lucrare de licenȚĂ

Upload: florin-jipa

Post on 30-Oct-2015

160 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Optimizare tehnologie de fabricatie corp lagar

TRANSCRIPT

LUCRARE DE LICEN

LUCRARE DE LICEN

STUDIU TEHNICO ECONOMIC DE OPTIMIZARE A FLUXULUI TEHNOLOGIC N CAZUL PRODUCIEI REPERULUI CORP LAGR PENTRU SERIE MEDIE I MARE DE PRODUSE

CUPRINS

CAPITOLUL I

1.Stadiul actual al tehnologiei de fabricaie a reperului tip lagt

1.1. Definiie i clasificare lagr, rol funcional (schi lagr + foto) + clasificare

1.2. Stadiul actual al tehnologiei de fabricaie

1.3. Concluzii (total 1. 10-12 pag)

2. Obiective

3. Optimizarea fluxului tehnologic de fabricare a reperului tip corp lagar n serie medie i mare

3.1. Date de intrare

3.2. Descriere elemente constructive si de exploatare

3.3. Dimensionare i verificare

3.3.1. Calculul rulmenilor

3.3.2. Calculul fortei centrifuge

3.3.3.

3.4. Materiale necesare constructiei reperului

3.5. Tehnologie de executie

3.5.1. Fisa film (normare)

3.5.2. CNC

3.5.3. Manipulator robot scara

3.5.4. Dimensionarea procesului tehnologic

3.5.5. CAM pentru lagare

3.5.6. Optimizarea efectiva (adaosuri, normare, regimuri)

3.6. Concluzii

4. Partea economica

5. N.T.S.M.

6. Concluzii finale

Capitolul I. Generalitati.

1.1. Introducere Lagrele sunt organe de maini complexe care asigur rezemarea osiilor i arborilor astfel nct acetia se pot roti continuu sau alternant. n timpul funcionrii, lagrul trebuie s asigure, n principal, rezistena mecanic i rigiditatea necesar pentru a putea prealua reaciunea determinat de sarcinile cu care sunt ncrcate osiile i arborii. Datorit micrii relative dintre elementele componente ale lagrului apare frecarea, respectiv nclzirea, motiv pentru care lagrul trebuie s asigure, n aceeai msur, i rezistena termic.

Lagrele pot fi clasificate dup urmtoarele criterii: a. dup felul micrii relative (fig. 1.1): - lagare cu alunecare;

- lagare cu rostogolire sau rulmenti;

- lagare hibride sau compuse.

Fig. 1.1 Lagr cu alunecare (a), lagr cu rostogolire sau rulment (b) i lagr hibrid sau compus (c)

a) b) c)

Fig.1.1.1. Lagre cu alunecare(a) Lagre cu rosto-golire sau rulmeni(b) Lagre hibride sau compuse (cu role ceramice)(c)

b) dup direcia reaciunii preluate: - lagre radiale;

- lagre axiale;

- lagre combinate (radial-axiale sau axial-radiale). a) b) c)

Fig.1.1.2. Lagr radial (a);Lagr axial (b); Lagre combinate (radial-axiale sau axial-radiale)(c).

c) dup regimul de frecare: lagre cu frecare uscat i limit, lagre cu frecare mixt, lagre cu frecare fluid. Lagrele cu frecare fluid, larg utilizate n construcia de maini, se pot subcla-sifica, n funcie de modul n care se realizeaz filmul de fluid, corelat cu natura lubri-fiantului utilizat, n: lagre hidrodinamice i gazodinamice (lagrele cu alunecare), lagre cu ungere elastohidrodinamic (rulmeni i unele lagre cu alunecare cu cuzinei din material plastic), lagre hidrostatice i gazostatice, lagre cu ungere hibrid.1. Tribologa.

Tribologia reprezint un domeniu de studiu interdisciplinar, care se ocup cu problemele complexe de frecare, uzare, ungere. Denumirea acestei tiine multidisciplinare provine de la cuvntul grecesc tribos (care nseamn frecare). Abordarea problemelor din acest domeniu implic cunotine de teoria elastici-tii i plasticitii, mecanica fluidelor, termodinamic, metalurgie, chimie etc. Acest domeniu a cptat o dezvoltare din ce n ce mai mare n ultimele 3-4 decenii. Frecarea este fora de rezisten tangenial, care apare la contactul direct sau indirect (prin intermediul unui film portant), sub sarcin, a dou corpuri, atunci cnd ntre acestea exist micare relativ sau tendin de micare relativ.

Tipurile de frecare ntlnite se pot clasifica dup urmtoarele criterii:

a) Dup starea de micare

Frecarea static (de repaos);

Frecarea cinetic (de micare).

b) Dup felul micrii relative a elementelor cuplei cinematice: Frecarea de alunecare;

Frecarea de rostogolire;

Frecarea combinat (de alunecare i rostogolire).

c) Dup modul n care se realizeaz contactul dintre cele dou elemente ale cuplei cinematice (dup regimul de ungere):

Frecarea uscat;

Frecarea la limit;

Frecarea fluid;

Frecarea mixt.

In raport cu natura frecrii, lagrele i ghidajele de translaie pot fi:

Prin alunecare;

Prin rostogolire.1.2.1. Lagarele de alunecare

Din punct de vedere al direciei sarcinii principale fa de axa de rotaie, lagrele se clasific n radiale i axiale. Deoarece n execuia practic rereori exist o direcie unic a sarcinii, de regul, este necesar s se asigure posibilitatea prelurii forelor dup ambele direcii. Sprijinirea se poate executa la capetele arborelui unilateral sau bilateral prin fusuri frontale sau pe corpul arborelui prin fusuri intermediare.

Din categoria elementelor de sprijinire mai fac parte lagrele i ghidajele cu elemente elastice, i n ultimul timp, cele cu band. Pentru ncrcri mici se mai folosesc lagrele cu mercur i lagrele magnetice i electrostatice.

La lagrele de alunecare, fusul arborelui sau al axului se sprijin direct pe suprafaa interioar, fix, a lagarului, astfel nct ntre fus i lagr ia natere o frecare de alunecare, de unde provine i numele acestui tip de lagar. Pentru reducerea coeficientului de frecare, suprafetele aflate n contact ale celor dou organe de maini sunt unse, astfel nct ntre fus i lagr se formeaz un strat elastic de lubrifiant, care slabeste n acelai timp i ocurile care se transmit de la arbore la cadrul sau ram de fundaie a mainii.

a) Lagrele de alunecare radiale se caracterizeaz prin faptul c fora principal care lucreaz asupra lor este perpendicular pe axa geometric a arborelui sau axului.

Lagrele cele mai simple de acest tip se prezint sub forma unei guri, executate dup diametrul fusului arborelui, fie direct n cadrul sau n batiul mainii, fie n flane de font, care se fixeaz de corpul mainii, cu suruburi cu piuli sau cu prezoane.

Pentru diminuarea forelor de frecare, gaura din lagar se execut uneori cu un diametru mai mare dect cel al fusului arborelui, n interiorul acesteia introducndu-se o buc metalic, numit cuzinet, ce poate fi realizat din bronz, font sau din alte materiale, avnd diametrul interior prelucrat dup diamerul fusului.

n figura 1.2.1.1. este exemplificat un lagr executat direct n corpul mainii, iar n figura 1.2.1.2. este reprezentat un lagr cu flan. a) b)

Fig.1.2.1.1. Lagar simplu de troliu de mn (a); Lagar simplu cu flan (b)

Grosimea a bucei metalice care formeaz cuzinetul pentru acest tip de lagr se ia:

(0,05.0,07)d1, 1.1

unde d1 reprezint diametrul fusului.

Lagrele fr cuzinet i cele cu cuzinet constituit dintr-o buc metalic prezint urmtorul dezavantaj: dup un timp oarecare de funcionare, cnd, n urma uzurii, gaura din lagar devine oval i maina nu mai funcioneaz normal din cauza jocului prea mare dintre fus i lagr, cuzinetul (sau lagarul nsui, n cazul cnd nu exist cuzinet) trebuie nlocuit cu unul nou. Aceste lagarele nu se folosesc n general dect la mainile acionate manual i care au o turaie mic, n acest caz, uzura lagarelor este foarte mic i nu se cere o precizie mare de funcionare.

Pentru mainile industriale sunt folosite lagarele cu capac figura 1.2.1.3., compuse de obicei din corpul 1, capacul 2, cuzinetul 3, suruburile de strangerea capacului 4.

Fig.1.2.1.3. Lagar cu capac

Uleiul de ungere este introdus prin capac i prin partea superioar a cuzinetului n care sunt prelucrate canale de ungere pentru distribuirea uniform a uleiului pe toat lungimea fusului. Suprafaa parii inferioare a cuzinetului pe care fusul arborelui apas nu prezint canale de ungere, deoarece acestea ar contribui la scurgerea uleiului, micorndu-se astfel sarcina pe care poate s o suporte lagarul.

Aa cum rezult din figura, suprafaa de asamblare dintre capacul i corpul lagarului are o astfel de form, nct, n timpul funcionrii, aceste dou pri ale lagrului nu se pot mica lateral una fa de alta i, astfel, uruburile de strngere nu sunt solicitate la forfecare.

n cazul cnd lagarele cu capac se execut fr cuzinet (arbori cu importan scazut), raportul dintre lungimea fusului l i diametrul sau d se iau:

n cazul n care lagarul este prevzut cu cuzinet seciunea din dou pri, se ia:

Lagrele cu capac descrise anterior, avnd cuzinetul fix pot fi folosite numai n cazul cnd lungimea fusului nu este prea mare, deoarece n caz contrar, din cauza ncovoierii arborelui, fusul captnd o poziie oblic n lagr, marginile cuzinetului se uzeaz foarte repede. Din aceast cauz, cnd valoarea raportului trebuie s fie mai mare dect 1,5...1,75, se folosete un alt tip de lagr, i anume lagrul cu cuzinet oscilant. Acest tip delagar este reprezentat n figura 1.2.1.3.

Fig.1.2.1.3. Lagar oscilant.

Cuzinetul 1 are, la acest tip de lagar, posibilitatea de a se nclina cu un anumit unghi, datorit faptului c este strns n corpul lagrului 2 pe suprafeele de contact sferice.

Acest tip de lagr se folosete de obicei la arborii de transmisie cu turaie nalt i cu mas mare. Uleiul de ungere se toarn n carcasa lagrului, unde este ridicat de inelul de ungere, care sta liber pe arbore i ajungnd n partea superioar a fusului se distribuie pe suprafaa acestuia. n partea inferioar a carcasei lagarului sunt gurile, acoperite cu dopuri filetate, pentru scurgerea uleiului murder.

Cuzineii oscilani la care raportul este mai mare dect 2,5 se execut fr partea superioar, un astfel de cuzinet, folosit pentru arbori cu d= (25...110) mm i cu raportul fiind reprezentat n figura .....(723)

Fig.1.1.2. Cuzinet cu rotula

Astfel de lagre cu cuzinei formai din dou pri, la arborii mainilor de for se ntlnesc, uneori i lagre cu cuzinei formai din trei sau patru pri. n figura ..(724) este reprezentat un astfel de lagr avnd cuzinetul format din patru pri: o parte superioar, 1, o parte inferioar, 2, i dou prti laterale, 3 i 4.

Fig.1.1.2. Lagar cu cuzinet din patru parti

La acest lagar, jocul dintre fus i cuzinet se poate regla, att n direcie vertical, cu ajutorul suruburilor capacului 5, ct i lateral cu ajutorul urubului 6.

Un alt sistem de nlturare a jocului dintre fus i cuzinet este folosit la mainile-unelte, n special la strunguri i la mainile de frezat unde se folosesc foarte des lagre de tipul celui reprezentat n figura(725)

La aceste lagare, fusul arborelul 1 si gaura din cuzinetul 2 au forma conica. Pozitia cuzinetului in corpul masinii 5 este fixate cu ajutorul piulitelor 3 si 4 care se insurubeaza pe cele doua capete ale cuzinetului. Cand dupa un timp oarecare de functionare, jocul dintre fus si cuzinet devine prea mare, se desurubeaza putin piulita 4 si se strange piulita 3. Cuzinetul, fiind impiedicat sa se roteasca de catre un stift, este fortat astfel sa se miste spre dreapta pana cand jocul isi recapata valoarea normala.

O categorie aparte de lagare o constituie lagarele in care se rotesc osiile vehiculelor si care se caracterizeaza prin faptul ca sarcina (impingerea fusului) este directionata numai in sus.

Acest tip de lagar, folosit la vagoanele de cale ferata, este reprezentat in figura (726)

Fig.1.1.2. Lagar cu cuzinet din patru parti

In cutia de unsoare 1, turnata din fonta, se afla cuzinetul 2 care este aplicat pe fusul osiei numai la partea superioara. Pentru potrivirea cuzinetului este folosite piesa 3. ungerea se face cu ajutorul pernitei de ungere, 4 compusa dintr-o placa metalica cu o perie de lana si presata cu arcuri elicoidale pe partea inferioara a fusului. Uleiul se ridica la perinita prin fitilurile de ungere care ajung pana in fundul cutiei. Introducerea uleiului in cutie se face prin ridicarea capacului 5, iar garniture de pasla 6 impiedica prelingerea uleiului inafara cutiei.

b) Lagarele de alunecare axiala (crapodinele).

In functie de pozitia pivotului arborelui sau al axului, lagarele axiale numite si crapodine pot fi verticale sau orizontale. Deasemenea, ele se pot afla la capatul de sus, la cel de joss au la mijlocul arborelui respective.

Una dintre cele mai simple crapodine este reprezentata in figura . 727

Fig.1.1.2. Lagar cu cuzinet din patru parti

Pivotul arborelui1 se roteste in bucsa 2 (care joaca rol de cuzinet, preluand si sarcini radiale) si se sprijina pe placa de alunecare 3, prin intermediul careia se transmit fortele axiale la corpul masinii 4.

Crapodina din figura 728 este o crapodina mai avansata, la acest lagar spre deosebire de primul, placa de alunecare 1, executata din bronz, bine slefuita, are fata interioara sferica pentru a se putea inclina cu un anumitunghi, relative mic, urmarind micile inclinari de montaj sau de functionare ale pivotului, sarcina axiala reprezentandu-se astfel uniform pe toata suprafata placii. Deasemenea datorita uzurii mai mari la lagarele axiale decat la cele radiale (pentru ca ungerea are loc in conditii mai grele), in capatul pivotului este introdus un tampon cu coada conica 2, care, dupa ce se uzeaza in urma frecarilor produse intre el si placa de alunecare 1, poate fi schimbat.

Lagare de alunecare radial-axiale. Atunci cand asupra arborelui lucreaza forte radiale

si forte axiale in ambele sensuri se folosesc, uneori, lagare axiale cu caneluri care se poat afla si la mijlocul arborelui respectv.

Lagarele sunt alcatuite dintr-un inel exterior 2, un inel interior 4 si sabotii 3 care se afla intre cele doua inele. Sabotii 3 se sprijina pe opritoarele 1 de pe inelul interior, care este fixat pe fusul arborelui si se rotesc impreuna cu acesta fata de inelul exterior, fixat in corpul masinii. Avantajul acestor lagare consta in faptul ca intre saboti si inelul exterior se formeaza o perna de lubrifiant in forma de pana, a carei inclinatie se stabileste de la sinein functie de turatia arborelui si de valoarea sarcinii radiale, astfel incat conditiile de functionare sunt cele mai bune.

In cazul cand arboreal este supus la sarcini axiale, se folosesc lagare axiale construite dupa acelasi principiu. In figura .7.31 este reprezentat un astfel de lagar axial cu saboti 3 folosit la o turbine hidraulica.

Rezultatele obtinute cu lagarele cu saboti sunt mult mai bune decat cele obtinute cu lagare obisnuite. Dezavantajul acestora consta insa in executia si in asamblarea lor complicate si prin urmare in pretul lor ridicat fata de celelalte lagare.

Partea cea mai importanta a unui lagar de alunecare o constituie cuzinetul, deoarece el vine in contact direct cu fusul arborelui in miscare de rotatie. De aceea la alegerea materialului folosit pentru cuzineti trebuie sa se tina seama, pe langa pretul lui de cost si de multe alte considerente, ca: reistenta la oboseala, rezistenta la presiune specifica, plasticitatea, rezistenta la uzura, rezistenta la coroziune, conductibilitatea termica, etc.. Din aceste considerente la confectionarea cuzinetilor se folosesc diferite materiale, fiecare dintre ele fiind cel mai potrivit pentru anumite conditii date. Materialele folosite sunt urmatoarele:

fonta, pentru lagarele cu presiune specifica mica;

bronz, pentru lagarele cu sarcina mai mare si cu diametrul fusului d1100 mm;

fonta incarcata cu compozitie pentru lagare, pentru arborii de transmisie si pentru arborii motoarelor cu d1= (100150) mm;

otel incarcat cu compozitie pentru lagare, pentru arborii cu d>200 mm, in special in cazul sarcinilor cu socuri.

In cazul cuzinetilor incacati cu compozitie pentru lagare, in corpul cuzinetului se fac adancituri speciale pentru legarea materialului de incarcare cu corpul cuzinetului.

In figura..7.32 sunt reprezentate diferite forme ale adanciturilor din corpul cuzinetului (fig 7.32 1-10) pentru cuzinetii din otel si fonta; fig 7.32 11 si 12 pentru cuzineti de bronz; fig 7,32 13 pentru cuzineti de fonta.

Grosimieastratului de compozitie se alege dupa date constructive si anume 0,5-5mm pentru cuzineti de bronz. Valorile mai mici se folosesc pentru arbori cu diametre mici (d50 mm), iar valorile mai mari, pentru arbori de diametre mari.

Pentru executarea se mai folosesc si anumite materiale speciale, cum ar fi:

Materiale metaloceramice,obtinute prin presarea si incalzirea unui amestec de pulbere de bronz sau de fier cu pulbere de grafit. Materialul astfel obtinut prezinta o structura poroasa care se umple cu ulei ce iese din acestia in timpul functionarii si asigura ungerea arborelui.

Mase plastice, executate din:

lemn imbibat cu lac de bachelita sau glucoza si supus la presare la peste 300-400 kg/cm2 si

temperaturi de 140o-180o C (lignofolul si lignosolul);

tesaturi de celofibra sau bumbac cu o masa plastica, supuse la incalzire si presiune inalta rezultand materiale precum textolitul.

Ungerea la aceste lagare chiar si cu apa, cuzinetii executati din astfel de materiale, in special textolitul, prezinta proprietati elastice ridicate si, deaceea, pot fi folositi si in cazul sarcinilor cu socuri (ex. laminoare);

Cauciucul moale vulcanizat. Aceste lagare, datorita elasticitatii cauciucului lucreaza bine in cazul arborilor supusi la vibratii sau avand mase neechilibrate, ungerea in acest caz realizandu-se numai cu apa. Acest tip de cuzineti se folosesc in deosebi la pompe centrifuge, turbine hidraulice dar si la alte tipuri de masini si aparate ce lucreaza in medii cu umiditate ridicata sau in apa.

1.2.2. Lagare prin rostogolire

In lagarele prin rostogolire, miscarea relative dintre elemente este facilitate de asezarea unor corpuri de rulare (bile, role conice sau role butoias) intre cele doua suprafete. Inlocuirea frecarii de alunecare cu frecare de rostogolire atrage dupa sine o serie de avantaje, dintre care se pot mentiona: pierderile reduse prin frecare, atat la punerea in miscare, cat si in timpul acesteia, capacitate mare de ncercare, precizie mare in pozitionare si miscare. Din dezavantajele oferite de acest tip de lagar trebuie mentionate: constructia complexa, bagaritul mare, zgomotul de functionare la turatii mari si durata de functionare limitat.

Atunci cand lagarul prin rostogolire este realizat prin ca un ansamblu independent, constructia este numita rulment.

Rulmentul este compus din doua sau mai multe inele in care sunt prelucrate cai de rulare, corpurile de rulare (role sau bile) si colivia, aceasta distribuind uniform corpurile de rulare pe circumferinta cailor de rulare, indeplinind deasemenea functia de separator impiedicand atincerea corpurilor de rulare ntre ele evitand astfel frecarile de alunecare suplimentare.

Fig.1.1.2. Lagar de rostogolire

Corpurile si caile de rulare sunt supuse la solicitari de compresiune, care atinge valori considerabile datorita suprafetei reduse de contact (theoretic punctiforme sau liniare). Prin urmare materialele folosite la realizarea rulmentilor trebuie sa aiba capacitatea de a rezista la tensiuni ridicate de contact, variabile in timp, precum si tensiuni suplimentare care apar in inele, daca acestea sunt montate cu ajutaje cu strangere, ele mai trebuie sa reziste si fortelor de frecare care apar in timpul functionarii rulmentului. Prin urmare matreialele folosite prebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici: rezistenta mecanica mare, tenacitate si duritate mare, rezistenta buna la uzura.

Materialele optime pentru aceste conditii de functionare s-au dovedit a fi otelurile aliate cu crom si otelurile de cementare, compozitia chimica a doua oteluri RUL 1 si RUL 2este stabilita prin STAS 1456-67. in urma tratamentelor termice duriatea acestor tipuri de oteluri ajunge la 60-65 HRC. Rezultate bune in utilizare a demonstrate si aliajul de bronz cu beriliu, care in urma tratementului termic de durificare poate atinge 45 HRC. Pentru aplicatiile speciale, mai ales in cazul rulmentilor cu dimensiuni reduse, pot fi folosite aliaje speciale pe baza de wolfram, precum si pietre dure precum safir-rubin, atat pentru realizarea bilelor, cat si pentru caile de rulare. O alta inovatie o prezinta incercarea realizarii bilelor din mase plastice sau materiale piroceramice. Bilele din mase plastice (Teflon si poliamide) prezinta dezavantajul instabilitatii dimensionale avand o precizie de functionare si o capacitate de ncercare mica comparative cu rulmentii din oteluri.bileledin materiale piroceramice, au o duritate mai mare dar si o masa mai redusa decat a bilelor din otel, astfel perderile generate de fortele de frecare sunt mult reduse fata be elementele din otel. Rezultate bune in functionare au obtinut bilele din otel invelite intr-un strat subtire de cativa micrometri de mase plastice (teflon, poliamide).

Colivia rulmentului un are rol direct in transmiterea sarcinii, ea este insa supusa actiunii diferitelor forte, in primul rand fortelor centrifuge, ce pot deveni foarte mari la viteze de functionare ridicate. Coliviile se executa din tabla de otel sau alama prin stantare-presare sau masiv, din alama, mase plastice (textolit, nailon) si materiale sintetizate.

1.2.2.1.Clasificarea rulmentilor.

Rulmenti standardizati.

Pentru simplificarea utilizarii si aprovizionarii s-a stability utilizarea unui numar limitat de executii tipo-dimensionale. Astfel s-a ajuns la standardizarea constructiilor si dimensiunilor tipurilor de rulmenti utilizate, aceasta reglementare fiind facuta prin implementarea normelor ISO si adaptate in statul nostrum prin STAS.

Clasificarea rulmentilor standardizati se poate face dupa mai multe criterii.

Astfel dupa directia de actionare a sarcinii sunt conturate urmatoarele grupe:

rulmenti radiali;

rulmenti radial-axiali

rulmenti axiali.

Clasificarea este conventionala deoarece majoritatea rulmentilor din grupa celor radiali pot prelua si sarcini axiale reduse, iar cei axiali pot deasemenea prelua sarcini radiale reduse.

In cadrul fiecareia din aceste grupe, diferite tipuri constructive sunt caracterizate de forma corpurilor de rulare (bile, role cilindrice, ace, role conice, role butoias), de forma cailor de rulare si de numarul randurilor corpurilor de rulare.

Dupa precizia de executie, ce are influenta in precizia de functionare, ce corespunde necesitatilor de utilizare sunt stabilite un mumar de patru clase de precizie P0, P6, P5, P4 (STAS 4207-70) tolerantele cele mai stranse cele aleclasei P4.

Numarul mare al caracteristicilor constructive si dimensionale care trebuie indicate pentru identificarea unui rulment au impus necesitatea implementarii simbolizarii prin coduri. Dimensiunile rulmentilor au fost sistematizate in serii de diameter (notate cu una din cifrele 8, 9, 0, 1, 2, 3, 4) si serii de latimi (notate cu una din cifrele 1, 2, 3,4, 5, 6). Prin definitie rulmentii din aceeasi serie de diameter care au acelasi diametru interior vor avea si acelasi diametru exterior. Combinatiile seriilor de diameter si de latimi dau nastere seriilor de dimensiuni. Sistematica stabilirii seriilor de dimensiuni este ilustrata graficin figura 3.1.

Simbolul unui rulmet cuprinde: simbolul seriei de rulment si simbolul alezajului. Simbolurile seriilor de rulmenti sunt formate din: simbolul tipului de rulment (o cifra sau una sau mai multe litere) si simbolul seriei de dimensiuni (doua cifre). Simbolul alezajului pentru diameter pana la 9 mm este o cifracare reprezinta diametrul alezajului in mm. simbolurile alezajelor cu diametrul interior cuprins ntre 10 si 17 mmeste indicat in tabelul 3.1.

Tabelul 3.1.

Simbolurile alezajelor cu diametrul ntre 10 si 17 mm (STAS 1679-66)

Diametrul interior [mm]10121517

Simbolul alezajului00010203

Simbolul alezajuluipentru diameter cuprinse ntre 20 si 495 mm inclusive este un numar de doua cifre obtinut prin impartirea la 5 a marimii diametrului.

Simbolurile suplimentare sunt reprezentate prin litere si cifre care se aseaza inainte sau dupa simbolul de baza. Aceste simboluri se refera la caracteristicile speciale ale rulmentului, la modul de etansare a rulmentului, materialul coliviei, consutuctia si ghidarea coliviei si sunt indicate in STAS 1679-66.

Tabelul 3.2 prezinta, tipurile principale de rulmenti standardizati, simbolurile prevazute in standardele romanesti.

In fabricarea de aparate, se utilizeaza de cele mai multe ori rulmenti de dimensiuni reduse, care pentru un diametru de alezaj mai mic de 10 mm, uneori sunt denumiti rulmenti miniaturali.

3.2.2. Rulmenti nestandardizati

Pentru mare parte din aplicatiile intalnite in domeniul constructiei de aparate, tipurile constructive si dimensionale ale rulmentilor standardizati nu pot fi utilizate datorita conditiilor de spatiu redus disponibil pentru lagar, sau a conditiilor tehnice speciale. S-au creat astfel tipuri noi de rulmenti cu o gama de utilizare mai restransa, rulmenti nestandardizati care sunt deasemenea supusi unui process de tipizare si normalizare odata cu cresterea numarului de cereri. O clasificare a rulmentilor nestandardizati poate fi realizata in raport cu turatia de lucru si anume: - rulmenti de turatie joasa ;

rulmenti de turatie inalta.

SchiTipul rulmentului

DenumireSimbolSTAS

Rulment radial-oscilant cu bile pe dou rnduri (seriile de dimensiuni 22 si 23)Fr6846-68

Rulment radial-axialcu bile pe dou rnduriFr-

Rulment radial-oscilant cu bile pe dou rnduri (n afara de seriile de dimensiuni 22i 23)16846-68

Rulment radial-oscilant cu role butoi pe doua randuri23918-68

Rulment axial-oscilant, cu role butoi27651-66

Rulment radial-axial, cu role conice33920-86

SchiTipul rulmentului

denumiresimbolSTAS

Rulment axial cu bileCu simplu efect53921-68

Cu dublu efect3922-68

Rulment radial cu bile63041-68

Rulment radial-axial, cu bile

Rulment radial-axial, cu bile (demontabil)E,BO, I., M7714-67

Rulment radial, cu role cilindrice, fr umeri la ineleul exteriorN3043-68

Rulment radial cu role cilindrice, fr umeri la inelul interiorNU3043-68

Rulmet radial cu role cilindrice, fr un umar la inelul interior NJ3043-68

Rulment radial, cu role cilindrice, fr un umar la inelul exteriorNF3043-68

Rulment radial cu role cilindrice, cu aib laterala la inelul interiorNUP3043-68

Rulment radial, cu role cilindrice, pe dou rnduri, fr umeri la inelul exteriorNN6190-68

Rulment radial, cu role cilindrice, pe dou rnduri, fr umeri la inelul interiorNNU6190-68

Rulment cu aceNA7016-69

Colivie cu aceK8336-69

Colivie cu role cilindrice lungiWa-

Rulmenti de turatie joasa, cuprind o gama mare de tipuri, in aceasta categorie se pot incadra rulmentii miniaturali de constructie speciala, ilustrati in figura 3.2.

In aceasta categorie se mai gasesc si rulmentii miniaturali de constructie simplificata, cu bile libere sau la care pot lipsi inelul interior sau cel exterior, inlocuit direct de arboreal cilindric sau conic al aparatului sau de carcasa aparatului.

Unele variante constructive ale acestor rulmenti sunt reprezentate in figura 3.3.

Cercetarile experimentale au demonstrate ca rulmentii miniaturali, care in locul inelului interior lucreaza cu terminatia conica a arborelui aparatului, prezinta unele avantaje in comparative cu lagarele pentru varfuri sau cu centraje.Capitolul II. Stadiul actual al tehnologiei.

Din cauza creterii cantitii i diversitii de produselor, precum i cerinele privind performanele acestora, se produc transformri continue n structura proceselor tehnologice. Pe lng exigenele privind productivitatea precizia i fiabilitatea mai apar i exigene legate de economisirea energiei. Astfel se trece la o integrare ntr-o treapt superioar omului i anume apariia sistemelor flexibile de fabricaie. Flexibilitatea sistemelor de producie const n automatizarea proceselor tehnologice care au capacitate rapid de adaptare n modificarea tehnologiei de fabricaie.2.1. Tipuri de productie. Clasificare. Printip de produciese nelege o stare organizatoric i funcional a ntreprinderii, determinat de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate, gradul de specializare a ntreprinderii, seciilor i locurilor de munc, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc la altul.

Criteriile principale care trebuie luate n considerare la alegerea dintre alternativele de tipuri de producie sunt tipurile de produse, volumul de comenzi i criteriile de ctigare a comenzilor n pieele pe care concureaz firma. Esena alegerii tipului de producie const n stabilirea modului adecvat de a realiza fabricarea produselor, fiind date piaa-int i volumele de producie ce urmeaz a fi realizate pentru acea pia.

Se poate aplica urmtoarea procedur de alegere a tipurilor de producie:

- se decide asupra cantitii de componente ce se vor achiziiona din exteriorul firmei;

- se identific alternativele posibile de tehnologii de fabricaie pentru a realiza sarcinile de fabricaie implicate de fiecare tip de produs;

- se face alegerea ntre abordrile alternative ale tipurilor de producie.

Variantele posibile de tipuri de producie n activitatea industrial sunt urmtoarele:

- producia pe baz de proiect;

- producia de unicate (job shop-l.englez);

- producia n serie;

- producia de mas;

- producia de proces.

Factorul fundamental de care se ine seama la alegerea celui mai adecvat tip de producie este volumul de munc total (ore), exprimat prin cantitatea de comenzi, multiplicat prin volumul de munc (ore) pe comand. Legtura dintre comenzile clienilor pentru un produs i investiia n mijloace de producie este fundamental pentru aceast decizie. Producia de masse caracterizeaz printr-o nomenclatur de produse foarte redus, care se fabric n cantiti foarte mari, pe o perioad lung de timp. O caracteristic principal a produciei de mas este aceea c la majoritatea locurilor de munc se repet sistematic aceleai operaii tehnologice, obinndu-se astfel specializarea complet pe operaii a forei de munc i a utilajelor.

Dac utilajele sunt alese i reglate pentru a asigura la fiecare loc de munc o producie egal, se obine sistemul produciei de masn flux continuu. La producia n flux continuu se definete unritm de fabricaie(sautact) ca fiind intervalul de timp, repetat regulat, necesar pentru producerea unitii de produs.

Utilajele sunt amplasate n succesiunea operaiilor necesare (amplasare pe tip de produs), iar produsele/piesele parcurg pe liniile de fabricaie n flux aceeai succesiune de operaii. n sistemul produciei de mas, pe liniile de asamblare ansamblurile sunt deplasate cu un conveior sau, dac au greuti mari, sunt suspendate pe un monorai aerian.

Caracteristicile acestui tip de producie sunt urmtoarele:

- nomenclatur foarte redus;

- se utilizeaz utilaje, dispozitive, scule, verificatoare, speciale, de mare productivitate; sunt aplicate procese nalt automatizate, specifice produciei de mas;

- fora de munc este specializat, cu calificare mai sczut, ns sunt necesari reglori i operatori pe maini NC, cu calificare nalt.

Exemple de procese de producie de mas sunt cele de pe liniile de asamblare a automobilelor, precum i fabricarea produselor de larg consum ca: televizoare, calculatoare personale (PC), dar i fabricarea de uruburi, tabl de utilitate curent etc.

Conform lui John Miltenburg (2005, op.cit.) se pot identifica apte sisteme de producie:

- producia de unicate;

- producia n flux de serie (englez: batch flow); se caracterizeaz prin flux variabil, se produc produse diferite n volume mici,lansate pe loturi;

- producia n flux pe linie cu ritm stabilit de operatori (englez:operator-paced line flow); ritmul liniei depinde de numrul de operatori alocai la fiecare post de lucru de pe linie.Ritmul este regulat, cu unele variaii pentru produse modificate i n cazul schimbrii volumelor de producie;

- producia n flux pe linie cu ritm impus de utilaje (englez: equipment-paced line flow); fluxul este regulat, ns pot exista variaii mici pentru modificri ale produselor; exemple tipice sunt liniile de asamblare a automobilelor;

- producia n flux continuu; se realizeaz un singur produs sau mai multe, n volume mari de producie, flux continuu, rigid; exemple sunt operaiile de turnare continu i laminare n fabrici de oeluri, uzine chimice, rafinrii etc.;

- producia Just-in-Time (JIT);

- sisteme flexibile de fabricaie (SFF).

Sistemele de producie menionate se caracterizeaz prin rezultate diferite ale performanelor eseniale:

- cost;

- calitatea produselor;

- performanele produselor;

- timp de livrare;

- flexibilitate;

- inovativitate.

n funcie de relaiile ntreprindere-clieni se pot distinge mai multe tipuri de producie.

2.2. Sisteme de productie. Masini-unelte cu comanda numerica (CNC) Controlul numeric (NC) reprezinta automatizarea masinilor unelte ce sunt manevrate prin intermediul unor comenzi programate si stocate pe un dispozitiv de stocare intern, in opozitie cu vechile masini unelte ce sunt manevrate prin intermediul levierelor si manetelor. Marea majoritatea a masinilor unelte moderne folosesc sistemul CNC sau control numeric computerizat, in care un rol foarte important in control il are computerul.

In sistemele CNC moderne , proiectarea este automatizata prin folosirea domeniilor de proiectare CAD si (Proiectare Asistata de Computer) si fabricare virtualaprin intermediul domeniilor de simulare CAM (Productie Asistata de Computer) . Aceste programe produc unfisier electronic ce este interpretat pentru a extrage comenzile necesare pentru a actiona o anumita masina prin intermediul postprocesorului, fiindutilizat pentru realizarea productiei prin intermediul

Masinilor Unelte CNC. Deoarece pentru realizarea anumitor piese este necesara folsirea mai multor scule, precum burghie, freze, cutite de strunjire etc. Masinile unelte moderne folosesc o combinatie de scule intr-o singura celula. In cazul masinilor unelte mai vechi, piesa trece pe la mai multe masini pana la terminarea succesiunii de prelucrariprin intermediul operatorului uman sa a robotilor. Astfel prin utilizarea centrelor de prelucrare moderne seria complexa de etape necesare pentru a produce o piesa este automatizata iar piesa finala produsa este o copie aproape identica a proiectului CAD.

Primele masini cu comanda numerica au fost construite in anii 1940 si 1950, acestea fiind bazate pe masinile unelte clasice,ce au fost modificate, fiind adaugate motoare pentru actionarea comenzilor pentru a urmari punctele introduse in sistemul de comanda pe hartie perforata. Aceste servomecanisme timpurii au fost rapid imbunatatite prin adaugarea computerelor analogice si digitale, crend astfel masinile unelte CNC moderne ce au revolutionat procesele de prelucrare prin aschiere.

Frezele CNC moderne difera foarte putin de conceptul initial construit de MIT in anul 1952. Frezele sunt de obicei formate dintr-o masa care executa miscare de translatie pe axele X si Y, si un ax port scula care realizeaza miscari pe axa Z (adancime). Pozitionarea sculei se face cu ajutorul unor motoare pas cu pas sau a servo motoarelor.

Comenzile n bucl deschis funcioneaz atta timp ct forele sunt mentinute la nivele mici iar vitezele nu sunt prea mari. Pe mainile de prelucrari mecanice comerciale comenzile bucl sunt standard i necesare pentru a asigura precizia, viteza, i repetabilitate acestora.

Pe masura ce mijloacele de control si comanda au evoluat, asinile unelte au evoluat deasemenea, o schimbare importanta a fost includerea intregului ansamblu intr-o carcasa de protectie, optanduse in multe cazuri pentru sisteme de interblocare pentru a oferi cat mai mare protectie operatorului si pentru a evita ca acesta sa intre in contact cu componentele in miscare ale masinii.

Cele mai noi sisteme CNC sunt total automatizate, acestea putand fi folosite pentruorice proces ce poate fi descris ca o serie de miscari si operatii.

Multe din masinile CNC atunci cand sunt pornite nu cunosc, pozitia mesei sau a sculei, fiind nevoie de interventia operatorului pentru a stabili punctul zero sau locul in care masa sau scula sunt in afara zoneide lucru.

Exista posibilitateaca masa sau bratul port scula sa vie indepartata atat de mult de zona de lucru incat acestea sa loveasca batiul producand avarii masinii. Cele mai multe masini de aceafta factura au implementati parametri si comenzi ce nu permit depasirea limitelor de miscare pe axe peste un anumit puct, totusi acesti parameti pot fi schimbati de catre operator.

Deasemenea sistemele CNC nu stiu nimic despre mediul in care lucreaza, multe din masinile noi au integrati senzori atat in masa cat si in unitatea port scula, dar de cele mai multe ori aceste urmeaza orbeste comenzile furnizate de sistemul de operare , ramanand in sarcina operatorului sa detecteze daca a avut sau va avea loc.V. Mainile unelte cu comand numeric i centrele de prelucrare

5.1. Noiuni generale despre mainile cu comand numeric O main unealt cu comand numeric (MUCN) este alctuit din maina unealt propriu-zis i echipamentul de comand numeric (CNC). Din aceast cauz, MUCN sunt fabricate n colaborare, de mai multe firme, unele realiznd partea clasic, altele fiind specializate n partea de comand numeric.

Echipamentele CNC ale mainilor unelte se prezint ntr-o gam foarte larg, fiind concepute dup principiul comenzilor numerice de poziionare sau de conturare.

Echipamentele CNC se folosesc, n principal, la urmatoarele categorii de maini-unelte :

- maini de frezat

- maini de gurit

- strunguri

- maini de rectificat

- maini de electroeroziune cu fir

- centre de stanat cu comand numeric.

La acestea se adaug centrele de prelucrare i unele maini neconvenionale, cum ar fi mainile de prelucrat prin eroziune electric i chimic, maini de injectat mase plastice

i maini de prelucrare cu plasm.

Din punctul de vedere al tehnologului programator sunt importante urmtoarele caracteristici ale echipamentului CNC:

- numrul de axe

- purttorul de program

- memoria pentru nmagazinarea programelor

- modul de introducere a programelor

- posibilitile de adaptare pentru legtura cu o memorie extern

- precizia obinut

Orice main unealt execut micri n raport cu nite axe specifice fiecreia.

Stabilirea corect a axelor este foarte important n cazul MUCN, deoarece programul ine cont de aceste axe. n comanda numeric s-a introdus noiunea de ax ca fiind o deplasare liniar sau o rotaie. Aceste micri sunt executate de organele mobile ale mainii unelte cu comand numeric.

Pentru a identifica axele unei MUCN, acestora li se atribuie o anumit simbolizare precizat n recomandarea ISO R- 841/1968 sau n STAS 8902 - 71. Teoretic exist cazul general, cu 3 axe de translaie (X,Y,Z) i 3 axe de rotaie (A, B,C) n jurul primelor 3. Se spune c avem n acest caz o masin n 6 axe. Dac tot ansamblul este montat pe un suport care la randul lui poate executa micri, putem vorbi de maini n 7, 8 sau 9 axe. Aceste maini sunt de o mare complexitate i se proiecteaz de obicei pentru un scop foarte precis. Mainile care se ntlnesc n practic au de obicei 2-5 axe, cele mai multe avnd 2 sau 3 axe.

Cele mai cunoscute echipamente i productori CNC sunt:

- Sinumerik, al firmei Siemens, Germania

- FANUC, Japonia

- Alcatel, Frana- Mikromat, Germania

Axele pentru micrile rectilinii formeaz un sistem de coordonate ortogonal drept care verific regula minii drepte. Axele de coordonate se atribuie diferitelor ghidaje dup anumite reguli, dup cum urmeaz:

Axa Z este paralel cu axa arborelui principal al mainii. Astfel, la o main de gurit sau de frezat, arborele principal antreneaz scula, n timp ce la un strung, axa Z coincide cu axa piesei.

Dac maina nu are arbore principal, axa Z se alege perpendicular pe suprafaa de aezare a piesei. Sensul pozitiv al axei Z corespunde deplasrii prin care se mree distana dintre pies i scul.

Axa X este n general, orizontal i paralel cu suprafaa de asezare a piesei. Ea este axa principal de deplasare n planul n care se face poziionarea piesei fa de scul.

Axa Y se alege astfel nct s formeze mpreun cu celelalte un sistem ortogonal drept, care se poate determina si cu regula minii drepte din fizic.

Miscrile de rotaie se noteaz astfel:

- A rotaie n jurul axei X

- B rotaie n jurul axei Y

- C rotaie n jurul axei Z

Obinerea micrilor se face fie prin deplasarea piesei, fie prin deplasarea sculei.

Prin deplasare se nelege att translaia ct i rotaia. Astfel, deplasarea sculei pe axa +X

corespunde cu o deplasare a mesei pe direcia -X. Acest lucru produce de multe ori confuzie n rndul programatorilor MUCN i al operatorilor de la main. Se greete la stabilirea sensului de parcurs. Pentru a stabili corect sensurile de deplasare pe direcia axelor se va respecta urmtoarea regul: Pentru stabilirea sensului micrilor se consider piesa ca fiind fix iar micrile sunt executate de scul.

n general nu toate axele unei MUCN sunt comandate numeric. Frecvent se controleaz dou sau trei axe. n cadrul centrelor de prelucrare i a unor maini de frezat complexe, numrul axelor controlate poate ajunge pn la 6 (3 translaii i 3 rotaii).

Dac axele X, Y, Z sunt comandate simultan, spunem c avem o MUCN n 3 axe. Dac ns avem control pe toate cele 3 axe, dar numai 2 pot fi comandate simultan, cea dea treia rmnnd fix, se spune c avem o main n 2.5 axe (dou axe i jumtate).

5.2. Comanda numericConceptul de comand numeric a fost realizat la Institutul de tehnologie din Massachusetts (MIT) n anul 1951 pentru obiective ale ingineriei de proces. "Numeric" nseamn c intrrile datelor de comand iau forma unor numere. Acestea sunt reprezentate n cod binar i pot fi procesate direct de controler. Numerele trebuie introduse, pentru a descrie geometria piesei (date ale traiectoriei) i specificaii tehnologice legate de scule i de viteze de lucru (declaraii de mofdificare) sub form numeric n fiecare caz. Aceast descriere prin cifre este caracterizat de un prefix literar de adres (DIN 66 025, ISO DP 6983/3 i ISO 646)

Orice comand la care datele traiectoriei sunt introduse ntr-o form numeric se consider a fi comand numeric, indiferent de dispozitivul de intrare sau de sistemul de stocare a datelor.5.3. Sisteme de referin Orice micare executat de MUCN se raporteaz la un sistem de referin ortogonal drept. Originea sistemului este punctul n care X=0, Y=0, Z=0 respectiv A=0, B=0, C=0.

Alegerea originii este arbitrar, att pentru axele de translaie ct i pentru axele de rotaie.

Originea sistemului de referin asociat mainii unelte poart denumirea de punct zero al mainii sau nulul mainii. Pe MUCN, punctul zero al mainii reprezint un punct fix i bine stabilit n spaiu, odat cu montarea traductoarelor i testarea mainii, adic a tuturor reglajelor n regim de comand numeric. Fa de acest punct se poziioneaz piesa de prelucrat pe main. Maina n sine, axele de coordonate i punctul zero sunt de fapt un sistem rigid din punct de vedere geometric, cu un sistem de axe bine stabilit.

Orice pies pe care o vom prelucra trebuie mai nti poziionat fa de sitemul de coordonate rigid al mainii (OmXmYmZm) sau sistem absolut i apoi identificat punctul de unde ncepe prelucrarea (punctul de start). Programul se scrie ns, fa de un sistem de referin al piesei (OpXpYpZp) numit i sistem relativ, care se alege de programator. Acest sistem este legat de sistemul absolut al MUCN printr-un vector de poziie. Aceast operaiune se numeste poziionarea piesei. Programatorul va trebui s indice pe fia tehnologic unde a ales sistemul de referin i unde este punctul de start. Poziionarea piesei are ca efect transformarea coordonatelor piesei din sistemul (OpXpYpZp) n sistemul (OmXmYmZm) printr-o translaie efectuat automat de MUCN.

n practic programrii, primul pas care trebuie fcut este alegerea sistemului relativ al piesei (OpXpYpZp). Acest sistem se alege n aa fel nct exprimarea deplasrilor sculei s se fac ct mai comod dup desenul piesei.

Un alt criteriu ar fi posibilitile de poziionare a semifabricatului pe masa mainii. Nu exist reguli precise pentru alegerea acestui sistem. Cel mai bun ajutor n acest sens este experiena programatorului.

Pentru piesele spaiale trebuie s se stabileasc cu atenie i planul Z=0. Aceast alegere este foarte important deoarece n planele paralele cu planul X0Y au loc deplasrile de poziionare ale sculei, iar o greseal de programare poate duce la atingerea accidental a piesei de ctre scul. Ca o msur de prevedere este indicat ca planul Z=0 s se aleag pe o suprafa plan cu altitudinea cea mai mare (n cazul n care arborele principal este vertical).5.4. Limbajul comenzii numerice Programele MUCN sunt formate dintr-o succesiune de coduri care definesc fazele de prelucrare ale unei piese. Un program este alctuit n principal din fraze care sunt scrise ntr-o succesiune logic. Fiecare fraz se compune din mai multe cuvinte NC. Un cuvnt este compus dintr-o adres urmat de un grup de cifre. Adresa definete memoria sau circuitul de execuie din unitatea de comand n care trebuie s ajung comanda iar grupul de cifre definete comanda. n cadrul frazelor fiecare comand se transmite codificat printro succesiune de caractere. Un caracter reprezint de fapt o combinaie de guri de pe un rnd al benzii perforate sau o combinaie de bii n cazul suporilor magnetici. Totalitatea caracterelor utilizate n programarea MUCN alctuiesc codul de programare.

Att n cazul benzilor perforate ct i al memoriilor magnetice, frazele sunt separate prin nite caractere speciale (LF, CR).

Aranjarea cuvintelor n fraz definete un format care asigur interschimbabilitatea benzilor suport-program pentru diferite sisteme de comand numeric. n principiu, cuvintele pot fi codificate pe band n orice ordine, dar considerente de ordin practic i logic impun o anumit ordine, cum ar fi :

N- numarul blocului (frazei);

G funcii pregtitoare ;

X,Y,Z- adrese geometrice

F,S,T - adrese tehnologice

M- funcii auxiliare

Informaiile pe care le conine un program provenite din desenul piesei i fia tehnologic se pot clasifica n informaii geometrice, tehnologice i auxiliare.5.5. Informaii geometrice Informaiile geometrice transmit MUCN date referitoare la direcia i sensul de deplasare, precum i mrimea acestor deplasri. Toate echipamentele au posibilitatea de deplasare n coordonate absolute sau relative. Orice deplasare relativ dup o anumit direcie, este pozitiv dac micarea se face n sensul pozitiv al axei respective i negativ dac se face n sens contrar.

Structura cuvintelor prin care se transmit informaii geometrice cuprinde o adres, prin care se definete axa dup care are loc deplasarea, urmat de un grup de cifre reprezentnd coordonata unui punct. Semnul coordonatei se plaseaz imediat dup adres, prin el se precizeaz sensul de deplasare pe axa respectiv.

Exist i o serie de echipamente numerice la care semnul "+" nu este obligatoriu de specificat.

La astfel de echipamente lipsa oricrui semn de dup adres va fi interpretat ca fiind semnul "+".

n scriere formal, pentru un anumit echipament, un format cu cuvinte de adres se poate indica (DIN 66025) astfel: N20 G02 X-243.75 Y+32.05 I+245.70 J-16.05 F40 S450 T02 M3

n care : N20 - numrul frazei, G02 - adresa pentru tipul traiectoriei (aici arc de cerc) X,Y punctul de la captul arcului, I, J- centrul arcului de cerc, F40- avansul , S450- turaia, T02- numrul de ordine al sculei, M03- pornirea arborelui principal.

Pe echipamentele moderne se pot programa, n afar de coordonate, i alte informaii geometrice referitoare la compensarea lungimii i a diametrelor sculelor. Cu aceste informaii se pot "corecta" din exteriorul programelor, coordonatele de pe banda perforat (magnetic) n funcie de lungimea sau diametrul sculei.

Acest lucru este foarte important deoarece permite scrierea programelor fr a cunoaste lungimea i diametrul sculei. Ambele corecii se introduc de pe consola echipamentului de comand numeric printr-o adres specific, urmat de un grup de cifre care reprezint valoarea coreciei.5.6. Mainile unelte cu comand numeric i centrele de prelucrareUtilizarea programelor numerice permite instalarea unei noi piese. Se realizeaz piesa cu form complex cu preuri de cost reduse. Prile componente ale unui centru de prelucrare, o main unealt, o magazie de scule, micarea de translaie, dou mese, sistem de manipulare a sculelor achietoare. Pe fiecare element mobil exist nite sisteme de axe.

Pentru eficiena acestui sistem a fost nevoie de introducerea unor elemente suplimentare.

Scule achietoare care s reduc auxiliari. Msurarea vitezei de poziionare se face cu ajutorul lanurilor cinematice reunite. Reglarea sculei achietoare se realizeaz cu ajutorul unei scule de prereglare. Caracteristicile materialului scula achietoare trebuie s aib o durabilitate foarte bun (plcue dure care sunt executate sub form ptrat).

Scule cu eborit (durabilitate foarte mare) se foloseste timp ndelungat fr a prezenta uzuri. D.P.D.V. al construciilor sculele achietoare sunt montate n aa numitul: port scule. Codificare se face cu mai multe cifre care indic locul n care se afl o anumit pies n magazia de scule.

n figura 1 se prezint o main unealt de frezat cu comand numeric Knuth -Rapimill 700.

Figura 1. Maina unealt de frezat cu comand numeric

Pri componente: magazia de scule i acionarea principal (figura 2) i comanda numeric (figura 3).

Figura 2. Magazia de scule i acionarea principal

Figura 3. Comanda numeric SINUMERIK 802D

Prile componente ale panoului operator al comenzii numerice SINUMERIK 802D sunt

prezentate in fig. 4.

Figura 4Semnificaia tastelor de pe panoul operator este:

Centrul de prelucrare (CP) este o main unealt care are posibiliti tehnologice de prelucrare multiple, este echipat cu comand numeric, dispune de un dispozitiv de nmagazinare a mai multor scule aschietoare i efectueaz schimbarea automat a acestora.

Principalul avantaj al CP este micorarea timpului efectiv de prelucrare care este mai mic cu cca 35% fa de timpul efectiv de prelucrare al unei MU convenionale, realizat mai ales prin micorarea timpilor auxiliari (timpul de schimbare i reglare a sculelor n arborele principal, timpul de schimbare a poziiei piesei de prelucrat, timpul de deservire tehnologic). Micorarea primelor dou componente se realizeaz prin concentrarea operaiilor ce se pot efectua pe aceeasi MU folosindu-se un numr mare de scule aferente fazelor de prelucrare i utilizarea de mese rotative indexate de prelucrri de direcii diferite ale piesei. Micorarea timpului consumat cu schimbarea piesei se realizeaz cu mese suplimentare.Construcia modular general a unui CP este prezentat n fig. 1.2.

Fig. 1.2

Nr. mare de scule de prelucrare i schimbare automat a acestora la CP este rezolvat prin magazia de scule. Automatizare ciclului de schimbare a sculelor din magazie n arborele principal al CP necesit mecanisme specifice pentru cutarea sculei, pentru extragerea acesteia din magazie i alimentarea arborelui principal, iar la alimentarea fazei de prelucrare extragerea sculei din arborele principal i introducerea i fixare acesteia n locaul aferent din magazie. Spre deosebire de MU cu CN cu cap revolver, CP au mecanisme de transfer ntre magazin i arborele principal, iar magazia de scule nu suport reaciunile forelor de achiere.

CP deriv din MU universale conduse cu CN i echipate cu mecanisme specifice i se clasific dup mai multe criterii astfel :

a.) dup operaia tehnologic realizat i tipul MU din care provine :

- CP prin strunjire

- CP prin gurire

- CP prin gurire frezare i alezare

- CP combinate

b.) dup poziia arborelui principal :

- CP cu arbore principal orizontal

- CP cu arbore principal vertical

c.) dup forma i tipul magaziei de scule :

- magazie de tip disc (cu ax orizontal,vertical i nclinat)

- magazie de tip transportor cu lan (dreptunghiular sau oval)

d.) dup tipul uniti de transfere :

- CP cu mn mecanic simpl

- CP cu mn mecanic dubl

- CP cu un complex de mini mecanice simple i duble

- CP fr unitate de transfer

- CP cu mini mecanice i unitate de transfer

e.) dup modul de identificare a sculei :

- CP cu codificarea sculei

- CP cu codificarea locasului sculei din magazin

CP sunt foarte variate i de acea grupare lor este mai puin riguroas i de aceia acelai CP se poate regsi n diferitele grupuri prezentate anterior.

1

_1423334690.unknown

_1423336610.unknown

_1429540184.bin

_1423334404.unknown