licenta kms

8/16/2019 Licenta Kms

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-kms 1/112

TEMATICA PENTRU SUSŢINEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂKINETOTERAPIE

1. Kinetoprofilaxie.

2. Dezvoltarea fizică armonioasă si corectarea deficien elor.ț

3. Recuperarea posttraumatica a membrelor.

4. Kineto-salinoterapia şi reabilitarea respiratorie.

. Kinetoterapia !n afec"iunile neuromotorii la copii şi adul"i.

#. Reabilitarea $inetică !n afectiunile reumatice musculosc%eletale.

&. Recuperarea in afectiunile di'estive si metabolice.

(. Recuperarea $inetică pre şi postoperatorie.



)*+R,

,/R0D*)R1. curt istoric2. ctualitatea temei3. )onsideratii 'enerale

,. *D/R /0R/,)5 )R)/5R,,1. +articularită"i anatomo-functionale şi biomecanice2. specte clinice3. xaminare4. /ratament 'eneral. lementul de actualitate

,,. 6/6 )0/,/*/,7 6 )R)/R,,1. otivarea ale'erii temei2. ,potezele cercetarii3. copul si obiectivele cercetarii4. 0r'anizarea experimentului8

6ocul de desfaşurare şi condi"ii de bază materialăDurata si etapele experimentuluisantionul de subiecti cuprinsi in cercetare

. etode de cercetare folosite

#. 0r'anizarea si desfasurarea experimentului propriu-zis,,,. +R9/R :, ,/R+R/R R9*6//60R

0;<,*/1. naliza subiec"ilor2. ,nterpretarea rezultatelor şi dinamica evolu"iei

)0)6*9,,

;,;6,0=R,

>



BIBLIOGRAFIE

1. 6;* driana? 6;* )? +/)* ,. sisten"a !n amilie a +ersoanei cu Deficien"ăunc"ională @ /e%nici de !n'riAire şi manevrare a bolnavului. d. +olirom? ,aşi 2BB1C

2. /0)* D? +atolo'ia aparatului locomotor? 7ol , @ ,,? ditura edicală? ;ucuresti2B1BC

3. ;enede$ lorian? ;iomecanica ditura +, ,asi? 2BB4. ;enede$ lorian? c%ipamente si aparate din cabinetele de recuperare? ditura

*niversitatii Etefan cel areF uceava? 2B12. )0RD* ariana? Kinantropometrie? d. )D +R? ;ucureşti? 2BBC#. )0RD*? ariana. Kinetolo'ie medicală? d. xa? ;ucureşti? 1C

;=G /. Kinesiolo'ie - ştiin"a mişcării. d. edicală? ;ucureşti? 2BB2C&. )R<* /0/? fectiuni reumatice care beneficiază de $inetoterapie? d.

edicală? ;ucureşti? 1#C(. D irela? 6ozincă ,sabela şi colab. Kinetoterapia !n patolo'ia 'eriatrică. d.

*niversitaria )raiova? 2BB&C. 099? na )ristina? Hndrumar pentru corectarea deficien"elor fizice? d. unda"ieiRomInia de mIine? ;ucureşti? 2BB2C

1B. K, ,. izio$inetoterapie si recuperare medicala? d. edicală? ;ucuresti?2BB2C11. R)* 7? D irela. KinetoterapieJ+%siot%erap. d. *niversită"ii din 0radea? 2BB#C12. R)* 7? D irela. anual de Kinetoterapie. d. *niversită"ii din 0radea? 2B1BC13. 5=*6* anda? fec"uini neuromusculare la su'ari? copil şi adolescent? vol. ,-,,?

d. edicală lmatea ? ;ucureşti? 2BB4C14. LR9 Doina. etode speciale de masaA. d. +lumb. ;acău? 1(C1. 0</ D.? +si%opeda'o'ia recupeRării %andicapurilor neuromotorii? d. unda"iei

Gumanitas? ;ucureşti? 2BB1C1#. 0)G,5 =abriela? 6udoterapia !n recuperarea disabilită"ilor psi%o-neuro-motorii ale

copiilor? Hndrumar metodolo'ic? ditura +erformantica? ,aşi? 2BB#C1&. 0)G,5 =abriela. Kinetoterapia !n afec"iuni respiratorii. ditura +,? ,aşi? 2BB(C1(. +/R*< ;R;* =abriela? )opilul şi motricitatea? +ro'ram de reeducare neuromotorie?

di"ia a 2-a? ditura omira? +iteşti? 2B12C1. /*D0R)G 7? 607, !nziana? R, arlce. /ratat de reabilitare

pulmonară. d. irton? /imişoara? 2BBC2B. 00 =? +5D*R 6iliana. )ompendiu de neororeabilitare la adul"i? copii si

vIrstnici. d. *niversitară M)arol DavilaM? ;ucureşti? 2BB(C21. +9/, 9.? Kinetoterapie !n neuropediatrie? d. rionda? 0radea? 2BB4C22. +5* R. si colab? /ratat de medicină internă8 Reumatolo'ie? 7ol. ,- ,,? ditura edicală?

;ucureşti? 1C

23. R0;5)* .? Reeducarea euromotorie? d. edicală? ;ucureşti? 2BB1C24. ;=G /. Kinesiolo'ie - :tiin"a mişcării? ditura edicală ;ucureşti?2BBC2. ;=G /. ? Recuperarea sec%elelor posttraumatice ale membrelor? ditura edicală

;ucureşti 1(&C2#. ;=G /. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. d. edicală? ;ucureşti?

1&C2&. HR;* lena? Kinetoterapia !n afec"iuni reumatolo'ice? ditura urobit? /imişoara 2BB&



UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE”DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT

Domnule Director de Departament?

ubsemnatulNaO......................................................................................................

......? )+........................................? studentNăO !n anul ,,, de studiu? an universitar

2B....J2B....? pro'ramul de

studii ...........................................................................................................................................? studii universitare de licen"ă J masterat? vă aduc la cuno tin ă următoareleș ț 8

/emaJtitlul lucrării de licen"ă este8

................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

...........................................................................................................

Hndrumătorul ştiin"ific este .................................................................................................

/ermene asumate privind realizarea lucrării8

inalizarea primului capitol @ .............................

inalizarea capitolului doi @ ................................

inalizarea lucrării @ ..........................................

+rezentarea formei finale a lucrării - ...................

m fost informat ca lucrarea va fi verificată antipla'iat? iar depă irea procentuluiș

de 3BP conduce la ne!nscrierea !n examenul de licen ă J diserta ie.ț ț

/elefon mobil student ............................................................

odificările ulterioare mă obli' să le aduc la cunoştin"ă? !n timp util?

Departamentului de duca ie izică i port.ț ș



Data? emnătura studentului?

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂŞI SPORT

KINETOTERAPIELUCRAREA DE DIPLOMĂCoordonator:Dr. TRĂISTARU RODICA Abso!"nt#:

$AIURU $I%AELACRAIOVA&''(UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂŞI SPORTKINETOTERAPIEROLUL PROGRAMULUI KINETIC ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ APACIENTULUI CU HERNIE DE DISC LOMBARĂ OPERATĂ

Coordonator:Dr. TRĂISTARU RODICA Abso!"nt#:2

$AIURU $I%AELACRAIOVA&''(PLANUL LUCRĂRIICAPITOLUL 1 – INTRODUCERE1.1. Importanţa temei1.2. Tratarea temei în literatura despecialitate1.3. Motivaţia alegerii temeiCAPITOLUL 2 – FUNDAMENTAREA ŞTIINŢIFICĂ A TEMEI2.1. Noţiuni de anatomie şi biomecanică vertebrală2.2. Evaluarea

pacientului cu ernie de disc lombară2.3.!biectivele" părţilecomponente şi metodologia programului comple# deasistenţă medicalăla pacienţii operaţi pentru ernie de disc lombarăCAPITOLUL 3 – ORGANIZAREA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII3.1.$copul" ipote%ele şi sarcinile cercetării3.2.Metodele de cercetareutili%ate3.3.&omple#ele de e#erciţii 'olosite în asistenţa medicală apacientului operat pentru ernie de disc lombarăC A P I T O L U L 4 – C O N Ţ I N U T U L Ş ID E S F Ă Ş U R A R E A EXPERIMENTULUI(.1.)re%entarea lotului de subiecţi(.2.*lcătuirea şi modul de aplicare alprogramului +ineticCAPITOLUL ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBŢINUTE3

CAPITOLUL ! CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE ANEXE(

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE



) . ) . I * + o r t a n , a t " * " -&oloana vertebrală ,&-" prin comple#itatea sa structurală şi'uncţională motivată prin cone#iunile directe cu toracele şi ba%inul şiindirecte" prin lanţurile de mişcare aletrenului superior şi in'erior"asigură simetrie corpului" direcţie de mişcare" stabilitate

ş imobi l i tate t runciulu i ş i membrelor " part ic ipare laprocesele comple#e de relaţie şiintegrare în mediul încon/urător. 0n alcătuirea &- intră multiple structuri somatice 33 3(segmente osoase ,oase mici denumite vertebre" 2( de discuriintervertebrale" numeroaseligamente şi puncte de inserţiemusculotendinoasă4 asupra &- acţionea%ă unnumăr semni5cativ de grupe musculare. 6uncţionalitatea" activitate eieste dependentă de structuricomple#e vasculonervoase" cu care areraporturi topogra5ce şi pentru care &- constituieorganul deprotecţie.$ol i cita rea perma nent ă a &- în di'e rite situ aţi icoti d ie ne soci o pro 'e s ion ale determină apariţia 'enomenelor de

u%ură" care au mai mult sau mai puţin e#presie clinică.7intreelementele structurale ale &-" discul intervertebral ridică problemeclinice şiterapeutice particulare" consecinţe directe ale po%iţieianatomice şi gradului crescut desolicitarecvasipermanentă.7iscopatia repre%intă un termend es eo r i 'o lo s i t în l i te r at ur a me d ic a lă de specialitate" prinintermediul căruia este desemnată totalitatea su'erinţelor a'erentedisculuiintervertebral. *cestui termen îi este asociat un altul"care e#primă nivelul anatomic alcoloanei vertebrale la care disculeste cel mai mult a'ectat" şi anume lombar.7iscopatia vertebralălombară este de5nită de către specialiştii rom8ni ca 5ind un proces de

alteraţie structurală a discului intervertebral" cu etiologie diversă şiconsecinţemultiple clinico'uncţionale.*'ectările discaleintervertebrale de%vol tă un grupa/ de su'er inţe înt8ln i tecu'recvenţă crescută" ciar îngri/orătoare.$u'erinţa discală se de%voltăprogresiv" evoluţia sa 5ind dependentă de mai multecategori i de'actori intrinseci sau e#trinseci" care trebuie cunoscuţi pentrusuccesul programului terapeutic şi de pro5la#ie.7i scopat i i levertebrale " predominant la n ive lu l coloanei vertebralelombare"con'orm clasi5cării lui *rseni" se grupea%ă în patru 'a%e" 'a%a a treia 5ind de 'apt ernia dedisc" care cuprinde trei

stadii" primul 5ind stadiul algic sindromul de iritaţie radiculară.9

0n cadrul acesta sunt incluse cruralgia sau sciatalgia" atunci c8ndrădăcinile nervoase suntdoar iritate de discul erniat încanalul raidian" 'ără a 5 compr imate ,s indromuldecompresiune stadiul II sau întrerupte ,sindromul de întrerupere stadiul II I . Tabloulcl inic al pacientului cu erniede disc impresionea%ă prin componenta algică asociată



cu'enomenele psiosomatice ale pacientului" în conte#tul unui tablousemiologic vertebral"mai mult sau mai puţin elocvent.:o mbosciat icadiscogenă repre% intă una dintre ent i tăţ i le patologice culargărăsp8ndire în societatea contemporană" caracteri%8nduse printro mare importanţă medicosocială datorită 'recvenţei a'ectării

persoanelor active pro'esional. )ierderile determinate prinincapacitatea de e'ort şi durata enormă a concediilor medicaleacordate pacienţilor cuernie de disc lombar implică pierderi uriaşe îneconomia oricărei societăţi.)acientul cu ernie de disc lombară solicităconsultul medicală la di'erite categoriide specialişti medic de'amilie" internist" reumatolog" recuperator" neurolog"ortoped"neurocirurg. 7iagnosticarea corectă se 'ace prin coroborareadatelor obţinute la e#amenulclinic cu datele 'urni%ate de e#ameneleparaclinice radiologie" mielogra5e" discogra5e"e#amen tomogra5ccomputeri%at" re%onanţa magnetică nucleară"electromiogra5e.*sistenţa sa este asigurată de o ecipă

medicală multidisciplinară" din care 'ace parte şi +inetoterapeutul cel care alege şi aplică corespun%ător metodologia +ineticăde pro5la#ie secundară sau terţiară.*lternativele terapeutice sunt;t e r a p i a m e d i c a m e n t o a s ă , m e d i c a m e n t e d i ng r u p a a n a l g e t i c e l o r " antiin<amatoarelor steroidiene şinesteroidiene";terapia cirurgicală";terapia de recuperare 5%icală şi +inetică"

;alte 'orme de terapie.7atorită evoluţiei trenante a su'erinţeidiscale" greu controlată terapeutic" mulţidintre pacienţii cudiscopatie vertebrală lombară ,în ma/oritatea ca%urilor"local i%areacervicală 5 ind cu mu lt mai puţ in 'recventădec8t cea lombară îş i p ierd ră bdarea ş i încrederea înmetodele terapeut ice conservatoare ş i 5 e acceptăintervenţia neuro cirurgicală" 5e apelea%ă la alte alternativeterapeutice ,acupunctura" omeopatia" tenicilede tracţiune manipulare.Indi'erent modalitatea terapeutică aplicatăpacientului cu ernie de disc" esenţialeste ca pacientul să 5e

deprins cu modalitatea corectă de solicitare a &-" mai ales a=

segmentului lombar" în condiţiile unui status clinico'uncţionalcorespun%ător asigurat deelementele componente ale aparatului mioartro+ietic.>inetoterapia are un rol deosebit în recuperareacomp le tă a ace sto r pac ie nţi " deoarece este unanim cunoscut şiacceptat că



medicaţia sau intervenţia cirurgicală nu aucum să asigure un?spate@ 'uncţional" pentru prevenirea decompensărilor"recidivelor înconte#tul unei vieţi active" care solicită 'oarte multcoloana vertebrală. ?Acoala spatelui@corect indicată şi aplicatăeste ?medicamentul@ esenţ ia l pe care un + inetoterapeut

î l ?prescrie@ celor cu dureri lombare" asociate sau nu cu sindromradicular" care au 'ost saunu operaţi pentru ernie de disc lombară"re%ultatele obţinute 5ind deosebite din punct devedere al aspectuluiclinico'uncţional" cu îmbunătăţirea semni5cativă a calităţiivieţii pacientului respectiv.*cesta repre%intă esenţialul studiuluipe care lam des'ăşurat în cadrul $pitalului&linic Electroputere"&raiova" în perioada mai 2BB2 martie 2BB3" pe un lot de 1(pacienţidiscopaţi care au 'ost operaţi pentru ernie de disc lombară.).&.Tratar"a t"*"- n -t"rat/ra d" s+"0-a-tat"0n scrierile medicale ale timpului" durerea la nivelul regiuni lombosacrate însoţităsau nu de durere pe membrul in'erior este menţionată

încă din secolul al C-III. 7upă anii1DBB" studiile asupra discopatieivertebrale lombare sunt intensi5cate.*nul 1D2 re pre %intă anul în care a 'ost operată pr ima dată o ernie de disc lombară4ulterior acestei date operaţia pentru ernie de disc se vareali%a prin metodalaminectomiei" prile/ cu care a 'ostdemonstrată e#istenţa erniilor intra'oraminale" caredeseorierau negli/ate prin metoda operatorie iniţială.Ac oala medica lă'rance%ă a 'undamentat d iagnost icul c l in ic ş imetodologiatratamentului conservator pentru discopatialombară.$pecialiştii suede%i au elucidat tainele diagnosticuluiradiologic prin mi/loace decontrast" pentru ca cei anglo

sa#oni săş i aducă contr ibuţ i i la d iagnost iculanatomo patologic" clinic şi radiologic.0n Fom8nia" preocupările îndomeniul discopatiei vertebrale a 'ost în concordanţăcu celela lteşcol i medicale europene. )r ima monogra5 e pe aceastătemă" int i tu latăG$ciat ica vertebrală asupra a 2BB deca% uri de ernie de dis c lo mbar ă o pera te@ a ' ost publicată în 1D(H de către *rseni şi Iacob" 5guri medicale ilustre care au avutcontribuţiide seamă la de%voltarea conceptului de discopatie.

$tudiile şi monogra5ile despre patologia discului vertebral" aneuropatiile peri'ericeale membrelor in'erioare de cau%ă

discogenă sunt variate. 0n patologia neurologică"evaluareaşi recuperarea membrului in'erior" a ortostatismului şi mersuluirepre%intă aspectedeosebit de importante" dacă se ţine seama deaspectul 'uncţional" mulţi dintre pacienţinecesit8ndrecuperarea ad integrum. 7atorită multiplelor repercusiuni pecare su'erinţamembrului in'erior le antrenea%ă asuprapacientului" abordarea comple#ă a discopatieilo mb ar eoperate sau nu const i tu ie unul d intre capi to le le



t ra ta telo r de neurologie ş i de rec up er are ne uro lo g i că, & . * r s e n i ? Tr a t a t d e N e u r o l o g i e @ " F . r e e n J o o d e ta l ?Neurological Feabilitation@" I.>iss ?Fecuperare neuromotorieprin mi/loace +inetice@":. )opoviciu" &. *rseni ?Enciclopedie deneurologie şi neurocirurgie" @N. Fobănescu ?Fe e d u c a r e a n e u r o

m o t o r i e @ " 7 a r c K * n n L m p r e d " ) . 7 " ). T. ? N e u r o l o g i c a l Feabilitation@.>inetoterapia pacientului cuernie de disc lombară operat repre%intă unuldintrec a p i t o l e l e ' u n d a m e n t a l e a l e c ă r ţ i l o r d e+ i n e t o l o g i e ş i + i n e t o t e r a p i e , M . a n c i u ?alneo5%ioterapie &linică şi Fecuperare@" M. &ordun ?>inetologieMedicală@" *.$. Nica ?&ompendiu de medicină 5%ică şi recuperare@" T.$benge ?>inetologie pro5lactică"terapeutică şi de recuperare@"?a%ele teoretice şi practice ale +inetoterapie@" 6. >rusen?andboo+ o' )Ksical Medicine and Feabilitation@" &. >isner" *.&olbK ?TerapeuticE#ercise?" F.:. raddom ?)Ksical Medicine and

Feabilitation@" rot%man $. ?&linical!rtopaedic Feabilitation@.) . ( . $ o t - ! a , - a a " 1 " r - - t " * " -0n pre%ent este unanim admisă teoria con'orm căreia discopatialombară constituie'actorul esenţial în generarea sindromuluilombosciatic.*sistenţă medicală" multidisciplinară" în a'ectările disculuiintervertebral lombar" pentru care sa intervenit cirurgical esteprecedată şi corelată permanent cu evaluarea,etiopatogenică şiclinico'uncţională completă a pacientului.$copul 5nal al oricăruiprogram de recuperare la un pacient care este diagnosticatcu erniede disc lombară operată" cu sau 'ără secele algo'uncţionalepostoperatorii" esteob ţi ne rea un ei in de pe nd en ţe 5 %i ce " cu

inte gra re soc ială şi pro' esio nal ă" ast 'el înc8 t indicele decalitate a vieţii sale să se îmbunătăţească.)rincipalele obiective alereabilitării pacientului cu ernie de disc lombară operatăsuntH

O prevenirea sau combaterea durerii4Ore'acerea controlului motor regional4Orec8ştigarea unei 'uncţionalităţi ma#ime a segmentului lombar alcoloanei vertebrale4

Ostabili%area şi 'uncţionalitatea optimă a întregii coloanevertebrale" cu prevenireadecompensărilor ulterioare4Oreluarea activităţilor sociopro'esionale corespun%ătoare grupei dev8rstă a pacientuluirespectiv.Medic in a 5 %i că" de re cup erare ş i+inetot erapia dispun de cele mai a decvate mi/ loaceterapeutice pentru reali%area acestor obiective" c8nd sunt



utili%ate /udicios şiadaptate optim la condiţiile particulare ale 5ecăruipacient.>in etot era peu tul repre% intă membr ul eci peime di ca le ca re st ab il eş te ti pu l" parametrii şi modul corect deaplicare a 5ecărui e#erciţiu 5%ic în conte#tul programului+inetic"obl igator iu integrat ce lor la l te modal i tăţ i terapeut ice ale

asistenţe i medica le per'ormate la pacientul cu ernie de discpreoperator" dar mai ales postoperator.D

CAPITOLUL 2 FUNDAMENTAREA ŞTIINŢIFICĂ A TEMEI&.). No,-/n- d" anato*-" 2- b-o*"0an-0# !"rt"bra#&oloana vertebrală apare ca un a# central de susţ inere aco rp ul ui om enes c" segmentul lombar ocup8nd o po%iţie 'oarteimportantă" solici tările mecanice pe care lesu'eră re<ect8nduse în structura anatomică a elementelor componente.V"rt"bra o*baraare înălţimea şi supra'aţa de secţiune cea mai mare dintre

toatevertebrele. 0nălţimea este aproape constantă" dar supra'aţa desecţiune creşte apreciabil dela :1 la :9. )ărţile componente alevertebrei lombare sunt;corpul vertebrei porţiunea cea mai voluminoasă a vertebrei" cu două'eţe una superioară şi alta in'erioară precum şi o circum'erinţă4circum'erinţaare o porţiune anterioară" ce se întinde întrece i doi pe dic uli ai arc ulu ivertebral şi o porţiune posterioară"care priveşte gaura vertebrei 'orm8ndast'el peretele anterior alacesteia4 integrarea corpurilor vertebrale întrun pilon unic desusţinere se 'ace prin intermediul articulaţiilor întresupra'eţele

articulare şi prin discurile intervertebrale4 orientareasupra'eţelor articulare determină 'elul şi a#ul mişcărilor4;arcul vertebral 'ormea%ă peretele posterior al găuriivertebrale" 5indalcătuit din mai multe elementeOdoua lame vertebrale" ce se întind de la pediculi la procesul spinos45ecarelamă pre%intăOdouă 'eţe ,o 'aţă anterioară spre gaura vertebrei şi o 'aţăposterioarăacoperită de muşci"

Odouă margini ,superioară şi in'erioară"Odouă e#tremităţ i ,medială ce se uneşte cu cea de pa rteaopusă şilaterală ce se întinde p8nă la masivul osos 'ormat depedicul"O procesul transversar"



O procesele articulare4O procesul spinos se prelungeşte înapoi" pornind de la locul de unire acelor două lame vertebrale4 are o ba%ă" un v8r' " doua 'eţe

laterale" o marginesuperioară şi alta in'erioară41BO procesul transversar este repre%entat de două proeminente unadreaptă şialta st8ngă" ce pleacă de pe părţile laterale ale arculuivertebral4 pre%intă o ba%ă" un v8r'" două 'eţe laterale" o marginesuperioară şi alta in'erioară4O procesele articulare" în număr de patru" se grupea%ă în douăsuperioare şidouă in'er ioare4 procesele superioare ale uneivertebre se articulea%ă cu procesele articulare in'erioare alevertebrei superioare4

; pediculul vertebral repre%entat de cele doua punţi care unesce#tremitatea5 ecă ru i a rc ve rt ebr al cu c or pu l ve rt eb rei4ped ic ul ii au c 8t e o marg i ne i n ' e r i oa r ă , m a i s c o b i t ă ş ia l t a s u p e r i o a r ă , m a i p u ţ i n s c o b i t ă 4p r i n s u p r a p u n e r e a a d o u ă v e r t e b r e " î n t r e a c e s t e d o u ăm a r g i n i s c o b i t e s e delimitea%ă gaura intervertebrală4;gaura vertebrală este 'ormată de corpul vertebre i, îna inte " de arculv e r t e b r a l , î n a p o i " i a r p e l a t u r id e c ă t r e p e d i c u l i i v e r t e b r a l i . 7 i n suprapunerea tuturor

găurilor vertebrale ia naştere canalul vertebral.*specte anatomiceparticulare. $upra'eţele articulare in'erioare ale vertebrei:9 pot avea numeroase variante anatomice lombali%are" sacrali%are şispondiloliste%is sausituaţiile part iculare ale sacrali%ării" c8ndapare spatele slab" generator de sindroamelombosciatice sau deernii de disc.3a/ra d" 0on4/1ar" *rticulaţiile între supra'eţele articulare şi prin discurile intervertebraledelimitea%ă"împreună cu ligamentul galben" 'oramenul intervertebral.*cesta este 'ormat anterior decorpul vertebral şi partea laterală adiscului superior şi in'erior din pediculii vertebrali" iar posterior din

articulaţia intervertebrală.)oate deveni sediul compresiuniiradiculare printrun de'ect de perete anterior , di sc ul sa u deperete poster ior ,ar t iculaţ ie intervertebrală a le cărorde'ormăr i pr instr8mtorarea 'oramenului produc su'erinţarădăcinii.0n regiunea lombară" gaura de con/ugare este ovoidă cudiametrul mare vertical"iar diametrul transversal răm8ne constant ,mm" pe c8nd cel vertical scade de sus în /osav8nd 1D mm la :(:9 şi12 mm la :9 $1. &au%a micşorării o repre%intă ad8ncimea mairedusă a



inci%urilor arcului superior $1.Fădăcinile lombare superioare"av8nd o direcţie mai transversală" nu intră încontact cu disculintervertebral respectiv a<at în partea de /os a găurii decon/ugare.*ceastă situaţie este valabilă pentru primele 3 rădăcinilombare" iar pentru rădăcina :( se11

presupune" de către unii anatomişti" că încrucişea%ă margineasuperioară a discului :( :9 ernia acestuia în gaura de con/ugared8nd naştere unui sindrom de compresiuneradiculară :(.7easemenea" găur i le de con/ugare lombare su'eră var iaţ i ide dimensiune în'uncţ ie de mişcăr i 4 ast 'e l se micşorea%ă în latero< e#ie ş i e#tensie ş i se măresc înante< e#ie. *cestevariaţii de diametru determină variaţii ale sindromului dureros în'uncţie de mişcare" ceea ce ne a/ută la 'ormulareadiagnosticului.E#istă uneor i prelungiri lamelare ale pediculilor "care sciţea%ă 'ormarea unuicanal osos intervertebral constituindcau%a unor sindroame lombosciatice.&ompre siunea

intra'oraminală se real i%ea%ă 5 e pr in micşorareadi am et ru lu iacestui ori5ciu" 5e prin creşterea dimensiuniielementelor care îl parcurg. &a%urile cumi c ş o r a r e ad i a m e t r u l u i a p a r î n b o l i d e g e n e r a t i v e " c a b o a l a)a g et s a u s p o n d i l i t a anci lopoetică" iar ca%uri le cucreşterea dimensiunii elementelor apar în congestiileradiculareale ple#urilor venoase sau 5bro%a tecii periradiculare.D-s0/ -nt"r!"rt"brarepre%intă elementul de integrare a corpurilor vertebrale îna#ulanterior al raisului" ating8nd dimensiunile cele mai mari în regiunealombară.$tructură con/unctivală cu o po%iţie biomecanică" discul

intervertebral are douăcomponente di'erite prin caracteristicilestructurale şi tipurile de solicitare e#ercitate asupralor. *cestecomponente sunt inelul 5bros şi nucleul pulpos.In"/ 5broseste alcătuit din lame concentrice în număr de 19 2B anteriordenucleu şi 1B posterior" a căror grosime varia%ă de la B"9 mm la1"9 mm de la o lamelăla alta. Ele se inseră pe plăcilecartilaginoase care acoperă vertebrele adiacente şisuntsolidari%ate între ele de 5bre transversale în partea anterolaterală. )artea posterioară are ostructură 5brocartilaginoasănedi'erenţiată care se um<ă prin inibiţie apoasă. Treceread in %ona

antero laterală în cea poster ioară se 'ace brusc"deter mi n8nd puncte le s la be posterolaterale ale inelului. *ltreilea punct slab este situat posteromedian,undegrosimea inelului 5bros este cea mai mică. *ceste puncte slabeale inelului 5bros e#plicăcele trei varietăţi de ernii discaleposterolateral" posteromedian" paramedian.)osterior" inserţiainelului 5bros pe vertebra adiacentă şi aderentă



l igamentului longitudinal posterior este mult mai lată"cre8nduşi o %onă de minimă re%istenţă" cuimportanţă inmor'opatologia erniei de disc.126ibrele con/unctive din structura lamelor inelului 5bros suntdispuse e#trem devariat" 'ăc8nd legătura între corpii vertebrali"

solidari%8ndui şi opun8nd re%istenţă lamobili%area coloanei întoate planurile şi a#ele de mişcare.N/0"/ +/+oseste o 'ormaţiune ovoidă albicioasă" 'oarte v8scoasă" gelatinoasăşiomogenă. Este în cone#iune intimă cu inelul lamelar carel încon/oarăşi 'aţă de carenu este strict delimitat. Nu aderă pe platoulvertebral " de care poate 5 uşor detaşat. :aeta/ul lombar nucleulpulpos este mai voluminos dec8t la alte eta/e şi este situat launireatreimii mi/locii cu treimea posterioară a discului. &onţinepuţine celule cordale. Esteaproape în întregime constituit dinmatrice intercelulară bogată în mucopoli%aaride,M)P acide"

aparent omogenă la microscop" cu 5bre colagene" apă ,HBQ" proteineşi poli%aaride. 6ibrele alcătuiesc o reţeamultidirecţionată.6ormaţiune con/unctivă" s'erică" moale"el as ti că " < e#i bi lă şi co mpres ib il ă nucleul pulpos este supusconstant unor 'orţe de încărcare prin presiune" care tind sălde'orme%e.)rin mişcarea predominantă de <e#ie a coloanei vertebrale se încarcăpe de o parte %ona anterioară a corpilor vertebrali" care reacţionea%ăprin de%voltarea deosteo5te" şi pe de altă parte %ona posterioară anucleului pulpos unde progresiv structurase deteriorea%ă" 'avori%8ndruperea nucleului pulpos şi ernia de disc.F-1/ra nr. )

13 Nutriţia discurilor se 'ace prin di'u%iune din structurile învecinate"deoarece disculeste un organ avascular" locul de e lecţie aldi'u%iunii 5ind %onele centrale ale plăcilor cartilaginoase"corespun%8nd unei %one din platoul vertebral plină de ori5cii.Inervaţiadiscului. )lăcile cartilaginoase şi platourile vertebrale suntinsensibile.$ingurele porţiuni inervate sunt lamelele peri'ericeale inelului 5bros ,prin 5bre subţiri înterminaţie liberă. Estesigură şi e#istenţa unei inervaţii intravertebrale" satelităvaselor spongioase. !riginea inervaţiei discale şi a %onelorper ivertebrale adiacente este nervul sinuvertebral :usc+a" ce ia

naştere din rădăcina posterioară.6uncţiile discului intervertebral suntconsecinţa directă a structurii sale. *st'el;discul repre%intă principalul mi/loc de unire între vertebre" datorităinelului5bros cu re%istenţă mare" a inserţiilor acestuia pe platourilevertebrale maiales în partea anterioară4;



discul este piesa 'undamentală care asigură stabilitatea vertebrală4at8ta timpc8t discul este intact nu este posibilă mişcarea de translaţie în plan ori%ontal4;discul este un amorti%or al presiunilor şi şocurilor variate la care este

supusăc o l oana v e r t e b r a l ă 4 nuc l e u l pu l pos , c u r o l dea m o r t i % o r i d r a u l i c d e presiuni reparti%ea%ă uni'orm presiunilepe care le primeşte" transmiţ8ndule lamelor inelului 5bros ,cu rol deamorti%or elastic care le amorti%ea%ă şile absoarbe datorităelasticităţii sale4;discul este organul principal al mobilităţii vertebrală" put8nd 5 asemuitcu oGrotulă@ în /urul că reia se m işcă co rpur i le vertebra le"unul în raport cu c e l ă l a l t 4 î n c u r s u l a c e s t o r m i ş c ă r i "n u c l e u l s e d e p l a s e a % ă l e / e r " s e de'ormea%ă4 în <e#ienucleul se deplasea%ă uşor înapoi şi ia 'ormă ovoidăcu e#tremitatea

mare posterior4 în e#tensie se nucleul se deplasea%ăuşor înainte" cu 'orma o voidă av8 nd e#tremitatea mareanter ior 4 în cadrulmişcării de lateralitate" 'enomenele care seproduc sunt comparabile cu celedescrise în celelalte două tipuri demişcări4;discul poate suporta presiuni considerabile4 mişcările detorsiune pe a#ulunui disc intervertebral sunt 'oarte limitate pentru căinelul lamelar conţine5bre oblice" cu direcţie di'erită de la olamelă la alta4 rotaţia posibi lă lanivelul unui disc este de ma#im 3B

4 c8nd o vertebră se răsuceşte în raport cucea subiacentă" 5breleoblice în sensul rotaţiei sunt puse în tensiune" curela#area5brelor de direcţie opusă.1(

Str/0t/r-" -1a*"ntar":igamentul longitudinal anterior se inseră pe 'aţa anterioară şi lateralăa vertebrelor respect8nd %ona Rliste luluiR marginal şi nu aredec8t aderenţe la#e cu discul. *st'el" secons ti tu ie un sp aţ iuv i r tual decelabi l între discul intervertebral ş i margineae#ternă alistelului marginal osos pe de o parte şi ligamentul anteriorpe de altă parte.*cest spaţiu interdiscomarginal conţine un ţesut

con/unctiv la# cu vasculari%aţie"mai ales venoasă şi c8teva terminaţiinervoase sensibile. Fepre%intă locul de de%voltare alosteo5teloranterioare.:igamentul longitudinal posterior este larg la niveluldiscurilor şi str8mt înapoiacorpurilor vertebrale. &ontrarligamentului longitudinal anterior" el aderă puternic la'aţa posterioară a discurilor şi 'oarte uşor aderă la 'aţa posterioară acorpurilor vertebrale de pecare este 'oarte uşor dedecelat.:igamentele galbene asigură unirea lamelor vertebrale" 5ind



denumite aşa datorităculorii lor4 au 'orma dreptungiulară" ocup8ndspaţiul ce se întinde de la procesul articular p8nă la ba%a procesuluispinos. *ceste ligamente încid în partea posterioară canalulraidian.Folul ligamentelor galbene este multipluO

prin elasticitatea lor contribuie la readucerea coloanei în po%iţia einormală" după cea 'ost <ectată4O împiedică < e#iunea e#agerată sau bruscă a coloaneivertebrale 4 pr in aceasta"discurile intervertebrale sunt prote/atecontra le%iunilor4Ocontribuie la menţinerea în po%iţie verticală a coloaneivertebrale.:igamentele interspinoase sunt lame sagitale situate înspaţiul dintre două procesespi no ase în ve ci na te . )r in ma rg in il esuper i oară ş i in'er io ară" s e insera pe procesel espinoase

corespun%ătoare. *sigură unirea proceselor spinoase alături deligamentulsupraspinos.&oloanei vertebrale ca întreg îi sunt descrisedouă porţiuni principale; pilonul ventral alcătuit din coloana corpurilor vertebrale" articulateprindiscurile intervertebrale şi întărite de ligamentullongi tudinal anter ior şi posterior4;c o l o a n a a r c u r i l o r v e r t e b r a l e r e p r e % e n t a t ă p r i nl a m e l e l e v e r t e b r a l e solidari%ate de ligamentele galbene şi desistemul ligamentar al apo5%elor spinoase.19

Lnirea dintre cele două porţiuni se 'ace prin intermediulpediculilor vertebrali4 secreea%ă un spaţiu încis ,canalulspinal prevă%ut doar cu ori5 cii de ieşire a rădăcinilor ,găurileintervertebrale.)e secţiune" canalul spinal lombar are 'ormă ovală" cua#ul mare ori%ontal4 mai esteasemuit cu un triungi ,sau un tri'oi alecărui colţuri laterale reali%ea%ă" anatomic" de5leulinterdiscoligamentar sau recesul lateral" porţiunea cea mai e#ternă acanalului prin carerădăcina parcurge ultimii centimetri înaintede a ieşi

prin gaura de con/ugare. *ici sereal i%ea%ă posibi lităţi le cele maimari de compresiune" de unde şi 'recvenţa mai mareasindromului lombosciatic la cei cu acest tip de canal lombar.&analullombar conţ ine conul medular terminat la n ive lu l d isculu i:1:2



sau în porţiunea superioară a vertebrei :2şi rădăcinile co%ii de cal situate în 'undul de sac dural.&ircum'erinţacea mai mare a canalului spinal se a<ă la nivelul :1

:2şi la :3undecoada de cal are volum ma#im înainte de a 5 părăsită de una dinrădăcini. 7e aceea erniaacestui disc se mani'estă precoce cusindroame întinse de coadă de cal.6iecare rădă ci nă poartă " ca ş idis cul" numă rul vert ebrei supr aia cen te g ăur i i d e con/ugareprin care iese.F-1/ra nr. &1=

&.&. E!a/ar"a +a0-"nt//- 0/ 6"rn-" d" d-s0 o*bar#&.&.).E!a/ar"a "t-o+ato1"n-0#ernia de disc are un determinism constituţional4 se producepe o anumită staretisul ară par ticu lar ă a indi vidu lui" încondi ţ i i le asoc ier i i 'actor i lor e#ogeni ş iendogenisuplimentari.)acienţii de se# masculin" cu v8rsta cuprinsă între 3B (9 ani" care des'ăşoară muncigrele ,şo'eri" lăcătuşi"electricieni" strungari" 're%ori etc. dar şi pro'esiuni în careregiunealombară este solicitată în po%iţii vicioase prelungite ,şe%8nd"ortostatism etc. 'ără e'orturi5%ice pre%intă un risc crescut pentruernia de disc" av8nd o de%adaptare pe un 'ond dede5cit

constituţional. $ubiecţii cu v8rsta peste (B ani pre%intă o slăbiciuneadaptativă care seconstituie întrun 'actor de risc suplimentar pentruernia de disc lombară.7i n pu nc t de ve de re pa to ge ni c"'ac tori i c orela ţi c u ernia de disc lomb ară sun t grupaţi întrei categorii predispo%anţi" 'avori%anţi şi determinanţi ,tabel nr.1 . : u 8 n d u s e î n c o n s i d e r a r e a s p e c t u l m o r ' o p a t o l o g i c " e r n i i l e d e d i s c t r e b u i e di'erenţiate de protru%ia discală,aspecte esenţiale care au 'ost 'undamentate pentru şcoalamedicalăde către *rseni şi )ano%a în 1DH1.)ro tru% ia re pre %i ntă s im plaproeminenţă a ine lu lu i 5 bros la n ive lu lcanalulu i raidian.ernia de disc constă în deplasarea adevărată şi

persistentă a unei porţiuni de disc încanalul raidian sau în 'oramenulintervertebral" porţiune care conţine întotdeauna 'ragmentede inel5bros şi nucleu pulpos. *natomic" erniile se clasi5că în;ernie de disc simplă ,c8nd ligamentul vertebral posterior esteintegru";



e r n i a d e d i s c i n t e r m i t e n t ă , e r n i a s er e d u c e d u p ă d i s p a r i ţ i a suprasolicitărilor";ernia de disc intraspinală ,c8nd ligamentul vertebral posterior esterupt iar 'ragmentul discal pătrunde permanent în canalul

raidian.Topogra5c" ernia de disc este clasi5cată în;ernie de disc intraspinală cu trei variante

dorsomediană produce compresie medulară directă"

paramediană determină compresie medulară sau bilaterală"

d o r s o l a t e r a l ă g e n e r e a % ă c o m p r e s i e r a d i c u l a r ă "5 i n d c e a m a i 'recventă variantă anatomică"1

;ernie de disc intra'oraminală determină compresie radiculară";ernie de disc laterală generea%ă compresia arterei şi nervuluivertebral";ernie de disc anterioară nu pre%intă semne neurologice ci doarmodi5căriradiologice de tipul osteo5to%ei anterioare cu distro5esecundară" 5ind rară.Tab" nr. )3 r / + a 4 d "7 a 0 t o r - E n / * " r a r "

8 + r " 9 " n t a r " Pr"d-s+o9an,-1. *nomalii congenitale sacrali%are" lombali%are" spina bi5da"spatedrept" lordo%a lombară ştearsă2. Tipul constituţional individual obe%itate" sedentarism3. Insu5cienţa ţesutului con/unctiv de susţinere ligamentulvertebral dorsal puţin repre%entat în regiunea lombară" cuslabăaderenţă de discul intervertebral" av8nd în structură 5brelungi"subţiri" puţin re%istenteFa!or-9an,-1. Modi5cări 5%iologice şi patologice ale discului ,inclusivpuncţialombară cu înţeparea inelului 5bros2. $enescenţa discală,glucidele neutre pierd progresiv legăturile cucolagenul" cone#iune

care ar 5 una dintre condiţiile de integritate aleţesutului con/unctiv3.)rocesul de degenerare a nucleului pulpos(. $arcina" naşterea" po%iţiaincorectă la locul de muncă solicitareane5%iologică a discului cumodi5cări structurale secundareD"t"r*-nan,-1. Traumatisme puternice" direct pe coloana vertebralălombară,traumatismul e#ecutat vertical asupra raisuluideterminăe#agerarea curburilor 5%iologice4 dacă 'orţa de <e#ie sau de



e#tensieacţionea%ă pe o coloană cu muşcii antagonişti contractaţidetermină p8rgii cu re%istenţa la nivelul nucleului pulpos" care vaernia pentru a se elibera de suprasarcini.2. Traumatisme slabe"repetitive" care determină procesedegenerative indirecteposttraumatice ale discului.SS e#istă ernii de disc posttraumatice

c8nd" după un traumatism" pacientul pre%intă un interval de timp libervariabil ,ore" %ile"săptăm8ni şi apoi apar semnele clinice ale bolii.1H&a număr" ernia poate 5 unică sau dublă" 5 e la nivelul a douădiscuri vecine" 5e bilaterală ,c8nd erniile sunt situate la nivelul unuisingur disc" pe dreapta sau pe st8nga. $econstată o creştere aprocentului repre%entat de erniile lombare superioare şi deerniileduble" e#plicaţia plau%ibilă 5ind progresul reali%at în înţelegerea tabloului clinic al ernieide disc şi în acurateţea e#plorărilorparaclinice.)atogenic" în 'uncţie de po%iţie" ernia disculuiintervertebral poate comprima saculdural compresia medulară"rădăcina sau sacul dural şi rădăcina.E'ectele negative ale erniei

constau printro acţiune dublă de compresie şi detracţiune"5ind dependente de locali%area" volumul şi consistenţa ernieiprecum şi deangula ţ ia şi po %iţ ia rădăc ini i în 'oramen . $ ubdubla acţiune de compresie şi tracţiune"rădăcina trece printrei stadii anatomoclinice;de iritaţie stadiul I mani'estat prin durere şi pareste%ii";compresie stadiul II mani'estat prin semne de de5cit"; întrerupere radiculară stadiul III caracteri%at prin de5cit sen%orial şi

motor complet.Es te pro babil ca lom ba lgi a şi er nia de dis csă 5 e dată la înce put de dist ens ia straturilor peri'erice aleinelului 5bros" apoi de comple#iunea ligamentuluilongitudinal posterior a ţesutului con/unctiv perivertebral şi de iritareaple#urilor" perivasculare locale.)rin acţiunea timp îndelungat a'actorului compresiv este 'avori%ată aranoiditatr au mati că " cu5 bro%area tec i i rădăcin i i ş i perturbarea re%ul tate lorasi ste nţei medic ale comple#e.6act orul vas cula r deţi ne unrol important în mecanismul dureri i 4 se produce ocongestiede sta%ă cu edem secundar prin compresia;

venelor epidurale" perimedulare şi periradiculare";arterelor spinale şi periradiculare.$imultan se produce alterareatro5cităţii elementelor nervoase.7urerile intermitente acu%ate depacientul cu ernie de disc sunt e#plicate prin;tulburările vasculare";



po%iţia discului";integr i tatea 'uncţ ională a rădăcin i lor sen% i t ive dincomponenţa nervuluiraidian.1D

6rigul curenţii de aer reci şi ume%eala determină congestia ple#urilorvenoase" cue#agerarea edemului local" av8nd ca re%ultat oaugumentare a statusului algic sau ciar ostrangulare a rădăciniicu 'ără comprimarea măduvei.E#plicaţia patogenică a dispariţie sauremiterii progresive a durerii constă în;retragerea discului erniat" aspect rareori descris" deşi ar constituisituaţia ceamai 'avorabilă4;acomodarea rădăcinii la noua situaţie ,a con<ictului conţinut conţinător"

;apariţia unui godeu în 'ormaţiunile osteo5broase"; întreruperea 'uncţională anatomică a rădăcinii sen%itive.:e%iuni leasociate erniei de disc. In ca%ul le%iunilor din vecinătateaerniei dedisc se pune problema dacă sunt secundare erniei sauconcomitente cu ea;le%iunile radiculare in ernia de disc sunt edemul ,uneori ascendentp8năla conul terminal" 'enomenele de tip in<amator" sub'u%iunileemoragicela nivelul compresiunii4 evoluea%ă spre 5bro%ă radiculară şi

periradicularăcu de5cite 'uncţionale de5nitive4;l e % i u n i l e s a c u l u i d u r a l a p a r î n e r n i i l e m e d i a n e m a r i, l a d i s c u r i l e superioare4 la nivelul erniei şi subiacent ei se producaranoidite ale co%iide cal4 uneor i sacul dural este 5#at la erniede procesele de aranoidităade%ivă4;le%iunile vasculare sunt arteriale" la nivelul arterelor radiculare" şivenoase"reali%8nd congestie şi sta%ă in ple#urile periradiculare şiperidurale4;

l e % i u n i l e l i g a m e n t a re s e r e a l i% e a % ă p r i n i p e r t r o 5 ad e ve c i nă ta te a l i g a m e n t u l u i g a l b e nc o r e s p u n % ă t o r d i s c u l u i a ' e c t a t "a c c e n t u 8 n d compresiunea radiculară4;le%iunile articulaţiilor intraapo5%are antrenea%ă modi5cărisemni5cative destatică şi de dinamica ale întregului segment lombar4



artro%a articulaţiilor mici se produce prin deplasarea a#ului <e#ie e#tensie de pe linia nucleilor pulpoşi pe linia articulaţiilor mici4;le%iunile vertebrale osteo5to%a care se obiectivea%ă radiologic sub'ormade osteo5te care au diverse 'orme4 %onele de elecţie ale

osteo5telor sunt'eţele anterolaterale vertebrale şi repre%intăprodusul unei îmbolnăvir idiscale" în cele mai multe ca%uri.2B

$pondilo%a este un semn radiologic şi nu o boală. 7urerea înspondilo%ă estedata de boala primara ,ernia de disc" 5bro%a teciiradiculare.!steo5tele nu dau dureri" deoarece durerea esteintermitentă" put8nd aveaosteo5te 'ără dureri sau osteo5te multipleşi dureri locali%ate.&.&.&. E!a/ar"a 0-n-0#7in punct de vedere clinic" erniei de disc lombară i se descriutrei parametri progresivitate" periodicitate şi variabilitate

semiologică .)rogresivitatea este dată de evoluţ ia le%iuni ianatomopatologice" deteriorareadis ca lă urm 8nd un cur s bin estabi l i t de la degenerare la ernie " curs care nu poate5 întrerupt dec8t terapeutic şi e#cepţional spontan ,c8nd trece de ladegenerare la 5bro%ă.)eriodicitatea presupune interpretarea acu%elorpacientului ca o re%ultantă a unor multiple interacţiuni de 'actori,discali" vertebrali" vasculari" radiculari" cure%olvarevariată.-ariabilitatea semiologică este dată demani'estări le cl inice dependente de doi'actori le%iuneadiscală cu multiplele aspecte anatomopatologice şi tipologiapsiică a bolnavului" cu reacţii di'erite la mani'estările

bolii.$imptomatologia bolii este bipolară lombară şi în membrulin'erior.Evaluarea clinică a pacientului presupune derulareainiţială a unei anamne%e" cu preci%area istoricului su'erinţei şi adatelor biogra5ce ale pacientului ,v8rsta" se#ul" pro'esia" a'ecţiunileasociate" antecedentele personale 5%iologice. Totodată" se obţindatecu pr iv i re la 'a ctorul declanşa tor i natura "mecanismul şi durata de acţiune" nivelulaplicării traumei.)acientul trebuie să răspundă următoarelor întrebăriOmodul de instalare ,brusc" acut" progresiv4 modalitatea de debut aunei ernii de disceste variată ,tabelul nr. 2.0n situaţia debutului

neurologic" durerea coboară din regiunea lombară pe unuld i n m e m b r e l e i n ' e r i o a r e " ' ă c 8 n d u ş i a p a r i ţ i a s e m n e l en eu ro lo g ic e tu lb ur ăr i d e sensibilitate şi tulburări dere<ectivitate" precum şi de5cienţe motorii. Evoluţiaerniei dedisc este caracteristică. Episoadele dureroase devin mai 'recvente dela 12ani" la luni" săptăm8ni" iar stadiile avansate reali%ea%ă aspectulsubintrant. Negli/areaa'ecţiunii duce la bilaterali%area



simptomelor şi în 5nal la instalarea de5cienţelor neurologicemari.Otimpul scurs p8nă la apariţia primelor simptome421

Oordinea apariţiei şi eventual retrocedării simptomelor4Onatura mani'estărilor clinice tulburări motorii" sen%itive"vasculonutritive4Olocali%area primară a semnelor şi simptomelor distal saupro#imal" 'ocală saugenerali%ată" starea mor'o'uncţională amembrului sau segmentului de membruanterioară accidentului.Tab" nr. &$ o d a - t a t "d "

d " b / t A s + " 0 t " "0 - n - 0 " Lo*ba1-",deseor i ins id ioasă Uenă cont inuă sau cu e#acerbăr iperiodice" cu durataepisoadelor dureroase de la c8teva %ile p8năla 23săptăm8ni şi modalitate de re%olvare 5e spontan,bolnavulcontinu8nduşi activitatea" 5e prin repaus la pat care devineobligatoriu pe măsură ce episoadeledureroase sunt mai intense şi mairepetate.S0-ata1-" 0r/ra1-"6ormă de debut mai rară" durerea av8nd traiectdescendent" pemembrul in'erior în teritoriul nervuluisciatic sau crural.

Lo*bos0-ata1-" o*bo0r/ra1-"Este corelată cu 5sura bruscă a inelului 5bros4simptomele se instalea%ăbrusc" av8nd locali%are at8tlombară c8t descendent" pe membrulin'erior în teritoriulcorespun%ător nervului sciatic sau crural.D"b/t n"/roo1-0&aracteri%ea%ă erniile lombare înalte" corespun%8ndunei dislocărimasive a materialului discal in canalulvertebral.$e instalea%ă unsindrom parţial sau total de coadă decal" cu paraplegie" tulburărisen%itive şi s5ncteriene.0n ernia de disc" semnele corelate cusindromul algic se împart în semne spontane şisemne de durereprovocată.$emnele spontane sunt

Oştergerea lordo%ei lombare" aspectul de spate RplatR422Ocontractura musculară unilaterală sau bilaterală" mai marcată departea erniei4 origineaei este re<e#ă prin iritaţia terminaţiilornervoase de la peri'eria discului4 consecinţa contracturii estelimitarea mobilităţii segmentului lombar4O



scol io%a lombară ca o reacţ ie la înt inderea de cătreern ia unei rădă cin i4 poate 5 directă" omolaterală erniei cuconcavitatea îndreptată spre partea erniei şi încrucişată"eterolaterală erniei4 se poate însoţi de o ci'o%ă toracalăinversă" compensatorie pentrurestabilirea ecilibrului4

O postura şi mersul sunt modi5cate membrul in'erior sănătos este dus înainte" iar apoieste ridicat" în po%iţ ie de ipere#tensie" membrula'ectat cu deplasarea sa anterior4aplicat pe sol devine picior despri/in în 'a%a a doua de mers4 ipere#tensia continuă"necesarămersului de parte membrului in'erior a'ectat determină osuprasolicitare agenunciului respectiv" ciar reacţie licidiană lanivelul său ,idartro%a.$emnele de durere provocată sunt-limitarea <e#iei ventrale a trunciului evidenţiabilă prin semne cliniceO

semnul $cober trasarea unei linii de 1B cm de la nivelul'eţelor il iace în /os îndreptul coloanei vertebrale4 după ante<e#iemărirea liniei cu mai puţin de 1( cm este patologică4 e#plicaţia orepre%intă durerile" care limitea%ă ante<e#ia datorităpensăriianterioare a spaţiului intervertebral ce provoacăbombarea poster ioară a discului şimicşorarea găurii de con/ugare4Omăsurarea distanţei dintre degetele de la m8ini la sol4-e#tensia dureroasă ,iperlordo%a accentuea%ă şi mai mult pensareadiscului4

-<e#ia laterală se măsoară prin distanţa între degete şi sol4-rotaţia răm8ne cea mai liberă dintre mişcările bolnavului4- percuţia coloanei lombare determină la nivelul erniei o durere localăcu iradierein'erioară" pe membrul in'erior4 nu preci%ea%ă nivelul ernieidec8t 'oarte rar4- proba :asegue <e#ia a coapsei ,membrul in'erior 5ind e#tins lanivelulgenunciului" cu pacientul în decubit dorsal determină durere

vie în teritoriulsen%itiv al nervului sciatic4-semnul NaV%iger compresiunea bilaterală a /ugularelor cu creştereatensiuniiradiculare prin creşterea tensiunii licidului ce'aloraidian,:&F4-semnul Neri <e#ia ventrală a corpului este dureroasă în 'uncţie dea'ectareadiscală.23



&a%uri de vindecare spontană pentru ernia de disc nu e#istă.Fetrocedarea dureriidepinde de categorii 'actori patogenici implicaţidiscali" radiculari şi vasculari.7u p ă d e r u l a r e a a n a m n e % e i "e # a m e n u l c l i n i c g e n e r a l e s t e n e c e s a r ă

p e n t r u completarea tabloul clinic subiectiv şi obiectiv alpacientului respectiv. Nu trebuie sălipsească niciodată dine#amenul clinic aprecierile re'eritoare la starea tegumentului"acicatricilor" starea vaselor sanguine ,arteriale şi venoase"starea osului şi articulaţiilor membrelor in'erioare.E#aminareaatentă pe aparate şi sisteme" cu preci%area stării psiice a pacientuluişia di'eritelor aspecte de patologie trebuie să preceadătotdeauna programul de asistenţămedicală.E#amenul local alcoloanei vertebrale ş i a l membrului in'er ior a'ectat sedes'ăşoară cu multă atenţie" pentru a stabili c8t mai precisrădăcina a'ectată" niveluldiscului erniat.E#aminarea coloanei

vertebrale dorsolombare ,&-7: se 'ace prininspecţie" palpare" percuţie. 0n str8nsă legătură cu e#amenul coloaneivertebrale lombare se 'acee#amenul clinic al ba%inului şişoldurilor.Inspecţia aprecia%ă O po%iţia trunciului în ortostatism"O paralelismul liniilor biclaviculare şi bispinoasă ,prin spinele iliaceanterosuperioare"Orectitudinea posterioară a &-7: ,cu a/utorul 5rului cu plumb

menţion8nduse pre%enţa curburilor patologice"Osimetria rombului Micaelis" tipul de ţinută" al spatelui"Ocicatricea mediană ,pe linia apo5%elor spinoase la nivelul &-lombare.)alparea se 'ace cu pacientul în decubit ventral" apreciinduse Oreperele osoase ,scapulele" apo5%ele spinoase" crestele iliace" 'osetelesacrate"O

punctele dureroase"Otonusul musculaturii paravertebrale ,contractura" ipotonia"O pre%enţa nodulilor &opemann mai ales în regiunea lombară"Otopogra5a durerii ,topogra5a %onelor dureroase şi a iradieriiacesteia.2(



$e poate 'ace şi percuţia apo5%elor spinoase precum şi a%onelor paravertebrale4dacă se declanşea%ă durere pe membrulin'erior manevra este denumită semnul RsonerieiR" po%itivă în patologiavertebrodiscală.Mobilitatea

&-7: se testea%ă în toate planurile ,tabel nr. 3.E#aminareamembrului in'erior corespunde e#amenului local al uneisu'erinţenervoase peri'erice se reali%ea%ă prin bilanţurilerepetate ale celor trei 'uncţii pe care leîndeplinesc motorie"sen%itivă şi vegetativă la care se adaugă bilanţul articular.)entru'uncţia motorie" testarea 'orţei musculare con'orm scalei B 9"e'ectuată analitic permiteobţinerea datelor corespun%ătoare. E#amenulmotor amănunţit" muşci cu muşci" includeşi studiul tonusuluimuscular şi al mişcăr i lor pasive. Testele se 'accomparat iv cusegmentele sănătoase de partea opusă. Fe<e#eleosteotendinoase rotuliene" aciliene se vor lua sistematic.

Tab" nr. ($oda-tat"a d" t"star" a *ob--t#,-- CVD 8 LF";-a1. Lngiul 'ormat între liniile care unesc troanterul cu acromionul în po%iţie verticală şi în <e#ie2. Indicele !tt ,se măsoară de la & în /os 3Bcm" distanţă care trebuiesă crească în <e#ie cu cel puţin 9cm3. Indicele degetesol(. $emnul $cober ,de la :9se măsoară în sus 1B cm " distanţă caretrebuie să crească la ante<e#iecu cel puţin 9 cmE;t"ns-a

1. $emnul $cober inversat ,distanţa trebuie să scadă în e#tensiecuminim 3 cm2. lobal prin metoda >lapp<n0-na,-- at"ra"7istanţa dintre v8r'ul degetelor şi genunciul de partea latero<e#ieiRota,-a7in po%iţia şe%8ndă" prin amplitudinea mişcării de rotaţie atrunci*precierea motilităţii bilanţul articular este e#trem deimportantă" dar trebuiestudiată cu mare atenţie. )erturbarea îngrade variabile a inervaţiei musculaturii membruluiin'erior determinătulburarea balanţelor musculare la di'erite segmente" curepercusiuniasupra articulaţiilor" la nivelul cărora amplitudine de

mişcare este modi5cată.Evaluarea tulburărilor de sensibilitate s e ' a c e o a r e cu m m a i d i 5 c i l d e c 8 t ceamotorie" deşi e#istă scale de evaluare obiectivă. Testareaanalitică presupune evaluarea29modului în care se reali%ea%ă percepţia unor stimuli cutanaţi locali. Testarea este calitativăc8nd îşi propune numai depistarea e#istenţei



sau absenţei ipoeste%iei aneste%iei cutanate.E#plorareasensibilităţii poate 'urni%a date valoroase. -aloare reală au%onele deaneste%ie totală şi e#plorării acesteia i se va acordama#imum de atenţie. 6oarte 5delă estetopogra5a analge%iei ,la înţepătură care trădea%ă le%iunea completă a trunciului

nervosrespectiv. &ulegerea datelor obiective ale diverselormodu ri de sens ibi l i tat e trebu ie completată de o anali%ăpentru a nu interpreta ca semne patologice o serie devarianteanatomice care duc la inter'erări ale inervaţiilor.Tulburăriletro5ce şi vegetative interesea%ă muşcii" tegumentele" 'anerele" nusuntcaracteristice nervului crural" care nu conţine 5bre vegetativeimportante.7upă evaluarea clinică" trebuie descrise cele0-n0- s-ndroa*" s+"0-50" /n"-6"rn-- d" d-s0 o*bar":1.ra6-d-an = !"rt"bra,durere" contractură musculară paravertebrală" tulburări destatică

vertebrală scolio%ă" ci'o%ă tulburări de dinamică vertebrală limitareamişcării de <e#ie" e#tensie" in<e#iuni laterale42.rad-0/arW suma semnelor şi simptomelor ce e#primă su'erinţa a unasau maimultor rădăcini ,durere radiculară" tulburări de sensibilitate şineuromotorii43.d/raW semnele cu e#presie clinică re%ultate din creşterea presiuniila care estesupus licidul ce'aloraidian ,e#acerbarea durerii latuse" strănut" po%itivareasemnului :asegue durere pe membrulin'erior care se ridică cu genunciul e#tins"ungiul de <e#ie pe ba%in al

coapsei 5ind sub 9BB" manevra ragard asocia%ă lasemnul :asegue dorsi<e#iapiciorului4(.

*-o7as0-aW dureri locali%ate în ţesutul moale" identi5cate la palpare49.n"/ro+s-6-0W t o t a l i t a t e a m o d i5 c ă r i l o r c o m p o r t a me n t a l e ş i d er e a c t i v i t a t e neuropsiică a bolnavului.0n 'uncţie de aspecteleneurologice" ernia de disc este de

tr"- t-+/r- 0-n-0"1.ernia cu interesare monoradiculară cea mai 'recventă'ormă4 compresia rădăciniise reali%ea%ă anatomopatologic dorsolateral şi intra'oraminal42.ernia cu interesare biradiculară caracteristică 'ormelor anatomopatologice de tip paramedian şimedian4 mai 'recvent sunt biradiculare de aceeaşi parte43.ernia cuinteresare pluriradiculară mai multe rădăcini pot 5 interesate în ernii le lombare înalte :



1 :2" prin semne de tipul sindromului coadă de cal.2=

&.&.(. E!a/ar"a +ara0-n-0#7upă e'ectuarea probelor screening de laborator" la pacientulcu ernie de disclombară operată sunt necesare e#ameneleimagistice ,e#amenul radiogra5c" re%onanţamagneticănucleară" tomogra5 a computer i%ată care permitapre c iere a obiect ivă astatusului a'ectării discovertebrale" ale%iunilor osoase e#istente" precum şi a structurilor părţilor moi musculare" discale" dar mai ales nervoase.Fa d i o g r a 5 a c o l o a n e iv e r t e b r a le l o m b a r e , ' a ţ ă " p r o 5 l p e r m i t el o c a l i % a r e a laminectomiei e'ectuate în cadrul intervenţieicirurgicale" alte le%iuni congenitale ,spina bi5da" sacrali%are"

lombali%are" blocul vertebral precum şi evidenţierea" dacă este ca%ul"asemnelor caracteristice unei ernii de disc ,ştergerea lordo%eilombare cu sau 'ără scolio%ă" pensarea globală sau unilaterală adiscului" densi5carea 'eţelor vertebrale adiacentedisculuile%at.Mielogra5a asociată cu tomogra5a computer i%ată permitevidenţierea precisă ae#istenţei le%iunii" sediul său şi 'ormaanatomică.E#amenul electromiogra5c constituiemoda lita tea par acl i nică de e#ami nare electrică în ernia dedisc lombară" operată sau nu. )rin electromiogramă nu sepoate preci%a etiologia erniei de disc ci doar sediul le%iunii şi stadiuinterrelaţiei ernie rădăcină ,iritaţie" compresiune cu 'urni%area

de relaţii asupra prognosticului remisiuniisemnelorneurologice. Ln al t aspect deosebi t de important a le# amenului e lectr ic la pacientul cu 7: este determinarea vite%eide conducere nervoasă metodă prin care se poate depista precocecompresiunea radiculară sau tronculară4 se determină timpuldintrestimuli şi potenţialul evocat cules de electrodul dorsal în muşci,timpul de latenţă discal precum şi amplitudinea acestui potenţial4modi5cările vite%ei de conducere nervoasă potapare înainteamodi5cărilor de tip electromiogra5c.&.&.>. E!a/ar"a 7/n0,-ona#:a or icare pac ient cu ernie de disc lombară" operat sau

nu" este obligatorieevaluarea 'uncţională pentru completareae#aminării comple#e. $e încadrea%ă su'erinţa pacientului con'ormclasi5cării internaţionale I7 ,I W impairment W in5rmitate4 7WdisabilitK W incapacitate sau dis'uncţie4 W andicap.*ceastăaprec iere este necesară pentru alcătui rea unui programde rec up er ar ecomplet" put8nduse urmări pacientul din punctde vedere 'uncţional " a l re'aceri i sale pentru reintegrarea sociopro'esională.2



In5rmitatea repre%intă orice pierdere" anormalitate ,diminuare a uneistructuri sau'uncţii 5%iologice" anatomice sau psiologice. )oate 5temporară sau de5nitivă" re<ect8nd"de ce le mai multe or i "tu lburăr i le de la n ive lu l organului le%at ,d iscul

intervertebral perturbat" a'ectarea radiculară discogenă.7is'uncţiasau incapacitatea totdeauna consecinţa unei in5rmităţi estede5nităca o restricţie sau pierdere a aptitudinii de a e#ecuta oactivitate considerată normală pentruun individ oarecare. )acientul cu7: operată sau nu pre%intă mai multe categoriid e i n c a p a c i t a t e d e p o % i ţ i o n a r e a c o r p u l u i "i n c a p a c i t a t e l o c o m o ţ i e " d e a b i l i t ă ţ i " d e c o mp or ta me nt "de comunicare" de îngr i / i re personală" s i tuaţ ională" a l terestr icţ i i înactivitate. Incapacitatea poate 5 reversibilă sauireversibilă" progresivă sau regresivă" în'uncţie de gradul deseveritate al in5rmităţii şi de precocitatea" corectitudinea

aplicării programului de asistenţă medicală.andicapul consecinţăa incapacităţii constituie di5cultatea unui individ de areali%arelaţii normale cu mediul în careşi des'ăşoară viaţa" încon'ormitate cu v8rsta"se#ul" condiţiile sale sociale şi culturale.)ersoana cu su'erinţă discogenă lombară de tipernie" caregenerea%ă multiplele categorii de incapacitate va pre%enta şiandicapurimultiple al independenţei 5%ice" de mobilitate"ocupaţional" de integrare socială" economic propriu.&lasi5carea I7"'undamentată în anii 1D9 1DHB a 'ost în ultimii cincianiînlocuită cu o altă clasi5care internaţională a 'uncţionării şidis'uncţiei. *ceastă nouăclasi5care cuprinde 3 sau ( capitole

O'uncţia organică şi structura anatomică ,corespunde capitolului Invaliditatedinvecea clasi5care4 aceste două aspecte suntraportate separat în c las i5 careastabi l i tă în 2BB14 pentrupacientul cu 7: operată" d iscul intervertebralcuinteresarea unei anumite structuri nervoase sunt incluse înacest prim capitol alclasi5cării" constituinduse în in5rmităţianatomice structurale4Oactivităţi şi participare4 activităţile se re'eră la Gper'ormarea unei

acţiuni sau a uneiactiv ităţi@ de către subiectul ce este evaluat,corespunde capitolului Incapacitated i n v e c e a c l a s i 5 c a r e 4 î n c a d r u l p a r t i c i p ă r i i s u n tc o d i 5 c a t e r e s t r i c ţ i i l e î n participare" di5cultăţile în implicareaindividului pentru reali%area di'eritelor activităţi4O



'actorii de mediu care in<uenţea%ă calitatea vieţii pacientului cudi'erite su'erinţe4acest capitol trebuie corect apreciat pentru pacienţiicu 7: operată întruc8t orice2H

aspect a l mediulu i ambiental are consecinţe di recte

asupra mo dulu i în ca re sedes'ăşoară activităţile sociopro'esionale ale subiectului.0n cadrul ultimelor clasi5cări sa renunţat latermenul de Handicaptocmai pentrua nu mai e#ista con'u%ii" încerc8nduse şi o nuanţare maie#actă a modului în care 'actoriide mediu 5%ic ambientali şi socialiin<uenţea%ă in5rmităţile şi incapacităţile pre%entatede un pacient cu oanumită a'ecţiune.0naintea alcătuirii programului de recuperare" în cadrul evaluării 'uncţionale a pacientului trebuie luaţi înconsiderare şi mediul de viaţă" condiţia socială" resurselesalee#terioare.$e 'olosesc mai multe scale pentru aprecierea globală a

'uncţionalităţii pacientuluirespectiv. 0n cadrul studiuluie'ectuat am ut i l i %at scala Nottingam E#tended *7:?an";a nr. )@cu a/utorul căreia se aprecia%ă di'eritele activităţi u%uale. 6iecareelementeste cotat cu scor B W activitate absentă sau cu a/utorsau 1 W activitate posibilă 'ărăa/utor" ciar cu di5cultate" iar prin însumarea acestora se obţine scorul 5nal.& . ( . O b - " 0 t - ! " " + # r , - " 0 o * + o n " n t " 2 -* " t o d o o 1 - a +ro1ra*//- 0o*+"; d" as-st"n,#

*"d-0a# a +a0-"n,-- o+"ra,-+"ntr/ 6"rn-" d" d-s0 o*bar#.!rice pacient discopat urmea%ă un program comple# deasistenţă medicală medica ment oas ă" 5 %ica l" +ine tică adapta t 'a%ei ş i stadiu lui su'e r inţei dis cale. 0n Fom8nia"practica medicală stabileşte 'a%a şi stadiul discopatieivertebrale ,indi'erenttopogra5a în ba%a aspectelor stabilite în 1DH3de *rseni ,tabelul nr. (.ernia de disc repre%intă o agresiuneasupra întregului organism" determin8nd perturbarea ecilibruluineurovegetativ" cu apariţia unei stări de simpaticotonie" de caretrebuiesă se ţină seama în alcătuirea programului de recuperare.Indicaţiacirurgicală pentru pacientul discopat este menţionată în tabelul nr. (.

Totmai mult în pract ica medicală este acceptată terapiaconservatoare pentru pacienţii cusu'erinţă discală" în idea uneimenţineri a integrităţii anatomo'uncţionale a 5ecărui segmental &- şi al coloanei în totalitate. *lgoritmii terapeutici stabiliţi pentrupacientuldiagnosticat cu 7: plasea%ă intervenţia cirurgicală în treptele 5nale aleacestora" cumenţionare obligativităţii programului de recuperare



,5%ical +inetică postoperator.Modali tăţ ile terapeutice uti li%ate înasistenţa medicală a pacientului cu 7: sunteducaţionale"medicamentoase" 5%icale" +inetice" cirurgicale.2D

Tab" nr.

>F A Z A P A T O 3 E N I E AS P E C TC L I N I C T R A T A $ E N TFa9a I,'a%a dureroasă7e%organi%areanucleului pulpos6isurareainel5bros7ebut insidios la2B 3B ani7ureri locali%ate" lamobili%areacoloanei şi laapăsare&onservator ,medical" 5%ical"+inetic"balnear"ortopedicFa9a II,'a%a de bloca/a segmentuluia'ectatMigrareanucleului pulpos printre5surileinelului 5bros)rotru%ia disculuiîn canalul vertebral7ebut între 29

3B ani" cudureri locale viiloca/ al segmentuluivertebral&ontracturamusculaturii paravertebrale&onservator ,medical" 5%ical"+inetic"balnear"ortopedicFa9a III,'a%aneurologicaernia de discadevăratăernia discului încanalulraidian cuinteresarea variatăa nervului spinal7ebut între 39 (9ani$emne radiculomedulare*daptat stadiului$tadiu IW sdr. de iritaţieradiculară&onservator $tadiu IIW sdr. decompresiune Neurocirurgicalşi +inetic$tadiu IIIW sdr. de întrerupere Neurocirurgicalşi +ineticFa9a IV

,'a%a de artro%ămeniscovertebrală7isculvertebraldeteriorat:e%iunidegenerative ale platourilor vertebrale7ebut între (9 =B ani7ureri di'u%e locale iradiate" cuintensitatevariabilăTulburări neurologice$indrom simpaticcervical posterior sau 5bro%ă deteacă radiculară0n 'orma iritativă conservator 0n 'a%a de de5cit neurocirurgicalşi +inetic,şcoalaspateluiOb-"0t-!""programului de asistenţă medicală aplicat la pacientul cu 7:operatăsunt următoarele1.combaterea durerii şi in<amaţieirestante41.combaterea contracturi lor musculare43B

2.toni5 erea muscula tur i i de5 citare4 3.recuperareatulburărilor de statică ,postură şi dinamicălombară42.re'acerea sinergismului 'uncţional al muşciloragonişti antagonişti4(.recuperarea sindromului radicular distalrestant" dacă este pre%ent49.deprinderea pacientului cuimportanţa şi modalitatea corectă de per'ormare constantăaGşcolii spatelui@ pentru un control motor optim" adaptat statusuluiclinico'uncţional al pacientului respectiv. 0n cadrul Gşcolii spatelui@



ecipa medicală" dar mai ales+inetoterapeutul are în vedere obţinereaşi menţinerea următoarelor aspecte esenţiale pentru 'uncţionalitatea&- lombare operateOconştienti%area posturii vertebrale"

O%ăvor8rea segmentară"Ocontrolul mişcărilor"Ocontrolul e'ortului şi readaptarea la e'ort"Ocontrolul po%iţiilor corpului în mişcare şi repaus4= . c r e ş t e r e ac a l i t ă ţ i i v i e ţ i i p a c i e n t u l u i " c u d e r u l a r e a n o r m a l ă aa c t i v i t ă ţ i l o r s o c i o pro'esionale corespun%ătoare grupei dev8rstă şi pregătiri subiectului respectiv.

P#r,-" 0o*+on"nt" a" +ro1ra*//- d" as-st"n,# *"d-0a#la pacientul cu 7:operată sunt stabilite ţin8nd seama că recuperareaacestei categorii de pacienţi este un actcomple#" care presupune obună şi solidă cunoaştere a patologiei lombare" a metodelorşimi/loacelor de recuperare. >inetoterapuetul membru esenţial alecipei este cel care vaalcătui şi apl ica programul +inetic "adaptat permanent cu statusul clinico'uncţionalals u b i e c t u l u i ş i i n t e g r a t a s i s t e n ţ e i m e d i c a l e g l o b a l e .7e ac e e a t r e b u i e să c un oas c ă c om pone nţ a p rog ramu lu ide recuperare" pentru integrarea opt imă a + inetoterapie i înconte#tul celorlalte măsuri terapeutice.Etapele programului de

recuperare la un pacient cu 7: operată sunt condiţionatedeintervalul de timp postoperator. )rincipalele aspectecomponente sunt cuprinse întabelul nr. 9.)acientul cu 7: operată'ace parte din marea grupă a pacienţilor discopaţi la careeste deosebitde importantă per'ormarea Gşcolii spatelui@ singura modalitateterapeutică prin care se asigură spatele 'uncţional cu prevenireadecompensărilor ulterioare.31Tab" nr. BE t a + aO b - " 0 t - ! $ o d a - t #, -

- n " t - 0 " I*"d-at+osto+"rator,%iua 1şi%iua 2 postoperatorMinimali%area dureriiFe'acerea stăriigenerale,asigurarea derulării înlimite normale a'uncţiilor vitaleMedicaţie)osturare decubit lateral st8ng dreptE#erciţii de respiraţie din decubit lateral şidorsal ,abdominodia'ragmatică" toracicăE#erciţii pentru ameliorareacirculaţiei peri'erice ,la membrele in'erioareZ-/a (



→ Z-/a )'Minimali%area dureriiFe'acerea stării generaleToni5eremusculară,toracolombari"abdominali" 'esierimari"cvadricepşiFe'acerea menţinereamobilităţii articulare,membre

in'erioare" &-Medicaţie)osturare decubit lateral dorsalTrans'eruri decubit şe%8nd ortostatismE#erciţii ba%ate pe contracţii i%ometriceşii%otone pentru toni5erea grupelor muscularetoracice" lombare"abdominale" ale şoldurilor şi membrelor in'erioareMobili%ări articulareanalitice şi globaleS mobili%area din ortostatism din %iua 9=Z-/a ))→ Z-/a &> Toni5ere musculară,toracolombari" e#tensori"adominali&reştereamobilităţii &-&onştienti%area posturiilombareMedicaţie dacă estenecesar Trans'eruri decubit şe%8nd ortostatismE#erciţii ba%ate pe

contracţii i%ometrice şii%otone pentru toni5erea muscularăMobili%ăriarticulare analitice şi globale,din toate po%iţiile de start" mai puţinat8rnatidro+inetoterapie c8nd este posibilS#+t#*na (→ S#+t#*na Toni5ere musculară,toracolombari" e#tensori"abdominali&reştereamobilităţii &-&onştienti%area posturiilombareFe'acereasinergismuluimuscular Medicaţie dacă este necesar E#erciţii ba%atepe contracţii i%ometrice şii%otone pentru toni5erea muscularăMobili%ăriarticulare analitice şi globale,din toate po%iţiile de start" în toate

planurilede mişcareTenici de 'acilitare neuromotorie,>abatidro+inetoterapie c8nd este posibilD/+# s#+t#*n- 8 20oaa s+at"/-G,în cadrul +inetopro5la#iei secundare pentrumena/area &- şi evitarearecidivelor la alte niveluri ale segmentului vertebral lombar.)ărţile componente ale Gşcolii spatelui@ sunt apana/ul e#clusiv al+inetoterapiei şimasa/ului" 5ind grupate ast'el321.+inetoterapie individuală 'undamentată peOtenica dublei percepţii proprioceptive"

Otenici de toni5ere musculară42. +inetoterapie la sală" de grup'undamentată peOtenici de mobili%are controlată"Otenici de stabili%are lombară"O



antrenare la e'ort43. idro+inetoterapie care includeOe#erciţii de control lombar static şi dinamic"Oantrenare la e'ort.

$"todoo1-a +ro1ra*//- d" r"0/+"rar".)ri nc ipa lel e mi/ loa ce şi met ode recuperatorii 'olosite aparţin+inetoterapiei" masa/ului" electroterapiei" psioterapiei.$ec o n s i d e r ă c ă u n u l d i n t r e m e m b r i i e c i p e i c a r ep o a t e a p l i c a p s i o t e r a p i a e s t e +inetoterapeutul cel ce îşi des'ăşoară cel mai mult timp din programul de recuperarecu pacientul" cu o contribuţie esenţială în reecilibrarea pro5lului psiical acestuia.Trata*"nt/ *"d-0a*"ntostrebuie cunoscu t şi de +inetoter apeut" medicaţ ia put8ndinter'era cu statusul neuromotor şi să in<uenţe%e programul +inetic.

&uprindemedicamente sedative generale" antialgice" antiin<amatorii,steroidiene sau nesteroidiene pentru reducerea 'enomenelorpatogenice in<amatorii" decontracturante" neurotro5ce şivitaminegrup ,pentru stimularea şi reglarea metabolismului sistemului nervosperi'eric"cu protecţia neuronală" vasodilatatoare peri'erice ,pentruvasa nervorum.* n # i e t a t e a p a c i e n t u l u i c u 7 : p o a t ene c e s i t a m e d i c a ţ i e s i m pt om at i c ă , t r anc i l i % an t e "an#iolitice" psiotrope ceea ce poate in<uenţa per'ormanţele motoriiale pacientului în cadrul programul +inetic. :a pacienţii v8rstnici"recuperarea poate 5 limitatăde particularităţile biologice alesenescenţei ,cardiovasculare" locomotorii osteoporo%a"reumatismul

degenerativ" respiratorii" neurologice.Trata*"nt/ 5 9-ot"ra+-0. ) r i n m o b i l i % a r e a r e % e r v e l o r ' u n c ţ i o n a l ea l e organismului" terapia cu agenţi 5%ici consolidea%ăre%ultatele obţinute prin celelaltemetode de asistenţă medicală,'armacoterapie" masa/" +inetoterapie" av8nd şi une'ect bene5c pro5lactic secundar ,prevenirea recidivelor. )entruoricare dintre procedurile deterapie 5%ică trebuie cunoscute şirespectate indicaţiile şi contraindicaţiile 5ecăreia" cuevitarea aplicăriilor eronate. 6actorii 5%icali mai des utili%aţi sunt33O

termoterapia căldura ,utili%ată sub 'orma băii parţiale delumină" radiaţii lor in'raroşii" microunde sau a împacetăr i lor parţ ia le cu para5 nă la pac ienţ i is tabi l iemodinamic ş i care nu pre% intă 'enomene in< amator i i cu e'ectemiorela#ante şi ameliorea%ă circulaţia peri'erică" saucrioterapia ,în 'uncţie detoleranţa 5ecărui pacient cu rolul de acombate contractura musculară" 5indasociată programului maso+inetic ,masa/ul cu geaţă4



Oelectroterapia cu e'ecte antialgice" decontracturante" re<e#e cuprinde-curentul continuu ,ionogalvani%are care are e'ect multiplu vasculotro5c"neurotrop" decontracturant" antalgic"

sedativ4 se 'oloseşte o modalitate particulară pentru e'ectantialgic sub 'orma stimulării electrice transcutanate,TEN$ 'olosindcurenţi de /oasă 'recvenţă prin aplicarea electro%ilor direct pe%oneledureroase lombare sau ale membrului in'erior"-curenţi de /oasă 'recvenţă diadinamici ,'orma di'a%ată 5#ă cuperioadă lungăşi 'aradici ,la o 'recvenţă crescută"-curenţi de medie 'recvenţă ,'recvenţele înalte determină e'ectesimpaticolitice"mi or e l a# an te ş i a nt ia lg ic e ca re aue 'e ct e 5 % i o l o g ic e mu lt a p ro p ia te d e condiţiile ideale de

inducere arti5cială a contracţiei musculare precum şi e'ecteantialgiceprin e'ectul de acoperire ,diminuarea e#citabilităţii dureroase"Oc8mpul magnetic aplicat sub 'orma magnetodia<u#ului aree'ecte sedativeasupra sistemului nervos central" atenu8ndsindromul algic" reglea%ă somnul"scade tonusul simpatic e#agerat.Oultrasunetul" undele scurte ,do%e medii electroterapie dindomeniul înaltei'recven ţe" are rol ant ialg ic"dec ontr act ura nt" termo ter apic " 5 ind apli cat pe musculaturalombară contracturată.*soc ia ţi ag en ţi lo r 5 %i ci ar ti 5 ci al i

ut il i %a ţi în tr at ame ntu l 5 %io ter ap ic sunt cei naturali" deosebitde mult indicaţi în programul de reabilitare la pacientul cu 7:operatăOnămolurile terapeutice ,în cadrul peloidoterapiei4Ocura e#ternă de ape naturale sau minerale ,în cadrul crenoterapiei4Oidrotermoterapia4Ocura de teren" aeroterapia" elioterapia.

$-4oa0" +s-6-0" 2- t"6n-0-" d" r"a;ar"3(

7: este una dintre entităţile patologice care se constituie întrunputernic 'actor perturbator al comportamentul psiic" pacientuldevenind an#ios" melancolic ciar" cu pragscă%ut la durere" cu at8t maimult este de lungă durată sau e#istă riscul dob8ndirii unui graddeinvaliditate sau incapacitate motrică. )erturbările psiicului



uman sunt" de cele maimulte ori" reversibile" datorită complicatelormecanisme de reglare" de care acesta dispune.Feglarea sereali%ea%ă prin intervenţii e#terne interne ,autoreglarea"antrenamentulmental" autosugestia şi autocomen%ile" g8ndireapo%itivă" rela#area generală. Modalităţilede obţinere a rela#ării sunt

repre%entate de metode analitice ,rela#are progresivă Uacobsonşimetoda contrastului" rela#area parţială şi metode sintetice ,metoda$cult%.Tenicile de rela#are sunt grupate în rela#area generalăe#trinsecă sau intrinsecă,str8ns corelată cu rela#area psiică şirela#area locală ,care vi%ea%ă un grup muscular" unsegment demembru" sau membrul a'ectat în totalitate.)entru pac ientul cu7:" anter ior intervenţ ie i ci rurgicale " t rebuiee#pl icată importanţa rela#ării locale prin postura de rela#arelombară" de repaus" antalgică repausul postural. 7eprinsepreoperator" posturile de rela#are locală vor 5 per'romate şi înperioada postoperatorie. Fepausul postural al pacientului discopat

presupune următoarele po%iţiiOdecubit dorsal" cu genunci <ectaţi ,5ind plasat un sul la nivelulregiunii poplitee" picioarele în spri/in plantar şi coloana vertebralălombară aplati%ată pe supra'aţa despri/in dreaptă" relativ dură4Odecubit dorsal" pe o supra'aţă dreaptă" relativ dură" cu membrelein'erioare în triplă<e#ie de DBB" aspect reali%at cu a/utorul unor perne sau cutii4O

decubit lateral" po%iţia în ?cocoş de puşcă@4Oorice altă po%iţie antalgică pe care o adoptă pacientul.Fela#areagenerală e#trinsecă" presupune posturarea pacientului c8t mai'uncţional"'ără apariţia sen%aţiilor algice" cu e'ectuarea manevrelor demasa/" vibraţii etc.Fela#area generală intrinsecă ,de tip Uacobson este'undamentată pe identi5care+ineste%ică a stării de contracţiemusculară în opo%iţie cu lipsa de contracţie" presupun8ndcomplianţapacientului.Fela#area generală $cult% ,autotrainigul $cult%este deosebit de utilă pentrucombaterea stării de iperreactivitatepsiică în care se a<ă pacientul" stare care determinădiminuarea

pragului de percepţie a durerii şi induce o ipertonie musculară.39

Feali%area unei pregătiri generale a organismului pentru şedinţa de+inetoterapie se'ace prin intermediul rela#ăr ii. *plicabilitateavariatelor tenici de rela#are se 'ace înconcordanţă cu măiestriaterapeutului şi complianţa pacientului.$asa4/



repre%intă un grupa/ de e#erciţii mecanice de tip manual sau tenic"prinintermediul cărora" lu8nduse contact cu tegumentul" see'ectuea%ă di'erite manevre" carest im ulea %ă in iţ ia l pi el ea cugenerarea reacţ i i lor vasculară" b iocimică" dest imularesen% i tivă ş i re< e#ă în vec inătatea %onei masate

sau la d istanţă de această %onă. $untdescr ise douăcategor i i importante de masa/ c las ic ş i special,re< e#oge n" masa /u l instrumental" idromasa/ul" masa/ul cugeaţă" masa/ul lim'atic" masa/ul cu aer cald"masa/ul cu bulede ga% în apă. 6olosite în scop pro5lactic şi terapeutic"procedeele demasa/ permit obţinerea următoarelor e'ecteOe'ectul antalgic prin manevre lente de e<eura/ calmant lalocul durerii4 se pun înlibertate endor5nele şi en+e'alinele care'avori%ea%ă analge%ia"O

ameliorarea condiţiilor circulatorii musculocutanate"Oasupli%area musculaturii" cu diminuarea rigidităţii musculare"decontracturare"Oeventuala 'acilitare a sensibilităţii 'usurilor şi e#citabilităţiineuromusculare"Ocreşterea tro5cităţii locale" a circulaţiei sanguine"Oin<uenţarea proceselor metabolice şi a circulaţiei venolim'atică

,circulaţia lim'aticăeste activată prin masa/e în spaţiile interstiţiale"Ouşurarea activităţii miocardului prin derivaţia sanguină pe careo induce la nivelulmasei musculare şi a ţesutului celular subcutanat"Ocreşterea supleţei 5broelastice şi elasticităţii cutanate ,amelioraresupleţei 5brelor decolagen" a celulelor con/unctive şi a substanţei'undamentale" a eutro5cităţii.Manevrele clasice de masa/ se grupea%ă în două mari categorii în 'uncţie de e'ectul principal sedativ saue#citant toni%antO

tenici de masa/ clasic cu e'ect sedativ nete%irea ,e<eura/ul şivibraţia4Otenic i de masa/ c las ic cu e'ect e#ci tant " toni%ant 'r icţ iunea" ' răm8ntare a" tapota/ul" petrisa/ul sau di'erite tipuri depresiuni cu mobili%area tegumentului şi astructurilor subiacente.0ncursul şedinţelor de masa/ trebuie respectat principiul consensualităţii"la nivelulmembrelor in'erioare" con'orm căruia este important a se



lucra ambele membre in'erioare"nicidecum doar membrul in'erior lanivelul căruia a 'ost mani'est sindromul radicular.3=

K-n"tot"ra+-aconst i tu ie partea 'undamentală a programului de

recuperare.*legerea metodelor şi tenicilor +inetice"parametrii e#erciţiilor 5%ice componente suntrapo rt at e lastadiu l evolut iv ş i la capaci tatea de e'or t a pac ientulu i .)e tot parcursul programului +inetic se respectă principiileindolorităţii" progresivităţii" continuităţii. Exerciţiul fizic G o b i e c t u l d e l u c r u @ î n + i n e t o t e r a p i e c o n s t ă î nr e p e t a r e a sistematică a unor cicluri de mişcări" cu scopul in<uenţăriide%voltării 5%ice şi a capacităţiide mi şcare a in divi dulu i" 'ă răproducerea unor modi5căr i mor'ologice v i% ib ile .

)r ine#erc i ţ i i cresc capaci tăţ i le coordinat ive eci l ibrul "or ie nt ar ea sp aţi al ă" pr ec i% ia " et c. $tructura e#erciţiului 5%iceste repre%entată de următoarele elementeO po%iţia de start adoptată dintro po%iţie 'undamentală sau deviată4Oe # e c u ţ i a m i ş c ă r i i p r i n c o n t r a c ţ i e c o n c e n t r i c ă aa g o n i ş t i l o r " e# c e n t r i c ă a antagoniştilor şi statică a 5#atorilor4Omenţinerea po%iţiei obţinute prin contracţie statică" i%ometrică4O

revenirea în po%iţia de start prin inversarea agoniştilor şiantagoniştilor.7upă cum e#tremitatea distală a segmentului esteliberă sau 5#ată pe un punctimobil" activitatea musculară sedes'ăşoară în lanţ cinematic descis sau încis.E#erciţiile 5%ice suntgrupate în două mari categorii statice şi dinamice.E#erciţ ii 5%icestatice se reali%ea%ă prin contracţii i%ometrice" 'ărădeplasareasegmentelor articulare.&ontracţia i%ometrică seproduce c8nd muşciul lucrea%ă contra unei re%istenţeegale cu'orţa sa ma#imă sau c8nd se încearcă deplasarea unei greutăţi maimari dec8t 'orţasubiectului.E'ecte po%itive ale contracţiei i%ometricesunt

Onu necesită aparatură specială"Ose derulea%ă întrun timp 'oarte scurt ,ma#im = 12 secunde"Onu solicită structurile articulare"O



creşterea 'orţei musculare este rapidă" intensă comparativ cue#erciţiile dinamice.E'ectele negative ale contracţiei i%ometrice suntOreducerea mobilităţii articulare şi a nutriţiei ţesuturilor periarticulare4O

limitarea de%voltării tensiunii de conducţie la unele grupe de 5bre alemuşciului4Ominimali%area re'acerii sensibilităţii +ineste%ice43Oscăderea elasticităţii musculare" muşciul 5ind supus permanent uneitendinţe descurtare4Olimitarea 'uncţiilor de coordonare şi preci%ie" două componente aleabilităţii4O

minimali%area suprimarea circulaţiei în muşci" cu datorii de !2şi nivel crescut alacidului lactic sanguin ,diminuarea consecutivă a pului sanguin4Oaugumentarea t raval iu l ventr iculu lu i st8ng" creştereate ns iu ni i art er ia le şi a 'recvenţei cardiace4Odiminuarea întoarcerii s8ngelui la cord şi creşterea presiuniiintracraniane.E#erciţii 5%ice dinamice au la ba%ă contracţia i%otonică în timpul căreia lungimea5brei musculare se modi5că" iar tensiunea

musculară răm8ne constantă. 0ntrun e#erciţiu5%ic dinamicalternea%ă contracţiile dinamice cu cele statice" mobili%ările5 ind reali%ate pasiv şi sau activ. Mobilizarea pasivăse reali%ea%ă 'ără contracţii musculare voluntare" de către'orţee#terne care se substituie 'or ţei musculare mobili%atoare.7in punct de vedere tenic"mobili%area pasivă se poate reali%a purasistată ,e'ectuată de +inetoterapeut" autopasivă,cu a/utorul unorscr ipeţ i e#ecutată de pacient " pr in mecanoterapie,real i%ată pr inmonta/e de scr ipeţ i " arcur i " cingi " s istememecanice de greutăţi şi p8rgii " monta/eelectrice şi

tracţiuni4 prin mobili%ări 'orţate sub aneste%ie şi sub 'ormă demanipulări4mobili%area pasivoactivă" e#erciţii cu obiecte" lascripeţi.&8nd pacientul cu 7: ,operată respectă repausul la pat înpo%iţiile antalgice" suntindicate mobili%ările pasive la nivelularticulaţiilor distale ale membrelor in'erioare" maiales la pacienţiiv8rstnici" relativ cooperanţi" care nu reuşesc" în condiţii de spitali%are"săşireali%e%e minimul de mobili%ări active la nivelul trenului in'erior. $eevită ast'el" instalarea perturbărilor articulare" cu conservare" c8t mai



aproape de normal" a mobilităţii articulare lanivelul segmentuluirespectiv şi a memoriei +ineste%ice la nivelul respectiv. $erecomandăe'ectuarea mobili%ărilor pasive respect8nd principiulindolorităţii şi al progresivităţii" cuevitarea determinării accentuării con<ictului discoradicular.Este util ca mişcările pasive să

5e precedate de o şedinţă de masa/ sedativ sau de otenică derela#are a pacientului.)entru e#ecutarea corectă a mobili%ărilor pasivetrebuie respectate c8teva aspecteO po%iţia c8t mai rela#ată a pacientului" care nu trebuie solicitat încursule#erciţiilor4 pentru +inetoterapeut e'ortul este minim43HOreali%area c8t mai /udicios a pri%ei şi contrapri%ei de 5#are şide susţinere" pentru cursivitatea 5rească a manevrei e#ecutate"Ose aplică înainte o procedură de masa/ sau electroterapie cu

scop antalgic şirela#ator pentru segmentul dureros ce urmea%ă a 5mobili%at"O parametrii mişcării pasive amplitudinea" vite%a de e#ecuţie amişcărilor pasive" durata sunt adaptaţi pentru 5ecare pacient.7eşiaparent banale" relativ simplu de e#ecutat" mişcările pasive trebuieintrodusela începutul oricărui program +inetic din recuperareapacientului operat pentru 7:.Mişcările pasive asociate cue#ersarea percepţiilor sen%itive sunt utili%atepentruredob8ndirea sensibilităţii" mai ales a celei pro'unde"+ineste%ice.7in punct de vedere tenic"

mobilizarea activăse produce asistat" l iber" cure%istenţă.a Mobili%areaact ivă as istată ,act ivăpasivă este cea mai uşoarăcontracţ ie i%otonică reali%ată de pacient cu 'orţă proprie asegmentului a'ectat" a/utată de 'orţe e#ternerepre%entate degravitaţie" +inetoterapeut" monta/e cu scripeţi" etc.4 'ără caacestea să sesubstituie 'orţei musculare mobili%atoare. IndicaţiilesuntOc8nd pacientul se teme săş i mobi l i %e%e segmentul " d incau%a durerii sauinibiţiei4

Oc8nd 'orţa musculară are valoarea 23" deci încă insu5cientă sămobili%e%emembrul contra gravitaţiei4Oc8nd mişcarea activă liberă se produce pe direcţii deviate" datorităsu'erinţelor neurologice care perturbă comanda sau transmitereamotorie. b Mobili%area activă liberă" se mai numeşte activă" deoareceeste reali%ată e#clusivde subiect" 'ără intervenţii e#terioare



'acilitatoare sau re%istive.c Mobili%area act ivă re%istivă ,cure%istenţă se produce cu intervenţia parţ ial re%istivă a unor 'orţee#terne" cu valori mai mici sau mai mari dec8t 'orţamobili%atoare.E'ectele e#erciţiilor dinamice se răs'r8ng asuprategumentului" elementelor active şi pasive ale mişcării ,îmbunătăţesc

coordonarea musculară" aparatului circulator şi s'ereineuropsiice,de%voltă conştienti%area scemei corporale şi spaţiale4 crescmotivaţia.Mişcările active cu re%istenţă directă re'ac scemelede mişcare" 5ind utili%ate încadrul diverselor tenici de 'acilitareneuromusculară proprioceptivă ,6N).3D7acă re%istenţa creşte" se produce di'u%area in<u#ului proprioceptiv"către muşciisinergici ai scemei de mişcare" adică de la muşciimai puternici către cei mai slabi. $ea/unge ast'el la reeducareaproprioceptivă.*specte +inetice esenţiale în recuperarea pacientului cu7: operată.A.

Tenicile de 'acilitare neuromotorie proprioceptivă sunt 'recventutili%ate înrecuperarea pacienţilor cu patologie de neurologică.$copul principal este uşurareacontracţiei musculare. 6orţa uneicontracţii musculare depinde de numărul unităţilor motoriistimulate" 'enomen care este indus de gradul de e#citaţie a celulelornervoase dincornul anterior medular care controlea%ăres pe cti vul muşc i. 7up ă o p er ioa dă de denervare sauimobili%are" e#citabilitatea acestor celule scade 'oarte mult. )rintenicilede 'acilitare se încearcă obţinerea creşterii e#citabilităţiicelulelor din cornul anterior" deciaugumentarea activităţii lor. )rincipiilecare stau la ba%a 'acilitării proprioceptive sunt

Oacţionarea iniţială de partea sănătoasă"Orespectarea liniilor de mişcare în diagonală şi spirală"Oiniţierea se 'ace de la nivelul capului şi g8tului" continu8nd cugenunciul"indi'erent scopul 'uncţional urmărit "Ocreierul uman di'erenţia%ă noţiunea de mişcare şi nu pe ceamusculară.6acil itarea presupune un mecanism sinergic înc a re i n< u#u l m ot or co rt ic al i ne 5 c i e n t c a ac ţ i u ne e s t e

p o t e n ţ a t d e o i n t e r v e n ţ i e r e < e # ă p e r i ' er i c ă . $ ec r e e a % ă supraimpulsuri de la o cale interneuronală la alta" pentru areduce re%istenţa sinaptică şi aatinge pragul de stimulare. Lne#emplu în acest sens îl o'eră un muşci a<at îna'arasegmentului său de contracţie la limitele sale ma#ime de întindere" răspunde la declanşareare< e#ului miotat ic pr inadăugarea contr ibuţ ie i voluntare de contracţ ie . )emăsurarecuperării motilităţii" 'acilitarea diminuă progresiv" p8nă la



eliminarea sa completă.7intre metodele de 'acilitare neuromotorie lapacientul discopat sunt utili%ateOstretcingul metoda de ba%ă în recuperarea de5citului de mobilitatearticularădeterminat de scurtările adaptative ale ţesutului moale4

tenica este adaptată în primul r8nd structurii ţesutului moalerespectiv4 întinderea ţesutului contractil almuşciului se reali%ea%ă prinstretcing manual pasiv static de 19 3B secunde"e#ecutat lent pentruevitarea stretc re<e#ului4 asocierea tenicilor de inibiţieactivă ,dee#emplu oldrela#ul la stretcingul pasiv repre%intă metoda ceamaie5cientă pentru recuperarea lungimii normale a structuriimuşciului4(BOoldrela#ul utili%at cu precădere pentru asupli%area musculaturiie#tensoarelombare4O

metoda >abat se lucrea%ă mai multe grupe musculare"dist r ibuite pe o biogramă de 'orţă ma#imă4 această metodă'oloseşte ca sursă principală dein'ormare contracţia muscularăputernică e'ortul voluntar ma#imal.Ini ţia l" în programul derecuperare al pacientului cu 7: operată se poate 'olosido arun segment din diagonale le >abat " ş i anume oldre la#ul în scopul rela#ăr i im u s c u l a t u r i i p a r a v e r t e b r a l el o m b a r e . 7 i a g o n a l e l e s u n t e # e c u t a t e d e p a r t e ao p u s ă contracturii musculare paravertebrale apoi de aceeaşi parte"at8t pentru trenul superior c8tşi pentru cel in'erior. Llterior see#ecută" d iagonale le >abat " predominant la

nive lu lmembrelor in'erioare ,an";a nr. &.H.E#erc i ţ i i de mobi l i %are act ivă sunt grupate în cadruldi 'er i te lor programe+inet ice componente ale Gşcol i ispate lu i@ per 'ormată în 5 nalul or icărui programderecuperare al unei 7: operate. 7intre aceste programe" două suntmai des recomandate programul Xilliams şi programul Mc>en%ie.E#erciţiile din componenţa acestor programesunt indicate cudiscernăm8nt în con'ormitate cu toleranţa 5ecărui pacient.

Iniţ ial sunte#ecutate cu a/utorul +inetoterapeutului" care asistăderularea corectă a 5ecărui e#erciţiu"apoi activ liber" 'ărăre%istenţă" pentru ca în 5nal să se aplice re%istenţe progresive.$eintroduc şi e#erciţii i%ometrice pentru recuperarea 'orţeimusculare" la di'erite arcuri demişcare.)e tot parcursul aplicăriie#erciţiilor active trebuie supravegeată corecta derulare"deoarecee#istă posibilitatea apariţiei incoordonărilor şi de%ecilibrelormusculare.$e poate lucra at8t analitic" pentru grupele musculare



a'ectat c8t şi global" în lanţcinematic ,descis" încis al membruluiin'erior. 7eoarece pacienţii discopaţi au tendinţala bloca /u lsegmentulu i lombosacrat " retractura musculatur i ispinale şi ipotoniamusculaturii abdominale" trebuie să practicee#erciţii uşoare" pentru mobili%area coloaneivertebrale

lombosacrate" tot restul vieţii. *ceste e#erciţii" alese în 'uncţiede toleranţa pacientului" trebuie să asigure mobili%area şarniereilombosacrate" asupli%area muşcilor e#tensori lombari şi toni5ereamusculaturii abdominale.0n etapa re'acerii 'uncţionale sepune accentul în cadrul mobil i%ări lor active pentrurestabilirea şi de%voltarea potenţialului sen%aţiilor proprioceptive încadrul principalelor posturi ale coloanei vertebrale ortostatism"clinostatism" şe%8nd" pentru5ecare dintre segmentele coloaneivertebrale şi pentru întreg aliniamentul.(1 Nu trebuie omis aspectul intercondiţionării reciproce a segmentelorcoloaneivertebrale" ale segmentului lombosacrat cu ba%inul ,po%iţia

ba%inului are un rol deosebit pentru postura corectă a coloaneivertebrale" prin armonia 'uncţionalităţii muşcilor <e#ori e#tensori aişoldului.$un t i ndic ate şi e#erciţ i i de alu ngire a#ia lă acti văa coloanei vertebrale" înconte#tul suplimentării in'ormaţieiproprioceptive cu cele e#teroceptive" ast'el înc8t pacientul săpoată deprinde şi păstra cea mai înaltă po%iţie de rectitudine a&-.7upă dob8ndirea acestei atitudini" pacientului i se recomandăe#erciţii prin care săob ţi nă cont ro lu l pe r' ec t al imob il i% ăr iisegmentelor raidiene4 prin e#erciţ i i de cocontracţie" decontracţie simultană a muşcilor agonişti şi antagonişti pentrudi'eritesegmente" se asigură corsetul muscular care menţine în

po%iţie intermediară coloanavertebrală" cu precădere segmentullombar. &u păstrarea acestor po%iţii de ?în%ăvor8re@lombarăpacientul este învăţat modul corect de mobili%are a trunciuluicu un control permanent al mişcărilor pe care le e'ectuea%ă %ilnic"at8t la domiciliu c8t şi al serviciu.C.E#erciţii de respiraţie sunt necesare de la iniţierea programuluide recuperare" pentru menţinerea per'ormanţelor 'uncţiilor toracice emodinamice" cardiace"res pi ra to ri i. Mo du l co rect de arespi ra precum şi coordonarea respi raţ ie i încursule#erciţiilor 5%ice aplicate sunt esenţiale a 5 e#plicate şi apoi

practicate de pacient.D. Terapia ocupaţ ională este un mi / loc terapeut ic careutili%ea%ă activităţi productive şi corporale" pentru restabilireacapacităţii 'uncţionale normale sau de%voltareacompensatorie a'uncţiilor restante sănătoase" precum şi pentru neutrali%areatulburărilor decomportament" înc8t individul să se poatăautoservi" deplasa cu mi/loace de transportspeci5ce sau în



comun" să practice anumite /ocuri" sporturi" activităţi %ilnice,*7: sauciar săşi ree#ercite pro'esia. )ractic" e#erciţiile de terapieocupaţională sunt corelate cucele a le şcolii spatelui" particip8nd la?educarea@ pacientului discopat operat" în scopuldeprinderii uneimodalităţi optime de 'olosire a coloanei vertebrale în orice împre/urare.

E.idro+inetoterapia&ompletea%ă tratamentul comple# de recuperare.E'ectele sunt multiple" mai ales înco n d i ţ i i l e u n e i i d r o t e r m o t e r a p i i g e n e r a l e , b a i e c u a p e s ă r a t e " c us a u ' ă r ă n ă m o l " clorurosodice" iodurate" sul'uroase rela#areagenerală" nervoasă şi musculară4 biotro5cgeneral şi îmbunătăţireanutriţiei4 antalgic4 decontracturant4 antiin<amator. $e recomandăînba%ine tre<ă" rectangulare sau ba%in mare. !rdinea mişcărilor în apăeste inversă celeiaplicate în cadrul +inetoterapiei a sec" şianume adaptarea pacientului cu apa" mişcări(2active" active a/utate apoi pasive. $e contraindică idro+inetoterapia la

cei cu cardiopatiiiscemice decompensate" cu accidente coronariene"cu su'erinţe viscerale decompensate.CAPITOLUL 3ORGANIZAREA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII(.). S0o+/ -+ot"9"" 2- sar0-n-" 0"r0"t#r--$u'erinţa discului se caracteri%ea%ă printro de%voltareprogresivă" cu o evoluţiecare este dependentă at8t de 'actoriintrinseci c8t şi 'actori e#trinseci.&u n o a ş t e r e a a c e s t o r a e s t ei m p o r t a n t ă p e n t r u s t a b i l i r e a a s i s t e n ţ e im e d i c a l e comple#e" adaptate.Topogra5c" migrarea nucleului sereali%ea%ă anterior ,gener8nd aşa numita erniediscală anterioară"rară" în ma/oritatea ca%urilor produc8nduse doar o protru%ie

discalăsau posterolateral ,această locali%are a erniei discale este'recventă" e#plicaţia 5ind stareade s lă bic iu ne a li game ntulu ilongi tudinal poster ior comparat iv cu cea al igamentulu i longitudinal anterior.6enomenele compresive au loc îngaura de con/ugare şi rareori în canalul raidian.&o n< ictul discoradiculodural este acompaniat de un proces in< amatori r i tat iv pr incongestie perierniară.0n cadrul relativei comple#ităţipatogenice" aspectele clinico'uncţionale ale 7:su nt re lat ivconstante" necesi t8nd un program comple# dere cu perare a" ast 'el înc8 t pacientul săşi dob8ndească c8t maicur8nd independenţa socială şi 'amilială" cu creştereaindicelui de

calitate a vieţii.Tratamentul su'erinţei discale lombare de 'a%ă III puneuneori probleme deosebite"dar orientarea terapeutică clasică esteOconservatoare ,medicamentoasă" 5%icală" +inetică pentrustadiul 1 al a'ectăriiradiculare"O în general conservatoare pentru ca%uri le de graniţă din stadiul1 şi 2 al a'ectăriiradiculare" cu preci%area că o progresie rapidă a



de5citului motor" cu parali%ie unisau biradiculară sau sindrom decoadă de cal necesită intervenţie neurocirurgicalăde urgenţă"Ocirurgicală pentru stadiile 2 şi 3 ale a'ectării radiculare.(3

!portuni tatea intervenţ ie i ci rurgicale este /ust i5 catăpr in 'a ptu l că evo lu ţia naturală a con<ictului discoradiculodural nu este spre vindecare ci 5e spre stabili%area procesului 5espre agravarea sa. &iar în modalitatea evolutivă 'avorabilă" seproducosteo5te posterioare care stabili%ea%ă structura cutulburările statice ale segmentului lombar" care întreţin sindromulalgic.7intre metodele cirurgicale" procedurile standard deseoriindicate şi per'ormatesunt laminectomia şi discectomia ,c8ndintervenţia se 'ace la nivelul ligamentelor galbene"'ără interesarealamelor" cu riscul nee#plorării materialului erniat.7acă pacientul estespondilitic" cu modi5cări osoase semni5cative" este

practicată'aţetectomia sau 'oraminotomia ,lărgirea'o ra men ul ui" te ni că bin e p us ă la punct în pre%ent. &8ndpacientul pre%intă riscul unei instabilităţi vertebrale postoperatorii"este practicată şi 'u%iunea spinală.:aminectomia re pre %intăintervenţ ia ci rurgicală decompresivă care poate5 e#ecutată ciar în condiţii de urgenţă" constituind calea de abord ceamai directă şi cea mailargă posibil pentru e#plorarea conţinutuluicanalului medular pe întreaga sa întindere. Estetenica indicatăpentru 7: minime sau moderate" c8nd materialul erniat estecorectlocali%at at8t prin elementele clinice c8t şi celeparaclinice. Totdeauna" o laminectomieco rect ă trebui e să 5 e

în sens latera l " să permită o recunoaştere s igură asubstratulu ianatomopatologic care a determinat tabloul clinic iarligamentul galben trebuie ridicat" înca% contrar laminectomia nucon'eră o decompresie adecvată.*vanta/ul acestei metode estesimplitatea e#ecuţiei" cu posibilitatea lărgirii ei lanevoie4 încursul laminectomiei distrucţia tisulară este relativ minimă" cuminimali%areariscului de%voltării 5bro%ei şi cicatricilor epidurale"ast'el înc8t pacientul îşi poate reluaactivităţile sociopro'esionale înscurt timp. Totuşi" unii autori consideră laminectomia caav8nd e'ectdistructiv" 5ind în 'ond o Gectomie@ care slăbeşte &- deoarececompromitemusculatura şanţurilor vertebrale" ridică apo5%a spinoasă"

secţionea%ă marginea in'erioarăa lamei vertebrale de la nivelulrespectiv şi ciar de%inserea%ă ligamentele galbene" cuimpactnegativ asupra staticii vertebrale" asociată deseori cua'ectarea irigaţiei medulare,%ona a'ectată 5ind slab vasculari%ată încadrul patogenic al con<ictului discoradicular4toate aceste aspectein<uenţea%ă ne'avorabil reeducarea 'uncţională ulterioară.)re%entulstudiu îşi propune aprecierea importanţei pe care o deţine+inetoterapia înrecuperarea pacienţilor discopaţi" cu 7: operată" în



condiţiile introducerii sale precoce postoperator şi continuată p8nă lareluarea activităţii sociopro'esionale a pacientului((respectiv. !ricare dintre rădăcinile lombare poate 5 interesată întro ernie de disc.: o c a l i % a r e a e r n i i l o r d e d i s cl o m b a r e " î n o r d i n e a d e s c r e s c 8 n d ă a ' r e c v e n ţ e i

e s t e următoarea :9 $1" :( :9" :3 :

(" :2 :3" :1 :2. &unosc8nd teritoriile motorii şi sen%itiveale acestora" în conte#tulevaluării clinico'uncţionale se poate aprecia care dintre rădăcinieste

a 'ost a'ectată prin discopatia lombară 'a%a III ,tabel nr.=.) o s t o p e r a t o r " s t a r e a c l i n i c o ' u n c ţ i o n a l ă ap a c i e n t u l u i r e < e c t ă s e v e r i t a t e a con<ictului discoradicularanterior intervenţiei ,iritativ nevralgic" compresiv nevritic"întrerupere paralitic. E#aminarea atentă a pacientuluistabileşte aspectele clinice şi'uncţionale în 'uncţie de care va 5alcătuit programul recuperator" în pr incipal +inetic"aspecteclinico'uncţionale pe care +inetoterapeutul trebuie să le cunoască.Tab" nr. R # d # 0 - n a T " r - t o r - / s " n 9 - t - !? d " r * a t o * @ T " r - t o r - / * o t o r ? * - o t o * @:

1Fegiunea abdominală in'erioară"regiunea inginală" coapsaanteromedial şi superior M. iliopsoas:2)artea anteroe#ternă şold6aţa anteromedială a coapseiM. iliopsoasM.adductori ai coapsei:3



6aţa anterioară a coapseiFegiunea genunciului anterior M.cvadricepsM. adductori ai coapsei:(6aţa anterioară gambăFegiunea maleolară internă6aţa medială apicioruluiM. cvadricepsM. adductori ai coapsei

YM. tibial anterior :96aţa posterolaterală a coapsei6aţa laterală a gambei6aţa dorsală apiciorului" maiales în dreptul aluceluiM. tibial anterior M. e#tensori aidegetelor şi aluceluiM. isciogambieriM. tibial posterior M. 'esiermi/lociu$16aţa posterioară a coapsei şigambei6aţa plantară a picioruluiM.gastrocnemieniM. solear M. 'esier mare$2

6aţa posterioară a coapseiLneori 'aţa posterioară a gambeiYM. intrinseci ai picioruluiYM. s5ncterului rectal$3 $(6esa şi regiunea perinanală&oapsa posterosuperioarăM. s5ncteruluirectal(97e aceea" pacienţilor pe care iam luat în studiu leam e'ectuat o

e#aminarea atentă"împreună cu ceilalţi membrii ai ecipei" punct8ndca importante următoarele aspecteOmodul de debut al su'erinţei ,brutal" dramatic" insidios" condiţiile deapariţie"O parametrii durerii la debut ,locali%are" intensitate" caracter" 'actori deagravare şiameliorare" 'enomene asociate"Oelementele constitutive ale sindromului raidian-

durerea lombară intensitate" locali%are" variabilitate" modul dein<uenţare la palparea şi percuţia coloanei vertebrale lombare"e#istenţa po%iţiilor antialgice"-contractura musculară ,d i rectă" indi rectă" s imetr icăan ta lg ică" re< e#ă " de apărare"-



tulburările de dinamică vertebrală e#istenţa sau nu abloca/ului 'uncţionallombar" redoarea lombară pentru mişcările de<e#ie" e#tensie" înclinaţii laterale"-tulburările de statică vertebrală scolio%a lombară antalgică"

ci'oscolio%ă"rectitudinea coloanei vertebrale"O parametrii sindromului radicular-durerea radiculară intensi tate " var iabi l i tate " t ra iectuldermatomal" uneoriaspectul suspendat al durerii radiculare"caracterul ei" manevrele de evidenţiere"- pareste%iile cu locali%are asemănătoare durerii"-tulburările motorii" pentru grupele musculare inervate"

-abolirea re<e#elor osteotendinoase ,rotulian" acilian"Osindromul dural accentuarea durerii lombare şi sau iradiatepe membrul in'erior dermatomal în situaţiile în care creşte presiunealicidului ce'aloraidian în interiorulsacului dural ,la tuse" strănut"manevra >ernig"O pre%enţa punctelor trigger ,adesea în muşcii 'esier mi/lociu" tensorul'asciei lata"iliolombar care generea%ă sindromul mio'asciallombosacrat"

Osindromul neuropsiic în conte#tul tipului de reactivitate anterior alpacientului" 5inddeosebit de importantă aprecierea e#istenţei saunu a labilităţ ii psioemoţionale" amodului de reactivitate nervoasăpentru alegerea şi derularea terapiei optime"Omodalitatea evolutivă pentru pacienţii cu intervenţiecirurgicală pentru 7: cuvecime mai mare de = luni.(=

Numai după cunoaşterea aspectelor anterioare" la care se adaugă şire%ultatelee#plor ări lor par acl i nice şi 'un cţio nal e iniţ ial e" s

a luat deci%ia terapeutică corectă"intervenţională în ca%ulpacienţilor incluşi în studiu.Ipote%ele cercetării" desprinse din celepreci%ate anterior" suntOevaluarea completă a coloanei vertebrale ş i membrelorin'er ioare " în conte# tulaprecierii statusului clinic şi 'uncţionalgeneral al pacientului"O



precocitatea şi corectitudinea asistenţei medicale comple#eameliorea%ă semni5cativ procesul de reabilitare la pacientul cu 7:operată"O în cadrul comple#ităţii asistenţei medicale" +inetoterapia are un loc şi

un rol deosebit"at8t preoperator c8t şi postoperator"Oalegerea şi modul de aplicare a metodelor +inetice sunt raportate laintervalul de timpderulat de la intervenţia cirurgicală"Oreeducarea analitică ,a 5ecărui segment şi globală a segmentelorcoloanei vertebralerep re% in tă as pe ct e esen ţi al e pe nt rureedu care a orto sta tism ului şi capa cită ţi i de locomoţie apacientului4O?şcoala spatelui@ este elementul obligatoriu al programului de

reabilitare la pacientulcu 7 : op er ată " de ac ee a tr eb ui ee#pli cată şi ap l ica tă tu turor paci enţ i lor " 5 ind esenţialăpentru prevenirea decompensărilor ulterioare.$arcinile cercetării suntOstabilirea e#erciţiilor optime din cadrul programului +inetic aplicat încon'ormitate custarea evolutivă şi cu conte#tul etiopatogenic generalpentru pacientul respectiv"Ostabilirea perioadei terapeutice optime" în urma căreia seobţine ameliorarea clinico'uncţională a segmentului lombar al &- şia &- în totalitate"

Oenumerarea indicaţiilor şi contraindicaţiilor aplicăriiprogramului +inetic în cadrulasistenţei medicale comple#e,medicamentoase" 5%icale" + inetice a pacientului" înraport cupatologia asociată"Oalegerea numărului " durate i ş i ' recvenţe i opt ime pentruşedinţele programuluirecuperator"(Oalcătuirea programului +inetic pe care pacientul va trebui sălurme%e la domicil iu"după per ioad ele de recup era re der ula te

în servic i i le de specia l i tate " în condiţ i i le des'ăşurării unuiregim relativ normal de viaţă şi muncă.(H

(.&. $"tod"" d" 0"r0"tar" /t--9at"0n cadrul studiului derulat am luat în considerare următoarele metodede cercetareO



metoda studiului bibliogra5c*ceas tă me to dă es te repr e% en ta tăpr in 'ami l iar i%area ş i a pro'undareare'er inţe lor bibliogra5ce ,reviste" monogra5i" tratate e#istente înbiblioteca 'acultăţii" aLniversităţii" biblioteca LM6 &raiova" datein'ormaţionale computeri%ate internet,miau permis consultarea

apariţiilor străine recente în acest domeniu.Ometoda observării şi înregistrării datelor Metoda a 'ostrepre%entată pr in măsurarea parametr i lor 5 % io logic ise mn i5 ca ti vi " ,subiectivi şi obiectivi" corelaţi cu patologiastudiată" obţinuţi în cadrul evaluăriicomplete a pacienţilor"con'orm unei metodologii cunoscute în ergo5%iologie"curespectarea intimităţii individuale şi în acordul consimţit alsubiectului pentru includereîn lo tu l de st ud iu 4 pa ra me tr ii ca reau 'ost lua ţi în stu diu au respe cta t no rmel e internaţionale"aplicate şi la noi în ţară.

Ometoda prelucrării statisticomatematice a datelor obţinuteM e t o d a ac u p r i n s p r e l u c r a r e a r e % u l t a t e l o r o b ţ i n u t e " a v a l o r i l o rm a t e m a t i c e " a parametrilor 5%iologici măsuraţi" con'ormmetodelor de calcul" a indicilor economieica rdiovasculare dee'ort " a t ipologie i speci5 ce" determinarea scorur i lorscalelor utili%ate" interpretarea tuturor re%ultatelor pe ba%a normelorstandard e#istente.Ometoda gra5căMet oda est e deo se bit de imp or tant ădeoarece se obţ ine o mai bună v i%ual i%are ae'ecte lor

e#per imentulu i " cu posib i l i tatea aprec ier i i de ansamblu are%u lt at el or cercetării. * cuprins repre%entarea gra5că avariaţiilor parametrilor urmăriţi şi aindicilor măsuraţi pe ba%aacestora.Ometoda scalară de evaluare)entru pacienţii luaţi în studiu ,incluşi întrun trial descriptiv" am 'olosit scale ordinale,care măsoarăamplitudinea unei proprietăţi 'olosind o clasi5care predeterminată aunor r ă s p u n s u r i p o s i b i l a 5 o b ţ i n u t e s c a l a v i % u a la n a l o g ă p e n t r u d u r e re ş i s c a l a Nottingam E#tended *7:pentru aprecierea 'uncţională globală a pacientului.(D

(.(. Co*+";"" d" ";"r0-,-- 7oos-t" n as-st"n,a *"d-0a#a+a0-"nt//- o+"rat +"ntr/ 6"rn-" d" d-s0 o*bar#0n conte#tul soc ietăţ i i moderne" aparatul locomotor estesu pu s ac ţi un ii un ei multitudini de 'actori negativi lipsa demişcare" dieta" solici tări mecanice vicioase maiales pentru &-" cuperturbarea lanţurilor cinematice la nivelul trenului in'erior şide'ormăride aliniament şi postură. 7acă la aceste aspecte se adaugăintervenţia cirurgicală pentru7 :" es te /ust i5 cat in ter es ul



re'acer i i capaci tăţ i i de e'or t a persoanei respect ive" încondiţ i i le a l in iamentulu i ş i postur i i 5 % io logice" aparame tr il or mu scu la r i , 'or ţă ş i re%istenţă şi articulari ,supleţe"mobilitate corespun%ători.Metodologia de +inetoterapie 'oloseştepentru creşterea de 'orţă şi re%istenţă douătipur i de e#erciţ i i

stat ice , i%ometr ice ş i d inamice , i%otone . E#erc i ţ i i ledinamice cure%istenţă se di'erenţia%ă de mobili%ările simple"pasive sau autopasive ,în cursul cărorasu nt în ti ns e pa si vstructur i le per iar t iculare" cu menţ inerea imagini i+ineste%ice şi amobilităţii articulare tocmai prin creşterea de 'orţămusculară.&reşterea re%istenţei musculare şi a capacităţii de e'ortpresupuneOsolicitarea crescută cardiovasculară" care să asigure o aprovi%ionaresatis'ăcătoarea <u#ului sanguin pe grupele musculare solicitate4O

solicitarea crescută a 'uncţiei respiratorii" prin reali%area unuiaport crescut deo#igen la nivel de mică circulaţie şi apoi marecirculaţie4Osolicitare pe lanţurile metabolice" la început de tip aerob apoi de tipanaerob" care prin antrenament repetat şi solicitare progresivă vadetermina o mai bună toleranţăa organismului la Gdatoria deo#igen@.&um cea mai răsp8ndită tenică cirurgicală pentru o 7:este laminectomia" în programul +inetic aplicat în asistenţei medicalela pacientul discopat operat trebuie să seţină seama că laminectomiaO

compromite în mod sigur 'uncţionalitatea musculaturiişanţurilor vertebrale cu'avori%area accentuarea 'enomenului deinstabilitate vertebrală" aspecte cu impactne'ast asupra recuperării'uncţionale4Oin<uenţea%ă perturbator vasculari%aţia medulară cu o anumestructură anatomicăclasică dar cu in5nite varietăţi individuale4Oeste urmată de remisiune completă a acu%elor algodis'uncţionale şi asindroamelor clinice de5nitorii pentru 7: la cel mult 13 din pacienţi"restul caracteri%8nduse9B

prin 'enomene clinice variate ,datorate procesului in<amator cronic încare estecuprins şi nervul raidian" cu aspect de radiculită ade%ivăcare necesită neuroli%ă.Faportat la momentul operator" programul+inetic per'ormat este alcătuit din două părţi etapa postoperatorieimediată ,primele 3 ( %ile postoperator şi etapa derecuperare propriu %isă ,după 9 %ile de la intervenţie.0n etapapostoperator ie imediată ,pr imele 3 ( % i le postoperator



pr incip i i le+inetice care trebuie respectate în asistenţa medicală apacientului sunt următoareleO patul în care este aşe%at pacientul să 5e drept şi relativ tare4O

posturarea pacientului se 'ace în decubit lateral care se modi5că la5ecare 2 ore,pentru 5ecare parte" cu menţinerea genuncilor <ectaţi4scimbarea decubituluilateral este iniţiată de răsucirea capului"trunciul şi membrele in'erioare 5indmişcate simultan pentruevitarea mişcării de rotaţie la nivelul segmentului lombar4decubituldorsal este permis din %iua 2 3 postoperator4Ocontracţii i%ometrice pentru grupele musculare aleabdomenului" stabili%atoriişoldului şi ale membrelor in'erioare4Oe#erciţii de respiraţie

Oe#erciţii pentru 'avori%area circulaţiei sanguine la nivelul membrelorin'erioare.0n etapa postoperatorie tardivă ,din %iua a 9 apostoperator principii le +ineticecare trebuie respectate înasistenţa medicală a pacientului sunt următoareleO patul în care este aşe%at pacientul să 5e drept şi relativ tare4Oiniţierea trans'erurilor din decubit în şe%8nd alungit scurtat"apoi din şe%8nd înortostatism4 în cursul acestor trans'eruri" trunciultrebuie menţinut în rectitudine4

Oe#erciţii de respiraţie" derulate cu pacientul în po%iţie şe%8ndă4acesta spri/inăm8inile pe pat" l8ngă şe%ut" coatele 5inde#tinse4 apoi îndreptă &- cu re'acereacur bu ril or 5 %io logic e"pentru ca ul ter ior să derule%e mişcăr i le dere spiraţ ieabdominală şi toracică4Oe#erciţii de ecilibru" prin balansarea trunciului în sens anteroposterior şi laterolateral ,st8nga dreapta4 din %iua 1B suntpermise mişcările de răsucire ale &-4O

r e a d a p t a r e a ' u n c ţ i o n a l ă c u r e ' a c e r e a c u r b u r i i & -l o m b a r e " a m o b i l i t ă ţ i i ş i stabilităţii" aspecte +inetice esenţialepentru un control motor al segmentului lombar şi al întregii &-.91

*legerea e#erciţiilor din structura programului repre%intă practic ocombinaţie deO



e#erciţii în Gci'o%ă@ cu e#erciţii de toni%are ,contracţii i%otone şii%ometrice amuşcilor paravertebrali şi abdominali pre'erate lapacienţii operaţi pentru 7: /oase ,:( :

94 :9 $1 cu sau 'ără iper lordo%ă" cu ipotoniemusculară paravertebrală şi abdominală4 în grupa acestor e#erciţiisunt per'ormate douăcategorii şi anume

e#erciţii statice ,de postură pentru deprinderea pacientuluicu po%iţiile în care spaţiul intervertebral este ma#im4 în cadrul

acestor po%iţii sunt recomandate e#erciţiile de respiraţie şicontracţiileintermitente i%ometrice ale muşcilor abdominali" 'esieri"perinealişi s5ncterieni ,uretral" anal4

e#erciţii dinamice aplicate pentru de%voltarea controluluivoluntar a s u p r a s e g m e n t u l u i l o m b a r " p e n t r u î n t ă r i r e a m u s c u l a t u r i i a b d o m i n a l e " ' e s i e r e "a s u p l i % a r e a m a s e l o r s a c r o l o m b a r e ş i a l ig am en te lo rpos teri oare ale &- p recum şi a le l iga ment elor şi muşciloranteriori ai coapsei4O

e#erciţii în Glordo%ă@ cu e#erciţii de toni%are ,contracţii i%otoneşi i%ometrice amuşcilor paravertebrali şi abdominali pre'erate lapacienţii operaţi pentru 7:înalte ,:1 :3" cu lombe plate sau ci'o%ă lombară ,pensarea vertebralăanterioarăeste dovedită în e#plorarea paraclinică şi operatorie"asociate cu dorsalgii sau cusecele de epi5 %ite. $copul e#erciţ iilor în Glordo%ă@ este de a întăr i musculatura posterioară a spatelui şide a antrena pacientul la păstrarea unei po%iţii lordotice permanente

at8t în ortostatism c8t şi în şe%8nd" în mers şi în cursulmişcărilor pro'esionale" ciar şi atunci c8nd e'ectuea%ă mişcarea de<e#ie anterioară. $imilar e#erciţiilor în Gci'o%ă@" şi cele în Glordo%ă@ segrupea%ă în două categorii

e#erciţii statice ,de postură pentru deprinderea pacientuluicu po%iţiile în care spaţiul intervertebral este ma#im4



e#erc i ţ i i d inamice apl icate pentru creşterea 'or ţe im uş c il or e r e c t o r i a i r a i s u l u i " p e n t r u r e ' a c e r e am i ş c ă r i i d e b a s c u l a r e posterioară a ba%inului" precum şi pentrure'acerea <e#iei coapsei pe ba%in ,în ba%a contracţiilor i%otonee#centrice.92

0n alegerea e#erciţiilor în Gci'o%ă@ sau în Glordo%ă@ pentru reeducarea'uncţională a pacientului cu 7: operată am ţinut seama deOlocali%area înaltă sau /oasă a 7:"Os t a d i u l e v o l ut i v a l c o n < i c t u l u i d i s c o r a d ic u l a r î nmomentul intervenţieicirurgicale"Ointensitatea sindromului dureros" dacă e#erciţiile impusedetermină durere ,încondiţiile în care postoperator" pacientul cu 7:

trebuie să aibă un status analgic"Oat i tudinea antalg ică spontană pe care pacientul o adoptaanter io r in ter ven ţ ie i cirurgicale pentru 7:"Ostarea anatomică şi 'uncţională a aparatului musculoligamentar de lanivelul &-.Indi'erent metoda +inetică 'olosită sistemati%area acesteiacuprindeOe # p l i c a r e a i n i ţ i a l ă p a c i e n t u l u i î n c e c o n s t ă d e ' e c t u ls ă u p o s t u r a l ş i p r i n c e mecanisme poate 5 acesta cori/at4

Oaplicarea programului +inetic postural adoptarea posturilor decorecţie în raportcu un plan 5#" apoi 'ără reper4Oincluderea în programul +inetic a e#erciţiilor de mobili%are activă" cu&- menţinută pe c8t posibil în po%iţia cori/ată" pentru toni%areamuşcilor necesari menţinerii po%iţiei respective4Oe#erciţii de tip readaptare 'uncţională *7:" pentru gestualitateacotidiană ,casnicăşi pro'esională menţin8nd coloana în po%iţiecori/ată" pacientul este deprins cumodul de a sta corect în picioare"

pe scaun" cum să se spele" cum să se îmbrace"cum să ri di ceun obiect cu greutate di 'er i tă" cum să îndepl ineascăgestur i le pro'esionale speci5ce locului de muncă4Oe#erciţii de tip Gometraining@" cu e#ersarea la domiciliu aaspectelor +inetice preci%ate anterior" ast'el înc8t scimbarea de stilde mişcare să devină o obişnuinţă"în condiţiile reeducării motorii"+ineste%ică şi stereogno%ică.:a uni i pacienţi pot 5 apl icate şi



e#erciţiile din patrupedie" asemănătoare cu celecuprinse înmetoda >lapp. )rin aceste e#erciţii din patrupedie este posibilăe#ersareaelectivă a unor segmente vertebrale şi a unor grupemusculare paravertebrale şi abdominale,mai e#act muşciul transversabdominal.*sociat e#erciţiilor anterioare" deosebit de util este masa/ul

sedativ iniţial" ulterior tro 5 c" pe nt ru pregăt irea st ru ct ur il ormoi paravertebrale ş i a le t renului in'er ior pentru 93

programul +inetic. Totodată" procedurile 5%icale de termoterapie şielectroterapiesuplimentea%ă e'ectele bene5ce" prin rolul lor antialgic şitro5c pentru structurile regionaleunde sunt aplicate" dar av8nd şie'ecte re<e#e.9(

CAPITOLUL 4CONŢINUTUL ŞI DESFĂŞURAREA EXPERIMENTULUI>.). Pr"9"ntar"a ot//- d" s/b-"0,-$tudiul pe care lam des'ăşurat în cadrul $pitalului &linic Electroputere"

&raiova" în perioada mai 2BB2 martie 2BB3" pe un lot de 1( pacienţidiscopaţi care au 'ost operaţi pentru ernie de disc lombară a pornit dela următoarele aspecteO7: este una dintre cele mai delicate aspecte de patologie adiscului intervertebral"mai ales la nivelul segmentului lombar al &-4Ocon<ictul discoradicular" consecutiv unei ernii intraraidienela nivelul discurilor interevertebrale lombosacrate este'recvent la persoanele active pro'esionale" carederulea%ăactivităţi solicitante ,dinamic sau static pentru segmentul lombar al

&-4Odebutul unei 7: este deseori brutal" după un e'ort de redresare acoloanei vertebrale"sau insidios" cu accentuarea progresivă adurer ii" local i%area acesteia 5ind iniţia l lombar apoi iradiind pemembrul in'erior4Os imptomatologia preoperator ie este comple#ă" acu%elesu bie cti ve şi ele men tel esemiologice obiective 5ind grupate în 9 sindroame" speci5ce erniei de disc" care parcurg în 'uncţiede parametrul durere şi capacitatea de mobili%are a pacientului patru

perioadeOacută caracteri%ată prin dureri intense lombosacrate iradiate pemembrul in'erior" pacientul nuşi poate calma durerile nici în decubit"pre%intă contractură lombară"cu sau 'ără blocadă4Osubacută caracteri%ată prin dispariţia durerilor în decubit"pacientul se poatemobili%a în pat 'ără dureri" se poate deplasa în



cameră" poate să stea pe un scaun unt i m p m a i m u l t s a u m a ip u ţ i n l i m i t at " d u r e r ea 5 i n d s u p o r t a b i lă d a c ă n u ş i mobili%ea%ă coloana vertebrală4Ocronică caracter i%ată pr in durer i moderate la

mob i li %are " ce ea ce i perm it pacientului săşi mobili%e%ecoloana" 'ără a 5 obligat să adopte autoblocarealombară înortostatism şi mers" durerile pot apare după o perioadă mailungă detimp" put8nd persista contracturile paravertebrale4Ode remisiune completă caracteri%ată prin absenţa 'enomenelor clinicesubiectiveşi obiective" între perioadele de boală evidenţiate clinic499

Omulte dintre aspectele clinice preoperatorii persistă postoperator,sindromul raidian"radicular" mio'ascial" după cum postoperator sunt

descrise mai multe categorii de stări patologice ,recidiva 7:"persistenţa 'ragmentului de disc" 5bro%ă cicatrice a teciiradiculare"durere lomboradiculară" ematom" le%iuni osoase" procesein'ecţioase"unele dintre acestea 5ind e#plicare prin alegerea e'ectuarea de'ectuoasă a teniciioperatorii la pacientulrespectiv.*legerea şi secvenţialitatea optimă a mi/loacelor şimetodelor terapeutice suntstabilite pentru 5ecare pacient discopatcu 7: operată în parte" programul terapeutic şide recuperarene5ind unul standard. Indi'erent programul terapeutic aplicat"obiectivelecare sunt urmărite pe toată durata aplicării asistenţei derecuperare sunt oarecum standard

Oameliorarea durerilor restante şi a 'enomenelor subiective şi obiectiveasociate ,maie#act a secelelor radiculare" 'ără a e#istapo s ib il it ate a re cu pe ră ri i re < e#e lo r osteotendinoase abolite saua pareste%iilor cu di'erite locali%ări"Oa/ustarea posturală lombopelvină" prin corectarea modi5cărilor destatică lombară"Oameliorarea stabilităţii coloanei vertebrale lombare"O

reali%area unor stereotipuri dinamice lombare" ţin8nd seama delanţurile +ineticemusculare ale trenului in'erior"Oecilibrarea sinergismului 'uncţional al muscilor lordo%anti sidelordo%anti aicoloanei vertebrale lombare"O



educarea si respectarea normelor de solicitare dinamica lombară" încondiţiile unuicontrol motor adecvat pentru segmentul lombar al &- şipentru întreaga &-"Ocreşterea cal i tăţ i i v ieţ i i pac ientulu i " în condi ţ i i le unei

v ieţ i soc io pro 'es ionale corespun%ătoare se#ului şi grupei sale dev8rstă.)rincipalele date biogra5ce ale pacienţilor luaţi în studiu suntcuprinse în tabelul nr..Tab" nr. Nr.Ca9/r-$"d-//rban$"d-/r/ra( 8 >'an->) 8>Ban-> 8 B'an-H#rba,-1 21 11 9( 3F"*"-H (

( 33 2T o t a JL o tA & ' )B B B9=$tudiul a inclus 2B de pacienţi cu 7: operată" 12 bărbaţi şi H 'emei"cu v8rsta medie de (2"29 ani,$7Z3"DB9 şi cu o vecime medie a bolii

de 2"(B ani ,cu limite între 1 şi 9 ani.7escriptive $tatisticsN $ - n - * / * $ a ; -* / * $ " a n S t d . D"!-at-onVARSTA2 B 3 = ( D( 2 " 2 9 3" D B 9$EDIU2 B 1 21 " 3 B" ( B

SE2 B 1 21 " ( B" 9 B 3*an-7"star-2 B 1 21 " = B" 9 B 3



VEC%I$E2 B 1 9 2" ( B 1 "3 D 2FU$AT

2 B B 1" 9 B "9 1 3PROFESIE2 B B 1" = B "9 B 3I$C2 B 2 3 3 =2 H " 1 9 3" = 3 1

SC%)2 B 3 (3 " 9 9" 9 1 BSC%&2 B ( 9( " 9 B" 9 1 3VAS)2 B 3 9" 3 B 1 "

1 (VAS&2 B 3 93 " H 9" H 1 3MUEHEC)2 B ( 1 = 39 3 " 1 9 =" D = 1MUEHEC&2 B ( B 9 D

( " = 9 9" = = DVa-d N?-st-s"@2B1( pacienţi ,BQ din lotul de studiu au provenit din mediul urban şi= pacienţi ,3BQ dinmediulrural.ME7IL6 r e [ u e n c K ) e r c e n t - al i d )ercent&umulative )ercent- a l i d 1W



L F * N 1 ( B "B B " B B " B 2WF L F * : = 3 B "B 3 B " B 1 B B "

B T o t a l 2 B 1B B " B 1 B B " B9ME7ILME7IL21 F r e q u e n c y

1614121086420Fepartiţia pe se# şi pe grupe de v8rstă a pacienţilor este ilustrată îngra5celeurmătoare.$EC6 r e [ u e n c K ) e r c e n t - a l i d

) e r c e n t & u m u l a t i v e )ercent- a l id 1 W * F * T I 1 2 =B " B = B " B = B "B 2 W6 E M E I H ( B" B ( B " B 1 BB " B T o t a l2 B 1 B B " B 1B B " B 7in punct de vedere alsimptomatologiei" în cadrul lotului studiat au predominat

'enomeneleradiculare" care au 'ost pre%ente la =BQ dintrepacienţi.6 r e [ u e n c K ) e r c e n t - a l i d) e r c e n t & u m u l a t i v e )ercent- a l id 1 W* : T E M*NI6E$T*FIH ( B "B ( B " B (B " B 2 W6EN!MENEF*7I&L:*FE1 2 = B" B = B " B 1B B " B T o t al

2 B 1 B B " B 1 B B "B9Hmanifestarimanifestari21 6 r e [ u e n c K1(121BH=(2B



SEXSEX21 6 r e [ u e n c K1(121BH=(2B

VARSTAVARSTA(D(H((=(9(((3(1(B3D3H33=

6 r e [ u e n c K3"93"B2"92"B1"91"B"9B"B 0n cadrul lotului de studiu" = pacienţi ,3BQ aveau 7: operată înurmă cu 1 an" H pacienţi ,(BQ înurmă cu 2 ani" ( pacienţi ,2BQ înurmă cu ( ani şi doar 2 pacienţi ,1BQ aveau 7: operată de9ani.-E&IME *NI6re[uencK)ercent-alid)ercent&umulative)ercent-a l i d 1 =3 B " B 3 B

" B 3 B " B2 H ( B " B( B " B B" B ( ( 2 B" B 2 B " BD B " B 9 21 B " B 1 B" B 1 B B "B T o t a l 2 B 1B B " B 1 B B " B*şa cum este ilustrat în gra5cul următor" proporţia pacienţilor 'umători

a 'ost aceeaşi cuane'umătorilor.6LM*T6 r e [ u e n c K ) e r c e n t- a l i d )ercent&umulative)ercent- a l i dB WN E 6 L M * T ! F I 1B 9 B " B 9 B " B 9 B "B 1 W6 L M * T ! F I 1 B9 B " B 9 B " B 1 BB " B T o t a l2 B 1 B B " B

1 B B " BMa/oritatea pacienţilor cu 7: operată ,12 pacienţi =BQ au avut opro'esie nesolicitantă pentru coloana vertebrală.)F!6E$IE6 r e [ u e n c K ) e r c e n t - al i d )ercent&umulative)ercent- a l i d BW$ ! : I & I T * N T *H ( B " B ( B " B ( B



" B 1 WN E $ ! : I & I T * N T* 1 2 = B " B = B " B 1B B " B T o t a l2 B 1 B B "

B 1 B B " B9DVECHIMEVECHIME5421

6 r e [ u e n c K1086420FMATFMAT1B 6 r e [ u e n c K

121BH=(2B-aloarea medie a IM& la pacienţii incluşiîn studiu a 'ost de 2H"19supraponderali ,$7Z3"=31.Toţi subiecţii au 'ost evaluaţi în doi timpi T1 iniţial" cu oca%ia primei consultaţii"T2 după 2 3 săptăm8ni în care a 'ost derulată asistenţamedicală.Iniţ ial " diagnosticul complet al su'erinţei disculuii n te rve r tebra l l ombar a 'os t s ta b i l i t de o ec i păm e d i c a l ă m u l t i d i s c i p l i n a r ă , n e u r o l o g i e " r e c u p e r a r em e d i c a l ă " neurocirugie care au e#aminat clinic pacienţii cărora li s

au e'ectuat e#amene paraclinicecomplete ,screeningul"biocimice" radiogra5a toracopulmonară"electrocardiograma"electromiogra5a. 7upă această evaluareclinicăparaclinică a 'ost stabilită necesitateaintervenţieicirurgicale" toţi pacienţii av8nd indicaţie cirurgicală.:a momentulincluderii în lotul de studiu" pacienţii au 'ost evaluaţi complet"cumultă atenţie" de către o ecipă multidisciplinară care a asiguratasistenţa medicală.Evaluarea clinică a cuprins=B!R"FESIE!R"FESIE1B

6 r e [ u e n c K1(121BH=(2BIM&IMC3=39313B2D2H22=292(23

6 r e [ u e n c K3"93"B2"92"B1"91"B"9B"BO



anamne%a 5ecărui pacient i sa e'ectuat o anamne%ă atentă" pentru astabili ?pro5lul@complet al su'erinţei discale anteriorin ter ven ţie i ci ru rgi ca le4 am insis tat pe ntr u preci%area dacăsimptomatologia în momentul e#aminării a e#istat sau nupreoperator"sau dacă numai după momentul operator a 'ost acu%ată

de subiectul respectiv4Oe#aminarea stării 5%ice generale ,pe aparate şi sisteme"'uncţiile cardiovasculară şirespiratorie 5ind atent evaluate4Oe # a m i n a r e a c o l o a n e i v e r t e b r a l e ş i b a % i n u l u i c up re c i % a re a e # i s t e n ţ e i s a u n u a următoarelor sindroameOraidian ,durere" contractura musculară paravertebrală" tulburările destatică şi saudinamică vertebrală"O

radicular postoperator restant nevralgic " nevr i t ic saupare t ic ,pre lungire asindromului preoperator" 'ormapsuedotabetică consecinţa 5bro%ei ganglionare cudurere paro#istică"cu caracter de arsură la nivelul membrului in'erior"Omio'asc ia l lombosacrat care poate 5 secundarpro ces ul ui degen erat iv de la nivelul &- lombare sau instalatpostoperator4O bilanţul articular pentru segmentul lombar al &- şi membrelein'erioare4 pentru pacienţii cu o vecime a intervenţiei cirurgicale de

peste ( săptăm8ni" testaream o b i l i t ă ţ i i l a n i v e l u la r t i c u l a ţ i i l o r i n t e r a p o 5 % a r e ş i a l c e l o r l a l t ea r t i c u l a ţ i i intervertebrale am reali%ato prin aprecierea modului încare 5ecare pacient a reuşit săadopte două po%iţii e#treme pentru &-lombară pacientul în patrupedie" cu spri/inulm8ini lor la n ivelu lumer i lor ş i în dreptul genunci lor " adoptă po% i ţ ia dee#tensiema#imă a &- ,Gcalul deşălat@ apoi cea de <e#ie ma#imă,Gpisica în'uriată@4O în cadrul bilanţului muscular au 'ost testate toate grupele musculare paravertebralilom bari ,mu şc ii e#te nsor i m edi o lom ba ri şi

lombar i super ior i " muşciul pătrat lombar " abdominal i " a imembrelor in'er ioare ,muşci i 'es ier mi / loc iu ş imare" isciogambieri" iliopsoas4 pentru muşcii abdominali am 'olositaprecierea sugerată încadrul testelor >rause" şi anumeOvaloare 3 pentru m. abdominali au pre%entato pacienţii care dinpo%iţia iniţială dedecubit dorsal" cu membrele superioare pe



l8ngă trunci iar membrele in'erioaree#tinse" pot reali%a <e#iatrunciului cu atingerea picioarelor cu m8inile superioare4=1

Ovaloare ( pentru m. abdominali au pre%entato pacienţii care se ridică

în şe%ut" din po%iţia iniţială de decubit dorsal" cu membrele superioarepe l8ngă trunci iar membrele in'erioare <ectate la nivelulgenuncilor dar cu spri/ in pe supra'aţa delucru la nivelulplantelor4Ovaloare 9 pentru m. abdominali au pre%entato pacienţii carea/ung cu 'runtea lanivelul genuncilor" din po%iţia iniţială de decubitdorsal" cu membrele superioareîncrucişate la cea'ă iar membrelein'erioare <ectate la nivelul genuncilor dar cuspri/in pesupra'aţa de lucru la nivelul plantelor4O

e#aminarea mersului la ma/oritatea pacienţilor era un mersantalgic" cu încl inareatorace lui de par tea a'e ctat ă sau uşo ranter ior 4 e#pl icaţ ia aceste i perturbăr i estemodi5 careascemei corporale pr in de5 ci tu l sen%aţ i i lor + ineste% icepercepute de pacient pe tot parcursul perioadei de stare a 7:"anterior intervenţiei cirurgicale.Evaluarea paraclinică a presupuse'ectuare invest igaţi ilor u%uale de laborator ,testele screening"precum şi e#amenul imagistic ,radiogra5a simplă a &- lombare. Nuame'ectuat celelalte e#amene imagistice întruc8t vecimea intervenţieicirurgicale nu a permis e#amenul de tip computer tomogra' sau FMN,posibile de e'ectuat după un intervalde minim 2 luni de la intervenţie"

iar mielogra5a nu a avut indicaţie clinică.F-1/ra nr. (,imagine mielogra5ca a anterioarainterventiei cirurgicaleEvaluarea'uncţională a constat din completarea de către 5ecare pacienta celor două scale considerate a o'eri o imagine elocventă pentrustatusul 'uncţional al pacientului"şi anume scala visual analogă pentrudurere ,durerea este notată cu ci'ră de la B durereabsentă la 1B durere ma#imă" ci'ra 5ind direct proporţională cu intensitateadurerii=2 percepută de pacient şi scala Nottingam E#tended *7: pentruaprecierea 'uncţionalăglobală. *ceste scale au 'ost completate în cei

trei timpi ai studiului" pentru 5ecare lot.Lnii subiecţi au pre%entatpatologie asociată ,tabel nr. D.*spectele de patologie asociatătrebuie cunoscute şi luate în considerare" pentrualcătuirea şiaplicarea programului +inetic.Tab" nr. A 7 " 0 , - / n -a s o 0 - a t " N r .0 a 9 / r -



ipertensiune arterială stadiu Iepatită cronică stabili%atădiabet%aarat tip IIlitia%ă renală2212 bronşită cronică tabagicădiabet %aarattip IIulcer duodenal cronic231 > . & . A 0 # t / - r " a 2 - * o d / d " a + - 0 a r " a

+ r o 1 r a * / / - t"ra+"/t-0 0o*+";7upă evaluarea completă a subiecţ i lor " pentru lotul * amalcătuit ş i apl icat programul +inetic" integrat corespun%ător înasistenţa medicală comple#ă ,educaţională"medicamentoasă"electroterapică" psioterapică indicată şi urmată şi de pacienţii lotului.>inetoterapia a 'ost /udicios adaptată statusului clinico'uncţional al pacientului" supravegeat şi tratat corect şi complet"pentru toate aspectele de patogenie.Terapia medicamentoasă aconstat d in medicaţ ie pentru su'er inţaaparatulu i locomotor ş i pentru a'ecţ iuni le asoc iate4gr upele de med ica ţie ind ica te pen tr u sta rea postoperatorie

pentru 7:" ţin8nd seama şi de secelele postoperatorii decelate lapacienţi"sunt cuprinse în tabelul nr. 1B.!biectivele luate în considerareau 'ostOcombaterea durerilor ,în condiţiile unui status algic re%ultatele ar 5 'ostaproape nule"O promovarea stării de normalitate a ţesuturilor a'ectate" cu recuperareasecelelor radiculare"Odiminuarea contracturii musculare"=3

Orestabilirea amplitudinii de mişcare normale şi a mecanismelormusculare lombare ,asinergismului muscular al %onei"Ocorectarea modi5cărilor de statică şi dinamică lombară"Oeducarea pacientului" pentru dob8ndirea unui mod de comportamentlombar ast'el înc8tsă prevină viitoarele episoade dureroase lombare"Oreintegrarea pacientului în viaţa socială şi pro'esională.Tab" nr. )'$"d-0a,-"

*ntialgiceMiorela#ante*ntiin<amatorii nesteroidiene7ia%epam şi altesedativeidro#i%in-itaminoterapie grup 121BH9DTab" nr. ))NR. PACIENŢI T e r m o t er a p i el o c a l ă =Electroterapie antialgică şi decontracturantă,ionogalvani%are" curenţidiadinamici"curenţi inter'erenţiali1(Eletroterapie de înaltă



'recvenţă,ultrasonoterapie" terapie cu undescurte1BM a g n et o t e r ap i e 1 ( Ma s

a /1 (> i n e to t e r ap i e 2 B*m urmărit şi aplicat programul de recuperare" la toţi bolnaviicuprinşi în lot"consider8nd că 5ecăruia dintre aceştia trebuie săi se acorde şansa de a bene5cia de+inetoterapie adecvată" pentruo recuperare precoce.Pro1ra*/ -n"t-0aplicat a 'ost adaptat permanent cu starea clinico'uncţională"evolutivă

a pacientului.)entru toţi pacienţii am aplicat etapa postoperatorietardivă" de recuperare propriu%isă" din scema +ineticărecomandată la individul cu 7: operată" întruc8t momentul=(includerii lor în lotul de studiu a 'ost la peste 9 %ile de la intervenţiaoperatorie" interval detimp în care putea 5 aplicată prima etapă aprogramului +inetic.Aed in ţa +i ne ti că a av ut o du ra tă de 3Bmi nu te " %i ln ic e' ec tu8n du s e c8 te două şedinţe" în ritm de =%ile săptăm8nă" pe o perioadă de 1( %ile.Totdeauna şedinţa +inetică a'ost derulată la interval optim de la servirea mesei" încondiţiile uneistări generale relativ bune a pacientului4 una dintre şedinţe a 'ostderulată încursul dimineţii iar cealaltă între orele 1= 1H.$tructura

5ecărei şedinţe a 'ost adaptată" elementele +inetice incluseobligatoriu5ind cele preci%ate în tabelul nr. 12.Ini ţia l derulăriiprogramului +inetic propriu%is" la pacienţii din lotul * careau pre%entat stare de ipersimpaticotonie intensă am aplicatautotrainigul $cult%" prin caream obţinut rela#area.)rin e#aminareastatică şi dinamică atentă a coloanei vertebrale" am constatat cădincei 1( pacienţi ai lotului de studiu" 11 dintre aceştia aupre%entat ameliorarea acu%elor algodis'uncţionale în condiţii deci'o%are a segmentului lombar iar ceilalţi 3 în condiţii dee#tensie. 0n'uncţie de acest aspect semiologic a 'ost indicată po%iţia de repausO

postura de suprarepaus la D pacienţi decubit dorsal cu genuncii<ectaţi" tălpilespri/inite pe pat" sub cap cu o pernă mică,p at ul 5 ind ta re" pe nt ru a nu lua 'o rma corpului" şoldurile<ectate întrun ungi de 12BB 19BB" între trunci şi coapse4



Ola 3 pacienţi ,cu vecimea cea mai mare a intervenţieicirurgicale postura a 'ost îndecubit ventral" cu perne sub toraceşi abdomen prin care sa asigurat e#tensia antalgicăa coloaneivertebrale.Fepausul absolut la pat nu a 'ost indicat la nici unul dintre

pacienţi.Tab" nr. )&Co*+on"n,a +ro1ra*//- -n"t-0R"+a/s +ost/ra n+o9-,-- ad"0!at"Indi'erent po%iţia de repaus ,decubit dorsal sau lateral trebuie camembrele in'erioare să5e <ectate iar lomba c8t mai aproape desupra'aţa de spri/in. )o%iţiile sunt modi5cate la 3B (B minute întimpul repausului din cursul %ilei.E;"r0-,-- d" r"s+-ra,-" Jdin po%iţiile de repaus sau şe%8nd cu toracele drept sauuşor aplecat spre înainte.)acientul e'ectuea%ă e#erciţii de respiraţiedin po%iţiile de repaus" de pre'erat din decubit=9

lateral4 după inspirul pro'und" cu apneea postinspiratorie" pacientulduce membrul superior de partea opusă celei de spri/in oblic în sus petot timpul derulării e#pirului" menţine po%iţia membrului superior c8tderulea%ă apneea poste#piratorie apoi revine pe inspir" cureluareae#erciţiului de 3 9 ori" pentru 5ecare parte.E;"r0-,-- +"ntr/ ton-5"r"a */s0/ar# sunt 'undamentate pe contracţii i%ometrice şii%otone cu re%istenţă"asociinduse şi tenicile de 'acilitare de tip stretcingul,pasiv"i%ometric" diagonalele >abat cu oldrela#ul la capătule#cursiei ma#ime de mişcare precum şi e#erciţiile de cocontracţie.$unt per'ormate e#erciţii pentru următoarele grupe

musculare m. toracolombari şie#tensori ai &-" m. abdominali" m.cvadricepşi" m. 'esieri mari.E;"r0-,-- d" *ob--9ar" 8prin mobili%area activă" analitică şi apoi globală" diri/ată iniţialc8ndsunt per'ormate diagonalele >abat 'ără re%istenţă. $unt e'ectuatee#erciţii pentrumenţinerea re'acerea şi creşterea mobilităţii la nivelulmembrelor in'erioare şi &-.E;"r0-,-- d" -n"to+ro5a;-" s"0/ndar# 8 +ro1ra*"" --a*ssa/ $0K"n9-".Ş0oaa s+at"/-G 8aspectul esenţial al deprinderii şi menţinerii posturiicorecteintermediare" conştienti%area posturii lombare în oricare

împre/urare po%iţională a &-.E#erc iţ i i le + inet ice apl icate încursul+r-*"- 2"d-n," -n"t-0"d i n t r o % i a programului de asistenţă medicală au 'ostrepre%entate de tenicile de 'acilitare oldrela#ul în cadruldiagonalelor >abat" prin intermediul cărora am contribuit laameliorareacontracturi musculare paravertebrale şi stretcingulpentru grupele musculare de la nivelulmembrelor in'erioare şi ciar



manşonul regiunii lombare.)entru metoda >abat" la cei cu'enomene vertebrale de partea dreaptă am lucratiniţialdiagonalele st8ngi" apoi pe cele drepte" şi invers.*m 'olosit po%iţiile5nale ale diagonalelor >abat ast'el diagonalele membrelor superioareO

diagonala 2 de e#tensie in<uenţea%ă musculatura abdominalăsuperioară4Odiagonala 2 de <e#ie in<uenţea%ă musculatura e#tensoare superioarăa trunciului4Odiagonala 1 de e#tensie in<uenţea%ă muşcii <e#ori laterali aitrunciului4 diagonalele pentru membrele in'erioareOdiagonala 1 de e#tensie in<uenţea%ă musculatura in'erioară atrunciului4

Od iagonala 1 de < e#ie " cu genunci < ectat in<uenţea%ămusculatura abdominalăin'erioară.==Fespect8nd aceeaşi scemă" au 'ost per 'ormate apoidiagonalele de partea cucontractura dureroasă.0n po%iţiile 5naleale acestor diagonale" în ordinea preci%ată" am aplicat ore%istenţămoderată" adaptată statusului 5ecărui pacient" cu reali%areaunei contracţii i%ometrice" tipde 9 = secunde" urmată de o rela#areposti%ometrică de 1 2 minute" e#erciţiul relu8nduse de 2 sau 3ori.E#erciţiile de tip stretcing au constat dinE# . 1 ,s t re tcingpentru m. 'es ier mare pac ientul în decubi t dorsal " cu

me mb re le superioare e#tinse" pe l8ngă trunci" iar membrelein'erioare e#tinse şi adduse pe planulsu pr a' eţ ei de lu cr u,unul d intre membrele in'er ioare poate 5 uşor < ectat lanive lu lgenunciului cu planta 5#ată pe planul de spri/in4 din aceastăpo%iţie" pacientul ridică unmembru in'erior cu genunci e#tins4 lacapătul e#cursiei ma#ime de mişcare pentru <e#iacoapsei pe ba%incu genunci e#t ins m. 'es ier mare este alungi t 4 seme nţ ine po %i ţi a" asociinduse o mişcare de contracţiei%ometrică ,stretcingul devine i%ometric prin re%istenţa opusăla nivelul calcaneului de partea <e#iei" timp de ( 9 secunde" curevenireapoi lentă la po%iţia iniţială.E#. 2 ,stretcing pentru m.

i l iopsoas pac ientul în decubi t dorsal " cume mb re le superioare e#tinse" pe l8ngă trunci" iar membrelein'erioare e#tinse şi adduse pe planulsu pr a' eţ ei de lu cr u,unul d intre membrele in'er ioare poate 5 uşor < ectat lanive lu lgenunciului cu planta 5#ată pe planul de spri/in4 din aceastăpo%iţie" pacientul iniţia%ămişcarea de triplă <e#ie a unui membruin'erior care este contrată la nivelul genunciuluide către+inetoterapeut4 se menţine po%iţia" asociinduse o mişcare de



contracţie i%ometrică,stretcingul devine i%ometric" timp de ( 9secunde" cu revenire lentă la po%iţia iniţială.E# . 3 , s t r e t c i n gp e n t r u m . i l i o p s o a s p a c i e n t u l î n d e c u b i t v e n t r a l "c u m e m b r e l e superioare e#tinse" pe l8ngă trunci" iarmembrele in'er ioare e#tinse şi uşor abduse pe planul supra'eţei

de lucru4 din această po%iţie" unul dintre membrele in'erioareesteipere#tins" +inetoterapeutul control8nd mişcarea pri%ele la nivelulregiunii lombosacrateşi la nivelul \ anterioare a gambei ,dacăpacientul nu poate reali%a activ ipere#tensia"mişcarea estederulată pasiv4 se menţine po%iţia" asociinduse o mişcare decontracţie i%ometrică ,stretcingul devine i%ometric prin opo%iţiae#ercitată la încercarea de <e#ie aşoldului" timp de ( 9 secunde" curevenire lentă la po%iţia iniţială.E#. ( ,stretcing pentru m.isciogambieri pacientul în decubit dorsal" cumembrelesuperioare e#tinse" pe l8ngă trunci" iar membrelein'erioare e#tinse şi adduse pe planul=

supra'eţe i de lucru ,unul d intre membrele in'er ioarepoate 5 uşor <ectat la n ive lu lgenunciulu i " cu planta5 #ată pe planul de spr i / in 4 d in această po%i ţ ie " unuldintremembrele in'erioare este plasat cu calcaneul pe umărul+inetoterapeutului care se opune prin suprarotulian tendinţei de <e#iea genunciului" cu reali%area ciar a e#tensiei pasivecomplete la acestnivel4 se menţine po%iţia" asociinduse o mişcare de contracţiei%ometrică,stretcingul devine i%ometric" timp de ( 9 secunde" curevenire lentă la po%iţia iniţială.E#. 9 ,stretcingul pentru m.pătrat lombar pacientul po%iţionat în decubit lateral"

cumembrele in'erioare e#tinse şi adduse iar cele superioare pe l8ngătrunci4 +inetoterapeutul'ace pri%ă la nivelul 13 in'erioare agambelor" încerc8nd să ridice membrele in'erioaree#tinse şiadduse" pacientul opun8nduse prin mişcarea în sens contrar4muşciul pătratlombar de partea decubitului lateral despr i / in se co ntractă i%ometr ic pe cu rsă lungă ,stretcingi%ometric" pe tot parcursul opo%iţiei la ridicarea membrelorin'erioare4 semenţine po%iţia" timp de ( 9 secunde" cu revenirelentă la po%iţia iniţială.E#. = ,stretcing pentru m. e#tensoriparavertebrali lombari pacientul în ortostatism" cuunul dintremembrele in'erioare spri/inite pe un scaun" ast'el înc8t segmentele

membruluiin'erior respectiv sunt plasate în lanţul triplei <e#ii,c8te DBB<e#ie" iar celălalt membruin'erior în spri/in pe sol4 membrelesuperioare sunt plasate pe l8ngă trunci" rela#ate4 dinaceastăpo% i ţ ie in i ţ ia lă" pac ientul real i%ea%ă mişcarea lentă dean te< e#ie a capu lui şi trunciului" p8nă a/unge cu 'runtea la



nivelul genunciului <ectat4 menţine po%iţia 9 =secunde apoirevine lent la po%iţia de start.E#erciţiile +inetice aplicate în cursul0""- d"Ja do/a 2"d-n," -n"t-0"dintro %i a programului de asistenţă medicală au 'ost repre%entate dee#erciţii de mobili%are activă şide tip contracţie i%otonă re%istivă pentru

toni5erea grupelor musculare preci%ate anterior.E#erciţiile demobili%are sau derulat cu analitic apoi global" cu pacientulpo%iţionatiniţial în decubit dorsal" apoi în şe%8nd şi în ortostatism.E#empleE#. 1. 7eprinderea trans'erului corect din pat în şe%8nd apoi în ortostatism. 7in po%iţia derepaus" pacientul se posturea%ă în decubitlateral" prin deplasarea în bloc a trunciului şimembrelor in'erioare4apoi coboară gambele la marginea patului" spri/ininduse pem8nadinspre partea decubitului lateral4 din po%iţia şe%8nd" cuante<e#ia trunciului şi uşor spri/in în palme" pacientul se ridică înortostatism.E#. 2. Mişcarea de <e#ie e#tensie în articulaţiilegle%nelor" genuncilor şi şoldurilor"unilateral apoi bilateral"

pacientul 5ind po%iţionat iniţial în decubit" apoi şe%8nd şi ciar înortostatism.=H

E#. 3. Mişcarea de lateralitate" rotaţie" de <e#ie şi de împingerea unui scaun cu rot ile" pacientul 5ind po%iţionat în ortostatism.E#. (.)acientul în decubit lateral" adoptă po%iţia Gcocoş de puşcă@"din care e'ectuea%ămişcarea de e#tensie a trunciului şi membrelorin'erioare" cu menţinerea noii po%iţii timpde c8teva secunde ,9 =secunde" cu revenire lentă la po%iţia de start.E#. 9. )acientul înpatrupedie" reali%ea%ă mişcări de lordo%are şi ci'o%are a spatelui" lentşi pe amplitudine ma#imă" cu menţinerea 9 = secunde a 5ecărei

po%iţii la amplitudineama#imă" apoi revenire lentă la po%iţia destart.E#. =. Fotaţia trunciului" pacientul 5 ind iniţial po%iţionat în decubit dorsal" cu ducereamembrelor super ioare peste piept" în partea opusă4 apoi se po%iţ ionea%ă tot în decubit dorsal" cugenuncii <ectaţi la DBB" cu braţele Gîn cruce@ iar palmele spri/inite pe supra'aţade lucru"po%iţie din care se roteşte trunciul in'erior p8nă c8nd genuncii a/ungsă atingăsolul" at8t pe partea dreaptă c8t şi pe partea st8ngă.E#. .)acientul în ortostatism" cu membrele superioare pe l8ngătrunci şi membrelein'erioare uşor abduse4 din această po%iţie

reali%ea%ă toate mişcările posibile la nivelulsegmentului lombardar şi pentru întreaga &- <e#ia" e#tensia" înclinaţiile lateraleşirotaţia.E#. H. )acientul at8rnat la spalier" ast'el înc8tmembrele in'erioare nu ating solul4 dinaceastă po%iţiereali%ea%ă mişcările de <e#ie" înclinaţie laterală şi rotaţie alemembrelor in'erioare care au impact direct asupra mobilităţiisegmentului lombar al &-.E#. D. E'ectuare diagonalelor >abat în modactiv" ciar asocierea acestora în cadrul li'tingului şi copingului



pentru membrele superioare" pacientul 5ind po%iţionat îndecubitdorsal apoi în ortostatism.Toate aceste e#erciţ ii au 'ostrepetate de c8te 2 3 or i 5ecare" în primele 3 %ile5indper'ormate e#erciţiile 2 9" ulterior e#erciţiile = D4 primul e#erciţiu a'ost derulat%ilnic" asigur8nduse ast'el deprinderea modului de

reali%are corectă a trans'erului din patîn ortostatism ,aşe%area în patpresupune Galgoritmul@ invers al e#erciţiului.E#erc iţ i i le pentrutoni5 erea musculară au cupr ins di 'er i te t ipur i dee#erciţiiadaptate 5ecărui pacient precum şi 5ecărui muşci care sadorit a 5 'ost lucrat. E#empleE#erciţii pentru toni5erea musculaturiitoracolombare ,e#.1]e#. 9.E#. 1. )acientul în decubit dorsal" cu membrele superioare pel8ngă trunci iar celein'erioare e#tinse şi spri/inite la nivelcalcanean4 din această po%iţie reali%ea%ă e#tensia&-" curidicarea toracelui de pe supra'aţa de spri/in" cu menţinerea po%iţiei (

9 secunde"=D

revenire lentă la po%iţia de start4 e#erciţiul a 'ost comple#at prin încrucişarea palmelor lanivelul ce'ei şi apoi prin ducerea braţelor pel8ngă ureci" în continuarea trunciului ,samodi5cat braţulp8rgiei.E#. 2. )acientul în decubit dorsal" cu membrele superioare pel8ngă trunci iar celein'erioare e#tinse şi spri/inite la nivelplantar4 din această po%iţie reali%ea%ă presarea puternică peplanul patului simultan a membrului superior drept şi a celui in'eriorst8ng"menţinerea apăsării ( = secunde" cu rela#are şi revenirela po%iţia iniţială4 ulterior sereali%ea%ă presarea prin celelalte

membre ,superior st8ng şi in'erior drept.E#. 3. )acientul în decubitventral" cu membrele superioare pe l8ngă trunci şimembrelein'erioare e#tinse" spri/inite la nivelul 'eţei dorsale4 din această po%iţiepacientulreali%ea%ă ridicarea capului" g8tului şi toracelui" c8t mai multposibil" cu adducţia umerilor şi e#tensia braţelor4 menţine po%iţia ( = secunde" cu revenire lentă la po%iţia de start. E#erciţiul a 'ostcomple#at prin unirea m8inilor la spate ,e#tensia de trunci a 'ost însoţităde e#tensia membrelor superioare" încrucişareapalmelor la nivelul ce'ei şi apoi prinducerea braţelor pe l8ngăureci" în continuarea trunciului ,sa modi5cat braţul p8rgiei.E#. (.)acientul în decubit ventral" cu membrele superioare pe l8ngă

trunci şimembrele in'erioare e#tinse" spri/inite la nivelul 'eţeidorsale4 din această po%iţie pacientulse ridică în spri/in peantebraţe" adopt8nd po%iţia Gs5n#ului@ pe care o menţine 9 secunde" cu revenire lentă.E#. (. )acientul în decubit ventral" cumembrele superioare pe l8ngă trunci şimembrele in'erioaree#tinse" spri/inite la nivelul 'eţei dorsale4 din această po%iţiepacientulridică alternativ c8te unul dintre membrele in'erioare" c8t maimult posibil" cu menţinerea po%iţiei ( = secunde şi revenire lentă la



po%iţia de start.E# . 9. )ac ie nt în de cu bi t do rs al " cume mbre le su pe ri oa re pe l8 ng ă tr un c i şi membrele in'erioaree#tinse" spri/inite la nivel calcanean4 pacientul se ridică în Gpod@"cumenţinerea po%iţiei ( = secunde" apoi revine lent la po%iţia destart.E#. =. E#ecutarea Gpodului@ din decubit dorsal" cu

genuncii <ectaţi" spri/in înumerispate şi picioare" se ridicăba%inul şi lomba ,'ără lordo%are4 +inetoterapeutul seopuneacestei mişcări" apăs8nd pe crestele iliace4 e#erciţiul toni5cămusculatura e#tensoarelombară.E#. . )acientul din po%iţia de Gpod@ încearcă o rotare a ba%inului" la care se opune+inetoterapeutul ,las'8rşitul rotării se rotea%ă spre st8nga" apoi spre dreapta.B

E#. H. )acientul din po%iţia de Gpod@ 'ace translarea laterală aba%inului4 la capătulmişcării +inetoterapeutul contrea%ă.E#. D. e#erciţiu pentru toni5erea muşcilor abdominali. )acientul îndecubitdorsal" cu membrele superioare pe l8ngă trunci iar

cele in'erioare e#tinse4 din această po%iţie ridică capul şi umerii"cu menţinere 9 secunde" apoi revenire la po%iţia de start.e#erciţiula 'ost comple#at derularea <e#iei cu prin palmele încrucişate la nivelulce'ei şiapoi pr in < e#ia ca pului ş i tr unciulu i " braţele 5 indpe l8ngă ureci" în continuareatrunciului ,sa modi5cat braţulp8rgiei.E#. 1B. e#erciţiu pentru toni5erea muşciului cvadriceps.)acientul în şe%8nd" cumembrele in'erioare 'ără spri/in la nivel plantar4reali%ea%ă mişcarea de e#tensie contrată agambei pe coapsă" lacapătul e#cursie ma#ime de mişcare" c8nd gamba este înprelungireacoapsei se reali%ea%ă contracţia i%ometrică 9 =secunde" apoi pacientul revine lent la po%iţia de start.E#. 11.

E#erciţiu în lanţ cinematic" ba%at pe tenică de 'acilitare >abat" maie#actOdiagonalele >abat de <e#ie pentru membrele in'erioare ,diagonala 1 cugenunciuşor <ectat" diagonala 2 cu genunci e#tins asociate cue#erciţiu de tip oldrela#,p ri %e le pe ca re le am re al i% at au'ost la n ive lu l 'eţe i dorsale a pic iorulu i ş isuprarotul ian"pr in intermediul cărora am opus o re% istenţă cureali%area uneicontracţii i%ometrice4Oe#erciţii de tipul ?despicatului@ pentru întinderea musculaturii

e#tensoare lombare"cu pacientul şe%8nd.Toate aceste e#erciţii au'ost repetate de c8te 2 3 ori 5ecare" în primele 3 %ile5indper'ormate e#erciţiile 1 (" ulterior e#erciţiile 9 11.7upă H %ile dela iniţierea programului de recuperare" evoluţia pacienţilor a'ost' a v o r a b i l ă " m o t i v p e n t r u c a r e a ' o s t i n i ţ i a t ăG şc oa l a spa t e l u i @ c u e # e r c i ţ i i d i n+ i ne t op r o5 l a# i asecundară.Ln aspect + inet ic esenţ ia l a l Gşco l i isp a te lu i @ pe ca re s a i ns t i ta t î n cu rs u l programului



aplicat a 'ost deprinderea corectă a 5ecărui pacient cu Gîn%ăvor8rea@sauGînlăcătarea@ coloanei lombarea v 8 n d c a s c o p u r i b l o c a r e a î n t i m p u l e ' o r t u l u iasegmentului a'ectat" învăţarea menţinerii po%iţiei neutre şi

învăţarea mobi li%ări i cu totulindependente a membrelor 'aţă detrunci. Tenica Gîn%ăvor8rii@ parcurge patru stadiiO$tadiul I Gîn%ăvor8rea@ raisului lombar în po%iţie neutră concomitentcu imobili%areamem bre lo r. &on cre t" se ad op tă po% iţi i imo bil edin or tostat ism" şe%8nd ş i decubi t "1

respir8nd lent şi pro'und" urmărind alungirea corpului g8tului în a#"'ără mobili%areamembrelor şi raisului. Imobilitatea Gde bloc@ a întregului corp trebuie conştienti%ată.O

$tadiul II menţin8nd în continuare trunciul Gîn%ăvor8t@" semobili%ea%ă completindependent membrele" lomba 5inddelordo%ată. O în decubit dorsal se <ectea%ă şi se e#tind genuncii" se abduc adducbraţele.O în şe%8nd ridicarea braţelor spre ori%ontală" ridicarea coapselor"abducerea lor.O

în ortostatism <ectarea la DBBa şoldurilor" alternativ" mobili%area braţelor4 se potimagina multe altee#erciţii în acelaşi scop.O$tadiul III:mobili%area trunciului Gîn%ăvor8t@" ca pe o Gpiesă unică@.O în decubit ridicarea din pat prin rostogolire laterală" apoi cu împingere în braţe şicobor8rea concomitentă din pat a membrelor in'erioare.

O în şe%8nd oscilaţii antero posterioare şi laterale prin rularea peiscioane ,m8inileîn şolduri4 ridicări şi aşe%ări pe scaun" etc.O în ortostatism aplecarea cu 'andare pe un picior " apoie#ecutarea ^ cumpenei _ 4genu<e#iuni cu spatele spri/init de peretesau libere cu aplecare anterioară" alergareuşoară" etc.7intre e#erciţiilede +inetopro5la#ie secundară au 'ost per'ormate



Oe#erc i ţ i i le d in 'a%a I I I a programului Xi l l iams ,5 gura nr.( " a# at e pe ba sc ul ar ea pelvisului" şi anumeO pacientul" în decubit dorsal" cu genunci <ectaţi" împinge lomba spre

pat şi basculea%ă în sus sacrul şi contractă musculatura abdominală"regiunea lombarărăm8n8nd în contact cu patul4 progresiv e#erciţiul see#ecută cu genunci tot mai puţin <ectaţi" p8nă a/ung să 5e complete#tinşi.O pacientul" în ortostatism" cu taloanele la 29 3B cm de perete4 seaplică sacrul şilomba ,aplati%ate pe perete4 se apropie treptatcălc8iele" menţin8nd contactullombar cu peretele.O pacientul" în decubit dorsal" e#ecută pedalarea ca la bicicletă" cupelvisul basculatînainte.2

F-1/ra nr. >Oe#erciţii aplicate din ci'o%are" pentru menţinerea parametrilormusculari paravertebralişi a mobilităţii &-" cu precădere a segmentuluidorsolombarOcu pacientul în decubit dorsal" şoldurile şi genunci <ectaţi la DBB" am 'ăcut pri%e lanivelul genuncilor şi sub taloane" contr8ndmişcarea de tragere la piept şi derotaţie" reali%8nd o

contracţ ie i%ometr ică pentru muşci i < e#or i ş i rotator iaişoldului" rela#8nd e#tensorii trunciului.O pacientul în decubit dorsal" cu membrele in'erioare e#tinse iar celesuperioare pel8ngă trunci4 în primul timp duce membrele superioare întinse prin înainte" sus şiînapoi" cu <e#ie accentuată din umăr" privireaşi bărbia în sus" cu inspir4 în timpuldoi revine cu membrele superioare întinse în sus şi înainte" apucă cu m8inile ambiigenunci şi îi duce c8tmai mult la piept" pe e#pir.O pacientul în decubit lateral" în primul timp" pe inspir" ridică şi duce prin

lateral însus membrele in'erioare de deasupra" în abducţie ma#imă" întimpul doi" pe e#pir"3rev ine la po% i ţ ia in i ţ ia lă" cu apucarea genunciulu i ş iducere a lu i < ectat spre trunci4 repetă e#erciţiul de partea opusă.O pacientul în patrupedie" în primul timp" pe e#pir" duce şe%utul înapoip8nă pecălc8ie" 'runtea în /os şi aşe%area ei pe palme" cu bărbia în



piept" ci'o%8nd puternicspatele iar în timpul doi" pe inspir revine lapo%iţia de spart.Odin po% i ţ ie analogă e#erc i ţ iu lu i precedent" în t impul 1 pee#p ir du ce c8 te un genunci mult <ectat înainte" cu cobor8rea

'runţii spre genunci" în timpul 2 peinspir revine la po%iţia depatrupedie" în timpul 3 pe e#pir şi timpul ( pe inspir repetă cucelălalt genunci.O pacientul în decubit dorsal" în timpul 1 pe inspir" duce membrelesuperioare e#tinseîn su s p ri n î na in te şi ap oi înap oi " c u < e#i eacc entu ată din umer i" şold uri le şi genuncii 5ind <ectaţi4 întimpul 2" pe e#pir ridică capul şi trunciul simultan cuducereamembrelor superioare întinse înainte" m8inile oprinduse lac8ţiva cmdeasupra genuncilor" menţin8nd (9 secunde" apoirevenire la po%iţia iniţială.

O pacientul în decubit dorsal" în timpul 1 pe inspir" duce membrelesuperioare e#tinseînainte" în sus şi apoi înapoi" cu <e#ie accentuată dinumeri4 în timpul 2" pe e#pir membrele superioare revin în sus şi înainte" simultan cu aducerea genunci lor <ectaţi spre trunci şipresarea lor în palme care stopea%ă genuncii în drumul lor spretorace" apoi revenire la po%iţia iniţială.O pacientul în decubit dorsal" cu genunci <ectaţi" plantele spri/inite pesol4 în timpul1 pe i ns pir " duce mem bre le su per ioa re înt ins epr in înaint e" sus ş i în apoi " cu ridicarea ba%inului" apoi în timpul 2

pe e#pir" revine la po%iţia iniţială cu aducereagenuncilor la piept"capul şi trunciul ridic8nduse de pe saltea" genuncii a/ung la'runte"membrele superioare întinse pe l8ngă trunci apăs8nd patul în /os.Opacientul în decubit dorsal" cu genunci <ectaţi" plantele spri/inite pesol4 în timpul1 pe inspir" duce membrele superioare întinse prin înainte"sus şi înapoi ,cu <e#iaaccentuată din umeri4 în timpul 2" pe e#pir"revin membrele superioare întinse susşi înainte" apuc8nd cum8inile c8te un membru in'erior" sus la verticală" repet8nd apoie#erciţiul cu membrul in'erior opus.O

pacientul în decubit dorsal" cu genunci <ectaţi" plantele spri/inite pesol4 e#ecută pedala/ cu c8te un membru in'erior" întrun sens şi încelălalt ,înainte şi înapoi"genunciul se întinde la verticală" la 5ecarepedalare.(

O pacientul în ortostatism" cu spatele la spalier" membrele superioare pel8ngă corp"m8inile apucă cu pri%a de sus şipca din dreptul



şe%utului4 în timpul 1" pe e#pir"reali%ea%ă o <e#ie uşoară" păstr8ndspatele drept şi vertical pe l8ngă spalier" apoi întimpul 2 pe inspirrevine.Oe#erciţiile din programul Mc>en%ie" în 'uncţie de toleranţă4

e#erc iţii le sau introdusdupă 1 2 %ile de repaus în decubit ventral"pentru ameliorarea 'enomenelor iperalgice.OE#.1 pacientul în ortostatism" cu picioarele uşor îndepărtate"la acelaşi nivel" plasea%ă m8inile la nivelul regiunii lombare" cu spri/inal palmei pe cresta iliacă şidegetele în /os4 din această po%iţiee#ecută mişcarea de e#tensie a trunciului" cumenţinereagenuncilor per'ect întinşi ,nu se admite <e#ia genuncilor pentru 1 2 secunde" apoi revine la po%iţia iniţială.OE#.2 pacientul în ortostatism" cu picioarele apropiate" cu

m8inile ?pe şolduri@,policele spre linia apo5%elor spinoase iarcelelalte patru degete 5ind orientate sprean t e r i o r e #e c u t ăm i ş c a r e a d e î n c l i n a r e l a t e r a l ă a t r u n c i u l u i c up ă s t r a r e a membrelor in'erioare e#tinse şi adduse4 după 1 2secunde de înclinare lateralărevine uşor la po%iţia iniţială .OE#. 3 analog e#erciţiul precedent la care se adaugă şi mişcarea de<e#ie celei deînclinare laterală.OE#. ( pacientul în decubit ventral" cu spri/in pe antebraţe"m8inile în pronaţie"capul cu rectitudinea coloanei cervicale" e#ecută

e#tensia lentă a coatelor" cu spri/in pe palme şi păstrarea capului?drept@" privirea anterior" ori%ontal4 pe tot parcursulmişcării pelvisul"şoldurile" genuncii sunt rela#aţi" iar picioarele a<ate permanentîna'ara mesei de lucru se menţin în <e#ie plantară uşoară4 po%iţia estepăstrată 1 2 secunde" după care revine lent la cea iniţială" trenulsuperior put8nduse spri/ini întotalitate pe masa de lucru.OE#. 9 pacientul în decubit dorsal" cu genuncii <ectaţi şiplantele spri/inite pemasa de lucru" trage uşor cu m8inile c8teun genunci spre torace" c8t mai mult posibil" 'ără a ridica capulde pe supra'aţa de lucru" menţine 1 2 secunde apoirevine la po%iţia

de start4 pe tot parcursul mişcării picioarele sunt menţinute în<e#ie dorsală uşoară.OE#. = pacientul în decubit ventral" cu membrele superioare pel8ngă trunci"m8inile în supinaţie" capul înclinat lateral" picioarele în<e#ie plantară" membrelee#tinse4 îşi mobili%ea%ă ba%inul în parteaopusă celei dureroase ş i menţine 2 39



secunde această po%iţie" apoi din această po%iţie se spri/ină peantebraţe şi palme"cu coate <ectate" rela#8nduse 3 ( minute.OE#. pacientul şe%8nd pe un scaun 'ără spătar" cu membrelein'erioare adduse,genunci apropiaţi şi palmele spri/inite pe

coapse" se apleacă cu m8inile multînainte" ast'el înc8t săatingă solul de sub scaun" cu abducţia uşoară amembrelor in'erioare4 menţine po%iţia 1 2 secunde apoi revine lent lapo%iţia iniţială.7in acest grupa/ de e#erciţii" în 'uncţie de toleranţa5ecărui pacient lucrat" au 'ost per'ormate c8te 1B e#erciţii" care saurepetat de 9 = ori în cursul şedinţei" solicit8nd pacientului săconştienti%e%e şi să urmărească 'enomenul de centrali%are a durerii încadrulsindromului algic.*m continuat masa/ul sedativ şi tro5c aplicatgrupelor musculare paravertebrale şiale membrelor in'erioare" înmedie c8te 1B minute" anterior de 5ecare şedinţă +inetică.& o r e l a tc u p r o g r a m u l a p l i c a t a m e # p l i c a t p a c i e n t u l u i

m o d u l c o r e c t d e comportament pe parcursul di'eritelor activităţi%ilnice" at8t la domiciliu" c8t şi la serviciu"o'erindui sceme orientativesugest ive .:a e#ternare pac ienţ i i au pr imi t o mapă, 5 g u r i l e n r . 9 " = " " H c u c e l e m a i i mp or ta nt erecomandăr i posturale cu care au 'ost 'ami l iar i%aţ i încu rs ul prog ra mu lu i +inetic" şi pe care trebuiau să le respecteacasă. Totodată a 'ost preci%ată importanţacontinuării la domiciliua e#erciţiilor din Gci'o%are@ şi din Glordo%are@ pentru menţinereau n u is p a t e c 8 t m a i ' u n c ţ i o n a l " m a i a l e s î n a c t u a l e l ec o n d i ţ i i a n a t o m o 5 % i o l o g i c e ,postintervenţie pentru 7:.=

F-1/ra nr. BF-1/ra nr. HF-1/ra nr. F-1/ra nr. DHBCAPITOLUL ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBŢINUTE*şa cum se poate observa în tabelele următoare" nu au e#istatdi'erenţe semni5cative întrevalorile medii iniţiale şi 5nale ale indicelui$c`ber" ale scalelor -*$ şi LEE& în'uncţie de mediul de

provenienţă şi de se#ul pacienţilor" toţi parametrii studiaţiamelior8nduse în urma aplicării programului comple# de recuperare 5%ical+inetic.$&1 $&2 -*$1 -*$2 LEE&1 LEE&2 ME7ILM E 7 I L $ & 1$ & 2 - * $ 1 - *$ 2 L E E & 1 L E E & 2 1 WLF*N M e a n 3 " = (



( " 9 B 9 " 2 1 3" H = 9 3 " D 3 (H " 3 = N1 (1 ( 1 (1 ( 1 (

1 ( $td.7eviation" (D " 9 1 D 1 " 3 =D " H = ( " D 3 = " 3 H B 2 WFLF*:M e a n 3 " 3 3( " 9 B 9 " 9 B 3" H 3 9 1 " 3 3 (= " B B N== == == $td.7eviation"

9 1 = " 9 ( H " 9( H " 9 3 3 " H3 B 3 " ( B = TotalMe a n 3 " 9 9 ( "9 B 9 " 3 B 3 " H9 9 3 " 1 9 ( "= 9 N2 B 2B 2 B 2B 2 B 2B $td.7eviation" 9 1 B "9 1 3 1 " 1 ( " H

1 3 = " D = 1 9 " == D $&1 $&2 -*$1 -*$2 LEE&1 LEE&2 $EC$ E C $ & 1 $ & 2 - * $ 1 - * $2 L E E & 1 L E E & 2 1W*F*TI M e a n 3 " = ( " = 9 " B H 3" H 3 9 3 " B H ( " 9 B N1 21 2 1 2

1 2 1 21 2 $td.7eviation" (D 2 " ( D 2 1 " 3 D " H 3 9 " 91 3 9 " D ( 2 W 6EMEIH1M e a n 3 " 3 H (" 2 9 9 " = 3 3 "



H 9 3 " 2 9 ( " H H NHH HH HH $td.7eviation"

9 1 H " ( = 3 " ( ( " H 3 9 = " 9( 1 9 " = 1 TotalMe a n 3 " 9 9 ( "9 B 9 " 3 B 3 " H9 9 3 " 1 9 ( "= 9 N2 B 2B 2 B 2B 2 B 2B $td.7eviation" 9 1 B "9 1 3 1 " 1 ( "

H 1 3 = " D = 1 9" = = D7e asemenea" di'erenţele dintre valorile medii iniţiale şi 5nale aleindicelui $c`ber" alescalelor -*$ şi LEE& nu au variat semni5cativ în 'uncţie de tipul de mani'estăriclinice.$&1 $&2 -*$1 -*$2 LEE&1 LEE&2 mani'estarim a n i ' e s t a ri $ & 1 $ & 2 - *$ 1 - * $ 2 L E E& 1 L E E & 2 1 *:TEM*NI6E$T*FIM e a n 3 " 9

( " 9 9 " B B 3" 9 9 3 " B B (H " B B NHH HH HH $td.7eviation" ( = 3 " ( = 31 " B = D " B H " ( 1 H = " = 99 26EN!MENEF*7I&L:*FE M e a n 3" ( 2 ( " 3 3 9 "

9 B 3 " D 2 9 3 "2 9 ( " ( 2 N12 1 2 12 1 2 12 1 2 $td.7eviation" 9 1 9 " ( D 21 " 2 ( 3 " D B B



= " 2 1 B 9 " 2 13 TotalM e a n 3 " 99 ( " 9 B 9 " 3 B3 " H 9 9 3 " 1 9( " = 9 N2 B

2 B 2 B2 B 2 B2 B $td.7eviation" 9 1 B " 9 1 31 " 1 ( " H 1 3= " D = 1 9 " = =DH26umatul nu a in<uenţat evoluţia 'avorabilă a mobilităţii ,indicele$c`ber" a durerii ,-*$ şi astatusului 'uncţional ,scala LEE& lapacienţii incluşi în studiu.$&1 $&2 -*$1 -*$2 LEE&1 LEE&2

6LM*T6 L M * T $ & 1$ & 2 - * $ 1 - *$ 2 L E E & 1 L E E & 2 BNLM ea n 3 " 9 B ( "= B 9 " 1 B 3 "H B 9 1 " ( B (= " 2 B N1 B1 B 1 B1 B 1 B1 B $td.7eviation" 9 2

" 9 1 = " D D ( " D1 D = " = H ( " HB 17* M e a n 3 " = B( " ( B 9 " 9 B3 " D B 9 ( " DB ( D " 1 B N1B 1 B 1 B1 B 1 B 1B $td.7eviation" 9 1 = " 9 1= 1 " 3 9 ( " 3 H "

1 2 9 = " 3 9 B TotalM ea n 3 " 9 9 ( "9 B 9 " 3 B 3 "H 9 9 3 " 1 9 ( " = 9 N2 B2 B 2 B 2B 2 B 2 B$td.7eviation" 9 1 B " 9 1 3 1 "



1 ( " H 1 3 = " D = 19 " = = D-alorile medii iniţiale ale indicelui $c`ber au 'ost di'erite în 'uncţie devecimea bolii3"H3 cm la 1an" 3"3H cm la 2 ani" 3"9 cm la ( ani" 3 cmla 9 ani. *şa cum este evidenţiat întabelul de mai /os" ameliorarea

mobilităţii în urma derulării programului comple# derecuperare a 'ostsemni5cativă indi'erent de vecimea bolii" di'erenţele dintrevalorileiniţiale şi 5nale ale indicelui $c`ber 5ind următoarele B"H( cmla pacienţii cu o vecimea bolii de 1 an" 1"12 cm la 2 ani" B"9 cm la (ani" 1 cm la cei cu o vecime de 9 ani.deasemenea" durerea şi statusul'uncţional sau ameliorat apro#imativ în acelaşi procentdupătratamentul recuperator" indi'erent de vecimea bolii.$&1 $&2 -*$1 -*$2 LEE&1 LEE&2 -E&IME- E & I M E, * N I $ & 1 $ & 2- * $ 1 - * $ 2 L E

E & 1 L E E & 2 1 Me a n 3 " H 3 (" = 9 " 3 3 3" 9 B 9 B " 1 ( 9 " H 3 N== == == $td.7eviation" ( BH " 9 1 = 1 " 2 1 1 "9 ( H H " 1 H 3 = " (D ( 2

H3M e a n 3 " 3 H( " 9 B 9 " B B( " 2 9 9 2 " =3 ( " = 3 NHH HH HH $td.7eviation" 9 1H " 9 3 9 1 " 1 D 9 " B " ( = 3 = " H= 9 (M e a n 3 "

9 ( " 9 B 9 " 29 3 " 9 B 9 = " 9 ( D " B B N(( (( (( $td.7eviation" 9 BB " 9 1 " 2 9 H 1 "B B B 2 " D H = 2 " 1 =



B 9M e a n 3 " BB ( " B B = " 9B ( " B B 9 "B B 9 B " 9 B N22 2

2 22 $td.7eviation" B BB " B B B " B 1 "( 1 ( 9 " = 9 3 " 93 = TotalM e a n 3 "9 9 ( " 9 B 9 "3 B 3 " H 9 9 3" 1 9 ( " = 9N2 B 2 B2 B 2 B2 B 2 B

$td.7eviation" 9 1 B " 9 1 3 1" 1 ( " H 1 3 = " D= 1 9 " = = DMediul pro'esional nu a in<uenţat în mod semni5cativ recuperareapacienţilor cu 7:operată " ameliorări sensibil egale din punct devedere al mobilităţii" al simptomatologieialgice şi al statusului'uncţional 5ind observate at8t pentru pacienţii cu pro'esiinesolicitante"c8t şi la pacienţii cu pro'esii solicitante pentru coloana vertebrală.$&1 $&2 -*$1 -*$2 LEE&1 LEE&2 )F!6E$IE) F ! 6 E $ I E $& 1 $ & 2 - * $

1 - * $ 2 L E E& 1 L E E & 2 BNE$!:I&IT*NT* M e a n 3 " 3H ( " 9 B 9 " 9 3 " H H 9 ( "B B ( " = 3 NHH HH HH $td.7eviation" 9 1H " 9 3 9 1 " 1 = 9 "D D 1 9 " 3 2 ( " (

B =H(1$!:I&IT*NT* M e a n 3 " = ( " 9 B 9 " BB 3 " H 3 9 2 "9 H ( " = N12 1 2 1 21 2 1 2 1



2 $td.7eviation" ( D 2 " 9 22 1 " 1 2 H " 1 H " H = H = " 9 = D TotalMe a n 3 " 9 9 (" 9 B 9 " 3 B 3

" H 9 9 3 " 1 9( " = 9 N2 B2 B 2 B 2B 2 B 2 B$td.7eviation" 9 1 B " 9 1 3 1" 1 ( " H 1 3 = " D= 1 9 " = = D*u e#istat corelaţii semni5cative statistic ,corelaţie )earson" p B"BB1 între valorile mediiiniţiale şi 5nale ale parametrilor clinici şi'uncţionali.*st'el" pro'esia pacienţilor sa corelat semni5cativ statisticcu v8rsta ,indice)earsonZB"=B4 p B"BB1 şi cu pre%enţa

mani'estărilor radiculare ,indice )earsonZB"==4 p B"BB1.&orrelations- * F $ T * M E 7 I L $ EC m a n i ' e s t a r i - E & I M E 6 L M * T -*F$T* )earson&orrelation1" B 1 ( " B2 " 3 ( D" = 2 D " 11 H $ig. ,2tailed" " D 9 2 "D 1 1 " 1 32 " B B 3 "

= 2 B N2 B2 B 2B 2 B2 B 2B ME7IL)earson&orrelation" B1 ( 1 " 9 D " B H D "1 2 D " (3 = $ig. ,2tailed" D 9 2 "" B B "

B D " 9 H D" B 9 ( N2B 2 B2 B 2B 2 B2 B $EC)earson&orrelation" B 2 " 9 D 1 " ( 9



H " 2 1 1 "2 B ( $ig. ,2tailed" D 1 1 "B B " " B( 2 " 3 3

" 3 H HH9N2 B 2B 2 B2 B 2B 2 Bmani'estari)earson&orrelation" 3 ( D" B H D " (9 H 1 " 3 1= " 2 B ( $ig. ,2tailed" 1 3 2 "

B D " B (2 " " 1 9" 3 H H N2B 2 B2 B 2B 2 B2 B -E&IME)earson&orrelation" = 2 D " 12 D " 2 1 1" 3 1 = 1 "2 D 9 $ig. ,2

tailed" B B 3 "9 H D " 3 3 " 1 9 "" 2 B N2B 2 B2 B 2B 2 B2 B 6LM*T)earson&orrelation " 1 1 H " (3 = " 2 B ( "2 B ( " 2 D 9

1 $ig. ,2tailed" = 2 B " B9 ( " 3 H H" 3 H H " 2B " N2 B2 B 2B 2 B2 B 2



B )F!6E$IE)earson&orrelation " = B " 1 3 ( "1 = " = = " 9 H " B B B $ig.,2

tailed" B B 1 " 9 ( " ( H 2 " BB 1 " B B 1" B B B N2 B2 B 2B 2 B2 B 2B IM&)earson&orrelation" B D " B = 9 " 12 1 " B = 3 "B D = " B D D

$ig. ,2tailed" ( 1 " H = " = 1 1 " D B " = H H" = H N2B 2 B2 B 2B 2 B2 B $&1)earson&orrelation " 3 1 B " 2 H9 " 2 H " 3

2 H " 2 9 2 " 1B 1 $ig. ,2tailed" 1 H 3 " 22 3 " 2 2 B "1 9 H " 2 H (" = 3H=N2 B 2B 2 B2 B 2B 2 B

$&2)earson&orrelation" B D 2 " BB B " ( B H "( B H " 2 D 9 " 2 B B $ig. ,2tailed" B B 1 " BB B " B ( "B ( " 2 B " 3 D H N2 B



2 B 2B 2 B2 B 2B -*$1)earson&orrelation" 2 9H " 1 1 ( " 2

3 2 " 2 1 ( "2 1 3 " 1 9$ig. ,2tailed" 2 2 " =3 1 " 3 2 9 "3 = 9 " 3 = H" ( = 1 N2B 2 B2 B 2B 2 B2 B -*$2)earson&orrelat

ion " 1 3 " B1 ( " B 2 = " 1B 3 " B B D " B= 3 $ig. ,2tailed" 9 = 9 " D9 ( " D 1 ( "= = 9 " D = D" D 1 N2B 2 B2 B 2B 2 B

2 B LEE&1)earson&orrelation" B 9 3 " 1 9 " B 1 2 " B1 H " 3 D " 29 H $ig. ,2tailed" H 2 9 " (= B " D = B "D ( B " B D D" 2 2 N2B 2 B2 B 2

B 2 B2 B LEE&2)earson&orrelation " 1 1 " 1D = " B 3 3 " B9 2 " 2 9 D " 2= 2 $ig. ,2tailed" = 2 3 " (B D " H H D "



H 2 D " 2 B" 2 = ( N2B 2 B2 B 2B 2 B

2 B &orrelation issigni5cant at te B.B1 level ,2tailed. &orrelation is signi5cant at te B.B9 level ,2tailed.H&orrelations) F ! 6 E $ I E I M& $ & 1 $ & 2 - * F $ T* ) e a r s o n &orrelation " = B" B D " 3 1 B "B D 2 $ i g . , 2 t a i l e d " B B 1 "

( 1 " 1 H 3 " B B N2 B 2B 2 B2 B ME7IL)earson&orrelation " 1 3 ( " B =9 " 2 H 9 " B BB $ i g . , 2 t a i l e d " 9 ( " H = " 2 2 3 1 " B B B N2 B 2B 2 B

2 B $EC)earson&orrelation " 1 = " 1 21 " 2 H " ( BH $ i g . , 2 t a i l e d " ( H 2 " =1 1 " 2 2 B " B ( N2 B 2B 2 B2 B mani'estari)earson&orrelation " = = " B =3 " 3 2 H " ( B

H $ i g . , 2 t a i l e d " B B 1 " D B " 1 9 H " B ( N2 B 2B 2 B2 B -E&IME)earson&orrelation " 9 H " B D= " 2 9 2 " 2 D



9 $ i g . , 2 t a i l e d " B B " =H H " 2 H ( " 2 B N2 B 2B 2 B

2 B 6LM*T)earson&orrelation" B B B " B DD " 1 B 1 " 2 BB $ i g . , 2 t a i l e d 1 " B B B "= H " = 3 " 3 D H N2 B 2B 2 B2 BHH)F!6E$IE)earson&orrelation1 " 2

2 9 " 2 H "B B B $ i g ., 2 t a i l e d " " 3 (B " 2 2 B 1 " B B B N2 B 2B 2 B2 B IM&)earson&orrelation " 2 2 9 1" 2 B D " ( 3H $ i g . , 2

t a i l e d " 3 ( B" " 3 " B 9 3 N2 B 2B 2 B2 B $&1)earson&orrelation" 2 H "2 B D 1 " 3B 2 $ i g ., 2 t a i l e d " 2 2 B" 3 " " 1 D = N

2 B 2B 2 B2 B $&2)earson&orrelation" B B B " (3 H " 3 B 21 $ i g . , 2 t a i l e d 1 " B B B" B 9 3 " 1 D = " N



2 B 2B 2 B2 B -*$1)earson&orrelation " 3 2 1 " B = 3 " 2 B 2 " B H

$ i g . , 2 t a i l e d " 1 = H " D 2 " 3 D 3 " 1 ( N2 B 2B 2 B2 B -*$2)earson&orrelation " B 2 = " 1 39 " 1 1 " B =3 $ i g . , 2 t a i l e d " D 1 ( " 9 1 " ( B " D 1 N

2 B 2B 2 B2 BHDLEE&1)earson&orrelation " 1 B 2 " 3 1 3 " B D "3 ( = $ i g . , 2 t a i l e d " = = H " 1 D " ( B " 1 3 9 N2 B 2B 2 B

2 B LEE&2)earson&orrelation" B B ( " 2H ( " 1 ( 3 " 3H D $ i g . , 2 t a i l e d " D H H " 22 9 " 9 ( H " B D B N2 B 2B 2 B2 B &orrelation issigni5cant at te B.B1 level ,2tailed. &orrelation is signi5cant at teB.B9 level ,2tailed.

-aloarea medie iniţială a scalei -*$ sa corelat cu cea 5nală ,indice)earsonZB"=B1. !corelaţie înalt semni5cativă statistic sa înregistrat între valorile medii iniţialeşi 5nale alescalei uebec ,indice)earsonZB"D==.&orrelations- * $ 1 - * $ 2 LE E & 1 L E E & 2- * F $ T * ) e a r s o n &orrelation"2 9 H " 1 3



" B 9 3 " 1 1 $ i g . , 2 t a i l e d " 2 2" 9 = 9 " H 2 9 " = 23 N 2 B

2 B 2B 2 BME7IL)earson&orrelation" 1 1 ( "B 1 ( " 1 9 " 1 D = $ i g ., 2 t a i l e d " = 3 1" D 9 ( " ( = B " ( BD N 2 B2 B 2B 2 B

$EC)earson&orrelation" 2 3 2 "B 2 = " B 1 2" B 3 3 $ i g ., 2 t a i l e d " 3 2 9" D 1 ( " D = B " H HD N 2 B2 B 2B 2 BDBmani'estari)earson&orrelation" 2 1 (

" 1 B 3 " B 1H " B 9 2 $ ig . , 2 t a i l e d " 3 = 9" = = 9 " D ( B " H 2D N 2 B2 B 2B 2 B-E&IME)earson&orrelation" 2 1 3" B B D " 3 D " 2 9 D $ i g

. , 2 t a i l e d " 3 = H" D = D " B D D " 2 B N 2 B2 B 2B 2 B6LM*T)earson&orrelation" 1 9 "B = 3 " 2 9 H



" 2 = 2 $ i g ., 2 t a i l e d " ( = 1" D 1 " 2 2 " 2 =( N 2 B

2 B 2B 2 B)F!6E$IE)earson&orrelation " 3 2 1 " B 2 = " 1 B2 " B B ( $ i g ., 2 t a i l e d " 1 = H" D 1 ( " = = H " D HH N 2 B2 B 2B 2 B

IM&)earson&orrelation" B = 3 "1 3 9 " 3 1 3 " 2 H ( $ i g ., 2 t a i l e d " D 2" 9 1 " 1 D " 2 29 N 2 B2 B 2B 2 B$&1)earson&orrelation " 2 B 2 " 1 1 " B

D " 1 ( 3 $ i g ., 2 t a i l e d " 3 D 3" ( B " ( B " 9 (H N 2 B2 B 2B 2 BD1$&2)earson&orrelation " B H " B = 3 " 3 ( = " 3 H D $ i g .

, 2 t a i l e d " 1 (" D 1 " 1 3 9 " B DB N 2 B2 B 2B 2 B-*$1)earson&orrelation1 " = B1 " ( = (



" ( 2 H $ ig . , 2 t a i l e d " "B B 9 " B 3 D " B= B N 2

B 2 B2 B 2B -*$2)earson&orrelation" =B 1 1 " (B ( " 3 = $ i g . , 2 t a i l e d " BB 9 " " B " 1B 2 N 2B 2 B2 B 2

B LEE&1)earson&orrelation"( = ( " (B ( 1 " D= = $ i g ., 2 t a i l e d " B3 D " B " " BB B N 2B 2 B2 B 2B LEE&2)earson&orrelation"

( 2 H " 3 = " D = = 1$ i g . , 2 t a i l e d " B =B " 1 B 2 " B B B "N 2 B2 B 2B 2 B &orrelation is signi5cant at te B.B1 level ,2tailed. &orrelation issigni5cant at te B.B9 level ,2tailed.$tatusul algic global" apreciat cu a/utorul cestionarului

-*$sa îmbunătăţit cu 2Q.-aloarea medie iniţială" la momentul T1 a 'ost de 9"3B?SD = ))@" iar în 5nal scorulmediu a avut o valoare medie de(B ?SD = ')@.D2



&8nd am e'ectuat ecuaţia de regresie pentru valorile medii initiale şi5nale ale scalei" amconstatat următoarele aspecte-aloarea lui F,corelaţia a 'ost de B"=B1.F pătrat a 'ost peste B"3=1" deci mai putinde /umătate din ca%urile studiate respectămodelul unei ecuaţii deregresie" aspect con5rmat şi de anali%a *nova.&8nd am e'ectuat

ecuaţia de regresie în anali%a *N!-* suma pătratelor valorilor caresesupun ecuaţiei a 'ost /umatate ,("939'aţă de suma pătratelor valorilor re%iduale ,H"B19.Model$ummarKM o d e lF F $[uare *d/usted F$[uare$td. Error o'teEstimate1 " = B 1 "3 = 1 " 3 2 =

" = = a )redictors ,&onstant"-*$1 b 7ependent -ariable-*$2 *N!-*M o d e l$ u mo ' $[uaresd ' M ea n $[uare6 $ i g .1 F e g r e s s i on ( " 9 3 9 1 ( " 93 9 1 B " 1 H ( " B

B 9 F e s i d u a lH " B 1 9 1 H " ( (9 T o t a l 1 2 "9 9 B 1 D a )redictors ,&onstant"-*$1 b 7ependent -ariable -*$2D3Re#ressi$n Stan&ar&i'e& Resi&(a)2"BB1"9B1"BB"9BB"BB"9B1"BB1"9BHist$#ram*e+en&ent Varia)e VAS2

6 r e [ u e n c K=9(321B$td. 7ev W"DMean WB"BBN W2B"BB$tatusul 'uncţional global" apreciat cu a/utorul cestionaruluiMUEHEC.sa îmbunătăţit cu1BQ.-aloarea medie iniţială" la momentul T1 a 'ost de 93"19?SD = @



" iar în 5nalscorul mediu a avut o valoare medie de ("=9?SD = B@.&8nd am e'ectuat ecuaţia de regresie pentru valorile medii initiale şi5nale ale scaleiMUEHEC

" am constatat următoarele aspecte-aloarea lui F ,corelaţia a 'ost deB"D==.F pătrat a 'ost peste B"D33" deci peste DBQ din ca%urile studiaterespectă modelul uneiecuaţii de regresie" aspect con5rmat şi deanali%a *nova.&8nd am e'ectuat ecuaţia de regresie în anali%a *N!-*suma pătratelor valorilor care sesupun ecuaţiei a 'ost mult mai mare ,9=D"(D9'aţă de suma pătratelor valorilor re%iduale,(1"B99.Model $ummarKM o d e l F F$ [ u a r e * d / u s t e d

F $[uare$td. Error o'teEstimate1 " D = = "D 3 3 " D 2 D1 " 9 1 B a )redictors,&onstant" LEE&1 b 7ependent -ariableLEE&2 *N!-*M o d e l$ u mo ' $[uaresd ' M e an $[uare6 $ i g . 1 F

e g r e s s i o n 9 = D " (D 9 1 9 = D " ( D 9 2 ( D "= H = " B B B F e s i d ua l ( 1 " B 9 9 1 H 2 " 2H 1 T o t a l = 1 B " 99 B 1 D a )redictors ,&onstant" LEE&1 b 7ependent -ariable LEE&2D(Re#ressi$n Stan&ar&i'e& Resi&(a)2"9B2"BB1"9B1"BB"9BB"BB"9B1"BB1"9B

Hist$#ram*e+en&ent Varia)e .E/EC2 6 r e [ u e n c K=9(321B$td. 7ev W"DMean WB"BBN W2B"BB$EMNI6I&*TI* &I6FEO$EC 1 W *F*T" 2 W 6EMEIOME7IL 1 W LF*N" 2 W FLF*:



O6LM*T B W NL" 1 W 7*O)F!6E$IE $!:I&IT*NT*" &L FELT*TE $*L IN&*F&*FE B W NL" 1 W7*O

M*NI6E$T*FI &:INI&E )!$T 7: 1 W 7LFEFE" *:TE:E7E&*TF*7I&L:*FE" 2 W F*7I&L:!)*TIE FEPI7L*:*O$& W $&!EF 0n cadrul studiului pe care lam des'ăşurat am urmăritevoluţia clinico'uncţionalăa statusului coloanei vertebrale lombare şi atrenului in'erior pentru 5ecare dintre pacienţi" precum şi scorurile,individuale şi globale ale scalelor pentru durere ,-*$ visualanaloguescale şi scalei uebec pentru aprecierea 'uncţională globală" la douămomenteiniţial ,T1" după aplicarea programului ,T

2 .:otul de studiu a 'ost 'ormat din ca%uri cărora li sa introdusprogramul comple# deasistenţă medicală" în condiţii de spitali%are"după o perioadă medie de = %ile de la debutultabloului clinic. 13 dintrepacienţi au pre%entat şi alte a'ecţiuni" care au necesitatconsulturimedicale interdisciplinare şi terapie medicamentoasăcorespun%ătoare.olnavii ipertensiv i s au încadrat în valor imedii ale acesteia" cu valori crescuteat8t ale tensiunii arterialesistolice c8t şi ale tensiunii arteriale diastolice. )rinregimuligienodietetic şi terapia introdusă sa reuşit controlul acestorvalori" av8nd la e#ternare otensiune arterială în limite care permit

des'ăşurarea activităţilor u%uale %ilnice. Tot prinregim igienodietetic şi terapie strict supravegeată sa reuşit ecilibrareapacientuluidiabetic" în corelaţie cu programul +ineticaplicat.E l e m e n t e l e se m i o l og i c e , c l i n i c e ş i ' un c ţ i o na l e s e m n i 5 c a t i v e c a r e a u ' o s t comparate în cei doi timpi deevaluare au 'ostOdurerea ,con'orm scorulu i scale i -*$ corespun%ător5 ec ărui s ta diu evo lu t iv a l pacientului ,tabelul nr. 134Osindromul vertebral static şi dinamic ,tabelul nr. 134

Oscorul scale i uebec pentru 5 ecare pacient " ş i valor i lemedi i " a t8t pentru 5 ecare parametru al scalei c8t şi pentru scorul5nal .D9

7urerea cu caracter mi#t a 'ost pre%entă la 12 pacienţi din lotul destudiu pacienţicu intensitate uşoară şi medie" av8nd locali%are maimult pe membru in'erior în conte#tulsindromului radicular restant pe



care lau pre%entat pacienţii. :a cei cu radiculopatie de tip paretic aue#istat şi 'enomene pareste%ice în acelaşi teritoriu ca şi durerea. Toateacestemani'estări subiective au 'ost luate în considerare la alcătuireaprogramului +inetic" dar nuau repre%entat o piedică în derulareaacestuia" e#perienţa dureroasă a subiecţilor 5indrelativ vece

iar intensitatea 'enomenelor 5ind destul de mult amelioratăpostoperator pentru a motiva su5cient pacienţii în a per'ormaprogramul +inetic.&eilalţi parametrii clinici sunt concordanţi cuparametrul durere" care a 'ost cel ce aorientat derularea programuluide asistenţă medicală" şi în principal pe cel +inetic" la lotulde studiu.*meliorarea semni5cativă a avuto sindromul mio'ascial şi cel raidian,ambelesale componente" dovedind importanţa programului +ineticpentru re'acerea structural 'uncţională a regiunii lombarepostoperator.D=

*precierea 'uncţională globală a re%ultatelor sa 'ăcut cu a/utorul scalei

uebec.*precierile" sau 'ăcut pentru toţi pacienţii" pentru5ecare activitate calcul8nduse ovaloare medie" precum şi unscor 5nal mediu. $cala 'uncţională a 'ost completată de5ecarepacient în timpii iniţial T1şi 5nal T2..*nali%8nd re%ultatele obţinute am desprins următoarele-nt"r+r"t#r-;

Tuturor pacienţilor" în condiţiile internării în $pitalul &linic Electroputereşi în &linicade Fecuperare" $pitalul Nr. 1" )oliclinica Nr. 3"&raiova" pentru o perioadă medie de 1(%ile" li sau aplicatt ratamente ş i metode de recuperare adecvate ig ienodietetic şimedicamentos pentru controlul a'ecţiunilor de ba%ăşi a celor asociate" precum şi untratament adecvat 5%ical+ineticde recuperare.;-8rsta pac ienţ i lor a 'ost cupr insă între 39 9B ani " ceeace con5 rmă date le de l i teratură con'orm cărora patologiadiscogenă a coloanei vertebrală este ' recventă

la persoanele active" care des'ăşoară activităţi 5%ice variate" at8tpro'esionale c8t şirecreaţionale.; Toţ i pac ienţ i i au avut indicaţ ie certă de intervenţ iecirurgicală" după ce anterior urmaseră un program terapeuticconservator" în special cei cu 'enomene nevralgice4 niciunul dintrepacienţi nu a pre%entat 'enomene de parali%ie intervenţia 5ind



e'ectuată în timputil pentru prevenirea modi5cărilor nervoaseireversibile.;7ebutul su'er inţe i lombo radiculare a 'ost re lat ivbrutal " după e'or tur i 5 % ice ş iderularea de act iv i tăţ i 5 % ice

sol ic i tante în po% i ţ i i v ic ioase ,cu ante< e#ie ş i rotaţ i ialetrunciului" cei mai mulţi dintre pacienţi pre%ent8nd interesarearădăcinilor din structuranervului sciatic ,:9şi $14 cei care au avut 'enomene radiculare de tip :(deşi mai puţininumeric au ridicat probleme recuperatorii mai multe"muşciul cvadriceps 5ind interesat.;

*spectele importante care au vi%at recuperarea 7: operată au 'ostO precocitatea aplicării +inetoterapiei la lotul *" cu pacienţi cooperanţişicomplianţi ideii de e#erciţiu 5%ic terapeutic"Or i tm de derulare cot id iană" cu şedinţe % i ln ice" în numărde două" strictsupravegeate"Osolicitarea atenţiei pacientului" a controlului vi%ual" la orice gestvoluntar" pentru o c8t mai bună in'ormare corticală.D

;*u dominat procedur i le de + inetoterapie , repausulpostural ant ia lg ic " e#erc i ţ i i terapeut ice" inc lus iv programadaptat pentru ?şcoala spate lu i@ " tenica dere la #a re "masa/ul" electroterapia ,stimulatoare" antialgică şidecontracturantă toate acestea 5indintegrate unui program dereeducare global.;Fepausul postural absolut nu a 'ost indicat" pacienţii 5indincluşi în lot la 9 %ile postoperator.;

Noul model de a real i%a t rans'erur i le d in pat în şe%8nd ş iapoi în or tostat ism estedeosebi t de important în or icemoment al v ieţ i i pac ientulu i d iscopat " operat saunu4 pacientului i se e#plică importanţa ?în%ăvor8rii@ trunciului" ca peo piesă unică" ast'elînc8t" din decubit dorsal" cu genunci <ectaţi vareali%a o rostogolire laterală globală" apoicu împingere în braţe" varidica trunciul cu cobor8rea simultană a membrelor in'erioare"lamarginea patului. 0n şe%8nd poate ante<ecta trunciul" apoi se va



ridica uşor în ortostatism.)entru aşe%are şi decubit va derula inversaceste secvenţe.;6olosirea diagonalelor >abat este deosebit de importantădeoarece se lucrea%ă întreglanţul cinematic al membrului in'erior"

cu in<uenţarea segmentului lombar şi abdominal.*sociind tenicaoldrela# în po%iţiile 5nale ale diagonalelor corespun%ătoralese" cureali%area contracţiilor i%ometrice şi rela#ările posti%ometricese ?epui%ea%ă@ musculaturaa<ată în stare de contractură" datorităipere#citabilităţii buclei gamma.;) o s t u r a d e r e p a u s p r e c u m ş i c e a d e a p l i c a r e ae# e rc i ţ i i l o r e s t e a le a s ă c u m u l t discernăm8nt" dupăe#aminarea clinică a pacientului. )entru cei la care e#tensiacoloaneivertebrale nu determină accentuarea 'enomeneloralgice este recomandat programulMc>en%ie" con'orm teoriei

căruia în e#tensie sar produce o retragere spre anterioramaterialului v8scoelastic care are tendinţa să ernie%e" de la niveluldiscului intervertebral,S 'ragmentul de nucleu pulpos care aerniat în canalul raidian nu mai poate migraanter ior .0n ca% contrar sunt indicate e#erc i ţ i i le d in c i 'o%are"co n' orm pro gr am ul ui Xilliams. Nu trebuie omis" aşa cum ademonstrat şi Nacemson că în cursul primelor 3e#erciţii aleprogramului Xilliams se produce o creştere a presiunii care see#ercită lanivelul discului intervertebral" creştere care estesemni5cativă ,de 21BQ 'aţă de presiuneacare se e#ercită în repausuldin ortostatism.

;)rogram +inetic aplicat pentru o perioadă temporară nu poate asigurao re'acere corectăa 'uncţionalităţ ii segmentului lombosacratoperat" de aceea tuturor pacienţilor cu 7:operată trebuie să lise e#plice importanţa continuităţii la domiciliu a programului+inetic" precum şi modul în care trebuie să îşi utili%e%e coloanavertebrală în di'erite situaţii. *lt'elDH

spus" pacientul trebuie să cunoască şi să aplice ?şcoala spatelui@"+inetoterapeutul 5ind celîn măsură săl înveţe pe discopat modalitateacorectă de utili%are a &- în di'erite situaţii.

;Fegul ile 'undamentale care t rebuie respectate în cursulderulăr i i la domici l iu ae#erciţiilor din Gşcoala spatelui@ suntOmişcările des'ăşurate să 5e lente" conduse cu multă atenţie"Osă se derule%e uni 'orm" răs'r8ng8nduse ş i asupra al torsegmente mobile alecorpului ,şolduri" genunci"



Omişcările să 5e armonioase" 'ără bruscări"Osă reali%e%e simultan controlul respiraţiei ,pe un model respiratoreconomic.

;Metodele de pro5 la# ie ş i s 'atur i le recomandate pe totparc ursul pro gramulu i de recuperare au constat din e#plicareaimportanţei +inetoterapiei în 'uncţie de particularităţileindividuale,etiopatogenice clinice 'uncţionale. )rogramul de +inetoterapiepro5lacticăsecundară este absolut necesar la pacientul cu 7: operată" 5ind destinat ameliorării at8ta suple ţe i ve rteb ra le c8 t ş i atonic i tăţ i i ş i 'or ţe i musculare pentru ce le douăs is te me mecanice 'undamentale care asigură 'uncţia statică şidinamică a coloanei sistemulerector al raisului şi sistemulvertebroisciogambier.

;$a obţinut controlul compensator al bolilor asociate" respectivecilibrarea tensiuniiarteriale la bolnavii cu ipertensiunearterială" controlul glicemiei la pacienţii diabetici.*cestr e % u l t a t e s t e d e o s e b i t d e i m p o r t a n t d e o a r e c e " î nc u r s u l p r o g r a m u l u i + i n e t i c ma/oritatea e#erciţiilor e'ectuate auo semni5cativă componentă i%ometrică" care solicităsuplimentarcordul.;$corul scalelor 'olosite subiecţilor evidenţia%ăO

re%ultate bune şi 'oarte bune la pacienţii din lotul de studiu" mai alescei tineri"'ără sindroame restante şi 'ără patologieaso ci ată " co mp li an ţi " do ve di nd potenţialul recuperator prinprogramul corect şi precoce aplicat" al organismuluiîn totalitatea sastructural'uncţională4DD

CAPITOLUL 6 CONCLUZII ŞI PROPUNERI1.7iscopat ia lombară este recunoscută ca adevăratăproblemă de sănătate publică"determin8nd incapacităţi şiandicapuri variate" cu a'ectarea în general a sectorulactiv alpopulaţiei.2.ernia de disc lombară repre%intă 'a%a a III a

discopat ie i lombare" cu t re i stadi ic l in icoevolut ive pentrucare programul de as istenţă medicală comple#ă"deşistandardi%at" este totdeauna individuali%at în raport cuparticularităţile individuale.3.)acienţii cu acest gen dep a t o l o g i e r i d i c ă p r o b l e m e d e l i c a t e p e n t r us i s t e m u l asigurărilor de sănătate ale 5ecărei ţări" datorităaspectelor de reinserţie socio pro'esională şi pensie de boală pecare le generea%ă. 7in aceste considerente" pacienţii cu 7: trebuie



cuprinşi întrun program de asistenţă medicală comple#ă"terapeutică,simptomatică şi pro5lactică" pentru prevenirea decompensărilor algo'uncţionale ulterioare.(.E va lu area pa ci en tu lu i pe rm it e încadrarea et iopatogenică" c l in ico 'uncţ iona lăciu preci%area topogra5ei le%iunii şi a stadiului erniei" mai e#act a

con<ictului discoradicular.9.I nt er ve nţ ia c ir ur g ic al ă pe nt ruernia de disc este per 'ectată cont inuu"p en tr um e n ţ i n e r e a c 8 t m a i m u l t p o s i b i l a e l e m e n t e l o rs t r uc t ur a l a na to m ic e a le s e g m e n t u l u i l o m b a r "c u i m p a c t m i n i m a s u p r a ' u n c ţ i o n a l i t ă ţ i i & -ş i a decompensărilor ulterioare" dar cu asigurarea unui c8mpoperator opt im pentrure%olvarea discului erniat.=.Fecuperareapacienţilor operaţi pentru ernie de disc este un act medicalcomple#ş i l a b o r i o s " c e t r e b u i e i n i ţ i a t c 8 t m a ip r e c o c e p o s i b i l " d e c ă t r e o e c i p ă multidisciplinară"medicală şi paramedicală" în cadrul căreia trebuie să e#iste

ocomplianţă armonioasă" precum şi între 5ecare membru al ecipei şipacient..0n cadrul programului de recuperare" +inetoterapiaeste mi/locul terapeutic cel maie5cient" cu condiţia să 5e aplicată /udicios" în 'uncţie de particularităţile clinice ale pacientului" curespectarea strictă a pragului durerii şi al progresiunii ,de la simplulacomple#.1BB

H.!biectivele programului de reabilitare pornesc de la principiulunităţii structural'uncţionale a coloanei vertebrale în conte#tulgeneral al organismului4 se lucrea%ăşi grupele musculare alemembrelor in'erioare" e#erciţiile în lanţ cinematic ,at8tîncis c8t

şi descis av8nd re%ultatele optime.D.0n alcătuirea şi aplicareaprogramului /udicios de +inetoterapie la pacientul operat pentruernie de disc sunt luate în considerare următoarele aspecteOstarea generală a pacientului ,'ără a 5 omise a'ecţiunile generale alepacientului"Ostarea aparatulu i locomotor " a coloanei vertebrale ş i înspecial a segmentuluilombar"Oreevaluarea periodică cu readaptarea permanentă a mi/loacelor

+inetice 'olosite"Oconşt ient i%area ş i se l ' moni tor i%area de către pac ient asen%aţi i lo r a lg ice ş i 'enomenelor de acompaniament în tot timpulprogramului de recuperare.1B.)acientului trebuie să i se e#plice şi să ise dovedească" corespun%ător gradului săude pregătire" natura?su'erinţei@ sale şi importanţa şcolii spatelui" cu particularităţile pentrudi'erite activităţi. 7eosebit de utile sunt mapele cu po%iţiile permise



şicontraindicate în activităţile cotidiene.11.Metodele +inetice componente ale şcol i i spate lu i sunt uşor de e'ectuat " încondiţiile cunoaşterii anatomiei şi biomecanicii segmentelorvertebrale" contribuindevident la ameliorarea şi prevenireasimptomatologiei algice" îmbunătăţirea 'orţeimusculare şi amplitudinii

mobili%ării segmentului respectiv .12.*socierea metodelor şimi/loacelor 5%icale termoterapice" eletroterapice şiamasa/ului este bene5că şi deseori 'olosită" respect8nduse permanentindicaţiile şicontraindicaţiile acestor metodeterapeutice.13.Festituirea 'uncţionalităţii complete" depline cucertitudinea absenţei viitoare adecompensărilor sau a unei alteernieri la acelaşi nivel sau la un alt nivel lombar"cu aceeaşi sau altălocali%are nu poate 5 preci%ată la nici unul dintre pacienţicare per'ormea%ă un program +inetic. Kinetoterapia are un rol deosebit în recuperarea coplet! a acestor pacien"icudiscopatie lobar!# indi$erent $a%a &i stadiul su$erin"ei# $iind unani

cunoscut! &i acceptat! teoria con$or c!reia c! edica"ia sin'ur! nu are cu s!asi'ure un (spate) $unc"ional# pentru pre*enirea decopens!rilor# recidi*elor înconte+tul unei *ie"i acti*e#care solicit! $oarte ult coloana *ertebral!,1B1

-I-LIO.RA/IE1. *rseni &." &onstantinovici *." )ano%a ." GTraumatismelevertebromedulare şi alenervilor@" Editura Medicală" ucureşti"1D3.2. asma/ian U.-." ?Terapeutic E#ercise@" Ed. XilliamsXil+ins"altimore" 1DH(.3. raddom F.:." ?)Ksical Medicine andFeabilitation@" X..$aunders" 1DD=.(. &iobanu -." $troescu I." Lrseanu

I. ?$emiologie şi diagnostic în reumatologie@" EdituraMedicală"ucureşti" 1DD1.9. &ordun M." ?>inetologie Medicală@" Ed. *#a"ucureşti" 1DDD.=. 7arcK *nn Lmpred" ).7" ?NeurologicalFeabilitation@" 3rdEdition" MosbK" 1DD9.. ertling 7. ?Te $pine eneral$tructure and iomecanical &onsiderations@ inertling 7.?Management o' &ommon Musculos+eletal 7isorders@" Eds:ippincott)iladelpia" 1DDB.H. >ellK X." arris E." FuddK E." $ledge&.@Te#tboo+ o' FeumatologK@" Ed. $aunders"1DD3.D. >isner &."&olbK *." ?Terapeutic E#ercise@" 6oundations and Tecni[ues"

Ed. 6.*.7avis" 1DDB.1B. >iss I." ?Fecuperare neuromotoriepr in mi/ loa ce +in et ice @" Ed itu ra Med ica lă" ucureşti" 1DHD.11.>onin U.." ?)ractical >inesiologK 'or te )Ksical Terapist*ssistant@" $lac+" NU2BBB.12. M8r%a 7." ?Metode speciale de masa/@"Editura )lumb" acău" 1DDH. Nica $.*." G&ompendiu de medicină 5%icăşi recuperare@" Editura Lniversitară G&arol7avila@" ucureşti" 1DDH.13.)opescu F. " Mar inescu :. "@a%ele 5 % ice ş i anatomice ale+inetologiei. Testareamusculoarticulară@" Editura *gora 1DDD.1(.



Finderiu T." Fusu :." Foşulescu E. ?*natomia omului@" vol I" Editura$corilo" &raiova"2BB1.19. $benge T." ?>inetologie pro5lactică"terapeutică şi de recuperare@" Editura Medicală"ucureşti" 1DH2.1=.$benge T." ?a%ele teoret ice şi pract ice ale+i ne to te ra pi e@ Ed it ur a Me di ca lă "ucureşti" 1DDD.1. -lăduţu

F." )8rvulescu -.N." ?$emiologie şi noţiuni de patologiemedicală pentru+inetoterapeuţi@" Editura $itec" &raiova" 2BB1.1B2

ANEXE A"#$% "&' 1S0aa Nott-n16a* E;t"nd"d ADL6iecare element este cotat cu scor B W activitate absentă sau cu a/utorsau 1 W activitate posibilă 'ără a/utor" ciar cu di5cultate" iar prin însumarea acestora se obţine scorul 5nal.E L E $ E N T E D EA N A L I Z Ă I N I Ţ I A L F I N A L $ob--tat"

)oţi să te plimbi în /urul casei)oţi urca scări)oţi urca sau coborî dinmaşină)oţi merge pe teren accidentat)oţi traversa strada)oţi călători în mi/loacele de transport în comunH/0#t#r-")oţi să îţi prepari singur rana)oţi săţi prepari singur băuturilecalde)oţi să transporţi o ceaşcă de ceai cald)oţi să speli vasele)oţi săţi prepari o gustare caldăTr"b/r- 0asn-0")oţi 'olosi banii" la cumpărături)oţi spăla lucrurile intime)oţi săţi 'acimena/ul ,curăţenia)oţi săţi 'aci cumpărăturile)oţi săţi speli lucrurileA0t-!-t#,- r"0r"a,-ona"

)oţi citi reviste" %iare)oţi 'olosi tele'onul)oţi să scrii o scrisoare*i oviaţă socială)oţi săţi îngri/eşti grădina)oţi conduce maşinaS0or 5na1B3



A"#$% N&' 2

D-a1ona"" Kabat +"ntr/ *"*br"" -n7"r-oar"?+"ntr/ *"*br/-n7"r-or dr"+t@D-a1onaa ";-" 8 add/0,-" 8 rota,-" ";t"rn# ?D)";-"@>inetoterapeutul în ortostatism" la picioarele pacientului4O



po%iţia iniţială membrul in'erior st8ng la nivelul membrului in'eriordrept al pacientului" perpendicular pe diagonala de mişcare"reparti%8nduşi greutatea pemembrul in'erior drept" paralel cu direcţiade mişcare4O

po%iţia 5nală membrul in'erior st8ng paralel cu diagonala de mişcareperpendicular iar cel drept anterior st8ngului" perpendicular pediagonala de mişcare" ast'el înc8tgreutatea corpului estetrans'erată pe membrul in'erior st8ng ,printro mişcare de păşireşip ivotare real i%ată s imultan cu mişcarea în d iagonală amembrului in'er ior al pacientului.)ri%ele cu m8na dreaptăcuprinde 'aţa dorsală a piciorului pacientului" policele sespri /ină pemarginea laterală" iar degetele III- e#ercită presiuni pemarginea medială a piciorului" pentru a stimula e#teroceptorii şiproprioceptorii.)acientul în decubit dorsal" rela#at4O

po%iţia iniţială coapsa în e#tensie" abducţia" rotaţie internăgenunci în e#tensie" picior în e#tensie şi pronaţie" iar degetele în<e#ie4Odin această po%iţie iniţială se e'ectuea%ă o mişcare în diagonală ,cusau 'ără comanda?acum trage piciorul la şoldul st8ng@4 se reali%ea%ădupă c8teva întinderi musculare,stretcre<e# pasiv 5ind iniţiată derotaţie" care se ampli5că pe parcurs4Omişcarea constă din următoarele aspecte pentru 5ecare segment almembrului superior ,po%iţia 5nală degetele e#tensie" picior

<e#ie" supinaţie" genunci e#tensie"coapsa <e#ie" adducţie"rotaţie e#ternă4$cema de mişcare se poate reali%a cu sau 'ără <e#iagenunciului4 po%iţia iniţialăva 5 cu genunci <ectat la marginea mesei+inetice.D-a1onaa ";t"ns-" 8 abd/0,-" 8 rota,-" -nt"rn# ?D)";t"ns-"@>inetoterapeutul în ortostatism" lateral de genunciul drept alpacientului41B(

O

po%iţia iniţială membrul in'erior st8ng paralel cu diagonala demişcare perpendicular iar cel drept anterior st8ngului" perpendicular pediagonala de mişcare4O po%iţia 5nală membrul in'erior st8ng la nivelul membrului in'eriordrept al pacientului" perpendicular pe diagonala de mişcare"reparti%8nduşi greutatea pemembrul in'erior drept" paralel cu direcţiade mişcare" printro mişcare de <ectare lanivelul genunciului şi păşire



înapoi.)ri%ele cu m8na dreaptă pe 'aţa plantară" opun8nduse <e#ieidegetelor4 degeteleII - e#ercită presiuni pe margineamedială a piciorului4 m8na st8ngă este aplicatădeasupragenunciului" opun8nduse <e#iei acestuia.)acientul în decubit dorsal"rela#at4

O po%iţia iniţială coapsa în <e#ie" adducţie" rotaţie e#ternă4 genunci îne#tensie4 piciorul în <e#ie" supinaţie4 degetele în e#tensie4Odin această po%iţie" se e#ecută mişcarea în diagonală" după c8teva întinderi musculare,stretcre<e# pasiv de sus în /os" lacomanda ?acum răsuceşte călc8iul în a'ară şi împinge degetele în /os@4O po%iţia 5nală corespunde po%iţiei iniţiale a 71

< e# ie de ge te în < e# ie " pi ci or în e#tensie şi pronaţie" genunci în e#tensie" coapsa în e#tensie" abducţie şi rotaţie.$cema se poatee#ecuta cu genunci e#tins sau <ectat.D-a1onaa ";-" 8 abd/0,-a 8 rota,-" -nt"rn# ?D&";-"@>inetoterapeutul în ortostatism" lateral de coapsa dreaptă apacientului4O po%iţia iniţială cu greutatea corpului reparti%ată pe membrul in'eriordrept" paralel cudi ag onal a de mi şc are" ia r st 8n gu l

perpendicular pe aceasta4 în cursul mişcări i îşitrans'erăgreutatea corpului pe membrul in'erior st8ng4O po%iţia 5nală membrul in'erior st8ng" prin pivotare se aşea%ă paralelcu direcţia demişcare" iar membrul in'erior drept perpendicular peaceasta.)ri%e le cu m8na drea ptă " + inet oter ape utulcu pr in de 'a ţa do rs a lă a pi ci or ul ui pacientului" ast'el înc8tpolicele este plasat pe marginea medială" iar degetele II -e#ercităpresiuni asupra degetelor şi marginii laterale a piciorului4 m8na st8ngăse aplicădeasupra genunciului" pentru al menţine e#tins.)acientul îndecubit dorsal" rela#at4

O po%iţia iniţială coapsa în e#tensie" adducţie" rotaţie e#ternă"genunci în e#tensie" picior în e#tensie şi supinaţie" degetele în <e#ie,membrul in'erior opus trebuie abdus41B9

O



mişcarea în diagonală se reali%ea%ă după c8teva întinderimusculare ,stretcre< e# pasiv" la comanda ?acum răsuceştecălc8iul în a'ară şi trage membrul in'erior în sus@4O po%iţia 5nală degetele în e#tensie" piciorul în <e#ie şi pronaţie"

genunci în e#tensie"coapsa în <e#ie" abducţie" rotaţie internă.$cemade mişcare se poate reali%a cu sau 'ără <e#ia genunciului.D-a1onaa ";t"ns-" 8 add/0,-" 8 rota,-" -nt"rn# ?D&";t"ns-"@>inetoterapeutul în ortostatism" lateral în dreptul coapsei st8ngi apacientului4O po%iţia iniţială cu greutatea corpului reparti%ată pe membrul in'eriorst8ng" paralel cudiagonala de mişcare" iar dreptul perpendicularpe aceasta4 în cursul mişcăr ii îşi trans'eră greutatea corpului pe

membrul in'erior drept4O po%iţia 5nală membrul in'erior drept" prin pivotare se aşea%ă paralelcu direcţia demişcare" iar membrul in'erior st8ng perpendicular peaceasta.)ri%ele cu m8na dreaptă cuprinde 'aţa plantară" policele subdegetele pacientului"iar cu eminenţa tenară e#ercită presiuni asupramarginii laterale a piciorului.)acientul în decubit dorsal" rela#at4O po%iţia iniţială coapsa în <e#ie" abducţie" rotaţie internă" genunci îne#tensie" piciorul în <e#ie şi pronaţie" degetele e#tinse4O

mişcarea în diagonală se reali%ea%ă după c8teva întinderimusculare ,stretcre< e# pasiv" cu comanda ?acum răsuceştecălc8iul şi împinge piciorul în /os@" 5ind iniţiatăde componenta derotaţie4O po%iţia 5nală degetele în <e#ie" picior în e#tensie şi supinaţie"genunci în e#tensie"coapsa în e#tensie" adducţie" rotaţiee#ternă.$cema se poate reali%a cu sau 'ără <e#ia genunciului.1B=

*ne#a Nr. 3Fepre%entarea gra5ca a re%ultatelorF-1/ra nr. )F-1/ra nr. &F-1/ra nr. (

1B'&>)' N r . p a c i e n t iR"+art-t-a +" s";"barbat - 7"*"-:ot * :ot 'B)')B N r . p a c i e n t i



R"+art-t-a +" *"d-/ d" +ro!"n-"ntaUrbanR/ra:ot * :ot '&> N r . p a c i e n t i

R"+art-t-a +" 1r/+" d" !arsta(BJ>'an->)J>Ban->JB'an-:ot * :ot



F-1/ra nr. >F-1/ra nr. BF-1/ra nr. 1BH'&>)' N r . p a c i e n t i



S-ndroa*" r"stant"srd.ra6-d-ansdr.rad-0/ar sdr.*-o7as0-a:ot * :ot ')&(>E!o/t-a s0or s0aa VAS J LOT A

T1 T2 T3&).&)&.'B)')B&'&BE!o/t-a s0or s0aa 7/n0t-onaa. Lot A T1 T3



Simila !" #$l O%&a!a

Diploma - Gernia de disc



Diploma - Gernia de discGernia de disc

Gernia de disc6*)RR ,6 6

https://www.scribd.com/doc/145263268/Diploma-Hernia-de-disc

https://www.scribd.com/doc/170817851/Hdl-Operata



https://www.scribd.com/doc/135122988/Hernia-de-disc

https://www.scribd.com/doc/70694493/LUCRARE-FINALA-ELENA

licenta kms

Documents