lucrare de licenta psihiatrie asistenta medicala

Download LUCRARE de LICENTA Psihiatrie Asistenta Medicala

Post on 07-Jul-2018

571 views

Category:

Documents

22 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 8/18/2019 LUCRARE de LICENTA Psihiatrie Asistenta Medicala

    1/84

    LUCRARE DE LICENTA Psihiatrie Asistenta Medicala - DEPRESIA LA ALCOOLICI EVALUARE PSIHOPATOLOGICA

    Universitatea de Vest "Vasile Goldis" din Arad

    Facultatea de Medicina Generala, Farmacie si Medicina Dentara

    Specializarea Asistenta Medicala

    Catedra de Psihiatrie

    LUC A ! D! L C!#$A D!P !S A LA ALC%%L C

    !VALUA ! PS &%PA$%L%G CA

    Introducere

    In ultimele decenii, conform datelor statistice, s-a concluzionat ca alcoolismul cu formele sale clinice precum si cu complicatiile sale medicale, neurologice si psihiatrice constituie o

    problema prioritara de sanatate publica.

    O sinteza a acestor date motiveaza pe deplin aprecierea mentionata mai sus. Studiile efectuate in tarile europene si in Statele Unite ale Americii au aratat implicatiile medicale si sociale ale consumului abuziv de alcool.

    1. Aproximativ !-"#$ din internarile anuale din spitalele de psihiatrie au drept cauza alcoolismul.

    . Alcoolismul ocupa unul din primele locuri in solicitarile de asistenta psihiatrica.

    ". Aproximativ o treime din cazurile de suicid sunt alcoolici.

    %. Aproximativ &umatate dintre decesele survenite accidental 'accidente de circulatie, de munca( sunt legate de consumul de alcool.

    !. Aproximativ &umatate dintre omucideri si alte comportamente delicvente 'violuri, abuzuri sexuale( sunt legate de consumul de alcool.

  • 8/18/2019 LUCRARE de LICENTA Psihiatrie Asistenta Medicala

    2/84

    6. In ultimii ani s-a inregistrat o crestere semnifcativa a consumului de alcool in majoritatea tarilor.

    Asocierea dependentei de substante psihoactive si in particular a alcoolismului cu alte afectiuni psihiatrice a fost remarcata de mai multe decenii. Un studiu efectuat in spitale de

    psihiatrie din USA a evaluat ca intre %#$ si )!$ din pacientii diagnosticati cu diverse tulburari

    mentale prezinta si consum abuziv de alcool sau alte substante psihoactive, fapt care complicaabordarea terapeutica si prognosticul afectiunii mentale. Alcohol, *rug Abuse, and +ental ealth Administration a estimat ca mai mult de !#$ din 1,! - milioane de americani

    diagnosticati cu boli mentale grave prezinta si un consum abuziv de alcool sau substante ilicite. Aceleasi rezultate au fost evidentiate si de alte studii.

    elatiile dintre alcoolism si depresie sunt de o complexitate particulara, nuantatele raporturi ale acestor conditii situindu-se pe o pozitie singulara in psihopatologia clinica. . /. Archambault afirma ca 0depresia si alcoolismul interactioneaza si se intaresc reciproc0, asertiune sintetica care se impune insa analizei clinice, analiza necesara in vederea unei corecte abordari terapeutice.

    /ercetari fundamentate stiintific au demonstrat existenta unei relatii multidimensionale intre cele doua entitati nosologice, relatie care include aspecte genetice, biochimice si

    psihologice - factori ce tin de personalitate. Astfel, atat in cazul consumului cronic abuziv de alcool cat si in depresie s-au determinat modificari in parte similare ale unor neurotransmitatori serotonina, noradrenalina si dopamina. 2e de alta parte, desi nu s-a putut stabili un tip de

    personalitate specific nici in cazul alcoolismului si nici al depresiei, numerosi autori au precizat ca pentru fiecare dintre aceste afectiuni exista anumite trasaturi de personalitate cu valoare cel

    putin predispozanta. Analiza acestora a relevat ca o parte dintre ele sunt comune.

    In plus, printre cauzele enumerate in etiologia fiecareia dintre aceste doua afectiuni se

    numara si evenimentele de viata. /ercetarile referitoare la etiologia tulburarilor afective audemonstrat un exces de evenimente de viata in lunile premergatoare debutului unui episod depresiv, fie el de intensitate nevrotica, fie psihotica. *e asemenea, s-a constatat ca riscul de a dezvolta un episod depresiv este de 3 ori mai mare in cele 3 luni de dupa trairea unor evenimente de viata cu marcat caracter de periculozitate si amenintare. 2rintre cauzele comportamentului adictiv sunt mentionate situatiile psihotraumatizante traite in copilarie sau la varsta adulta, iar faptul ca familia dezorganizata sau disfunctionala favorizeaza recurgerea precoce la consumul abuziv de alcool este o realitate evidenta.

    4u in ultimul rand, anxietatea ca stare psihopatologica se regaseste asociata atat alcoolismului cat si depresiei. In alcoolism anxietatea poate sa apara atat in postura de cauza - determinand consumul abuziv de alcool ca urmare a efectului anxiolitic binecunoscut al alcoolului - cat si de efect - exemplul cel mai caracteristic il constituie anxietatea din starile de sevra&. 2e de alta parte, anxietatea - expresie a hipertimiei negative - se regaseste frecvent in unele stari depresive5 termenul de mult consacrat de depresie anxioasa este inca larg utilizat, in ciuda faptului ca el nu mai apare ca atare in taxonomiile actuale.

  • 8/18/2019 LUCRARE de LICENTA Psihiatrie Asistenta Medicala

    3/84

    PARTEA I - Partea generala

    I. ALCOOLISMUL '(' De)initie, terminolo*ie'

    Termenul de alcoolism cronic, desi inca frecvent utilizat atat in

    practica cat si in literatura de specialitate, este de mai multi anicriticat ca ind ambiguu si inadecvat. Din aceste motive el nu mai apare in nici una din taxonomiile actuale (ICD-1 sau D!" I#$.

    In clasi carea internationala a bolilor (ICD-1 $ apar doi termeni care se refera la consumul abuziv de alcool sau alte substante psi%oactive& utilizarea nociva si sindromul de dependenta (' , )*$.

    Utilizarea nociva este definita ca un pattern de consum al unei substante psihoactive ce afecteaza sanatatea, fie la nivel somatic, fie la nivel mental. /erinta diagnostica este ca actualul consum sa fie cauza potentiala de alterare a sanatatii mentale si6sau somatice a pacientului.

    +odalitatile nocive de utilizare sunt deseori criticate de ceilalti si sunt frecvent asociate cudiverse consecinte sociale negative. /u toate acestea, faptul ca modul de utilizare a unei anumite substante este privit dezaprobator de o alta persoana sau de cadrul cultural al subiectului, sau existenta unor consecinte sociale negative 'cum ar fi arestul sau conflictele maritale(, nu constituie prin ele insele o dovada a utilizarii nocive. *e asemenea, intoxicatia acuta sau 0mahmureala0 dupa o intoxicatie acuta nu sunt ele insele o dovada suficienta a afectarii sanatatii

    pentru a evalua caracterul de utilizare nociva a substantelor. 7ermenul 'diagnosticul( de 0Utilizare nociva0 nu trebuie folosit daca exista o afectiune psihica secundara consumului abuziv de alcool clasificata in alta parte

    - Sindrom de dependenta

    - 7ulburare psihotica acuta si tranzitorie 'de exemplu 7. p. predominant halucinatorie inclusiv halucinoza alcoolica, 7. p. schizofrenia-li8e, 7. p. predominant cu simptome afective, etc.(

    - Sindrom amnestic '9orsa8ov(

  • 8/18/2019 LUCRARE de LICENTA Psihiatrie Asistenta Medicala

    4/84

    7ulburare psihotica reziduala sau cu debut tardiv 'de exemplu :lashbac8-uri - rememorari paroxistice, 7ulburari de personalitate sau comportament, 7ulburare afectiva reziduala, *ementa, etc.(

    7abelul de mai &os reprezinta succint cele mai frecvente afectari somatice secundare

    abuzului de alcool ' ;(

    Sistemul nervos +central si peri)eric

    - 2olineuropatie

    -

  • 8/18/2019 LUCRARE de LICENTA Psihiatrie Asistenta Medicala

    5/84

    - Osteomalacie

    Sistemul hematopoietic - Anemie macrocitara

    - 7rombocitopenie

    - @eucopenie

    Sistemul endocrin - Sindrom pseudo-/ushing

    - ipofunctie testiculara cu nivel normal de gonadotropi

    Meta-olism - iperuricemie 'guta(

    - iperlipemie

    - ipoglicemie

    Sindromul de dependenta

    Sindromul de dependenta reprezinta un grup de fenomene fiziologice, comportamentale

    si cognitive in care utilizarea unei substante devine o prioritate pentru individ in comparatie cu alte comportamente care erau inainte mai mult valorizate. O caracteristica descriptiva centrala a sindromului de dependenta este dorinta - deseori irezistibila - de a consuma o substanta.

  • 8/18/2019 LUCRARE de LICENTA Psihiatrie Asistenta Medicala

    6/84

    d.

  • 8/18/2019 LUCRARE de LICENTA Psihiatrie Asistenta Medicala

    7/84

    $. &paritia simptomelor de sevraj in conditiile reducerii do elor administrate sau intreruperii consumului;

    i. 'olosirea substantei pentru a reduce sau preveni simptomele de sevraj.

    n termen "recvent utili at atat in practica cat si in literatura este cel de adictie . &cest termen descrie persoane caracteri ate printr-o preocupare excesiva pentru procurarea si consumul unei substante psi$oactive si o tendinta crescuta de a recadea dupa reali area abstinentei, fe ele dependente sau nu de aceasta substanta. Caracteristica centrala a acestor persoane se re"era la o perturbare semnifcativa a comportamentului legat de consum ( *).

    In +area ritanie s-a propus pentru practica generala utili area unei terminologii specifce care pune accentul pe problemele de sanatate cau ate de consumul abu iv de alcool. !e langa termenul de

    Sindrom de dependenta la alcool defnit printr-un ansamblu de caracterisitici partial superpo abile cu cele din IC%- / si %S+ I0, s-au mai propus urmatoarele categorii#

    - problem drin1er - persoane care pre inta o a"ectare secundara consumului de alcool pe plan f ic, psi$ic sau social. Cea mai mare parte dintre acestia nu sunt dependenti la alcool.

    - $eav2 drin1er - pers