CuprinsCap. I. Locul si importanta plantelor oleaginoase in agricultura TERMINAT

1.1. Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa. TERMINAT

1.2. Producerea plantelor oleaginoase in Romania. TERMINAT

1.3. Tehnologia de prelucrare a plantelor oleaginoase TERMINAT

Cap. II. Analiza filierei florii-soarelui. TERMINAT

2.1. Caracteristicile filierei. TERMINAT

2.2. Filiera florii soarelui in Romania. TERMINAT

2.3. Comercializarea produselor obtinute din floarea-soarelui. TERMINAT

Cap. III. Studiul de caz pe S.C. PRUTUL S.A. TERMINAT

3.1. Prezentarea firmei TERMINAT

3.1.1. Prezentarea generala. TERMINAT

3.1.2. Management si resurse umane. TERMINAT

3.2. Descrierea produselor. TERMINAT

3.3. Pret, politica de distributie si promovare. TERMINAT

3.4. Activitati logistice (transport, depozitare, ambalare). TERMINAT

3.5. Vanzari pe piata interna. TERMINAT

3.6. Analiza economic-financiara a activitatii.

3.6.1. Analiza cifrei de afacere in perioada 2007 – 2010.

3.6.2. Analiza costurilor in perioada 2007 – 2010.

3.6.3. Analiza rentabilitatii. TERMINAT

3.7. Propuneri de cresteri a eficientei activitatii de TERMINAT

productie si comercializare. TERMINAT

Concluzii.

Bibleografie.

1

1.1. Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa Plantele oleaginoase prezinta importanta si din punct de vedere agrotehnic. Cele care se

recolteaza devreme (inul pentru ulei, cruciferele timpurii),sunt foarte bune premergatoare

pentru cerealele de toamna. Plantele oleaginoase prastioare, bine intretinute, contribuie la

combaterea buruienilor in cadrul rotatiilor.

Suprafete mai mari, pe plan mondial, se cultiva cu soia, floarea-soarelui, arahide,

bumbac si rapita, ele fiind principalele plante producatoare de ulei comestibil (alimentar),

iar inul ulei si ricinul pentru ulei industrial.

In ultimile trei decenii, productia mondiala de ulei vegetal (comestibil industrial) a

crescut mult, ajungand de la circa 18 milioane tone in 1960 la circa 58 milioane tone in

1990, ritmul cresterii mentinandu-se ridicatsi in continuare. Cele mai mari ritmuri de

crestere s-au realizat la productia de ulei de floarea-soarelui si rapita.

Ritmul ridicat de crestere a productiei mondiale de uleiuri vegetale se datoreste in

principal cresterii productiei de uleiuri comestibile, cele industrial mentinindu-se la acelasi

nivel lin ultimii ani.

In productia mondiala de ulei vegetal, pe primul loc se situeaza soia (circa 15 milioane

tone anual), apoi floarea soarelui (peste 7 milioane tone anual), rapita (peste 6 miloane

tone), arahidele (peste 5 miloane tone), bumbacul (circa 4 miloane tone). Alteuleiuri

alimentare suntcele de maslin (peste 2 milioane tone), susan (circa un million tone),

sofranel (0,5 milioane tone).

Cresterea substantial a productiei de uleiuri vegetale comestibile se datoreste extinderii

soiei in SUA, folosita si ca furaj proteic, a florii-soarelui in Europa si SUA , datorita

calitatii culinare superioare a uleiului si a rapitei in conditii mai vitrege (Canada, India).

Pe plan mondial exista o tendita de crestere a ponderii uleiurilor vegetale in bilantul

lipidic din alimentatia oamenilor. Sunt doar cateva grupuri umane (eschimosii din Arctica,

pastorii din Savana Africana, etc.), care nu cultiva plante si consuma aproape numai

grasimi animale.

Se considera ca ritmul annual de crestere a productiei mondiale de uleiuri vegetale

comestibile nu este sufficient pentru a satisface cresterea cererii pe plan mondial, pentru

unele tari putandu-se vosrbi chiar de o penurie.

2

Suprafata cultivate cu plante oleaginoase pe glob se prezinta in tabelul 1.1

Planta Suprafata cultivate (mii ha) Observatii

1979-1981 1996

Soia 50.543 63.433 Ulei comestibil

Bumbac 34.371 33.545 Ulei comestibil

Floarea-soarelui 12.355 21.368 Ulei comestibil

Arahide 18.678 22.406 Ulei comestibil

Rapita 11.632 21.868 Ulei comestibil

In pentru ulei 5.501 3.042 Ulei comestibil

Floarea-soarelui detine locul al doilea in productia mondiala de ulei, dupa soia si

ainaintea arahidelor, bumbacului, rapitei, etc. Din totalul exportului mondial de seminte de

floarea-soarelui cea mai mare pondere revine Statelor Unite, iar ca mare importatoare este

Germania. Din totalul exportului de ulei de floarea-soarelui o mare pondere detin

Argentina si S.U.A.

Rapita este planta oleaginoasa a Europei Central-vestice (Germania, Polonia, Franta,

Suedia), Canadei, Indiei, Chinei, Japoniei, Rusiei, etc. Aceste tari isi asigura in mare parte

necesarul de ulei alimentar din semintele de rapita.

Inul este cunoscut de foarte mult timp, intai ca forma salbatica, apoi cultivate, atat

pentru tulpinele din care se obtin fibre, cat si pentru semintele sale bogate in ulei. In Egipt,

inul s-a cultivat cu 4000 ani i.e.n., iar in Orientul Mijlociu din epoca prebabiloniana.

O solutie importanta in rentabilizarea culturii inului este reconsiderarea productiei asa-

zise “secundare” , obtinerea de tulpini pentru fibra in cazul culturii inului pentru ulei si

valorificarea semintelor in cazul culturii inului pentru fibra. Aceasta tendinta este

promovata pentru cresterea eficientei culturii inului. In acest sens, s-au realizat

perfectionari in tehnologia lui de cultura, inclusive a recoltatului in numeroase tari, ca

S.U.A., Canada, Franta, Belgia, etc.

3

1.2. Producerea plantelor oleaginoase in Romania

Floarea-soarelui se afla pe locul al treilea intre plantele oliefere ierboase. Fructele de

floarea-soarelui contin, in procent de aproximativ 50%, ulei cu calitati alimentare de

exceptie si grad ridicat de conservabilitate.

Floarea-soarelui intruneste conditii favorabile pe solurile cu valori ale pH intre 6,8 si

8,0 profunde, cu textura mijlocie, care inmagazineaza si pastreaza bine apa, fara exces de

umiditate. Se evita terenurile nisipoase, cele erodate, precum si solurile acide neamendate.

Zonarea culturii.

Zona I. Cuprinde zonele din Campia Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei.

Acestea asigura cele mai bune conditii de crestere si dezvoltare pentru cultura florii-

soarelui, intrucat solurile dominante sunt de tip cernoziomic, profunde, cu textura lutoasa,

continut ridicat in elemente nutritive si capacitate sporita de retinerea a ape, iar din punct

de vedere climatic, temperature, lumina si uneori precipitatile corespund cerintelor

obtinerii unor productii ridicate.

Zona II. Campia de Vest (judetele Timis, Arad). Suprafetele cultivate in aceasta zona

asigura conditii bune de dezvoltare a culturii florii-soarelui, datorita solurilor

cernoziomice, profunde precum si cantitatilor mai mari de precipitatii.

Zona III. Zonele neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei neirigat. Unitatile

teritoriale ale acestei zone se afla in partea de nord a campiei irrigate si sunt appreciate ca

mijlociu favorabile pentru cultura flori-soarelui. Conditile de cultura ale florii-soarelui sunt

mai putin favorabile datorita, in principal, deficitului de apa si prezentei solurilor brun-

roscate din aceasta zona a Campiei Romane.

Zona IV. Campia de Vest (judetele Bihor, Satu-Mare). Suprafetele din aceste judete

sunt favorabile culturii de floarea-soarelui, solurile fiind de tip cernoziomic, cu un regim

favorabil de preciptatii (500-650 mm)

Zona V. Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia Transilvaniei. Din punct de vedere

al conditilor nturale, aceste teritorii se afla la limita inferioara de favorabilitate pentru

cultura florii-soarelui. Cauza principal este fertilitatea scazuta a solurilor datorita

procesului de eroziune, care variaza de la moderat la excesiv pe toate tipurile de sol.

4

Rapita se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre

plantele oleaginoase. Uleiul de rapita are largi utilizari industrial si alimentare; turtele de

rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in protein (38-42%),

glucide si saruri minerale.

Rapita de toamna gaseste conditii favorabile pe solurile profunde, cu textura mijlocie si

reactie neutra. Ca masuri restrictive , la amplasarea culturii se are in vedere evitarea

monoculturii si amplasarea in rotatie cu floarea-soarelui si soia, pentru prevenirea

extinderii atacului unor daunatori specifici.

Zonarea culturii.

Zona I de cultura a rapitei de toamna cuprinde partea de vest si est a tarii, Podisul

Transilvaniei si zonele colinare adapostite, in care se asigura conditiile de rasarire si de

iernare a culturii, fara pierderi. De asemenea, prezenta rapitei in rotatia culturilor

contribuie la cresterea suprafetei premergatoare timpurii, pentru grau si la combatarea

eroziunii solului.

Zona a II-a cuprinde partea de sud a tarii, cu precipitatii mai reduse, in care rapita se

recomanda sa se cultive in conditii de irigare, in vederea asigurari unei rasariri uniforme si

la timp, ca si a pregatirii plantelor pentru iernare.

Soia este una dinplantele agricole de cea mai mare importanta pentru alimentatia

umana, alimentatia animalelor si industriei. Soia fiind o leguminoasa contribuie substantial

la cresterea gradului de fertilitate al solului.

Soia este mai putin pretentioasa fata de culturile cu care intra in rotatie, dovedind

elasticitate in ceea ce priveste planta premergatoare, durata rotatiei si utilizarea ca

premergatoare pentru diferite culture.

Prin cantitatile importante de azot pe care le lasa in sol, precum si prin ameliorarea

insusirilor solului este o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor neleguminoase,

in special pentru cerealele de toamna.

Cultura soiei poate fi amplasata in rotatii scurte de doi ani si tipul soia-grau, pe

terenurile neirigate sau soia-porumb, in conditii de irigare sau zonele umede, precum si

rotatiide trei ani (soia-grau-porumb).

Zonarea culturii soiei are la baza cerintele pecifice ale acestei plante cu privire la

temperature, fotoperioada, resurse hidrice si caracteristicile soiului. In cadrul fiecarei zone,

pentru soia se vor rezerva terenurile fertile, cu clasa de bonitare mai mare de 50 de puncte.

5

Zona I. Campia din sudul tarii si Dobrogea, in care suma temperaturilor active (t >

10oC) este mai mare de 1600oC. In acasta zona soia gaseste conditiile favorabile pe

terenurile irrigate sip e cele cu aport freatic.

Zona II. Campia din vestul tarii cu 1400-1600oC, care, spre deosebire de zona a III-a,

are celeasi resurse termice, se caracterizeaza prin numar redus de zile cu temperature mai

mari de 30 oC si cantitati mai mari de precipitatii in perioada de vegetatie.

Zona III. Partea de nord a Campiei Romane cu 1400-1600oC, in care cultura se va

amplasa, cu prioritate, pe terenurile irrigate si cele cu aport freatic.

Zona IV. Partea de est a Moldovei si Campia din nord-vestul tarii , cu 1200-1400oC.

Zona V. Partea de vest si sud-vest a Transilvaniei (luncileMuresului, Tarnavelor si

Somesului) si partea de nord-st a Moldovei, cu 1100-1250oC.

In ultima perioada, culturile de floarea-soarelui si rapita au inceput sa fie tentante pentru

fermieri datorita cererii tot mai mari pentru alimente si materii prime pentru

biocombustibili si datorita pretului care se mentine ridica. Floarea-soarelui ocupa un loc

important in structura suprafetei cultivate 900.000 ha, dar aceasta nu asigura rotatia

rationala a culturilor. Fata de anul 2000, in 2007 suprafata cultivta cu rapita a crescut de 50

de ori si cu 18% suprfata cultivate cu soia. La culturile oleaginoase, randamentele medii

sunt mult sub potentialul natural al solurilor (627 kg/ha la floarea-soarelui, 994 kg/ha la

rapita).

In anul 2007 s-a inregistrat cea mai mare productie de rapita pentru ulei 348,2 mii tone;

la floarea-soarelui productia a fost de 521,5 mii tone; la soia productia a fost 123,3 mii

tone. Remarcam interesul deosebit al producatorilor agricoli pentru rapita, programata 305

mii ha in 2007 pentru ca aceasta cultura are asigurata valorificarea atat pe piata interna

(prin aparitia fabricilor biodisel), cat sip e piata externa (prin preturi foarte bune). Cultura

este incurajata si prin alocatia bugetara, dar si de plata suplimentara de 45 euro/ha, in

conditiile valorificarii pentru biodiesel.

Evolutia suprafetelor cultivate cu floarea-soarelui, soia si rapita

in perioada 2000-2007

6

- mii ha -

Sursa: INSSE, 2006; 2007 – Date operative transmise de catre DADDR judetene.

Productia de oleaginoase, in perioada 2000-2007- mii tone -

Sursa: INSSE, 2006; 2007 – Date operative transmise de catre DADDR judetene.

Urmare  creşterii suprafeţei cultivate cu 40,7%, cât şi a sporirii randamentelor la hectar,

în 2010, a crescut producţia de plante oleaginoase in România,cu 29,8%,totalizand 2,29

milioane tone, faţă de 1,764 milioane tone în 2009, potrivit datelor furnizate  de Institutul

Naţional de Statistică (INS).

7

Anul trecut au fost cultivate 1,405 milioane hectare, cu 151.000  hectare mai mult decât

în 2009 (1,254 milioane ha).

Creşteri ale producţiei au fost înregistrate, în 2010, la soia (+73,8%), până la 146.000

tone, la rapiţă (+62,1%)  924.000 de tone şi la floarea soarelui (+15,2%) unde s-a obţinut o

producţie de 1,265 milioane tone

In tara noastra exista rezerve de teren agricol care permit cultivarea cu plante

oleaginoase, printre care rapita si soia, a circa doua milioane diie hectare, a declarat presei

Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii. De asemenea, acesta a mentionat ca in Romania

reluarea cultivarii mult discutatei plante soia modificata genetic "este necesara atat din

punct de vedere agronomic, precum si din perspectiva asigurarii, din productia interna, a

necesarului de proteina vegetala destinata sectorului zootehnic. Insa, decizia cultivarii

plantelor modificate genetic va fi luata doar pe baze stiintifice, iar pozitia Romaniai va fi

elaborata in colaborare cu celelalte autoritati implicate: Ministerul Mediului si Padurilor,

Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Autoritatea

Nationala pentru Protectia Consumatorilor, sub coordonarea Departamentului pentru

afaceri europene din cadrul Guvernului.

Reamintim ca firma Monsanto Europe SA detine in tara noastra o investitie de peste

100 de milioane de euro (Statia de procesare a semintelor de la Sinesti) si doreste sa

continue afacerile in Romania prin programe de ameliorare a unor hibrizi conventionali de

porumb si rapita. Mai exact, Monsanto Europe ar dori incheierea unui parteneriat cu un

institut de cercetare din tara noastra "pentru licentierea constructiei genetice care confera

toleranta la erbicid pentru a fi introdusa in soiuri autohtone de soia adaptate la conditiile

pedoclimatice din Romania".

1.3. Tehnologia de prelucrare a plantelor oleaginoase.

Uleiul brut de plante oleaginoase se obtine prin presarea macinaturii semintelor

descojite si prin extractia cu solvent a brokenului rezultat de la presarea macinaturii.

Receptia si pregatirea materiei prime pentru depozitare

Materia prima este transmisa fabricilor de ulei de catre I.V.C. , din bazele de receptive

ale acesteia , cu vagoane C.F.R. sau mijloace auto.

Conditii tehnice de calitate

8

Proprietati organoleptice – aspectul, culoarea, mirosul si gustul trebuie sa fie

characteristic semintelor oleaginoase sanatoase, ajunse la maturitate, fara miros sau gust

strain(de mucegai, incins, substante chimice, rancede, etc.)

Proprietati fizice – umiditate max. 11%

- Corpuri straine max. 4 %

- Seminte cu defecte max. 10%

- Seminte soia max. 0,5%

- Infestare cu daunatori specifici semintelor depozitate nu se admit

Prelevarea probelor de seminte si analiza lor

Calitatea materiei prime este verificata de laborator prin prelevarea de probe

representative, de efectuarea de analize de laborator.

Laboratorul inscribe rezultatele determinarilor in registrul special pentru materie prima,

transmitand totodata buletine de analiza serviciului de urmarire a prductiei,precum si

serviciului financiar-contabil pentru decontarea furnizorului.

Cantarirea semintelor sosite in fabrica se efectueaza la cantarele bascule, verificate

si autorizate de organelle competente de stat. Rezultatele cantaririi se inregistreaza, ele

servind ca elemente primare la intocmirea bilantului de fabricatie , precum si pentru

decontarea catre furnizor.

Descarcarea materiei prime

Semintele se descarca manual din vagoane intr-un transportor cu racleti inclinat, de unde

prin intermediul unui elevator cu ,cupe sunt transportate in magazine.

Curatirea semintelor

Impuritatile pe care le contin semintele se pot clasifica astfel:

- impuritati oleaginoase

- impuritati organice si minerale, inclusive celeferoase

- impuritati datorate prezentei in seminte a unor sisteme biologice vii (insect, daunatori,

microflora).

Curatirea semintelor reprezinta o componenta necesara, foarte importanta a procesului

de pregatire a semintelor atat pentru prelucrare, cat si pentru depozitarea lor, si consta in

indepartatrea sau reducerea continutului de corpuri straine din masa semintelor

Pentru a se putea realiza o cat mai buna separare a impuritatilor, care prezinta o mare

diversitate a caracteristicilor, se practica curatarea cu trepte.

9

Indepartarea corpurilor straine voluminoase, net differentiate de seminte, se efectueaza

la curatirea I-a (precuratirea) iar separarea mai completa a corpurilor straine mai mici, greu

de indepartat, constituind obiectul curatarii a II-a (postcuratire).

Precuratirea este un factor important pentru buna conditionare a semintelor in vederea

depozitarii. Impuritatile care se gasesc in seminte mai ales cele organice, constituie un

mediu favorabil pentru dezvoltarea microfloreisi a parazitilor care favorizeaza

autoincalzirea si alterarea semintelor. Precuratirea se face pe baza diferentei de marime

dintre impuritati si seminte, a diferentei de masa specifica precum si pe baza proprietatilor

magnetice a impuritatilor feroase.

Precuratarea se realizeaza cu doua tarare din Toplet.

- Tarar aspirator - productivitatea 50t/24 h

- Tarar 1216 - suprafata cernare 4,8 mp

Semintele intra in tarar prin gura de alimentare si cad pe o sita preliminara cu ochiuri de

16-20 mm, unde are loc separarea impuritatilor mari (pietre, bulgari, paioase). Semintele

prin cernare trec pe cea de a 2-a sita cu ochiurile de 10-12 mm, unde se face o noua

separare a impuritatilor mai mari decat semintele. De aici tot princernare semintele cad pe

cea de a 3-a sita cu ochiuri de 2 mm, care retine semintele eliminand impuritatile mai mici

decat acestea (nisip, pamant, etc.) Praful este aspirat cu ajutorul unor ventilatoare,

separandu-se in cicloane.

Depozitarea semintelor.

Semintele dupa ce au fost supuse operatiei de curatire sunt trimise in functie de

necesitati, fie la prelucrare , fie la depozitare. Depozitarea semintelor se face intr-o

magazie cu 3 compartimente, inaltimea stratului de samanta depozitata va fi de 1,5 – 2,5 m

in functie de umiditate.

Conditionarea si controlul materiei prime oleaginoase la depozitare

Inainte de a fi trimise la depozitare,semintele sunt supuse conditionarii, respective

precuratirii, operatie care a fost prezentata si discutata inainte.

Pentru mentinerea calitatii materiei prime, in timpul depozitarii este necesar ca din

momentul intrarii in fabrica sa se efectueze un control systematic al temperaturii, umiditati,

10

aspectului mirosului si gradului de infestare al semintelor si sa se tina o evident exacta a

loturilor depozitate.

Temperatura semintelor din interiorul masei de seminte depozitate nu trebuie sa

depaseasca cu mai mult de 100C temperature mediului ambient. La semnalarea cresterii

anormale a temperaturii, se va proceda fie la aerarea semintelor prin lopatare, fie la

trimiterea lor in fabricatie.

Operatiile pregatitoare pentru prelucrarea semintelor.

Pregatirea materiei prime,pentru prelucrare prin presare-extractie, consta in realizarea

urmatoarelor operatii tehnologice:

- curatirea ;

- descojirea ;

- macinarea ;

- tratamentul hidrotehnic (prajirea).

Curatirea semintelor.

Inainte de trimiterea in fabricatie, pentru reducerea continutului de corpuri straine,

semintele sunt supuse unei noi curatiri, folosind in acest scop utilaje de acelasi tip, care

asigura o indepartare a impuritatilor in proportie de 50 – 75 % fata de continutul initial.

Utilajul folosit la curatire este un Tarar DUPLEX cu o productivitate de 10 t/24h, si o cu

o suprafata de cernare de 4,8 m2. Dispunerea sitelor este aceeasi ca la precuratire,

deasemeni si principiul de functionare este la fel cu cel descries la capitolul de precuratire.

Controlul analitic al procesului de curatire se executa de catre laborator. Probele de

seminte trecute in fabricatie se iau din burlanul de alimentare al tararelor, iar probele de

seminte curatate, din jgheabul colector al acestora. Probele se preleveaza la 2 ore,

efectuindu-se proba medie pe schimb, la care se determina corpurile straine inainte si dupa

curatire.

De la tararele de curatare samanta este trecuta la cantarire printr-un cantarautomat, de

unde cu ajutorul a doua elevatoare si un redler, este transportata in doua buncare tampon,

cu o capacitate de 15 t fiecare.

Descojirea.

11

Din buncarele de depozitare samanta este transportata la descojire prinintermediul a

doua snecuri, redler si un elevator cu banda. Elevatorul este prevazut cu electromagnet in

vederea retinerii impuritatilor feroase.

Aparatura de baza pentru descojire

Operatiunea de descojire se realizeaza in doua faze si anume:

- spargerea semintelor cu desprinderea coji de miez;

- separarea cojii de miez. La descojirea semintelor , pentru realizarea celor doua faze,se foloseste descojitorul de

tip Vulcan.

Samanta patrunde in toba de spargere, repartizarea uniforma a acesteia facandu-se cu

ajutorul dozatorului. In toba cu ajutorul paletilor, samanta este proiectata pe peretii

acesteia, unde are loc spargerea. Amestecul de miez, coji, tocatura, samanta intreaga,

rezultat din toba trece la separare pe sitele descojitorului.

Sitele efectueaza cernerea si separarea componentelor pe baza diferentei de dimensiuni.

Samanta ramasa nedescojita, este dirijata prin snecul de retur in circuitul de samanta.

Macinarea

Materialul obtinut la descojire este trecut la macinare prin intermediul unui snec.

Scopul urmarit prin operatia tehnologica de macinare consta in realizarea unei cat mai

complete distrugeri a structurii celulare a miezului si eliberarea continutului

intramoleculare, in care se afla repartizat uleiul, pentru atingerea unui grad cat mai ridicat

de extractie a acestuia atat la presare cat si la extractive cu solvent.

Procesul de macinare este influentat atat de structura si proprietatile fizice ale

semintelor, cat si de imiditatea continutului in ulei si continutul residual de coaja ramas in

aceasta dupa descojire.

Umiditatea si continutul in ulei influenteaza macinarea in sensul ca o umiditatea ridicata

si un continut de ulei mare conduc la aderarea macinaturii de utilaje producand infundari,

reducand randamentul acestora. Cresterea continutului residual de coaja in miez,

influenteaza de asemeni negative asupra calitatii macinaturii, deoarece coaja fiind mai tare

decat miezul mareste distanta dintre tavalugii de macinare.

Operatia de macinare se controleaza prin determinarea umiditatii si a calitati

macinaturii, respective a gradului de macinare.

12

Prajirea materialului oleaginous macinat

Materialul macinat este preluat de un snec transportor si prin intermediul unui elevator

si unui transportor cu melc este adus intr-un snec distribuitor montat deasupra prajitoarelor.

Prajirea are ca scop modificarea proprietatilor fizico-chimiceale macinaturii pentru ca la

presare sa se obtina randamentul maxim de ulei.

Prajirea macinturii comporta doua faze :

- umectarea macinaturi pana la umiditatea optima

- incalzirea materialului umectat pana la temperature corespunzatoare ceruta de

procesul tehnologic.

Prin umectare se urmareste modificarea plasticitatii particolelor de macinatura,

agregarea acestora care sa favorizeze fenomenul de “udare selectiva” potrivit caruia uleiul

este expulzat din celula sau de pe suprafata macinaturi.

Prin prajirea macinaturii umectate se realizeaza micsorarea vascozitatii uleiului,

modificarea structurii colloidal si coagularea substantelor proteice.

Cap. II. Analiza filierei florii soarelui.

2.1. Caracteristicile filierei.

Floarea-soarelui se afla pe locul al treilea intre plantele oleifere ierboase. Fructele de

floarea soarelui contin, in procent aproximativ 50%, ulei cu calitati alimentare de exceptie

si grad ridicat de conservabilitate; se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in industria

alimentara (margarine, conserve, sapun, lecitina, etc.). Prin industrializare, dupa

extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si

materie prima pentru concentrate de protein in industria mezelurilor. Din cojile semintelor

se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Macinate,

cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg/tona produs. Capitulele se

utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept material combustibil sau in

industria materialelor de constructii.

Amplasarea culturii. Floarea-soarelui intruneste conditii favorabile pe solurile cu

valori ale pH intre 6,8 si 8,0 profunde, cu textura mijlocie, care inmagazineaza si pastreaza

bine apa, fara exces de umiditate. Se evita terenurile nisipoase, cele erodate, precum si

solurile acide neamendate.

13

Premergatoarele favorabile sunt culturile timpurii (cerealele de toamna, care asigura

o rezerva mai mare de apa in sol), precum si cele tarzii (porumbul). Se vor evita ca

premergatoarele, culturile cu boli comune si in special, cele care contribuie la propagarea

putregaiului alb, dintre care mentionam soia, fasolea si rapita, care ocupa suprafete mari in

zona de cultura a florii-soarelui. Este de asemenea, contraindicate revenirea florii-soarelui

pe aceleasi suprafete la interval mai scurte de 5-6 ani.

Organizarea asolamentelor este o cerinta obligatorie pentru diminuarea atacului de

boli, daunatori si a infestarii cu buruieni, reducerea necesarului de pesticide si obtinerea de

productii ridicate la floarea-soarelui.

Semintele de floarea-soarelui se utilizeaza in principal pentru extragerea grasimilor

(95%), si doar 5% se folosesc ca atare, in scopul alimentar sau furajer. Semintele contin

40-45% ulei,care este intrebuintat in alimentative si pentru obtinerea margarine.

Filiera semintelor de floarea-soarelui si a derivatelor sale cuprind urmatoarele etape:

- Agricultura ;

- Preluarea;

- Procesarea (industrializarea);

- Depozitarea;

- Comercializarea;

- Consumul.

In cadrul pietei agroalimentare, atat semintele de floarea-soarelui, cat si derivatele

acesteia rezultate din procesare au anumite caracteristici, care le diferentiaza de alte

produse. Astefl se pot remarca:

- calitatea tehnica a semintelor de floarea-soarelui depinde de procentul de ulei

din seminte, acestea apartin fie la soiuri superioare, fie la soiuri comune, care se

comercializeaza la preturi differentiate pe piata;

- din tehnologiile de procesare a semintelor de floarea-soarelui pot rezulta

produse cu un grad diferit de valorificare si de acceptare de catre consummator

(uleiuri, margarina, sroturi);

- filiera la floarea-soarelui si derivatele acesteia porneste de la productia de

seminte si continua cu procesarea, care are loc, de regula, in cadrul unitatilor de

industrializare; prelucrarea semintelor de floarea-soarelui necesitafolosirea unor

14

tehnologii specifice si investitii; procesatorul utilizeaza tehnologii de productie

differentiate (ulei rafinat, ulei preset la rece, etc.),in functie de resursele de

investitii si pretul pietei;

- beneficiarii produselor prelucrate sunt agenti economici cu profil industrial sau

commercial, canalele de distributie putand fi foarte scurte (in acest caz agentul

economic specializat in preluarea produselor poate avea si activitati de desfacere

cu amanuntul), dar si canale de distributie medii sau lungi;

- cultivatorii de floarea-soarelui beneficiaza de subventii bugetare si alte forme de

sprijin nerambursabil; procesatorii beneficiaza de credite SAPARAD pentru

investitii in procesare;

- produsele finite in urma procesarii (ulei, margarina) sunt considerate produse

agroalimentare de baza in consumul populatiei. Nivelul de consum pe locuitor in

Romania este inferior consumului mediu din tarile UE;

- produsele finite (ulei, margarina) se afla in concurenta indirecta în cadrul pietei

agroalimentare din Romania. Astefl, uleiul de floarea-soarelui este un

concurenta indirect cu grasimile de porcine, iar margarina este in concurenta

indireta cu untul;

- diferentele dintre nivelul si structura consumului populatiei din mediul urban si

acelei din mediul rural se reflecta si in consumul diferit de ulei si margarina;

- intrucat in anumite perioade fabricile de ulei de floarea soarelui, in calitate de

beneficiar ai semintelor de floarea-soarelui, au acorat in schimb producatorilor

agricoli si ulei (o anumita cantitate la tona), cota de piata pentru acest produs s-a

modificat inmediul rural;

- Romania este exportator net de sroturi, cu prioritate in tarile member al UE.

Sectorul (Etapa in

cardrul filierei)

Operatiuni

specifice

sectorului

Produsul

care circula

in cadrul

firmei

Agenti

economici

implicate pe

filiera

Asociatii

profesion

ale si

institutii

abilitate

Sprijinul

acordat de

stat pe

filiera

Deficiente pe filiera

AGRICULTURA Insamantare,

lucrari de

intretinere,

Seminte de

floarea-

soarelui

Ferme ale

S.C.,asociatii

, cultivatorii

AFR,ACO

,ANCA,

Directia

Subventii,

facilitatii

pentru

Insuficienta finantarii

prin credite bancare,

lipsa pietelor de gros

15

recoltare individuali Agricola

Judeteana

formarea de

loturi

demonstrativ

e de culturii

de floarea-

soarelui

PRELUAREA Colectare,

transport,

receptive

Seminte de

floarea-

soarelui

Agentii

economici

intermediari,

personae

fizice

- - Exportul de seminte in

detrimental exportului

de ulei, lipsa de

fundamentare a

pretului de preluare,

negocierea preturilor

in favoarea

procesatorilor

PROCESAREA Receptie,

industrializar

e, control de

calitate,

ambalare

Ulei,

margarina,

sroturi de

floarea-

soarelui, ulei

zat

Fabrici de

industrializar

e pentru

obtinerea

uleiului si

margarine

Patronatul

uleiului,A

NPC,

APC,

Agentia

SAPARD

Modernizare

a fabricilor

de

industrializar

e prin fonduri

SAPARD

Ramaneri in urma in

implementarea acquis-

ului comunitar

capacitatii

excedentare, linii

tehnologice

incomplete utilizate si

necoordonarea pe linii

de fabricatie

DEPOZITAREA Depozitare,

livrare

Ulei de

floarea-

soarelui,

margarina

Depozite

amplasate in

zonele de

productie si

in centrele

urbane

ANPC,

APC,

Agentia

SAPARD

Infintarea si

modernizarea

unor depozite

prin fonduri

SAPARD

Conditii de depozitare

necorespunzatoare, o

prelungire a perioadei

de depozitare a

uleiului si margarine

COMERCIALIZAREA Depozitare,

vanzare

Ulei de

floarea-

soarelui,

margarina,

sroturi, ulei

zat

Unitati

comerciale

de desfacere

cu amanuntul

ANPC,

OPC,

APC,

Control de

calitate in

laboratoarele

proprii,

eliberarea de

certificate de

calitate si

garantie

Deficiente privind

ambalarea, igienizarea

ambalajelor, etc.

Concurenta uleiului de

floarea-soarelui si altor

sortimente de import.

Intreruperea filerei in

etapa de

comercializare datorita

lipsei de comenzi

CONSUMUL Achizitionare Ulei de Menaje, ANPC, Vrificarea Consum scazut de ulei

16

, consum floarea-

soarelui,

margarina

consumatorii

colectivi, alte

unitati de

industrializar

e

APC,

ANSV

ingienei si

calitati prin

organism si

institutii

abilitate

in raport cu UE.

Insuficienta igienei si

calitatii, nerespectarea

partial a legii

etichetarii, ramanerii

in urma in

implementarea acquis-

ului comunitar.

2.2. Filiera florii-soarelui in Romania

Romania a inregistrat o crestere semnificativa a productiei de floarea-soarelui. Omare

parte din aceasta crestere a avut loc pe seama diminuarii suprafetelor cultivate cu sfecla de

zahar si soia.

In perioada 1998-2004, suprafata cultivate cu floarea-soarelui a variat intre 781 si

1043 mii ha annual.

Evolutia suprafetei cultivate cu floarea-soarelui in Romania (1996-2002)

-mii ha-

Specificare UM 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Suprafata

totala

mii ha 917 781 963 1043 879 800 906

-sector

privat

mii ha 671 574 678 766 695 684 855

Sursa: INS.

Cea mai mare suprafata cultivate cu floarea-soarelui a fost de 1043 mii ha, in anul

2001, depasind limita care permite prcticarea unui asolament rational. Dupa anul 2001,

suprafata cultivate se inscribe in limitele agrotehnice normale, cu tendinta de reducere, ca

urmare a conditiilor nefavorabile de prêt pe piata mondiala a uleiului.

Romania este unul dintre statele mari cultivatoare de floarea-soarelui din lume (locul

al saptelea). In anul 2005, in Romania se cultiva 3,8% din suprafata de floarea-soarelui pe

plan mondial.

17

Suprafata cultivata si productia de floarea-soarelui in Romania, comparative

cu alte tari si zone ale lumii (Sursa: USDA)

Cu un climat favorabil si soluri bune, Romania se afla pe o pozitie avantajoasa fata de

numeroase tari europene in ce priveste productia de floarea-soarelui. Datorita avantajelor

comparative, pretul florii soarelui este competitive pe piata interna si international.

Romania joaca un rol important ca producator de floarea-soarelui in Europa de Est.

Conform datelor din tabel in 2004 Romania producea aproximativ 53% din cantitatea de

floarea-soarelui, la nivel regional.Desi Romania produce o cantitate importanta de floarea-

soarelui, ca urmare a secetei din ultimii ani, nivelul productiei a scazut fata de tarile din

Europa de Est, in perioada 1999-2004.

Productia de floarea-soarelui din Romania, comparative cu Europa de Est

(1997-2002)

Tara Productia (mil. tone)

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Europa de 1,45 1,70 1,91 1,38 1,59 1,67

18

Est

Romania 0,85 0,97 1,30 0,71 0,74 0,90

Sursa: USDA-FAS

La nivel regional, Romania se situeaza intre doua mari producatoare de floarea-

soarelui, Bulgaria si Ucraina. Dintre aceste tari, Bulgaria este o concurenta semnificativa

datorita calitatii productiei si pretului scazut la poarta fermei.

In perioada 1998-2004, productia totala de floarea-sorelui s-a situate intre 721 si

1096 mii tone, iar productia medie la hectar intre 821si 1243 kg/ha. Fata de potentialul

existent si de nivelul normal al productilor medii la hectar, in ultimii ani s-au produs

scaderi sensibile , ca urmare a secetei accentuate.

Cresterea randamentelor la hectarul cultivat cu floarea-soarelui este prioritara pentru

perioada urmatoare. In vederea asigurarii necesarului de consum intern de ulei si pentru

export. Din estimarile MAPDR rezulta posibilitatea obtinerii a 2000 tone de floarea-

soarelui annual, din care circa 300 mii tone pentru export.

Productia totala de floarea-soarelui (mii tone) (1998-2004)

Productia medie de floarea-soarelui (kg/ha) (1998-2004)

19

Eficienta productiei de floarea-soarelui este diferita in sistemul de cultura neirigat fata

de cel irigat. In conditiile anului 2005, pe baza estimarilor facute de ICDEA, rezulta

posibilitatea realizarii unor randamente ridicate la hectar, in conditiile respectarii

tehnologiilor de productie. Aceste rezultate difera pe sisteme de productie astfel:

- in conditii de neirigare, la o productie de 1600 kg/ha si la un nivel al cheltuielilor

pentru o productie principala de 11219,6 mii lei/ha, prin valorificarea productiei la un prêt

de 7500lei/kg rezulta un venit net de 1260,4 mii lei/ha si o rata a rentabilitatii de 11,2%;

- in conditii de irigare, productia de 2500 kg/ha si cu un nivel al cheltuielilor pentru

productia principal de 14118,5 mii lei/ha, prin valorificarea productiei la un prêt de 7500

lei/kg rezulta un venit net de 3041,5 mii lei/ha si o rata a rentabilitatii e 21,5%.

Acest nivel al cheltuielilor poate fi atins de exploatatile de dimensiuni mijlocii, mari si

foarte mari.

La un randament mediu de 1500 kg/ha, cultura florii-soarelui este rentabila. Pe un

million de hectare se pot obtine 1500 mii tone. Daca se iriga o parte din suprafata cultivate,

productia poate sa depaseasca 2000 mii tone annual. Aceasta productie ar depasi, cu mult,

necesarul intern de consum si posibilitatile actuale de prelucrare si ar crea mari

disponibilitati pentru export. Din punct de vedere economic si al realizarii unui asolament

rational, o asemenea situatie nu este de dorit.

Bugetul de venituri si de cheltuieli pentru productia de floarea-soarelui la o societate

comerciala Agricola din sudul Romaniei indica rezultate economice favorabile la

randamentele peste mediile nationale ale perioadei 1998-2004.

Subventiile la cultura de floarea-soarelui

20

In luna mai 2002 a intrat in vigoare o noua lege a semintelor, Legea nr.266/2002

privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea

semintelor si a materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante. Legea

cuprinde un capitol special privind Piata semintelor, care armonizeaza legislatia

romaneasca cu prevederile Reglementarii nr.2358/71/CEE.

Noile prevederi al Legii nr.266/2002 s-au implementat prin Hotararea Guvernului

nr.755 din 18 iulie 2002 privind stabilirea ajutorului financiar pentru productia interna de

seminte certificate official, destinata pentru insamantare in campania agricola din toamna

anului 2002.

In luna decembrie 2002 a fost adoptata Hotararea Guvernului nr.1588/2002, care

reglementeaza ajutorul financiar pentru producerea de seminte care se comercializeaza in

primavera anului 2003 si in anul de piata 2003/2004. Au fost stabilite 19 specii sau grupe

de specii de seminte de interes pentru Romania, printer care si floarea-soarelui.

In Romania, subventile pentru producatorii agricoli au reprezentat, in medie, 25-50%

din valoarea de referinta a semintelor.

Taxe vamale

Masurile de politica comerciala referitoere la produsele agricole au fost adoptate de

Romania in conformitate cu angajamentele summate in cadrul Rundei Uruguay (aplicate

prin Legea nr.133/1994). Ca urmare, din 1995 Romania a implementat prevederile Rundei

Uruguay in domeniul comertului cu produse agricole, aplicand nivelul MFN (Most

Favoured Nation) la taxele vamale. Astfel, acestea s-au redus, ajungand, in cazul florii-

soarelui, la 30% in 2002, 20% in 2003. In anul 2004, taxele vamale aplicate la importul de

ulei brut sunt de 25%.

In contextual aderarii Romaniei la UE se va ajunge la alinierea cu taxele vamale

prevazute de Tariful Vamal Comun al UE.

Bugetul de venituri si cheltuieli la cultura de floarea-soarelui

(calculatii la hectar, recolta 2003-2004)

Valoare U.M. Indicatori

Neirigat Irigat

PRODUCTIA MEDIE LA HECTAR kg 1500 2500

21

VALOAREA PRODUCTIEI mii lei 12280 16850

din care productia principal mii lei 12000 16500

SUBVENTII mii lei 480 660

PRODUS BRUT mii lei 12760 17510

CHELTUIELI TOTALE mii lei 11499,6 14468,5

Din care pentru productia principal mii lei 11219,6 14118,5

CHELTUIELI VARIABILE mii lei 9741,4 11922,1

Cheltuieli cu materii prime si material mii lei 4158,9 4940,9

- samanta si material saditor mii lei 750 750

- ingrasaminte chimce mii lei 2529 3311

- pesticide mii lei 879,9 879,9

Cheltuieli cu lucrari mecanizate mii lei 4876,3 5115,5

Cheltuieli cu irigatii mii lei X 1000

Cheltuieli de aprovizionare mii lei 415,9 494,1

Cheltuieli cu forta de munca temporara mii lei X X

Asigurari mii lei 299,3 371,6

CHELTUIELI FIXE mii lei 1758,2 2546,4

Cheltuieli cu forta de munca permanenta mii lei 535,4 837,3

Cheltuieli generale mii lei 399,1 495,5

Dobanzi la credite mii lei 573,7 713,6

Amortisment mii lei 250 500

VENIT IMPOZABIL mii lei 780,4 2381,5

VENIT NET + subventii mii lei 1260,4 3041,5

RATA VENIT IMPOZABIL % 7 16,9

RATA VENIT NET + subventii % 11,2 21,5

COST PRODUCTIE lei/kg 7012 6417,5

PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL lei/kg 7500 7500

Procesarea florii-soarelui

Procesarea semintelor de floarea-soarelui are loc in present in fabrici modernizate sau

retehnologizate; in ultimii ani s-au facut investitii importante. Productia de ulei a devenit

22

competitiva, satisface necesarul intern de ulei de florae-soarelui si asigura materia prima

de baza pentru productia de margarina.

Analizandu-se evolutia productiei de ulei in perioada 1990-2001 se observa cresterea

relative constanta, cu un minim de 173 mii tone in 1998 si un maxim de 312 mii tone in

anul 2001. Productia de margarina a avut un nivel minim de 16 mii tone in 1994 si un

maxim de 60 mii tone in anul 2002.

Piata uleiului din Romania este stabile, cu o productie asigurata de fabricile locale.

Din cota de piata, 65-70% din cota de piata este detinuta de trei mari firme procesatoare:

Unirea – Iasi, Topway Industries – Craiova si Argus – Constanta.

Alti producatori de ulei de floarea-soarelui din Romania, cu capacitate de prelucrare

semnificative, sunt S.C. Ulcom Slobozia, S.C. Rosiorii de Vede, S.C. Muntenia Bucuresti,

S.C. Solaris Bucuresti, S.C. Interoil Oradea, S.C. Ardealul Carei.

Investitiile din ultimii patru ani in industria uleiului alimentar depasesc 20 milioane

dolari, vizand cresterea capacitatii de rafinare si imbunatatirea calitatii produselor. Cele

mai importante investiti au fost realizate de S.C. ARGUS-Constanta – 6 mil dolari, S.C.

ULTEX – Tandarei – 4 mil dolari, S.C. ULEROM – Vaslui – 3 mil dolari, S.C. EXPUR –

Urziceni – 400 mii dolari, finatarea fiind asigurata prin redite pe termen mediu obtinute de

la banci romanesti.

La procesul investitional din acest domeni participa companii multinationale si

fonduri de investitii straine. Astfel, S.C. Unirea – Iasi, care detine aproae 30 % din piata,

are ca actionar (cu peste 80% din actiuni) grupul multinational Cerol, cu sediul in Franta.

O pozitie asemanatoare detine S.C. ARGUS Constanta, cu 22500 actionari, din care

500 detin 80% din actiuni.

Grupul Topway Industries detine in present 25-30% din produtia romaneasca de ulei

si 20-22% din uleiul care se comercializeaza imbuteliat in ambalaje PET.

In Romania functioneaza 15 fabrici mari de ulei. Cu exceptia producatorilor

mentionati mai sus, restul produc sezonier, din lipsa resurselor pentru cumpararea si

stocarea unor cantitati suficiente pentru folosirea integral a capacitatii de productie.

Pentru a evita asemenea situati se impune incurajarea exportului de produse cu grad

inalt de prelucrare (ulei rafinat, margarina), stimularea producatorilor agricoli pentru

cresterea randamentelor la hectar, si reducerea costurilor, astfel incat sa-si asigure venituri

suficiente si sa vanda material prima la preturi accesibile procesatorilor romani.

23

Capacitatea anuala totala de prelucrare a celor 15 fabrici mari de ulei este de 1,3 mil

tone de floarea-soarelui. Consumul din productia interna s-a redus, in 2003, 8% fata de

2002, datorita puterii de cumparare scazute a populatiei si a importurilor ieftine din

Republica Moldova.

Romania poate realize in anii in care se obtine o recolta de floarea-soarelui buna circa

520 mii tone ulei, din care o cantitate de 200 mii tone s-ar putea exporta. Materia prima

provine prioritar din tara, si numai in anumite limite din import, la pretul pietei mondiale

In toamna anului 2003, firmele care fac parte din Patronatul uleiului au cumparat

floarea-soarelui de la producatori interni la un prêt ce a variat intre 5300 si 5700 lei/kg.

Pretul unei tone de floarea-soarelui in portul Constanta a fost de 200 de dolari, iar a

uleiului de 475 dolari. Pretul uleiului pe piata international este in scadere,datorita

productiei mari obtinute in 2003.

Dupa cum se observa din schema fluxului tehnologic de obtinere a uleiurilor vegetale

comestibile, in urma procesarii semintelor de floarea-soarelui rezulta, pe langa uleiul

rafinat si ulei zat si sroturi

24

2.3. Comercializarea produselor obtinute din floarea-soarelui

In perioada 1990-2001 la uleiul rafinat s-au inregistrat un consum minim de 160.000 t,

in 1994 un consum maxim de 266.000 t. La margarina, in aceeasi perioada, minimul a fost

de 26.000 t in anul 1996, iar maximul de 54.000 t, in anul 2000.

Consumul alimentar mediu annual/locuitor in perioada 1990-2001 a atins pentru ulei

un minim de 7,0 kg in 1994 si 1996 1,2 kg, iar cel maxim in 2002 de 2,8 kg.

Pe categorii de gospodarie se poate remarca faptul ca in anul 2002, consumul mediu de

uleiuri comestibile a scazut in aproape toate tipurile de gospodarii, cu exceptia unor

25

cresteri nesemnificative in cazul lucratorilor pe cont propriu in activitati neagricole si al

somerilor.

La margarina, in aceeasi perioada, evolutia consumului mediu a fost similara uleiului,

exceptiile (cresterile) aparand la lucratorii pe cont propriu in activitati neagricole, la

agricultori si pensionari.

Consumul intern de ulei de floarea-soarelui si margarina

- mii tone -

Anul Ulei Margarina

1990 266 37

1991 241 27

1992 189 29

1993 189 30

1994 160 33

1995 193 30

1996 204 26

1997 180 29

1998 179 45

1999 202 50

2000 240 54

2001 254 53

Sursa: INSE.

Consumul alimentar mediu anual/locuitor - kg -

Anul Ulei1 Margarina

1990 11,5 1,6

1991 10,6 1,2

1992 8,3 1,3

1993 8,3 1,3

1994 7,0 1,5

1995 8,5 1,3

1996 9,0 1,2

1997 8,0 1,3

1998 8,0 2,0

26

1999 9,0 2,2

2000 10,7 2,4

2001 11,3 2,4

2002 10,2 2,8

Sursa: INSE

Consumul mediu de grasimi vegetale pe categorii de gospodarii (2001-2002)

- kg -

Spec

ifica

re

Ani

i

Tot

al

gosp

odar

iidin care, gospodarii de

Sala

riat

i

Patr

oni

Luc

rato

ri

cont

Agr

icul

tori

Som

eri

Pens

iona

ri

Grasimi

total

2001 1,318 1,300 1,382 1,226 1,104 1,198 1,426

2002 1,312 1,285 1,365 1,257 1,105 1,213 1,417

Ulei pb.

fl.s., soia

2001 0,911 0,923 1,026 0,825 0,720 0,793 0,985

2002 0,907 0,914 1,000 0,861 0,711 0,805 0,978

Margarina 2001 0,196 0,216 0,194 0,183 0,108 0,184 0,206

2002 0,194 0,206 0,178 0,192 0,123 0,179 0,208

Sursa: INSE.

Din studiul comparativ efectuat pentru anii 2001-2002 reies urmatoarele: in mediul

urban consumul de grasimi vegetale este mai ridicat decat cel din mediul rural, atat pe

total, cat si pe articole. Se mai observa, de asemenea, o reducere a consumului in anul 2002

fata de 2001, la toate tpurile de grasimi vegetale.

Consumul mediu de grasimi vegetale in mediul urban si rural (2001-2002)

Specificare UM Anii Total

gospodarii

Gospodarii din

Urban Rural

Grasimi total Kg 2001 1,318 1,362 1,268

2002 1,312 1,343 1,275

Ulei porumb, fl. Kg 2001 0,911 0,981 0,831

2002 0,907 0,971 0,834

27

Soarelui, soia

Margarina Kg 2001 0,196 0,238 0,148

2002 0,194 0,226 0,158

Suras: INSE

Structura consumului lunar de ulei si margarina arata ca populatia chestionata din

mediul urban achizitioneaza cantitati mai mari decat cea din mediul rural. Acesta se

dataoreaza autoconsumului ridicat din gospodariile rurale. Se observa ca populatia

cheltuieste mult mai mult pentru uleiuri decat pentru margarina, iar in mediul urban

cantitatile achizitionate sunt mai mari decat in mediul rural

Consumul mediu lunar de ulei si margarina (kg/persoana) - kg/pers –

Specificare U

M

Total gospodarii Gospodarii din

Cantitate Valoare Urban Rural

Cantitate Valoare Cantitate Valoare

Margarina Kg 0,164 6110 0,187 7057 0,136 4979

Ulei porumb, fl.

Soarelui, soia Kg 0,826 32298 0,897 34849 0,742 29251

Sursa: INSE.

Preturile

Pana in 1989, pretul la floarea-soarelui platit producatorului agricol era stabilit

administrativ de Guvern. Din anul 1993, preturile s-au liberalizat, urmand ca, treptat, sa se

alinieze la pretul pietei externe.

Varietatile anuale ale preturilor la ulei pe piata externa sunt sensibile, iar din anii

1998-1999 sunt in scadere. In 2003, Uniunea Europeana, pretul uleiului de floarea-soarelui

dublu rafinat se situa in jurul valorii de un euro/litru.

Prin comparatie, productia de floarea-soarelui din SUA (un siloz din regiunea sudica -

centrala) a fost comercializata cu 48,88 USD/t sub pretul bursei din Rotterdam, in perioada

1993-2001. Daca eliminam anul 1997 care a fost un an comercial special, constatam ca

floarea-soarelui produsa in SUA a fost comercializata cu 50,62 USD/t sub pretul bursei

28

Rotterdam. Acest pret este apropiat de cel al unui siloz din Romania, de 55 USD/t sub

pretul bursei Rotterdam.

Pretul mediu al florii-soarelui la bursa Rotterdam pe 10 ani (1993-2002) a fost de 276

USD/t.

Pretul florii-soarelui si al uleiului depinde de tendinta cererii si de politica agricola,

nivelul acestuia fiind influentat de calitatea materiei prime.

Evolutia preturilor la semintele de floarea-soarelui si ulei reflecta o tendinta accentuata

de crestere a pretului la ulei si o crestere lenta a pretului materiei prime. Aceasta tendinta s-

a accentuat pe masura conjuncturii nefavorabile pe piata semintelor si uleiului de floarea-

soarelui pe plan mondial, in ultimii ani. Tendinta de aliniere a preturilor interne la floarea-

soarelui la preturile pietei mondiale este relevanta, in ultimii ani. De calajul intre pretul

florii-soarelui la poarta fermei si pretul uleiului la poarta fabricii este insa in crestere

accelerata, dupa anul 1996, in defavoarea producatorilor agricoli.

Tendinta pretului la floarea-soarelui, la poarta fermei in Romania,

SUA, bursa Rotterdam

- USD/t -

SURSA: USDA-FAS si Buletinul nr. 12 INSR MAAP

Comertul exterior

29

Din punctul de vedere al promovarii pe piata externa, Romania are avantaje la export

ca urmare a cererii ridicate in UE si Orientul Mijlociu (Turcia). Ca urmare a extinderii UE

catre Europa de Est, va creste rolul Romaniei in calitate de producator cheie de floarea-

soarelui. De aceasta vor beneficia producatorii agricoli, precum si fabricile de prelucrare a

semintelor oleaginoase, fabricile de nutreturi si zootehnia.

Productiile de floarea-soarelui obtinute in ultimii ani au depasit cererea interna,

existand astfel un disponibil pentru export.

Exporturile romanesti de samanta de floarea-soarelui (mii tone)

1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004

300 100 101 170 200

Sursa: USDA

Conform INS, in anul 2001, 76% din totalul exporturilor au fost destinate UE dintre

care:

Sursa: INS

Totusi, in unii ani, Romania importa seminte de floarea-soarelui. In 2001 s-au

importat aproximativ 15.000 t floarea-soarelui provenind din R.P. Moldova, UE, SUA etc.

O mare parte din importul de floarea-soarelui, in special din UE, a fost utilizat sub forma

de samanta.

30

Sursa: INSE

Cap. III. Studiu de caz pe S.C. PRUTUL S.A.

3.1. Prezentarea firmei Prutul sprijină agricultura modernă şi profitabilă, susţinând fermierii din momentul

înfiinţării culturilor până la valorificarea recoltelor, oferindu-le soluţii de pre-finanţare cu

pachete tehnologice şi garantând achiziţionarea recoltelor. Divizia de achizitii- vanzari

furnizează fermierilor întreg spectrul de produse necesare unei recolte profitabile: erbicide,

fungicide, insecticide şi îngrăşăminte foliare precum şi seminţele - produse de mari

furnizori mondiali cum ar fi : Syngenta, Sumnit, Agro, Dupont, BASF, Timac Agro

(grupul Roulier), Holland Farming (grupul Scotts), Monsanto, Limagrain, KWS, Bayer

Procesul de distribuţie urmăreşte satisfacerea nevoilor clienţilor printr-un mecanism

simplu şi eficient. Astfel, clienţii solicită produsele la agenţii care centralizează ulterior

cererile şi trimit notele de comandă către depozitele din zona în care îşi desfăşoară

activitatea. Departamentul de distribuţie întocmeşte rutele de livrare, asigură marfa şi

transportul ei până la client pe costuri proprii.

Cantitatea de erbicide, fungicide, insecticide şi îngrăşăminte foliare distribuită în fiecare

an este in crestere an de an, ceea ce demonstrează că fermierii au încredere în produsele

distribuite de Prutul. În 2007, vânzările de inputuri au crescut cu 72% fata de anul

anterior., iar pentru 2008 avem planificata o crestere de 68% fata de 2007.

Prutul promovează pachetele tehnologice, oferind clienţilor îngrăşăminte şi pesticide- la

pachet cu seminţele care le necesită. Prin pachetele tehnologice, urmărim să creştem

31

productivitatea recoltelor şi veniturile fermierilor, să îmbunătăţim sistemul de management

agricol, susţinând în acelaşi timp dezvoltarea unei agriculturi durabile. Pachetele

tehnologice înseamnă producţii mai mari, de calitate superioară şi, nu în ultimul rând,

beneficii semnificative pentru fermieri.

O recolta bună implică resurse importante. Prutul susţine fermierii încă de la înfiinţarea

culturilor, prin pachetele de pre-finanţare a acestora. La celălalt capăt al pre-finanţării,

Prutul devine client, prin achiziţionarea garantată a recoltelor obţinute, fapt care asigură

fermierilor o piaţă de desfacere sigură.

3.1.1. Prezentarea generala

Prutul S.A. este una dintre principalele companii din România care se ocupă cu

procesarea materiilor prime oleaginoase, rafinarea și îmbutelierea uleiurilor vegetale și

comercializarea acestora. În acest moment, Prutul produce și îmbuteliază, în fabrica

proprie de la Galați, ulei de floarea-soarelui sau în diverse amestecuri și comercializează

aceste produse, precum și ulei vrac, ulei de măsline (importat din Spania sub marca proprie

Picasol) și subproduse – șrot (folosit la furajarea animalelor) și acizi grași (utilizați în

îndustria cosmetică și a materialelor de construcții). Cu pasiune pentru ceea ce facem ne

determină să avem ambiția de a oferi doar ce e mai bun în orice privință a activității

noastre, iar misiunea noastră, de a avea o contribuție la calitatea vieții ne stimulează să

producem cel mai bun ulei

Cu multa pasiune pentru ceea ce facem, dorim sa oferim cele mai bune produse

consumatorilor și partenerilor noștri.

Tradiţia care obligă

Fabrica Prutul se mândreşte cu privilegiul de a duce mai departe tradiţia primei fabrici

de ulei din România. De peste 115 ani, istoria fabricii şi a uleiului se împleteşte cu cea a

oraşului Galaţi.

În anul 1893, în actuala fabrică, pe atunci "Fleming Oil & Chemical Company", se

produceau primii litri de ulei, obţinuţi prin presarea semintelor de in cu ajutorul tehnologiei

engleze. Productia de ulei vegetal de consum începe in 1923, odată cu înfiinţarea fabricii

de ulei “Fleming”. În acest an se prelucrează aici seminţe de floarea-soarelui, rapiţă, in,

32

canepă şi chiar nuci de cocos, iar uleiul este imbuteliat în bidoane de metal şi exportat in

Europa. Produsele se vand sub marca “Salamas Fleming Galaţi”, avand ca simbol o pajură

pe o coroană.

În anul 2002, tradiţia primei fabrici de ulei vegetal din Romania este preluată pentru a

fi păstrată şi dusă mai departe cu stricteţe de Prutul.

S.C. PRUTUL S. A. cu sediul in Galati, este o unitate reprezentativa in industria

uleiurilor vegetale din Romania, atat in ceea ce priveste cota de piata, capacitatile de

productie, cat si dotarea tehnica, recunoscuta fiind calitatea produselor sale.

Dotarea tehnica de inalt nivel, tehnologiile diversificate, urmarite si conduse pe calculator,

exigenta controlului de calitate, asigura produse pentru gustul tuturor consumatorilor.

S.C. PRUTUL S. A. este unul dintre cei mai importanti producatori de uleiuri vegetale

si sroturi furajere din Romania.

S.C” Prutul” S.A. comercializeaza din categoria subproduse, sroturi furajere destinate

cresterii animalelor si acizi grasi utilizati in industria comestica. Detine o singura

capacitate de productie, avand dotare tehnica de inalt nivel, tehnologii diversificate,

urmarite si conduse pe calculator.

Materia prima selectionata, exigenta controlului de calitate, experienta si calitatea

resurselor umane si tehnologia reprezinta secretul unor produse de calitate.

Ca urmare a unui ambitios program investitional PRUTUL SA a realizat o marire a

capacitatii de rafinare, obtinand uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare, atat fizica

cat si chimica.

Uleiurile Prutul sunt fabricate printr-un proces complex din punc de vedere tehnologic,

ce tine pasul cu inovatia in domeniu. Fiecare etapa este atent supravegheata, pentru ca

rezultatul final sa satisfaca toate pretentiile de calitate ale clientilor. Mai jos este o schema

simplificata de fabricare a uleiului, urmand ca in functie de tipul de ulei fabricat, aceasta sa

devina mai elaborata si sa poata necesita mai multe operatiuni.

33

Conceptul de calitate isi pune amprenta pe toate activitatile ce au loc in cadrul fabricii

de ulei. In urma incheierii procedurilor de auditare, in 2006, prestigiosul Organism de

certificare Lloyd’s Register Quality Assurance (LRQA) a acordat S.C. PRUTUL S.A.

certificat de autorizare in conformitate cu standardele internationale ISO 9001: 2000/SR

EN ISO 9001: 2001 pentru urmatorul domeniu de activitate: PROCESAREA

MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE, RAFINAREA, IMBUTELIEREA

ULEIURILOR VEGETALE SI COMERCIALIZAREA ACESTORA.

3.1.2. Management si resurse umane

Analiza domeniului managementului are ca scop determinarea masurii si eficientei cu

care conducerea societatii previzioneaza, organizeaza, coordoneaza, antreneaza,

controleaza si evalueaza activitatile firmei.

34

Punctele forte si punctele slabe ale domeniului managementului la S.C. “Prutul”

S.A. se regasesc in urmatoarele tabele:

PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE

Structura organizatorica

bine definita

- structura de tip ierarhic-

functional

- nivel ridicat al

productivitatii muncii

- respectarea principiului

unitatii de decizie si actiune

Eficienta sistemului

decizional

-structura organizatorica de

tip ierarhic-functional

-stilul de management

participativ

-cresterea cifrei de afaceri

-satisfacerea comenzilor

clientilor

-asigurarea aprovizionarii

continue cu materii prime si

marfuri

Stil de management

participativ

-atragerea personalului

tehnico-administrativ si in

procesul de adoptare a

deciziilor

-asigurarea unor avantaje

angajatilor

-cresterea productivitatii

muncii

-cresterea cifrei de afaceri

-fundamentarea intr-o mai

mare masura a deciziilor

-motivarea sporita a

personalului in realizarea

sarcinilor

Folosirea eficienta a

functiei de control-evaluare

-influenta deosebita a

calitatii produselor asupra

nivelului vanzarilor

-cresterea productivitatii

muncii

-cresterea cifrei de afaceri

-asigurarea unor conditii

corespunzatoare de munca

PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE

Lipsa de preocupare pentru -compartiment de marketing - dezavantaj concurential

35

promovarea produselor slab dezvoltat

-distribuirea fondurilor in

alte domenii

Analiza diagnostic a resurselor umane vizeaza aspecte privind evolutia numarului

total si pe categorii a personalului, motivarea acestuia, dinamica productivitatii muncii si

conditiile de munca.

Structura si dinamica personalului

In cei trei ani de analiza dimensiunea si structura personalului S.C. ”Prutul ”S.A s-au

modificat in mod continuu. Astfel ca in 2004 numarul de salariati a fost de 419 in 2005 au

fost 415 salariati iar in 2006 numarul de salariati este de 373.

In anul curent numarul personalului este de 373, personal impartit pe diferite compartimente,

precum reiese din urmatorul tabel :

Denumire personal Numar personal

Personal de conducere 373

Personal auxiliar 87

Personal tehnic 68

Personal magazine 50

Colaboratori 34

Muncitori direct productivi 158

In functie de pregatirea profesionala, personalul este structurat in trei categorii: personal

cu studii superioare, personal cu studii medii si personal cu cultura generala.

Structura acestora este evidentiata in urmatorul tabel :

36

Personal cu studii superioare Personal cu studii medii Personal

cu

cultura

generala

Total

Tehnic economic juridic biologic tehnic economic alte

specialitati

23 29 2 9 45 37 70 158 373

Remunerarea si motivarea personalului

S.C.” Prutul” S.A. are un program bine stabilit, dar in functie de volumul comenzilor,

programul de lucru se poate prelungi.

Pentru motivarea personalului conducerea ofera mai multe avantaje cum ar fi:

micul dejun si dejunul gratuit;

echipament de protectie gratuit;

asigurarea fiecarui angajat impotriva accidentelor;

posibilitatea de acordare a creditelor fara perceperea dobanzii care se restituie prin

retinerea lunara a unei anumite sume din salariu.

Productivitatea muncii

Exista mai multe moduri de determinare a productivitatii muncii, insa toate exprima

raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei unitati de resursa.

In cazul determinarii productivitatii muncii, una din modalitati o constituie raportarea

productiei anuale de ulei (exprimata in tone) la numarul de salariati ai societatii.

Formula de calcul este urmatoarea:

W= Q / L , unde:

Q – productia obtinuta

L – numarul de angajati

Evolutia productivitatii muncii in perioada 2004-2006

Denumirea UM Anul

2004 2005 2006

37

Productivitatea muncii t/ persoana 310,30 265,10 284,20

Numarul de angajati persoana 419 415 373

Productia de ulei t 130000 110000 106000

Ca urmare a scaderii numarului de angajati de la un an la altul scade si productivitatea.

Astfel ca in 2005 fata de 2004 productivitatea muncii se micsoreaza iar productia de

asemenea.La fel se intampla si in anul 2006 fata de anul 2005.

Conditiile de munca

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de

igiena si productie sunt prevazute urmatoarele masuri:

sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare;

in cadrul sediului exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a

primului ajutor in caz de accidente.

Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE

Conditii

corespunzatoare

de munca

- gradul ridicat de

mecanizare si

automatizare al procesului

tehnologic

- asigurarea unui

microclimat industrial

corespunzator

- lipsa conflictelor privind

conditiile

de munca

- asigurarea continuitatii

productiei

- onorarea la timp a

comenzilor

- lipsa absenteismului

Structura

corespunzatoare a

personalului pe activitati

- restructurarea societatii

- asigurarea cu peste 50%

din personal a

departamentului tehnic

- conditii bune de munca

- reducerea cheltuielilor fixe

cu salariile

- cresterea cifrei de afaceri

- cresterea productivitatii

muncii

38

Structura

corespunzatoare a

personalului pe

niveluri ierarhice

- restructurarea societatii

- politica de reducere a

costurilor fixe

- structura ierarhic-

functionala

- reducerea cheltuielilor cu

salariile

- reducerea barierelor si a

filtrelor in procesul de

comunicare

Valoare subunitara a

indicelui de corelatie

a salariului cu

productivitatea muncii

- cresterea gradului de

mecanizare si

automatizare a utilajelor

- sporirea productiei

- scaderea influentei

factorului uman

in procesul de productie

-evitarea cresterii

exagerate a

salariilor

- o utilizare eficienta a

resurselor umane

Cresterea

productivitatii

muncii

- cresterea gradului de

mecanizare si

automatizare a utilajelor si a

spatiilor de productie

- sporirea productiei intr-un

ritm mai

accelerat decat cresterea

personalului

- obtinerea unor venituri

mai ridicate

- obţinerea de profit

- posibilitatea satisfacerii

unui numar

mai mare de comenzi

- cresterea salariilor

3.2. Descrierea produselor Principalele produse realizate:

-ulei comestibil imbuteliat in bidoane PET de 1 litru si bidoane PET 10 litri;

-ulei rafinat vrac;

-srot vegetal furajer;

-ulei brut si rafinat;

-acizi grasi.

Spornic classic 1 L

39

Caracteristici:

Spornic classic este un ulei rafinat, obţinut 100% din seminţe de floarea soarelui, cu un

ambalaj modern şi uşor de manevrat.

Uleiul Spornic classic este fabricat cu permanenta grijă pentru o alimentaţie sănătoasă,

echilibrată, dar in acelaşi timp si savuroasă. Rafinamentul şi gustul deosebit recomandă

folosirea uleiului Spornic classic la prepararea mancarurilor gătite, pentru prajit, salate,

maioneze, dar şi pentru torturi şi prajituri.

Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitând producerea de colesterol; controlează

eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intăreste şi protejează inima

şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rănilor provocate de

arsuri.

Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.

Nu conţine conservanţi.

Spornic bouquet 1L

Caracteristici:

Spornic bouquet este un amestec de uleiuri rafinate, în proportie de 50% ulei rafinat de

floarea-soarelui şi 50% ulei rafinat de rapiţă. Se recomandă folosirea lui în mod special la

salate, dar poate fi folosit şi la gătit.

Uleiul este bogat în vitamina E, aceasta limitând producerea de colesterol; controlează

eliminarea apei din organism; previne îmbatranirea celulelor; intăreste şi protejează inima

şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; accelerează cicatrizarea rănilor provocate de

arsuri.

Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.

Nu conţine conservanţi.

Spornic exotic 1 L

Caracteristici:

Spornic Exotic conţine 95 % ulei rafinat de floarea soarelui şi 5 % ulei de măsline

extravirgin.

40

Uleiul Spornic Exotic este fabricat cu utilizând tehnologii performante, si este recomandat

pentru prepararea salatelor, sosurilor, maionezei, dar şi a mâncării gătite.

Uleiul de măsline are un conţinut ridicat de acizi graşi mononesaturaţi şi subsanţe

antioxidante naturale, acestea având un rol benefic asupra sănătăţii.

Uleiul Spornic Exotic este bogat în vitamina E, aceasta limitează producerea de

colesterol; controlează eliminarea apei din organism; previne îmbătrânirea celulelor;

întăreşte şi protejează inima şi arterele împotriva instalării aterosclerozei.

Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.

Nu conţine conservanţi.

Uleiul Spornic extravirgin de măsline

Caracteristici:

Ingrediente: ulei de măsline extravirgin 100%.

Uleiul Spornic Extravirgin de măsline este obtinut din măsline de cea mai buna calitate

prin presare mecanică la rece.

Uleiul de măsline este un produs esenţial pentru o dietă sănătoasa.

Gustul special recomandă folosirea uleiului Spornic Extravirgin măsline la prepararea

salatelor si sosurilor. Uleiul de măsline are un conţinut ridicat de acizi graşi mononesaturaţi

şi substanţe antioxidante naturale, acestea având un rol benefic asupra sănătăţii. Uleiul

Spornic Extravirgin ofera protecţie împotriva bolilor de inimă, este foarte bine tolerat de

stomac şi ajută la combaterea ulcerului şi a gastritei.

Nu conţine conservanţi.

Spornic classic 5 L

Caracteristici:

Spornic classic este un ulei rafinat, obţinut 100% din seminţe de floarea soarelui.

Uleiul Spornic classic este fabricat cu permanenta grijă pentru o alimentaţie

sănătoasă, echilibrată, dar in acelaşi timp si savuroasă. Rafinamentul şi gustul deosebit

recomandă folosirea uleiului Spornic classic la prepararea mancarurilor gătite, pentru

prajit, salate, maioneze, dar şi pentru torturi şi prajituri.

Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitând producerea de colesterol; controlează

eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intăreste şi protejează inima

şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rănilor provocate de

41

arsuri.

Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.

Nu conţine conservanţi.

Bonatelo 1 L

Caracteristici:

Ulei rafinat 100% floarea-soarelui.

Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.

Nu conţine conservanţi

Bonatelo vegetal 1 L

Caracteristici:

Amestec de uleiuri rafinate , 80% rapiţa şi 20% floarea-soarelui.

Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.

Nu conţine conservanţi.

Bonatelo rapita 1 L

Caracteristici:

Ulei rafinat de rapiţă 100%, dă o notă de prospeţime salatelor.

Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.

Nu conţine conservanţi.

Prutul 1 L

Caracteristici:

Prutul este un ulei rafinat, obţinut 100% din seminţe de floarea soarelui.

Uleiul Prutul este fabricat cu permanenta grijă pentru o alimentaţie sănătoasă,

echilibrată, dar in acelaşi timp şi savuroasă. Rafinamentul şi gustul deosebit recomandă

folosirea uleiului Prutul la prepararea mâncarurilor gătite, pentru prajit, salate, maioneze,

dar şi pentru torturi şi prajituri.

Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitand producerea de colesterol; controlează

eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intăreste şi protejează inima

şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rănilor provocate de

42

arsuri. Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc intunecos şi rece.

Nu conţine conservanţi.

Picasol 1

Beneficii:

Picasol este un ulei rafinat, obţinut 100% din seminţe de floarea soarelui. Uleiul Picasol

este fabricat cu permanenta grijă pentru o alimentaţie sănătoasă, echilibrată, dar in acelaşi

timp si savuroasă.

Rafinamentul şi gustul deosebit recomandă folosirea uleiului Picasol la prepararea

mancarurilor gătite, pentru prajit, salate, maioneze, dar şi pentru torturi şi prajituri.

Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitand producerea de colesterol; controlează

eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intăreste şi protejează inima

şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rănilor provocate de

arsuri.

Este recomandat ca depozitarea să se realizeze la loc întunecos şi rece.

Nu conţine conservanţi.

3.3. Pret, politica de distributie si promovare

Principalii furnizori

Furnizorii de materii prime sunt contactati fie direct fie prin mandatul societatilor tip

Comcereal. Furnizorii sunt societati cu capital privat sau de stat si producatori

individuali.Distributia produselor se realizeaza la nivel national prin intermediul

cash&carry ,hipermarketurilor de tip Carrefour, Cora.

Extinderea distributiei la nivel national si nevoia de a monitoriza in permanenta

performantele distribuitorilor regionali, a generat o segmentare a teritoriului national in 7

zone geografice, fiecare avand cate o persoana de contact. Cele 7 persoane responsabile de

fiecare regiune in parte sunt: Ovidiu Aioane, Alin Buha, Dragos Carabat, Daniel Falfara,

Marius Neda, Sorin Pop si Doru Mortasifu.

Principalii clienti:

Produsul “Ulei comestibil imbuteliat” este comercializat la nivel national prin

intermediul distribuitorilor regionali in proportie de 90% si 10% prin intermediul

supermarketurilor si retelelor cash & carry.

43

Produsul “ulei vrac” este comercializat principalilor producatori de margarina vegetala

si producatorilor de conserve de peste si patiserie fina fiind distribuit direct din depozitele

societatii cu cisternele auto apartinand beneficiarilor

Produsul “acizi grasi” se comercializeaza in principal la export.

Sroturile furajere se comercializeaza in proportie de 80% la export si 20% la intern.

Principalii concurenti:

BUNGE Romania

TOPWAY INDUSTRIES

Craiova

1.BUNGE. Romania detine fabricile Unirea Iasi, Muntenia Bucuresti si InterOil

Oradea si este lider din punct de vedere al cotei de piata.

Situatia concurentiala se prezinta astfel:

S.C. Unirea S.A Iasi care produce doua marci distribuite la nivel national: Floriol si Unisol

detinand in anul 2001 o cota de piata de aproximativ 25%. Produsele sunt sustinute de o

campanie publicitara intensa.

2. S.C. TOPWAY INDUSTRIES S.A cu principalele marci: „Untdelemn de la

Bunica” si „Solio” care detine o cota de piata 15% si are o distributie bine pusa la punct

reusind, datorita campaniei de comunicare la “Untdelemn de la Bunica” sa ramana in

mintea consumatorului cu imaginea traditiei in arta gatitului.

Activitatea promotionala

Din punct de vedere al vadului comercial uleiul se poate vinde foarte usor in toate

zonele populate ale orasului. Aceasta caracteristica se datorează faptului ca produsul

satisface o nevoie curenta, fiind usor vandabil, in conditiile in care in zona de vanzare nu

există concurenta. Cele mai importante actiuni promotionale utilizate de S.C ”Prutul” S.A.

sunt constituie din:

- relatiile directe si permanente stabilite de conducerea societatii cu diferite categorii de

beneficiari;

- tehnicile de servire a consumatorilor practicate de personalul din magazinele proprii sunt

orientate spre vanzarea „soft”, urmarindu-se fidelizarea clientilor;

44

- adresa si sigla firmei S.C. ”Prutul” S.A. sunt imprimate pe etichetele si ambalajele

produselor, precum si pe suprafetele exterioare ale autovehiculelor proprii ce participa la

procesul de distributie.

Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial

PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE

Cresterea cotei de piata -extinderea retelei de desfacere

-realizarea de contacte cu noi

clienti

-relatii publice ale conducerii cu

diverse categorii de clienti

-cresterea prestigiului firmei

-cresterea cifrei de faceri

-cresterea rentabilitatii

activitatii

Pozitie buna pe piata - retea proprie de distributie

- volum mare al productiei

- relatii stabile cu beneficiarii

- imagine favorabila

- venituri stabile din

activitatea de

productie

Retea proprie de desfacere - amenajarea unor magazine

proprii

- inchirierea de spatii de

vanzare

- existenta unui parc de

autovehicule

- lipsa dependentei de

intermediari

- asigurarea unor venituri si a

unor fluxuri de numerar

sigure

Orientarea spre

comercializarea de marfuri

- nivel redus al veniturilor

provenite din vanzarea

specialitatilor din carne

fabricate

- existenta unor spatii de

depozitare neutilizate in cadrul

magazinelor proprii

- asigurarea unor venituri

suplimentare

- cresterea atractivitatii

ofertei din magazinele

proprii

45

PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE

Preturi mai ridicate decat

media pe piata

- necesitatea acoperirii

investitiilor efectuate pentru

modernizarea utilajelor

- diferenta intre volumul

efectiv al vanzarilor de

produse si volumul potential

al acestora

Gama de produse mai putin

diversificata decat cea a

concurentei

- capacitate redusa de productie

a sectiei

de specialitati

- volum mai redus al

veniturilor

- capacitate mai redusa de

satisfacere a cererii

beneficiarilor

- nevoia de a apela la

activitati care sa genereze

venituri

suplimentare

Ambalaje cu un grad mai

redus de atractivitate

- inexistenta unei metode

universale de ambalare a

varietatii de produse fabricate in

sectia de specialitati

- lipsa de preocupare pentru

achizitionarea unei linii

automatizate

- orientarea unui anumit

segment de cumparatori spre

produsele altor firme

- nivel mai redus al

veniturilor

Activitate de promovare

slab dezvoltata

- efectuarea de investitii în alte

activitati, considerate prioritare

- lipsa de popularitate a

marcii in zonele mai

indepartate

- dezavantajul in fata

marcilor concurente mai

cunoscute

3.4. Activitati logistice

46

Activitatea de preluare a cerealelor se desfăşoară în 10 puncte de lucru, baze de recepţie

şi silozuri, situate în cinci judeţe: Dolj, Calarasi, Braila, Galati, Iasi. În 2008, Prutul

investeşte atât în creşterea capacităţilor de depozitare şi procesare, cât şi în modernizarea

acestora.

Condiţionarea cerealelor se realizează utilizând cele mai noi tehnologii şi soluţii

complexe de condiţionare, care presupun curăţarea, uscarea, aerarea şi dezinfectarea

produselor, în scopul obţinerii unui nivel ridicat al calităţii acestora.

În ce priveşte condiţiile de depozitare a cerealelor, Prutul este în curs de implementare a

sistemului pentru igiena şi siguranţa produselor (HACCP), impus de normele europene

Prutul investeşte atât în creşterea capacităţilor de depozitare şi procesare, cât şi în

modernizarea acestora.

Caile de acces si mijloacele de transport

Accesul in cadrul sediului S.C.” Prutul” S.A. se efectueaza pe cale rutiera. Societatea

are in posesie urmatoarele mijloace de transport: 15 TIR-uri, 50 de dubite-VW.

Resursele energetice si utilitatile

Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. ”Prutul” S.A. are acces la resursele

energetice si utilitatile asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la

alte unitati economice.

Sursele de energie si utilitatile aflate la dispozitia societatii sunt urmatoarele :

-consumul de energie electrica ;

-necesarul de gaze naturale ;

-resursele de apa provin din reteaua de distributie a SC “ Apa Nova “ SA;

-energia termica este furnizata de centralele termice aflate in dotare, iar pentru incalzirea

functioneaza o centrala termica automatizata ;

-combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport este achizitionat de la SC

“Lukoil Downstream “ SRL si SC “ OMV Romania “ SA ;

-societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua SC“ Romtelecom “

SA si de conectare la reteaua de internet.

Descrierea procesului de productie

Organizarea productiei

S.C. ”Prutul” S.A. detine o singura capacitate de productie, avand dotare tehnica de

inalt nivel, tehnologii diversificate. Materia prima selectionata, exigenta controlului de

calitate, experienta si calitatea resurselor umane si tehnologia reprezinta secretul unor

47

produse de calitate. Ca urmare a unui ambitios program investitional Prutul SA a realizat o

marire a capacitatii de rafinare, obtinand uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare,

atat fizica cat si chimica.

Imbutelierea produselor din portofoliu se face respectand normele de siguranta

alimentara utilizand liniile de imbuteliere moderne si automatizate si avand capacitati de

imbuteliere diversificate ce asigura satisfacerea exigentelor consumatorilor.

Societatea are urmatoarea organizare a productiei pe compartimente :

Compartiment operational: organizat dupa principiul obiectului de fabricatie si

cuprinde sectia de productie si de preparare a uleiului din floarea soarelui.

Compartimente auxiliare :

-atelierul mecanic;

-depozitele de produse finite ;

-laboratorul CTC

Echipamentele si procesele tehnologice

Procesele tehnologice dupa care se desfasoara activitatea de productie a S.C. Prutul S.A.

presupun transformarea materiilor prime prin parcurgerea mai multor faze in cadrul

sectiilor de productie .

Fazele activitatii de productie sunt urmatoarele:

-producatorii de seminte oleginoase: micii producatori, asociatii, societati agricole;

48

-precuratirea semintelor (vanturare, uscare, solarizare);

-depozitarea semintelor precuratite;

-precuratirea semintelor cu selectorul cu doua site, depozitare, transport la buncarul de

alimente a preselor;

-presarea semintelor cu ajutorul preselor cu snec:

-obtinerea uleiului brut;

-filtrarea uleiului cu filtru centrifug;

-transportul uleiului finit la recipientul de depozitare;

-livrarea la diferite societati cu profil chimic;

-sroturi;

-colectarea sroturi la depozit;

-livrarea la beneficiari (zootehnie)

-livrarea la angrosisti pentru consum intern si export (sticle PET)

Datorita diferitelor obiective pe care trebuie sa le indeplinesca sectia de productie are

in dotare utilaje moderne, clasificate din punct de vedere al capacitatilor de prelucrare a

materiilor prime si a produselor intermediare .

Capacitatea de productie

Capacitatea de productie prevazuta in proiectul sectiei de productie este de 240 t / zi iar

in mod curent ea este de 200 t/zi. In faza intiala capacitatea de productie a fost de 70 t/ zi ,

de trei ori mai mica decat in prezent.

Calitatea produselor

Calitatea superioara este o caracteristica esentiala in productia de ulei, deoarece

existenta acesteia este unul din elementele determinante pentru dobandirea recunoasterii

firmei si asiguarea competivitatii produselor. Pentru asiguararea unei calitati superioare in

momentul livrarii produselor catre consumatori finali, in cadrul unitatilor de depozitare si

ambalare a societatii sunt aplicate o serie de masuri menite sa mentina parametrii de

calitate ai materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite la nivelurile optime

recomandate de normele in vigoare. Principalele operatii efectuate in vederea verificarii si

pastrarii calitatii produselor sunt:

49

- la receptia materiilor prime se preleva mostre, care sunt supuse testelor in cadrul

laboratoarelor CTC;

- in toate depozitele se asigura conditii optime de temperatura, ventilatie, umiditate si

iluminat pentru evitarea impurificarii si alterarii materiilor prime si produselor finite;

- personalul muncitor poarta echipament de protectie sanitara a alimentelor.

Intretinerea si repararea utilajelor

Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic

prin revizii si curatari zilnice ale tuturor instalatiilor din sectia de productie .

Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

Puncte forte Cauze Efecte

1.procese tehnologice

corect proiectate

-proiectarea liniilor in cadrul

unui sistem integrat de

productie;

-o specializare buna a

personalului, care lucreaza in

productie .

-diminuarea

pierderilor de materiale si

energie.

2.calitatea superioara a

produselor fabricate

-aprovizionarea cu materii

prime de calitate superioara;

-conditii optime de depozitare;

-testarea materiilor prime si a

produselor finite in cadrul

laboratorului CTC.

-cresterea volumului

vanzarilor, dar si cel al

veniturilor;

-cresterea cotei de piata

3.5. Vanzari pe piata interna

Compania Prutul Galati, care detine marcile de ulei Prutul si Spornic, a raportat pentru

anul 2005 o cifra de afaceri de 28 de milioane de euro, in crestere cu 12% fata de 2004 si

estimeaza sa pastreze acelasi ritm de crestere si in acest an. Astfel, la sfarsitul lui 2006,

50

afacerile Prutul Galati ar putea ajunge la peste 31 mil. euro, sustinute si de un nou brand

lansat recent pe piata uleiurilor vegetale.

Rezultatele obtinute anul 2005 au la baza investitiile in tehnologie si dezvoltarea

echilibrata a politicii de vanzari la export si pe piata interna, potrivit informatiilor

companiei.

Prutul a investit 1,7 mil. euro in noi linii tehnologice care au permis lansarea pe piata a

unui nou brand, Picasol, pozitionat in segmentul mainstream. "Ne-am propus sa atingem

din primul an de la lansarea noului produs o cota de piata de 4% si o crestere a vanzarilor

de pana la 40%", a declarat Octavian Feodor, directorul fabricii Prutul Galati. El a mai

spus ca Prutul va continua si in acest an dezvoltarea portofoliul de produse pentru a

raspunde exigentelor pietei. Compania a demarat anul trecut un proiect de investitii de

peste 1,5 mil. euro, pentru protectia mediului.

In ultimii trei ani, Prutul a investit peste 3,5 mil. euro in modernizarea si in cresterea

capacitatii de productie a fabricii de ulei de la Galati. Capacitatea de rafinare a crescut de la

45 la 55 de tone pe zi, iar cea de imbuteliere de la 20 000 la 40 000 de litri pe zi.

Potrivit informatiilor companiei, anul 2005, Prutul a procesat 62.000 de tone de seminte

oleaginoase. Pentru anul 2006, compania a estimat o crestere a cifrei de afaceri de 10%-

12% bazata in special pe cresterile de capacitate din sectiile de rafinare si imbuteliere.

Planurile de dezvoltare ale companiei urmaresc cresterea si diversificarea portofoliului

de produse de pe platforma Galati, precum si cresterea exporturilor de seminte oleaginoase

in Italia, Spania, Grecia, Turcia, Egipt. Producatorul din Galati este prezent pe piata locala

cu marcile "Picasol", "Prutul" si "Spornic" in ambalaje de 1 litru si 5 litri.

In anul 2005, majoritatea companiilor de pe piata uleiurilor vegetale au raportat rezultate

financiare mai slabe decat in 2004, chiar daca volumele livrate pe piata au fost mai mari

decat cele din anul precedent. Aprecierea monedei nationale si cresterea ofertei de ulei de

pe piata au determinat modificari ale pretului, uneori chiar sub costuri. Oferta de ulei de pe

piata e mai mare decat necesarul actual, asa ca fiecare jucator a facut modificari ale

pretului, care a coborat uneori chiar sub costuri. Desi fizic s-a vandut mai mult, profitul

este redus din cauza scaderii pretului la ulei.

51

Din cauza acestei situatii, liderul pietei autohtone Bunge Romania a decis in 2005 sa-si

inchida facilitatea de productie din Bucuresti, in timp ce alti producatori au anuntat la

inceputul acestui an ca sunt in cautare de alternative pentru a acoperi pierderile. Astfel,

Argus Constanta va demara o investitie pentru productia de biodiesel, incercand astfel sa

foloseasca ca materie prima excesul de productie de ulei de floarea-soarelui.

Societatea intentioneaza sa produca biodiesel din ulei semirafinat, urmand sa

directioneze catre productia de combustibil uleiul pe care nu reuseste sa il plaseze pe piata.

Si grupul de firme Racova Com-Agro-Pan, detinut de omul de afaceri Adrian

Porumboiu, va investi in acest an circa 18 milioane de euro pentru constructia unei fabrici

de combustibil biodiesel la Vaslui, materia prima urmand sa fie asigurata din productia

proprie.

In primul trimestru al anului curent, producatorul a inregistrat, pentru uleiul Spornic,

cifre de vanzari cu 33% mai mari fata de aceeasi perioada a anului anterior, majorare

sustinuta si de rezultatele inregistrate pe 2007, care au aratat o crestere de 30% comparativ

cu 2006, potrivit datelor emise de companie.

“Ne asteptam ca vanzarile la brandul Spornic din 2008 sa creasca cu 35% fata de 2007,

obiectivul nostru bazandu-se pe eforturile de promovare si de distributie al campaniei

publicitare aflate in derulare. Piata uleiului este greu previzibila, insa pana acum s-a

remarcat cresterea acesteia in valoare”, a declarat, pentru Wall-Street, Mirela Olarescu,

marketing si PR manager in cadrul Prutul Galati.

Afacerile producatorului de ulei Prutul au crescut, in primele noua luni ale anului 2007,

cu 63%, pana la 39 de milioane de euro, comparativ cu perioada similara a anului anterior,

pe fondul majorarii vanzarilor de ulei imbuteliat.

Piata interna a uleiului va cunoaste o crestere de 5-10% fata de anul trecut, potrivit

estimarilor principalilor jucatori de pe piata de profil. Dupa intrarea Romaniei in UE,

pretul uleiului din import a scazut considerabil, iar romanilor li s-a pus la dispozitie o gama

mai larga de produse, dintre care cele organice par a avea un potential crescut.

In ceea ce priveste consumul de ulei, Romania este una dintre tarile cu cel mai ridicat

consum de ulei pe cap de locuitor, de aproximatov 11 litri pe an, comparativ cu Ungaria

52

sau Austria, unde valoarea nu depaseste 7 litri, respectiv 5 litri, potrivit datelor furnizate de

GfK, liderul mondial in domeniul cercetarilor de piata, anul trecut.

Brandul Spornic este fabricat de Prutul SA, cea mai veche fabrica de ulei din Romania,

infiintata in anul 1893. Compania are 100% capital romanesc. In acest moment, portofoliul

companiei include marcile de ulei: Picasol, Spornic si Prutul.

Prutul S.A. este una din primele patru firme producatoare de ulei vegetal de pe piata

romaneasca. Compania detine, pe langa fabrica de ulei de la Galati, noua capacitati de

depozitare a materiei prime in localitatile: Urleasca, Lacu Sarat, Lehliu, Calarasi, Filiasi,

Mircesti, Jijia, Sarca si Liesti.

Principalii producatori de ulei din Romania sunt Bunge, Cargill, Ulvex, Prutul,

Agricover si Ulerom, a caror cote de piata acopera o piata evaluata la o valoare de 210-220

de milioane de euro.

3.6.Analiza economic-financiara a activita

Informatii financiare anuale (Indicatori economici principali)

2007 2008 2009 Active imobilizate-Total 51.076.414,50 57.094.431,00 52.371.677,00Active circulante - Total 75.622.686,30 70.002.531,00 50.476.446,00 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total

53.763.213,00 58.436.896,00 50.022.474,00

 Active circulante, respectiv datorii curente nete 22.044.365,00 11.633.246,00 512.240,00

 Total active minus datorii curente 72.747.882,60 68.414.588,00 52.630.636,00

 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total 

1.414.498,20 7.184.372,00 3.942.667,00

 Venituri in avans 372.896,90 313.089,00 253.281,00 Capital subscris varsat 46.997.970,00 46.997.970,00 53.711.967,00 Total capitaluri proprii 71.333.384,40 61.230.216,00 48.129.622,00 Creante - Total 6.691.652,00 8.936.692,00 8.715.719,00 Datorii - Total 55.177.711,20 65.621.268,00 53.965.141,00 Cifra de afaceri neta 153.223.211,60 143.187.176,00 108.776.688,00 Venituri din exploatare - 166.514.741 137.714.089,00 109.626.001,00

53

Total  Cheltuieli din exploatare - Total 155.517.598 144.012.648,00 120.490.371,00

 Rezultat din exploatare 10.997.142,90 -6.298.559,00 -10.864.370,00 Venituri financiare 2.060.797,00 2.538.908,00 3.739.104,00 Cheltuieli financiare 4.553.704,40 5.507.682,00 3.613.358,00 Rezultat financiar -2.492.907,40 -2.968.774,00 125.746,00 Rezultat curent 8.504.235,50 9.267.333,00 -10.738.624,00 Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00 Cheltuieli extraordinare 0.00 0,00 0,00 Rezultat extraordinar 0,00 0,00 0,00 Venituri totale 168.575.537,60 140.252.997,00 113.365.105,00 Cheltuieli totale 160.071.302,10 149.520.330,00 124.103.729,00 Rezultat brut 8.504.235,50 -9.267.333,00 -10.738.624,00 Rezultat net 6.466.237,70 -7.719.149,00 -10.738.624,00 Rezultat / actiune 0,0000 0,0000 - Plati restante - Total 0,00 0,00 0,00 Furnizori restanti - Total 0,00 0,00 0,00 Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale 0,00 0,00 0,00

 Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat 0,00 0,00 0,00

 Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti) 419 415 373

3.6.1 Analiza cifrei de afacere Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale

efectuate de o firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse, intr-o perioada de timp

determinata.

In conditiile actuale, cand factorii pietei primeaza in sistemul de variabile care explica

rezultatele unei intreprinderi, analiza cifrei de afaceri este esentiala pentru aprecierea

locului intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a aptitudinilor

acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activitati intr-o maniera profitabila. In

functie de nivelul cifrei de afaceri, se poate preciza daca intreprinderea este suficient de

importanta, daca are semnificatie raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului,

respectiv daca partea sa de piata este neglijabila, putandu-se lua decizii strategice in

consecinta.

Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordata ca : cifra de afaceri totala, cifra de afaceri

medie, cifra de afaceri marginala, cifra de afaceri critica.

54

Cifra de afaceri totala (CA) reprezinta volumul total al afacerilor unei firme, evaluate

la preturile pietei.

Cifra de afaceri medie ( ) reflecta incasarea realizata pe unitatea de produs sau

serviciu :

=

unde : Q reprezinta volumul fizic al vanzarilor.

Cifra de afaceri marginala (CA ) exprima variatia incasarilor unei firme ( )

generata de cresterea sau scaderea cu o unitate a cantitatii vandute ( ).

CA =

Cifra de afaceri critica (CA ) reprezinta acel nivel al incasarilor in care se asigura

acoperirea cheltuielilor, pragul de la care firma incepe sa produca beneficii :

=

unde : Ch - reprezinta suma cheltuielilor fixe

- rata medie a cheltuielilor variabile

Analiza diagnostic a cifrei de afaceri vizeaza urmatoarele aspecte :

a) Analiza dinamicii structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe

elementele componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite in

structura cifrei de afaceri. De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri

sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale,

in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru activitatii.

Pentru definirea cadrului general in care se inscrie activitatea intreprinderii, se folosesc

marimi absolute si ritmuri de crestere.Marimile absolute caractereizeaza evolutia cifrei de

afaceri la modul cel mai general. Marimile relative arata proportia de crestere a cifrei de

afaceri fata de o anumita baza de comparatie. Examinarea lor pe mai multe exercitii

permite stabilirea tendintei activitatii intreprinderii : crestere, stabilitate, regresie.

Variatia (absoluta si relativa) a cifrei de afaceri este rezultatul actiunii unui numar

mare de factori interni si externi. Evitarea erorilor de judecata si aprecierea performantelor

reale ale unitatilor impun luarea in calcul a efectelor inflatiei.

55

Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activitatii.

Structura cifrei de afaceri reflecta proportia dintre diferitele activitati, sortimente,

grupe,sectoare care formeaza nomenclatorul unei intreprinderi.

Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variatiilor inregistrate

pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variatii si implicatiile lor asupra rezultatelor

economico-financiare ale intreprinderii. Analiza poate fi realizata pana la nivelul

produsului, grupelor de produse sau categoriei de activitati, firma fiind interesata sa

cunoasca care dintre produse sunt solicitate, care este contributia lor la formarea

veniturilor, care sunt mai rentabile, nu numai din puncutl de vedere al producatorului, si si

al beneficiarului.

b). Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri evolueaza sub incidenta unui complex de factori interni sau externi.

Factorii interni sunt :

gradul de cunoastere al nevoilor ;

forta de vanzare ;

factori comerciali ;

serviciile oferite ;

strategia preturilor.

Factorii externi sunt :

concurenta ;

evolutia nevoilor clientului ;

legislatia economico-financiara.

Pentru analiza factoriala a cifrei de afaceri se pot utiliza mai multe modele :

CA =

CA = N

CA = N

CA = T

CA = A

sau :

56

CA =

unde : CA – cifra de afaceri ;

q – cantitatea vanduta ;

p – pretul mediu de vanzare (exculs TVA) ;

T – fondul total de timp (ore - an) ;

Cah – cifra de afaceri medie orara ;

M - valoarea medie a mijloacelor fixe ;

M - valoarea medie a mijloacelor fixe productive ;

N – numarul mediu de salariati ;

A - valoarea medie a activelor de exploatare ;

A - valoarea medie a activelor corporale ‘

In cazul firmelor mici, se poate sonstitui un model de analiza in raport cu cantitatile

vandute si preturile de vanzare.

In activitatea practica, cunoasterea marimii si sensului influentei celor doi factori

prezinta importanta in formularea strategiei vanzarilor vizavi de firmele concurente.

Din punct de vedere metodologic, trebuie mentionat faptul ca primul factor contine

si influenta structurii fizice a productiei vandute care, prin intermediul pretului

diferentiat pe produse, actioneaza asupra cifrei de afaceri. Dar aceasta influenta de

structura poate fi determinata doar in cazul produselor omogene (exprimate in aceeasi

unitate de masura).

In consecinta relatiile sunt :

inluenta volumului fizic (cantitatii) :

unde : - pretul mediu de vanzare

influenta structurii fizice a productiei vandute

influenta preturilor de vanzare

57

Daca productia este omogena, se pot forma grupe de produse, stabilindu-se astfel

influenta structurii pe grupe de produse (activitati). In cazul unor firme cu activitati

complexe, cunoasterea contributiei fiecarei grupe de produse sau activitati la evolutia cifrei

de afaceri prezinta o importanta deosebita.

c). Analiza cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie si cererea

Elementele principale care dimensioneazavolumul de activitati si de care depinde

marimea cifrei de afaceri sunt : capacitatea de productie, resursele (materiale, umane,

financiare), cererea de produse (piata). Fiecare element poate constitui o restrictie in

formarea si aprecierea obiectivelor pentru o anumita perioada, dar si un factor stimulator.

La sfarsitul unei perioade, fiecare producator se afla intr-o anumita situatie in ceea ce

priveste concordanta dintre posibilitatile sale de productie si cererea solvabila. Ignorarea

unui asemenea aspect are efecte pe termen lung, care pot sa conduca la falimentul firmei.

De aceea, in analiza cifrei de afaceri din activitatea de baza, in corelatie cu capacitatea

de productie si cerere, se are in vedere tocmai masura in care, prin deciziile adoptate, s-a

asigurat o asemenea concordanta care sa volorifice intr-o proportie corespunzatoare

potentialul productiv al intreprinderii.

In activitatea de conducere, cat si in diagnosticul necesar avaluarii intreprinderii,

trebuie sa faca estimari asupra cifrei de afaceri, iar pe baza acesteia si a celorlalti indicatori.

Deci, in fundamentarea cifrei de afaceri si a programului de fabricatie, pe langa

diagnosticul intern, trebuie avute in vedere piata si concurenta.

Astfel, in legatura cu piata, se va face o analiza cantitativa, pentru a marca

posibilitatea de absorbtie a produselor pe care le produce intreprinderea, precum si o

analiza calitativa, care are drept scop cunoasterea gusturilor, nevoilor si comportamentul

consumatorilor fata de produsele intreprinderii.

De asemenea, este importanta, in aceasta analiza, segmentarea pietei, intrucat nu este

suficienta numai o apreciere generala, fara a tine seama de concurentii care apar pe piata.

In acest scop, se foloseste indicatorul cota globala de piata a firmei (C ), care se

determina ca raport intre vanzarile proprii (V ) si totalul vanzarilor produsului respectiv :

C

58

Pentru segmentul pietei proprii, se are in vedere modelul :

unde : j – piata

Cota de piata proprie pe segmentul respectiv este :

In consecinta, relatiile sunt :

influenta vanzarilor totale :

influenta structurii vanzarilor pe piete de desfacere :

influenta cotelor de piata :

In legatura cu concordanta, cunoasterea acesteia si a puterii competitive sunt probleme

esentiale ale conducerii intreprinderii pentru fundamentarea programelor esentiale ale

conducerii intreprinderii pentru fundamentarea programelor viitoare.

In legatura directa cu piata este si analiza clientelei, care vizeaza :

prezentarea principalilor clienti interni si externi ;

schimbarile intervenite in structura si numarul clientelei in ultimii ani, cauzele

care le-au determinat si implicatiile asupra vanzarilor proprii ;

atitudinea clientelei proprii fata de produsele firmei concurente.

Urmarirea unor asemenea aspecte are importanta in ceea ce priveste masurile care

trebuie intreprinse pentru mentinerea si eventual sporirea numarului de clienti.

3.6.3. Analiza rentabilitatii

Rentabilitatea, ca forma de exprimare a eficientei economice, reprezinta capacitatea intreprinderii de a obtine profit, in scopul remunerarii capitalurilor, dar si al extinderii activitatii. Ea poate fi exprimata cu ajutorul a doi indicatori:

-rata profitului

- rata rentabilitaii economice

59

Rata rentabilitatii economice – arata eficienta utilizarii activelor si prezinta valori diferite in functie de sectoarele economiei nationale. Nivelul acesteia trebuie comparat cu rata medie a dobanzii pe piata bancara, astfel: - cand nivelul ratei rentabilitatii economice este inferior ratei dobanzilor, inseamnaca firma comerciala inregistreaza pierderi; - cand nivelul ratei rentabilitatii este superior ratei dobanzilor, inseamna ca firmacomerciala isi utilizeaza eficient resursele de care dispune. Apare astfel efectul de parghie, prin faptul ca diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata dobânzii la capitalul imprumutat suplimenteaza remunerarea capitalurilor proprii.

Denumire Formula de calcul 2004 2005 2006

Rata rentabilitii rezultatului exploatarii

(Rezultatul exploatarii / Venituri din exploatare) *100

6,60% -4,57% -9,91%

Rentabilitatea financiara a capitalului propriu

(Rezultatul net / Capital propriu) * 100

9,04% -12,60% -22,31%

Rentabilitatea economica

(Rezultat brut / Active imobilizate) * 100

16,65% -16,23% -20,50%

3.7. Propuneri de cresteri a eficientei activitatii de productie si

comercializare Din analiza datelor prezentate reiese faptul ca S.C. Prutul S.A. Galati are o

situatie economico-financiara buna.

60

Conducerea societatii comerciale trebuie sa adopte masuri care sa impulsioneze in

continuare desfasurarea activitatii economico-financiare ce include printre obiective:

Cresterea profitului societatii comerciale astfel incat rata acestuia sa se mentina

permanent peste nivelul dobanzii practicate la banci, asigurand astfel resurse suplimentare

pentru dezvoltarea acesteia;

Folosirea unor tehnici si metode manageriale care sa contribuie intr-o mai mare

masura la perfectionarea organizarii activitatii societatii;

Adoptarea de tehnologii moderne, cu implicatii calitative superioare produselor care

conduc spre utilizarea eficienta a materiilor prime, cresterea productivitatii muncii

Realizarea acestor obiective strategice presupune drept conditii necesare si suficiente o

serie de obiective derivate pe termen scurt, cum ar fi :

Stabilirea masurilor necesare de reglare, respective de utilizare cat mai completa a

capacitatilor de productie, executari de lucrari sau prestari de servicii;

Minimanizarea stocurilor de active circulante pe cele trei stadii ale circuitului

(aprovizionarea, productie, va)nzare si incasarea productiei) prin:

- aprovizionarea cu materiale sa se face de la sursele cele mai propiate si cu

mijloacele de transport cele mai economice’

- incheierea in timp optim a contractelor de aprovizionare cu stipularea precisa a

termenelor de primire a materiilor prime si materialelor, pentru ca acestea sa

asigure ritmicitatea si continuarea procesului tehnologic;

- semnalizarea operative a aparitiei de stocuri excedente;

- introducerea normelor tehnice progresive de folosire a utilajelor;

- urmarirea modului de executare a prestarilor de servicii de catre

compartimentele de transport pentru livrarea in termen catre clienti

aproduselor;

- contractarea din timp a productiei pe cantitati, dimensiuni, calitate si termene

précis specificate.

Atragerea de noi clienti precum si pastrarea celor actuali prin

analiza si evaluarea situatiilor economico – financiare pe baza informatiilorculese pentru

determinarea unor indicatori semnificativi pentru analiza situatiilor lor:

- Solvabilitate;

- Fidelitate;

- Marimea unitatii patrimoniale;

61

- Calitatea echipei de conducere;

- Forma juridica.

Elaborarea unei politici coerente de finantare a unitatii

patrimoniale in masura sa asigure dezvoltarea echilibrata a tuturor sectoarelor de activitate

sis a determine succesul societatii in raport cu concurenta;

Se impune accelerarea incasarilor creantelor pentru reducerea

capitalurilor allocate in soldul clientilor si pentru a se evita reiscurile de insolvabilitate ale

acestora prin:

- alegerea celei mai avantajoase forme de decontare pentru conditiile date;

- tinerea unei evidente clare si la zi a documentelor de decontare;

- urmarirea aplicarii de sanctiuni economice si financiare (despagubiri, amenzi,

penalizari, dobanzi) in cazul neindeplinirii conditiilor contractuale si disciplinei

decontarilor;

- introducerea decontarilor prin compesatii.

Esalonarea echilibrata si degajata a scadentelor obligatiilor de

plata ale unitatii;

Cresterea productivitatii muncii;

Diversificarea activitatii prin realizarea de noi produse

competitive;

Lansarea produselor realizate in noi piete de desfacere, conform

cerintelor si normelor internationale;

Prospectarea pietelor de desfacere a produselor prin publicitate,

expozitii, targuri si reclame.

62