lui milan rundira - milan kundera.pdfdespre opera lui milan kundera: kvetoslav chvatik, lumea...

8
Mn--q.N KuNoEna s-a ndscut in1929, in Cehoslovacia. in1975 s-a stabilit in Franta. OPERE ALE LUI MILAN KUNDERA Scrise in ceh6: Gluma, roman lub ir i c ar aghio as e, n:uv ele Vinla e in altd parte, rorr.arr VaIsuI de adio, rornan Cartea rksului gi a uitdrii, roman Insuportabila ugurdtate a fiinlei, roman Nemurirea, roman Scrise in francezd: lacques gi stdpfrnul sdu. Omagiu lui Denis Diderot, teatru Artn romanului, eseu Testamente trddate, esert Lentonren, roman Identitstea, roman Ignoranla, roman Cortina, eseu in gapte pdrji O intAlnire, eseu S drbdto area netnsemndtdlii, r ornan DESPRE OPERA LUI MILAN KUNDERA: Kvetoslav Chvatik, Lumea romanescd a lui Milan Kundera Eva Le Grand, Kundera squ memoria dorinlei Jocelyn Maixent, Secolul XVIII al lui Milan Kundern Maria Nemcova Banerjee, Pnradoxuri terminqle Frangois Ricard, Ultimn dupd-amiazd a lui Agnes, eseu despre opera lui Milan Kundera Guy Scarpetta, VArsfu de aur a romnnului Guy Scarpetta, Varialiuni asuprn erotismului Mlmu ruNDIRA $$$ti Mffi W -. M r*e % ffil# gHee' ffi M ffiffiffi **uHffiffiffiffiffiffiffi ffi ffiffiffiWWffi iruwm ffiwwffiwffiffi wwwww ffi ffiw w w-w W W WW ffi ww {fue"w w qfu,# w%w w.e",@.#9 1& w Tiaducere din cehd de IEAN GROSU HU/ilIANITAS fi ctiwu--

Upload: others

Post on 28-Feb-2020

38 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Mn--q.N KuNoEna s-a ndscut in1929,in Cehoslovacia.

in1975 s-a stabilit in Franta.

OPERE ALE LUI MILAN KUNDERA

Scrise in ceh6:

Gluma, romanlub ir i c ar aghio as e, n:uv ele

Vinla e in altd parte, rorr.arrVaIsuI de adio, rornan

Cartea rksului gi a uitdrii, romanInsuportabila ugurdtate a fiinlei, roman

Nemurirea, roman

Scrise in francezd:

lacques gi stdpfrnul sdu. Omagiu lui Denis Diderot, teatruArtn romanului, eseu

Testamente trddate, esertLentonren, romanIdentitstea, romanIgnoranla, roman

Cortina, eseu in gapte pdrjiO intAlnire, eseu

S drbdto area netnsemndtdlii, r ornan

DESPRE OPERA LUI MILAN KUNDERA:

Kvetoslav Chvatik, Lumea romanescd a lui Milan KunderaEva Le Grand, Kundera squ memoria dorinlei

Jocelyn Maixent, Secolul XVIII al lui Milan KundernMaria Nemcova Banerjee, Pnradoxuri terminqle

Frangois Ricard, Ultimn dupd-amiazd a lui Agnes,eseu despre opera lui Milan Kundera

Guy Scarpetta, VArsfu de aur a romnnuluiGuy Scarpetta, Varialiuni asuprn erotismului

MlmuruNDIRA

$$$tiMffi W -. M r*e % ffil# gHee' ffi Mffiffiffi **uHffiffiffiffiffiffiffi ffiffiffiffiWWffi iruwm

ffiwwffiwffiffi wwwww ffiffiw w w-w W W WW ffiww {fue"w w qfu,# w%w w.e",@.#9 1&w

Tiaducere din cehd deIEAN GROSU

HU/ilIANITASfi ctiwu--

r,-.

Redactor: Vlad RussoCoperta: Angela RotaruCorector: Georgiana BecheruTehnoredactor: Manuela MdxineanuDTP: Corina Roncea, Veronica Dinu

Tipdrit la Livco Design

MILANKUNDERANESMRTELNOSTCopyright O 1990 Milan KunderaAII adaptations of the work for film, theatre, televisionand radio are strictly prohibited.All rights reserved.

@ HUMANITAS FICTION,2019 pentru prezenta versiune romdneascd

Lucrare apdrutd cu acordul COPYRO - Societatede Gestir-rne Colectivd a Drepturilor de Autor

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiKUNDERA, MILANNemurirea / Milan Kundera; trad. din cehd de Jean Grosu. - Bucuregti:Humanitas Fiction, 2019ISBN 978-606-779 -57 2-1.

I. Grosu, Jean (trad.)821.1.62.3

EDITURA HUMANITAS FICTIONPiala Presei Libere 1, 013701 Bucuregti, RomAniatel. 021 408 83 50, fax 021 408 83 51

www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.roComenzi prin e-mail: [email protected] telefonice: 021,311 23 30

Cuprins

PARTEAiNTAt/ChipuI ..... 7

PARTEA A DOUA /Nemurirea 57

PARTEA ATREtA/Lupta ... 103

Surorile. Ochelarii negri. Corpul. Adunarea 9i Scd-

derea. Femeia mai vArstnicd, bdrbatul mai tAndr. Aunsprezecea poruncd. Imagologia. Spiritualul aliat

al groparilor sdi. Mdgarul desdvArgit. Pisica. Gestul

Protestatar impotriva incdlcdrii Drepturilor Omului.A fi absolut modern. A fi victima gloriei tale. Lupta.

Profesorul Avenarius. Corpul. Gestul ndzuinlei spre

nemurire. Ambiguitatea. Prezicdtoarea. Sinuciderea.

Ochelarii negri

PARTEA A PATRA / Homo sentimentalis 2I5

PARTEA A CINCEA / lntkmplarea 247

PARTEA A $ASEA / Cadranul

PARTEA A 9APTEA / Sdrbdtorirea 377

301

r

PARTEAINTA]

Chipul

1_

Dou*nu respectivi putea sd aibd gaizeci, qaizeci

9i cinci de ani. Md uitam la ea de pe gezlongul meuaflatinfalabazinului de inot din sala unui club de gim-nasticd instalat la ultimul etaj al unei cl[diri inalte,de unde prin nigte ferestre imense se vedea intregulParis. il agteptam pe profesorul Avenarius, cu care

md intAlnesc aici din cAnd in cAnd, ca si mai schim-bdm o vorbd. Avenarius intdrzia gi eu md uitam ladoamna aceea care, singurd ir totbazinul gi cufundatdin apd pAnd la brAu, il privea fix pe tAndrul instructorimbrdcat in trening care-i dddea lecfii de inot. Ascul-tAndu-i comenzile, doamna se linea cu mAinile demarginea bazinulu| inspirAnd gi expirAnd din adAnc.Fdcea totul cu seriozitate gi cu mult zel, ldsAndimpresia cd din adAncul apelor ar lirdzbit glasul uneivechi locomotive cu aburi (acel sunet idilic, astdziuitat, despre care pentru cei ce nu l-au cunoscut, numai poate fi descris decAt ca suflarea unei doamne invArstd inspirAnd gi expirAnd zgomotos la margineaunui bazin de inot). Md uitam la ea fascinat. Md cap-tiva cu comicul ei induiogdtor (instructorul era, gi el,congtient de acest comic, judecAnd dupd repetatelezvdcnituri alebuzelor sale in co$ul gurii), c6nd, deodatd,un cunoscut mi-a dat binele, distrdgAndu-mi atenfiade la acest spectacol. Peste pulin timp, cAnd am vrut

din nou s-o urmdresc, exerciliul se terminase. Femeiainainta in costum de baie de-a lungul bazinului, trecupe lAngd instructor gi cAnd ajunse la patru-cinci metridistanfd de el, i9i intoarse capul, ii zAmbi si-i ficu unsemn cu mAna. Am simlit o strAngere de inimi. Zdrn-betul acela gi migcarea aceea erau ale unei femei de

doudzeci de ani. M6na ei se indllase cu o ugurin!6 incAn-t6toare, miraculoasd. Era ca gi cAnd, in joacd, i-ar fiaruncat iubitului o minge coloratd. Zdmbetul acela gi

migcarea aceea aveau farmec gi eleganld, in timp ce

chipul gi corpul ei nu mai aveau nici un farmec. Erafarmecul unui gest inecat intr-un corp lipsit de farmec.Dar femeia aceea, degi trebuia sd gtie cd nu mai erafrumoasd, in clipa aceea uitase acest lucru. Cu o

anumitd parte a fiinlei noastre triim cu tolii in afaratimpului. Poate doar in anumite momente excepfio-nale ne ddm seama de vArsta noastrd, aflAndu-ne maitot timpul irr afara vArstei. Dar, oricum ar fi, in clipain care s-a intors, a zdmbit 9i i-a fluturat din mAnd

tAndrului instructor (care nu se putu stdpAni gi-l pufnirAsul), femeia nu era congtientd de vArsta ei. Datoritiacestui gest pe durata unei secunde, o anumitd esenlddin farmecul ei, ce nu depindea de timp, s-a dezvdluitgi m-a uluit. Md simfeam cuprins de o emoliebizard9i in minte imi tAgni cuvAntul Agnes. Niciodatd n-amcunoscut o femeie purtAnd acest nume.

2

Stau intins in pat, cufundat in dulceala semi-somnului. La ora gase, in prima fazd a ugoarei treziri,intind mAna spre micul tranzistor aflat lAngd Pernamea 9i apds pe buton. Se aud primele gtiri ale dimi-nefii... Abia izbutesc si disting cuvintele gi adorm din

8

nou; in felul acesta frazele crainicilor se transformhin vise. E faza cea mai frumoasd a somnului, momen-tul cel mai incAntdtor al zilei: datoritd radioului gustsavoarea neincetatelor mele adormiri gi treziri - acea

sublimd legdnare intre starea de somn gi trezie, care,in sine, constituie un motiv indestuldtor ca omul sd

nu regrete faptul de a se fi ndscut. Yisez, sau md afluintr-adevdr la operd, unde doi actori in costumecavaleregti cAnti ceva despre starea vremii? Cum se

face cd acegti cavaleri nu cAntd dragostea? Pe urmd,imi dau seama cd e vorba de crainici I care nu maicAntd, ci se intrerup unul pe celdlalt finAndu-se degotii: ,,Va fi o zi fierbinte, zdpuqeald gi furtund..."spune primul gi celdlalt ii taie vorba, cu afectatdcochetdrie: ,,Zdn?|" Primul glas ii rdspunde pe acelagiton: ,,imi pare rdu, dragd, Bernard, si-mi cer sct)zel

dar a9a stau lucrurile. N-avem ce face. Trebuie sd

rezistdm." Bernard rdde zgomotos 9i-i sPune la rAndulsdu: ,,Asta-i pedeapsa pentru p5catele noastre." $i,din nou, primul glas: ,,De ce trebuie sd pldtesc eupentru pdcatele tale, dragd Bernard?" $i in clipa aceea

Bernard izbucnegte intr-un hohot de rAs gi rnai zgo-motos, spre a-i face pe tofi ascultdtorii sd priceapddespre ce pdcat era vorba, 9i eu il infeleg: nu existhdecAt un singur lucru pe care-l dorim cu tofii, dinadAncul inimii: ca toatd lumea sd ne considere nigtemari pdcdtogi! Ca pdcatele noastre sd fie comparatecu ploile torenfiale, cu furtunile, cu uraganele! CAndfrancezii i9i vor deschide azi ttrnbrelele deasupracapului, sd-gi aducd aminte, cu- tofii, de rAsul echivocal lui Bernard gi s6-l invidieze. invArtesc butonul, spe-rAnd sd readorm in compania unor imagini mai inte-resante. La postul invecinat, o voce de femeie anunfdo zi fierbinte, zdptgeald, furtund, gi eu md bucur lagAndul cd avem in Franla atdtea posturi de radio 9i

toate anuntd in aceeagi clipd acelagi lucru. Armonioasdimbinare a uniformitdfii gi aIlbertdfli, ce altceva maibun i9i poate dori omenirea? $i iar intorc butonul gi

revin acolo unde Bernard igi etalase, cu cAteva clipein urmd, pdcatele sale, dar acum/ in locul lui, aud oaltd voce de bdrbat cdntAnd despre un nou tip demagind marca Renault; gi mai intorc butonul, 9i audun cor de femei ldudAnd vdnzarea la solduri a unorbldnuri elegante; revin la postul lui Bernard 9i maiapuc sd aud ultimele doud mdsuri din imnul inchinatmaginilor Renault, gi imediat dupd aceea reapare Ber-nard.ImitAnd melodia publicitard abia terminatd, neinforrneazd cu o voce cantabild despre recenta apari-fie a unei noi biografii a scriitorului Ernest Heming-way, a doudzeci 9i gaptea la numdr, de data aceastainsf, foarte important5, intrucAt ea demonstreazd cd'de-a lungul intregii sale viefi, Hemingway n-a spusniciodatd un singur cuvAnt adevdrat. A ingrogatnumdrul rdnilor suferite in timpul primului rdzboimondial, a simulat cd ar fi fost un mare seducdtor,degi s-a dovedit c[ in august 1944 gi apoi incepAnddin iulie 1959 era absolut impotent. ,,ZdLt?" spunerdzdnd cealalti voce gi Bernard ii rdspunde cu afectatdcochetdrie: ,,Pdi, da..." gi din nou ne afldm cu tolii pescena operei, gi cu noi e 9i impotentul Hemingway,ca apoi, pe neagteptate, o voce foarte gravd, s[ ne poves-teasci ceva despre un proces judiciar care, in ultimelesdptdmdni, are darul sd rdscoleascd 9i sd tulbure in-treaga Franfd: in timpul unei operalii absolut inofen-sive, o anestezie prost administratd a dus la moarteapacientei. Drept care, organizalia insdrcinatd cu pro-tecfia ,,consumatotilor", aga cum o numegte toatilumea, propune ca pe viitor toate interveniiile chirur-gicale sd fie filmate gi filmele sd fie pdstrate ir"r arhivelespitalelor. Numai aga, pretinde ,,organizafia pentru

10

protecfia consumatorilor", i se poate garanta france-zului ce moare pe masa de operafie cd tribunalul ilvardzbtna aga cum se cuvine. Si iar alipesc,9i dorm.

Cdnd m-am trezit, era aproape opt 9i jumdtate: mi-oimaginam pe Agnes. Std 9i ea lungitd, la fel ca mine, peun pat incdpdtor. Partea dreaptd a patului e goalh.Cine o fi solul ei? De bund seamd cineva care sAmbdtapleacd devreme de-acasd. De aceea e singurd gi se

delecteazd legdnAndu-se intre starea de trezie 9i visare.Pe urmd, ie dd jos din pat. in fala ei, pe un picior

lung, ca de cocostdrc, se afld televizorul. Aruncd pesteel cdmaga ei de noapte, care acoperd ecranul ca o cor-tind albd cu falduri. Acum std in picioare, in imediataapropiere a patului, 9i eu o vdd, pentru prima oard,inpielea goali. Agnes, eroina romanului meu. Nu-mipot desprinde ochii de pe aceastd femeie frumoasi 9iea, simfindu-mi parcd privirea, dd fuga sd se imbracein camera invecinatd.

Cine e Agnes?Aga cum Eva se trage din coasta lui Adam, aga cum

Venus s-a ndscut din spuma mdrii, Agnes a izvorAt dingestul acelei doamne sexagenare pe care am vdzut-ola marginea bazinului, fluturAndu-i din m6nd instruc-torului de inot, 9i ale cirei trdsituri au inceput sd se

estompeze in memoria mea. Gestul ei a trezit atunciin mine o imensd gi neinjeleasf, nostalgie, iar aceastd

nostalgie a dat nagtere personajului cdruia eu i-am datnumele de Agnes.

Dar oare nu se definegte omul, si, poate, 9i maimult, personajul unui roman drept o fiinld unicd gi

irepetabild? $i-atunci, cum e cu putinfd ca gestul vdztttde mine la o persoand A, gest alcdtuind cu ea un totce o caractertza gi.i conferea un farmec aparte, sd fiein acelagi timp al unei alte persoane B 9i al viselormele despre ea? IatX un motiv de meditagic:

n

r

Dacd de la aparilia primului om pe pXmAnt, pla-netei noastre i-a fost dat sd vadd circa optzeci demiliarde de oameni, e greu de presupus cd fiecareindivid a avut repertoriul sdu de gesturi. Din punctde vedere aritmetic e de neconceput. Nu incape nicio indoiald cd pe lume sunt infinit mai pufine gesturidecdt indivizi. Aceastd constatare ne face sd ajungemla o concluzie de-a dreptul gocantf,: gestul e maiindividual decAt individul. Am putea spune asta subforma unei zicale: mulli oameni, puline gesturi.

Am spus la inceput, cdnd vorbeam despre doamnade la marginea bazinului cd: ,datoritd. acelui gest, dedurata unei secunde, un fel de esenfd a farmecului ei,ce nu depinde de timp, s-a dezvdluit gi m-a uluit".Da, aga credeam atunci, dar m-am ingelat. Gestul acelanu a dezvdluit nici o esenfd a farmecului doamnei -s-ar putea spune/ mai degrabd, ci doamna m-a fdcutsi cunosc farmecul unui gest. Cdci gestul nu poate ficonsiderat proprietatea unui individ, nici creafia aces-

tuia (omul nefiind in stare sd-si creeze un gest propriu,absolut original, ce-i aparfine numai lui), nici micarinstrumentul acestuia; adevdrul e tocmai pe dos:gesturile sunt cele ce se servesc de noi, iar noi sunteminstrumentele, marionetele 9i intruchipdrile lor.

Agnes era gata imbrdcatd 9i se pregdtea sd plece.in vestiar zdbovi o clip6 ca sd tragX cu urechea. IJnzgornot vag din camera aldturatd o fdcu sd inleleagdcd fiica ei tocmai se trezise. VrAnd parcd sd evite in-tAlnirea, grdbi pasul 9i pdrXsi apuitu*entul. in as-

censor, apdsd p" b.ttott.tf ce indici parterul. in loc sd

porneascd, ascensorul incepu sd tresalte, sd se zgAllAieconvulsionat, ca un om ce suferd de boala cdreia i se

spune dansul sfAntului Vit. Nu era pentru prima oardcAnd ascensorul o surprindea cu capriciile sale. Odatdurca, atunci cAnd ea voia sd coboare, altd date refuza

12

sd-gi deschidd u9a, finAnd-o prizonier?i o jumbtate deord, de parcX ar fi vrut sd stea de vorbil cu ea, sd-icomunice ceva cu mijloacele sale de animal necuvAn-titor. De cAteva ori se plAnsese de el portdresei, dar,intrucAt fatd de ceilalli locatari avea o atitudine nor-mald gi cuviincioasd, portdreasa socoti conflictul luiAgnes cu ascensorul drept o chestiune de-a ei parti-culard girefuzd sd-i acorde atenfia cuveniti. De dataasta lui Agnes nu-i rdmAnea altceva de fdcut decAtsd-l pdriseascd gi s-o ia pe scard in jos .Dar abiaapucdsd coboare cdteva trepte, cAnd ascensorul se linigti 9iporni in grabd dupd ea.

SAmbdta era intotdeauna pentru Agnes ziua ceamai obositoare. Paul, soful ei, pleca de-acasd inaintede ora gapte 9i, ca de obicei, lua masa de prAnz inorag cu un prieten, in timp ce ea profita de ziua liberdspre a se achita de o sumedenie de obligalii, mult mainepldcute decAt activitatea sa la locul de muncd: sX

meargd la pogtd, unde suporta o jumXtate de ord destat la coadd, mutAndu-se nervos de pe un picior pealtul, sd-gi facd obignuitele cumpdrdturi la supermar-ket, unde se certa cu vAnzdtoarea, ca apoi sd-gi piarddtimpul cu agteptatul la casd, si-i telefoneze instala-torului 9i sd se milogeascd, cerAndu-i sd vind la orafixatd ca sd nu fie silitX din cauza lui sd rdmAnd toatXziua acasd. intre doud urgenle se strdduia sd-gigdseascd un moment liber pentru saund, unde nuizbutea sd ajungd in decursul sdptdmAnii, iar sfArgituldupd-amiezii si-l petrecea mAnuind aspiratorul gi

cArpa de gters praful, intrucAt femeia de menaj carevenea vinerea incepuse de la o vreme sd-gi facd treabade mAntuial[.

Aceastd sAmbitd se deosebea insd de celelalte: se

implineau exact cincizeci de ani de la moartea tatdlui

T3

^a

ei. in minte ii reveni urmdtoarea scen[: tatil, aplecatasupra unei grXmezi de fotografii rupte 9i sora luiAgnes strigAnd la el: ,,De ce rupi fotografiile mamei,

de ce!?!" Agnes ii ia apirarea tatdlui 9i cele douisurori se iau laharld,, cuprinse de o urd subit5.

Se urci in magina stalionatd in fala imobilului.

3

Ascensorul a urcat-o la ultimul etaj al unei clidirimoderne unde funcfiona un club dotat cu o sald de

gimnasticd, cu un bazin mare de inot, cu altul, mai mic,

pentru masaj subacvatic, cu saund, baie turceascd, 9icu o priveiigte panoramicd a Parisului. La vestiarerdcnea din megafoane o muzicd rock. Cu zece ani inurmd, cAnd irrcepuse sd-l frecventeze, clubul se rezumala un numdr restrAns de membri 9i domnea aici o

linigte binefdcdtoare. Pe urmd, de la un an la altul,clubul a cunoscut o serie de imbundtdfiri: din ce in ce

mai multd sticldrie, mai multe corpuri de iluminat,flori artificiale 9i cactugi, mai multe megafoane 9i totmai mulli vizitatori al cdror numflr se dubla cAnd se

rdsfrAngeau in uriagele oglinzi cu care, intr-o bund, zi,administralia clubului hotdrdse sd acopere toli pereliisdlii de gimnasticd.

Agnes ^se

apropie de duldpior 9i incepu sd se

dezbrace. in apropiere se auzea o disculie intre doudfemei. LJna, cu o voce calmi 9i domoald, de altistd, se

plAngea de solul ei spunAnd cd lasd toate obiectele sd

zacdpejos in negtire: cf,rli, ciorapi, ziare, ba chiar 9ipipa si chibriturile. Cealaltd, o soprand, vorbea de doud

ori mai repede gi, obiceiul francez de a rosti ultimasilabd a frazei cu o octavd mai sus, fdcea ca rostirea ei

sd se asemene cu cotcoddcitul indignat al unei gdini:

14

,,imi pare rdu, dar md dezamdgestil Md superi! Da,md superi 9i md intristezi! Aga ceva nu se poate! Nuse poate! Cum igi permite! Egti la tine acasd. Ai gi tudrepturile tale." Cealalt6, ruptd parcd intre prietenaa cdrei autoritate o recunogtea 9i soful pe care-l iubea,se striduia sd-i explice cu o voce melancolicd.: ,,Cepot sd fac, aga-i el. De cAnd il 9tiu, arunca totul pe jos,

n-am ce-i face..." ,,Nu, aga nu se mai poate! Tiebuiesd inceteze! Egti la tine acasd! Ai 9i tu drepturile tale!Eu, una, n-ag suporta aga ceval."

Agnes n-avea obiceiul sd participe la asemeneadisculii; nu-l vorbea niciodati de rdu pe Paul, degigtia cd in felul acesta se instrdina oarecum de celelaltefemei. igi intoarse privirea spre vocea ascufitd: era aunei tinere fete cu pdrul bdlai 9i cu o fafX angelici.

,,Nu, nu! Aga nu se poate. Esti in dreptul tdu! N-arevoie sd se poarte aga!" continua ingeragul, gi Agnesobservi cd vorbele ei erau insofite cu repeziciune denigte scurte rdsuciri din cap, de la dreapta la stAnga,de la stAnga la dreapta, in timp ce umerii i se ridicau9i sprAncenele i se incruntau, d6nd parcd la iveald indig-narea fatd de cineva care refuzd sd-i recunoasci prie-tenei sale drepturile omului. Agnes cunogtea acest gende manifestare: la fel rdsucea din cap, strAngAnd dinumeri gi incruntAndu-9i sprAncenele, fiica ei, Brigitte.

Se dezbrdcd, incuie duldpiorul 9i, desfXcAnd u9abatantS, pitrunse intr-o sald cr-r perelii imbrdcali inpldci de faianld, unde, intr-o parte se aflau dugurile,iar in cealalti o ugd de sticlX ce d6dea in sauna. Aici,pe nigte bdnci de lemn, stdteau ingirate femeile, strAnslipite unele in altele. Unele purtau pe ele o tesdturddin mase plastice ce formau in jurul corpttlui (sau a

unei pdrfi din el - pAntecele gi, mai alcs, I'Lrrrclul) unfel de ambalaj ermetic, avAnd darr"rl si stirtrt:ascd osudalie intensi gi speranla de a sldbi.

15

Agnes urcd pe banca cea mai de sus, unde mai eraulocuri libere. Se sprijini cu spatele de perete 9i inchiseochii. Vacarmul muzicii de la vestiarenurdzbea pAndaici, in schimb vocile femeilor care vorbeau de-a valmardsunau la fel de puternic. in saund igi fdcu aparlliao tAndrd necunoscutd care nu trecuse incd bine pragulsi, de-acolo, se apuci si le organizeze pe celelalte: lesili s6-si strAngd 9i mai mult rAndurile, ca apoi sd se

aplece gi, ridicAnd o putind cu apd, s-o ristoarne pestesoba incinsd care incepu sd sfArAie. Aburul fierbintese ridicd spre plafon gi femeia agezatdldngl Agnes se

schimonosi de durere 9i igi acoperi fala cu mAinile.Necunoscuta observd acest lucru gi finu sd declare:

,,mie imi place aburul fierbinte; numai aga simt eu cd

md aflu in saun6" gi, strecurdndu-se intre doud trupurigoale, incepu numaidecAt sd vorbeascd despre unprogram transmis in zi:ua precedentd la televiziune,unde fusese invitat sh vorbeasch un biolog celebrucare tocmai igi publicase Memoriile. ,,IJn tip extraor-dinar!" linu sd precizeze. ,,O, da! $i ce modest!" inter-veni o alta, aprobator. ,,Modest?", reluX necunoscuta'

,,Dumneata nu !i-ai dat seama cAt de orgolios e acest

om?! Dar mie imi place orgoliul lui! $i ador oameniiorgoliogi!", apoi, intorcAndu-se spre Agnes, o intrebd:

,,Dumneata l-ai gdsit modest?"Agnes ii rdspunse cd nu vdzuse emisiunea 9i, necu-

noscuta, vdzdnd parcd in asta un dezacord nemdr-turisit, relud cu o voce foarte ridicatd, privind-o peAgnes drept in ochi: ,,Eu nu suport modestia! Mo-degtii sunt nigte ipocrifi!"

Agnes strdnse din umeri gi tAnira necunoscutdcontinui: ,,in sauna eu trebuie sd simt dogoarea ade-vdratd. Sd asud cum scrie la carte. Pe urmd md duc gi

fac un dus rece. Ador dugul rece. Nu-i pot inlelege peoamenii care dupd sauna fac duguri calde. Eu, 9i-acasd,

16

fac in fiecare dimineafd un du9 rece. Mi-c silil de du-sul cald."

CurAnd incepu sd se sufoce atAt dc tarc incAt dupdce mai repetd pentru ultima oard cd detcstd modestia,se ridicd.9i dttp.31t,

In anii copildriei, in timpul uneia dintre indelun-gatele lor plimbdri, Agnes il intrebase pe tatdl ei dacdcrede in Dumnezeu. I-a rdspuns: ,,Eu cred in ordi-natorul Creatorului." Rdspunsul era atAt de straniu,incAt copilul l-a refinut. Straniu i s-a pdrut nu doarcuvdntul ordinator, ci gi cuvAntul Creator. CXci tatdlei nu vorbea niciodatd de DumnezeLL, ci intotdeaunade Creator, vrAnd parcd sd limiteze importanla luiDumnezeu la unica sa performanfd, de inginer. Ordina-torul Creatorului: dar cum poate sd stea de vorbd cuun aparat cdruia i se spune Ordinator? De aceea l-aintrebat pe tatdl ei dacd se roagd. I-a rdspuns: ,,Astaar fi ca 9i cAnd te-ai ruga lui Edison atunci cAnd 1i se

arde un bec."

$i Agnes igi spune in sinea ei: ,,Creatorul a introdusin ordinator o dischetd cu un program amdnunfit,apoi a plecat. Cd dupd ce a ficut lumea, Dumnezeua ldsat-o la bunul plac al oamenilor abandonali care,

adresAndu-i-se, vorbesc intr-un gol fdrd ecou - ideeaasta nu e noud. Dar a te trezi abandonat de Dumnezeulstrdbunilor nogtri e una gi alta e sd fii abandonat deinventatorul ordinatorului cosmic. In locul lui rdmdneun program care se indeplinegte f[rd stavild in absenfaSa, fdrd, a i se putea schimba ceva, indiferent ce. Apro-grama ordinatorul nu inseamnd cd viitorul e planificatin amdnunfime, cd totul e scris ,,acolo sus". De pildd,programul nu stipuleazd c6.in anul 1815 va avea locbdteha de la Waterloo gi francezii o vor pierde, ci doaratdt, cd omul e o fire agresivd prin natttra sa, cd. rdz-boiul ii este sortit, iar progresul tehnic va face din el

t7