limbajul trupului allan pease

5/27/2018 Limbajul Trupului Allan Pease

1/175

ALLAN PEASE

LIMBAJUL TRUPULUI

Cum pot fi citite gndurile altora din geturile lor

!"# ilutra$ii

Traducerea de Ale%andru S&a'oEditura P(LIMAR)

PSI*(L(+IA ,IE-II C(TI.IENE Colec$ie

coordonat/ de Ale%andru S&a'o

Coperta0 Sil1ia Muntenecu

C U P R I N STraducere reali&at/ dup/ 1olumul

BODYLANGUAGE - How to read others'

thoughts by their gestures, S2eldon Pre3

London3 !44#5 Edi$ia a !"6a

Cop7rig2t 8 Allan Peae !4"!

Prima edi$ie0 !4"!3 Camei Pu'li2ing

Compan73

Nort2 S7dne73 Autralia

Toate drepturile re&er1ate5 Nici un fragment

din aceat/ carte nu poate fi reprodu au

tranmi u' nici o form/ 9i prin nici un fel de

mi:loace ; electronice3 mecanice3 inclui1

fotocopiere au


2/175

I Semnale ale oc2ilor !>?

+eturi 9i emnale de curtenire !@?

I -igarete3 $ig/ri de foi3 pipe 9i oc2elari !??

II +eturi teritoriale 9i ale poed/rii !>

III Copieri 9i imagini6oglind/ !4I, Statura 9i tatutul ocial !=?

, Indicatori !=4

,I Birouri3 mee 9i aran:amente de a9e&are !4>

,II Jocuri de putere #?

,III S/ re&um/m cele afirmate pn/ acum #!!

INTR(.UCERE

.epre Dlim'a:ul trupuluiD am au&it pentru

prima dat/ MI!4=! la un eminar3 9i tema a


3/175


4/175

fiecare element contituti1 al lim'a:ului trupului 9i

geticula$iei3 de9i pu$ine geturi apar i&olate de

celelalte5 M6am tr/duit3


5/175

cum ornitologul e delectea&/ o'er1nd p//rile 9i

comportamentul lor3 pecialitul


6/175

emo$iilor la om 9i la animale5 Ea a a1ut un rol fecund

aupra tudiilor moderne conacrate e%preiilor

faciale 9i lim'a:ului trupului " la ut/ unt 1ocale inclu&nd tonalitatea

1ocii3 infle%iunea 9i alte unete guturale3 iar ?? la

ut/ unt mea:e non61er'ale5 Profeorul Ra7

Bird2itell a f/cut etim/ri imilare


7/175

ete lim'a matern/ a unei peroane3 o'er1nd doar

geturile ale5

Mul$i accept/ cu greu faptul c/3 din punct de

1edere 'iologic3 omul ete totu9i un animal5 Ho&o

sapies ete o pecie a primatelor3 o maimu$/ cucorpul neacoperit de p/r3 care a deprin merul pe

dou/ picioare 9i are un creier de&1oltat3 capa'il de

gndire5 Ca 9i alte pecii3 9i noi untem domina$i de

legi 'iologice3 care ne controlea&/ ac$iunile 9i

reac$iile3 lim'a:ul trupului 9i geturile5 .ar3 uimitor3

omul ete rareori con9tient de faptul c/ mi9c/rile 9i

geturile ale pot tranmite o anumit/ po1ete3


8/175

m/runte5 .e aceea3 pu$ini o$i


9/175


10/175

aemenea3 uni1eral 9i e prea poate / fie un get

deprin imediat dup/ na9tere5 Cnd ugarul e atur/

de lapte


11/175

cultur/ la alta3 9i lim'a:ul non61er'al poate fi

diferit


12/175

pentru gaur/ 9i adeea e utili&ea&/ pentru indicarea

2omoe%ualit/$ii5

Pentru cei care c/l/torec


13/175

4igura ;) 6


14/175

referi3


15/175

l/ate u9or


16/175

+eturi


17/175

coniderare ce anume efecte pot a1ea unele retric$ii

fi&ice au diferite incapacit/$i aupra mi9c/rilor

noatre5

Rang 9i autoritateCercet/rile efectuate


18/175

Rapiditatea unor geturi 9i e1iden$a lor


19/175

din prncene e ridic/ au col$ul gurii e muce9te 9i

acete emnale contra&ic getul palmei dec2ie 9i

&m'etul incer5 .rept urmare3 cel care receptea&/

toate acete emnale e tentat / nu dea cre&are celor

au&ite5Se pare c/ mintea uman/ poed/ un mecanim de

emnali&are a erorii3 care indic/ Da1arieD atunci cnd

prime9te o erie de mea:e non61er'ale

neconcordante5 Ne


20/175

A9a cum 1om 1edea mai departe3 pentru a putea

comunica cu al$ii 9i elimina geturile care tranmit

emnale negati1e3 ment/ / ne


21/175

aten$ie3 din cap pn/


22/175

tudiu ete adec1at orice loc unde diferi$i oameni e


23/175

engl5 6pro2i&ity6 - apropiere3 1ecin/tate5

Cercet/rile ale


24/175

urina 9i e%crementul acetora5 Spre deoe'ire de ei3

un leu crecut


25/175

fi&ic5 Aceata ete &ona intim/ retrn/5

&onaintim/

!?6@Acm

&ona peronal/

@A cm 6! ## m&ona ocial/

!3 ##6>3 AB m

&ona pu'lic/

pete >3 AB m

4igura C) Dista!e #oa$e

#5 oa persoa$"


26/175

en&a$ie negati1/3 c2iar dac/ repecti1ul &m'e9te 9i

aparent e 'ucur/3 ne1rnd / ne :igneac/5 .ac/

dorim ca oamenii / e imt/ 'ine


27/175

care oamenii din culturile occidentale le aplic/ atunci

cnd


28/175


29/175


30/175

mare3 nici prin cm 9i3


31/175

ceea ce a dat na9tere la un plu de :udec/$i gre9ite

fa$/ de comportamentul lor5

4igura !!5 ea'!ia

egati1" a +e&eii pe

teritoriu$ '"reiap"trude u b"rbat) Ea

se $as" pu!i >apoi, se

str"duie%te s"-%i &e!i"

dista!a 'o+ortabi$") B"rbatu$ este probabi$

ditr-o !ar" ude #oa persoa$" este &ai &i'"

%i +a'e u pas >aite petru a sta $a o dista!"

'are petru e$ este 'o+ortabi$") 4e&eia poate

iterpreta a'easta 'a o apropiere se2ua$")

P/trunderea


32/175

cultural al fiec/ruia5 Japone&ul3 cu &ona a intim/

mai mic/ de #? cm3 p/9ea tot timpul


33/175

$ar/5 Locuitorii

ora9elor mari au o D'ul/ de aerD proprie de @

cmF aceata ete 9i ditan$a dintre


34/175

comerciali care au o'$inut re&ultate 'une3 cele mai

fa1ora'ile condi$ii de 1n&are apar atunci cnd

locuitorului unui or/9el de pro1incie i e d/ mna cu

'ra$ul


35/175

indicnd prin aceata c/


36/175

n re&umat3 1om fi primi$i au repin9i de al$ii


37/175

.a$&e$e des'hise idi'" oestitate

Granc2e$e I (NESTITATE

n decurul itoriei3 palma dec2i/ a fot

aociat/ cu ade1/rul3 onetitatea3 upunerea3

umilin$a5 Au fot rotite multe :ur/minte cu

palma pe inim/3 iar cnd cine1a depune m/rturie

la :udec/torie


38/175

ce1a


39/175

dec2ie5 A9a cum am amintit3 ecrocii 9i mincino9ii

profeioni9ti unt oameni care 9i6au de&1oltat acel

talent deoe'it de a


40/175

de uperiorOu'ordonat nu e 1a im$i amenin$at5

Palma


41/175

4igura !45.o#i!ia agresi1"

STRN+EREA .E MNHStrngerea minii ete o relic1/ din epoca


42/175

contituie una din pu$inele contri'u$ii documentate

cu pri1ire la te2nicile de control


43/175

pre dominare 1a utili&a 9i mi9c/ri mai agrei1e5

4igura #5.ri&u$ preia 'odu'erea

4igura ::) 6tr(gerea de &(" b"rb"teas'"6

Cnd doi oameni3 am'ii cu inten$ii de dominare3

5 e$ui

di dreapta i se >tide

&(a > &od do&iat

4igura #@5 e$ di dreapta d"

&(a %i +a'e u pas >aite 'u pi'ioru$ st(g

Cnd ni e


44/175


45/175

&odi+i'" po#i!ia str(gerii de &(" >tr-ua 1erti'a$"

Lim'a:ul trupului

Cine


46/175

ini$iatorului os

4igura :I) 6"u%a6 ?"


47/175

Strngerea minii


48/175

4igura :C) 6.e%te$e &ort6

care palma a poate fi r/ucit/ cu fa$a


49/175

degete$or

4igura >#5Apu'area 1(rJu$ui degete$or

Apucarea 1rfului degetelor eam/n/ cu o


50/175

drept al primitorului5 Apucarea cotului3 de

e%emplu3 *4igura >?3 tranmite mai multe

entimente dect prinderea @3 iar prinderea um/rului

Lim'a:ul trupului4igura >?5Apu'area 'otu$ui

*4igura >=3 mai

multe dect

trngerea 'ra$ului

uperior *4igura

>5


51/175

A./0OLUL /K

+ESTURI ALE MINII I

BRA-ULUI

+ESTURI ALE MINII

4igura >=5.riderea u&"ru$uiGrecarea palmelor

Nu demult ne6a 1i&itat o prieten/ pentru a dicuta

cu o$ia 9i cu mine detaliile unei 1iitoare partide de

c2i5


52/175


53/175

Lim'a:ul trupului

neap/rat3 cu o mi9care rapid/ a minilor3 pentru a

e1ita trecerea cump/r/torului


54/175

de frutrare care emnali&ea&/ c/ cel


55/175

care unt o'er1ate5 Coiful6turn 3 cum l6a numit

Bird2itell3 poate fi coniderat ca o e%cep$ie de la

aceat/ regul/3 deoarece ete utili&at adeea i&olat

de alte geturi5 .e el e foloec3 mai ale3 cei care

unt iguri pe ei3

peroane uperioare au care geticulea&/ pu$in au

deloc 9i care procednd atfel ne comunic/


56/175

negati1e 9i de aceea poate fi interpretat gre9it5

S/ preupunem3 de e%emplu3 c/ agentul comercial3


57/175

Ete deci un get de uperioritate


58/175

minile ale trnge nu


59/175

2aine noi3 de croial/ modern/3


60/175

/ 9i acund/ atitudinea de uperioritate *4igura @45

+etul ete utili&at 9i de femeile a2tiate / domine

au de cele agrei1e5 Mi9c/rile feminite au condu la

preluarea multor geturi 9i po&i$ii '/r'/te9ti *4igura

?5 Adep$ii acetui get e 'alanea&/ adeea pe t/lpi


61/175

CU MNA A.USH LA GA-H

4igura ?>5N-a& au#it i&i' r(u, -a& spus i&i'

r"u, -a& 1"#ut i&i' r"u

IN.UCERE N ER(ARE3

N.(IALH3 MINCIUNH

Cum putem afla dac/ cine1a minteQ

Recunoa9terea geturilor non61er'ale de inducere 5 Cu

alte cu1inte3 atunci cnd 1edem3 rotim au au&im

lucruri neade1/rate au care induc


62/175

p p 3


63/175

p

Mul$i oameni


64/175

p 3

de mi9carea u9oar/ de atingere a naului5

Aem/n/tor getului de acoperire a gurii3 9i

acet get poate fi utili&at att de 1or'itor3

pentru a69i acunde propria afirma$ie


65/175

$

au nu dorec /69i trice fardul5 i ele e1it/ pri1irea

celor care le acult/3 ridicnd oc2ii pre ta1an5

DA min$i f/r/ ru9ineD ; ete o e%preie r/pndit/5

Ea e refer/ la un grup de geturi0 m/ele


66/175

igur dac/ 1oi acceptaD5 Tre'uie


67/175

decoperit c/ atunci cnd3 atingnd o piea3 o erie de geturi de e1aluare critic/3 palmele ale


68/175

emnali&e& inten$ia mea de a face o mutare3 el

foloe9te imediat un grup


69/175

depre emnele 9i emnalele non61er'ale3 a9 fi comi

cu u9urin$/ gre9eala de a6l anga:a5

La un eminar de management a fot


70/175

conider/

uficiente5 Un 'un agent comercial imte cnd

atinge

Dpunctul criticD al clientului /u3 adic/

momentul cnd

afl/ ce anume


71/175

cu degetul


72/175

fiec/ruia ar fi / pun/ ce1a de genul urm/tor0 DM/

'ucur c/ unte$i aten$i3


73/175

mi9c/ri 1or ar/ta dac/ au luat o deci&ie negati1/ au

una po&iti1/5 Un agent comercial ar face o protie

dac/ ar


74/175

,aria$iuni ale geturilor de deci&ie

(amenii care poart/ oc2elari3


75/175

4igura "5 Gestu$ 6durerii de 'ea+"6

de e1a$uareJde'i#ie

+eturi de frecare 9i de plenire cu

palma a capului

4igura 45 6Nu 1oi &ai gre%i

i'iodat"6

( 1eriune e%agerat/ a getului de

tragere a gulerului ete getul prin care palma

freac/ ceafa3 denumii de *5 Calero Dgetul durerii

de ceaf/D5 Cel care


76/175

recunoc eroarea3 foloind de frecarea frun$ii3


77/175

fot tetat


78/175

uni1eral care e%prim/3 aproape pretutindeni3 o

atitudine defeni1/ au negati1/5 Ete imaginea

o'i9nuit/ a omului care3 a:ungnd


79/175

itua$ii tre'uie / fie acela de a


80/175

com'in/ adeea cu din$ii trn9i 9i fa$a aprin/3 ca&


81/175

prinderii 'ra$elor5

Statutul ocial poate influen$a 9i ci geturile


82/175

ne


83/175

(amenii care poart/ arm/ au 1et/ antiglon$

utili&ea&/ rar geturi defeni1e de


84/175

ner1o9i Aem/n/m tuturor geturilor de


85/175

am'elor mini face poi'il/3

pentru peroana ner1oa/3

formarea unei 'ariere a 'ra$elor

aproape inei&a'il/5 .up/ cum

am contatat3 oamenii foloec

emnalele macate ale 'ra$elor6

'ariere


86/175

fot


87/175

aemenea

) Gesturi po&i$ie / ia o 2ot/rreF el

'are e2pri&" e&u$!u&ire ar tre'ui mai

degra'/ /

Piciorul aruncat pete genunc2i au Dpo&i$ia

american/D

Acet tip de


88/175

rolul directorilor


89/175

au negocieri 5.o#i!ie de+esi1" > pi'ioare

.ecoperim apoi alt grup mic3


90/175

9i picioarele


91/175

Etapa : Picioarele e defac3 la'ele

picioarelor e a9ea&/ una lng/ alta3


92/175

(amenii care foloec frec1ent 'ru'i%"rii

eficiente cu partenerii 9i3 cu acet prile:3 am


93/175

4igura ""5 Kersiuea +e&ii" a >'ru'i%"rii

g$e#e$or


94/175

afaceri care nu 1or'ec cu pl/cere la telefon3 tau3 de

regul/3 cu gle&nele


95/175

Acet get ete foloit

aproape e%clui1 de femei5

Ga$a la'ei cuprinde partea de

u' genunc2i a celuilalt

picior3


96/175

fi&ic au 1er'al5 El e retrage


97/175

Cnd cine1a de&apro'/ opiniile au atitudinile

altora3 dar conider/ c/ nu69i poate de&1/lui

propria p/rere3 geturile ale non61er'ale 1or fi

mi9c/ri de


98/175

3 g


99/175

9 p

parte3 e apleac/


100/175

Acet get ete

tipic pentru cei care

au profeiuni ca cele

de conta'il3 a1ocat3

director de


101/175

p $ $ p

re&emndu6ne de p/tarul caunului3 cu palmele

l/ate 1i&i'ile3 / a9tept/m r/punul5 ( alt/ metod/

ete de a6l for$a /69i c2im'e po&i$ia3 ceea ce 1a atrage

dup/ ine 9i c2im'area atitudinii ale5 La aceata

putem a:unge3 a9e&nd un o'iect ce1a mai departe 9i


102/175

drept get Dde preg/tireD3 ceea ce


103/175

coniderare


104/175

poate 'a&a pe ea5


105/175

se ap$ea'" >aite

.ac/ contat/m

oricare din

acete geturi 5 Bra$ele iau o

po&i$ie de preg/tire3 iar minile


106/175

Acet get3


107/175

!?5e

'(t"res' di o'hi !>#

4igura !5 o+$itu$ se $oe%te

!>>

.ac/ cei doi '/r'a$i tau fa$/


108/175

tr/dea&/3 E5 *e

afirm/ c/3


109/175

'/r'a$ilor e dilat/ de aproape trei ori5 La

1i&ionarea acelora9i filme3 dilatarea pupilelor

femeilor ete c2iar mai marc dect a

'/r'a$ilor3 ceea ce trne9te oarecare du'ii

pri1ind afirma$ia potri1it c/reia femeile unt

mai pu$in timulate de pornografie dect

'/r'a$ii5

Pupilele ugarilor 9i ale copiilor mici unt

mai mari dect ale adul$ilor 9i ele e dilat/contant


110/175

.IGERITE TE*NICI .E A PRI,I

( 'a&/ real/ de comunicare cu o alt/

peroan/ e poale reali&a numai dac/ ne

pri1im oc2i


111/175

9i geturilor3 durata pri1irii ete determinat/

cultural5 Grec1en$a mare a pri1irilor directe

Ia cei din udul Europei poate fi deran:ant/

pentru al$ii3


112/175

Pri1ire de antura:

Cnd pri1irea noatr/ ete ti&p 'e 'o'hetea#", uti$i#ea#" pri1irea

o+i'ia$", sut 'ategorisiJi, +"r" drept de ape$, 'a +"'(d


113/175

1rea s" doeeas'" u suba$ter, $a 'are di a'este

tehi'i de pri1ire 1a trebui s" re'urg"F / 'a#u$

ap$i'"rii pri1irii de atura, agaatu$ s"u 1a da prea

pu!i" i&porta!" 'u1ite$or rostite, ori'(t de

r"su"toare sau a&ei!"toare ar +i e$e) O pri1ire de

atura ar ateua >!ep"tura 'o!iut" > 'u1ite, iar

o pri1ire iti&" 5 ar iti&ida sau 5 ar >'ur'a pe 'e$

> 'au#") igura 'are poate +i uti$i#at" > ase&eea

situa!ii este pri1irea o+i'ia$", ea e2er'it(d o presiue

puteri'" asupra re'eptoru$ui %i 'o&ui'(du-i

ite!ii$e oastre serioase)

.ri1irea u&it" de b"rba!i 6pro&i!"toare6,

uti$i#at" adesea de +e&ei, u este a$t'e1a de'(t o

'o&bia!ie >tre pri1irea $atera$" si 'ea iti&") Da'"

u b"rbat sau o +e&eie dore%te s" &i&e#e idi+ere!",

1a trebui sa e1ite +o$osirea pri1irii iti&e %i s" re'urg"

&ai degrab" $a pri1irea de atura) Da'" b"rbatu$ sau

parte di r(du$ oa&ei$or re'i, eprieteo%i) Dar da'"

aru'"& pri1iri iti&e '"tre o posibi$" parteer"

se2ua$", pri a'easta e tr"d"& prea de1re&e ite!ii$e

oastre) 4e&ei$e sut e2perte > a tri&ite %i pri&i

ast+e$ de o'heade, &aoritatea b"rba!i$or, di e+eri'ire

u) .ri1irea iti&" a b"rba!i$or este de obi'ei prea

e1idet", iar da'" $i se adresea#" $or a'east" pri1ire,

de 'e$e &ai &u$te ori i'i u o obser1", spre

de#a&"girea +e&eii 'are a re'urs $a a'ea pri1ire)

+etul 'loc/rii oc2ilor

Cei mai iritan$i dintre partenerii no9tri de afaceri

unt cei care


114/175

c2iar mai mult3 timp


115/175

4iguri$e !!>6!!@5 Uti$i#area pi2u$ui > diriarea

pri1iriia recepta3 9i la ut/

din el3 dac/


116/175

repetnd aceea9i figur/ uluitoare de dou/6trei

ori


117/175

4igura !!5e obser1" re'ipro' 4igura 5!=5A'e$ea%i persoae 'e au *tre'ut uu$ de 'e$"$a$t

La oameni3 ucceele o'$inute


118/175

pi2oterapie3 remarc/ faptul c/ atunci cnd cine1a

a:unge


119/175

intim/ *4igura !!! 9i6i $ine prin/ pri1irea o

frac$iune de ecund/ mai mult ca de o'icei5 .ac/

paiunea h i ii (i ii

Picioarele femeii e


120/175

E2puerea >'heieturii &(iii

Gemeia intereat/


121/175

uu$ de bu#e

Cnd o femeie e e%cit/ e%ual3 'u&ele3 nii 9i

organul genital e umplu de nge 9i de1in mai umflate

9i mai ro9ii5 Utili&area ru:ului ete o metod/

multimilenar/ 9i ete menit/ / imite organul genital

&p"uea#" o'iect cilindric5

pantof creea&/ un efect falie 9i tul'ur/

puternic pe unii '/r'a$i5

4igura !#@5 (te se&a$e %i gesturi de 'urteire

pute!i distige > a'east" i&agie, +"r" s" 1"do'u&eta!i > 'arteF

Cei mai mul$i '/r'a$i conider/ c/

a9e&area

trn/ a

picioarelor

unul pete

altul *4igura

!#> ete cel121

mai atr/g/tor mod de a 9edea al femeilor5 Ete

un get pe care femeile


122/175

con9tient pentru a atrage aten$ia5 .up/

contatarea dl5 Sc2eflen3 lipirea trn/ a

picioarelor creea&/ impreia unei 5A%e#area str(s" cnd omul

ete gata pentru a pi'ioare$or uu$ peste a$tu$

acti1itate e%ual/5

+eturi ale


123/175


124/175

acti1it/$ii comerciale au ar/tat c/ cei care fumea&/ din

pip/ e 2ot/r/c3 de regul/3


125/175

4igura !#?5 4u&u$ este

tri&is > sus +ire

>'re#"toare, sigur" pe ea,

superioar"

+igura !#5+u&u$ e tri&is > os egati1is&, +ire

as'us", suspi'ioas"


126/175

partenerilor o fal/ en&a$ie de iguran$/5 .ac/3 de

e%emplu3 unui :uc/tor de poer i e


127/175


128/175

lini9tire5 Gum/torii $in $igareta


129/175

corepun&/toare3 5 Gestu$ o&u$ui &(dru de proprietatea

sa

129

4igura !>!5 e$ 'are iti&idea#"

facem o fotografie unui prieten de6al notru 9i noii

ale ma9ini '/rci cu motor au cae ori alt o'iect

au


130/175

ale ma9ini3 '/rci cu motor au cae ori alt o'iect

peronal3 1om contata numaidect c/ el e 1a re&ema

de recent procuratele ale propriet/$i3 1a pune piciorul

pe ele au le 1a


131/175

facem cuno9tin$/3 9i3 / nu uit/m3 prima impreie e

formea&/ doar o ingur/ dat/

Tinerii


132/175


133/175

birou$ui

.ac/ apar @3 care dicut/


134/175

' g 'u u 3 ce 1 p oced e 9

acet mimetim 1a continua pn/ ce


135/175

3 p

mi9care a 1iitorului cump/r/tor3 pn/ ce im$eam c/

am reu9it / ta'ilec raporturi uficient de trne

pentru a putea trece la pre&entarea


136/175

* g 3

Agen$ii comerciali care dicut/ cu cupluri3


137/175

ni1elurile inferioare3 iar "$!i&ea Koastr"6

.ac/ nu dorim / intimid/m pe un altul3 / ne

tr/duim


138/175

3. S/69i mic9ore&e propria peronalitate


139/175

irepona'il a

fot 9i / ridice pretigiul poli$itului3

mul$umindu6i c/l6a aten$ionat 9i ad/ugnd3 totodat/3 c/


140/175

propriul /u teritoriu3 9i


141/175

numai dac/ cel din dreapta imaginii 6ar


142/175

4igura !@5 4or&a!iue triughiu$ar" des'his"

Gorma$iune


143/175

!@# arat/ forma$iunea triung2iular/ alc/tuit/ din

primele dou/ peroane pentru a emnala acceptarea

celei de6a treia peroane54igura !@#5 4or&a!iue triughiu$ar" des'his"

este a''eptat" 'ea de a treia persoa"

.ac/ cine1a dore9te / e ata9e&e altor doi care

tau


144/175

4igura !@>5A treia persoa" u este a''eptat" de

pri&e$e dou"

Indicatori


145/175

1a tre'ui / foloeac/ urm/toarea te2nic/ impl/3

dar deoe'it de eficient/3 pentru a6l atrage 9i pe B


146/175

Gigura !@5 Piciorul emnali&ea&/ la ce e gnde9te

fiecare

Gorma$iuni


147/175

'ra$e3

rotirea acetuia permi$ndu6i / diri:e&e mai 'ine

dicu$ia9i / elimine uncie geturi proprii care ! ar da de

gol5

4igura !@=5 4or&a!iue triughiu$ar" des'his"


148/175

o'liga / pun/ ade1/rul5

4igura !@"5 0rupu$ orietat dire't '"tre

parteeru$ de dis'u!ie

.ac/ 9eful 'osiderare e+e'tu$ pe 'are >$ are

orietarea trupu$ui > i+$ue!area atitudiii %i

rea'!ii$or a$tora)

>su%irea a'estor tehi'i $a i1e$ de e2pert e'esit"

u atrea&et >de$ugat, dar e$e pot de1ei &i%'"ri

+ire%ti 'u &u$t >aite) Da'" > preo'up"ri$e oastre

itr" %i stabi$irea uor re$a!ii de a+a'eri, tehi'i$e de

diriare a po#i!iei trupu$ui pot +i de &are +o$os, >148

>t($iri$e oastre #i$i'e 'u a$!ii, orietarea

pi'ioare$or %i a trupu$ui, pre'u& %i grupuri$e de

gesturi po#iti1e, 'u& sut bra!e$e des+"'ute, pa$&e$e

P(I-II .E E.ERE N JURUL

UNEI MESE

A9e&area trategic/ ete un mod eficient de


149/175

1i#ibi$e, ap$e'atu$ >aite, >'$iarea 'apu$ui %i

#(&betu$, +a' posibi$ u u&ai 'a a$!ii s" se si&t"

bie > so'ietatea oastr", dar %i s" +ie i+$ue!a!i de

pu'te$e oastre de 1edere)

4igura [email protected]#i!ie > ughi drept

e#u&at

Da'" dori& 1a rea$i#a& o re$a!ie &ai stabi$" 'u'ie1a, se re'o&ad" uti$i#area po#i!iei

triughiu$are, iar '(d dori& s" e2er'it"& o presiue

o-1erba$", 1o& re'urge $a &etoda oriet"rii

trupu$ui dire't spre parteer) .o#i!ia

A./0OLUL K/

BIR(URI3 MESE I

ARANJAMENTE .E AEARE

a c9tiga cooperarea altor oameni5 Po&i$ia


150/175

oriunde ete poi'il3 prefer/ / tea unul

lng/ altul3 dar


151/175

ete cea mai potri1it/5

4igura !?!5.o#i!ia de 'o$! 4igura 5=:) .o#i!ia

de 'ooperare

Po&i$ia de col$ Bl

Aceat/ po&i$ie ete foloit/ A9e&area


152/175

condi$iile


153/175

fot ne1oit / m/ a9e&


154/175

4igura 5??5H(rtia este a%e#at" pe $iia de grai!"Sunt 9i itua$ii cnd ete dificil au inoportun /

pled/m pentru o cau&/ tnd la col$ul meei5 S/

preupunem c/ ete 1or'a de o pre&entare 1i&ual/ a

unor materiale3 c/r$i3 de1i&e au a unor motre3 unei

peroane care t/ Ia un 'irou dreptung2iular3


155/175

4igura !?=5A'ord o-1erba$ petru a ii a pe

teritoriu$ '$ietu$ui

Po&i$ie independent/ B@

Aceat/ po&i$ie de 9edere ete alea/ de acei

oameni care nu dorec / ta'ileac/ raporturi cu

al$ii5 Ea ete foloit/


156/175

autoritate 9i acela9i rang ocial5 ( ma/ rotund/

creea&/ o atmofer/ rela%at/3 f/r/ ceremonii 9i

a:ut/


157/175

tea cu patele la u9/5 .ac/ A ade cu patele ia u9/3

atunci cel mai influent dintre cei pre&en$i 1a fi cel

care t/ pe locul B 9i care 1a repre&enta o puternic/concuren$/ pentru A5 Preupunnd c/ A repre&int/

po&i$ia cea mai fa1ora'il/ de putere3 locul urm/tor

ca


158/175

aproape tot timpul5 Giecare indi1id e


159/175

arterial/3


160/175

m/rimea 9i acceoriile caunelor3


161/175

n/l$imea caunului

Pro'lema porului de putere prin


162/175

o'er1a$iilor 9i conclu&iilor noatre depre amena:area

'iroului repecti10

1. Scaunul 1i&itatorului era plaat #5

6. Jo2n a1ea un caun pe rotile3 cu p/tar


163/175

cund3 cu picioare fi%e 9i f/r/ 'ra$e5

A1nd


164/175

egali


165/175

'iroului3 cu

incrip$ia DStrict ecretD5

5 Un perete acoperit cu fotografii3 ditinc$ii9i

diplome apar$innd ocupantului 'iroului5

=5 ( er1iet/ diplomat u'$ire3 cu cifru er1iete

mari3

1oluminoae poart/ doar cei care muncec efecti15

Cu un mic efort de gndire putem utili&a 9i

alte aemenea trucuri la er1iciu au aca/3 pentru

a cre9te puterea 9i influen$a noatr/ aupra altora5

.in nefericire3 cele mai multe 'irouri ale

oficialit/$ilor unt amena:ate3 ca 9i cel din Gigura

!>5 Rareori e iau


166/175

ei / adune noi cuno9tin$e legate de aceat/ tem/3

att prin cercet/ri 9i e%perien$e proprii3 ctu9i cu

a:utorul e%emplelor furni&ate5


167/175

ridicate


168/175

caracteri&ai printr un ingur cu1nt0 negati15 .oarul

ete utili&at ca 'arier/3 iar 'ra$ele


169/175

getul minilor la ceaf/ demontrea&/ acet lucru5

Piciorul aruncai pete genunc2i emnific/ de

aemenea c/ are inten$ii competiti1e au de diput/5Sade


170/175

B/r'atul din tnga foloe9tiQ geturi de

uperioritate 9i are o atitudine arogant/ fa$/ de cel

care ade 1i&a1i5 Potura 'loc/rii pri1irii denot/ c/ ar

dori /6l e%clud/ pe cel/lalt din cmpul /u 1i&ual3 iarcapul


171/175

g g

mare uperioritate3 cu cel/lalt deget nare ar/tnd

pre '/r'atul din tnga a ridicol3 carereac$ionea&/3 pe de o parte3 prin defeni1/ ;


172/175

4igura !="5


173/175

3 p p 3 p 3

acoul dec2eiat3 'ra$ele 9i picioarele

ne


174/175

4igura !"!5 Atitudinea non61er'al/ 6a

c2im'at5 Gemeia nu69i mai


175/175

g

'/r'atul o intereea&/0 ?5 4> !"F Ga%0 >>=5 >>5

==

limbajul trupului allan pease

Documents