraiul zilnic era cumpatat §i modest ca un alt Cato. In timp

www.dacoromanica.ro

125

cle mai multi ani se culca pe parnantul gol, invelit numaieu haina. Ca imparat avand nevoie de bani, k loc s scoap.biruri, puse in vanzare mobilele i podoabele impäratesti.El a dat legi pentru imbunatatirea soartei sclavilor.

Marcu Aureliu a fost si soldat curajos. In zilele lui aunavalit asupra- imperiului Partii din rasärit i Germanii dinnord. Partii au fost biruiti de catre un general, iar con-tra Germanilor a mers ksus imparatul. Germanii ajunseserapana in Italia si pericolul din partea lor era gat de mare,incat impäratul s'a vazut nevoit sä primeasca in armata pesclavi i pe gladiatori. A izbutit invinga si a muritlagär la Viena de astazi.

Commod. Fiu nevrednic al lui Marcu Aureliu, el reinoitimpurile lui Nero si pe ale lui .Caligula, Ii petrecea tim-pul luptandu-se in amfiteatre cu gladiatorii i cu animalelesalbatice. A ucis multa lume, pana a fost ucis i el.

Dacia sub Romani. Anarhia militari, Aurelian.

Terile noastre au fost provincie romana, sub numele deDaçia, dela 108 pana la 270, find pazite contra inimicilorde doua legiuni. Guvernatorul Daciei se numia delegatullui August §i-§i avea, scaunul la Sannizegetusci. Tot acolo seafla templul Romei si al imparatului, caci toate popoarele tre-buia sa, se inchine la icoana Romei i la icoana imparatului.Toate orasele erau ca o oglindire a Romei. La Roma erau sena-tori, cavaleri, consuli, pretori, tribuni; tot asa erau si in celelalteorase, numai ca numele se deosebiau. Precum in celelalteorase mari, aà si in Dacia erau amfiteatre, bai, temple bogate.Dacia era populata i bogata, astfel k unele orase se ga-siau mii de tamplari, de fierari si de alti meseriasi. Daca,orasele acelea, n'ar fi fost bine populate, nu s'ar fi aflat fnele atat de multi meseriasi. Gasim in Dacia comerciantidin Siria i comercianti daci mergeau dupa afaceri in Gra-cia. Poporul era multumit i uneori ti arata multumireainiparatilor, s. e. lui Adrian, numind Ora lor «Dacia felix»

insa-i

0

www.dacoromanica.ro

126

(Dacia fericitA). Avem din timpul Romani lor multime deinscriptiuni pe piatrA, din cari multe se gAsesc in muzeulnostru, explicate §i pAstrate cu sfiintenie de invMatii no§tri.Din ele invAtAm cum era Dacia sub Romani.

DupA secolul Antoninilor, in timp de o sutA de ani (192284) statul roman a suferit mult din pricina luptelor pentruimperiu. Nu era hotArit modul venirii la imperiu i gardaimpArAteascA, numita pretorieni, incept sA numeasca imph-rati pe generalii ei, sau pe eine promitea soldatilor mArirealefii. S'au vazut, astfel, imparati, cari au cumpArat imperiulla licitatie. Legiunile celelalte, invidiind norocul pretorieni-lor, incep st ridice la imperiu pe generalii lor. AceOia seluptA intre ei, pustiesc provinciile i pregAtesc astfel cAde-rea lumii vechi.

Septimius Severus. Intro Imparatii proclamati de armata, SeptimiusSeverus, a fost un imparat distins. El a purtat rasboaie contra Par-tilor In Asia si In Europa contra Scotienilor. Ca i Traian, a cuprinscapitalele Partilor si a fficut Mesopotamia din nou provincie romanLA murit In Scotia, In lagar, In mijlocul armatelor (211). Deviza acestuiImparat neobosit era laboremus (sa muncim). Domnia lui este si maiInsemnata, fiindcrt In zilele lui au trait cei mai mari Invatati In legiai Romanilor. In celelalte stiinte i In arte, Romanii sunt inferioriGrecilor, dar In legi sunt superiori i Grecilor i tutulor popoarelormoderne, caci toate statele civilizate au Imprumutat legile romane.Dupa sfatul acelor Invatati, Severus oprl de a se mai pedepsi copiii pen-tru gteselele parintilor lor, /mbunatati soarta sclavilor i pe a femeilor.

Covracalla, fiul lui Severus, a fost un tiran crud cai Commodus. Subel s'a facut Ins& un act cu urmari mari: s'a dat drept de cetatean ro-man tutulor oathenilor liberi din imperiu, astfel ca dela el nu s'amai fficut deosebire Intro un om liber i altul, roman sau gal, egip-tean sau grec.. Luptele pentru cetatenie, Incepute la Intemeierea re-publicii Intro patricieni i ,plebei, se terminara, astfel, prin intrareaIntregii lumi vechi In cetatenia romana.

Timpul dela 235-268 se nume§te anarhia militard , candadia mai toate dApeteniile militarilor au fost proclamatiimpArati. Intr'un rand erau 19 impArati.

De aci urmarA lupte nenumarate, prin cari se pustiiaprovinciile imperiului i populatiunea se rari.

www.dacoromanica.ro

197

Tocmai acum incep i popoarele germane sh tread, gra-nitele imperiului. Cei mai periculosi din acesti barbari erau

cari se scoboriserh din Suedia de au i se asezaserain sudul Rusiei, de unde au inceput s näväleasca in terilenoastre i in provinciile dela sudul Dunarii. Romanii aupurtat multe lupte cu ei, unele farh noroc, dar in cella dinurmä au izbutit sä-i infrangh.

Imperiul a fost condus apoi de cAtivà imparati insemnati,precum a fost Aurelian.

Aurelian (275). Se trage a. din terile dunhrene si era cu-noscut ca soldat c mdna de fier. El goni din Italia peniste barbari germani, cari amenintau Roma. Apoi, caasigure capitala contra vreunei návliri, construi un zid co-losal imprejurul ei, al doilea zid dela regele Servius. Au-relian supuse doll& imphrätii, caH se desfacuserä din imperiulroman, impiträtia Siriei si a Galiei. In Siria, o femeie numithZenobia, ti intinsese stapanirea pawl la.Eufrat, i numai cumari greutati a lost invins i luath prizonierä de cktreAurelian. In Galia izbanda fu mai usoarA, cAci impäratul deacolo se supuse de bunA voie. Aurelian a meritat, astfel,numele de reintemeietorul lumii. El a murit find ucis.

Cu toate meritele sale insemnate, tocmai Aurelian a retrasdin Dacia legiunile, de cari avea, nevoie in luptele sale celemari. Strämosii nostri au rAmas f'Arh apärare, dar prin munch

radare, ne-au pastrat acest pAmânt, limba i obiceiurileromane.

Diocletian. Constautin eel Mare. Teodosin

Diocletian a fost primul impArat, care incepii 0, se poarteca regii orientali. Se intitula domn (nume purtat de sthpAnifath de sclavi), cerea ca toti sä ingenuche inaintea lui, purthcoroana ca regii. A aphrat imperiul contra Persilor,. cariluasera. locul Partilor, i i-a aruncat peste Tigru. El a per-bsecutat grozav pe crestini, apoi s'a retras dela imperiu inDalmatia, patria sa, unde se ocupa, cu grldinaria.

Gotii,

sit

si

www.dacoromanica.ro

128

Constantin eel Mare (-I- 337). Este un imparat foarte in-semnat, caci a tolerat biserica cre§tinA §i a impAcat, astfel,cearta dintre irnperiu §i cre§tinism.

N'a declarat religiunea crerotinA religiune de stat, daravea episcopi la curte, se numia chiar pe sine episcop, ui-acrescut co piii in religiunea cre§tinA §i aproape de moartes'a botezat. Pentru toate aceste fapte, biserica 1-a numitsant, de-o potrivä cu Apostolii.

Reforme. Diocletian §i Constantin, vázand cA imperiuleste prea mare, spre a fi condus de o singurA persoank1-au impArtit in patru pArti mari, numite de Constantin pre-fecturi: Oriental, iliria, Italia §i Galia. Au regulat, ca ad-ministratorii cei buni din provinciile mai mici sA fie numitiin provincii mai mari, astfel a demnitarii mai maH nu sealegeau numai dup 5. na0ere, ci §i dupa merit.

Bizantul. Constantin marl ora§ul Bizantiu, ii dete numelesAu «Constantinopole» i-§i a§ezA acolo scaunul gar. Prinaceasta Roma §i Italia primiau o loviturA de moarte.

Ritspandirea Crestinismului. Cu inlesnirea de calAtorii ceera in imperiul roman, religiunea cre§tina s'a raspanditfoarte repede. Abia trecusera cativa ani dela moartea luiCristos i erau foarte multi cre§tini in Roma; incat Neroilumina grAdinile cu ei. Lumea veche imbrA.ti§a noua reli-giune, cAci gAsia in ea alinare pentru suferintele din aceastalume: «fericiti cari plang, a ei se vor bucura». i numärulcelor ce suferiau era imens in imperiul roman, care era bazatpe puterea cuceritoare §i pe sclavie. Cei dintaiu cre§tini au fostsAraci, me§te§ugari, tesatori, pantofari, cari gasiau mangaierein evanghelie. Apoi chiar in lumea grew& §i romank eraumulti, cari se apropiau de cre§tini, cari recomandau mil&cAtre cei ce suferk cAtre sclavi.... Creatorul creqtinismuluitste Isus Cristos, dar rAspanditorul lui a fost sfantul Paul.Acest om invAtat §i neobosit a str6.136.tut lumea romankpredicand religiunea cea cea noua §i intemeind societaticreOine.

Biserica primitlyi. Primii cre§tini se considerau ca frati,

www.dacoromanica.ro

129

tot ce aveau puneau la mijloc i mancau din masa comuna,calugärii. Se adunau pe ascuns si ascultau pe cei batrani,

cari le ceteau cartile sfinte, mancau apoi toti la un loc.Romanii opriau intrunirile, mai ales, in timpul nopii, atuncicrestinii au inceput sä sape pe sub pamant galerii lungi sisucite, se adunau acolo si tot acolo ingropau mortii. Acestegalerii se numesc Catacombe. Se gasesc la Roma, precumsi in alte orase i sunt atat de lungi si de sucite, incat fará-conducator nu poti iesi din ele.

Crestinii inmultinclu-se, au par5sit vieata in comun, dartot nu respectau autoritatile romane, nu voiau sä faca ar-mata si de aceea au fost persecutati de imparati. Afara de-Nero si Domitian, crestinii au suferit persecutiuni tocmaidin partea imparatilor buni, mai ales din partea Antoninilor.Acesti imparati vedeau in crestini oameni cari nu respectalegile, cari desbina poprul, cari aduc mania zeilor, insa per-secutiunile lor erau mai mult locale. Numai Diocletian aceput contra crestinismului o persecutiune generala. Insa,tocmai excesele ei au grabit triumful nouai religiuni. Con--stantin a impacat imperiul cu biserica i pe drept i s'a zisConstantin cel Mare.

Innen. Nepotul lui Constantin cel Mare, a fost un imparatfilozof i viteaz ca Marcu Aureliu, insa a facut gresala dea persecuta pe crestini. Persecutiuneallui nu era cruda: le1uã averile, zicand c crestinismul recomanda, saracia ; iida afar& din. scoale, pentruca evanghelia ne spune c ceisaraci cu duhul sunt fericiti. El voia, sa reinvieze religiilevechi, clar in zadar, caci religiunea veche era moarta in ini-ma oamenilor. A murit in etate de 32 de ani, lovit cu osageata, cand se intorcea dela rasboiul cu Perii, pe cari iiinvinsese.

In anul 375 veni din mijlocul Asiei, un soiu nou (le bar-bari Huni. Ei erau de vita mongolk ca Ungurii.Erau ur4i si salbatici. De frica lor Gotii trecura Dunarea

imperiul de räsarit era in mare pericol. Teodosiu, un ge-neral capabil, mantui imperiul.

_Meru. Istoria popoarelor vechi. 9

ca

in-

numiti

pi

www.dacoromanica.ro

130

El ajunse imparat, lini§ti pe Goti §i-i primi ca soldali inarmatele romane. In urma sustina mai multe lupte inauntrudin motive religioase.

In biserica cre§tinit se ivise In secolul IV un preot din Alexandria,.numit Arius, care Invfitit. oft Isus Christos nu este de aceea§ putere eaTaal ci este o persoanit inferioarli lui. Un diacon, Atanasie,-sustineadin contrii, cã Tatill 1 Elul stint de aceea§ putere. Biserica se despar-lise In douft partide, cari se persecutau In mod foarte necre§tinesc.Impfiratul Constantin, ca at aline cearta, adunft o adunare bisericeasa(sinod) spre a se hotftrl credinta. Sinodul dficlu dreptate lui Atanasie.ci Intocmi simbolul credintei Cre§tine aCred Inteun Dumnezeup, iarpe Ariani Ii declarit rtticii (eretici). Arianii nu se dfidurit bfttuti, cfs.§--tigarit la credinta lOr pe unele popoare germanice (Gotii) §i aveaumulti partizani chiar In imperiu. Teodosiu persecuth farrt mil& pe Ariani.

El persecuta pe inchinatorii vechilor religiuni. Oricine sacri-fica vechilor zei era ucis, templele fuM distruse, bibliotecadin Alexandria fu ars& in parte.

Credincio§ii vechilor religiuni, ne mai gasind adapost inorap, fugira la %ar i devenir rani, adica pdgani. Deatunci numele de pagan a rämas ca semn de dispret pentrucei ce se inchina la idoli.

Teodosiu in 395 imparti imperiul intre cei doi flu ai sLUnuia Ii dada räsaritul, altuia apusul. Astfel s'au despartitca sa nu se mai uneasca nici odata, lumea din rasärit §icea din apus. De atunci terile dimprejurul Marii Mediteranen'au mai fost unite inteun singur stat.

www.dacoromanica.ro

DE C ETIT.

Omul preistoric.

Oamenii sunt pe pamant i mai vechi decal 5000 i. Cr.dar fiinda, nu erau organizati in state, fiindc 6. nu stieauaerie si se asernánau cu neamurile sälbatice de azi, pen-tru aceasta nu ne ocupäin in istorie mai cu deamäruntulde ei. Ei se deosebiau de oamenii istorici, mai ales de ceide azi, prin uritenia corpului, prin släbiciunea mintii, prinshracia träiului. Dela acei oameni, mai vechi cleat istoria(preistorici), au ramas unelte, armele cu .cari se luptau,oasele animalelor cu cari se hraniau, chiar putine oaseomenesti, i aceste resturi acoperite cu pámant, cu nisipadus de apä, nu s'au distrus, si-au pästrat forma, incat in-vatatii desgropandu-le astki, pot spune, cari sunt mai vechi

cari sunt mai nouä, dup& adancimea la care se gäsesein pämant i dup& alte semne. In modul acesta s'a calculatca lungimea timpului preistoric intrece de 20 sau de 30 orilungimea timpului istoric. Restul cel mai vechiu de oaseomenesti, este o least& a capului, gAsitti, in Germania, laNeanderthal. Omul dela Neanderthal era cu capul mai miccleat omul de azi, taus in aceast5, privire era superiorcelorlalte animale. El era mai musculos cleat omul deastazi si nu vorbia, ci numai striga ; nu cunostea decat osingur 6. unealta, un fel de cutit de cremene, in forma uneimigdalk MIA coadä sau prasele (1).

(1) ljrmatoarele trei flguri din aceasti carte aunt copiate dupGabriel de Mortillet «Le préhistoriqueD, celelalte aunt dup li. mai multecarti franceze de coal i dupft, Weisser a Bilder-Atiasv. Deasemenea

iar probele de scriere le-am luat din Andreas Zeehe aGeschichtedes AlterthumsD.

sä

si

hartile,

www.dacoromanica.ro

132

Omul dela Neanderthal nu purta haine si nici n'avea ne-voie de ele, caci clima era calda si neschimbata; dar dupamulta vreme raceala crescand, omul a fost nevoit sa se im-brace cu piei de animale si, spre a le jupui, a fost nevoitsa inventeze si alte unelte: custuri, rkätori, ferastrae ...toate de piatra. Uneltele si armele din timpurile preistorice

se-faceau din lemn, din os, din coarnele animalelor, darmai ales din piatra si din aceasta pricina timpurile preis-torice se mai numesc si epoca pietrei. Lucrarea pietreiajunse mai tarziu la atata perfectiune, incat pe unele uneltegäsim sapate chipurile animalelor, cu cari traia omul sichiar chipuri omenesti. Catre sfarsitul epocei de piatra in-cepe a se lucra osul si gäsim dinti de cerb gauriti, cari

serviau ca cercei, gäsim piulite, in cari striviau vapseleleintrebuintate la colorarea corpului, gasim ace de os, asa deperfecte, cum nu s'au mai putut face pan& in timpul nostru,gasim nista toiege de corn de ren sapate cu arta si cu chi-puri de animale pe ele.

Capeteniile omului preistoric purtau aceste toiege in semn

www.dacoromanica.ro

133

de putere, tocmai cum fac astazi unele neamuri inculte.CAnd s'a rAcit clima, omul §i-a gasit adapost in pe§teri, dincan a scos animalele Albatice, cu ale cAror case gäsimamestecate oasele lui.

In tot acest timp omul s'a hränit din vanat §i pescuit ;o fi mancat §i oameni, precum fac unii salbatici parka as-täzi. De and a domesticit animalele nu numai §i-a asigu-rat mai bine hrana, dar a autat s6.-§i asigure averea §i lo-cuinta, faandu§i casa pe lacuri. La o anumita depärtarede mal batch adânc in pämânt taraci lungi §i gro§i, pesteel face& un podi§ legat cu malul printr'o punte §i deasupra

podiplui construia casele. Aceste locuinte se numesc lo-mink lacustre sau palafitte si s'au gAsit intAia oar& in El-vetia, in lacul Zurich (1853-54).

Cel dintAiu animal domesticit a fost ainele trebuincios lavAnat; apoi au lost domesticiti calul, boul, oaia, intr'o tarä on-prim& intro Marea Neagrd, Marea Caspicd, Eu frat §i Cauca&

Dup 6. vArsta pietrei §i aflarea aramei, omul a inceput s6.-§ilac& uneltele de aramä, dar observAnd a arama se toce§terepede §i a find amestecata in proportie de 1/10 cu cosito-rul, iese un metal mult mai tare, bronzul, §i-a %cut uneltedin bronz. Epoca aceasta se nume§te vdrsta bronzului, dupilcare a venit vdrsta fierului.

-

www.dacoromanica.ro

134

Traiul zilnie si obieelurile Egiptenilor.

Egiptenii erau oameni inalti, bine facuti §i veseli, se purtaudesculti, cu capul gol i aproape goi, neavand alto haine cle-

at un fel de §ort imprejurul corpului.Case le oamenilor de jos erau de caramida

ne arsä, tencuite cu parnant §i. neavand decal,o camera sau cel mult doua. and plouN, §i-roaiele duceau in toate partile parnantul §i ca-ramizile muiate, dar dupa incetarea ploii, carenu tinea mai mult de 7-10 ore, toti se pu-neau la lucru, barbati, femei i copii, incat incel mult doua saparnani casa era gata. Ceibogati aveau case de piatra cu mai multeranduri, ea patule pentru bucate, cu ziduri §i

porti inchise cu ingrijire. Case le erau cu spatele spre strada,care era stramta §i cotita. Mobilierul celor saraci lipsiaaproape, nici pat, nici scaune, numai ni§te rogojini de trestiesau de papirus (1) cu spini pe lamargini, ca sa, nu intre viperele.Mai aveau intr'un colt o lada depamant ca sa pastreze graul §iuntdelemnul, cateva oale i stra-chini, o lacla pentru rufe, douapietre late, spre a; rapi graul i un chip de piatra, de lemnsau de bronz, idolul casei, spre a goni spiritele rele §i ani-malele veninoase.

Femeia se sculâ inaintea tutulor, a§eza merindea barba-tilor, trimetea cu vitele baietii sau fetele, pleca apoi sa aducaapa, desculta, cu bratele goale, inawrata intr'o fota, carese tine& de trup prin douä bretele trecute peste umeri. In-cepea apoi sä ra,§neasca graul §i din Mina cam mare faceaazime, pe care le cocea in spuza. Aceste azime nu prea

(1) Un fel de plantil., care aveft o multime de intrebuintrtri si din acfirei coaje se fficei un fel du lifixtie.

www.dacoromanica.ro

135

erau bune, caci lemne nu sunt in Egipt si turtele de baligarde caH se serviau, ca sa faca focul, läsau painii un gustacru si intepator. Apoi erau si tari, incat Egiptenii de pela 30 de ani erau toti cu dintii de dinainte tociti.

Beirba(ii dirt clasa de jos munciau cu bratele, faceau ca.Tamida, zideau cetati, faceau canale. Supraveghetorii ii ia-demnau la lucru cu toiagul «omul are spate si nu se su-pune decal daca-1 bati» zicea, un proverb egiptean. Cu bas-tonul s'au construit piramidele dinastiei a 4, si cu bastonuls'au castigat victoriile dinastiei a 18. Plata lucratorilor se(la in grau, untdelemn, yin sau bere, pe o luna, intreaga.Lucratorii mancau totul in prima jurnatate a lunii si incealalta faceau deseori turburari, cereau din nou impartiride grail, si uneori se intamplau adevarate räscoale.

Copiii urmau, de obiceiu, meseria tatalui, insa eine avea.4) avere cat de mica, dedea instruc-iiune copilului, spre a-1 face scriitor,c aci toti functionarii cei mari se ri-dicau dintre scriitori. Intre 7-8 aniinvatau la scoala din apropiere sascrie, sa ceteasca si sa socoteasca,apoi intro 10 11 ani se alipiau pefanga un scriitor batran, ca sa castige practica. Meseria descriitor a placut Egiptenilor mai mult decat cea de militar si pa-rintii plangeau pe fiii lor luati militari, ca si cum i ar fi pierdut.

1Rebug = interesul pound feeul.

Agricultura era ocupatiunea principala, dar si meseriileerau infloritoare: pantofari, faurari, sticlari, tamplari, tesatori,Napsitori, ale caror colori nu au iesit pana astazi, isi adu-ceau singuri marfa in piata. Schimbul se face& in natura :

www.dacoromanica.ro

136

venih un giuvaergiu §i da unui Oran un §ir de margeleprima in schimb ceap& sau grâu. Lucrurile mai scumpe-se schimbau §i pe aur sau pe aramä, trebuia ins& metalulcantarit i calitatea garantata. Dac& regele ar fi garantatcalitatea aurului §i 1-ar fi dat in comert in greutati cunos-cute, cu chipul s&u pe ele, ca s& nu le fal§ifice comer-

atunci n'ar mai fi fost nevoie de cant&rire, ar fi avutatunci moneta, ins& Egiptenii n'au cunoscut moneta. Comer-ciantii erau de asemenea numeroO, ei aduceau toate pro-ductele terilor vecine.

Armata se compuneà din patru parti : 1) o gardä de-straini imprejurul regelui, 2) o pedestrime de frunte for-mat& din Orani proprietari a 7 pogoane de p&mhnt, 3) pe-destrimea coda0, format& de Orani luati cu de-a sila, 4)nobilimea purtat& pe care cu dou& roate trase de chte un.cal. Osta§ii purtau lanci, topoare, mäciuci, s&bii scurte §i scu-

turi ; purtau cu ei i mâncarea15 zile, ni§te azime rotunde, negre-§i atht de uscate, incht mai inthiu,trebuia, s& le inmoaie in apa. Räsboi-nici n'au fost vechii Egipteni, eimergeau in r&sboiu mai mult de-Inca

Regele numit Faraon (1) era zeu,.fiul soarelui §I soare el insu§. Canase scula dimineata, oamenii palatu-lui 11 salutau ca pe soare: «Intoarcespre mine fata ta, soare räsare, careluminezi lumea cu frumusetea ta».Regele vorbià cu zeii: regina Hat-lopsitu din dinastia 18 a primit po-

rune& dela zei sä. trimeat& corAbii in Arabia, ca sä aducA.plante mirositoare §i ea a trimes 5 coräbii, a adus arbori

,

11-04111111itsrltainut

(1 ). aPirauis, mai de douit ori mare. Aceastlt numire s'a dat maiinttliu palatului, cad era compus din 2 case unite. AsemOnat cu.acest.Mune este iSublima Poartlip la Turci.

si

ciantii,

pe

www.dacoromanica.ro

137

§i i-a sada. Aceasta este prima incercare cunoscut . de amut& arborii vii dintr'o tar& in alta (I).

Traiul zilnic si obiceiurile Asirienilor.

Vieata locuitorilor din Caldeia ne este mai putin cunos-cuta cleat a Asirienilor, insa Asirienii imprumutasera obi-ceiurile si cultura lor dela Caldeieni, asa ca tot ce vom zicedespre Asirieni se potriveste si pentru Caldeieni, afará depornirea rasboinica.

Case le erau de caramida cu tin singur rand, si deasupraaveau o terasä, pe care petreceau de obiceiu dimineata siseara. In timpul zilei WO se reträgeau in camerile de jospardosite cu lespezi de piatra si udate spre a inee. racoare.Turnuri de forma unui con se ri-dicau deasupra terasei. Ferestrelecaselor erau inguste si mari, mo-bilierul era foarte margimt, chiarla familiile bogate: cateva scaunecu picioarele drepte sau incru-cisate. De obiceiu dormiau pe ro-gojini, aveau cei bogati insa si paturi de lemn, cu saheb:.si cu 2 plapomi. Cuptorul de paine era in curte, burduf u-rile cu via atarnate de grincla. Cei saraci mancau paine,legume, peste ; cei bogati se parfumau inainte de masa siin zilele de petrecere nu mancau impreuna cu femeile, cain zilele obisnuite.

Femeia era sau cumparata de barbat (70-1300 de lel)sau luatá cu zestre, in acest caz era cu atat mai onorata,cu cat zestrea-i fusese mai mare. Femeia cumparata erasclava, era proprietatea barbatului. Ea putea toarce, ese, sa.ceteasca si n'avea vole sä iasa din casa. Femeile de jos sepurtau cu capul gol, cu faa descoperita, desculte.

(1) Istoria Egiptnlui ne este cunoscutrt bine dela 1822, cand fran-cezul Champollion, rewi srt citeasctt vechea scriere egipteanrt numitaieroglifica, adich scriere sacri.

www.dacoromanica.ro

138

Comerful nu era prea activ, din pricina lacomiei regilor sifunctionarilor, cari asteptau daruri pentru cel mai mic spri-jin, si cari, uneori, atacau pe negustori in drum; de aceease aparau la nevoie, dar nici atunci nu erau in siguranta.

Scriitorii nu se bucurau in Asiria de onorurile mari, decari se bucurau in Egipt. In Asiria ei erau deosebiti deceilalti functionari si mai putin considerati. Scrieau cu un

varf ascutit pe niste caramizi moi,cari apoi uscandu-se pastrau zga-rieturile facute pe ele.

Trdndtoarea si rdsboiul era ocu-patiunea cea mai placuta Asirie----,nilor. Ei au starpit animalele sal-

bailee. leii, taurii salbatici, ei au abuzat de invingere maimult cleat orice popor din istorie.

Armata asiriana era neinvinsa nu numai pentru curajulei, dar si pentru armele sale superioare. Era imbracata cucamasi de piele, acoperite cu solzi de fier, in cap purtacoifuri, in maini avea lanci, sabii, arcuri si cavaleria asi-riana era neintrecuta. Nimeni inainte de Asirieni n'a intro-buintat calul la calarie in rasboiu.

Regele era cel dintaiu la vanatoare si la rasboiu. El selauda tot atat de mult cand ucidea lei, ca si cand chinuiainimici. Nu era considerat zeu, nici fiu de zeu, ca regiiEgiptului; el era om, dar ca primul servitor al zeului, eracapul religiunii si cu mult deasupra preol,ilor. In Asirianiciodata puterea preotilor nu a lost periculoasa puterii re-gale si palatul a fost cu mutt mai impodobit si mai solid-decal templul. Regele si mai toti Asirienii se imbracau custofe grele, infrumusetate cu desenuri si broderii; isi imple-tiau parul si harba in inele, purtau in cap un fes, iar lacoapsa o sabie, pe al carei manor isi razemau mama stanga.Multime de functionari veniau dupa rege, insa cel mai in-semnat era capul armatei, numit turtanul.

,111

www.dacoromanica.ro

139

Istoria timpurilor eroice in Grecia.

Ceeace ramane adevarat din povestile eroilor este caprimele timpuri ale Grecilor au fost timpuri de nesiguranta§i de hotie, cand comertul se face& cu arma in mana. si nuse deosebia mult de hotie. Singurul izvor pentru cunoasterea.acelor timpuri sunt poemele homerice. Din secolul 12-10Grecii formau state regulate, aveau orase inconjurate cuziduri, carmuite de regi, cari se uniau la necesitate i pur-tau rasboaie in comun, sub conducerea regelui celui maiputernic, a carui autoritate lug nu prea era respectata de

regi. Imprejurul regilor era o clasa de nobili, carise laudau cu vitejia lor, cu intinderea moii1or, cu numarulsclavilor. Poporul de jos se aduna in pia, spre a ascultahotaririle regelui i nobililor, dar nu avek putere sa leschimbe. In acele timpuri $tia omul sä Lc& paine, sa pre-pare vin, s faca podoabe i arme de bronz, de aur si deargint. Fierul era mai putin intrebuintat. Regilor nu le erarusine sä munceasca. Astfel Odiseu spune, cà si-a Mout sin-gur un pat frumos de maslin, impodobit cu aur; fata unuirege spala rufe la rau cu servitoarele, iar sotia lui Odiseutesea singura la rasboiu. In cazuri de omoruri, regele nuse amesteca, ci rudele mortului cautau sa-si rasbune asu -

..pra omoritorului sau asupra lui. Mai tarziu ceivatamati se multumiau cu o despagubire de boi sau oi.Acest obiceiu se aseamana mult cu al Germanilor v9chicauza este, a Grecii impreunä cu Germanii, cu italicii, cu

au format odata un singur popor, poporul indo-o.ermanic. Grecii au venit intre anii 2000 si 1500 si multtimp au fast exploatati de popoarele civilizate ale Asiei,mai ales de Fenicieni, pana cand au invatat dela ei meste-sugul navigatiei i i-au aluugat din marile grecesti.

Legiturile Grecilor cu popoarele orientate.

Legaturile Grecilor vechi cu Fenicienii, cu BabiloneniiEgiptenii, se dovedeste prin povesti, prin ideile religioase

ceilalti

Persil,

si

www.dacoromanica.ro

140

i}i prin obiectele desgropate in zilele noastre in locuri, muleau fost ora§e grece§ti in vechime.

Un rege din Fenicia aye& o fatk Europa, care piaci"lui Zeus. Acesta lua figura unui taur frumos qi se apropiede feta, pe cand se juca pe tarmul marl Ea vazand tatrulbland §i frumos, voi MA puie in coarne o coroana de fiori

se urca pe spatele lui. Dar taurul sari in mare §i fugicu fata. Cadmus, fratele Europei, pleca, in cautarea ei, darnu izbuti sa o mai gaseasca, ci din ordinul zeilor, intemeie-cetAtuia Tebei §i dada Grecilor alfabetul fenician.

Afará de povestea lui Cadmus, in care vedem influentafeniciank mai erau alte pove§ti, dintre can povestea lui.Danaos, ne arata, influenta egipteana. Danaos, flu! unui regerdin Egipt, aye& 50 de fete, pe and fratele sail acre& 50 deWO. Cei doi.frati certandu-se Intre ei, Danaos fugi in Gre-cia cu fetele sale §i intemeie ora§ul Argos, dar cei 50 defrati se luara dupa, el §i, spre a se impack ii cerura fetelein casatorie. Danaos primi, insa, in noaptea nuntii dada fetelorsale cate un pumnal, ca fiecare sa-§i omoare barbatul Toatese supuserk afara de una. Fete le lui Danaos au fost con-damnate in infern sa umple cu apa un butoiu Para fund.

In religiune influenta asiatica se vede, mai ales, in po-vestea cum a luat Zeus domnia lumii. .Kronos, temandu-sesa nu fie detronat de copii sai, ii manca. Odata, sotia luii-a dat sa manânce o piatra inf4urata in scutece, iar co-pilul a scapat, a crescut §i a detronat pe tatal Om. Aceastapoveste este in legatura cu Moloh al Fenicienilor, caruia ise aduceau sacrificii de copii.

In 1870 Schliemann (1) voind sa afie palatul lui Priama sapat pe locul unde a fost Troia, ca sä gaseasca resturidin timpul Troienilor §i a gasit multime de lucruri de aurcoroane, vase, bratari.... Incurajat de aceste rezultate, amai sapat §i in alte ora§e vechi (Orhornenos) §i iara4i a ga-sit multime de obiecte §i de arme. In toate aceste lucruri

(1) Citete Oman. Era handler.

si

www.dacoromanica.ro

141

se vede influenta Egiptenilor si a Babilonenilor asupra Gre-cilor vechi. Din Orient, si anume dela Babiloneni, auprumutat Grecii sistemul lor de masuri si de bani.

Grecii nu stieau ca au venit din alte locuri, ei spuneau ca,au iesit din parnant, ea greerii, si numai in secolul nostrus'a dovedit prin studiul limbilor, a ei se aseamanä cu cele-lalte popoare indo-germanice si ca se trag din acelas popor.Primii Greci, cari au venit in Grecia se numiau Pelasgi (1).

Traiul zilnie in Atena. Obieduri.

Monumentele publice erau foarte frumoase in Atena, nuerau frumoase insä si casele de locuit. Din pricina a ceta-teanul sta toata, ziva prin gimnazii,prin bai, prin barbierii, nu tinea lacash, care era mica, stramta si cuperetii atat de subtiri, incat ii spar-geau hotii, can& vreau sa fure. Mobi-lierul aproape lipsia: cateva scaunefail, rezematoare, cateva vase de pa-mant, un pat si cateva mese scunde.Camerele n'aveau ferestre. Máncareaera tot asa de simpla: paine, mas-line, ceapa, bob, branza. *i. astaziGrecii mananca putin: s'a zis ea din-tr'un cap de miel se satura 7 Greci.Drept haind aveau un fel de camasede in, peste care aruncau si barbatiisi femeile o manta de lama fara ma-neci, in care se infasurau. In picioare,cand se incaltau, purtau sandale, un fel de opinci legate cucurele. Barba(ii plecau dimineata si,se intorceau seara acasa,

(1) Sapaturile ce s'au flout In Creta, anii trecuti, an scos la luminaresturile unei civilizatiuni tot a0i, ;de veche ca *i cea egipteana tlicaldeica, anterioara venirii Indo-germanilor In Snd. Centrul acelei ci-vilizatiuni era In insula Creta, de junde ja radiat In Asia §i chiar In

irn-

www.dacoromanica.ro

142

ocupându-se mai ales cu comertul. Femeile bogatilor n'aveauvoie sh, iash din cask nici sA primeasch pe strhini, ele stau intr'oparte deosebita, a casei, cresteau copii si lucrau lucrul de cash.

Copiii. metii dela 7 ani mergeau la scoalk unde invAtaush cante, sh reciteze din Odisea si Iliada, sh socoteasch si sitscrie putin .Profesorul erh platit de parinti. Chrti nu existauatunci si invathtura era mai mult din memorie. Scrieau cuun fel de cuiu pe niste table acoperite cu ceark si duph ceisprAviau, stricau scrisul, potriviau ceara si incepeau din nou.Pe la 11 ani mergeau in gimnaziu, unde invatau sh se lupte,sh arunce cu discul si cu lancea. La 18 ani incepea servi-ciul militar si in timp de 2 ani strabAteau intreaga Ora',fAcand exercitii si castigand cunostinte geografice. La 20 deani tanhrul devenia cetAtean si lua parte la adunarile popo-rului. Gimnastich fetele nu faceau, ca la Sparta, ele trhiau izo-late cu totul de bArbati, ca si femeile.

Socrate.

Filozofi se numiau barbatii, cari chutau pricinile lucrurilors. e. de ce p face zi si noapte, de ce timpurile anului (pri-mavara ...) vin unul dupa, altul. Grecii au avut foarte multisi foarte insemnati filozOli. Unul din ei a zis ch toate cor-purile sunt acute din particele mici, nevAzute, numite atome,§i tocmai ca el zic si invAtatii de azi. Pitagora a fost iarun mare filozof. Socrate la inceput era sculptor, mai tarziuse ocupa cu filpzofia. El insh nu chuta sh afle secretele na-turii, ci chuta mai mult sa dea oarnenilor reguli de vieata :ce sA fhca fiecare, spre a fi fericit. El rhspandia ideile salemergand pe stradh, prin gimnazii si stand de vorbit cu toti,mai ales cu tinerii. Socrate era mare inimic al filozofilor

Egipt. Purtatorii acelei civilizatiuni erau oameni mici, bruni, cu pitrulnegru, cu capul lunguet (rassa mediteranicli). Ei socotiau dupi siste-mul zecimal 0 aveau scriere proprie pela 3000 I. C. a0t cli In Grecias'a Boris cu mult Inainte de Fenicieni! S'au etsit statui, vase 0 picturidin Acele vremi. Aceastrt oivilizatiune, care se zice din epoca bronzului,a pierit In fata Dorienilor, cari aveau arnie de fier.

www.dacoromanica.ro

143

din vremea lui, numiti sofiqti. Ace§tia ziceau c& §tiu totul§i sustineau, ch. frumos este ceiace place fiecaruia, a bineeste ceiace folose§te fiecaruia; cA, dar, o faptá este bunkpentru cel care are folos dela ea §i este rea pentru cel cepierde ceva cu ea. Socrate zicea c& el nu §tie nimic, in-tl.& in vorbä cu soli§tii §i din intrebare in intrebare ii sinks& märturiseascA cum c& ei nu §tiu nimic, ch. adev&rul nueste o pärere schimbAtoare, cä binele nu este un folos, ci unsacrificiu, o datorie. Viata lui Socrate era faa path, s'au gasitins& oameni s&-1 dea in judecat& c& nu respect& religiunea.Socrate, la judecata, nu numai c5, nu s'a apärat, dar s'a l&udatcu ideile lui §i a cerut ca, drept pedeapsä, sa fie hränit de-stat. A fost osandit s& bea otrava. §i a murit vesel, convor-bind cu §colarii shi despre nemurirea sufletului (399).

Expeditia celor zece mil.

Pe la anul 401 zece mii de Greci au mers contra Per§i-lor i au str&batut Persia neatin§i, ar&tand astfel ch, Persiaar putea fi cucerit& cu u§urintä, dacä ar veni un cuceritonSe nume§te expeditia celor zece mit §i s'a int&mplat in mo-dul urmätor: Cirus, fratele regelui persan Artaxerxe, voinds& rästoarne pe fratele sal', adun& o armat& de Greci la Sar-des, unde era guvernator. Cu aceast& armat& §i cu 100.000de Per§i merse contra lui Artaxerxe pan& aproape de Babi-fon. Acolo se dada 6 mare b&talie, in care ins& muri Cirus§i toat& armata persan& a lui trecii in partea lui Artaxerxe.Grecii ramanand singuri, Per§ii tot nu cutezar& s& se bat&cu ei, chemar& pe generali, ca sh. trateze de pace §i-i uci-serä. Grecii lipsiti de comandanti, far& sh cunoasc& taxa,erau foarte descurajati, cand se ridic& dintre ei un Maar,fost elev al lui Socrate, ii imbArbat& §i-i indemnä sA-§i aleag&capi, cari s&-i conduc& spre nord. Acel tanar se numia Xe-nofon. El a scApat pe Greci, mergand necontenit spre nord,,pan& a dat de Marea Neagra. Tot el a scris istoria acesteiexpeditiuni.

www.dacoromanica.ro

144

tiintele la Greci. Insemnatatea GrecilorIn Istorie.

In fruntea tutulor invataWor greci sta Aristotel, unul dincei mai 'marl filozofl ai lumii, dis-cipol al lui Platon, care este celmai mare filozof al lumii. Platona fost §colarul lui Socrate §i a scristoate cailile sale In forma de con-vorbiri. Aceste convorbiri auntatat de frumoase, ideile lor suntatat de inalte, incat Platon se nu-

_ me§te in istorie DumnezeesculPlaton. Aristotel n'a scris a0, defrumos ca Platon, dar a scrisdespre tot ce se §tiea in timpulsäu (filozofie, botanica, zoologie....)cu a& baza, incat i inv4atii de

astazi Ii socotesc c e intemeietorul §tiintei.§coalä de filozofie a fost intemeiata pe la anul 300 de

Epicur, care zicea ea scopul omului pe pamant este O. Opseasca fericirea. Epicur Ins& intelegea prin fericire lipsa dedurere, nu placerile josnice, cum se zice de obiceiu. El eraun om cumpatat «cu niic paine de orz, zicee. el, §i cuniicä apa, poti fi fericit ca Zeus». 5 bani pe zi erau in-destul pentru hrana lui, §i and voia sä petreaca, scrieh unuiamic sa-i trimeata putina branz&

o alta k4coala de filozofie, intemeiata, tot pe la 300, a fosta lui Zeno, care ziceà cä omul este fericit and este virtos.Aceste §coale de filozofie au trecut apoi la Romani.

Intre §tinitele cultivate de Greci au fost geografia i fizica.Cel mai mare geograf al Grecilor a fost Eratostene, bi-

bliotecar in Alexandria, care a calculat marimea pamantuluiin mod aproape exact. Un alt geograf mare a fost Ptolemeu,care a trait in secolul 2. d. C. §i care a fixat ideile astro-

Platon

o

www.dacoromanica.ro

115

ammice ale celor vechi «sistemul lui Ptolemeu». El spunea.ca, parnantul are forma unei sfere,sca, sta nemi§cat in mijlocul lumii,pe cand cerul cu stelele se invar--teite imprejurul lui. Aceste ideiau ramas neschimbate pana in tim-purile moderne.

Cel mai mare fizician a fost Ar-Aimede din Siracuza, care a traitprin secolul 3, 1. Cr. El a inventatoglinzi cu cari se prind razele Boa-relui, se pot indrepta asupra unuilucru 0 pot sä-1 aprinza. El a ga-sh multe adevaruri in fizica. Aristotel

Afara. de Herodot roi de marele Tukiclide, Grecii au avut§i alti istorici, ca Polibius, care a scris istoria Romanilor§i altii.

** *

Grecii sunt un popor unic in istorie. Genurile lor de scrierele cultiva astazi toate popoarele civilizate, 0iintele inte-meiate de ei acupa 0 astazi pe invatatii popoarelor culte.Homer §i Sofocle n'au fost intrecuti; Tukidide este unul din-cei mai mari istorici, Demostene unul din cei mai marioratori, Platon §i Aristotel sunt cei mai mari filozofi. Fidias-este cel mai mare sculptor al tutulor timpurilor. Popoarelemoderne sunt §colarii Grecilor vechi.

Constitutiunea romani in limpid. republicii.

Cat timp a tinut republica romana (509 31. i. C.), con-stitutiunea statului a ramas cam tot a0, cum era in vre-mea egalizarii patricienilor cu plebeii.

Erau, dar, trei adunari: Comi(iile curiae, comitiile centu-riate §i comi(iile tribute.

Comi(iile curia te. Aceastä adunare atotputernica in tim-Flora. Istoria popoarelor vechi. 10www.dacoromanica.ro

146

purile regilor, pierduse puterea in timpul republicii, se in-griji& numai ca BA nu se sting& familiile vechi.

Comiiile centuriate. In comitiile centuriate luau parte toticetatenii romani, cari formau armata. Legenda spune c&Servius Tullius a impärtit poporul in centurii. Patricienii§i plebeii bogati formau 18 centurii de a1ara0 §i 80 decenturii de pedestra§i, cu totul 98 de centurii. Ceila ce-tateni mai Wad, toti impreuna abi& formau 95 de centurii.Nu votau toti membrii, ci numai unul din fiecare centurie,deci toate voturile erau 193. In adunare toti veniau mar-inai sub comanda capilor, intocmai ca la Mahe. Votareaincepea cu cele 18 centurii de War*, cari se uniau cuprimele 80 de pedestra§i i formau majoritatea, ince.t cele95 de centurii din urmä, nu mai votau, de cele mai multeori. Comitiile centuriate alegeau pe magistratii cei markconsuli, censori, pretori §i fAceau legile. Prezidentul adunäriier& un consul sau un pretor i ave& mare putere asupraei. Când s. e. vede& c& adunarea o s& voteze contra lui,numai dec&t opri& votul, sub cuvant c& i s'a aratat semnenefavorabile: vreo vac& a vorbit, vreun §oarice s'a arátat.vreun tunet s'a auzit, vreun fulger s'a v&zut, etc. Candi-datii trebui& s& fie recomandati adun&rii de prezident. El ins&nu recomand& pe eine nu-i placea, i putea da ca motiv a innoaptea trecutA starea cerului n'a fost favorabilä la numeleacela. Adunarea nu putea numi pe un candidat nerecomandatde prezident. Ea era disciplinat& ca o armatä.

Comi(iile tribute. Aceast& adunare er& chematà de tri-buni §i luau parte la ea toti cetatenii avzati pe triburi.Patricienii nu veniau la aceast& adunare pan& la 449, c&nds'a decis ca hotäririle ei sa aib& putere de legi. Era adu-narea cea mai democratick dar n'ave& vole sä discute decallegile incuviintate de senat. In ea se alegeau magistratiimai mici, ca qUestorii (un fel de casieri) §i tribunii.

Senatul. Er& un consiliu compus din 300 de membri,toi insemnati prin averea, prin familia §i prin functiunileIon. Supraveghea tezaurul, ingrijia de religie, conduce& po-

si

www.dacoromanica.ro

147

litica externa, propunea legile si in fond el era repu-blica.

Consulii. Erau doi consuli, cari aveau la inceput puterifoarte mari. Mai tarziu au mai pierdut din autoritate princrearea altor magistrati. Le-a ramas ins& in tot timpul pu-terea de a comanda, armata si de a adminis.tra statul.

Censorii. Erau doi censori, cari se alegeap c e 18 luni. Eisupravegheau lucrarile publice (sosele...) si finantele statului.Din 5 in 5 ani ei faceau census, adicä nurnacau averea sifamilia fiecaruia si-1 inscriau intre cavaleri, intro pedestraiide frunte sau de coach. Dela ei, dar, atarpa drgptul de ale-gator al fiecaruia. Erau oameni seriosi, erau batrani si nu-mai fosti consuli. Drepturile censorilor le avusesera la inceputconsulii.

Pretorii. Cand patricienii au primit legea, ca si dintreplebei sa se aleaga consuli, au hotarit ca dreptul de jude-oath sa se ia dela consuli si sa se dea altor magistra 1i alesidintre patricieni si numiti pretori. Mai tarziu si plebeii auajuns pretori. Intre pretori erau doi mai cunoscuti. Unulnumit urbanus judeca pe locuitorii din Roma, altul (pere-grinus) judeca pe strainii asezati in Roma.

Dictatorul. Era numit de unul din consuli in cazuri ex-traordinare. El era cel mai mare magistrat, dar autoritatealui -tine& numai 6 luni.

Tribunii nu erau magistrati, ei erau avocatii plebeilor,dar persoana Jor era sfanta.

Magistraffii Romanilor nu erau plätiti.

Armata romanfi. Politica Senatului.

Grecii au fost artisti si invatati, Romanii au fost ostasisi oameni de stat. Nici un popor in istorie nu este asa deinsemnat prin armata ca Romanii, oath la nici un popor nus'au desvoltat ca la ei aceste doua, calitati militaresti, dis-ciplina si rabdarea. Un ostean roman, pe MO. arme, tre-huià sa poarte cu el bran& pentru 15 zile si o mul%ime de

www.dacoromanica.ro

148

lucruri, ca secure, sapa, call, pari pentru corturi. cu ogreutate a$à de mare facea drumuri de speriat pentru noi(aproape 6 klm. pe oil, cand mergea la pas de voie). Eraurabdatori, caci mai toti erau tarani $i armatele formate detarani sunt superioare celor formate de ora$eni. Erau a$ade disciplinati, incat s'au, vazut generali condamnand lamoarte pe flii lor, pentruca se luptasera fara ordin, de$iie$isera biruitori. Era, a$a de mare ru$ine pentru un osta$, Alipiarza armele in bataie, incat s'au vazut soldati sarind inmijlocul inimicilor, ca sa,-$i reia armele sau sa, moara. Armelelor erau acestea: un scut, un coif, o p1ato$5, de arama, o lancelunga de doi metri tiii o sabie scurta ascutitä de amandoua,parlile.

Corpul de armata se cherna legiune, care aye& cam 5.000de pedestra0, 300 de cavaleri. In cazuri ordinare se che-man 4 legiuni (cate douti de fiecare consul). Fiecare le-giune se impartia in companii numite manipuli. Vorbamanipulus insemneaza manuchiu, caci fiecare companieawà ca steag in vechime un manuchiu de fan in varfulunui bat. Mai tarziu a avut un lup $i dela Marius un vul-tur de de argint. Credinta catre steag era a$a de mare,incat uneori generalii il aruncau in mijlocul inimicilorpentru ca osta$ii sa, mearga sa,1 ia. Companiile erau a$e-zate pe trei linii astfel Cele din linia intaia

- .lar inerau a$ezate la oarecare departare una de alta, drep-tul golului lasat venia compania liniei din spate. Dm& ocompanie din spate inainta, gaga inainte loc gol si formao singura linie cu cea dintaiu. Lupta incepea dela o de-partare cam de 25 de pa$i $i mai mult, prin aruncarea láncii(pilum) apoi de aproape cu sabia.

0 armata romana niciodata nu petrecea noaptea in campdeschis. In flecare seat% se inconjura cu $anturi, apza,corturi $i fixa strade, a$a ca lycul unde petrecea noapteaii putea servi ca intarire zile intregi. Astfel intariti, Ro-

i

www.dacoromanica.ro

149

manii dedeau lupta cancl voiau ei, iar nu dud voia ini-micul.

Cele mai pretuite recompense erau o coroand de iarbd qitriumful Coroana se da generalului, care scapase o armatainconjurata, era &cut& insa din iarba cetatei salvate. Trium-ful se &cora, unui comandant, care ca§tigase o victorie,in care sa fi perit eel putin 5.000 de inimici. In acestcaz comandantul intr.& in Rorna pe un car tras de pa-tru cai albi. In man& tinea un sceptru de filde§, pe cappurta o coroana de laur. In fat& un sclav ii repeta: «adu-tiaminte ea esti om». Inaintea carului mergeau generaliisau printii invinsi. In urma veniau soldatii cu coroane delaur. Astfel mergeau la Capitoliu, ca A aduca multumirizeilor.

Comandantul suprem al armatei era un consul sau unpretor. Generalii, numiti tribuni militari, erau 6 de fiecarelegiune si comandau cate 2 pe rand. Capii unei jumatatide manipul (centurie) se chemau centurioni.

Mancarea obisnuita a soldatilor era paine si slanina.Afara de curajul armatei a mai contribuit la marirea

Romei priceperea senatului. Acesta conducea politica ex-terra si cauta mai inainte de toate sa castige partizani,chiar in cetatile cu cari se lupta. Senatul era aristocraticsi sustinea partidul aristocratic si in cetatile latine, etruscesau samnite. Acest partid primia pe Romani ca pe nisteliberatori. Romanii au cucerit Italia mai mult prin aceastapolitica a senatului, decat prin arme.

Trainl zilnic. Mice hullo Romanilor.

Romanii din timpurile vebhi erau seriosi, muncitori,economi, dar dupa ce au 'cucerit lumea si s'au imbo-gatit, au urit munca trupeasca si nu le-a placut mult nicicea intelectuala : s'au dat prea mult la traiul bun ma-terial.

www.dacoromanica.ro

150

hareicdmintea. Barbatii, ca qi femeile, purtau o carna§ede lana cu mánicile mai lungi sau maiscurte, peste care barbatii purtau toga,o bucatä lunga §i lath, de postav alb, iarfemeile puneau palla, pe care o prindeaucu copci pe umeri. Se cerea o Intreagaarta la purtarea acestor haine, caci modacerea ca sa cada in cute regulate §i pa-ralele. Toga era semnul distinctiv al ceta-teanului roman. Nici strainii, nici sclaviin'aveau voie sa o poarte. Barbatii imbra-cau toga la 17 ani. Atunci faceau un sa-crificiu zeilor casei, se inscriau in ran-dul cet4enilor §i mergeau apoi sä sacri-fice zeilor cetalii. Si barbatii §i femeileumblau cu capul gol. In calatorie barba-tii intrebuintau pciletria, iar femeile valul.

In primele timpuri barbatii umblau cu parul §i cu barbamare, mai tarziu incepura, 0, se raza §i sa, se tuna märunt.In picioare purtau un fel de pantofi fár5, toe.

Casa. Prime le case erau cu o singura, camera, cu o de§chi-zatura in inve4 pe unde ie§ia fumul. Aceasta camera eraneagra de fum §i de aceea se chema atrium. Case le din tim-pul maririi Romanilor erau ins& foarte mari §i cu mai multeranduri. Cei saraci -tineau case cu chirie §i chiria nu era preascumpa, daca un arnic al lui Cicero platia 2.000 de lei pe an.

Mobilierul era destul de simplu (scaune §i foteluri) in cele-lalte odái, afar& de camera de mancare, numita triclinium.Acolo era masa de mancare §i paturile, caci Romanii mancaula masa culcati pe paturi §i rezimati pe o perina cu cotulstang, iar cu dreapta luau bucatelile taiete marunt de sclavi.Se serviau de lingua, dar n'aveau furculite §i mancau cudegetele. Servete aveau la masa, dar mese de panza au in-ceput sa, puna tarziu. Mancau oua, legume, vanat, pe§te... maiputina came, §i unt de loc. Ei intrebuintau untul nurnai ladoctorii. Beau vinul indulcit cu miere sau taiat cu apa.

www.dacoromanica.ro

151

Formica. N'avea, pronume ca la noi: Ioana, Maria... ea purtanumele tatalui sau pe al barbatului, Octavia, Cornelia. Ea erain puterea tathlui sau a bhrbatului, care putea sl o vanza,

sa o rascumpere si sh, o ucida. In realitate femeia roman&se bucura de o consideratiune mai mare ca femeia oriental&sau greaca. Ea era matroana, mater familias, respectat&de toti, prima& la teatru, la shrbatori si inaintea careia sereträgea chiar consulul, ca sa-i lase drum liber. Vieata eiintreaga se petrecea in cash, unde supraveghea pe sclavi, isicrestea copii, torcea si facea haine.

Copilul. Era in puterea tatalui, care avea dreptul sa-1 le-pede la nastere si a carui putere nu inceta pana la.moarte.

Ca sa-1 fereasca de deochiu, mama ii atarna de gat o baeracu diferite lucruri sfinte, pe care bhiatul o purta pan& laimbracarea togei, iar fata pana la maritis. La scoala copiiiinvatau legile celor 12 table, buchti din Iliada si Odiseatraduse in latineste, si limba greaca. *coala secundara se

www.dacoromanica.ro

152

chema, ludus, era a§ezata, pe sub portice §i in ea infra ori-cine vroia, O. asculte, ca intr'un loc de petrecere. La 16 aniincepea universitatea, cum am zice astazi, retorica. Scopulera de a deprinde pe elev sa vorbeasca frumos §i cu temeiu..Preparau acasa ate o teza s..e. Ahile se cearta cu Aga-memon, apoi veniau la §coala §i o pronuntau. La 17 aniinceta. §coala, copilul se considera barbat.

Bdrbatul. Nu putea sä ia orice prenume ar fi voit, tre-buia sa,-§i aleagä unul din 17 obi§nuite: Aulus, Decimus,iar pe langa numele de familie mai aye& §i cate o porecla,Dentatus (Coltatul), Pulcher (frumosul), Barbatus (Barbosul)..._Un Roman bogat i§i petrecea ziva cam astfel. Se scula dupa..rásaritul soarelui (ora 1 ziceau ei, cam la 6 dupa noi) §iprimia salutarea clientilor, carora le da mancare in co§uletsau bani in mana. Apoi gusta ceva (paine cu yin sau camiere sau cu masline) §i pleca in piata, urmat de clientii ceimai de aproape. Pe la ora 6 (12) venia acasa, la pranz (pran-dium). Se culca, pe la ora 8 (pe la 3) pleca, la baie, de undse intorcea la cina.

Teri le noastre pima, la Tralan.

Cel dintaiu istoric mare al Grecilor, Herodot, a vorbit §idespre terile noastre destul de mult §i de bine, caci a ca-lätorit prin cetatile grece§ti vecine cif- tara noasträ. In carte&lui, unde poveste§te rasboaiele dintre Per§i §i Greci, vor-be§te despre terile noastre, cand vine vorba de expeditiunea.lui Darius contra Sci(ilor. Acei Sciti locuiau prin Rusia §iprin Romania, pe cand in Transilvania locuia un alt popornumit A gatirsii.

Scitii §i Agatir§ii erau popoare indo-germanice foarte apro-piate de Per§i. Scitii se ocupau cu 'Astoria §i erau barbariin obiceiuri. La rasboiu un Scit bea sangele inimicului ucis-intaiu. Avea drept sa, ia din prada numai acel Scit, care-aducea capete de inimici. Jupuiau pe inimici §i-§i faceaudin piele §ervete, iar din teasta capului pahar de bfiut viala masa. Se hräniau cu lapte si cu unt.

www.dacoromanica.ro

153

Ei credeau in spirite, puneau in morminte mancarebautura pentru morti.

Agatir§ii erau a§ezati §i pa§nici. Erau luxo§i, caci pui:taulucruri de aur. Cultivau albinele. Legile lor erau scriseversuri, ca sa le poata tine minte mai u§or.

Atat Scitii cat §i Agatir§ii erau dedati la bautura, caci Greciiaveau un proverb «toarna ca la Sciti». Grecii §i Romaniibeau vinul amestecat cu apä. Scitii §i Agatir§ii il beau curat,§i vorba «Warn& ca la Sciti» inseamna -Warn& yin curat.

Dela Sciti ne-au ramas numele catorva rauri ca PrututSiretul.Getii §i Dacii. In timpul regelui Filip II al Macedoniei

au venit de peste Dunare hi erile noastre Getii §i Dacii,cari nu voiau sa se supunä regelui macedonean. Getii lo-cuiau prin Romania de azi, iar Dacii locuiau prin Temi-§oara §i Transilvania. Inainte de a veni aci ei se ocupaunumai cu räsboiul, cad nu socotiau munca demnä de ni§teoameni liberi. Dupa ce se stabilirá in Dacia, se vede CLpamantul cel roditor al ei i-a atras spre agricultura, caciAlexandru, succesorul lui Filip, a gasit campuri pline cugrau langa Dunare. Ei erau de neam indo-germanic §i

anume de ramura Traction cari erau foarte numero§i..Tracii ocupau mai intreaga peninsula a Balcanilor, cultivauviea §i dedesera Grecilor pe zeul viei Dionysos. Getii §i Daciierau betivi ca §i Scitii. Se hraniau cu meiu, cu lapte §i cugrau pastrat in gropi. Nu cuno§teau mori de apa sau devint, ci se serviau de rajnite. Ca haine purtau ni§te pan-taloni largi, legati jos cu o dm* fes, tunica lung& Fe-meile purtau o haina lunga Ora la calcaiu §i se imbrobo-diau. Casele lor erau facute din piatra Para tencuiala.

In credintele lor, Getii §i Dacii se apropiau de Per§i.Credeau in zei buni, in soare, in nemurirea sufletelor.Aceasta credinta se zice ca le-a fost data de un legislatornumit Zamolxis, pe care mai tarziu adorara ca zeu. Ideanemuririi sufletului ii incuraja in rasboaie: invin§ii se uci-deau, ca sa nu traeasca robi.

§I

in

i

il

www.dacoromanica.ro

154

Getii 0 Dacii nu s'au unit intr'un singur stat, decAt pela anul 60, sub un rege dac numit Boirebiste. Acesta ainvins pe popoarele vecine c4i a atacat provinciile romane.Cesar iqi propusese O. meargA contra lui. DupA moartea luiBoirebiste puterea Dacilor scAzii, statul lor se impArti inalte sate mini 0 inimice unul altuia, pan& cAnd se ridicApeste ei un rege mare numit Decebalus. Acesta facil chiarpe Romani s6. simtA infrAngeri umilitoare. Doul armate alelui Domitian fur& nimicite cu generali cu tot. A treia ar-math invinse pe Decebal, dar nu cutez6, sA-1 urmAreascAin retragerea sa. Domitian fu nevoit 0, incheie pace cuconditiune ca sA plateasca tribut §i sA dea ingineri 0 me--teri pentru armata dacA. Acest tractat va fi destiintat decAtre Traian.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII.

Pag.

1. Privire asupra istoriei Romdnilor 52. Cum. se leagd istoria noastrd cu istoria omenirii . . . 73. Egiptenii. Nilul. Memfis. Teba. Cultura si religiunea . 9-134. Caldeo-Asirienii. Tigrul si Eufratul. Ninive. Sargon. Dtt-

rimarea Ninivei. Babilonul. Nabucodonosor. Culturasi religiunea . 13-17

5. Fenicienii. Sidonul. Tirul. Cartagina. Religia. Cultura. . 17-206. Evreii. Moise. Saul. David. Solomon. Monoteismul ebraic. 20-23V. Medo-Persii. Iranul. Mezii. Persil. Cirus. Darius. Intin-

derea imperiului. Cultura si religiunea 23-268. Gracia antic& Cetati. Insule. . 27-309. Retigiunea Grecilor. Zeii cerului. Zeii miirii. Zeii pitman-

tului si ai infernului. Oracole. Templele. Jocurile. . . 30-3310. Legendele eroilor. Teseu. Edip. Heracles . 33-3611. Tradifiuni din epoca eroicd. Expeditiunea Argonautilor.

Riisboiul Troiei. 35-3812. Sparta. Lycurg. Hegemonia spartanfi. 38-4113. Atena. Solon. Clistenes 41-4314. lntdial rdsboiu cu Persii. Miltiade. Maraton 43-4615. Al doilea rdsboiu cu Perfii. Temistocle. Aristide. Leonidas.

Termopile. Salamina . 46-4916. Hegemonia Atenei. Pericle. Monumentele 49-5117. Rdsboiul peloponesiac. Rivalitatea dintre Sparta si Atena

Alcibiade. Lisandru 51-5318. Ridicarea Tebei. Pelopida. Epaminonda 64-6619. Macedonia si suprematia ei. Filip II. Demostene . . . 55-5820. Alexandru cel Mare. Cucerirea imperiului persan . 58-60

. . . . . .

. .

www.dacoromanica.ro

156

Pag.

21. Expeditia in India. Inzii. Buda. Insemnfitea lui Alexandru. 60-6122. Impiirtirea imperiului lui Alexandru cel Mare. Egiptul

Siria. Macedonia. Intinderea culturii grece§ti In riiihrit. 62-6423. Italia veche. Popoarele mai 1nsemnate. Coloniile grece§ti. 65-6724. Traditiuni despre intemeierea Romei ...... . 67 -6925. Infiintarea republicii. Mucius Scaevola. Dictatura. Patri-

cienii i Plebeii. Retragerea pe muntele sacru. Tribu-natul 70-72

26. Decemvirii fi cele XII table. Decemvirii. Egalizarea celordoui clase. Comiii1e. Forul ..... 72-75

27. Camil. Invaziunea Galilor 75-7828. Cucerirea Italiei. Ritsboiu1 cu Latin ii. Räsboaiele samnitice 78 -80-29. Rdsboiul cu Tarentul cu Pyrrhus. Heraclea. Appius

Claudius Caecus. Coloniile. Chile militare. 80-8230. V ieata primitivd a Romanilor. Moravurile. Cincinnatus.

Religiunea 82-8531. Rdsboiul intdiu punic. Duilius. Regulus 85-8732. lidsboiul al doilea punic. Hannibal. Fabius Maximus

Cunctator. Cornelius Scipio Africanus 88-9133. Supunerea Macedoniei, Sirieii Greciei. Rdsboiul al treilea

punic. . 91-9a34. Starea Romanilor dapd cuceriri. Taranii. Proprietarii.

Sclavii. Cultura greceasch 93 -96-35. Cato Censoriu.s. Grachii 0 legile ayrare 96 9836. Marius. Iugurta. Cimbrii i Teutonii. Reformele militare

ale lui Marius 98-10037. Sulla. Rhsboiul cu Mitridate. Proscriptiunile. Dictatura 100-10338. Pompeius. Spartacus. Piratii. Rhsboiul al doilea au Mi

tridate. Catilina. Cicero 103-10539. Cesar. Intidul triumvirat. Cucerirea Galiei 105-108 -40. Rdsboiul civil. Lupta dela Pharsala. Dictatura. Uciderea. 108-110.41. Al doilea triumvirat. Marcus Antonius. Caius Octavianus. 123.

Lupta dela Actium. Sfh,r§itul republicii . . . . . . 110-11242. Imperiul. August. Intinderea i administratia imperiului. 125

Romanizarea. Ritsboaiele. Scriitorii 113-11643. Imparatii din familia mi August. Tiberiu. Nero. Cuce- 128-

rirea Britaniei . 116-11844. Flavii. Vespasian. Titu. Domitian 118-12045. Traian. Räsboaiele cu Dacii 121-12346. Adrian. Antonin. Marcu. Aureliu 12347. Dacia sub Romani. Anarhia militard. Aurelian. . . 12548. .Diocletian. Constantin cel Mare. Teodosiu 127

. . . . .

. . . . .

0

.

www.dacoromanica.ro

157

DE CETITPag.

Omul preistoric. 131-133Traiul zilnic si obiceiurile Egiptenilor. 134-137Traiul zilnic si obiceiurile Asirienilor, 137-138Istoria timpurilor eroice la Greci 139Legdturile Grecilor cu popoarele orientale 139 141Traiul zilnic in Atena. Obiceiuri. 141-142-Socrate. 142-143.Expeditia celor zece mii. , 143 1444tiintele la Greci. Insemnlitatea Grecilor in istorie. 144-145Gonstitutiunea roman& in timpul republicii . . . 146 147

Armata roman& Politica senatului 147-149Traiul zilnic. Obiceiurile Romanilor 149-162Terile noastre Visa la Traian .. 152-164

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro