licenta rubeola

ŞCOALA POST LICEALĂ SANITARĂ

SF. BARTOLOMEU

CLUJ-NAPOCA

LUCRARE DE DIPLOMĂ

PARTICULARITAŢILE DE ÎNGRIJIRE

A BOLNAVULUI CU RUBEOLĂ

Coordonator ştiinţific:

DR. IOAN GORGAN, medic primar boli infecţioase

Coordonator nursing:

PROF. ANA GORGAN

Absolventă:

MOLDOVAN (GAVRILĂ) SANDA

2011

CUPRINS

2

CAPITOLUL 1

MEMORIUL EXPLICATIV

1.1 INTRODUCERE

Rubeola este o boală infecţioasă virală contagioasă, caracterizată clinic prin examen

caracteristic, adenopatie generalizată, afectarea moderată a stării generale şi imunitatea durabilă,

benigmă, pentru copii şi periculoasă pentru gravide prin risc teratogen elevant.

Noţiunea de boală infecţioasă se înţelege prin totalitatea fenomenelor rezultate din

interacţiunea agenţilor patogeni infecţioşi şi organismul uman.

Cunoştinţele asupra bolilor infecţioase, au progresat foarte mult în ultima jumătate de secol.

Seria descoperirilor ştiinţifice în domeniul microbiologic a fost deschisă de marele Pasteur,

continuată de Babeş, Koch, Eberk, Roux etc.

Progrese deosebite s-au realizat în domeniul profilaxiei bolilor infecţioase, prin măsurile de

îmbunătăţire a condiţiilor de igienă ale populaţiei, prin măsuri de organizare sanitară şi prin

metodele de profilaxie specifică.

Oamenii de ştiinţă din ţara noastră au contribuit din plin la marile progrese ale cercetărilor în

domeniul bolilor infecţioase pe plan mondial şi naţional, dintre aceştia numărându-se şi V. Babeş,

C. Levaditii, C. Ionescu Mihăieşti, J. Cantacuzino.

3

1.2. SCOP ŞI MOTIVAŢIE

Lucrând în serviciul U.P.U. copii Cluj-Napoca am întâlnit multe cazuri de rubeolă ceea ce ma

motivat să aleg acest subiect.

Tema mea pentru lucrarea de diplomă vizează particularităţile de îngrijire a bolnavilor cu

rubeolă, boală infecţioasă virală contagioasă cu răspândire universală.

Receptivitatea bolii este generală în epidemii şi poate afecta pană la 100 % din populaţie.

Deşi este o boală care se întâlneşte mai frecvent la copii, ea poate să afecteze atât adolescenţii

cât şi adulţii, iar dacă virusul rubeolei este contactat de femei în primele luni de sarcină este

deosebit de teratogena pentru făt, dând malformaţii congenitale grave.

4

1.3 METODE ŞI MIJLOACE DE LUCRU

Metodele şi mijloacele de lucru sunt foarte variate, dintre acestea făcând parte observarea,

comunicarea, culegerea datelor muncă în echipă etc.

Metode:

1. Comunicarea cu pacienţii:

interviul şi comunicarea cu pacientul, aparţinătorii şi membri echipei de

îngrijire.

2. Observarea:

starea generală a pacientului;

schimbarea de comportament.

3. Analiza şi interpretarea datelor:

reexaminarea datelor;

stabilirea bilanţului de independenţă-dependenţă;

identificarea problemelor pacienţilor, a surselor de dificultate;

stablira diagnosticului la îngrijire;

planificarea îngrijirilor:

a) stabilirea obiectivelor de îngrijire;

b) planificarea intervenţiilor;

4. Implementare.

5. Evaluare.

Materiale:

Materialele şi instrumentele necesare pregătirii pacientului pentru investigaţiile

necesare acordării îngrijirilor autonome şi delegate.

5

CAPITOLUL 2

DATE ŞTIINŢIFICE

2.1 ANATOMIE

Modificările anatomice care apar în rubeolă sunt următoarele:

- La nivel tegumentar (pielea)

Pielea este înveliş conjunctivo-epitelial care apără organismul pe toată suprafaţa sa

externă.

Structura pielii: - epidermul, ţesut stratificat, o pătură cornoasă şi una mucoasă;

- dermul, format din ţesut conjunctiv care cuprinde un strat papilar şi

unul reticular;

- hipodermul, format din ţesut conjunctiv care cuprinde fascicule

conjunctive între care se găseşte ţesut adipos.

Anexele pielii: - cornoase: unghiile şi părul;

- glandulare: glande sebacee şi glande sudoripare.

Funcţiile pielii: - funcţia de protecţie antiinfecţioasă, contra radiaţilor solare;

- funcţia de termoreglare;

- funcţia de sensibilitate tactilă şi termică;

- funcţia metabolică.

În rubeolă, la nivelul pielii apare un exantem maculos cu discrete elemente, rotunde de culoare

roz.

Erupţia apare la faţă şi se generalizează în 24 de ore pe trunchi şi membre.

Uneori poate avea şi un caracter pururiginos. Alte modificări anatomice provocate de rubeolă pot fi:

adenopatiile (modificări ale ganglionilor care devin voluminoşi şi sensibili).

6

2.2 PATOLOGIE

Rubola este o boală infecţioasă acută, eruptivă a copilului şi adultului, produsă de virusul

rubeolic. Clinic se caracterizează prin erupţie, hipertermie, limfadenopatie.

Virusul rubeolic intră în organism pe cale nazo-faringiană şi diseminează în organism

producând o viremie, dovedită prin izolarea virusului din sânge cu 7 zile înainte de erupţie.

Virusul rubeolic a fost izolat din tegument, la nivelul exantemului. Exantemul este determinat

de complexul virus rubeolic-anticorpi.

Virusul rubeolei a fost izolat din urină în timpul viremiei, din secreţiile cervicale uterine.

Histologic în ganglionii limfatici excitaţi se constată hiperplazie, edem şi unele modificări

structurale în foliculi.

7

2.3 EPIDEMIOLOGIA

Rubeola este răspândită în lumea întreagă, este o boală care apare sporadic sau în epidemii.

Incidenţa rubeolei este maximă în sezonul iarnă-primăvară şi la vârstele cuprinse între 5 şi 9

ani. Contagiozitatea începe cu 7-10 zile înainte de apariţia erupţiei şi durează încă 7 zile până la

dispariţia ei.

Virusul rubeolic se transmite prin transferul secreţiilor nazofaringiee, fie direct fie prin

picături aerogene (Flugge). Rubeola este foarte contagioasă.

Manifestările procesului epidemiologie: izbucnirile epidemice survin la intervale de 5-9 ani

printre copii, adolescenti, tineri şi adulti (instituţii de preşcolari, şcoli, internate, cămine, cazărmi,

mediul rural). Intervalul de la contact la apariţia erupţiei poate fi de la 14 la 21 de zile. Apariţia

rubeolei congenitale ţine în primul rând de starea de receptivitate faţă de infecţia rubeolică.

Incidenţa rubeolei congenitale, depinde de stadiul în care se află sarcina, fiind maximă în

primele 12 săptămâni când este de 80%.

În studiul perspectiv pe 1016 gravide cu rubeola, ai căror copii au fost monitorizaţi timp de 2

ani, au rezultat următoarele: toţi copii ai căror mame au contactat rubeola înainte de a 11-a

săptămână de sarcină au avut malformaţii congenitale, cei născuţi din mame cu rubeolă până în a

16-a săptămână de sarcină au prezentat defecte congenitale în 35% din cazuri. La copii născuţi din

mame care au făcut rubeola după a 16-a săptămână nu s-au contactat nici un fel de malformaţii.

Rubeola la gravide poate provoca: avort spontan, nasteri premature, decese în perioada

neonatală.

Incidenţa reală a rubeolei congenitale a putut fi stabilită izolând virusul rubeolic de la copii

născuţi cu malformaţii congenitale sau de la fetii eliminaţi în cursul unei rubeole materne.

Virusul se izolează la feţii eliminaţi, din materialul placentar, iar la copii cu malformaţii şi

viabili, din secreţia nazală, sânge, urină, materii fecale. Astfel, izolarea se face după săptămâni sau

chiar luni (12-14 luni) după nastere constituinfu-se în surse de infecţie.

Incidenţa rubeolei la 100.000 locuitori în România în anul 1998 a fost de 104,58, mult scăzută

faţă de anul 1997, care a fost de 401,62.

Rubeola evoluează sporadic sau epidemic cu numeroase forme atipice (30-50% infecţii

inaparente). Formele clinice mai severe apar la adulţi.

Înaintea introducerii vaccinării la scară mare, rubeola era o boală care evolua într-un mod

epidemic sezonier cu cicluri epidemice la fiecare cinci până la nouă ani. În timpul perioadei

epidemice, incidenţa SRC (sindrom rubeolic congenital) fluctua de la 0,1 la 0,2 cazuri pentru 1000

de nasteri şi de la 4 cazuri până la 1000 de naşteri în timpul epidemiilor.

8

Incidenţa rubeolei a căzut rapid după înregistrarea vaccinului contra rubeolei în 1969.

În anul 2002 s-au raportat doar la 18 cazuri. Dupa introducerea programului de vaccinare cu

două doze cu vaccinurile triple R-O-R (rubeola-oreion-rujeola) şi obţinerea unor acoperiri vaccinale

ridicate, Finlanda şi Suedia au eliminat virtual rubeola de pe teritoriul lor.

În anul 2009 conform statisticilor acoperirea vaccinurilor la copii a fost în proporţie de 96.5%.

Programul de imunizare la noi în ţară se face în trei doze: prima doză se administrează la 13-15 ani,

a doua la 7 ani iar a treia doar la fetele de 14 ani.

În anul 2010 s-au semnalat un număr de 80 de cazuri de rubeolă. În 2010 s-au semnalat 124

cazuri în 24 de ţări Europene, din care 73% au fost la copii vaccinaţi, 33% la cei cu o singură doză,

iar 65% din cazuri din Uniunea Europeană sunt în România.

9

2.4. ETIOLOGIE

Virusul rubeolic a fost recent încadrat printre arbovirusuri în familia Togaviridae. Conţine

ARN, are diametrul de 50 mm şi o rezistenţă scăzută în mediul extern.

Virusul poate fi izolat din sânge, din secreţiile nazale şi faringiene, cu 5-7 zile înainte şi cu 4-5

zine după erupţie.

În infecţia congenitală virusul diminueză diviziunea celulară şi interferrează diferenţierea

(organogeneza) producând dese distrucţii celulare. Virusul se elimină în primele luni de viaţă

constituind sursă de infecţie şi împiedicând dezvoltarea postnatală a copilului.

10

2.5. PATOLOGIE (FIZIOPATOLOGIE)

În urma intrării virusului în organism pe cale nazo-faringiană cu ataşarea şi invadarea

epitetului respirator are loc diseminarea în ganglionii limfatici regionali, urmată de viremia

secundară şi diseminarea în tot organismul.

Erupţia apare concomitent cu disparţia virusului din sânge.

La examenul histologic, ganglionii limfatici prezintă hiperplazie, edem şi modificări

structurale tranzitorii în foliculi.

În rubeola congenitală viremia maternă produce diseminarea virusului în celulele ţesuturilor

embrionare sau fetale, care acţionează asupra mitozelor celulare, inhibând multiplicarea celulară şi

perturbând dezvoltarea organelor.

Infecţia persistentă a ţesuturilor fetale îşi continuă acest efect de încetinire şi inhibare a

multiplicărilor celulare şi în perioada post natală, ceea ce are ca efect înârzierea în dezvoltare a

sugarului.

În serul nou-născuţilor cu rubeolă congenitală anticorpii specifici (IgM) sunt dobândiţi în mod

activ ca rezultat al infecţiei intrauterine, cu semnificaţie pentru diagnosticul de rubeolă congenitală.

11

2.6. MORFOLOGIE

Virusul rubeolic izolat în 1962,1963 are un ARN virus de genul Rubivirus din familia

Togaviridae.

Acest virus are o formă rotundă cu diametrul de 50-70 mm având un nucleid ARN şi înveliş

lipoproteic.

Virusul rubeolic are trei polipeptide structurale: E1, E2 (glicoproteine, transmembrana celulei)

şi C (proteina capsidei care înconjoară ARN-ul).

Virusul rubeolei poate fi cultivat pe celule de rinichi de maimuţă africană, folosind tehnica

prin excluzie, blocarea multiplicării virusului ECKO11 sau a virusului COXSAKIE A6 de către

virusul rubeolic.

Nu provoacă modificări citopatice vizibile.

12

2.7. CLINICA

Vârsta este determinantă majoră a severităţii bolii.

Rubeola dobândită (post-natală)

Este o boală inofensivă în general, copii prezentând forme mai uşoare decât adulţii.

Perioada de incubaţie variază de la 14 la 21 de zile cu o medie de 18 zile.

Perioada predominală cu semne catarale uşoare este mai scăzută decât la rujeolă. La adulţi

debutul este insidios cu stare generală modificată, febră moderată, arenoxie mai multe zile cefalee.

Durata invaziei este de 2-4 zile.

Perioada eruptivă începe cu roşeaţa feţei care se extinde în sens cranio-caudal. Erupţia este

maculo-papuloasă şi este constituită din molecule de culoare roz palidă. Erupţia este acompaniată

de crioză uşoară, conjunctivită, febră, poli pe faţă.

Semnul cel mai caracteristic este constituit din adenopatiile retroauriculare, postoccipitale.

Adneopatiile rubeolice constitue primul şi ultimul semn al bolii, uneori unica ei manifestare

(rubeola sine exanthemate).

La adolescenţi şi femei pot să apară poliartrite frecvente la degetele mâinilor.

Forme clinice

Semnele clinice

Rubeolă sine exanthemate (fără erupţie) cu forme inaparente, infecţiile subclinice constitue

30-50% din cazurile cu rubeolă depistată prin probe de laborator, leocograme, reacţii serologice.

După vârstă:

- la copii şcolari, forme uşoare uneori fără erupţii sau cu erupţii fugare,

- la adolescenţi şi la adulţi, în particular la fete tinere şi femei se

manifestă o formă comună, erupţia este mai intensă asociată cu

artomialigi supăratoare şi evoluţie mai severă

13

RUBEOLA CONGENITALĂ

În gestaţia precoce, rubeola duce la moartea fătului sau naştere prematură cu defecte

congenitale.

Boala neonatală se caracterizează prin greutate mică la naştere, hepatosplenomegalie, pete şi

ostinentă.

Defectele congenitale includ: defecte cardiace, microcefalie, cataracte şi mioroftalmie, retard

mintal tulburări tiroidiene şi diabet.

Riscul malformaţiei este de 40-60% în primele 2 luni de gestaţie sunt date cu defecte

congenitale multiple sau avort spontan.

În luna a 3-a de viaţă fetală, în 30-35% din cazuri au defect singular (surditate sau maladia

congenitală de cord).

Luna a 4-a aduce risc de 10% al unui singur defect congenital dar surditatea poate apărea până

la a 20-a săptămână de gestaţie.

14

RUBEOLA CONGENITALĂ. MANIFESTĂRI TRANZITORII (T)

PERMANENTE (P) ŞI ÎN DEZVOLTARE (D)

COMUNE RARE SAU NEOBIŞNUITE

Greutate mică la naştere (T)

Purpura trembocitopedică (T)

Hepatosplenomegalie (T)

Leziuni osoase (T)

Fontanela anterioară largă (T)

Meningoencefalita (T)

Surditate (P,D)

Cataractă şi micoftalmie (P)

Retinpaţie (P)

Ductus arterial patent (P)

Stenoză pulmonară (P,D)

Retard mental (P,D)

Tulburări comportamentale (P,D)

Icter (T)

Anomalii dermatologice (P)

Gluacom (P)

Cornee apacifiate (P)

Miopie severă (P,D)

Anomalii miocardice (P)

Hepatită (T)

Limfadenopatie generalizată (T)

Anemie hemolitică (T)

Pneumonie rubeolică (T)

Diabet zaharat (P,D)

Dezordini tiroidiene (P,D)

Status convulsionant (D)

Rubeola congenitală evolutivă corespunde infecţiei virale cronice generalizată. Virusul

rubeolic este prezent în viscere şi în faringe, nou născutul fiind extrem de contagios cu cel puţin 6

luni înainte.

La naştere examenul clinic relevă hipotrofie ponderală constantă şi un ansamblu de anomalii

asociate uneori complex: hepatită cu hepatosplenomegalie şi icter, meningită, miocardită,

pneumonie interstiţială, leziuni osoase radiologice. Rata mortalităţii este destul de ridicată

(cca.20%).

15

2.8. EXAMENE PARACLINICE

(LABORATOR,IMAGISTICĂ)

Virusul rubeolic poate fi identificat prin analiza unor produse patologice: secreţii respiratorii,

lacrimi, sânge, urină, lichid cefalo-rahidian (LCR), materii fecale, fragmente de ţesut prelevat post-

mortem.

Diagnosticul şi laborator

Leucopenie şi limfocite atipice, uneori plasmatice (1-2% până la 5-10%). Izolarea virusului

rubeolic din exudatul faringian, urină şi alte secreţii este o metodă tehnică de lungă durată.

Izolarea şi identificarea nu sunt de uz curent. Se utilizează pentru diagnosticul rubeolei

congenitale sau în formele grave, complicate.

Diagnosticul se face pe baza fenomenului de interferenţă între virusul rubeolic şi virusul

ECHO11. Dacă după înlocuirea virusului ECHO11 nu se observă efectul citopatic al acestuia

înseamnă că virusul rubeolic este prezent.

Identificarea virusului se face prin reacţia de seroneutralizarea cu seruri standard specifice.

Diagnosticul hematologic evidenţiază celulele turek şi plasmocite (până la 20%). Inconstant

apar modificări ale formulei leucocitare. Diagnosticul serologic este utilizat cel mai frecvent.

Reacţia de hematoglutinoinhibare (HAI) cu titrul minim de 1/8-1/16 a fost înlocuită de metode

mai simple, fidele şi de sensibilitate similară:

- reacţia imunoenzimatică (ELISA);

- hemoliza radicală, pentru demonstarea prezenţei anticorpilor IgM sau

Ig6. Anticorpii Ig6 antirubeolici într-o probă de ser evidenţiază

imunitatea la rubeolă. Anticorpii IgM antirubeolici într-o probă de ser

sau testarea de 4 ori în dinamica titrului în două probe cu ser (recoltate

la un interval de 7-10 zile) atestă infecţia rubeolică acută ca şi

preinfecţia.

Diagnosticul serologic al rubeolei congenitale în perioada neonatală trebuie pus pe probe de

ser recoltat atât de la sugar cât şi de la mamă. Pentru sugar sunt necesare mai multe determinări,

titrul anticorpilor în scădere semnificativă, titrul în creştere este demonstrativ pentru infecţia

rubeolică.

16

Diagnosticul precoce al rubeolei congenitale se face prin biopsie placentară la 12 săptămâni

prin demonstrarea antigelului rubeolic cu anticorpi monoclonali.

Din a 22-a săptămână a gestaţiei se pot depista IgM specifice în sângele fetal. Anticorpii apar

după 3 zile de rupţie cu titrul maxim după 21-30 zile, după care dipar cu structura de IgM în timp

ce anticorpii cu structura de Ig6 şi IgA persistă toată viaţa.

Diagnosticul serologic este difcil de interpretat la gravine în primul trimestru de sarcină, la

nou născuţi din mame cu boli eruptive în timpul gravidităţii.

Un titru crescut de IgM indică infecţie recentă, în timp ce prezenţa anticorpilor Ig6 indică

infecţie veche sau reinfecţie.

17

2.9. DIAGNOSTIC POZITIV

Acest diagnostic se confirmă prin date epidemiologice, clinice şi de laborator. Datele

epidemiologice se bazează pe noţiunea de epidemie, cotact infectant şi receptivitate la boală.

Diagnosticul clinic este dificil, boala fiind uşoară şi cu semne specifice. Diagnosticul de

certitudine se stabileşte numai după efectuarea examinărilor de laborator imunologice prin

evidenţierea anticorpilor specifici.

18

2.10. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial trebuie făcut în rubeolă cu următoarele boli: formele uşoare de

scarlatină şi rujeolă, alte viroze cu erupţie (adenoentera, nixovirusul), leosul secundar,

toxoplasmoza, examenele alergice şi toxice.

Rubeola poate fii confundată cu forme uşoare de:

- scarlatină (o boală care apare cel mai frecvent la copii între 2 şi 10 ani care au avut cu puţin

timp în urmă angină)

- pojar care se mai numeşte şi rujeolă sau pojar roşu, caracterizat prin absenţa febrei înalte,

cataractului oculo-nazal

- varicela (o boală virală uşoară care afecteaza copii mici şi care debuteaza de obicei cu febră

mare 39.4ºC- 40.6ºC care durează 2-3 zile)

- mononucleoza infecţioasă, boală virală podusă de virusul Epstein-Barr în cele mai multe

cazuri apare mai frecvent la tineri între 15-24 ani, reacţii alergice la medicamente, unele infecţii

gastrice sau gastrite.

19

2.11 EVOLUŢIA. COMPLICAŢII

Complicaţi

- Artrita, poliartrita apare concomitent cu erupţia sau după apariţia ei (1-3 zile). Apare

îndeosebi la adolescenti şi adulţi 15-20% din cazuri afectând articulaţiile mici de la degete,

încheietura piciorului, genunchi. Înafară de dureri apar şi tumefiaţii articulare şi periarticulare.

Dispare fără sechele în 15-30 zile.

- Trombocitopenia poate persista săptămâni, luni.

- Purpura trombocitopenică a fost raportată la copii, ca unica manifestare a rubeolei. Ea

poate să apară la 10-15 zile după sfârşitul erupţiei, recidivează după 2-4 săptămâni.

- Hepatita uşoară a fost descrisă ca o complicaţie neobişnuită a rubeolei. Nevritele mai ales

sciatice sunt rare.

- Encefalita rubeolică debutează la 2-4 zile după erupţie prin convulsie, tulburări de

conştiinţă, mişcări anormale, ataxia. Are o mortalitate ridicată la adulţi (20-50%). Vindecarea se

obţine făra sechele psihice, alte ori rămân anomalii pe EBS şi sechele psihice severe. La sugari se

înregistrează sechele neuromotorii inclusiv sindrom autist.

- Panencefalita rubeolică progresivă evoluează cu deteriorarea progresivă, demenţă,

convulsii, ataxie cerebrală, atrofie optică, comă, spasticitate şi moarte în 2-5 ani.

În sânge şi în lichidul cefalorahidian (LCR) decelerează titruri ridicate de anticorpi rubeolici.

20

2.12 TRATAMENT

Pacientul cu rubeolă se izolează 7 zile cu repaos la pat, dietă adaptată toleranţei bolnavului, şi

tratament simptomatic al febrei şi al artritei. Este preferabil paracetamolul în locul aspirinei pentru a

evita riscul de sindrom Reye.

Amantadina a fost raportată a fii eficientă in vitro în inhibiţia stadiior precoce ale infecţiei,

rubeolice în culturi de celule.

Copiii cu rubeolă congenitală necesită izolarea în toată perioada eliminării virusului, şi vor fi

monitorizaţi ulterior pentru eventuale sechele.

Tratamentul igieno-dietetic:

- repaosul la pat este indicat în perioada febrilă şi câteva zile după această perioadă, copiii

trebuie să fie imbrăcaţi curat.

Igiena

- igiena tegumentelor şi mucoaselor trebuie să fie urmărită cu multă atenţie;

- ochii vor fi menţinuţi curaţi prin spălare zilnică cu ceai de muşeţel;

- cavitatea nazală se curăţă de secreţie;

- urechile şi mastoidele se controlează zilnic.

Dieta

- în perioada febrilă se recomandă lichide: ceaiuri, limonade, sucuri de frucre, apă minerală,

lapte, supe;

- în perioada de convalescenţă, regimul alimentar este complet fără restricţii.

Tratament ambulatoriu:

Tratamentul rubeolic la domiciliu se bazează pe administrarea de cât mai multe lichide şi cât

mai mult repaos. Se poate administra un paracetamol pentru febră şi stare generală de rău. Nu se

administrează aspirina la persoanele cu vârsta mai mică decât 20 ani datorită riscului apariţiei

sindromului Reye.

Copii, adolescenţii şi adulţii cu rubeolă nu trebuie să se prezinte la gădiniţă, şcoală sau

serviciu sau să se afle în contact cu alte persoane, în special femei gravide, timp de 7 zile după

apariţia rash-ului cutanat.

21

Profilaxia

Profilaxia nespecfică:

- evitarea contactelor infectante la gravide

Profilaxia specifică:

- cu gammaglobuline standard este incertă;

- imunoglobuline umane antirubeolic specifice, administrate precoce în doza de 0.2-0.5 ml /kg

corp realizează o protecţie eficientă. Viremia nu este prevenită decât inconstant, riscul de rubeolă

congenitală neputând fi evitat.

- administrarea trebuie să se realizeze cât mai curând după expunerea la infecţie iar doza utilă,

de 20 ml (administrare intramusculară)

Profilaxia activă:

- Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă utilizarea vaccinului RA-27/3 contra rubeolei,

care conţine tulpini de virus rubeolic viu atenuat. Primul astfel de vaccin a fost introdus din 1969 cu

tulpină (Ende Hill). Ulterior s-au introdus vaccinuri cu alte tulpini (HPV-77 şi R-27).

- vaccinul RA-27/3 conferă o tolerenţă bună şi induce titruri HAI protective şi de durată.

- vacinul rubeolic se aplică într-o singură doză pe cale parenterală. Vaccinul RA-27/3 introdus

în 1979 se aplică astăzi cu predilecţie.

Indicaţii:

- copii între 1-2 ani şi persoanele de sex feminin aflate la vârsta fertilă, receptivă la rubeolă;

- rezultatele vaccinării antirubeolice sunt extrem de favorabile, obţinându-se o scădere

considerabilă a morbidităţii prin rubeolă şi o reducere a rubeolei congenitale la câteva cazuri.

Contraindicaţii:

- persoanele cu imunodeficienţă, femei gravide sau femei care pot deveni gravide în

următoarele 3 luni după vaccinare, deoarece vacinarea antirubeolică produce o viremie şi virusul

rubeolic poate fi izolat din faringe, din secreţiile cervicale interne ale femeii vaccinate.

- riscul de infecţie embriofetală este mic şi apariţia rubeolei congenitale după vaccinare este

practic nulă. Vacinarea antirubeolică la gravide este contraindicată.

Toleranţă:

- vaccinurile anirubeolice sunt bine tolerate, cel mai bine tolerat fiind vaccinul RA-27/3

Reacţii post-vaccinală:

- artralgii sau artrite 10-40%

- nevrite periferice cu parentezii (cazuri exceptionale)

22

Imunitate post-vaccinală:

- este de lungă durată.

Studii recente au arătat o persistenţă a anticorpilor în 90 % din cazuri după 18 ani de la

vaccinare.

Reinfecţiile cu virus rubeolic ,,sălbatic” la vaccinaţii antirubeolic sunt posibile dar fără riscul

producerii unor malformaţii conenitale.

Se pot administra în combinaţie cu vaccine pentru pojar, oreion şi rubeolă, sub forma unei

singure administrari numite MMR. Există 2 doze de vaccin. Prima doză se administrează la vârsta

de 12-15 săptămâni iar cea de-a 2-a la vârsta de 4-6 ani, dar nu mai tarziu de 11-12 ani. Vaccinul

MMR se administrează la adolescenţi în următoarele situaţii:

- la persoanele născute după 1956 care nu au fost vaccinate cu MMR;

- la cadrele medicale, studenţii sau persoanele care circulă internaţional şi care nu au dovezi

de imunizare sau o imunizare rubeolică.

Vaccinul MMR se administrează în 2 doze la interval de 4 săptămâni. Mulţi părinţi sunt

îngrijoraţi de posibilitatea ca vaccinul MMR să provoace autism.

Studiile efectuate în Europa, Canada, SUA au arătat că nu există nici o legătură între vaccinul

MMR şi autism.

Istoricul vaccinării şi strategia vaccinală:

Vacinul antirubeolic conţine diferite tipui de tulpini de virus atenuat (Endehill, HPV-77 şi

RA-27/3) însă numai vaccinul care utilizează tipul RA-27/3 a fost menţinut datorită imunogenităţiui

sale. În prezent RA-27/3 este singurul vaccin utilizat pentru prepararea vacinurilor antirubeolice.

Majoritatea vaccinurilor rubeolice omologate, utilizează tulpina RA-27/3 a virusului viu

atenuat prin trecerea în celulele diploide umane.

Studiile chimice 95-100% din subiecţii sensibili în vârstă de 12 luni şi mai mult au prudus

anticorpi antirubeolă la 21-28 zile după vaccinare.

Un studiu realizat în urma vaccinării combinate Rujeolă-Oreion-Rubeolă arată că aproximativ

97% din subiectii vaccinaţi rămân seropozitivi 15 ani după vaccinare.

Un studiu recent arată că în 2002, 71% din cazuri se refereau la tranşa de vârstă de 15-39 ani.

Concluzii:

Virusul rubeolic este strict uman şi existenţa unui vaccin a cărui eficacitate a fost demonstrată

de mai mulţi ani, ne permite să sperăm în eliminarea rubeolei şi a sindromului asociat rubeolei

congenitale.

Începând cu 1.01.2000 la nivel national s-a introdus supravegherea sindromului rubeolic

congenital.

23

Definitia (rubeolei ) sindromului rubeolic congenital

Orice copil în vârsta de sub un an care prezintă unul sau mai multe din următoarele semne:

surditate, percepţie uni sau bilaterală, surditate centrală, stenoză pulmonară, defecte septale

ventriculare, boală cardiacă congenitală complexă, cataractă, microftalmie, glaucom.

Măsuri faţă de izvorul de infectie

-depistarea precoce chimic si laborator;

-raportarea numerică, trimestrială;

-izolare la domiciliu 7 zile.

Cazuri de SRC vor fi raportate la DSP în 24 de ore de la depistare. Unitatea care a depistat

cazul va recolta o probă de 0.5 ml de ser sanguin. Pentru fiecare probă se înregistrează numele,

prenumele, data nasterii, data îmbolnăvirii, data recoltării, data trimiterii, cod (initiale judeţ/numărul

probei/luna/an)

Măsuri fată de căile de transmitere

-dezinfecţia;

-aerisirea încăperilor, curăţenia.

Măsuri faţă de receptivi

-contacţii vor fi investigaţi serologic (doar gravidele);

-la gravide se indică întreruperea sarcinii iar la cele care refuză, administrarea de

imunoglobuline specifice;

-imunizarea activă este indicată începând din copilarie, este indicat la copii de 1-12 ani şi la

populaţia feminină de 15-18 ani având rezultate foarte bune;

-imunizarea pasivă la contactele gravidei receptive care au vârsta sarcinii înaintată şi care

refuză întreruperea sarcinii.

24

2.13. PROGNOSTIC

Evoluţia rubeolei post natală este mai severă la adulţi şi mai usoară la copii.

Politrita şi purpura trombocitopenica au un prognostic final valoric.

Rubeola congenitala are o evoluţie cu prognostic sever în relaţie directă cu gravitatea infecţiei

şi precocitatea ei.

25

CAPITOLUL 3

3.1 PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL CLINIC NUMARUL 1

Nume, prenume: M.C.

Data nasterii: 5 mai 1998

Vârsta: 13 ani

Domiciliul: str. Nicolae Iorga, nr 45, Cluj-Napoca

Ocupaţie: elev

Starea civilă: necăsătorit

Data internării: 19.02

Data externării:23.02

Diagnostic la internare: Rubeola în perioada eruptivă

Diagnostic la 72 ore: Rubeola în perioada eruptivă

Bolnavul nu este alergic la nici un medicament

Religia: Ortodoxă

Motivele internării: rash al feţei, care se extinde şi eruptie maculopapuloasă.

Istoricul bolii: boala actuală a debutat în urmă cu 2 zile, se recomandă internarea în secţia

de boli infecioase, pentru investigaţii şi tratament.

Anamneză:

-antecedente heterocolaterale fără importanţă

-antecedente personale : varicelă, paratidita epidermică

-contact de rubeolă în comunitate

Examen clinic: Stare generală bună

Tegumente şi mucoase: erupţie rubeolică pe faţă, trunchi, membre

Ţesut celular subcutanat: bine reprezentat

Sistem osteo-srticular: integru, mobil

Sistem ganglionar: ganglionii sunt moderat măriţi, consistenţi, sensibili, fără peridenţă sau

supuraţie

Aparat cardiovascular: AMC în limite normale, zgomote cardiace ritmice TA=120-60mmHg

l=90 b/min

26

Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular înăsprit, fine valuri

subcrepitante.

Aparat digestiv: usor disfagic, anorexie, abdomen suplu, tranzit intestinal prezent pentru

fecale şi gaze.

Aparat uro-genital: micţiuni spontane, loptrenale libere, loprenale libere.

SNC orientare temporo-spaţială, senzor: clar.

Investigaţii:

Examen laborator

VSH= 2/7 mm

6-32 mg

Exudat faringian: SH-pozitiv

Pig Bill Vbg

Absent

Hb= 12.9 g/de

Ht= 39.6 %

l= 1900/mm³

Tr= 310000/mm³

NN= 1%

NS= 47%

60= 1%

Lg= 43%

Mo= 4%

27

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

- pacientul prezintă respiraţie ritmică cu frecvenţa de 18 respiraţii/minut;

- pulsul este cu o frecvenţă de 80 bătăi/minut;

- tensiunea arteriala 120-60 mmHg;

- torace normal confortat.

2. Nevoia de a bea şi a mânca

- pacientul prezintă o dentiţie completă şi acorda îngrijire deosebită danturii. Este obisnuit să

consume o hrană sănătoasă, preferă fructele, legumele, consumă carne dar prefera lactatele.

- din cauza bolii, pacientul prezintă anorexie iar din acest motiv alimentaţia este greu de

realizat. În perioada febrilă este sfătuit să consume multe lichide, ceaiuri, sucuri naturale, fructe.

- pacientul are înălţimea de 1.45 m şi o greutate de 38 kg.

3. Nevoia de a elimina

- prezintă micţiuni spontane, urina este normala cantitativ şi calitativ, tranzit intestinal prezent,

cu un scaun zilnic.

4. Nevoia de a misca şi a avea o bună postură

- aparatul locomotor este integru, mobil tonus muscular prezent, mers echilibrat. În viaţa

particulara face sport.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

- în mod normal are un somn linistit, 8 ore/noapte, fără nici un sedativ. Acum somnul este

perturbat, prezintă întreruperi din cauza disconfortului produs de boala.

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

- pacientul este îmbrăcat conform anotimpurilor, preferă hainele sport.

- lenjeria de corp este schimbată de cate ori este nevoie.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limitele normale

- pacientul prezintă o hipertermie usoară 38.5 ºC.

- după apariţia eritemului, pacientul este afebril.

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele

- pacientul prezintă interes pentru igiena sa, are părul scurt şi curat, unghiile scurte şi curăte.

- prezintă o usoară descuamaţie, ceea ce face ca tegumentele să fie idemne.

- baia este contraindicată până în convalescentă.

28

9. Nevoia de a evita pericolele

- de obicei, este o persoană echilibrată psihic şi este ajutat să înţeleagă faptul că trebuie să stea

internat pentru a nu îmbolnavi pe fraţii săi şi pe alte persoane.

10. Nevoia de a comunica

- este sociabil şi interesat să stie cat mai multe despre boala sa.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

- pacientul este de religie ortodoxă, merge duminica împreună cu familia la Biserica, este

încurajat să acţioneze conform propriilor valori şi credinţe.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizarii

- este mulţumit de realizarile de până acum şi vrea să facă tot ce-i stă în putinţă pentru ca el şi

familia sa să aiba o viaţă cât mai bună.

13. Nevoia de a se recrea

- este un copil activ, face mult sport, practică baschetul, joacă fotbal şi este pasionat de

calculator.

- în timpul liber urmăreste emisiuni la televizor, citeste, face anumite plimbări în aer liber şi

joacă diferite jocuri cu prietenii săi

14. Nevoia de a învaţa şi realiza

- pacientul urmăreste să facă studiu în domeniul informaticii. La scoală se spune că are note

bune, mai ales la matematică şi engleză.

Problemele pacientului sunt:

- hipertermia;

- insomnia;

- alimentaţie inadecvată prin deficit.

29

PROBLEME OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE

Hipertermie din cauza

infecţiei cu virusul rubeolic

care se manifestă prin febre

moderată 38.7 ºC

transpiraţie

Pacientul să aibă

temperatura corpului în

limite normale în decurs de

două zile, pacientul să fie

echilibrat hidroelectrolitic.

Ziua 1

- am măsurat şi înregistrat

temperatura corpului

Td= 37.8 ºC; Ts= 38.2 ºC

- am schimbat lenjeria de

pat şi de corp de cate ori a

fost nevoie

- am sters tegumentele şi am

pudrat pielea cu talc

- am aplicat comprese reci

pe fruntea bolnavului

- am servit bolnavul cu

lichide călduţe, sucuri

naurale, compoturi, ceaiuri,

sfătuindu-l să bea 2500-

3000 ml/zi

-Apicilina 1 g la 8 ore-7 zile

-Paracetamol 80 mg la 8 ore

7 zile

-Algocalmin de 2 ori pe zi

la ora 8 şi ora 20- la nevoie

După 2 zile temperatura

corpului este Td= 36.5 ºC

iar Ts= 36.8 ºC

Pacientul este echilibrat

hidroelectrolitic

30


Ziua 2

- am măsurat şi înregistrat

temperatura corpului

Td= 37.1 ºC; Ts= 37.4 ºC

- am schimbat lenjeria de

pat şi de corp de cate ori a

fost nevoie

- am sters tegumentele şi am

pudrat pielea cu talc

- am servit bolnavul cu

lichide călduţe, sucuri

naurale, compoturi, ceaiuri,

sfătuindu-l să bea 2500-

3000 ml/zi

31


Însomnia cauzată de

boală şi repaus la pat

impus de contagiozitatea

virusului rubeolic

Pacientul işi va dobândi

crasul obisnuit de somn

în 2 zile

Ziua 1

- am asigurat pacientul confort cât mai

mult pentru somn, temperatura

corespunzătoare în salon şi o ventilaţie cât

mai bunâ.

- am învăţat pacientul să practice tehnici

de relaxare şi exerciţii respiratorii cu

câteva minute înainte de culcare

-am întocmit împreună cu pacientul un

orar de odihnă corespunzătoare a

organismului

Ziua 2

- i-am asigurat pacientului confort cât mai

bun pentru somn, temperatura

corespunzătoare în salon şi o ventilaţie

bună

- i-am asigurat lumina de veghe în timpul

nopţii

- am educat pacientul în caz de dureri sau

nevoie de ceva să folosească sisteml de

alarmă

1 tabletă diazepam

10 mg la ora 20

După 2 zile pacientul şi-

a recuperat somnul

32


Alimentaţie inadecvată

prin deficit

Pacientul va fi echilibrat

hidroelectrolitic în 2-3

zile

Ziua 1

- i-am asigurat pacientului un regm

alimentar compus din legume, fructe,

lactate şi lichide

- am urmărit pierderile cauzate de

alimentaţia deficitară din timpul bolii să

fie recuperate în convalescenţă

Ziua 2

- i-am asigurat pacientului un regim

alimentar compus din legume, fructe,

lactate şi multe lichide


alimentaţia deficitară şi i-am oferit un

pliant cu cauzele şi evoluţia bolii

- am stabilit cu pacientul ce are voie să

consume fructe, legume şi lactate cat mai

ulte şi ii este interzis să mănânce prăjeli şi

carne de porc

- multivitamine de 3 ori

pe zi în 2 zile

-glucoză 10 % ser

fiziologic şi metanol

primele 2 zile

După 2 zile pacientul

este capabil să se

alimenteze şi să se

hidrtateze conform

dietei.

Este echilibrat

nutriţional şi electrolitic.

33

EPICRIZĂ ŞI RECOMANDĂRI

Bolnavul C.P. se externează ameliorat cu recomandările următoare:

- repaus relativ 7 zile

- evitarea frigului şi a interperiilor

- tratamennt cu vitamine.

34

CAZUL CLINIC NUMĂRUL 2

Nume,prenume: G.A.

Data nasterii: 25 iunie 1998

Vârsta: 17 ani

Domiciliul: str. 21 Decembrie, nr 13, Cluj-Napoca

Ocupaţie: elevă

Starea civilă: necăsătorită

Data internării: 20.11

Data externării: 20.11

Diagnostic la internare: Rubeolă în perioadă prodronală

Diagnostic la 72 ore: Rubeolă în perioada de stare

Bolnavul nu este alergic la nici un medicament

Religia: Ortodoxă

Motivele internării: Ferbra moderată, disfagie, ringită, tumefierea ganglionilor, cefalee

anevoie

Istoricul bolii: boala actuală a debutat în urmă cu 2 zile, tuse, febră moderată oscilantă,

hemoragie conjunctivă, cefalee.

Se recomandă internarea în secţia de boli infecioase, pentru investigaţii şi tratament.

Anamneza:

-antecedente heterocolaterale fără importanţă

-antecedente personale fără importanţă

Examen clinic: Stare generală usor modificată

Ţegumente şi mucoase: integre

Ţesut celular subcutanat: bine reprezentat

Sistem osteo-srticular: integru, mobil

Sistem ganglionar: ganglionii sunt moderat măriţi, consistenţi, sensibili, fără peridenţă sau

supuraţie

Aparat cardiovascular: AMC în limite normale, zgomote cardiace ritmice TA=110-80mmHg

l=97 b/min

Aparat respirator: torace normal conformat

Aparat digestiv: usor disfagic, anorexie, abdomen suplu, tranzit intestinal prezent pentru

fecale şi gaze.

Aparat uro-genital: micţiuni spontane, logii renale libere

SNC orientare temporo-spatiala, senzor: senzor clar.

35

Investigaţii:

Examen laborator

VSH= 80/110 mm

6=78 mg

Creatina = 0.9mg

Azotemia = 0.20%

Exudat faringian: SH-negativ

Pig Bill

Vbg prezente

Hb= 11.7 g

Ht= 37.5 %

l= 2642/mm³

Tr= 380000/mm³

NN= 1%

NS= 47%

60= 2%

Lg= 47%

Mo= 3%

36

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

- pacientul prezintă respiraţie ritmică cu frecvenţa de 17 respiraţii/minut;

- pulsul este cu o frecvenţă de 90 bătăi/minut;

- tensiunea arterială 120-75 mmHg;

- torace normal confortat.

2. Nevoia de a bea şi a mânca

- pacienta obisnuieste să bea sucuri naturale, consumă carne dar nu frecvent, prefera pizza

- în perioada febrila este sfătuită să consume multe lichide

- pacienta are înălţimea de 1.55 m şi o greutate de 47 kg.

3. Nevoia de a elimina

- prezintă micţiuni spontane, nedureroase, frecvente mai ales în zilele când foloseste diuretice,

având diureza 1500-1800 ml/24 ore.

- urina normală cantitativ, tranzit intestinal prezent are un scaun zilnic.

4. Nevoia de a misca şi a avea o bună postură

- aparatul locomotor este integru, mobil tonus muscular prezent, mers echilibrat, dar în urmă

complicaţiei cu artrita rubeolică apar dureri la încheietura piciorului şi genunchiul care dau

dificultate la mers.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

- în mod normal are un somn linistit, 8 ore/noapte, fără nici un sedativ.

- acum somnul este perturbat, prezintă întreruperi din cauza durerilor articulare.

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

- pacienta este îmbrăcată conform anotimpurilor, preferă încălţăminte cu talpă joasă. În

perioada când durerile articulare sunt mari, pacienta este ajutată să se îmbrace şi să se dezbrace de

către personalul de îngrijire.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limitele normale

- în primele 2 zile pacienta prezintă temperaturi normale, febră moderată oscilantă după care

hipertermia dispare iar pacienta devine afebrilă deşi nu apare erupţia.

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele

- pacienta prezintă interes pentru igiena sa, are părul curat, unghiile scurte şi curate.

Obisnuieste să facă dusuri zilnice iar o baie generală săptămânal.

- G.A. prezintă un caz de boală fără erupţie, din acest caz tegumentele şi mucoasele sunt

păstrate integre.

37

9. Nevoia de a evita pericolele

- de obicei, este o persoană echilibrată psihic şi se simte în sigurantă în spital.

10. Nevoia de a comunica

- este sociabilă, comunică cu cei din jur şi este interesată să stie cât mai multe despre boala sa.

- este o persoană instruită, foloseste un limbaj adecvat.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

- pacienta este de religie ortodoxă, merge regulat la Biserică şi este încurajată să acţioneze

conform propriilor valori şi credinţe.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

- este mulţumită de realizările de până acum şi vrea să facă tot ce-i stă în putinţă pentru că ea

şi familia sa să aibă o viaţă cât mai bună. Pacienta doreste să facă studii superioare după terminarea

liceului.

13. Nevoia de a se recrea

- în timpul liber urmăreste emisiuni la televizor, citeste, face anumite plimbări în aer liber sau

cu bicicleta. În vacanţe merge cu prietenii şi colegii în excursii la munte şi la mare.

14. Nevoia de a învăţa şi realiza

- se pregăteste intens pentru a reuşi să între la Facultatea de drept ceea ce işi doreste cel mai

mult.

38


Insomnia cauzată de boală

şi repaos la pat impus de

contagiozitatea virusului

rubeolic

Pacienta să prezinte un

somn ameliorat fără

intreruperi în 2 zile

Ziua 1

- am asigurat pacientei confort cât

mai bun pentru somn, temperatura

corespunzătoare în salon, o

ventilatie bună, aerisire de 2-3 ori

pe zi

- am sfătuit-o pe pacientă că în

cursul zilei să citească pentru a

avea activitate să nu decearnă în

detrimentul somnului de noapte

Ziua 2

- am asigurat pacientei confort cât

mai bun pentru somn, temperatura

corespunzătoare în salon, o

ventilatie bună, aerisire de 2-3 ori

pe zi

- i-am asigurat pacientei lumina de

veghe pe timp de noapte

1 tabletă de diazepam 10

mg la ora 20

După 2 pacienta doarme 7

ore pe noapte şi 1 ora în

timpul zilei

39


Ziua 1

- i-am asigurat pacientului un

regim alimentar compus din

legume, fructe, lactate şi lichide


alimentatia deficitară din timpul

bolii să fie recuperate în

convalescentă

Ziua 2

- i-am asigurat pacientei un regim

alimentar compus din legume,

fructe, lactate şi lichide


alimentatia deficitară din timpul

bolii să fie recuperate în

convalescentă

Vitamina C

Vitamina E

Vitamina IC

- toate aceste vitamine de 3

ori pe zi timp de 2 zile

Glucoză 10% ser fiziologic

şi monitol primele 2 zile

După 2 zile pacienta este

compatibilă să se

alimenteze şi să se

hidrateze conform dietei şi

este echilibrată nutritional

şi electrolitic

40


Hipertermia din cauza

virusului rubeolic care

se manifestă prin febră

moderată 38.5 ºC şi

transpiratie

Pacienta va avea

temperatura corpului de

37.1 ºC, peste 2 zile şi va

fi echilibrată

hidroelectrolitic

Ziua 1

- am măsurat şi înregistrat temperatura

corpului Td= 37.5 ºC,

Ts= 38 ºC

- am linistit bolnava şi am sfătuit-o să stea

într-o pozitie comodă

- am aerisit salonul de 2-3 ori pe zi

-am schimbat lenjeria în pat şi de corp de

câte ori a fost nevoie

- am aplicat comprese reci pe fruntea

bolnavei

- am servit bolnava cu lichide căldute,

sucuri naturale, compoturi, ceaiuri,

sfătuind-o să bea 2500-3000 ml/zi

Ziua 2


corpului Td= 37.5 ºC, Ts= 37.7 ºC

- am schimbat lenjeria de pat şi de corp de


- Ampicilina 1 g la 8

ore timp de 7 zile

- Paracetamol 60 mg la

8 ore timp de 7 zile

- Algocalmin tablete de

2 ori pe zi timp de 2

zile

- Piroxicom 1

comprimat 20 mg pe zi

timp de 7 zile

- Ciprolen 1 comprimat

de 2 ori pe zi timp de

14 zile

După 2 zile temperatura

corpului este de

Td= 37.2 ºC,

Ts= 37.1 ºC

41


Ziua 2


corpului Td= 37.5 ºC, Ts= 37.7 ºC

- am schimbat lenjeria de pat şi de corp de


- am aerisit salonul de 2-3 ori pe zi

- am servit bolnava cu lichide căldute,

sucuri naturale, compoturi, ceaiuri,

sfătuid-o să bea 2500-3000 ml/zi

42

EPICRIZĂ ŞI RECOMANDĂRI

Bolnava G.A. se externează ameliorat cu recomandările următoare:

- repaus realtiv 2 săptămani până la vindecarea artritei

- continuarea tratamentului prescris de medic

- evitarea frigului şi a înterperiilor

- tratamennt cu vitamine.

43

CAPITOLUL 4

CONCLUZII

Urmărind evolutia rubeolei la 2 pacienti, am ajuns la concluzia că această afectiune este

cauzată de virusul rubeolic şi apare ca urmare a infectării organismului care nu are imunitate la

acest virus. Consider că activitatea de îngrjire presupune ca fiecărui pacient să-i fie respectate

drepturile, să-i fie satisfăcute nevoile şi să-i fie recunoscută valoarea şi demnitatea ca o fiintă

umană, fără deosebire de nationalitate; varstă sex şi religie.

44

BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Chiotan, Boli infectioase, Editura Medicală, 1997

2. Ioan Gorgan, Curs de boli infectiase, 2006

3. Lidia Nanulescu, Elemente de patologie infectioasă, Editura Medicală, 1996

4. Lucretia Titirica, Ghid de nursing, Editura Viata Medicală Romanească, 2004

5. Lucretia Titirica, Îngrijiri speciale acordate pacientilor de către asistenti medicali,

Editura Viata Medicală Romanească, 2003

6. Lucretia Titirica, Tehnici de evaluare acordate de asistenti medicali, Editura Viata

Medicală Romanească, 1997

7. Lucretia Titirica, Urgente medico-chirurgicale, Editura Viata Medicală Romanească, 1999

8. Marin Voiculescu, Boli infectioase, Editura Medicală, 1990

9. Marin Voiculescu, Rubeola, Editura Medicală, 1983

45

licenta rubeola

Documents