m 33 reumatologie si nursing in reumatologie.pdf

1

FUNDATIA CULTURAL UMANITARA HENRI COANDA

ORADEA

SUPORT DE CURS - UZ INTERN-

MODULUL 33

REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE

Specializarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ANUL II

2

REUMATOLOGIA

REUMATOLOGIA =este ramura medicinii care studiaza bolile reumatismale, afectiuni

caracterizate din punt de vedere clinic prin manifestari articulare si care au ca substrat

anatomopatologic o leziune a tesutului conjunctiv.Reumatism vine de la cuvintul grec

rheuma=curgere, cuprinde un grup de afectiuni care intereseaza predominent

articulatiile.Termenul vrea sa sugereze caracterul curgator, fluxionar sau chiar migrator al

manifestarilor articulare.

Manifestarile reumatice sunt foarte variate si sunt determinate de cauze microbiene sau

nemicrobiene, cauze autoimune sau necunoscute.

Semne si simptome

-durerea in reumatismul articular acut este caracteristica:poliartrita mobila, fugace, care

intereseaza mai multe articulatii in acelasi timp,mai ales articulatiile mari, cu caracter

inflamator,miscarile articulare sunt foarte dureroase.

Poliartrita reumatoida se manifesta initial cu polialgie. Se adauga redoare articulara,

tumefactii si deformari articulare, care intereseaza articulatiile mari.

In spondilita ankilopoetica durerea este sacro-iliaca,surda, in repaus si nocturna,. intereseaza

articulatiile mici.

In artroze durerea apare la miscare, diminiata, dispare in timpul zilei si reapar seara,

articulatii sunt ,, ruginite. -redoare apare in perioada secundara, dar si tertiara a luesului, cu prinderea unei singure

articulatii sau poliartritica

In spondilita ankilopoetica mobilitatea coloanei vertebrale este redusa.

-tumefactia este prezenta in artrite, cind se dezvolta o inflamatie locala cu edem, dar in artroze

apare hipertrofie osoasa si osteofite.Rar apar hipertrofii musculare, datorita invaliditatii

articulare..

-congestia este un semn local care apare in afectiuni ca reumatismul articular acut, artrite,

poliartritei reumatoide etc.

-ankiloza apare in artrita tuberculoasa Atrofii, subluxatii si anchiloze apar in stadiul III. al

poliartritei reumatoide. In artroze apare limitarea miscarilor datorita osteoporozei si a

osteofitelorApar si crepitatii sau cracmente deoarece a disparut cartilajul articular.

-deformare osoasa apare in artrita luetica, in stadiul tertiar leziunile sunt sclero-gomoase

mutilante.

In poliartrita reumatoida stadiul IV. bolnavul devine un invalid , dupa 15-20 de ani de

boala cu deformari articulare si anchiloze care il tintuiesc la pat.

In spondilita ankilopoetica bolnavul prezinta cifoza si stergerea lordozei fiziologice.

-febra este constanta la copii si adolescentii cu reumatismul articular acut. Apar pusee de

hipertermie la fiecare atingere a unei noi articulatii, dar cedeaza la tratamentul cu salicilati sau

corticoterapie.

3

Reumatismul articular acut (RAA)

Definitie este o boala generala cu caracter infecto-alergic, care evolueaza in pusee acute,

separate prin perioade de latenta, avind ca manifestari generale:poliartrita acuta, cardita, coree,

noduli subcutanati si eritem marginal.

Etiopatogenie boala este urmarea unei infectii cu streptococ hemolitic de grupa A care determina o angina streptococica, infectii rino-faringiene sau o scarlatina ce precede boala.

Patogenia alergica se explica prin sensibilizarea organismului de catre streptococi hemolitici de grupa A. Un rol important il coincidenta antigenica intre streptococ si muschiul cardiac. Anticorpii

antistreptococici duc la paritia de autoanticorpi anti-miocard, vase, articulatii.

Factorii favorizanti: terenul, respectiv organismul infantil

-alimentatia carentiala,

-oboseala si surmenajul

-factorii de mediu: frigul, umezeala

-bolile anergizante generale.

Boala apare la orice virsta, dar are incidenta maxima intre5-15 ani.

Simptomatologie Manifestarile clinice sunt precedate de o angina eritematoasa sau pultacee cu 10-18

zile.Urmeaza o perioada de vindecare aparenta de 1-3 saptamini

Perioada de stare se manifesta cu semne generale: febra este constanta la copii si adolescentii cu

reumatismul articular acut. Apar pusee de hipertermie la fiecare atingere oboseala, paloare,

transpiratii, oligurie.

-Manifestarile articulare domina tabloul clinic si constau din dureri articulare vii, tumefactie

usoara, roseata si caldura locala.Artrita afecteaza mai ales articulatiile mariale membrelor

inferioare, apoi ale celor superioare.Durerea este mobila, fugace, suferinta trec de la o articulatie

la alta.Semnele articulare pot lipsi la copilul mic.

-Manifestarile cardiace: cardita reumatismala poate reprezenta uneori singurul semn al

reumatismului. Apare de la inceputul primului atac si dureaza 1-2 saptamini dupa ce au disparut

semnele articulare. Clinic se manifesta cu jena precordiala, palpitatii, dispnee, hipotensiune, iar la

auscultatie zgomotele cardiace sunt asurzite sau apar sufluri.

-Manifestarile neurologice realizeaza coreea acuta Sydehamin in care exista si leziuni pe

creier.Clinic se caracterizeaza prin miscari involuntare, dezordonate, rapide, de amplitudini

diferite, localizate la membre, mai ales cele superioare si la fata (miscari coreice).Dispar in somn

si sunt exagerate de efortul fizic si intelectual, emotii.In caz de reumatism cerebral bolnavul

prezinta delir, confuzie, insomnie, anxietate ,hipertermie.

-Manifestari cutanate: nodozitati de marimea bobului de mazare, nedureroase, periarticulare,

eritem nodos, eritem marginat.

-Manifestari viscerale: pot aparea pneumonie, pleurezie, peritonita, hepatita, pancreatita, nefrita,

poliviscerita

Examenele paraclinice -Hemograma arata anemie normocroma, leucocitoza cu neutrofilie, limfopenie, monocitoza,

eozinofilie.

-VSH este multa accelerat (40-50 mm/h) si scade paralel cu evolutia bolii.

-Fibrinogenul este crescut ( N=100-200 u/ml) ajunge la valori de 1000-1200 u/ml.Titrul se

mentine ridicat 4-6 luni si este unul din testele importante pentru evolutie, diagnostic si tratament.

-Exudatul nazo-faringian poate evidentia prezenta streptococului hemolitic de grupa A la debutul bolii.

4

-Radiografia pulmonara evidentiaza hipertrofia cordului, manifestari specifice de pericardita,

leziuni mitrale, aortice, pneumonie, pleurezie.

-Electrocardiograma evidentiaza leziuni miocardice.

Evolutie

RAA se caracterizeaza printr-o tendinta la recidive, mai ales in primii 5 ani.La fiecare recidiva, se reactiveaza focarele vechi si se produc leziuni cardiace, cu afectare valvulare definitive care pot

evolua cu insuficienta cardiaca.

In forma obisnuita de boala un tratament corect aplicat duce la vindecare fara sechele.

Tratament

Se face obligatoriu in spital si cit mai precoce

In faza acuta se indica masuri igieno-dietetice cu repaus la pat obligatoriu cel putin 3-4 saptamin si

apoi mobilizare treptata , sub controlul VSH.Reluarea activitatii fizice se face in 2-3 luni, in

functie de evolutie.Alimentatia este hidrolactica in primele 2 zile, apoi lacto-fainoso-vegetarian si

apoi o alimentatie bogata in legume si fructe, proteine animale si sarac in grasimi si sare.

Tratamentul medicamentos urmareste sterilizarea infectiei streptococice si prevenirea

recidivelor.Se administreaza peniciline de sinteza 7-10 zile in spital si apoi tratament oral inca 7

zile. Tratamentul de intretinere se face cu Moldamin 5 ani ,1 flacon /luna.

Tratamentul cu antiinflamatoare se face cu preparate de salicilati, amidopirina, corticoterapie timp

de 4-6 saptamini. Se administreaza Prednison 2 mg/ kg corp/24 ore timp de 2-3 saptamini si apoi,

1 mg/ kg corp /24 ore inca 2-3 saptamini, cu scaderea treptata a dozelor. Atentie la regimul

alimentar care este obligatoriu desodat, bogat in proteine si sarac in grasimi si glucide.

In caz de insuficienta cardiaca se administreaza tonice cardiace, oxigen, repaus la pat, dietata

hiposodata etc.

Dispensarizarea bolnavului se face cel putin 5 ani.Dupa puseul acut timp, cel putin 3 luni se face

control clinic lunar + VSH, EKC, ASLO, fibrinogen, exudat faringian. Apoi controlul medical se

face la 3 luni, timp de 1 an, cu repetarea acelorasi investigatii.Se continua tratamentul cu

Moldamin la copil in doza de atac 1 flacon la 7-10zile si apoi 1 flacon /luna. Timp de 5 ani, iar la

adolescenti sau adulti tratamentul de intretinere dureaza cel putin pina la 18 ani sau cel putin 2 ani.

La copii predispusi la angine repetate, conditii neigienice de locuint etc. se recomanda asanarea

focarelor amigdaliene, a vegetatiilor adenoide sub protectie de antibiotice.

Bibliografie

1. Manual de medicina interna pentru cadre medii-C. Borundel, Editura medicala 1979

2. Mica enciclopedie de boli interne Gh. Mogos Editura stiintifica si enciclopedica , 1987 3. Indreptar de pediatrie pentru cadre medii M.Filon, Edit. Medicala ,1978 4. Dictionar medical-Valeriu Rusu, Edit .Medical,2001

POLIARTRITA REUMATOIDA (PR)

Definitie poliartrita reumatoida sau poliartrita cronica evolutiva este o inflamatie poliarticulara

cronica, cu evolutie indelungata cu pusee acute si este localizata cu predilectie la nivelul

articulatilor mici ale extremitatilor, simetrice.

Spre deosebire de RAA care,, musca inima si linge articulatiile, PR nu intereseaza inima, dar,, musca articulatiile si nu le mai lasa pina la distrugerea lor mai mult sau mai putin completa. Etiopatogenie Boala afecteaza mai ales sexul feminin intre 20-40 ani.Un rol adjuvant il joaca clima rece si

umeda. Este considerata o boala autoimuna, prin descoperirea factorului reumatoid care este o

imunoglobulina M anti-imunoglobulina G.

5

Simptomatologie

Boala evolueaza in 4 stadii:

-stadiul I polialgic este dominat de durere Apare discreta osteoporoza.

-stadiul II exudativ in care alaturi de durere apare si redoarea articulara, tumefactii si deformari

articulare. Osteoporoza este prezenta, apar leziuni distructive intinse, subluxatii, dar capacitatea

functionala este inca pastrata.

-stadiul III proliferativ este dominat de atrofii musculare, anchiloze si deformari articulare.

Osteoporoza este prezenta, dar capacitatea functionala este limitata.

-stadiul IV terminal apare dupa 15-20 de ani de la debut, bolnavul este invalid si isi petrece toata

viata in pat sau in fotoliu, neputindu-se ingriji singur, deoarece infirmitatea este importanta.

Diagnosticul PR. Este usor de pus in stadiile avansate, dar important este diagnosticul precoce.S-au elaborat criterii

de diagnostic si sunt necesare cel putin 4 criterii pt. diagnosticul probabil si 7 criterii pentru unul

evident.In practica diagnosticul de PR este sugerat,, cind la o femeie se instaleaza insidios

tumefactii dureroase ale articulatiei interfalangiene proximale sau metacarpo-falangiene. cu

tendinta de simetrie, insotite de redoare matinala a miinilor, alterarea starii generale si VSH este

crescut, chiar daca serologia este negativa. In perioada de stare, boala este dominata de manifestarile articulare: dureri, tumefactii, devieri,

deformari si anchiloze.Limitarea miscarilor este datorata atit durerilor cit si contractiilor

musculare, care contribuyie la deformari si devieri, in primul rind la nivelul articulatiilor

metacarpo-falangiene.Apar si atrofii musculare dureroase, modificari de tegumente care devin

subtiate, netede, pigmentate, cu unghile friabile, cu nodozitati subcutanate. .La nivelul ochilor apar

irite, iridociclite.In perioadele evolutive starea generala se altereaza. Apar subfebrilitatile.

. Examenele paraclinice

-Hemograma arata, leucocitoza discreta.

-VSH este multa accelerat 30-80 mm/h.

-Factorii antinucleari sunt pozitivi.

-Reactia Waaler-Rose si latex, care evidentiaza factorul reumatoid , sunt pozitive.

-Radiografia osoasa evidentiaza osteporoza, limitata la inceput la nivelul oaselor carpului apoi

apar microgeode, iar in fazele avansate dispar spatiile articulare, apar subluxatii si anchiloze

osoase.

In stadiul terminal bolnavul este un infirm total casectic, iar procesul inflamator se stinge.

Diagnosticul diferential

Se face cu alte afectiuni reumatice: RAA, lupusul eritematos diseminat, guta pseudoreumatoida,

artroze active, reumatismul psoriazic etc.

Evolutie, complicatii, prognostic

Boala are o avolutie indelungata, cronica si poate fi oprita in evolutie in orice stadiu, prin

tratament, spontan sau poate evolua spre casecxie si exitus prin complicatii

intercurente.Prognosticul este rezervat datorita caracterului invalidant al bolii si depinde de

precocitatea diagnosticului si a tratamentului.

Tratament

Este complex si de lunga durata, terbuie sa fie precoce, continuu.si adaptat fiecarui bolnav.

1. Tratamentul profilactic consta in asanarea focarelor infectioase, pentru evitarea complicatiilor

si o mai buna toleranta la factorii terapeutici.

2. Tratamentul curativ este

-tratament igieno-dietetic cu repaus la pat 7-8 zile, in pozitie relaxata, decontracturanta. Dieta va fi

bogata in proteine, vitamine, saruri minerale.

6

-tratament medicamentos utilizeza mai multe tipuri de medicamente :antiinflamatoare de tipul

Aspirinei care este antialgica, antipiretica, antiinflamatoare in doze de 3-4 g/zi Efectul este redus si

exista riscul de hemoragii digestive.

Fenilbutazona (brufen si derivatii Voltaren, Indometacin ) antiinflamator nesteroidian administrat

3-6 dg/zi a cite 200 mg sau supozitoare cu 250 mg Da reactii adverse numeroase (digestive,

retentie salina) si sunt recomandate in doze de atac 7-10 zile.

Antimalarice de sinteza (Clorochina 300 mg/zi si Hidroclorochina 600 mg/zi) sunt indicate, dar

dau si ele reactii adverse de tipul retinopatii, tulburari digestive si nervoase.

-Sarurile de aur Alocrizina, Solganal B, Mioral, Aurul etc dau reactii adverse de tipul prurit, eritrodermie, stomatita, diaree, nefroza, aplazie medulara.Se administreaza 0,5-1 g aur

metalic/saptamina fara a depasi 3-5 cg.

-Imunosupresoarele se bazeaza pe patologia autoimuna.Se utilizeaza Clorambucil 6 tb a 2 mg/zi,

Ciclofosfamida 50-150 mg/zi, Methotrexat, Natulan.

-Corticoterapie se recomanda cind tratamentele precedente nu dau rezultate. Se utilizeaza

Prednison tab 5 mg pe cale orala sau injectii intraarticulare cu Hidrocortizon, Volon. Se

recomanda numai cind este vorba de cazuri cu febra mare, anemie severa, deficit ponderal, forme

hiperalgice.Administrarea intraarticulara se indica in forme severe care au contraindicatie calea

generala, adjuvant al terapiei de fond, in proceduri ortopedice, pentru reabilitarea si prevenirea

deformarilor osoase si articulare. Dozele se scad progresiv pentru a nu duce la corticodependenta.

Tratamentul va dura 4-8 sapatamini si pot aparea reactii adverse de tip osteoporoza, retentie de

sare, diabet, HTA tromboflebite, tuberculoza, ulcer gastric, complicatii psihice.

Tratament chirurgical se recomanda sinovectomie, adica curatarea articulatiei de mugurii sinoviali

si sinoviorteza, adica distrugerea sinovialei inflamate, prin injectarea in articulatie a unor

substante.

Tratament ortopedic este mai mult un tratament corectiv indicat pentru corectarea pozitiilor

vicioase.

Recuperarea :PR este o boala invalidanta, care poate face ca bolnavul sa devina un dependent

social.Recuperarea urmareste prevenirea invaliditatii sau refacerea functionala. Prima etapa consta

in determinarea bilantului articular si muscular. Bilantul articular se refera la testarea mobilitatii

articulare. Miscarea dintr-o articulatie este ca o pirghie si respectiv mobilitatea se va masura in

grade ( 20 ,45 ,). Bilantul muscular se apreciaza clinic, dianometric si electromiografic.In faza

exudativa, pe linga tratamentul medicamentos se indica aparate gipsate ,, de postura cu efect decontracturant, relaxant si antalgic. Repausul articular se face pe plan tare. Imobilizarea treebuie

alternate cu miscari izometrice chiar sub aparatul gipsat. Astfel se combate tendinta la atrofii

musculare. Pentru prevenirea anchilozei si redoarii musculare la genunchi se aplica saci de nisip

deasupra .Medicul fixeaza articulatia in pozitii functionale sin u antalgice.

-Balneofizioterapia cuprinde un complex de metode cum ar fi electroterapia, hidroterapia,

hidrokinetoterapia, termoterapia, masaj, balneoterapia si cura balneara.

Electroterapia se aplica bolnavului chiar la pat (diadinamice, ionizari, ultraviolete) Progresiv se

adauga solux, masaj cu miscari active facute la pat. Pe masura ce bolnavul se va mobilize se mai

adauga hidrokinetoterapia, bai medicamentoase cu sare sau plante care au efect relaxant, antialgic

si neurosedativ.In faza stabilizata se indica cure balneare la Baile Felix, Govora, Herculane,

Bazna.

Kineziterapia este terapia prin ,,miscare, fie prin miscari active, active-pasive (miscari ajutate sau asistate) si cu opunere de rezistenta. Totdeauna se incep cu miscari active si nu pasive, care

forteaza articulatia si activeaza inflamatia. Miscarile active fac apel la starea reala a articulatiilor

la fel si hidrokinetoterapia, care au efect pozitiv asupra psihicului. Se pot utiliza unele aparate ca

bicicleta ergonomica, planseta cu rotile, talpa cu arc, scripetii etc.. Miscarile cu rezistenta se indica

in faza stabilizata folosindu-se contra greutati , care redau si cresc forta musculara Este obligatoriu

7

incalzirea musculara ,care se poate face si prin termoterapie( solux, parafina).Miscarea izometrica

intretine forta musculara, iar cea izotonica amplitudinea de contractie, mobilitatea si finetea.

Ergoterapia sau terapia ocupationala constituie anticamera reintegrarii bolnavului in munca. Se

indica diverse meserii: legatul cartilor, cartonajul, tesutul covoarelor, impletitul, munca de

artizanat. Tot in aceasta perioada se realizeaza readaptarea la deprinderi si gesturi uzuale si

profesionale (toaleta zilnica, mersul, scrisul, desenul).Reintegrarea in munca se face in acelasi loc

de munca sau alta munca mai usoara, adecvat stadiului in care boala a putut fi stabilizata.

SPONDILITA ANKILOPOETICA

Definitie este o boala inflamatorie a coloanei vertebrale, avind substrat genetic si imunitar,

predominanta la barbatul tinar, cu debut la articulatiile sacro-iliace si cu extindere de la coloana

lombara la coloana cervicala, cu evolutie progresiva catre anchiloze si deformatii.

Etiologie

Se considera ca este vorba de o interactiune intre factorii infectiosi pe un teren alergic predispus(

prezenta antigenului HLA B 27 la 90% din cazuri). Boala apare cu precadere la barbati (90%) si cel mai adesea inainte de 30 de ani.

Factorii favorizant sunt conditiile meteorologice si climatice ,traumatisme minore, stresul si

diferitele infectii.

Simptomatologie

Initial boala se manifesta necaracteristic cu dureri lombare si sciatalgii. Lombalgia este

persistenta, se intensifica in timpul noptii si dureaza citeva luni, putind fi singurul semn de boala.

Sciatalgia este deobicei fesiera si nu depaseste spatiul popliteu, uneori trece de la un membru la

celalalt (sciatica in bascula).

Pot apare artrite ale gleznelor, genunchilor, soldurilor, umerilor, ale articulatilor

intercostale exacerbate de miscarile respiratorii, tuse, stranutAlgiile coloanei vertebrale au un

caracter progresiv si se insotesc cu semne generale: febra moderata, pierderea discreta in greutate,

Apare cifoza progresiva cu rectitudinea coloanei vertebrale toracale si cervicalesi

prinderea frecventa a articulatiilor centurii scapulare si pelvieneContractia si atrofia muschilor

vertebralireprezinta 2 faze succesive prin care trece musculatura coloanei, ceace limiteaza

progresiv miscarile acestora.

Manifestarile generale sunt la nivelul cordului : insuficienta aortica, cardiomegalie,

pericardite, la nivelul ochilor irite, iridociclie.

. Examenele paraclinice

-VSH este moderat crescuta

-electroforeza arata hipergamaglobulinemie

Hemograma arat uneori anemie hipocroma

-lichidul sinovial arat hipercelularitate

8

-. prezenta antigenului HLA B 27 -absenta factorului reumatoid

Cresterea complementului

-prezent antigenul Chlamidian

-prezente complexe imune circulante

Radiografia osoasa evidentiaza precoce modificari bilaterale ale articulatiilor sacro-iliace.La

nivelul corpilor vertebrali apar prelungiri osoase( sindesmofite) ce unesc corpii vertebrali ca niste

punti. Sindesmofitele apar prec oce la nivelul coloanei toracale, corpii vertebrali prezinta leziuni

de osteoporoza.In fazele avansate , calcifierea ligamentelor interapofizare sugereaza aspectul de

,,linii de tranvai, iar calcifierea ligamentelor mediane sugereaza ,, firul electric. Frecvent sindesmofitele si calcifierile ligamentelor au aspect de ,, coloana de bambus. La nivelul articulatiilor periferice apar modificari asemanatoare cu cele din poliartrita reumatoida.

Evolutie, complicatii, prognostic

In mod obisnuit formele moderate de boala au tendinta de a se extinde de la articulatia sacro-iliaca

catre regiunea cervicala.Acest proces evolueaza in 10-20 de ani, dar se intilnesc si forme care

progreseaza rapid, dar si forme care ramin cantonate la nivelul articulatiei sacro-iliace.Cam 75 %

din pacienti pot sa-si continue activitatea.Prognosticul este intunecat de aparitia coxitelor bilaterale

sau de instalarea cifozei toracale.Se pot instala insuficienta respiratorie progresiva, luxatii are

vertebrelor cervicale cu compresiune medulara si insificienta cardiaca

. Diagnosticul pozitiv

OMS propun e urmatoarele criterii:

-durere lombara inferioara si redoare de peste 4 luni necalmata de repaus

-durere si redoare toracica

-limitarea miscarilor coloanei lombare

-limitaqrea expansiunii toracice

Irita si sechelele acesteia

-modificari caracteristice ale articulatiei sacro-iliace

Diagnosticul diferential

In formele avansate nu se pun probleme de diagnostic.

In formele incipiente se pune problema unei discopatii lombare si hernie de disc,care apar la 40-50

ani sau dupa traumatisme ,durerile iradiaza pe nervul sciatic: malformatii congenitale ale coloanei

vertebrale care se evidentiaza radiologic: morbul lui Pott, de etiologie tbc, cu dureri toracice

inferioare si lombare inalte uneori gibozitate, iar radiologic se constata leziuni distrugtive

discovertebrale.

Tratament

Este unul simptomatic, antialgic patogenic antiinflamator si un ansamblu de masuri de

recuperare.Tratamentul se individualizeaza in functie de evolitie, stadiul bolii si trebuie sa fie

durabila pe perioadele evolutive ale bolii.

Tratamentul medicamentos se recomanda antiinflamatoare nesteroidienede tipul Fenilbutazona

600mg/zi 4-5 zile, apoi 400 mg/zi, iar dupa o saptamina 200 mg/zi.Atentie la contraindicatii de

tipul ulcer gastro-duodenal, gastroduodenite, reactii alergice si leucopenie.Trebuie sa se

administreze exclusiv postprandial eventual se adauga o medicatie antiacida, se reduce sarea din

alimentatie deoarece este favorizata retentia hidrosalina si se face hemograma la 3-4 saptamini.

Indometacinul este un puternic antiinflamator, cu o toleranta digestiva mai buna decit

Fenilbutazona si cu mai putine reactii adverse. Se administreaza capsule de 25 mg postprandial 3-

6 comprimate/zi si dupa 5 zile se reduce doza treptat pina la 50 mg/zi.Pee linga efectele secundare

digestive mai pot apare cefalee rebela.

Padudenul sau ibuprofenul dg de 200 mg se administreaza postprandial se administreaza la

inceput 6 dg/zi apoi se scad dozele la 1-2 dg/zi.

9

Corticoterapia sistemica de tipul Aprednisonului se recomanda in doze moderate de 15-20 mg/zi

pe perioade scurte , in formele severe si in complicatiile oculare, cind medicatia antiinflamatoare

are efecte nesatisfacatoare..Atingerile articulare rezistente necesita infiltratii intraarticulare cu

hidrocortizon de 2 ori/saptamina .

Tratamentul cu agenti fizici balneari si de recuperare

Roentgenoterapia antiinflamatoare in sedinte de citeva zile interval se recomanda cu rezerve

datorita riscului de afectare hematogena.Este contraindicata la femei datorita riscului de sterilitate

Reducerea si readaptarea functionala se refera la supravegherea posturala menita sa evite marile

comlicatii (anchiloze, cifoza toracala, proiectia anterioara a capului).Se recomanda repausul in pat

si somnul fara perina , intercalindu-se un pled subtire sub regiunea lombara.Gimnastica medicala

se recomanda muschilor paravertebrali pentru a evita atrofia si si a combate cifoza .Miscarile

efectuate in bazine cu apa calda sunt mai putin dureroase .Gimnastica respiratorie are un rol

capital, asigurind amplitudinea miscarilor toracice si prin acestea o ventilatie

corespunzatoare.Exercitiile de gimnastica se fectueaza atit in ortostatism cit si in decubit ventral

sau dorsal.

Balneoterapia permite miscari active ale coloanei si mobilizarea soldurilor si a umerilor.

Kineziterapia suacvatica si heliomarina al Mangalia, Eforie Nord sau Techighiol au rezultate bune.

Tratamentul ortopedic si chirurgical se recomanda artroplastii totale in coxite invalidante.

REUMATISME ARTICULARE DEGENERATIVE

I ARTROZE

Definitie este un proces cronic, de uzura, la nivelul articular, spre deosebire de artrite unde

inflamatia este acuta.

Etiologie Sunt incriminati mai multi factori:

-virsta: artrozele apar mai frecvent la femei dupa 40 de ani, iar la barbati dupa 55-60 ani.Pot pare

si la persoane tinere, chiar adolescenti.

-traumatismul fie un traumatism unic major (accidente, contuzii, fracturi), fie microtraumatisme,

repetate, continue, deobicei de natura profesionala (incarcatori, perforatori cu ciocanul pneumatic,

strungari, sportivi).

-factori metabolici:

a) obezitatea supune sistemul osos la un efort deosebit, exercitind o presiune continua asupra

articulatiei si osului.Astefel apar artrozele soldului, genunchilor, coloanei vertebrale, gleznelor.

b) guta : prin precipitarea acidului uric la nivelul articulatilor, favorizeaza deteriorarea lor

-tulburarile de statica atit cele congenitale cit si cele traumatice duc la continuarea procesul

artrozic.

-factorii endocrini cum ar fi insuficienta ovariana, insuficienta tiroidiana, menopauza determina

obezitate si favorizeaza artrozele.

-factorii meteorologici cu frig, umezeala duc la tulburari vasomotorii si favorizeaza procesele

degenerative articulare. Astfel se explica de ce in tarile cu clima rece morbiditatea prin boli

cronice reumatismale este crescuta.

-infectiile specifice (tbc, sifilis) sau nespecifice determina artrite si care cu timpul duc la artroze.

-tulburarile circulatorii determina dereglari ale irigatiei locale ale tesuturilor ce pot duce la

degenerescenta articulara.

Anatomie patologica

Leziunile din artroze constau in erodarea si distrugerea cartilajului articular, apoi hipertrofia cu

proliferarea osului si formarea de excrescente osoase numite osteofite.Suprafetele articulare se

freaca una de alta, producind o iritatie mecanica, care determina o inflamatie cronica locala .

10

Simptomatologie

Semne subiective: durerea articulara apare la miscare, spre deosebire de durerea din artrite care

apare atit la miscare cit si in repaus. Durerile apar dimineata, cu ocazia primelor miscari, cind

articulatile par ,,intepenite, dispar in restul zilei si reapar seara odata cu oboseala generala .Numim aceste articulatii ,,ruginite. Semne obiective

a) limitarea miscarilor datorita faptului ca prin hipertrofie si osteofitoza suprafetele articulare nu se

mai adapteaza perfect si apare durerea ce limiteaza miscarile.

b) crepitatile sau cracmentele sunt zgomote fine sau grosiere care apar la palpare.Se explica prin

traumatizarea suprafetei osoase, datorita disparitiei cartilajului articular.

c) deformarea articulatiei cu marirea in volum datorita hipertrofiei si osteofitelor.

Semne radiologice In artroze apar:

-osteoporoza, adica rarefierea sau decalcificarea osoasa, uneori geodica.

-osteoscleroza, adica un proces de condensare osoasa

-osteofitoza, adica aparitia de excrescente osoase numite osteofite ,,pinteni sau ,,cioc de papagal care se unesc si formeaza sindesmofite. Se limiteaza pina la disparitie linia interarticulara.

Semne de laborator

-VSH si leucicite sunt normale

-acidul uric si colesterolul pot fi crescute

Forme clinice

-Poliartrozele cuprind mai multe articulatii

-forme localizate, mai frecvent la articulatiile care sustin greutatea corpului si traumatismul este

mai puternic (sold, genunchi, coloana vertebrala).

1 COXARTROZA

Definitie

Este artroza coxo-femurala, cea mai importanta dintre artroze pentru ca duce la deficiente in

stabilitatea si mobilitatea bolnavului.

Etiolopatogenie a) senila datorita involutiei articulare la care se asociaza obezitatea si diabetul sau

ortostatismul prelungit.

b) forma traumatica se explica printr-un traumatism major de tip fractura de sold sau existenta unor anomalii congenitale de tipul luxatii sau subluxatii congenitale, coxa vara,

coxa valgum

Simptomatologie

Bolnavul prezinta dureri la nivelul soldului cu limitarea miscarilor uzuale; nu poate sta picior peste

picior, nu poate sa se incheie la pantof (,,semnul pantofului), nu poate incrucisa picioarele. Se pot percepe cracmente palpatoriu sau auditiv.

Semne radiologice

Se observa pocese de deteriorare articulara la cei doi poli ai articulatiei coxo-femurale cu

osteofitoza, osteocleroza si subtierea liniei interarticulare.

Evolutie

Are un caracter progresiv si duce la deformarea bazinului, scurtarea membrului inferior si a

celeilalte articulatii prin suprasolicitare.Impiedica mersul si duce la imobilizarea bolnavului.Are

caracter ireversibil si cel mai invalidant.

2 GONARTROZA

Definitie

Este artroza articulatiei genunchiului, fiind mai frecventa decit coxartroza.

Etiolopatogenie

11

Aceiasi factori duc la aparitia artrozelor: factori traumatici, anomalii locale de tipul genu valgum si

genu varum, picior plat, la care se adauga factori endocrini: obezitate, menopauza etc.

Simptomatologie

Durerea sau gonalgia apare dimineata articulatii ,,ruginite si dispare la repaus. Sunt limitate miscarile, apar cracmente ce se aud de la distanta.

Semne radiologice

Evidentiaza modificarile din artroze cu ingustarea spatiului articular, osteofitoza etc.

Evolutie

Este cronica si nu are caracterul invalidant ca la coxartroza.

3 ARTROZELE PICIORULUI

Se refera la artrozele tibio-tarsiana, medio-tarsiana, tarso-metatarsiene,artroza metatarso-

falangiana a halucelui ce apare la femei si duce la halus valgus, ce necesita tratament ortopedic

chirurgical.

Din punct de vedere anatomo-patologic, simptomatologie clinica si modificari radiologice sunt

proprii artrozelor, dominind osteofitele calcaniene.

4ARTROZELE TORACELUI

Sunt mai rare si se manifesta cu periartrite. Artrozele apar la solicitari profesionale.

5 ARTROZA UMARULUI

Apare la pictori, zugravi.

Caracteristic sunt durerea, cracmentele articulare si limitarea miscarilor.Evolueaza cu blocaj

alrticular, reversibil

6 ARTROZA COTULUI

Apare la cei care lucreaza cu perforatoare pneumatice, strunguri si sunt supusi

microtraumatismelor permanente ca si la cei care au suferit traumatisme.

7 ARTROZA MIINII

Etiologic tulburarile metabolice, endocrine (menopauza) si unele profesiuni manuale (spalatorese,

croitorese, pianisti, violonisti) isi au importanta lor.

8 ARTROZELE FALANGELOR

Clinic apar in aceste artroze noduli.Artroza policelui se numeste rizartroza.

2 SPONDILOZE (ARTROZE VERTEBRALE) Definitie

Sunt artroze la coloanei vertebrale care intereseaza atit vertebra cit si discul intervertebral, care

este format din nucleul pulpos (zona centrala) si inelul fibros (zona periferica)..

Anatomie patologica

Leziunile din artroze apar incepind cu virsta de 30 ani. La nivelul corpului vertebral sunt evidente

osteofite si hernierea intraspongioasa, iar la nivelul inelului fibros apar leziuni de degenerescenta

si necroza.

Etiologie.

Factorii etiologici sunt aceiasi ca la artroze si specificam ca unele spondiloze apar in anumite

profesiuni.

Forme clinice dupa localizare deosebim spondiloza cervicala si spondiloza lombara.

1 SPONDILOZA CERVICALA

Simptomatologie Apare durerea cervicala, cu redoarea cefei, cracmente la miscari si nevralgii carvico-brahiale,

periartrita scapulo-humerala, torticolis, brahialgie, nevralgie Arnold sau nevralgie occipitala,

astenie nervoasa..

2 SPONDILOZA TORACALA

12

Este mai rara si se manifesta cu nevralgii intercostale.O forma special de spondiloza toracala este

spondiloza juvenila. Apare la copii inainte de 10 ani, pentru ca intre 10 si 20 ani sa se constituie

cifoza

Sunt prezenti noduli Schmorl (nodul herniat) si vertebre cuneiforme, care dau coloanei o

rigiditate deosebita.

O alta forma de spondiloza este sindromul Forestier-Rotes, caracterizat printr-o osteofitoza giganta

si formarea de punti osoase numite sindesmofite, ce realizeaza un veritabil ,,bambus vertebral. 3. SPONDILOZA LOMBARA

Este forma cea mai frecventa, fiind si cea mai mobila

Durerea lomabara sau lombalgia, daca este prezenta da ,,lumbago Este o durere vie dimineata la miscare sau catre seara, dupa oboseala zilei. Durerea iradiaza caracteristic spre fese sau sacru,

alteori spre membrul inferior sub forma de sciatica, nevralgii crurale sau parestezii cutanate,

corespunzator lui L4-L5 si L5-S1.

Tratamentul in artroze si spondiloze

1 Se va evalua bilantul articular si muscular, adica se va evalua functionalitatea articulatiei lezate,

mobilitatea, forta musculara

2 Se combate durerea, redorile, retractiile si se stabilezeaza artroza cu recistigarea miscarilor.

-medicatia algica minora cu antiinflamatoare (acid acetilsalicilic, aminofenazona)

-medicatie pirazolonica (ibuprofen, paduden, fenilibutazona)

-medicatie analgetica si antinevralgica (novocaina, vitamina B1, B6, B12

-medicatie decontracturanta

Balneofizioterapia are largi recomandari, dar nu la formele complicate cardiac, pulmonar.

14

- afecteaza oasele si articulatiile - constituie una din cauzele de suferinta fizica si pierderi economice pe motiv

de boala prin incapacitate temporara de munca

- ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

o Prezinta particularitati in raport cu cauza si evolutia

Boli reumatismale inflamatorii RAA

Poliartrita reumatoida

Spondilita anchilozanta

Boli reumatismale degenerative artroze

Boli reumatismale abarticulare Periartrita scapulohumerala

Boli reumatismale metabolice Guta

NOTIUNI DE ANATOMIE

SISTEMUL OSOS

15

Totalitatea oaselor din corp (aproximativ 200 la numar), legate intre ele prin

articulatii, formeaza scheletul corpului. El reprezinta partea pasiva a aparatului

locomotor;

Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul corpului

uman reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotie;

La corpul uman, raportate la principalele regiuni ale corpului, distingem:

scheletul capului, scheletul trunchiului si scheletul membrelor;

Scheletul capului este alcatuit din neurocraniu, care adaposteste encefalul, si

viscerocraniu, care formeaza oasele fetei si contine segmentele periferice ale unor

analizatori si segmentele initiale ale aparatelor respirator si digestiv. La alcatuirea

neurocraniului iau parte 8 oase: patru neperechi- frontal si etmoid, sfenoid si

occipital, si doua perechi- temporale si parietale;

Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrala, coaste, stern, la care- din

cauza legaturilor functionale- se adauga si bazinul (pelvisul);

Scheletul membrelor-Membrele superioare se leaga de scheletul toracic prin doua

oase, omoplatul si clavicula, care formeaza centura scapulara, iar membrele

inferioare se leaga de coloana vertebrala prin centura pelviana.

Sistemul osos alcatuieste scheletul care este format din oase si incheieturi si este

structura de baza ce sustine corpul uman. Oasele ofera un suport rigid testuturilor

moi ale corpului si formeaza parghii ce se misca cu ajutorul contractiilor musculare.

In tot corpul scheletul este alcatuot din:

Sistemul osos include peste 200 de oase, dintre care 85 sunt perechi. Fiecare os este

alcatuit din diferite tipuri de tesut conjunctiv; contine maduva oaselor ce alimentata

cu vase de sange si nervi. Majoritatea oaselor unui schelet omenesc constau intr-un

cadru cartilaginos si unul osos de unde deducem o parte osoasa si o parte

cartilaginoasa. Partea osoasa alcatuieste o mare parte din os. Articulatiile

cartilaginoase, epifizele cartilaginoase si cartilagiul costal formeaza partea

cartilaginoasa a sistemului scheletic.

In exterior osul este acoperit de o membrana conjunctiva fina, numita periost in care

se pot deosebi un strat fibros si unul osteogenic. Stratul fibros, situat superficial este

legat de os de catre fibre ce penetreaza osul si contin vase sanguine, vase limfatice si

16

nervi. De la acest nivel vasele si nervii intra in os prin foramina nutritiva si apoi

canalul nutritiv. Stratul osteogenic din interior contine celule osteogenice care iau

parte la procesul de dezvoltare si reorganizare a tesutului osos in conditii normale si

dupa accidentari sau fracturi. La intersectia cu cartilagiul articular ce acopera

capetele oaselor periostul se continua cu perichondriumul. Ca rezultat, osul ca organ

este acoperit cu o membrana continua de tesut conjunctiv. Aceasta membrana

acopera suprafata osului atat cat si toate structurile situate pe el. Osul este captusit pe

dinauntru de o membrana mai fina numita endosteum.

Conform formei se observa oase lungi, scurte si late. Anumite oase contin cavitati

umplute cu aer si se numesc oase pneumatice.

Oasele lungi (humerus, femur, clavicula, falangele etc) au o parte interioara numita diafiza si doua capete numite epifize. Epifiza situata mai aproape de scheletul axial se

numeste epifiza proximala iar epifiza aceluias os dar situata mai departe de scheletul

axial se numeste epifiza distala. Regiunile mai late dintre diafize si epifize se

numesc metafize. Marginile lor sunt visibile doar la oasele copiilor si adolescentilor,

atunci cand un strat cartilaginos, epifiza cartilaginoasa, inca ramane intre diafiza si

epifize. Osul creste mult in lungime pe baza acestui cartilagiu, care este apoi inlocuit

de catre un tesut osos formand un inel epifizal ( de crestere ), care aproape mai

poate fi detectat odata cu varsta. Intr-o sectiune transversala printr-un os lung se

poate distinge o substanta compacta ce formeaza stratul exterior al osului si o

substanta spongioasa gasita mai in interior decat substanta compacta, in cea mai

mare parte in epifize sau metafize. In diafizele oaselor lungi si tubulare substanta

compacta inconjoara canalul medular care prezinta o forma tubulara.

In sectiunea transversala a unui os scurt (vertebre, carpienele, tarsienele) este

dezvaluita la suprafata un strat mai subtire de substanta compacta ce inconjoara

trabeculul substantei spongioase care formeaza majoritatea osului. Traberculele

substantei spongioase formeaza o tesatura complexa dar sunt aranjate in fiecare os al

sistemului scheletic in armonie perfecta cu functiile pe care le indeplinesc.

In oasele late (oasele cutiei craniene, omoplatul, oasele pelviene, etc) substanta spongioasa, in contrast, formeaza de obicei un strat mai subtire ce este apoi

acoperit in ambele parti de placi de substanta compacta. Dar in oasele cutiei

craniene substanta este indeajuns de bine dezvoltata.

17

Articulatiile sunt organe de legatura intre oase

- au rol in miscare

- dupa gradul de mobilitate se impart in

o articulatii fixe sinartroze

o articulatii mobile diartroze

MASURI DE PROFILAXIE PRIMARA

- efectuarea de controale periodice - depistarea purtatorilor sanatosi de streptococ beta hemolitic si tratarea corecta

- educarea populatiei

- evitarea factorilor traumatici si a celor mecanici

18

MASURI DE PROFILAXIE SECUNDARA

- prezentarea la controale periodice si de laborator

- evitarea factorilor climatici

- tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine

- evitarea ortostatismului prelungit

- continuarea tratamentului prescris

MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA

- se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitati

o invatarea pacientului cu coxartroza sa poarte baston

o pregatirea pentru interventie chirurgicala

o recomandarea pentru noi profesiuni si integrare sociala

EXPLORAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI LOCOMOTOR

PUNCTIA ARTICULARA

EXPLORARI PARACLINICE SPECIFICE ALE APARATULUI

LOCOMOTOR

1. Examenul radiologic al sistemului locomotor

2. Ecografia aparatului locomotor

3. Artroscopia 4. Scintigrafia osteoarticulara 5. Electromiografia

6. Testarea mobilitatii articulare Goniometria - coeficientul functional al mobilitatii

7. Explorarea fortei musculare

PUNCTIA ARTICULARA

19

Puncia articular realizeaz comunicarea direct, cu ajutorul unui ac de punctie, intre cavitatea articular i mediul exterior.

Scop: explorator i terapeutic. Indicaii Artrite acute i cronice seroase, serofibrinoase i purulente;

Hemartroz;

Artrit tuberculoas. Materiale necesare: mas de tratament acoperit cu un cmp steril;

trus pentru puncie (sterilizat) care conine: 1-2 seringi de 20 ml, sering de 2 ml cu 2 -3 ace subcutanate i 2-4 ace de puncie, lungi de 8-10 cm, cu d = 0,5-2 mm :ascuite, tioase, dar cu vrf scurt, pens anatomic;

substane dezinfectante (alcool, tinctur de iod);

substane medicamentoase prescrise pregtite n soluia steril: novocain 1%;

casolet cu cmpuri sterile;

muama si o travers; mnui sterile; casolet cu comprese sterile, vat ,fei;

recipient de 100 -200 ml pentru lichidul articular ce se va extrage; 2 -3 eprubete sterile, uscate i marcate;

medii de cultura

20

Locurile punctiei articulare

Etape de execuie/Timpi de executie

1. Pregtirea instrumentelor si materialelor necesare.

1.1. Pregtirea instrumentelor sterile. 1.2. Pregtirea substanelor medicamentoase.

1.3. Pregtirea materialelor anexe. 2. Pregtirea psihic i fizic a bolnavului.

2.1. Se anun bolnavul, convingndu-l de importana executrii tehnicii. 2.2. Se aaz bolnavul n poziia cea mai comod, astfel nct articulaia s fie ct mai relaxat, iar exsudatul intraarticular s bombeze ct mai mult.

3. Participarea la puncie (la punctie particip dou asistente: A i B) Asistenta A- susine i supravegheaz starea general a bolnavului.

Asistenta B- servete medicul cu instrumente i materiale.

3.1. Splare pe mini cu ap curent i spun

3.2. Se dezinfecteaz minile cu alcool 3.3. Se aeaz muamaua i traversa sub articulatia ce va fi

puncionat.

3.4. Se susine bolnavul n poziia indicat de medic.

3.5. Asistenta B. dezinfecteaz locul punciei cu alcool i tinctur de iod.

3.6. Se izoleaz locul punciei cu cmpuri sterile.

3.7. Se servete medicului mnuile sterile de cauciuc. 3.8. Se pregtete seringa cu soluie de novocairi 1% i se ofer

medicului.

3.9. Se pregtete seringa de 20 ml i se ofer medicului.

3.10. Se servete medicului pensa anatomic, steril pentru a-i alege acul cu care v-a efectua puncia.

3.11. Medicul efectueaz puncia n locul ales i aspira coninutul.

3.12. De la exterior se dirijeaz coninutul articular spre, locul punciei, prin micri de strngere foarte fine, asistenta A

3 13 Dac este cazul se pregtete cea de-a doua seringa, pentru a se putea continua extragerea coninutuIui ariticular.

3.14. Se pregtete seringa cu substanele medicamentoase ce urmeaz a fi injectate n locul exsudatului extras.

3.15. Se badijoneaz locul punciei cu tictura de iod.

3.16. Se efectueaz un pansament steril i se bandajeaza cu o fa. Pansamentul compresiv se menine 24- 48 ore.

3.17. Splarea pe mini cu ap curent i spun.

4. ngrijirea bolnavului dup puncie.

21

4.1. Se aaz bolnavul n decubit dorsal; locul punctiei se maseaz uor pentru a se nchide traiectul acului i a se mpiedica

astel ca dup puncie sa se formeze o fistul.

4.2. Cu ajutorul unei atele se imobilizeaz articulaia puncionat pe o suprafa elastic, n poziie fiziologic timp de 2-3

zile.

5. Pregtirea lichidului extras pentru examinare.

5.1. Se pune continutul articular extras in eprubete sterile. 5.2. Se completeaz formularul de recoltare.

5.3. Dac medicul solicit, se nsmneaza pe medii de cultura i se duc imediat la laborator pentru a fi expuse la termostat.

6. Reorganizarea locului de munc

6.1. Se strng materialele folosite. 6.2. Splare pe maini i dezinfectare cu alcool.

6.3. Se spal instrumentul folosit, se dezinfecteaz si se pregateste pentru sterilizare.

6.4. Se noteaza in foaia de observatie data si cantitatea de lichid extras.

Sterilizarea i manuirea instrumentelor i materialelor vor fi

efectuate in conditii perfecte, ntruct seroasele

articulaiei prezint o receptivitate crescut fa de infecii

EXPLORARI PARACLINICE SPECIFICE ALE APARATULUI

LOCOMOTOR

1. EXAMENUL RADIOLOGIC AL SISTEMULUI LOCOMOTOR Pentru examenul radiologic osteo-articular se utilizeaza radiografia conventionala si computer-tomografia.

Radiografiile osteo-articulare se fac totdeauna comparative, simetric, in mai multe accidente si pozitiile functionale.

Indepartarea de pe suprafata tegumentara a teritoriului examinat al alifiilor sau al oricaror substante medicamentoase, care pot

contine elemente radioopace, care ar strica calitatea imagini radiografice.

Traumatismele recente ale sistemului osteoarticular nu necesita o pregatire radiological de specialitate. Daca bolnavii au hemoragii

se va face hemostaza provizorie sau definitive, iar segmental interesat se va imobiliza cu

atele.

Pentru imobilizare se vor evita materialele radioopace. Bolnavii, precum si acei cu afectiuni articulare dureroase, este bine sa fie calmati cu substante analgezice.

Pozitionarea segmentilor bolnavi se va face cu cea mai mare atentie. Asistenta va asigura mentinerea pozitiei stabilite de medic pentru examinare.

22

Daca examinarea se face la un bolnav mai vechi, cu pansamente, atunci se va indeparta atat pansamentul

cat si substantele medicamentoase de pe suprafata pielii, care sunt radioopace si

produc umbre artificiale pe radiografii.

Pentru radiografia oaselor bazinului cu exceptia traumatismelor recente este indicat ca bolnavul sa fie pregatit printr-o clisma evacuatoare.

Pentru evidentierea cartilajelor articulare, in unele cazuri se umple cavitatea articulara cu aer sau oxigen, care ulterior, dupa efectuarea radiografiilor, se resoarbe.

Pregatirea si asistarea punctiei articulare cade in sarcina asistentei .

2. ECOGRAFIA APARATULUI LOCOMOTOR Ultrasunetele nu pot penetra prin osul intact, din acest motiv aplicarea ultrasonografiei in

reumatologie este limitata.

Cu ajutorul ultrasunetelor se pot urmari procesele de consolidare a fracturilor; Pentru explorarea membrelor, in loc de transductori obisnuiti, membrul explorat se introduce intr-un vas cu apa, in care se gasesc sonde emetoare.

Cu aceasta metoda se obtin sectiuni eco-scanografice din milimetru in milimetru, ceea ce asigura studiul contracturilor si rupturilor musculare, hematoamele inchistate,

modificarile in structura intima a tendoanelor;

3. SCINTIGRAFIA OSTEOARTICULARA Scintigrafia osteo-articulara se executa utilizand izotopii radioactivi ai elementelor :

Technetiu, Galiu si Iridiu.

Cu 99mTc fosfat se pot identifica foarte precoce necrozele si tumorile osoase;

In bolile canceroase cu localizari in alte organe, cu instalatii speciale se pot obtine scintigrame asupra intregului schelet osos,

depistand astfel inca in faza precoce metastazele, indiferent de localizarea lor in

cadrul sistemului osos;

Cu Galiu si Iridiu radioactive fixat pe leucocite, se pot depista focarele inflamatoare de natura infectioasa cu localizare osteoarticulara.

4. ELECTROMIOGRAFIA Explorarea functionala a muschilor beneficiaza si de metoda electromiografica.

Procedeul se aplica intr-o masura mai mare la explorarea morfo- functionala a

sistemului nervors .

23

1. Examenul electric clasic = aceasta metoda de explorare studiaza modul de aparitie si caracterul contractiei musculare la stimularea electrica a nervilor si muschilor inervati de

acestia.

Explorarea poate fi monopolara sau bipolara.

1.1 Explorarea monopolara = foloseste un electrod indiferent si unul activ.

Cel indiferent se plaseaza pe regiunea scapulara in cazul explorarii membrului superior si in regiunea lombara sau

suprapubiana, daca se exploreaza membrul inferior;

Electrodul activ va fi adus in contact cu nervul sau muschiul cercetat; 1.2 Explorarea bipolara = se face cu doi electrozi active, ambii adusi in contact cu nervul sau muschiul explorat.

Permite o localizare mai precisa a excitatiei; Punctele de electie pentru aplicarea stimulului electric = puncte motorii; Nervul si muschiul raspund printr-o contractie brusca, urmata imediat de relaxare;

Intensitatea minima a curentului de excitatie, necesar pentru a obtine o contractie in urma aplicarii sale la punctual motor, poarta numele de prag de

excitabilitate sau reobaza.

2. Electromiografia = este o metoda de investigatie neuromusculara care inregistreaza potentialele de actiune musculara aparute in

cursul contractiei voluntare.

Inregistrarea se face cu ajutorul unui aparat numit electromiograf, format din electrozi periferici, amplificatoare si dispozitive de inscriere;

Electrozii sunt de doua feluri, cutanati si de profunzime; Electrozii cutanati se fixeaza pe tegumentel, la doua puncte distantate de cativa centimetri;

24

Electrozii de profunzime au aspectul unor ace de injectii si se introduce in profunzimea muschilor;

Amplificarea si inregistrarea curentilor de actiune se fac cu un oscilograf catodic prevazut cu un dispozitiv de inregistrare fotografica, sau de inscriere pe hartie;

Curba obtinuta poarta numele de electromiograma. 5. TESTAREA MOBILITATII ARTICULARE GONIOMETRIA - COEFICIENTUL FUNCTIONAL AL MOBILITATII

Prin goniometrie se intelege testarea mobilitatii articulatiilor; Determinarea gradului de mobilitate a articulatiilor se face cu ajutorul goniometrului care exprima unghiul de deschidere

a miscarilor in grade;

Determinarea mobilitatii articulare se face separate pentru miscari active si passive; Gradul de mobilitate a articulatiilor, citit pe cadranul goniometrului functional de mobilitate al articulatiei respective.

6. EXPLORAREA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR PRIN REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

Metoda rezonantei magnetice nucleare se bazeaza pe efectul de rezonanta al ionilor

de hidrogen, intr-un camp magnetic puternic..

Diferentele de contrast intre diverse structuri anatomice sunt determinate de continutul in ioni de hidrogen, in final de apa;

Se foloseste in diagnosticul leziunilor discale si in patologia coloanei vertebrale - examene de laborator

-VSH

-ASLO

-proteinemie

-CRP

-fibrinogen

-FR

-celule lupice

-ex faringian

-examenul lichidului sinovial

-examenul radiologic osteoarticular

- poate evidentia procesul de osteoporoza, osteofitoza, pensarea discului

intervertebral

-examenul artroscopic

-vizualizeaza suprafetele articulare

-examenul mobilitatii articulare

-evidentiaza mobilitatea activa articulara

-se fac cu goniometrul

25

-alte examinari

- explorari functionale ale inimii

-examene stomatologice

-examene ORL MANIFESTARI

DE DEPENDENTA

-durere articulara

-localizare

-osoasa

-articulara

-la articulatiile mici sau mari persistind la o singura articulatie sau migrind de la

o articulatie la alta

-conditii de aparitie

-la inceputul miscarii

-dimineata la trezire

-permanent

-poate fi precedata de un episod inflamator amigdalian

-poate aparea dupa o masa abundenta, consum excesiv de alcool in accesul

de guta, diferentiind-o de durerea din puseul reumatismal

-conditii de accentuare

-miscare

-frig

-conditii de ameliorare

-repausul

-caldura

26

-redoare articulara

-reprezinta intepenirea, reducerea mobilitatii articulare

-instalare

-dimineata

-localizare

-in poliartrita reumatoida - la nivelul articulatiilor mici de la miini si picioare

-in spondilita anchilozanta - in regiunea lombara, apoi dorsala

-impotenta functionala articulara sau musculara

-conditii de aparitie

-inflamatie articulara sau musculara

-localizare

-centurile membrelor

-coloana vertebrala

-segmente distale

-afecteaza activitatea profesionala si autoservirea

-tumefactie articulara

-este un semn obiectiv

-caracteristici

-articulatie rosie, calda, marita de volum

-tumefactie fluctuenta

27

-deformare articulara

-cauzata de prezenta osteofitelor

-apare in poliartrita reumatoida la miini si picioare

-atrofia musculara

-se intilneste in poliartrita reumatoida

-este dureroasa incepe la muschii intrososi ai miinilor

-modificarea mobilitatii articulare

28

-limitarea mobilitatii

-mobilitate excesiva

INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT (RAA)

- se manifesta prin infalamatia succesiva a mai multor articulatii mari

- atingerea articulara se vindeca fara sechele

29

- atinge frecvent cordul lasind urme grave - criterii majore de diagnostic

- poliartrita

- cardita

- coreea

- eritem marginat

- noduli subcutanati

- boala afecteaza copii si adolescentii, infectia urmind unei angine streptococice CIRCUMSTANTE DE APARITIE

-virsta pacientului

-conditii insalubre de locuit

-frigul

-umezeala

-prezenta anginelor srteptococice in antecedente SEMNE SI

SIMPTOME

-febra

-transpiratii

-astenie

-durere

-tumefactie articulara fugace

-caldura si congestie locala

-anorexie

-hipertermie

-durere articulara cu caracter migrator

-intoleranta la activitatea fizica

-dificultate la mers si mobilizare

-deficit de a-si acorda ingrijiri igienice

-risc de complicatii

-cardita reumatica

-coree

-deshidratare

OBIECTIVE

30

-pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice

-sa se obtina o stare de bine

-sa se previna complicatiile

INTERVENTII

-asistenta

-asigura repausul la pat pina la disparitia durerilor

-folosirea de perne pentru suportul articulatiilor dureroase

-asigura igiena

-participa la investigatiile clinice si de laborator

-administreaza tratamentul prescris

- antistreptococic respectind doza si ritmul de administrare

- antinflamator

-asigura alimentatia

-supravegheaza semnele vitale

-educa pacientul

INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA

-afecteaza articulatiile mici al miinilor si picioarelor in mod simeric

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

-persoane de sex feminin in perioada de menopauza

-aparitia si evolutia sunt insidioase

-manifestindu-se prin tumefactii articulare si redoare matinala stadiul I

-stadiile III-IV se areciaza dupa gradul de deformare si anchiloza articulara, atrofie

musculara si reducerea capacitatii functionale

31

SEMNE SI SIMPTOME

-tumectie articulara

-limitarea progresiva a mobilitatii articulare

-durere articulara

-slabiciune si atrofie musculara

-astenie generalizata

-scadere ponderala

-capacitate functionala redusa

-infirmitate importanta

PROBLEME

-durere articulara

-limitare progresiva a mobilitatii

-intoleranta la efort fizic

-scadere in greutate

-risc de pierdere treptata a capacitatii de munca

-risc de pierdere a stimei de sine

-alterarea dinamicii familie OBIECTIVE

-vizeaza

-diminuarea durerilor articulare

-prevenirea deformariilor articulare si osoase

- mentinerea unui maxim de independenta

-sprijinirea psihica a pacientului INTERVENTII

In faza de repaus

-asigura repausul total sau relativ la pat

-patul trebuie sa fie dotat cu materiale auxiliare necesare

confortului

-pozitia pacientului in st IV al bolii se shimba de catre 2-3

persoane pentru a preveni escarele la 2 ore

-asigura alimentatia

- regim hipercaloric, hipocaloric, hiposodat

- este ajutat sa manince la pat

32

-sustine psihic

-recolteaza singe

-VSH

CRP


-antialgice

-antiinflamatorii

-coticoterapie

-tratament cu saruri de aur

-supravegheaza functiile vitale in faza

de mobilizare

-kinetoterapeutul stabeleste programul de recuperate in faza de

reabilitare

incurazeaza pacientul sa faca miscari sa se

imbrace si sa manince singur

ii recomanda sa foloseasca articulatiile miini ii

recomanda sa schimbe profesia

pregateste fizic si psihic pacientul pentru interventii chirurgicale

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SPONDILITA ANCHILOZANTA

-este o suferinta cronica , adesea progresiva, caracterizata prin artrita sacroiliaca

si inflamatie a structurilor vertebrale si articulatiilor centurilor care duce la anchiloza

-afecteaza barbatii tineri


-persoane cu ortostatism prelungit

-frecvent apare la tineri

-debut si evolutie insidioas SEMNE SI

SIMPTOME

33

-dureri lombare cu iradiere in membrele inferioare, dimineata mai accentuate

-dureri coxofemurale sau scapulohumerale

-pozitie caracteristica de schior

-pozitie in scindura

-dureri toracice cu senzatie de constrictie toracica

-reducerea capacitatii functionale PROBLEME

-dureri

-lombare care se accentueaza nocturn

-coxofemurale sau scapulohumerale

-mobilitate redusa

-reducerea capacitatii ventilatorii pulmonare

-risc de pierdere treptata a capacitatii functionale

-risc de complicatii

-oculare

-cardiace

-neurologice

-infectii intercurente

-incapacitate de autoingrijire OBIECTIVE

-diminuarea durerilor

-prevenirea deformarilor

-mentinerea unui maxim de independenta

-reintegrarea pacientului intr-o activitate utila INTERVENTII

-asigura repausul pe un pat tare si neted

-in decubit dorsal sau ventral, fara perna

-repausul la pat se alterneaza cu pozitia sezinda pe un scaun dur cu spatar inalt

-supravegheaza functiile vitale

-administreaza trata mentul prescris

-asigura alimentatia in functie de nevoi

-invata pacientul sa executaexercitii posturale si respiratorii

-exercitii cu kinetoterapeutul

-educare pacientului

-recomnada sporturi ca

-inot

-baschet

-volei

-tenis

-reincadrarea in munca cu activitati fizice reduse

-pregatestepreoperator si ingrijeste postoperator

34

INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISME DEGENERATIVE

(artroze)

-cea mai frecventa boala reumatica

-caracterizata prin uzura cartilajului articular si hipetrofia extremitatiilor osoase


-la 40-50 de ani

-persoane cu

-traumatisme si malformatii congenitale

-obezitate

-tulburari endocrine

-tiroidiene

-ovariene

-climax

-conditii de munca

-frig

-umiditate

-efort fizic mare

-debut lent si progresiv in decurs de mai multi ani SEMNE SI

SIMPTOME

-durere articulara

-se accentueaza dimineata, la sculare

-localizare

-articulatia

-cotului

-umarului

-genunchiului

-coxofemurala

-coloanei vertebrale

-in regiunea cervicala durerea iradiaza la nivelul gitului

-in regiunea dorsala iradiaza anterior, imitind suferinte cardiace

35

-in regiunea lombara iradiaza in membrul inferior

-miscari articulare limitate

-crepitatii articulare

-marirea volumului articulatiei

-cefalee

-ameteli

-tulburari de vedere si auz

PROBLEME

-durere cauzata de solicitarea articulara, care dispare la repaus

-limitarea mobilitatii

-dificultate in imbracare

-anxietate

-depresie

-cefalee

-ameteli

-modificarea scemei cororale

-pierderea stimei de sine

-risc de limitare a capacitatii de munca

-risc de pareze si paralizii

OBIECTIVE

-sa diminueze durerile articulare

-sa se pastreze mobilitatea articulatiilor

-sa se pastreze greutatea corporala in limitele normalului

-sa aibe o stare de comfort

-sa se previna aparitia complicatiilor

INTERVENTII

-asigura repausul la pat

-invata ca in timpul repausului sa evite pozitia de flexie a articulatiei

-ajuta pacientul sa isi satisface nevoile

-asigura alimentatia in functie de restrictii

-recolteaza produse pentru laborator

-pregateste pentru examinari paraclinice


-participa la efectuare injectiei intra si periarticulare

-educa pacientul privind modul de viata

- evitarea ortostatismului si a mersului prelungit - alternarea orto cu clinstatismul

-invata sa foloseasca bastonul

-sa urmeze cure de tratament balnear

-pregateste preoperator pacientul

PREZENTARE DE CAZ

36

Pacienta diagnosticat cu PR n anul 2001 aflat initial pe tratamentul cu TAUREDON care a fost ntrerupt datorit ineficientei si nlocuit cu METOTREXAT 15g / sptmn, de trei sptmni redus la 10g / sptmn. Se interneaz pe sectie cu polialtralgie cu caracter inflamator simetric, redoare matinal 2-3 ore. n plus mai acuz lombalgie joas cu iradiere fesier, coxalgii cu caracter mecanic. n ultimile luni prezint greturi si vrsturi, scaune diareice ( 6/zi) n zilele n care se administreaz MTX.

Efectuati planul de ingrijire

37

BIBLIOGRAFIE

1. Beldean Luminia, Gal Gherghinica, Seuchea Monica, Procesul de nursing

aspecte teoretice i practice, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu,

1999

2. Beverly Witter du Gas, Introduction aux soins infirmiers Les Editions

HRW Lte, Montral, 1980

3. Coldea Liliana, Beldean Luminia, Aspecte nursing n afeciuni ale

aparatului locomotor, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2001

4. George Julia B., Nursing Theories, The Base for Professional Nursing

Practice, New Jersey, 1985

5. Huber A., Karasek Kreutzinger, Les techniques de soins infirmiers,

Lamarre, Paris, 1990

6. Jamieson Elizabeth M., McCall M. Janice, Blythe Rona, Guidelines for

Clinical Nursing Practices, Churchill Livingstone, 1988

7. Kezier Barbara, Olivieri Erb Eleonora, Fundamentals of Nursing. Fourth

Edition. Addison - Wesley Publishing Company,1991

8. Kezier Barbara, Olivieri Erb Eleonora, Fundamentals of Nursing concepts

and procedures, Addison - Wesley Publishing Company,California, USA, 1987

9. Lynda Juall Carpenito Nursing Diagnosis, Aplication to Clinical Practice, J.B.

Lippincott Company, 1983

10. Philip Durmard Counselling A Guide to Practice in Nursing, Butherworth, 1995

11. Rosalinda Alsaro, Aplication of Nursing Process. A Step by Step Guide,

J.B. Lippincott Company, Philadelphia, 1986

12. Salvage Jane, Nursingul n aciune, prin Biroul Reg. O.M.S, 1993

13. Titirc Lucreia Ghid de nursing, Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996

14. Titirc Lucreia Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii

medicali, Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996

m 33 reumatologie si nursing in reumatologie.pdf

Documents