lp 7 - ereditatea si bolile genetice

43
Ereditatea in bolile genetice: Ereditate Monogenica (Mendeliana) Ereditate Poligenica si Multifactoriala Ereditatea Mitocondriala

Upload: lushy11

Post on 10-Nov-2015

225 views

Category:

Documents


14 download

DESCRIPTION

ereditate

TRANSCRIPT

  • Ereditatea in bolile genetice:Ereditate Monogenica (Mendeliana)Ereditate Poligenica si MultifactorialaEreditatea Mitocondriala

  • Moduri de transmiterePattern-urile de mostenire urmaresc transmiterea unor caractere sau boli codificate/conditionate genetic la descendenti.

    Exista mai multe moduri de transmitere:

    Monogenica sau Mendeliana (Dominanta/recesiva)Poligenica si Multifactoriala (predispozitie genetica plus factori de mediu)Mitocondriala

  • Ereditatea monogenicaAfectiuni genetice cauzate de o mutatie intr-o singura gena urmeaza pattern-uri previzibile de mostenire in familii. Ereditatea monogenica este de asemenea cunoscuta sub numele de Ereditate Mendeliana fiindca urmeaza pattern-urile de transmitere pe care Mendel le-a observat in cercetarile sale pe mazare.

    Tipuri de transmiteri mendeliene:

    Autozomala: gena responsabila pentru fenotip este localizata pe unul din cei 44 cromozomi autozomi.

    X-linkata: gena responsabila pentru fenotip este localizata pe cromozomul X.

    Dominanta: afectiuni care se manifesta la heterozigoti (indivizi cu o singura o alela mutanta)Recesiva: afectiuni care se manifesta numai la homozigoti (indivizi cu ambele alele ale unei gene mutante).

    Y-linkata (holandrica): gena responsabila pentru fenotip este localizata pe cromozomul Y.

  • Autozomal dominanta (AD)Afectiunile dominante sunt exprimate la indivizii care au doar o alela mutanta.

    Arborele genealogic din dreapta ilustreaza transmiterea unui caracter sau afectiune autozomal dominata.

    Barbatii si femeile au o probabilitate egala de a transmite caracterul generatiei urmatoare.

    Indivizii afectati au o alela normala si una mutanta a genei, de aceea fiecare copil are un risc de 50% de a mosteni alela mutanta.

    Asa cum rezulta si din arborele genealogic, aproximativ jumatate din copiii unui parinte afectat mostenesc boala si jumatate nu.

  • AD Penetranta IncompletaUn arbore genealogic tipic al unei familii cu o mutatie in gena BRCA1.

    Barbatii pot fi carrieri si pot transmite mutatia catre copii.

    Nu toti indivizii (de sex feminin) care mostenesc mutatia dezvolta boala, de aceea patternurile de transmitere nu sunt intotdeauna evidente.

  • Autozomal dominanta (AD)Boala Huntington Distrofia musculara miotonicaAcondroplazia (nanismul cu membre scurte) Boala polichistica a rinichiului (ADPKD)BrahidactiliaPolidactiliaSindactiliaAdactiliaOsteogenesis imperfectaGutaHipercolesterolemia familialaHipercalcemia familialaSindromul MarfanSindromul ovarului polichistic familial (PCOS)Neurofibromatoza

  • Boala HuntingtonBoala Huntington (HD) este o boala neurodegenerativa genetica, ce afecteaza coordonarea musculara si conduce la declin cognitiv si probleme psihiatrice. Tipic, incepe sa devina observabila in viata adulta la varste variabile (media 45-50 ani). HD este cea mai comuna cauza genetica cauzatoare de miscari anormale involuntare (automate, de tip tremor sau ticuri) care se numesc chorea, de unde boala era denumita in trecut chorea Huntington.

    Gena Huntingtinei (HTT=HD=IT15) pe 4p16.3 contine informatii ce codeaza o proteina numita, de asemenea, huntingtina. Expansiunea unui triplet repetitiv CAG in interiorul genei Huntingtinei duce la formarea unei forme diferite (mutante) a proteinei, care gradual lezeaza celulele din creier, desi mecanismele nu sunt inca elucidate. Numarul CAG determina prezenta/absenta bolii clinice, debutul si severitatea.

  • Boala HuntingtonCresteri ale numarului de repetitii inflenteaza data debutului (mai precoce) si severitatea bolii (mai severa). Este un proces care se desfasoara de la o generatie la alta si este cunoscut ca anticipare genica. Instabilitatea este mai mare in spermatogeneza decat in ovogeneza;

    Indivizii cu mai mult decat 60 repetitii dezvolta frecvent boala inainte de 20 ani, in timp ce aceia cu mai putin de 40 repetitii pot sa nu dezvolte niciodata simptome observabile;

    Speranta de viata in boala Huntington este in general in jur de 20 ani de la debutul simptomelor observabile;

    Majoritatea complicatiilor amenintatoare de viata sunt urmarea coordonarii musculare (la toate nivelurile) si, intr-o mai mica masura, problemelor comportamentale induse de declinul functiilor cognitive.

    Un risc major este cel de pneumonie, care cauzeaza decesul in 1/3 cazuri. Pe masura ce abililitatea de sincronizare a miscarilor se deterioreaza, dificultatea de eliminare a secretiilor bronsice si un risc crescut de aspiratie de mancaruri si bauturi cresc riscul contactarii pneumoniei.

    A doua cauza de risc major este boala cardiaca, care cauzeaza aproape din decesele celor cu boala Huntington.

  • Alte afectiuni AD (autozomal dominante) Distrofia musculara miotonica (distrofia miotonica, miotonia atrofica) este o boala cronica, lent progresiva, inalt variabila, multisistemica, mostenita, cu transmitere AD. Este caracterizata de slabirea generalizata a muschilor (distrofie musculara), cataracta, boli de conducere cardiaca, tulburari endocrine si miotonie (decontractare anormal de lenta, aparenta de contractura musculara).

    Acondroplazia este o cauza comuna de hipostaturalitate (pitici). Apare ca o mutatie sporadica in aproximativ 75% din cazuri (asociat cu varsta paterna avansata) sau poate fi mostenita ca o boala autozomal dominanta. Indivizii cu acondroplazie au o statura mica, cu o inaltime medie in viata aduta de 131cm pentru barbati si 123cm pentru femei. Exista adulti acondroplazici cu o statura de 62.8 cm (24.7 inches)

    Boala polichistica renala (PKD or PCKD) este o boala chistica genetica a rinichilor. Exista doua tipuri de PKD: autozomal dominanta (ADPKD) si, mai putin comuna, autozomal recesiva (ARPKD). Boala polichistica renala este una din cele mai comune boli amenintatoare de viata, afectand aproximativ 12.5 milioane de indivizi din toata lumea.

  • Alte afectiuni ADBrahidactilie (degete scurte la maini si/sau picioare)Polidactilie (degete in plus la maini si/sau picioare)Sindactilie (doua sau mai multe degete unite/fuzionate)Adactilie (absenta congenitala a degetelor la maini si/sau picioare)

    Osteogenesis imperfecta (OI cateodata numita si boala oaselor de sticla, sau sindrom Lobstein") este o boala osoasa congenitala. Indivizii cu OI sunt nascuti cu defecte ale tesutului conjunctiv, sau cu incapacitatea de a-l produce, de regula datorita unei deficiente a colagenului tip I. Ca boala genetica, OI a fost istoric privita ca o boala autozomal dominanta a colagenului de tip I. In ultimii ani, au fost descoperite si forme autozomal recesive. Cei mai multi mostenesc OI de la un parinte, dar in 35% din cazuri este datorata unei mutatii individuale (de novo sau "sporadica"). Exista 8 tipuri de OI, tipul I fiind cel mai intalnit (AD), iar simptomele variaza de la o persoana la alta (expresivitate variabila).

  • Osteogenesis imperfecta

  • Alte afectiuni ADGuta (cunoscuta ca si podagra cand implica degetul mare de la picior) este o afectiune caracterizata de atacuri recurente de artrita acutao inflamatie articulara cu crestere considerabila de volum, moale, cu tegumente inrosite, fierbinte. Articulatia metetarso-falangiana a degetului mare de la picior (la baza sa) este cea mai frecvent afectata (aprox 50% din cazuri). Guta mai poate prezenta depozite de urati (lat. Tophus, pl. Tophi) la diferite niveluri (articulatii, tendoane, subcutan, in tesuturile moi), litiaza renala sau nefropatie urica. Este cauzata de niveluri crescute de acid uric/urati in sange. Acidul uric cristalizeaza si se depun in tesuturi. Aparitia gutei este partial genetica, contribuind la aprox 60% din nivelurile de acid uric.Hipercolesterolemia familiala (HF) este o afectiune genetica, caracterizata de niveluri inalte de colesterol seric, in mod specific cu niveluri foarte inalte de LDL (colesterol rau) si boala cardiovasculara precoce. Multi pacienti au mutatii in gena receptorului pentru LDL (LDLR), care elimina LDL din circulatie, sau gena pentru apolipoproteina B (ApoB), care este partea LDL care se leaga de receptor; mutatii in alte gene sunt rare. Pacientii cu o singura alela anormala (heterozigoti) a genei LDLR pot avea afectare cardiaca prematura (intre 30-40 ani). Prezenta a doua alele anormale (homozigoti) poate cauza o boala cardiaca severa inca din copilarie. Heterozigotii HF reprezinta o boala genetica cu transmitere AD cu prevalenta 1:500 in cele mai multe tari; homozigotii HF sunt mult mai rari, cu incidenta 1:1,000,000 nasteri.

  • Alte afectiuni ADHipercalcemia familiala (hipocalciurica) - este o afectiune caracterizata de niveluri ale calciului seric de peste 10.2mg/dL (tipic). Este cunoscuta si ca hipocalcemia hipocalciurica benigna familiala (FBHH) si se insoteste de un istoric familial de hipercalcemie blanda, un raport calciu urinar : creatinina
  • Alte afectiuni ADSindromul Marfan este o boala genetica a tesutului conjunctiv. Indivizii cu sindrom Marfan tind sa fie neobisnuit de inalti, cu membre lungi si degete subtiri. Sindromul este mostenit intr-o maniera dominanta, defectul genic fiind localizat la nivelul genei FBN1, care codifica proteina fibrillin-1. Indivizii care mostenesc o alela mutanta FBN1 from de la oricare din parinti vor avea boala. Sindromul Marfan are un spectru de manifestari, de la blanda la severa. Cele mai grave complicatii sunt defectele valvelor cardiace si ale aortei. Poate, de asemenea, afecta plamanii, ochii, sacul dural din jurul maduvei spinarii, scheletul si palatul dur.

  • Alte afectiuni ADNeurofibromatoza (NF; neurofibromatoza tip 1 este cunoscuta si ca boala von Recklinghausen) este o boala genetica in care cresc tumori de tesut nervos (neurofibroame) care pot fi benigne dar pot cauza leziuni majore prin compresia nervilor si a altor tesuturi. Neurofibromatoza este o boala AD, ceea ce inseamna ca o singura gena mutanta este suficienta pentru aparitia bolii. Implicit, daca unul din parinti are neurofibromatoza, copiii sai au un risc de 50% sa dezvolte de asemenea boala. Severitatea bolii la indivizii afectati este diferita; putem vorbi de o expresivitate variabila. Interesant este ca aproximativ 50% din cazuri sunt de novo si nu vom intalni alti membri ai familiei afectati. Mutatia de novo se transmite la descendenti in aceeasi maniera AD. Afecteaza ambele sexe in mod egal.

  • Autozomal Recesiva (AR)Afectiunile recesive devin clinic manifeste numai cand un individ are doua alele mutante.

    Cand numai o alela mutanta e prezenta, individul se cheama carrier al mutatiei, dar nu dezvolta boala.

    Femeile si barbatii sunt afectati in mod egal in transmiterea autozomal recesiva.

    Cand doi carrieri concep, fiecare copil are 25% sanse sa fie homozigot pentru alela normala wild-type (neafectat); 25% sanse sa fie homozigot pentru alela mutanta (afectat); respectiv 50% sanse sa fie heterozigot (carrier neafectat).Nota: Indivizii afectati sunt indicati prin simboluri complet negre iar carrierii neafectati sunt indicati prin simboluri jumatate negre.

  • Autozomal Recesiva (AR)Fibroza chistica Fenilcetonuria (PKU)AlbinismGalactozemiaXeroderma pigmentosumAnemia FanconiSindromul BloomTay-Sachs Hemocromatoza

  • Fibroza Chistica (FC sau mucoviscidoza)Afecteaza cel mai sever plamanii, dar si pancreasul, ficatul, si intestinul. Este caracterizata de transportul anormal al clorului si sodiului prin membranele epiteliale, conducand la secretii dense, vascoase.Numele Fibroza chistica vine de la leziunile caracteristice (fibroza) si formarea chisturilor in pancreas, pentru prima oara fiind recunoscuta la acest nivel in anii 1930. Dificultatea respiratiei este cel mai sever simptom si rezulta din infectiile respiratorii frecvente (cu implicare pulmonara). Ele sunt tratate cu antibiotice si alte medicatii (mucolitice, bronhodilatatoare). In cele din urma, transplantul pulmonar este adesea necesar pe masura ce simptomele se inrautatesc.Alte simptome, cum ar fi sinuzitele, cresterea deficitara, si infertilitatea afecteaza alte parti ale corpului.

    GENETICA:FC este cauzata de o mutatie in gena proteinei cystic fibrosis transmembrane conductance regulator (CFTR). Aceasta proteina este necesara pentru reglarea componentelor transpiratiei, fluidelor digestive si mucusului.FC este cea mai comuna in randul caucazienilor; 4% din oamenii cu descendenta europeana sunt purtatori (carrieri) ai unei alele mutante pentru FC (aparent cea mai frecventa, desi exista dispute pe aceasta tema, este F508, dar sunt >1000 mutatii posibile)Indivizii cu FC pot fi diagnosticati prenatal prin testare genetica, sau prin testul sudorii in copilaria precoce.

  • Alte afectiuni ARFenilcetonuria (PKU) este o boala genetica metabolica datorata unei mutatii in gena pentru enzima hepatica fenilalanin hidroxilaza (PAH), mutatie ce o face nefunctionala.Aceasta enzima este necesara pentru metabolizarea aminoacidului fenilalanina (Phe) la tirozina (Tyr). Cand activitatea PAH este redusa, fenilalanina se acumuleaza si este convertita in fenilpiruvat (denumit si fenilcetona), care este detectat in urina. PKU netratata de regula conduce la retard mintal si convulsii. Tratamentul principal consta intr-o dieta fenilalanin-restrictiva (restrictia severa sau eliminarea completa a mancarurilor bogate in fenilalanina, cum ar fi carnea, pestele, ouale, nucile, branza, legumele, laptele si celelalte lactate, cerealele), care va fi inlocuita de o formula medicala continand aminoacizi (fara fenilalanina) si alti nutrienti. Recomandarea curenta este ca dieta PKU sa fie mentinuta pe viata. Pacientii care sunt diagnosticati devreme (testul Guthrie=usor si ieftin) si mentin o dieta stricta (desi este scumpa!) pot avea o durata de viata normala si o dezvoltare mentala normala.

    Albinismul denumit si called acromie, acromazie, sau acromatoza) este o afectiune congenitala caracterizata de absenta completa sau partiala a pigmentului melanina in piele, par si ochi. In timp ce un organism cu absenta completa a melaninei este numit albinos, un organism ce are numai diminuata cantitatea de melanina este descris ca albinoid.

  • Alte afectiuni ARGalactozemia este o boala rara genetica metabolica, afectand capacitatea individului de a metaboliza normal galactoza la glucoza (deficienta enzimei GALT). Desi lactoza se metabolizeaza in galactoza, galactozemia nu trebuie confundata cu intoleranta la lactoza. Singurul tratament pentru galactozemie este eliminarea lactozei si galactozei din dieta. Chiar si cu un diagnostic precoce (testare dintr-o picatura de sange sau urina) si o dieta restrictiva, unii indivizi cu galactozemie au complicatii pe termen lung, cum ar fi dificultati de vorbire, de invatare, sau afectare neurologica (tremor). Nou-nascutii lasati netratati decedeaza in proportie de 75%.Xeroderma pigmentosum (XP) este o afectiune caracterizata de deficienta de a repara leziunile produse de radiatiile UV. In cazuri extreme, orice expunere la lumina soarelui trebuie interzisa, indiferent cat de mica; indivizii cu aceasta boala sunt colocvial numiti Copiii Noptii. Pacientii cu XP sunt inalt predispusi sa dezvolte cancere tegumentare.

  • Alte afectiuni ARAnemia Fanconi este o boala genetica rara (incidenta 1:350,000 nou-nascuti, mai mare la evreii Ashkenazi si populatia Afrikaners=albi de origine olandeza din Africa de Sud). Anemia Fanconi (AF) este rezultatul unui defect genetic ce afecteaza un grup de 15 gene implicate in repararea ADN. Ca rezultat, majoritatea pacientilor cu AF dezvolta cancere, cel mai frecvent Leucemie Mieloida Acuta (LMA), iar 90% insuficienta medulara (inabilitatea maduvei hematogene de a produce celule sanguine) pana la varsta de 40 ani. Intre 60-75% din cei cu AF prezinta anomalii congenitale (ale tegumentelor, bratelor, capului, ochilor, rinichilor, urechilor) si de dezvoltare (hipostaturalitate). In jur de 75% din cei cu AF au si probleme endocrine, variind ca localizare si severitate. Varsta mediana a decesului era de 30 ani in 2000. Tratamentul cu androgeni si factori de crestere hematopoietici (ai liniilor sanguine) pot ajuta temporar in insuficienta medulara, dar tratamentul pe termen lung este transplantul medular, daca exista donator compatibil.

    Sindromul Bloom este caracterizat de hipostaturalitate si predispozitia de a dezvolta cancere. Celulele unei persoane cu sindrom Bloom, analizate, afiseaza o frapanta instabilitate genomica (gena mutanta BLM afecteaza ADN-helicaza). Varsta mediana de deces este de 26 ani.

    Tay-Sachs este o boala genetica recesiva, ce se dezvolta la indivizii cu 2 alele mutante ale genei HEXA, cauzand o deteriorare nervoasa progresiva (cantitati mari de gangliozide=sfingolipide membranare se acumuleaza in neuroni, distrugandu-i), un declin al abilitatilor mentale si fizice, cu debut in jurul varstei de 6 luni si deces pana la varsta de 4 ani. Cantitati mari de gangliozide (sfingolipide membranare) se acumuleaza in neuroni, distrugandu-i. Nu exista tratament.

  • Alte afectiuni ARHemocromatoza (incarcarea cu fier) indica acumularea de fier in organism din orice cauza. Cea mai importanta cauza este Hemocromatoza ereditara, cea mai frecventa afectiune genetica din Europa (1:200-300). Cea mai frecventa gena responsabila este HFE (localizata pe cr.6); majoritatea pacientilor au mutatii in aceasta gena (alte gene implicate C283Y si H63D). Afectiunea este caracterizata de o rata accelerata a absorbtiei intestinale de fier si depunerea lui progresiva in diferite tesuturi, care capata expresie clinica tipic in decadele 3-5 ale vietii, dar poate aparea si in copilarie. Hemocromatoza poate fi asimptomatica (75%) si descoperita la testele sanguine de rutina sau se poate insoti de urmatoarele modificari patologice:Ciroza hepaticaDiabet datorat insuficientei insulelor pancreaticeCardiomiopatieArtrita (depozite de fier in articulatii)Insuficienta testicularaBronzarea pielii (diabetul bronzat)Dureri articulare si osoase

    Tratamentul de rutina consta in sangerari repetate programate (500ml). Pentru cei care nu tolereaza acest tip de tratament, exista un agent chelator de fier care poate fi folosit (Deferoxamina). O treime din cei netratati dezvolta carcinom hepatocelular.

  • X-linkata DominantaDeoarece gena este localizata pe cr.X, nu se transmite de la tata la fii, dar se poate transmite de la tata la fete (toate fetele unui individ afectat vor fi afectate deoarece tatal are un singur cr.X de transmis).

    Copiii unei femei afectate au 50% sanse de a mosteni cr.X cu alela mutanta.

    Bolile X-linkate dominante sunt manifeste clinic cand o alela mutanta este prezenta.

  • X-linkata DominantaUnele forme de Retinita Pigmentara

    Condrodisplazia Punctata

    Rahitism hipofosfatemic forma X-linkata (rezistent la vitamina D)

    Amelogenesis imperfecta (formarea deficitara a smaltului dentar)

  • X-linkata DominantaUnele forme de Retinita Pigmentara (RP) sunt o categorie de boli mostenite, degenerative ale ochiului, ce afecteaza sever vederea si duc adesea la orbire. Progresia RP este variabila. Unii vor dezvolta simptome din copilarie, altii mult mai tarziu in viata. In general, cu cat debutul este mai tarziu, cu atat mai rapida este deteriorarea vederii.

    Fund de ochi al unui pacient cu RP stadiu mediu (se remarca depozite negre in periferie, impreuna cu atrofie retiniana si atenuarea vaselor retiniene)From a review by Christian Hamel, 2006.

  • X-linkata DominantaCondrodisplazia Punctata reprezinta un grup clinic si genetic de boli rare, care au o caracteristica comuna: prezinta epifize osoase punctate (mici puncte de culoare) si modificari scheletale.

    Amelogenesis imperfecta se refera la formarea anormala a smaltului dentar (stratul extern, extrem de subtire dar si de dur). Smaltul este compus preponderent din minerale, care sunt depuse, aranjate si reglate de putinele proteine din structura sa. Indivizii afectati de amelogenesis imperfecta au dantura anormal colorata: galbena, maro sau gri. Dintii prezinta un risc inalt pentru cariisi sunt hipersensibili la schimbarile de temperatura.

  • X-linkata DominantaRahitismul hipofosfatemic = Hipofosfatemia X-linkata hypophosphatemia (XLH) =Rahitismul hipofosfatemic vitamino-D rezistent (HPDR) este o forma X-linkata dominata a rahitismului care difera de majoritatea cazurilor de rahitism in sensul ca administrarea de vitamina D este ineficienta. Determina diformitati osoase incluzand statura mica si genu varum (membre inferioare in forma de paranteze). Este asociata cu o mutatie in gena PHEX (Xp.22) cu inactivarea proteinei PHEX. Prevalenta bolii este 1:20000

  • X-linkata RecesivaAfectiunile X-linkate recesive nu se manifesta clinic cand este prezenta si o alela normala a genei.

    Toate afectiunile X-likate recesive se manifesta deplin la indivizii de sex masculin deoarece ei au un singur cr.X, adica nu au o alela normala corespondenta care sa compenseze prezenta alelei mutante.

    Pentru acelasi motiv, femeile sunt rar afectate de boli X-linkat recesive, si aceasta numai cand au doua alele mutante.

    Fiindca gena este localizata pe cr.X nu exista transmitere de la tata la fiu, dar exista transmitere de la tata la fiica, in timp ce mama poate transmite afectiunea atat la fiice cat si la baieti.

    Daca un barbat este afectat de o boala X-linkat recesiva, toate fiicele sale vor mosteni alela mutanta (vor fi carrieri).Distrofia Musculara Duchenne (DMD) Hemofilia A

    Deficienta imuna severa combinata X-linkata (SCID)

    Unele forme de surditate congenitala

  • Distrofia Musculara Duchenne (DMD)Afecteaza 1:3,600 baieti, implicand degenerescenta musculara progresiva si in final decesul. Boala este cauzata de o mutatie in gena distrofinei, localizata pe cr.X, gena ce codifica proteina numita distrofina, o componenta structurala importanta a tesutului muscular, care confera confera stabilitate complexului distroglican (DGC) al membranei celulare. In timp ce ambele sexe pot avea mutatia, sexul feminin numai in cazuri exceptionale dezvolta simptome. Simptomele de regula apar la baieti inainte de 6 ani, dar poate fi observata inca din copilaria precoce. Desi simptomele nu apar imediat, testarea genetica poate depista mutatia presimptomatic. Slabirea progresiva a musculaturii proximale a membrelor inferioare si pelvisului, cu pierdere de masa musculara este prima observata. Aceasta slabiciune musculara se intinde apoi la brate, gat si alte zone. Semnele precoce includ pseudohipertrofia (marirea de volum a muschilor triceps si deltoid), rezistenta scazuta si dificultati la statul in picioare neajutat sau inabilitatea de a urca trepte. Pe masura ce boala progreseaza, tesutul muscular se subtiaza si este in final inlocuit de tesut grasos sau fibros (fibroza). Pana la varsta de 10 ani, pot fi necesare carje pentru mers, dar majoritatea pacientilor devin dependenti de scaunul cu rotile pana la varsta de 12 ani. Mai tarziu, simptomele pot include dezvoltarea osoasa anormala, care conduce la difomitati scheletale, incluzand curbarea coloanei vertebrale. Datorita deteriorarii musculare progresive generalizate, se instaleaza inabilitatea de a efectua orice miscare, conducand in final la paralizie. Afectarea intelectuala poate sau nu sa fie prezenta, iar daca este, ea nu avanseaza odata cu inaintarea in varsta. Speranta de viata pentru pacientii afectati de DMD este 17-25 ani.

  • X-linkata RecesivaHemofilia A este cel mai comun tip de hemofilie. Este cunoscuta si ca Deficienta de facor VIII sau Hemofilia clasica. Este preponderent o boala ereditara in care una din proteinele necesare coagularii (factorul VIII) lipseste sau este redus cantitativ. In aprox 30% din cazuri, nu exista istoric familial al bolii, iar afectiunea e datorata unei mutatii genice spontane (de novo).

    Aprox 1:5,000 baieti nascuti in Statele Unite au hemofilie. Toate rasele si straturile sociale sunt afectate egal. Cand o persoana cu hemofilie este ranita, nu sangereaza mai mult sau mai rapid decat o persoana fara hemofilie, dar sangereaza un timp mai lung. Mici taieturi sau echimoze de suprafata nu sunt in mod obisnuit problematice, dar leziuni mai intens traumatice pot produce probleme serioase (numite episoade de sangerare).

  • Hemofilia ANivelurile plasmatice normale de F VIII variaza intre 50% si 150%. Exista diferite niveluri de hemofilie: blanda, moderata si severa, depinzand de cantitatea de F VIII prezent in sange:

    Indivizii cu hemofilie blanda au 6-49% din nivelul standard de F VIII. Cei mai multi pacienti au de regula probleme dupa o leziune severa, trauma sau interventie chirurgicala. In multe cazuri, hemofilia blanda nu este depistata pana sufera o leziune, interventie chirurgicala sau extractie dentara, cand manifesta o sangerare prelungita. Primul episod poate sa nu apara pana in viata adulta. Indivizii cu hemofilie moderata (aprox 15% din persoanele cu hemofilie) au 1-5% din nivelul normal de F VIII. Ei tind sa aiba episoade de sangerare post-lezionale dar si unele fara o cauza evidenta. Acestea din urma sunt denumite episoade spontane de sangerare. Indivizii cu hemofilie severa (aprox 60% din persoanele cu hemofilie), au

  • Hemofilia A

  • Hemofilia AIn general, micile taieturi si zgarieturi sunt tratate ca si in mod obisnuit: curatarea plagii, apoi aplicarea de presiune si un pansament adeziv. Indivizii cu hemofilie blanda pot utiliza un produs medicamentos numit desmopresin acetat (DDAVP) pentru a trata micile sangerari. Taieturile mai adanci sau sangerarile interne, cum ar fi cele in articulatii sau muschi, necesita un tratament mai complex. Factorul de coagulare lipsa (VIII pentru hemofilia A, sau IX pentru hemofilia B o hemofilie tot X-linkat recesiva) trebuie introdus i.v. pentru a opri sangerarea. O serie de alti factori sunt produsi din sangele uman normal, cum ar fi plasma de la un donator. Altii, numiti factor VIII (sau IX) recombinant, sunt fabricati in laborator si nu utilizeaza sange. Consiliul Consultativ Medical si Stiintific al Fundatiei Nationale pentru Hemofilie (SUA) recomanda folosirea factorului recombinant deoarece este mai sigur. Toate aceste tratamente se administreaza i.v. In cazurile de hemofilie severa, se recomanda cateodata un regim periodic de administrare de factor recombinant pentru preintampinarea episoadelor de sangerare (profilaxie). Consiliul Consultativ Medical si Stiintific al Fundatiei Nationale pentru Hemofilie (SUA) recomanda profilaxia ca terapie optima pentru copiii cu hemofilie severa A sau B.

  • X-linkate RecesiveDeficienta imuna severa combinata X-linkata (X-SCID) este o imunodeficienta in care organismul produce f.putine limfocite T si celule NK (Natural Killers). In absenta ajutorului acordat de limfocitele T, limfocitele B devin ineficiente. Persoanele afectate de X-SCID au adesea infectii foarte devreme in viata, inainte de varsta de 3 luni, datorate secretiei deficitare de IgG. Acestea sunt urmate de infectii virale ca pneumonitele (o inflamatie a plamanului ce produce simptome comune ca tusea, febra, frisoanele si setea de aer)

    Unele forme de surditate congenitala (X-linkate)Cauzeaza surditate numai intr-un numar mic de cazuri (aprox 3% din persoanele cu surditate)

    In ereditatea X-linkata recesiva, numai baietii sunt afectati.Fetele pot fi carrieri ai alelei mutante. Aceasta inseamna ca o pot transmite fiilor in viitor.

  • Surditatea congenitala X-linkata recesivaIn aceasta imagine, mama este carrier al unei alele mutante (ce determina surditate) X-linkate recesive numita Xd. Numai fiii ei care mostenesc Xd (50%) dezvolta boala.

  • Y-linkata (holandrica)

    Hipertricoza urechilor

  • Ereditatea poligenica si multifactorialaCele mai multe boli au pattern-uri de transmitere poligenice si multifactoriale.

    Cum o spune si numele, afectiunile in cauza nu sunt datorate unei singure gene, ci sunt mai mult rezultanta unor factori genetici (predispozitie) si factori de mediu.

    Numeroase deteriorari genice (diferite) pot predispune indivizii la aceeasi boala (heterogenicitate genica).

    De exemplu, pentru boala coronara cardiaca, factorii de risc includ HTA, diabetul si hiperlipidemia. Toti acesti factori de risc au propriile componente genetice si de mediu.

    De aceea, ereditatea poligenica si multifactoriala este mult mai complexa decat ereditatea mendeliana si este mult mai greu de urmarit prin efectuarea arborelului genealogic.

    Include majoritatea bolilor din patologia umana, precum si cele mai multe caractere ale indivizilor.Boli:Boala Alzheimer Boala cardiaca Unele cancere Defecte de tub neural Schizofrenia Diabetul zaharat

    Caractere: Inaltime, greutateInteligenta Culoarea pielii, ochilor si parului Dermatoglifele Tensiunea arteriala

  • Ereditatea mitocondriala (1)Mitocondriile sunt organite cu localizare citoplasmatica.

    Mitocondriile sunt mostenite doar din citoplasma ovulului/ovocitului, de aceea transmiterea caracterelor si a mutatiilor se face doar pe linie materna, totusi, acestea ajung la toti descendentii.

    Principala functie a mitocondriilor este conversia moleculelor in energie utilizabila.

    De aceea multe boli transmise mitocondrial afecteaza multiple organe si sisteme cu un consum inalt de energie, cum ar fi cordul, sangele, muschiul scheletic, ficatul si rinichii, transformandu-se intr-o textura complexa de afectari, de obicei letale in copilaria precoce.

    Dificultatea apare atunci cand niciun defect al ADNmt poate fi detectat sau cand afectarile clinice sunt complexe si dificil de incadrat.

  • Ereditatea mitocondriala (2)Mitocondriile sunt unice prin aceea ca au copii multiple ale unui cromozom inelar = ADNmtFiecare celula umana contine mii de copii ale ADNmt. La nastere acestea sunt de obicei identice (homoplasmie).

    Prin contrast, indivizii cu boli mitocondriale, rezultand prin mutatii ale ADNmt, pot manifesta o mixtura de ADNmt mutant si normal (wild-type) in fiecare celula (heteroplasmie).

    Nivelul procentual de ADNmt variaza intre membrii aceleiasi familii, de asemenea intre tesuturi si organe ale aceluiasi individ. Aceasta este o explicatie pentru fenotipurile clinice variate observate la indivizi cu boli ale ADNmt.

  • *