i(.

Isabelle DUVERNOIS

corpuluiAtenfie, gesturile vorbesc pentru noi!

Traducere: $tefania lordan

Limbajul

INICUTESCUIAROUSSE

Descrierea CIP este disponibilila Biblioteca Nalionali a Rominiei

@ Luousse 2013

Titlu original Ddcodtr ln langage ilu corPs. Attefltion, vos gestes parlcflt Pour vous!

par IsabelJe Duvernois

Pour I'Cditiotr originale: Direction de la publication : Isabelle Jeuge-Maynart et Ghislaine Storai Direction €ditoriale :

Catherine Delprati Respofisable d'6dition : Bethsabde Blumeli Lecture-correction : Iean-Pierre Baril Illustrations : Alain

Boyer; Direction artistique : Emmanuel Chaspouli Conception de la maquette : Violette Bdnilan; Mise en page : Emilie

Laualrinj Couverture i Vdronique Laportei Fabrication : Marie_Laure vaill6.

@ Editura NICULESCU, 2016

Bd. Regiei 6D,060204 - Bucuregti, Rom6.nia

Telefon: 02 1 312 97 82; Fu: 021 312 97 83

E-mail editura@niculescu.roInternet: w-niculescu.ro

Comenzi online: w.niculescu.roComenzi e-mail: vmzari@niculescu.roComenzi telefonice: 0724 505 385,021 312 97 82

Redactor: Anca Natalia FloreaTehnoredactor: Dragof DmitrescuIlustratii: Alain BoyerCoperta: Carmen Lucaci

Tiperit la Tipografia REAL

ISBN 978-606-38-0061-0

Toate drepturile rezeruate. Nicio parte a aestei c5(i nu poate fi reprodusA sau transmise sub nicio formagi prin niciun mijloc, electronic sau me€nic, inclusiv prin foto@piere, inregistrare sau prin orice sistem destocare $iamesare a datelor, fal6 permisiunea EdituriiNlCULESCU.Orice nerespectare a acestor prevederi mnddce ln mod automat la respunderea penale faE de legile

nalionale 9i internalionale privind proprietatea intelectualS.

Edltura NEt 1ESCU este partener gi distribuitor olicial OXFORD UNwERSITY PRESS in Romania.E-mll: o6ord@nhul@i.Io; lnbm€t wvw.oD&.*fl hulBdr.]o

Cuprins

INTRODUCERE ............ B

1. PRECAUTil CARE SE TMPUN.

Nonverbalul, atat de graitor!

Ferili-vd de excesul de generalizdri!

O regu 15 fu ndamentalS: congtientizarea sinel ui

Cum s5-l observi pe celalalt gi sa-l in1e1e9i..........................

Fmpatia: un atu major

Luali in calcul anumili factori specificil

Rdm6neli vigi lenli!.......

Atenlie la concomitenla gesturilor!

C6teva combina!ii de gesturi semnifi cative........................

Comunicare 5i intuilie

2. DIN CAP PANAiTt PICIORRE:

CE NE DEZVALUIE CORPUL NOSTRU......

SEMNELE CELE MAI REVELATOARE..........

Gesturile autonome

Mi5cirile picioarelor 5i ale tdlpilor

Gesturile de autolinigtire sau de autoatin9ere............................ 61

Gesturile revelatoare gi migclrile pa1me1or................................... 65

Coerenla intre verbal 5i nonverbal .......................... 71

12

16

20

25

29

32

35

5/

41

43

45

50

54

54

55

SEM N E PARTIAL REVELATOARE

Fala

Str6ngerea de m6na......

Proxemica sau distanla corecte intr-o relalie

Inuta vestimentarS: haina ilface pe om?................

Emoliile 5i exprimarea lor

3. LA CE FOLOSESTE LIMBAJUL CORPULUI?

Cum sd vd cunoa5teli mai bine 5i s5 vd acceptali..........................124

Acceptali fdrd sa judecali, in loc si-l dominali pe cel5lalt........ 127

Cum sd comunicali mai bine, puftandu-G fi resc.......................... 1 30

Cum sd vi armonizali pentru a comunica mai bine.................... 133

Cum sd calmali tensiunile.... .............................................. 136

Cum sI detectali minciuna..... 140

Cum sd treziti simpatie .............. 148

Cum sd inspirali incredere.... 151

Pasul l: Cum sd vd puneli in valoare in public 160

Pasul 2: Cum sd atrageli atqnlia persoanei pe care dorili

sd o seduceli 163

Pasul 3:{um sd stabililicontactul cu un posibil partener........ 168

74

74

100

103

108

112

120

Pasul4: Cum sd facelica relalia si evolueze 173

5. OPTTMTZATT-VA REUSITA PROFESTONALA!............................. 1 7B

lnterviul de angajare

Relalia ierarhic5........

Relalia dintre colegi

$edi ngele de afaceri.....

182

1BB

194

216

221

fii:ii ffiffiffiffil l

Decodarea limbaiului corpului nu poate

constitui un instrument pentru inlelegerea

ieluilalt decit in cazul in care este aoor-

;;; i;it-" manieri Pertinenti' il f"Pl:

"it" impottant si-l abordim pructent tl

;i;i;. in caz contrar' Poate conduce

iu ."t" mai fanteziste concluzii'ffiffii l*mffi.*

CUPRINSUT CAPITOLULUINonverbalul, atfrt de greftor!

Feriti.vi de excesut de genefalizlri!

o re gulS funaimentati: con gtientizarei iineiu i

Cum sd-iobseM pe celitalt:Si s5-l intelepi

I i , EmPatia: un atu major

Luafi tn calcul apumiti factori specificil

Aten;b la concomitenfa gesturilor!

Citeva combina$i de gesturi semnificative

, , ,, Comun,.ur" 5i1ntu{i"

NONVERBALUL, ATAT DE GRATORI

Oricare ar fi cuvintele pe care le rostifi, chiar daci gtifi sn

le insofifi de gesturile cele mai potrivite, trupul dumnea-

voastri va profita, indiferent daci dorifi sau nu asta, pentrua vi afiqa gindurile sau emofiile cele mai intime. Sensibil la

elocven{a acestui limbaj nonverbal, interlocutorul dumnea-

voastrl, conEtient sau nu, ii va acorda o deosebiti atenfie.

Un interes de lungi duratd

inci din Grecia antici, filozofii Aristotel Ei Platon au dezbi-

tut conceptrl de hexis (obiqnuinli), din care va deriva cel de

habitus reluat de antropologul Marcel Mauss gi de sociologul

Pierre Bourdieu. Acesta din urmi desemneaz[ prin termenul

de ,,habitus" dispozifiile sau felurile de a fi constante, ,,normate",

deoarece sunt impirtigite de toate persoanele dintr-un anumit

grup social gi care sunt dobAndite Ei interiorizate prin educafie.

lntr-adevar, in prezent, numero$ispeciali5ti in comunicare sunt de acord

cu ideea ci mai mult de70o/o

dintr-un mesaj este transmisprin limbajul corpului.

Cu alte cuvinte, pentru Pierre Bourdieu, indivizii din aceeagi

clasi au adesea orientiri, ,,stiluri de via[f', gusturi, comporta-

mente qi chiar gesturi care se pot asemina pini la punctul de

a crea unhabitus de clasi. Habitusuliipermite astfel unui indi-vid si se migte in lumea sociali qi si o interpreteze intr-un

16 LIMBAJUL CORPULUI I'IIECAUTII CARE SE IMPUN 17

rrrurl propriu, dar caracteristic categoriei sale sociale de aparte-

nctrIil.

O transmitere eficientil)e linim ca limbaj al corpului orice factor implicat in feno-

urrrrrrl de comunicare, care nu are o leglturi directi cu scrisuljt vorbirea. Dintre acegti factori putem enumera gesturile, dar

1t rlistan{a care ne separ[ unul de celilalt, postura globali (de

,rrrsrunblu) sau partiali, precum gi accesoriile create de om:irrrhriicdmintea, bijuteriile, pantofii. Cu alte cuvinte, toate lucru-t ilt' citre spun ceva despre noi, uneori impotriva voinfei noastre.

t)E STtUT

Regula sauTeoria Iui Mehrabian

,,Psihologul american Paul Ekman, un pionier in stu-

diul expresiilor faciale ale emoliilor, a demonstrat, in1969, cd, atunci c6nd gesturile gi cuvintele unei per-

soane sunt contradictorii, alegem sd ne incredem mai

mult in gesturile sale.

Al bert Meh rabia n, in prezent profesor de psi holog iegi cercetStor emerit la Universitatea din California(UCLA), a subliniat,la 16ndul siu, importanla limbajuluinonverbal.

Potrivit celor doud studii ale sale, pe care le-a rea-

lizat in 1967, comunicarea nonverbal5, care estealcdtuitd in propor[ie de 55olo din elemente corporale(gesturi, mers, atitudine etc.) $i de 38o/o din voce(intonatie, debit, intensitate etc.), reprezintd 93olo dinimpactul unui mesaj in momentul in care judecdm

un individ. De fapt, tn cazul in care limbajul corporal

nu reugegte sd-i convingS, pulini oameni au rdbdarea

de a asculta restul. Cu toate acestea, unele studii au

demonstrat cd Mehrabian a minimalizat importanta

contextului, de care depinde in mare mdsurd inte-

resul pentru limbajul verbal 5i cel nonverbal' Astfel,

in cazul unei conferinle publice importante, distri-

bu{ia surselor de influenld este inversatS'

intr-adevir, in prezent, numeroEi specialigti 1n comunicare

sunt de acord asupra faptului c[ mai mult de 70% dintr-un

mesaj este transmis prin limbajul corpului. cu toate ci nu ni se

explicl originea acestui procent, el este punctul de pornire

pentru numeroase teorii cu privire la analiza gesticii (limba-

jului gesticii) qi chiar pentru unele discipline ca morfopsiholo-

gial, sinergologia2 etc.

Se constati ci nici micar cel mai interesant mesaj nu va

putea fi transmis daci cel care il livreazl nu fie talentul de

a se face infeles. Daci acesta se bdlbAie, repeti des sau face prea

multe gesturi ezitante, transmiterea informaliei va fi afectati,

parazltatil, chiar poate de neinfeles.

Cit de mul1i oameni consideri, in mod eronat, ci simplul

fapt de a spune ceva Saranteazitfaptalci au Ei fost inleleqi? in

zadar se miri atunci cdnd aceasta nu se intdmpll, uitAnd si-gi

asume gi partea lor de r[sPundere.

1 Morfopsihologia este gtiinla care ne ajuti si inlelegem personalitatea

celorla\i studiindu-le trisiturile. (n. red.)2 sinergologiaeste gtiinta care se ocupi cu semnificaiia gesturilor pe care

le facem incongtient. (n. red.)

18 LIMBAJUL CORPULUI PIIECAUTiI CARE SE IMPUN I9

Gesturi constiente sau incongtiente?

In gcneral, nu vi stlpinifi (sau o facefi intr-o micl mlsuri)Itrrrhajul corpului. Felul in care reugili acest control - adesea

Inr orr;tient - este rezultatul unor interdi{ii culturale qi sociale

r art' rcglementeazi exprimarea publici a emoliilor qi o conduitilrrx iali adecvatl- Gesturile, comportamentele sau atitudinearhrrnncavoastri. respectf tntr-adever, un cod normativ- Pe unele

lr rxccutafi cu buni Stiinta.I )ar, ca urrnare a utilizirii lor repetate, anumite asfel de

lu.uriflcstiri devin pentru dumneavoastri o a doua natur6- Ele se

lllrtsfrlrmi aproape in reflexe: atunci cindweau sI salut, minanr('l sc intinde fir{ sI fiu nevoit si mi gindesc la felul in care fac

arcst lucru. Numai in cazul in care nu weau si salut in modintcn[ionat, decid, conqtient, sI nu indnd rnina, gtiind cI fiIr:ursmit celuilalt un mesaj clar, pe care rra putea sI il priceapl-

I)I, STIUT

Bernard Rim{ doctor in psihologiq a subliniat(in discursul unei persoane) influen{a bogi[iei voca-bularului unui individ asupra calitefii gesticii acestuia,

in acest caz mai precise gi mai accentuate. Cu toateacestea, nu trebuie sd ignordm influenfa mediului gi

a culturil asupra limbajului corpului, gesturile relinute,de exemplu, fiind de multe ori rezultatul unei educa[iimaidegrabd burgheze.

Agadar, sunte{i interesafi de lirnbajul corpului dumnea-voastri in situafii speciale, cum ar fi atunci cAnd incilcaF unlabu social sau cind incercafi si min{i$. Cu toate acestea,

controlul pe care dorifi si-l exercitafi asupra acestuia este

departe de a fi unul absolut.

Gesturile incongtiente au fost studiate pe larg de discipline

precum neuropsihologia sau sinergologia, dar in aceste domenii

constatlm cu surprindere ci interpretirilor serioase li se adaugi

altele, dintre cele mai fanteziste, qi va fi necesar si separim

informafiile fondate de cele arbitrare sau chiar bizate.

FERII-VA DE EXCESULDE GENERALIZARI!

Descifrarea limbajul corpului este o art[ complexi. Ar fipericulos si credem contrariul 9i, pornind de la observafii

subiective nedovedite, s[ formullm sofisme. ,CAnd minte, de

obicei tipul ista se scarpini in barbl. $i acesta se scarpinl in

barbi, aEadar mintel'

Convingeri gi interpreteri pripite

Potrivit lui Francisco Varela, un cercetitor in domeniul

qtiinlelor cognitive Ei al anatomiei, 80%o din informa[iile pe

care le percepem sunt interpretate, mai mult sau mai pu[in

conqtient, in conformitate cu convingerile noastre adevirate

sau false, care constituie filtre personale de percepfie a realiti-

[ii. Astfel se face ci avem obiceiul de a ne baza propria repre-

zentare despre lume pe anumite convingeri acceptate ca fiind

adev[rate, fbri a fi fosl verificate in prealabil. Considerlm,

agadar, ca fiind obiectivi o realitate subiectivi.

Aceste ,,adev[ruri" se bazeazi pe experienfele noastre gi

pe educalia pe care am primit-o. Ele pot alimenta numeroase

20 LIMBAJUL CORPULUI I'ITECAUTII CARE 5E IMPUN 27

pcrrt'r'rrliziri simpliste, de multe ori foarte inexacte. ,,Birbafiitrrrrl ir;il... ", ,,Femeile sunt pe dincolo...", ,,Femeia la volan este

urr pt'ricol public'i in realitate, primele de asigurare au fost

lrrntrrl rnulti vreme mai scumpe pentru birbafi, deoarece,

r orrftrnlr statisticilot aceqtia sunt mult mai des autorii unor;rr r ttk'rttc grave decit femeile.

t)t STtuT

Clteva convingerigregite cu privire Ia gesturi

,,Cand cineva igi incrucigeazd bratele inseamnd cd

,rdoptd o atitudine defensivd? Nu intotdeauna. Acest

gest poate insemna doar cd vrea sd se apere impotrivalrigului.Totul depinde de context. in mod similar, ticulrJsucirii verighetei pe deget poate insemna atdt o pro-

blemd de artriti, cdt gi un conflict marital.in fine, daci pentru un copil a-5i privi pdrinlii in

ochi atunci cdnd vorbegte cu ei este in Franla un semn

de respect, in Africa, dimpotrivd, existi obiceiul ca el

si-qi plece privirea in semn de respect.

Intrebafi-vi pur qi simplu daci ceea ce credefi este adevirat

lrr toate imprejuririle gi vi vefi da seama ci adevlrul dintr-unrrlrunrit context se poate dovedi complet fals intr-un altul.

O semnificatie relativi...Suntem adesea tentafi s[ atribuim unui gest sau altuia o sem-

nilicalie definitivi. Pentru unii, decriptarea limbajului nonver-

bll ar insemna si dim fuga la un dicfionar al gesturilor gi si