limba germana

32
Litera mare pentru substantive In limba germana toate substantivele trebuie sa fie scrise cu litera mare, indiferent de pozitia lor in propozitie . Wir sind 5 Leute im Haus, meine Eltern, meine Schwester und mein Bruder In exemplul de mai sus , Leute (persoana) , haus (casa) , Eltern (parinti), Schwester (sora); si Bruder (frate) sunt toate substantive si de aceea trebuie sa fie scrise cu litera mare. Genul substantivelor Ca si in limba romana, fiecare substantiv are genul sau, fie masculin (der) , fie feminin (die) sau neutre (das). Substantivele plurale sunt mereu considerate la feminin . Deoarece genurile nu corespund neaparat cu genul obiectului in realitate putem spune ca substantivele si genurile sun neprevizibile. Asadar trebuie sa va obisnuiti ca la inceput sa invatati pe de rost articolele si genurile substantivelor. La sfarsitul lectiei puteti gasi sfaturi utile pentru a indentifica genul unui substantiv. Cateva exemple : Substantive si genuri Masculin der Mann der Vogel omul pasarea Feminin die Frau die Blume femeia floarea Neutru das Kind das Obst copilul fructul Substantive compuse Limba germana are foarte mulet substantive care sunt formate prin compunerea a doua sau mai multe cuvinte (ceea ce face limba germana ca fiind cunoscuta pentru a avea cuvinte foarte lungi ). Cuvintele compuse nu trebuiesc sa fie neaparat substantive, pot fi de asemenea adjective , verbe si

Upload: dragusin-aurel

Post on 23-Oct-2015

269 views

Category:

Documents


15 download

TRANSCRIPT

Page 1: Limba Germana

Litera mare pentru substantive

In limba germana toate substantivele trebuie sa fie scrise cu litera mare, indiferent de pozitia lor in propozitie .

Wir sind 5 Leute im Haus, meine Eltern, meine Schwester und mein Bruder

In exemplul de mai sus , Leute (persoana) , haus (casa) , Eltern (parinti), Schwester (sora); si Bruder (frate) sunt toate substantive si de aceea trebuie sa fie scrise cu litera mare.

Genul substantivelor

Ca si in limba romana, fiecare substantiv are genul sau, fie masculin (der) , fie feminin (die) sau neutre (das). Substantivele plurale sunt mereu considerate la feminin . Deoarece genurile nu corespund neaparat cu genul obiectului in realitate putem spune ca substantivele si genurile sun neprevizibile. Asadar trebuie sa va obisnuiti ca la inceput sa invatati pe de rost articolele si genurile substantivelor.

La sfarsitul lectiei puteti gasi sfaturi utile pentru a indentifica genul unui substantiv.

Cateva exemple :

Substantive si genuri

Masculinder Mannder Vogel

omulpasarea

Feminindie Fraudie Blume

femeiafloarea

Neutrudas Kinddas Obst

copilulfructul

Substantive compuse

Limba germana are foarte mulet substantive care sunt formate prin compunerea a doua sau mai multe cuvinte (ceea ce face limba germana ca fiind cunoscuta pentru a avea cuvinte foarte lungi ). Cuvintele compuse nu trebuiesc sa fie neaparat substantive, pot fi de asemenea adjective , verbe si prepozitii. Totusi , in cazul nostru , ultimul element al unui substantiv compus trebuie sa fie substantiv deoarece genul si pluralul substantivului compus este indicat de ultimul cuvant .

Substantive compuseSubstantiv + substantivder Vaterdas Land

das Vaterland tara de origine

Adjectiv + substantivschnellder Zug

der Schnellzug tren expres

Page 2: Limba Germana

Verb Stem + Substantivtrinkendas Wasser

das Trinkwasser apa potabila

Articole hotarate si nehotarate

Articolele hotarate fac referire la obiecte/persoane cunoscute , ca si in limba romana de altfel. Toate exemplele de mai sus folosesc articolele hotarate, "der", "die" si "das" .

Corespondentul pentru articolele nehotarate sunt "ein" (pentru masculin si neutru ) si "eine" (pentru feminn) . Nu exista articol nehotarat pentru plural in limba germana.

Mai jos gasiti cateva indicii pentru a putea determina genul substantivelor :

Substantive la masculin:

Sufix-el -er -ig -ismus -ling -or

der Vogel (pasare)der Computer (computer)der Käfig (cusca)der Journalismus (jurnalism)der Frühling (primavara)der Professor (profesor)

Reguli

Persoane masculineZileLuniSezoane

der Sohn (fiu)der Sonntag (Duminica)der Januar (Ianuarie)der Winter (iarna)

Substantive la feminin:

Sufix-ei -ie -enz -heit -keit -ion -ik -age -tät -schaft -ung 

die Räuberei (furt)die Batterie (baterie)die Konferenz (conferinta)die Freiheit (libertate)die Männlichkeit (barbatie)die Legion (legiune)die Akustik (acustica)die Garage (garaj)die Universität (universitate)die Mannschaft (echipa)die Wohnung (plat)

Page 3: Limba Germana

-ur die Karikatur (caricatura)Reguli

Persoane de sex femininMajoritatea copacilorMajoritatea florilorMajoritatea fructelor

die Tochter (fiica)die Föhre (pin /copac)die Rose (trandafir)die Banane (banana)

Substantive neutre:

Sufix-chen-lein-ma-ett-ment-o-um

das Kätzchen (pisica)das Fräulein (tanara)das Drama (drama)das Bett (pat)das Experiment (experiment)das Foto (fotografie)das Kalzium (calciu)

Reguli

OraseTariCuloriForme de infinitiv folosite ca substantiv

das Frankfurt (Frankfurt)das Ägypten (Egipt)das Grün (verde)das Tanzen (dans)

In limba germana verbul trebuie sa se acorde in gen si numar cu subiectul .

Astazi vom discuta despre verbul la timpul prezent.

Conjugarea verbului

Pentru a conjuga un verb trebuie sa luati radacina verbului si sa adaugati sufixul potrivit. Radacina este formata din verbul la infinitiv fara "-en" sau "-n".

Conjugarea verbului in limba germana

kommen hörenich komme höredu kommst hörster / sie / es kommt hörtwir kommen hörenihr kommt hörtsie kommen hörenSie kommen hören

Comparat cu limba engleza, limba germana are o singura forma de prezent, la fel ca in limba romana, nuexista doua forme cum este prezent simplu si prezent continuu in limba engleza.

Page 4: Limba Germana

Urmariti cateva exemple :

Exemplu Traducere

ich ich lerne Deutsch Eu invat germana.

du du spielst gut Tu joci bine

er / sie / es

Sie kocht Spagetti Ea gateste spagheti.

wirwir bleiben zwei Tage

Stam doua zile.

ihr ihr singt ein Lied Tu canti un cantec de opera.

sie sie trinken Bier Ei beau bere.

Sie Sie wohnen in Berlin Tu locuiesti in Berlin .

Ca si in limba romana, in limba germana exista doua tipuri de intrebari, cele de tip "dau sau nu" si interogatiile.

1) Intrebarile de tip da-nu

Acest tip de intrebari se formeaza prin schimbarea pozitiei verbului cu subiectul.

Exemple de intrebari da/nu :

Bist du hungrig? - Iti este foame? Spielen Sie mit mir? - Te joci cu mine? Geht ihr ins Kino? - Mergi la cinema?

Intrebarile cu modale

Cand folosim verbe modale, pozitia verbului doi nu este afecatata, ramane la sfarsitul propozitiei. Aceasi regula se aplica si pentru interogatii .

Exemple:

Können Sie mich verstehen? - Ma poti intelege? Gehst du mit deinen Freunden aus? - Ai de gand sa iesi cu prietenii tai?

2)Interogatiile

O intrebare de tip interogativ este o intrebare care incepe cu un cuvant-intrebare (adverbe), asemenea "cine", "cum", "cand" . Spre deosebire de intrebarile da/nu acest tip de intrebare poate avea nenumarate variante de raspuns.

Page 5: Limba Germana

Tabelul de jos arata cateva cuvinte folosite pentru a pune intrebari :

 Cuvinte folosite des in limba germana

wie cum was ce

wann cand warum de ce

welcher care wo unde

wer cine    

Formarea intrebarilor interogative in limba germana

Regula este similara cu cea a intrebarilor da/nu . Verbul precede subiectul propozitiei, iar adverbul interogativ precede verbul.

Cateva exemple:

Wann kommt sie? - Cand vine ea? Wo arbeitest du? - Unde lucrezi? Was lernen die Kinder? - Ce invata copiii? Wie schwimmen die Fische? - Cum inoata pestele ?

Unele interogatii, cum ar fi "wer" pot fi subiectul propozitiei, in acel caz interogatia incepe propozitia si este urmata de verb :

Wer spielt Schach? - Cine joaca sah? (ca si in limba romana, "cine" este subiectul propozitiei )

Combinatii de interogatii

Mai multe interogatii se pot forma prin compunerea celor deja existente , prepozitii si adverbe cu "wie" si "wo" .

Cateva exemple:

Combinatii cu "wie"

wie alt cat de batran wie viel cat de mult

wie groß cat de mare wie lange cat de mult

wie oft cat de des wie spät cat de tarziuCombinatii cu "wo"

wohin unde / catre ce woher de unde

wobei la ce womit cu ce

Cateva exemple:

Wie alt bist du? - Ce varsta ai ?

Page 6: Limba Germana

Wie lange bleiben Sie in Berlin? - Cat de mult stai in Berlin? Woher kommen Sie? - De unde vii ? Wohin fährt er am Wochenende? - Unde va calatori week-endul acesta?

Desi inca nu am discutat despre cazurile in limba germana , pentru completare simtim nevoie sa precizam cateva lucruri legate de acest subiect.

Interogativele "wer" si "weicher" au alte forme in functie de caz. "wer" are o singura forma pentru fiecare caz pe cand "wiecher" are mai multe forme pentru fiecare caz , in functie de gen si numar. Tabelul de mai jos va arata formele pentru "wer" .

Forme ale 'wer'Nominativ wer cineAcuzativ wen pe cineDativ wem cuiGenitiv wessen al cui

Substantive

← Pronunţie Articole →

În limba germană substantivele au o trăsătură distinctivă: se scriu întotdeauna cu majusculă, fără a conta dacă se află la începutul propoziţiei, la mijlocul ei

sau la sfârşit.

Există trei genuri în limba germană: masculin, feminin şi neutru. De aceea, articolele care însoţesc substantivele sunt diferite, variind în funcţie de cele trei

genuri. Pentru a identifica genul unui substantiv se ia în considerare articolul hotărât în cazul nominativ:

Masculin - der Mann - bărbatul

Feminin - die Frau - femeia

Neutru - das Kind - copilul

Ca şi în limba română, substantivele din limba germană pot fi la numărul singular sau la plural. Formarea pluralului este însă mult mai complexă. Există 5

forme principale de formare a pluralului unui substantiv. Aceste reguli sunt generale şi există diferite excepţii în unele cazuri. Unor grupuri de substantive se

mai aplică şi alte reguli particulare.

În plus faţă de gen şi număr, în germană trebuie să se ţină cont de cazul substantivului, deoarece schimbarea cazului implică variaţii ale formelor

substantivelor şi articolelor, adjectivelor însoţitoare.

Exemple de variaţii în gen, număr şi caz cu câteva exemple:

* Sunt opţionale vocalele «e» din paranteze, ambele forme fiind corecte în mod

egal: des Mannes şi des Manns. În general stilul cu «e» este mai evoluat.

Gen [modificare]

Ca şi mai jos, substantivele în germană pot avea 3 genuri diferite: masculin,

feminin şi neutru.

Există o serie de reguli pentru a putea şti cărui gen aparţin substantivele.

Regulile nu sunt fiabile 100%, iar unele dintre ele au multe excepţii. Singura

regulă infailibilă este aceea de a memora cuvântul împreună cu articolul său.

O regulă fixă este aceea că genul cuvintelor compuse este întotdeauna în concordanţă cu genul ultimului substantiv.

die Ferien + das Haus = das Ferienhaus

der Schuh + die Größe = die Schuhgröße

Masculin Neutru Femenin Plural

Nominativ der Mann das Kind die Frau die Kinder

Acuzativ den Mann das Kind die Frau die Kinder

Dativ dem Mann[e] * dem Kind[e] * der Frau den Kindern

Genitiv des Mann[e]s * des Kind[e]s * der Frau der Kinder

Page 7: Limba Germana

Mai jos este prezentată o serie de tabele în care sunt indicate substantivele masculine, feminine şi neutre în limba germană. Sunt prezentate şi

excepţiile de la aceste reguli, dar şi cuvinte care pot crea confuzie.

Substantive masculine [modificare]

Substantive

feminine [modificare]

Substantive care desemnează Exemple Excepţii / Atenţie

persoane de gen masculin der Mann, der Vater, der Junge, der Sohn, der Bruder das Kind (copilul)

animale masculine der Kater, der Hund, der Affe, der Löwe

profesii, funcţii deţinute de bărbaţi der Arzt, der Lehrer, der Maler, der Praktikant, der Chef, der 

Psychologe

părţi ale zilei der Morgen, der Mittag, der Nachmittag, der Abend die Nacht

zilele săptămânii der Tag, der Montag, der Dienstag, der Mittwoch ... ---

lunile anului der Monat, der Januar, der Februar, der März ... ---

anotimpurile anului der Frühling, der Sommer, der Herbst, der Winter das Frühjahr, das Jahr

puncte cardinale der Norden, der Osten, der Süden, der Westen ---

fenomene atmosferice der Regen, der Schnee, der Hagel, der Nebel, der Wind, der 

Hurrikan, der Sturm, der Tau das Wetter

băuturi alcoolice der Wein, der Schnaps, der Whisky, der Rum, der Wodka, der 

Cognac

das Bier, die Weinschorle, 

die Bowle

minerale, pietre şi pietre preţioase der Quarz, der Sand, der Stein, der Fels, der Diamant, der Rubin

mărci de maşini şi trenuri der BMW, der Mercedes, der Golf, der Wagen, der Zug, der ICE das Auto, die Bahn

radicale verbale substantivizate 

(majoritatea)

der Schlag, der Verstand, der Anfang, der Stoß, der Sprung, der 

Begriff

multe râuri (care nu sunt din Europa) der Amor, der Colorado, der Jangtsekiang, der Nil, der 

Mississippi, der Rio de la Plata die Elbe, die Weser

Substantive terminate în Exemple Excepţii

-and der Doktorand, der Informand

-ant der Demonstrant, der Spekulant

-ar der Bibliothekar, der Antiquar

-ast der Dynast, der Gast, der Gymnasiast, der 

Phantast

-ent der Student, der Abiturient, der Dissident

-er der Empfänger, der Anhänger das Fenster, die Mutter,

-eur der Dekorateur, der Friseur

-ismus der Realismus, der Kommunismus, der 

Journalismus, der Optimismus, der Surrealismus

-ist der Aktivist, der Materialist, der Realist, der 

Exorzist, der Geist die Frist

-ling der Liebling, der Schmetterling, der Neuling, der 

Lehrling, der Zwilling das Recycling

-loge der Psychologe, der Theologe, der Astrologe, der 

Biologe, der Ökologe

-or der Motor, der Tutor, der Doktor, der Lektor

-el der Himmel, der Karamel die Matrikel

-en der Boden, der Kuchen Majoritatea infinitivelor substantivizate: 

das Rennen, das Essen, ...

-er (majoritatea, dacă nu desemnează 

persoane şi profesii masculine) der Koffer

-ich der Teppich, der Stich, der Strich, der Rettich

-ig der Pfennig, der Honig, der König

Page 8: Limba Germana

Gramatica Limbii Germane - Prepoziţiile în GermanăPrepozitiile la Acuzativ răspund la întrebarea:

incotro?

Substantive care descriu Exemple Excepţii / Atenţie

persoane de gen feminin die Frau, die Mutter, die Tante, die Tochter, die 

Schwester das Mädchen, das Kind (fetiţă / copil)

animale de gen feminin die Katze, die Kuh, die Hündin, die Ziege, die Löwin

profesii, funcţii deţinute de femei die Ärztin, die Lehrerin, die Malerin, die 

Praktikantin, die Chefin, die Psychologin der Harlekin

numere eine Eins, eine Zwei, eine Drei ... ---

multe râuri din Europa die Mosel, die Elbe, die Themse, die Seine, die 

Donau

der Ebro, der Neckar, der Po, der Main, der 

Rhein, der Guadalquevir

ţări, regiuni şi provincii care se 

termină în -ei, -ie şi -e

die Türkei, die Mongolei, die Slowakei, die 

Normandie, die Provence

arbori die Zypresse, die Kiefer, die Eiche, die Palme, die 

Tanne

der Baum, der Apfelbaum, der Birnbaum, 

der Ahorn

flori die Rose, die Tulpe, die Nelke das Edelweiß, das Veilchen

fructe die Birne, die Apfelsine, die Erdbeere, die Traube, 

die Banane der Apfel, der Pfirsich

avioane die Boeing 737, die DC 10 der Airbus, der Jet, der Jumbo

motociclete die BMW, die Honda, die Kawasaki

bărci, vapoare die Queen Mary

ţigări, trabuc die Havanna, die Stuywesant, die Zigarre, die 

Zigarette

Substantive terminate în Exemple Excepţii

-e (majoritatea, în 

special cele formate 

din două silabe)

die Lampe, die Ecke, die Grenze, die Sonne, die 

Reise, die Klasse das Ende, das Auge, der Junge, der Friede

-t formate pornind 

de la un verb die Fahrt, die Rast, die Schrift, die Sicht, die Sucht

-nis (unele, restul 

sunt neutre)

* die Befugnis, die Erlaubnis, die Kenntnis, die 

Wildnis, die Finsternis, die Erkenntnis, die Besorgnis, 

die Bitternis, die Bedrängnis, die Ersparnis, die 

Fäulnis, die Beschwernis

das Gefängnis, das Bedürfnis, das Erlebnis, das 

Verständnis, das Zeugnis, das Vermächtnis, das Begräbnis, 

das Ereignis, das Ergebnis, das Erzeugnis, das Gedächtnis, 

das Geheimnis, das Versäumnis

–ade die Schublade, die Brigade, die Marmelade, die 

Olympiade, die Limonade, die Schokolade

–age die Patronage, die Frage, die Garage, die Lage, die 

Reportage, die Plantage

–äne die Träne, die Fontäne, die Quarantäne

-ei die Metzgerei, die Bäckerei, die Konditorei das Ei, der Papagei

-esse die Messe, die Presse, die Adresse, die Baronesse, 

die Raffinesse, die Politesse das Interesse

-ette

die Toilette, die Tablette, die Serviette, die 

Chansonette, die Marionette, die Kassette, die 

Krokette, die Kette

-euse die Friseuse, die Souffleuse, die Balletteuse, die 

Reuse, die Schleuse

-heit die Freiheit, die Krankheit, die Mehrheit, die 

Anwesenheit, die Blindheit, die Einheit

-ie die Sympathie, die Industrie das Genie

-ik die Politik, die Technik, die Musik, die Republik, die 

Logik, die Fabrik

-ine die Routine, die Guillotine, die Brillantine, die 

Sardine, die Kabine, die Turbine der Gabardine

-ion die Nation, die Direktion, die Situation, die Station, 

die Adaptation das Stadion

-isse die Diakonisse, die Hornisse, die Kulisse

-itis die Arthritis, die Bronchitis, die Gastritis, die 

Hepatitis, die Meningitis, die Zellulitis

-ive die Offensive, die Initiative, die Alternative, die 

Retrospektive, die Perspektive

die Möglichkeit, die Höflichkeit, die Neuigkeit, die 

Page 9: Limba Germana

- wohin? (se pronunţă "vo-hin?")

Prepozitii la Acuzativ:

la , pe la , in jur de , in jurul - um (se pronunţă "um")fara - ohne (se pronunţă "one")de-a lungul - entlang (se pronunţă "entlang")pana la - bis (se pronunţă "one")printre , prin - durch (se pronunţă "duih")pentru - für (se pronunţă "fiur")

Prepozitiile la Dativ răspund la întrebarea:

unde? - wo? (se pronunţă "vo?")

Prepozitii la Acuzativ:

din - aus (se pronunţă "aus")la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronunţă "bai")cu - mit (se pronunţă "aus")dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronunţă "nah")de , din , de la - seit (se pronunţă "zait")de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronunţă "fon")la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronunţă "ţu")Gramatica Limbii Germane - Pronumele în GermanăPronumele Interogativcând? - wann? (se pronunţă "van?")pănă când? - bis wann? (se pronunţă "bis van?")de când? - seit wann? (se pronunţă "zait van?")ce? - was? (se pronunţă "vas?")de ce? - warum? (se pronunţă "varum?")de ce? - wieso? (se pronunţă "vizo?")de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?")de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?")cine? - wer? (se pronunţă "viă?")pe cine? - wen? (se pronunţă "vin?")cui? - wem? (se pronunţă "viem?")care? - welche? (se pronunţă "velhe?")la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?")cât de mult timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?")cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?")cum? - wie? (se pronunţă "vi?")cât? - wieviel? (se pronunţă "vifil?")unde? - wo? (se pronunţă "vo?")la care?pe lângă care? - wobei? (se pronunţă "vobai?")prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronunţă "vodoih?")pentru ce?pentru care? - wofür? (se pronunţă "vofiur?")împotriva cui? - wogegen? (se pronunţă "voghigăn?")dincotro? - woher? (se pronunţă "vohea?")încotro? - wohin? (se pronunţă "voin?")cu ce? - womit? (se pronunţă "vo-mit?")spre unde? - wonach? (se pronunţă "vo-nah?")

Page 10: Limba Germana

la ce? - woran? (se pronunţă "vo-ran?")pe ce? - worauf? (se pronunţă "vo-rauf?")de unde?din ce? - woraus? (se pronunţă "vo-raus?")în ce/care?unde? - worin? (se pronunţă "vo-rin?")peste ce?despre ce? - worüber? (se pronunţă "vo-riubăr?")despre ce? - worum? (se pronunţă "vo-rum?")sub ce?sub care? - worunter? (se pronunţă "vo-runtăr?")despre ce/care? - wovon? (se pronunţă "vo-fon?")în faţa cui? - wovor? (se pronunţă "vo-for?")

Pronumele Personal:I sg. eu - ich (se pronunţă "ih")II-a sg. tu - du (se pronunţă "du")III-a sg. Masculin el - er (se pronunţă "ea")III-a sg. Feminin ea - es (se pronunţă "ea")III-a sg. Neutru ea - sie (se pronunţă "zi")I pl. noi - wir (se pronunţă "via")II-a pl. voi - ihr (se pronunţă "ir")III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronunţă "zi")

Pronumele Posesiv:I sg. al meu - mein (se pronunţă "main")II-a sg. al tău - dein (se pronunţă "dain")III-a sg. Masculin al său - sein (se pronunţă "zain")III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronunţă "ir")III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronunţă "zain")I pl. al nostru - unser (se pronunţă "unzăr")II-a pl. al vostru - euer (se pronunţă "oiăr")III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronunţă "ir")II-a sg. II-a pl. forma de politeţe : dumneavoastră - ihr (se pronunţă "ir")cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen?

Pronumele Reflexiv:

AcuzativI sg. pe mine - mich (se pronunţă "mih")II-a sg. pe tine - dich (se pronunţă "dih")III-a sg. pe el/ea - sich (se pronunţă "zih")I pl. pe noi - uns (se pronunţă "unz")II-a pl. pe voi - euch (se pronunţă "oih")III-a pl. pe ei - sich (se pronunţă "zih")

DativI sg. mie - mir (se pronunţă "mia")II-a sg. ţie - dir (se pronunţă "dia")III-a sg. lui/ei - sich (se pronunţă "zih")I pl. nouă - uns (se pronunţă "unz")II-a pl. vouă - euch (se pronunţă "oih")III-a pl. lor - sich (se pronunţă "zih")

Lectia nr.1: Alfabetul german si reguli de pronuntie.

Page 11: Limba Germana

Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. 

Germana actualã foloseste alfabetul latin, la care se adaugã vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o variantã a literei s, care seamãnã cu litera greceascã “beta” ß. In concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi ä, ö, ü ß ( diacriticele limbii germane )

A a (a) Ä ä (e)

B b (be)C c (ţe)D d (de)E e (e)F f (ef)

G g (ghi)H h (ha)

I i (i)J j (iot)

( in interiorul cuv se pronunta "i")K k (ka)L l (el)

M m (em)N n (en)O o (o)

Ö ö (o lung)P p (pe)Q q (ku)R r (er)S s (es)

(la inceputul cuv se pronunta "ș") ß (s)

( poti face referire la aceasta litera spunand eszett sau scharfes ß )T t (te)U u (u)Ü ü (iu)

V v (fao)( in interiorul cuv se pronunta "f")

W w (ve)X x (iks)

Y y (iepsilon)( in interiorul cuv se pronunta "iu")

Z z (ţet) 

Particularitati fonetice / phonetische Merkmale :

äu se pronunta [oi]

ei se pronunta [ai] 

ie se pronunta lung [i] 

sch se pronunta [ș]

eu se pronunta [oi]

Page 12: Limba Germana

În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție !!!: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca si ärespectiv ö si ü. Vocalele duble se pronunþã mai lung: Haar, Aachen, Meer,...

Consoanele sonore b,d,g,v se pronunþã în poziþie finalã [p], [t], [c], [f]: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

Consoanele duble se pronunþã ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergãtoare.    ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

Litera c apare în cuvintele germane numai împreunã cu k, marcând fatul cã vocala premergãtoare se pronuntã scurt.    ex : Sack, Deck, Bock, ....

Litera h precedatã de o vocalã nu se pronuntã, functia ei fiind aceea de a semnala cã este vorba de o vocalã lungã    ex : Bahn, sehr, Huhn,.....

La începutul cuvintelor de origine strãine grupul ch se pronunþã [k]  ex : Chor, Charakter,…

Litera e în terminatiile –el, -em, -en se pronuntã ca un ã românesc, atunci când vorbim foarte clar. Când vorbim repede, acest ã se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r]   ex:  Mittel, fragen 

Litera r se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronuntã terminatia –er ca un fel de ã românesc, schitând doar un r foarte scurt     ex: Mutter, Kinder, ....

Important / Wichtig : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru das A, das B  .... etc.

Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana.

 Sa invatam sa numaram de la 1-10                                                                                      

0 - null   (nul)1 - eins   (ainţ)2 - zwei   (ţvai)

3 - drei   (drai)

4 - vier   (fir)5 - fünf   (fiunf)

6 - sechs   (zehs)  7 - sieben   (ziben) 

8 - acht   (aht)9 - neun   (noin)

10 - zehn   (ţen)

Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai repede decat te asteptai : 

Eins, zwei, Polizei,Drei, vier, GrenadierFünf, sechs, alte HexSieben, acht, Gute Nacht !Neun, zehn, schlafen geh'n . 

Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;

Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la11 - 20 :

11 - elf (elf)

12 -  zwölf (ţvolf)13 - dreizehn (draiţen)14 - vierzehn (firţen)15 - fünfzehn (fiunfţen)

16 - sechszehn (zehsţen) 17 - siebzehn (zibţen) 18 - achtzehn (ahtţen)

19 - neunzehn (noinţen)20 - zwanzig (ţvanţig)

Page 13: Limba Germana

Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!

Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti  numeri si banii.

20 - zwanzig21 - einundzwanzig22 - zweiundzwanzig23 - dreiundzwanzig...............................30 - dreißig31 - einunddreißig32 - zweiunddreißig33 - dreiunddreißig...............................40 - vierzig41 - einundvierzig42 - zweiundvierzig43 - dreiundvierzig................................50 - fünfzig51 - einundfünfzig52 - zweiundfünfzig53 - dreiundfünfzig................................60 - sechzig61 - einundsechzig................................70 - siebzig71 - einundsiebzig................................80 - achtzig81 - einundachtzig.................................90 - neunzig91 - einundneunzig.................................100 - hundert101 - hunderteins102 - hundertzwei110 - hundertzehn131 - hunderteinunddreißig .................................1000 - tausend2000 - zweitausend100.000 - hunderttausend.................................

Page 14: Limba Germana

1.000.000 - eine Million1.500.000 - anderthalb Millionen2.000.000 - zwei Millionen1.000.000.000 -eine Milliarde

Observatii: 

-ig se citeste ca -ih;

Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!!  facand numeralul 20 -zwanzig;

Accentul cade pe prima silaba;

Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana.   ex: 91 (se citeste) ein.und.neunzig

Lectia nr.3: Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale.Forme de salut in limba germana

Buna dimineata! = Guten Morgen ! (gutăn morgăn)

Buna ziua ! = Guten tag ! (gutăn tag)

Buna seara ! = Guten Abend ! (gutăn abănd)

Noapte buna ! = Gute Nacht ! (gută naht)

Buna ! = Grüß Gott ! (grius got)

Buna ! (informal) = Hi ! (hai) 

Salut ! Alo ! = Hallo ! (haloo)

Bine ati venit ! = Willkommen ! (vilkomăn)

La revedere ! = Auf Wiedersehen ! (auf viderzeen)

Pa ! = Tschüss ! (ciuss)

  Cuvinte/ expresii uzuale in limba germana.

Da = Ja (ia)

Nu = Nein (nain)

Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung)

Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid)

Multumesc ! = Danke ! (danche)

Multumesc mult ! = Danke schön!/ Vielen Dank ! (danche șoon/ viilen dank)

Te rog ! = Bitte ! (bite)

Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?)

Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vărștee niht)

Intrebari uzuale, raspunsuri posibile:  

Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul.

Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine.

Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.

Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumäner = Sunteti strain? -  Da, sunt roman.

Page 15: Limba Germana

Wie heißt du?  / Wie heißen Sie?  - Ich heiße.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc.....

Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.

Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!

Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nächstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta.

Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum.

Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro.

Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape.

Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. =Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.

Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverständlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur.

Entschuldigung, störe ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? - Nu, intrati va rog.

Kann ich mich vorstelle? - Ich heiße....  = Pot sa ma prezint? - Ma numesc....

Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump.

Was ist los? - Ich bin müde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.   

Lectia nr.4: Banii si conversatie la banca in limba germana.Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania, Finlanda, Franta, Grecia,  Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem bancnotele si monezile euro.Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriiele simboluri.

Moneda = Die Münze (di miunțe)

Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze (di ain oiro ţent miunţe)Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze ( di ţvai oiro ţent miunţe)Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze ( di fiunf oiro ţent miunţe)Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze ( di ţen oiro ţent miunţe)Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze ( di ţvanţig oiro ţent miunţe)Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze ( di fiunfţih oiro ţent miunţe)Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze ( di ain oiro miunţe)Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze ( di ţvai oiro miunţe)

Bancnota = Die Banknote (di banknote) 

Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein (der fiunf oiro şain)Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein (der ţen oiro şain)Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein (der ţvanţig oiro şain)Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein (der fiunfţih oiro şain)Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein (der ain hundart oiro şain)Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein (der ţvei hundart oiro şain)Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein (der fiunf hundart oiro şain)

Page 16: Limba Germana

Te afli intr-o tara in care se vorbeste germana. Fie ca esti simplu turist sau afacerist, ai nevoie sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar (wechselstube) insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator:

DIALOG 1:     - Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?

- Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

- Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ?

- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir sagen den amtlichen Kurs von heute ? = Eu am dolari. Puteti sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?

- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti multi?

- Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb?

- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

- Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi.

- Hier ist ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

- Danke sehr. = Multumesc mult.

Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto eröffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:

DIALOG 2:

- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

- Ich möchte ein Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont.

- Für wieviel zeit? = Pentru cat timp?

- Nur für fünf Monaten. =  Doar pentru 5 luni. 

- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie müssen es mit den genauen Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo

Page 17: Limba Germana

sie unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.

- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.  

Vocabular:  wechseln,(um)tauschen = a schimba; die Währung = valuta; amtlich = oficial; der kurs = cursul; die Münze = moneda; die Umtauschgebühr = taxa de schimb, comision; der Schein = bancnota; eröffnen = a deschide; einfach = simplu; überweisen,überwiesen = a vira; das Formular = formular; genau = exact; der Pass = pasaport;unterschreiben = a semna; ausfüllen = a completa; 

Lectia nr.5: La cumparaturi. In supermarket.Vocabular la cumparaturi (Wortschatz Einkäufe):

Darf ich? (darf ih? ) = pot euKönnen Sie mir helfen? (chionen zi mir helfen) = Puteti sa ma ajutati?Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut?Kann ich etwas für Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru dvs?die Einkäufe (di ainkoife) = cumparaturi

der Verkäufer / die Verkäuferin (der fercoifer / die fercoiferin) = vanzator / vanzatoareder Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clientadas Obergeschoß (das obergheșos) = etajdie Kasse (di case) = casa de marcatdas Angebot (das anghebot) = ofertadie Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazindas Regal (das regal) = raftder Preis (der prais) = pretder Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturidie Rechnung (di rehnung) = bonul fiscaldie Einkaufstasche (di aincaufs.tașe) = sacosa de cumparaturidie Tüte (di tiute) = sacosateuer (toier) = scumpbillig (bilig) = ieftinbequem (becvem) = comod, confortabilzeigen (țaighen) = a arata ceva cuivaeinpacken (ainpachen) = a impachetabezahlen (bețalen) = a platinehmen (nemen) = a luagefallen (ghefallen) = a place

Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel)   :

die Lebensmittel (di lebens.mitel) = alimentedie Schweinefleisch (di șvain.flaiș) = carne de porcdie Rindfleisch (di rind.flaiș) = carne de vitadie Putenfleisch (di puten.flaiș) = carne de curcandie Hähnchenfleisch (di henhen.flaiș) = carne de puidie Leber (di leber) = ficatder Käse (di cheze) = branza, cascavaldas Schintzel (das șnițel) = snitelder Schinken (der șinchen) = suncader Putenschinken (der puten.șinchen) = sunca de curcander Hähnchenschinken (der henchen.șinchen) = sunca de pui

Page 18: Limba Germana

der Mais (der mais) = porumb der Reis (der rais) = orezdie Nudeln (di nudeln) = fideauadas Ei/ die Eier (das ai / di aia) = ou/ ouadie Kartoffel/ Kartoffeln (di cartofel / cartofeln) = cartof/ cartofidie Möhre/n -die Karotte/n (di miore / di carote) = morcov / ider Kartoffelbrei/ kartoffelpüree (der cartofel.brai / cartofel.piuree) = piure de cartofider Kartoffelsalat (der cartofel.salat) = salata de cartofidie Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajitidas Joghurt (das iogurt) = iaurtdie Milch (di milch) = laptedas Milchpulver (das milch.pulver) = lapte prafder Zucker (der țucher) = zahardas Salz (salț) = saredie Süßigkeiten (siuzig.caiten) = dulciurider Apfel (der epfel) = marder Pfirsich (der firsih) = piersica

Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung):

probieren (probiren) = a proba weit (vait) = larglang (lang) = lungkurz (kurț) = scurtdas Modell (das model) = modeldie Größe (di griose) = marimedie Farbe (di farbe) = culoaredie Baumwolle (di baum.vole) = bumbac die Wolle (di vole) = lanader Schuhe (der șue) = pantofi der Handschuhe (der hand.șue) = manusidie Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soaredie Socken (di sochen) = sosete die Strumpfhose (di ștrumf.hoze) = dresuridie Unterhose (di unter.hoze) = chilotidie Badehose (di bade.hoze) = slip de plajadie Hose (di hoze) = pantalonider Rock (der roc) = fustadie Sporthose (di șport.hoze) = pantalon sportdie Bluse (di bluze) = bluzader Strickpullover (der ștric.pulovăr) = pulover tricotatdie Jacke (di iache) = geaca  Lectia nr.6: Familia mea.Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti, bunici? Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.

die Mutter (di mutăr) = mamader Vater (der fatăr) = tata

Page 19: Limba Germana

der Bruder (der brudăr) = frateledie Schwester (di șvestăr) = soradie Eltern (di eltern) = parintiidie Geschwister (di gheșvistăr) = fratiidie Großmutter (di gros.mutăr) = bunicader Großvater (der grosfatăr) = buniculdie Großeltern (di gros.eltern) = buniciider Sohn (der son) = fiuldie Tochter (di tohter) = fiicader Onkel (der onchel) = unchiuldie Tante (di tante) = matusader Mann (der man) = sotuldie Frau (di frau) = sotiader Urgroßvater (der urgros.fatăr) = strabuniculdie Urgroßmutter (di urgros.mutăr) = strabunicadas Kind (das chind) = copilulder Schwager (der șvagher) = cumnatuldie Schwägerin (di șvagherin) = cumnatader Vetter (der fetăr) = verisordie Kusine (di cuzine) = verisoarader Neffe (der nefe) = nepotdie Nichte (di nihte) = nepoatader Enkel (der enchel) = stranepotdie Enkelin (di enchelin) = stranepoatader Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatăr / zi ist maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/  Ich habe keine Geschwister. (hast du gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine gheșvistăr )= Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatăn? - nain, ih bin

niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

Lectia nr.7 Corpul omenesc.Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf (der copf) = capul der Schädel (der ședăl) = craniuder Stirn (der știrn) = frunteadas Haar (das haar) = paruldas Gesicht (das gheziht) = fata, chipuldie Schläfen (di șlefăn) = tampleledie Nacken (di nachen) = ceafader Kinnbacken (der chin.bachen) = falcader Kiefer (der chifer) = maxilarder Kinn (der chin) = barbiedie Bart (di bart) = barbader Schnurrbart (șnur.bart) = mustata

Page 20: Limba Germana

die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;die Nase (di naze) = nasul; der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) = nara;das Ohr (das or) = urecheadie Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obrazder Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.țan) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba

Partile corpului (Körperteile)

der Hals (der hals) = gatder Rumpf (der rumpf) = trunchidie Wirbelsäule (di virbel.soile) = coloana vertebraladas Mark (das mark) = maduva spinariidie Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di șulter.blat) = omoplatder Arm (der arm) = brat der Oberarm (der ober.arm) = bratder Unterarm (der unter.arm) = antebratder Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen)  = cotdie Handfläche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;der Handrücken (der hand.riuchen) = dosul palmeider Finger (der fingher) = degetder Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la manader Bauch (der bauh) = burtadie Rippe (di ripe) = coastadie Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varțe) = mamelon, sfarcder Rücken (der riuchen) = spatedie Hüfte (di hiufte) = solddas Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = funduldie Beine (di baine) = picioareleder Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) = coapsadie Wade (di vade) = pulpader Spann (der șpan) = muschi, fibredas Knie (das cni) = genunchidas Schienbein (das șin.bain) = tibiedie Ferse (di ferse) = calcaidie Zehe (di țee) = deget de la picior;der Zehennagel (der țeen.naghel) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomacdie Leber (di leber) = ficatdie Niere (di nire) = rinichidie Lunge (di lunghe) = plamandas Herz (das herț) = inimadie Bauchspeicheldrüse (di bauh.șpaihel.driuse) = pancreasdie Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliaradie Galle (di gale) = fieredas Gehirn (ghehirn) = creierder Nerv (der nerf) = nerv 

Exercitiu ( Übung ) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii, partile din zi.Anotimpuri = Jahreszeit (iares.țait)

FRÜHLING (Friulinc) = Primavara  SOMMER (Somăr) = VaraHERBST (Herbst) = Toamna WINTER (Vintăr) = Iarna

Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)

Page 21: Limba Germana

Januar (Ianuar) = IanuarieFebruar (Februar) = Februarie März (Merț) = MartieApril (April) = AprilieMai (Mai) = MaiJuni (Iuni) = Iunie Juli (Iuli) = IulieAugust (August) = AugustSeptember (Septembăr) = SeptembrieOktober (Oktobăr) = OctombrieNovember (Novembăr) = NoiembrieDezember (Dețembăr) = Decembrie

Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe)

Montag (Montac) = LuniDienstag (Dinstac) = MartiMittwoch (Mitvoh) = MiercuriDonnerstag (Donărstac) = JoiFreitag (Fraitac) = VineriSamstag (Samstac) = SambataSonntag (Sontac) = Duminica

Partile din zi    

vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn)= dimineatamittag (mitac) = pranznachmittag (nahmitac) = dupa-amiazaabend (abănd) = searanacht (naht) = noapte

Cuvinte si expresii uzuale:

jetzt (ieț)= acumheute (hoite) = azimorgen (morgăn) = maine

übermorgen (iubămorgăn) = poimainegestern (ghestărn)= ierivorgestern (forghestărn) = alaltaierinächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator 

niemals (nimals) = niciodataspäter (șpetăr) = mai tarziusofort (zofort) = imediat täglich (teglih) = zilnicjeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi 

Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi?

Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

Lectia nr.9 Culorile (Lektion 9 Farben)weiß (vais) = albgrau (grau) = grischwarz (șvarț) = negru braun (braun) = marogrün (griun) = verdegelb (ghelb) = galben orange (oranje) = portocaliu  rot (rot) = rosurosa (roza) = rozblau (blau) = albastruLectia nr.10 Animalele (Lektion 10 Tiere)Tier (tiir) = animalKatze (cațe) = pisica Hund (hund) = caineBär (ber) = urs Vogel (foghel) = pasare

Page 22: Limba Germana

Ente (ente) = rata 

Fisch (fiș) = pesteKuh (cu) = vacaRind (rind) = vitaSchwein (șvain) = porcSchlange (șlanghe) = sarpePferd (ferd) = calWolf (volf) = lupElefant (elefant) = elefantLöwe (liove) = leu

Vremea. Fenomenele naturii.Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain șlehtes vetăr nur falșe klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter (das vetăr)der regen (der regăn) = ploaiader donner (der doonăr) = tunetulder blitz (der bliț) = fulgerder hagel (der haghel) = grindina der schnee (der șnee) = ninsoarea  der frost (der frost) = inghet der taifun (der taifun) = taifun  

windig (vindic) = furtunawind (vind) = vantsonne (sone) = soaresonnig (soonic) = insoritwolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = norbewölkt (bevolkt) = innorat, norosregen (regăn) = ploaieregnet (recnet) = a plouakälte (chelte) = racoarekalt (kalt) = recehitze (hitțe) = calduraheiß (hais) = fierbinteheiter (haităr) = senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :  

Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland und in anderăn Lendăn)= Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ?Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ?Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

In Paris und München scheit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München ninge.

Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti. 

Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este frumoasa.

In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin.

Wichtig = important 

Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme 

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der" 

Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es  ist bewölkt = este noros;  Es ist sonnig = este insorit; Es ist heiß = este cald; Es ist windig = este vant  `

Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari:  

Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?

Page 23: Limba Germana

Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun  =  Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un

sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 

08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 

08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci

de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 

08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este

noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 

08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.  

Wichtig = important 

Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; umacht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40

Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule amsamstag = Eu ma duc la scoala sambata. 

Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie. 

  Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica?1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu?

Page 24: Limba Germana

2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr

unddreißig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.  

3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?

3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du șlafăn?) = Cand te duci la culcare?4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur șlafăn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferșpetung, ih ștehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome etvas șpetăr.) =  Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei. 

Vocabular:  Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva;

verspätung = intarziere; später = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

Lectia nr 13 Orientarea pe o harta. Puncte cardinale. (Lektion 13 Orientierung auf der Landkarte)

Punctele cardinale :

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....nördlich von .... (nordlih fon) =  la Nord de ....

im Süden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....südlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de .... südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....östlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

nordöstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....südöstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....

Intrebari posibile despre pozitia unui oras pe harta .    

Wo liegt Nürnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nürnberg?

Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nürnberg se afla la nord de München.

Kennst du / Kennen Sie Nürnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / CunoastetiNürnberg ?

Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ? Unde se afla asta ?

Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon Ștutgart) = Se afla la nord de München, nordest de Stuttgart.

Ghid de Conversatie. Intalnire in cafenea.

Page 25: Limba Germana

Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.  

Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra ! Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra ! 

Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien)  = Eu provin / sunt din Romania. 

Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin. 

Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana?Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana?Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !  

Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English und ain bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

Welche Sprachen  Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania?Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna?Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna este romana.

Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid?

Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid!

Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?

Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.

Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.

In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?

Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia.

Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?

Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane?

Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid  (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . /  Nu, din pacate./ Imi pare rau.

Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?

Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog!

Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog.

Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat?

Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.

Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.