lucrator in industria alimentara fermentativa

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAM Phare TVET RO 0108.01

CURRICULUM

Pentru clasa a X-a

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

DOMENIUL: INDUSTRIE ALIMENTARĂ

CALIFICAREA: LUCRĂTOR ÎN INDUSTRIA FERMENTATIVĂ

2004

1

Lista autorilor

Ana Daniela CRISTEA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar

”Elena Doamna”, Galaţi

Luminiţa NICHITA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar


Practică comasată

Liana GROSSU- Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie

Alimentară « Terezianum » Sibiu

Camelia GROZAVU- inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar


Marilena IVAŞC- Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie

Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi

Aura Otilia MOZA -Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie

Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Şcoala de Arte şi MeseriiClasa a X-a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Calificarea LUCRĂTOR ÎN INDUSTRIA FERMENTATIVĂ

Modulul I Obţinerea vinului

Total ore/an: 240din care: laborator tehnologic 90

instruire practică 90

Modulul II Rachiuri naturale



Modulul III Pregătirea orzului pentru malţificare



Total ore/an: 15ore săpt. x 30 săptămâni = 450 ore

Curriculum de dezvoltare localăC.D.L .– 2ore săpt. X 30 săptămâni = 60 orePractică comasată 30 ore săpt. x 6 săptamâni = 180 ore

TOTAL 690 ore/an

3

Alcătuirea modulelor

Unitatea de competenţă Competenţa

M1- Obţinerea

vinului

M2-Rachiuri naturale

M3-Pregătirea

orzului pentru

malţificare

M4 –

C.D.L.

M5-

Practică

comasată

Veri-fica-re

1.Comunicare şi numeraţie

1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate

1.5 Realizează calcule simple

1.6 Prelucreză grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

8.Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă

8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă 8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional

8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru

9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă

9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită

9.3 Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe

9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii

4

Unitatea de competenţă Competenţa

M1- Obţinerea

vinului

M2-Rachiuri naturale

M3-Pregătirea

orzului pentru

malţificare

M4 –

C.D.L.

M5-

Practică

comasată

Veri-fica-re

11. Satisfacerea cerinţelor clienţilor

11.1 Recunoaşte drepturile clienţilor

11.2 Răspunde fără discriminare cerinţelor/ nevoilor clienţilor în domeniul său de activitate

11.3 Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor

11.4 Prezintă implicaţiile socio-economice ale serviciilor de calitate necorespunzătoare

18. Vinificarea strugurilor

18.1 Pregăteşte utilajele pentru prelucrare

18.2 Obţine mustul de struguri

18.3 Obţine vinul nou

19. Îngrijirea şi condiţionarea vinului

19.1 Pregăteşte vasele pentru depozitare

19.2 Execută îngrijirea vinului

19.3 Realizează condiţionarea vinului

20. Prepararea rachiurilor naturale

20.1 Obţine plămada pentru distilare

20.2 Distilă plămezile fermentate

20.3 Realizează condiţionarea rachiurilor naturale în vederea stocării

21. Condiţionarea orzului în vederea malţificării

21.1 Efectuează precurăţirea şi curăţirea orzului

21.2 Execută sortarea orzului

21.3 Realizează îndepărtarea prafului din aer

5

Modulul I: OBŢINEREA VINULUI

I. Notă introductivă

Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a

producţiei agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.

Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale:

morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale,

zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice,

peşte, amidon-glucoză.

Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:

Lucrător în morărit şi panificaţie;

Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor

Lucrător în industria alimentară extractivă

Lucrător în industria alimentară fermentativă

Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-

IX-a şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru

calificări de nivelul unu.

Modulele:Obţinerea vinului, Rachiuri naturale, Pregătirea orzului pentru

malţificare, C.D.L. şi Practica comasată, care se studiază în clasa a X-a, sunt constituite

prin agregarea următoarelor abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate:

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie;

Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;

Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;

Satisfacerea cerinţelor clienţilor;

Competenţe tehnice specializate:

Vinificarea strugurilor

Îngrijirea şi condiţionarea vinului

Prepararea rachiurilor naturale

Condiţionarea orzului în vederea malţificării

6

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ

PENTRU NIVELUL UNU

Modulul Obţinerea vinului, este integrat în pregătirea de bază, clasa a-X-a, pentru

calificarea Lucrător în industria alimentară fermentativă, din domeniul industrie

alimentară.

Agregarea competenţelor se face în următorul mod:

- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile

tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt

conţinuturile necesare formării competenţelor.

Exemplu de agregare pentru modulul Obţinerea vinului :

Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul

1. Comunicare şi numeraţie


1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinuteîntr-o operaţie simplă


Măsurători efectuate periodic;Citirea şi înregistrarea temperaturii din căzile de fermentare;Grafice corespunzătoare variaţiei temperaturii în timpul fermentării mustului de struguri;

Aparate de fermentare;Factori care influenţează fermentarea;Fazele fermentării;Măsurarea şi reglarea temperaturii;

Pregătire pentruLucrător în morărit şi panificaţieClasa aX-a

Pregătire pentruLucrător în

prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,

conservelorClasa a X-a


industria alimentară extractivă

Clasa a X-a


industria alimentară

fermentativăClasa a x-a

Pregătire de bazăClasa a IX-a

7

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Obţinerea vinului

Abilităţi cheie

Numărul de ordine din standard

Abilităţi cheie

1 Comunicare şi numeraţie

Unităţi de competenţă tehnice specializate :



18

19



8

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice

1.Comunicare şi numeraţie


1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă


Măsurători efectuate periodic;Citirea şi înregistrarea temperaturii din căzile de fermentare;Grafice corespunzătoare variaţiei temperaturii în timpul fermentării mustului de struguri;Aparate de fermentare;Factori care influenţează fermentarea;Fazele fermentării;Măsurarea şi reglarea temperaturii.

18.Vinificarea strugurilor

18.1 Pregăteşte utilajele pentru prelucrare

Vase, aparate şi utilaje pentru prelucrare;Igienezarea vaselor, aparatelor şi utilajelor;Intreţinerea vaselor, aparatelor şi utilajelor.

18.2 Obţine mustul de struguri

Structura strugurilor;Sortarea strugurilor;Zdrobirea-dezciorchinarea strugurilorScurgerea mustului;Presarea boştinei.

19.1 Pregăteşte vasele pentru depozitare

Vase şi ustensile pentru depozitare;Spălarea şi dezinfectarea vaselor şi ustensilelor;Întreţinerea vaselor.

9

19. Îngrijirea şi condiţionarea vinului

19.2 Execută îngrijirea vinului

Pregătirea butoaielor şi budanelor;Umplerea golurilor;Momentele realizării pritocului;Realizarea pritocului;

19.3 Realizează condiţionarea vinului

Materiale pentru limpezire;Prepararea gelurilor;Utilaje folosite pentru limpezire.

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou

centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are

următoarea structură:

1. Unitatea de competenţă;

2. Nivelul;

3. Valoarea creditului;

4. Competenţe;

5. Criterii de performanţă;

6. Condiţii de aplicabilitate;

7. Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul

doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor

cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi

pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.

Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat

pe formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice

specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria

alimentară.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de

predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

10

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese

pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă

maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice

generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi

imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie,

competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de

pregătire profesională.

Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind

pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,

investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care

capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii,

îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în

standardul de pregătire profesională.

V. Sugestii metodologice

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se

formează prin instruire teoretică, practică şi laborator tehnologic.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de

învăţământ pentru cele trei tipuri de instruiri.

Pentru modulul Obţinerea vinului sunt alocate un număr de 240 ore, din care

laborator tehnologic 90 ore şi instruire practică 90 ore .

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate

tehnică.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:

11

TemaNr. de ore alocate

Teorie Laborator tehnologic

Instruire practică

1.Pregătirea vaselor, aparatelor şi utilajelor

2 6 6

2. Structura strugurilor; 3 12 -3. Sortarea strugurilor; 3 12 64. Zdrobirea-dezciorchinarea strugurilor

3 - 6

5. Scurgerea mustului 3 - 66. Presarea boştinei 4 - 67. Căzi de fermentare 3 - 6

8. Factorii care influenţează fermentarea mustului de struguri

4 - -

9. Fazele de fermentare 4 - -10. Controlul şi dirijarea fermentării mustului de struguri

3 12 6

11. Vase şi ustensile pentru depozitare 2 - 612. Spălarea şi dezinfectarea vaselor şi ustensilelor

2 12 6

13. Întreţinerea vaselor 2 - 614. Pregătirea butoaielor şi budanelor 2 - 615. Umplerea golurilor 2 12 616. Momentele realizării pritocului 4 - -17. Realizarea pritocului 3 - 618. Materiale pentru limpezire 4 12 -19. Prepararea gelurilor 3 12 620. Utilaje folosite pentru limpezire 4 - 6Total ore 60 90 90

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea

profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale

şcolii şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să

fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate

12

cerute lucrătorilor din domeniul industriei alimentară, prin folosirea celor mai adecvate

metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două-trei metode, în funcţie de ce se

doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

Exemplificăm prin tema „Pritocul vinului” în care se urmăreşte dobândirea

cunoştinţelor teoretice necesare pentru stabilirea momentelor realizării pritocului, precum

şi formarea deprinderilor de realizare practică a pritocului vinului.

In proiectarea temei profesorul elaborează şi foloseşte fişe de lucru, fişe de evaluare

şi autoevaluare, iar maistrul instructor va avea pentru fiecare elev fişe de documentare,

fişe de lucru şi fişe de observaţie.

Fişa de observaţie se poate completa pe parcursul unei perioade de timp(lună/

semestru / an şcolar) sau în momentul evaluării elevilor.

Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.

Fişă de observaţie

Nr.crt.

Sarcini de lucru Da Nu Observaţii

1. Pregăteşte vasele pentru efectuarea pritocului

2. Realizează legătura între vase cu o pompă

3. Efectuează pritocul vinului

4. Reglează debitul pompei

5. Spală şi igienizează vasele şi utilajele folosite

6. Respectă normele de protecţia muncii

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare cu itemi(obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).

Exemple:

13

TEMA: Pritocul vinului

1.Itemi obiectivi1.1 Cu alegere duală

Încercuiţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi F pentru răspuns fals: A F Primul pritoc se face după limpezirea vinului nou;A F In primul an de depozitare a vinului nu se realizează nici un pritoc;A F Al treilea pritoc se execută numai dacă este cazul.R: A, F, A

1.2 De asociere

Realizaţi corespondenţa prin săgeţi între tipul pritocului, din coloana A si perioada de realizare a acestuia, din coloana B.

A Bprimul pritoc septembrie-octombrie

al doilea pritoc martie-aprilieal treilea pritoc noiembrie-decembrie

iunie-iulie

1.3 Cu alegere multiplă

Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare. Pritocul are drept scop:

a. limpezirea vinurilorb. înlăturarea substanţelor proteice şi tartrice precipitabilec. oxidarea vinurilord. încălzirea vinurilor

R: b)

2.Itemi semiobiectivi

2.1 Cu răspuns scurt:

Indicaţi tipurile de vin pentru care primul pritoc trebuie să se realizeze înainte de terminarea completă a fermentaţiei. …………………………………………………………………………….

R: Vinurile bolnave sau provenite din struguri mucegăiţi.

2.2 De completare

14

Completaţi spaţiul liber cu informaţia corectă:Inainte de a efectua pritocul trebuie să se verifice rezistenţa vinului la ……………….

.R: aer

2.3 Intrebări structurate

Imaginea alăturată este schema realizării unui pritoc deschis.

a. Enumeraţi modalităţile de realizare a pritocului deschis.b. Denumiţi reperele poziţionate pe desen.c.Indicaţi tipurile de vinuri care se pot trage de pe sediment prin pritoc deschis.

3.Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Îngrijirea vinului. Descrieţi etapele realizării unui pritoc închis.

3.2 Eseu nestructurat

Îngrijirea vinului.

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui

personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de resursele

materiale de care dispune şcoala.

Schiţa unui pritoc deschis

15

Modulul II: RACHIURI NATURALE















Modulele: Obţinerea vinului, Rachiuri naturale, Pregătirea orzului pentru



Abilităţi cheie:






16






PENTRU NIVELUL UNU

Modulul Rachiuri naturale, este integrat în pregătirea de bază, clasa a-X-a, pentru

calificarea Lucrător în industria alimentară fermentativă, din domeniul industrie

alimentară.





Exemplu de agregare pentru modulul Rachiuri naturale :

Unitatea de competenţă

Competenţa Conţinutul



Metode de calcul – operaţii aritmetice simple;Exprimarea procentuală a







Clasa a X-a





17



concentraţiei alcoolice a rachiurilor naturale;Transformări în calcule;Estimarea şi verificarea rezultatelor – conform limitelor prevăzute în STAS;

Instalaţia de distilare simplă cu funcţionare discontinuă- descriere, igienizare, supraveghere;Analiza sumară a rachiurilor naturale.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modululRachiuri naturale

Abilităţi cheie


Abilităţi cheie





20 Prepararea rachiurilor naturale

18


Unităţi de

competenţă

Competenţe

individuale

Conţinuturi tematice





Metode de calcul – operaţii aritmetice simple;Exprimarea procentuală a concentraţiei alcoolice a rachiurilor naturale;Transformări în calcule;Estimarea şi verificarea rezultatelor – conform limitelor prevăzute în STAS;Instalaţia de distilare simplă cu funcţionare discontinuă- descriere, igienizare, supraveghere;Analiza sumară a rachiurilor naturale;


20.1 Obţine plămada pentru distilare

Materii prime necesare obţinerii rachiurilor - descriere şi pregătire;Fermentarea materiilor prime – dirijarea operaţiei;

20.3 Realizează condiţionarea

rachiurilor naturale în vederea stocării

Gelul de bentonită - preparare;Limpezirea rachiurilor naturale;Depozitarea rachiurilor naturale.


19






2. Nivelul;


4. Competenţe;













alimentară.












20















Pentru modulul Rachiuri naturale sunt alocate un număr de 87 ore, din care

laborator tehnologic 36 ore şi instruire practică 36 ore .


tehnică.


Tema Nr. de ore alocateTeorie Laborator

tehnologicInstruire practică

1. Materii prime necesare obţinerii rachiurilor naturale

3 12 6

2. Fermentarea materiilor prime 2 - 6

3. Instalaţia de distilare 3 - 6

4. Analiza sumară a rachiurilor naturale 2 12 6

5. Limpezirea rachiurilor naturale. 3 6 6

6. Depozitarea rachiurilor naturale 2 6 6

21

Total ore 15 36 36









Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se


Exemplificăm prin tema „Analiza sumară a rachiurilor naturale” în care se

urmăreşte formarea deprinderilor necesare pentru determinarea concentraţiei alcoolice a

rachiurilor prin metoda densimetrică, folosind demonstrarea, exerciţiul, problematizarea.

Aceste deprinderi se formează prin activitatea de instruire practică de laborator.

Profesorul elaborează şi foloseşte fişe individuale de documentare şi de lucru, precum

şi fişe de evaluare şi autoevaluare.

Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi. Ei vor primi probele de

analizat, vor efectua lucrarea conform fişei de lucru şi îşi vor nota rezultatele obţinute.

Fişa de lucru trebuie să cuprindă:

- principiul metodei;

- modul de lucru;

- exprimarea rezultatelor, compararea lor cu valorile din STAS şi formularea

concluziilor.

Proba de analizat

Temperatura Densitatea Concentraţia alcoolică determinată

Concentraţia alcoolică conform STAS

Observaţii

Proba 1

Proba 2

Proba 3

22

Elevii sunt puşi astfel în situaţia de a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea

formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice specializate, specifice domeniului

industriei alimentare. Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă

deficienţele semnalate. Se realizează evaluarea folosind fişe de observaţie, fişe de

autoevaluare, teste de evaluare.



Exemple:

TEMA: Distilarea plămezilor fermentate

1.Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere duală

Încercuiţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi F pentru răspuns fals: A F Prin distilare se extrag din plămadă alcoolul etilic şi alte substanţe volatile;A F Se supun fermentării plămezile care nu au fost fermentate;A F Distilarea se poate realiza în instalaţii cu funcţionare continuă sau discontinuă.


Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare. Din punct de vedere constructiv blaza de distilare este:

a. un schimbător de căldurăb. un filtruc. un transportor mecanicd. o pompă



Precizaţi scopul operaţiei de distilare.…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………….

2.2 De completare

23

Completaţi spaţiul liber cu informaţia corectă:Plămada din care s-a extras alcoolul se numeşte…………………. .


:

Imaginea alăturată reprezintă instalaţia X

a. Indicaţi reperele poziţionate pe desen.

b.Precizaţi rolul serpentinei interioare.

3.Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Distilarea plămezilor fermentate. Instalaţia de distilare discontinuă.

3.2 Eseu nestructuratDistilarea plămezilor fermentate.




INSTALAŢIA X

24

Modulul III: PREGĂTIREA ORZULUI PENTRU MALŢIFICARE















Modulele: Obţinerea vinului,Rachiuri naturale, Pregătirea orzului pentru



Abilităţi cheie:






25






PENTRU NIVELUL UNU

Modulul Pregătirea orzului pentru malţificare, este integrat în pregătirea de bază,

clasa a-X-a, pentru calificarea Lucrător în industria alimentară fermentativă, din

domeniul industrie alimentară.





Exemplu de agregare pentru modulul Pregătirea orzului pentru malţificare:




1.4 Utilizează limbajul specific de

Termeni tehnici utilizaţi frecvent;Termeni ştiinţifici cu aplicabilitate în domeniul industriei







Clasa a X-a





26




specialitate


fermentative;Descrierea operaţiilor specifice precurăţirii şi curăţirii orzului;Documente simple de specialitate(fişe de lucru, bonuri, formulare tipizate);

Precurăţirea orzului - separarea impurităţilor metalice, grosiere şi uşoare;Curăţirea orzului - separarea impurităţilor rotunde;

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modululPregătirea orzului pentru malţificare

Abilităţi cheie


Abilităţi cheie





21 Condiţionarea orzului în vederea malţificării

27


Unităţi de

competenţă

Competenţe

individuale

Conţinuturi tematice



1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate


Termeni tehnici utilizaţi frecvent;Termeni ştiinţifici cu aplicabilitate în domeniul industriei fermentative;Descrierea operaţiilor specifice precurăţirii şi curăţirii orzului;Documente simple de specialitate(fişe de lucru, bonuri, formulare tipizate);

Precurăţirea orzului - separarea impurităţilor metalice, grosiere şi uşoare;Curăţirea orzului - separarea impurităţilor rotunde.


21.2 Execută sortarea orzului

Utilaje pentru sortare;Exploatarea utilajelor cu respectarea normelor de protecţie a muncii.

21.3 Realizează îndepărtarea prafului din aer

Importanţa separării prafului din aer;Instalaţii de curăţire a aerului – deservire.







2. Nivelul;



28


4. Competenţe;











alimentară.

















29










Pentru modulul Pregătirea orzului pentru malţificare sunt alocate un număr de

123 ore, din care laborator tehnologic 54 ore şi instruire practică 54 ore .


tehnică.


TemaNr. de ore alocate

Teorie Laborator tehnologic

Instruire practică

1. Precurăţirea orzului 3 12 12

2. Curăţirea orzului 2 18 6

3. Sortarea orzului 3 12 6

4. Exploatarea utilajelor 2 - 18

5. Importanţa separării prafului din aer 2 6 -

6. Instalaţii de curăţire a aerului 3 6 12

Total ore 15 54 54




30






Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două-trei metode, în funcţie de ce se


Exemplificăm prin tema „Precurăţirea şi curăţirea orzului” în care se urmăreşte

dobândirea cunoştinţelor teoretice necesare pentru identificarea scopurilor şi necesităţii

realizăriioperaţiilor, precum şi formarea deprinderilor de realizare practică a precurăţirii

şi curăţirii orzului.

In proiectarea temei profesorul elaborează şi foloseşte fişe de lucru, fişe de evaluare

şi autoevaluare, iar maistrul instructor va avea pentru fiecare elev fişe de documentare,

fişe de lucru şi fişe de observaţie.

Fişa de observaţie se poate completa pe parcursul unei perioade de timp(lună/

semestru / an şcolar) sau în momentul evaluării elevilor.

Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.

Fişă de observaţie

Nr.crt.

Sarcini de lucru Da Nu Observaţii

1. Identifică separatorul electromagnetic

2. Indepărtează impurităţile metalice din masa de orz

3. Identifică tararul aspirator

4. Separă impurităţile grosiere şi uşoare din masa de orz

5. Identifică triorul cilindric cu alveole

6. Elimină impurităţile rotunde din masa de orz

31

7. Respectă normele de protecţia muncii



Exemple:

TEMA: Precurăţirea şi curăţirea orzului1.Itemi obiectivi1.1 Cu alegere duală

Încercuiţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi F pentru răspuns fals: A F Prin operaţiile de precurăţire şi curăţire a orzului se urmăreşte îndepărtarea

impurităţilor mari şi mici de natură organică şi anorganică;A F Sortatorul magnetic separă impurităţile mici de natură organică;A F Prin operaţia de sortare se urmăreşte separarea boabelor de orz după mărime.

1.2 De asociere

Realizaţi corespondenţa prin săgeţi între tipul de impurităţi, din coloana A şi utilajele cu care se realizează separarea acestora, din coloana B.

A Bimpurităţi metalice tararul aspiratorimpurităţi grosiere şi fine triorulimpurităţi rotunde filtrul cu plăci

separatorul electromagnetic


Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare. Triorul cilindric cu alveole se foloseşte pentru:

a. precurăţirea orzuluib. curăţirea orzuluic. înmuierea orzuluid. încălzirea orzului


32


Indicaţi principiul care stă la baza eliminării impurităţilor rotunde din orz, cu ajutorul triorului. …………………………………………………………………………….

2.2 De completare

Completaţi spaţiul liber cu informaţia corectă:Separatorul electromagnetic este constituit dintr-un tambur………………, care se

roteşte în jurul unui ………………………. .


Imaginile alăturate reprezintă deservirea tararului-aspirator.

a. Enumeraţi tipurile de impurităţi

separate cu tararul-aspirator.

b. Denumiţi etapele deservirii tararului.

c.Indicaţi reperele poziţionate pe desen.

3.Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Descrieţi principiul de funcţionare al triorului cilindric cu alveole.




TARAR ASPIRATOR

33

Modulul V. PRACTICĂ COMASATĂ

I. Notă de prezentare

În conformitate cu Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004,

completat cu Programul Naţional de Dezvoltare 2004-2006, industria alimentară,

reprezintă o prioritate naţională.







Ţinând cont de acestea, la nivelul unu se pregătesc următoarele calificări:







calificări de nivelul unu..

Această programă este o programă cadru de instruire practică comasată pentru

calificarea lucrător în industria alimentară fermentativă.

34

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE

ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU

Error: Reference source not found

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruire practică comasată

Prin Instruirea practică comasată, se asigură elevilor formarea competenţelor

dezvoltate prin următoarele abilităţi cheie:

Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de

competenţă

Competenţe individuale Conţinuturi tematice







Clasa a X-a





35

8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă

- Surse de informare despre cerinţele locului de muncă în industria alimentară fermentativă. : pliante, broşuri, mass-media, publicaţii de specialitate, Internet.- Cerinţe ale locului de muncă în industria alimentară fermentativă.: program de lucru, regulament de odine interioară, activităţile desfăşurate la locul de muncă, instrucţiuni de utilizare a utilajelor din dotare.- Abilităţi necesare locului de muncă în industria alimentară fermentativă.: executare de operaţii simple, rutiniere sub supraveghere şi îndrumare, lucru în echipă, comunicare, igiena şi securitatea muncii.

8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă

-Programul de lucru: ora de începere, pauze, oră de terminare a programului de lucru, ore de lucru efectiv.- Sarcini de lucru în industria alimentară fermentativă.: operaţii şi procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare- Respectarea regulamentului de ordine interioară : drepturi, obligaţii, sancţiuni, recompense.

8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional

- Departamente ale organizaţiei: resurse umane, contabilitate producţie, manager, secretariat, marketing, salarizare.- Niveluri ierarhice: niveluri de calificare din sectorul de activitate unde se încadrează. - Poziţia proprie în cadrul ierarhiei: de colaborare cu membrii echipei, de comunicare activă cu superiorii.

8.4 Manifestă disponibilitate faţă de

- Atitudine pozitivă faţă de sarcinile de lucru din industria alimentară

36

sarcinile de lucru

fermentativă.: receptivitate la sarcină, receptivitate la lucrul în colectiv, flexibilitate. - Disponibilitate faţă de activităţi suplimentare în industria alimentară fermentativă.: program prelungit, sprijin în cadrul echipei, alte operaţii solicitate.- Semnalarea unor situaţii neprevăzute în industria alimentară fermentativă.: defecţiuni de utilaje sau echipamente, disfuncţionalităţi la locul de muncă.

9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă

- Cerinţele locului de muncă în industria alimentară fermentativă.: organizare şi distribuire de sarcini, igienă şi securitatea muncii, relaţii de muncă.- Compararea abilităţilor sociale şi tehnice dobândite, cu cerinţele locului de muncă în industria alimentară fermentativă.- Solicitarea instruirii suplimentare în industria alimentară fermentativă. în cazul sarcinilor modificate sau adăugate, a utilizării de echipamente şi utilaje noi.

9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită

- Cerinţe ale sarcinii primite: fişa postului, instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru operaţii simple din industria alimentară fermentativă, dispoziţii ale organizatorului de proces.- Acceptarea responsabilităţilor în cadrul echipei: de îndeplinire a sarcinii primite în cadrul echipei, relaţii de colaborare.- Încadrarea în cerinţe de timp şi de calitate: norme interne de îndeplinire a sarcinilor de lucru din industria alimentară fermentativă, sisteme de asigurare a calităţii.

37

9.3 Se instruieştecontinuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe

- Obţinerea de informaţii din industria alimentară fermentativă despre noutăţile de la locul de muncă din surse: informale (şefi, colegi de echipă), aviziere, mentor.- Selectarea informaţiilor privind necesitatea autoinstruirii: din observaţii şi recomandări ale grupului de lucru, din dispoziţii ale organizatorului de proces.- Decizii pentru îmbunătăţirea propriei performanţe: studiu individual, participare la programe de formare continuă, învăţare informală.

9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii

- Informaţii despre ocupaţiile posibile în industria alimentară fermentativă din surse de informare precum: COR, profiluri ocupaţionale, structura calificărilor, centre de formare, agenţii specializate.- Selectarea ofertelor de locuri de muncă în industria alimentară fermentativă conform pregătirii dobândite:din oferta agenţilor economici, aviziere, agenţii specializate.- Formularea opţiunilor profesionale apelând la consilierea individuală (asistenţă psihoprofesională).

38


Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou




▪ Unitatea de competenţă;

▪ Nivelul;

▪ Valoarea creditului;

▪ Competenţe;

▪ Criterii de performanţă;

▪ Condiţii de aplicabilitate;

▪ Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi

cunoştinţe generale din industria alimentară fermentativă care să le permită să

continue pregătirea la nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea

abilităţilor cheie în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în realizarea

tranziţiei de la şcoală la locul de muncă. Pentru aplicarea programei de instruire

practică comasată,

procesul instructiv-educativ trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie,

cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în industria alimentară

fermentativă.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode

în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie

alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţelor

specifice.

39

Metode ca demonstraţia, utilizarea fişelor de lucru, a atelierelor de lucru, jocul

de rol, proiectul individual sau în echipă au eficienţă maximă în procesul de învăţare. Prin

instruire practică comasată acestea permit dezvoltarea abilităţilor cheie, stimulează

gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie din

standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în industria alimentară

fermentativă.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al

evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea

sistematică a elevilor, investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una

din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă

liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care

trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare

introduse în standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în industria

alimentară fermentativă.

40

Exemplu:

Instruire practică comasată

Unitatea de competenţă : Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Modulul: Obţinerea vinului

Numele şi prenumele elevului:

Data:

Locul de evaluare: secţie producţie agent economic sau atelier şcoală

FIŞA DE OBSERVAŢIECompetenţa: Se încadrează în cerinţele locului de muncă

Nr.Crt.

Criteriul de performanţă

Condiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii

1. Respectarea timpului alocat programului de lucru

Respectă orele de începere şi de încheiere a programului de lucru în secţia de condiţionare a vinului

Fiecare operaţie trebuie executată de trei ori fără ajutor

Respectă timpul alocat pauzelor

Respectă timpul alocat lucrului efectiv în secţia de condiţionare a vinului.

2. Îndeplinirea sarcinii de lucru

Efectuează operaţia de pritocire sub supraveghere şi îndrumareEfectuează procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare

3. Respectarea regulamentului de ordine interioară

Identifică drepturile şi recompensele din regulamentul de ordine interioară în secţia de condiţionare a vinuluiIdentifică obligaţiile şi sancţiunile din regulamentul de ordine interioară în secţia de condiţionare a vinului

Recomandări:

Numele şi prenumele evaluatorului:Semnătura:

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.

41

Sugestii metodologice

În elaborarea curriculum-ului pentru instruirea practică comasată s-a pornit de la selectarea unităţilor de competenţă, a competenţelor individuale cărora li s-au adăugat apoi conţinuturile tematice. Competenţele individuale trebuie realizate indiferent de ordinea de abordare a conţinuturilor tematice.

Pentru efectuarea instruirii practice comasate sunt necesare 180 ore.

Pentru calificarea lucrător în industria alimentară fermentativă, propunem următoarea alocare orientativă a timpului pentru formarea competenţelor dezvoltate prin abilităţi cheie:

- instruire practică în unităţi de vinificaţie primară – 60 ore

- instruire practică în unităţi de obţinere a rachiurilor – 60 ore

- instruire practică în unităţi de obţinere a malţului – 60 ore

Prin practica comasată se va urmări cu preponderenţă formarea abilităţilor cheie

care vizează integrarea socio-profesională a elevilor.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute în programă

recomandăm utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

Observarea sistematică ( pe baza fişelor de observare)

Proiectul

Portofoliul

Autoevaluarea ( pe baza fişelor de autoevaluare)

42

DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARA NIVELUL 1

CLASA a X-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU PREGĂTIREA DE BAZĂNr. săpt Modulul 1 – Obţinerea vinului Modulul 2 – Rachiuri naturale Modulul 3 - Pregătirea orzului

pentru malţificare C.D.L Practică

ComasatăTeorie Lab. Teh I.Practică Teorie Lab. Teh I.Practică Teorie Lab. Teh I. Practică Lab. Teh

SE

ME

ST

RU

L I

1.

Se

deru

leaz

ă pe

tot p

arcu

rsul

anul

ui c

u 6

ore/

2 s

aptă

mân

i

Se

deru

leaz

ă pe

tot p

arcu

rsul

anul

ui c

u 6

ore/

2 s

aptă

mân

i

Se

deru

leaz

ă pe

12

săpt

ămân

i

cu

6 or

e/ 2

sap

tăm

âni

Se

deru

leaz

ă pe

12

săpt

ămân

i

cu

6 or

e/ 2

sap

tăm

âni

Practica comasată se poate desfăşura pe durata întregului an şcolar în atelierul şcoală sau la agentul economic

2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

SE

ME

ST

RU

L I

I

15.

Se

deru

leaz

ă pe

tot p

arcu

rsul

anu

lui c

u 6

ore/

2 s

aptă

mân

i

Se

deru

leaz

ă pe

tot p

arcu

rsul

anu

lui c

u 6

ore/

2 s

aptă

mân

i

Se

deru

leaz

ă pe

18

săpt

ămân

i

cu

6 or

e/ 2

sap

tăm

âni

Se

deru

leaz

ă pe

18

săpt

ămân

i

cu

6 o

re/ 2

sap

tăm

âni

De preferinţă între S31-S36

16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.35.36.

43

lucrator in industria alimentara fermentativa

Documents