legenda bucuresti

5/26/2018 legenda bucuresti

1/26

STUDIU DE GEOGRAFIE UMANA

BUCURESTI SECTOR 1


2/26

Introducere BUCURESTI

Bucurestieste capitalaRomanieisi, in acelasi timp, cel mai mare oras,centru industrial si comercial al tarii. Populatia de peste doua milioane de

locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea capitala dupa marimedin Uniunea Europeana.

Prima mentiune a localitatii apare in1459. In 1862devine capitalaRomaniei. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul sceneiartistice, culturale si mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale,arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla Micul Paris.In prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si unjudetsi esteimpartita in sase sectoare.


3/26

ASEZARE GEOGRAFICA

Municipiul Bucuresti are o suprafata de 228 km patrati (0.8 % din suprafata

Romaniei), din care suprafata construita este de 70 % .

Orasul este asezat la 4424'49" latitudine nordica si 2605'48" longitudine

estica in sudul Romaniei la o distanta de 64 km nord de fluviul Dunarea, la 100

km sud de Carpatii Orientali, si 250 km vest de Marea Neagra.

Fig. 1. Poziionarea geografic a municipiului Bucureti peglob i n cadrul Romniei.


4/26

Din punct de vedere administrativ, oraul este divizat n ase sectoare imsoar 23.5 km ntre extremitatea nordic i cea sudic, respectiv 20.9 kmntre extremitatea vestic i cea estic, (Gherasim C., 2005).

- SECTORUL 1

Este situat in partea de nord-vest a Municipiului, cuprins intre sectoarele 2 si 6,

are urmatoarea delimitare:

Incepind de la intersectia B-dul I.C. Bratianu cu B-dul.Carol I si B-dul Nicolae

Balcescu,

-Limita de sud urmeaza traseul: P-ta Nicolae Balcescu (exclusiv), B-dul.

Republicii (exclusiv) pina la intersectia cu Calea Victoriei, in continuare B-dul

Regina Elisabeta (exclusiv)pina la podul Elefterie.

- Spre sud-vest limita continua pe firul riului Dimbovita de la podul Elefterie

pina la Str. Mircea Vulcanescu, pe Str. Mircea Vulcanescu exclusiv pina la Calea

Plevnei, pe Calea Plevnei (exclusiv) pina la intersectia soselei Orhideelor cu

Calea Giulesti, Calea Giulesti (exclusiv) pina la Drumul Carierei, Drumul Carierei

Fig. 2. Harta administrativ a municipiului Bucureti.


5/26

(inclusiv) pina la linia caii ferate Bucuresti-Rosiori, linia caii ferate Bucuresti-

Rosiori pina la linia caii ferate de centura.

- Limita nord-vestica urmeaza Calea ferata de centura pina la liziera vestica a

padurii Tunari.

-Spre est limita o constituie o linie conventionala care porneste de la liziera

vestica a padurii Tunari pina la Str. Vadul Moldovei (inclusiv), continua pe

aceasta Str. cuprinzind si gradina zoologica Baneasa, continua spre Sud pina la

intersectia caii ferate Bucuresti-Constanta cu Sos. Pipera. De la aceasta

intersectie limita urmeaza traseul pe Sos. Pipera (exclusiv),Calea Floreasca

(inclusiv), Str. Polona (inclusiv) pina la P-ta Alexandru Sahia (exclusiv), Str.

Xenopol, Str.Pictor Verona pina la intersectia cu Str. Pitar Mosi, Str. Pitar Mosipina la Str.C.A. Rosetti, Str. C.A. Rosetti pina la B-dul Nicolae Balcescu, B-dul

Nicolae Balcescu pina la intersectia cu B-dul Carol I (toate inclusiv).

CADRUL NATURAL

Relief

Bucurestiul este situat in Campia Romana, avand o altitudine maxima de 96.3

m si este strabatut de doua rauri, Dambovita si Colentina. Cele doua vai

formate in jurul raurilor, impart orasul in cateva zone, sub forma de platouri cu

meandre si terase. Prezenta a doua terase locale (2 - 4 m si 8 -12 m) de-a lungul

celor doua vai ofera varietate peisajului din centrul orasului.

Lunca Dambovitei a fost modificata prin lucrari de canalizare. Caracteristicilegeomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul actiunii de eroziune,

transport si depunere a cursului inferioir al raului Dambovita care strabate zona

mediana a Bucurestiului pe directia aproximativa NV-SE, precum si a raului

Colentina. Solul din centrul Bucurestiului s-a format si dezvoltat sub influenta

factorilor naturali si umani.

In zona orasului si a imprejurimilor, defrisarea excesiva din ultimele doua

secole a Codrului Vlasiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluribrune. In conditiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele doua rauri, solul a


6/26

devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin

erodarea humusului datorita actiunii apei de suprafata.

Din punct de vedere litologic, zona Bucurestiului face parte din tipul de campie

joasa cu terase, caracterizata prin prezenta numeroaselor terase desfasuratede-a lungul raurilor ce o dreneaza, zona alcatuita din depozite exclusiv

cuaternare reprezentate prin loess si depozite loessoide

Clima

Desi este asezat intr-o zona de clima temperata, Bucurestiul este afectat de

masele de aer continental, provenite din zonele invecinate. Curentii de aerestici dau variatii excesive de temperatura, de pana la 70C, intre verile

calduroase si iernile geroase. Estul si sudul orasului au toamne lungi si

calduroase, ierni blande si primaveri timpurii. Media anuala a temperaturii in

Bucuresti este in jur de 10 - 11C .

Cea mai inalta temperatura medie anuala s-a inregistra in anul 1963, de 13.1 C

si cea mai mica, in anul 1875, de 8.3 C. Din observatiile si analizele efectuate,

rezulta ca Bucuresti-ul are ani alternativi cu temperaturi joase (1973, 1977,1979) si ridicate (1976, 1978, 1980).

Cea mai friguroasa luna este ianuarie , cu o medie de - 2.9 C iar cea mai

calduroasa este iulie cu o medie de 22.8 C. In general, variatiile de

temperatura dintre noapte si zi sunt de 34 - 35 C, iarna si de 20 - 30 C, vara.

Cea mai inalta temperatura, de 41.1 C a fost inregistrata in data de 20 august

1945 si cea mai joasa temperatura, de -30C, in ianuarie 1888.

Zona centrala, avand cea mai mare concentrare de cladiri, strazi inguste, largi

bulevarde si cateva zone verzi, are o temperatura medie anuala de 11 C, vant

sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %, mai mica decat in alte zone si cea mai lunga

perioada de vegetatie, de 220 zile fara ger, pe an.

Zona mediana care cuprinde vechea zona industriala cu mici fabricute, gari

(Gara de Nord este cel mai mare nod feroviar), este definita printr-un grad

mare de poluare, zile cu ceata, ploi abundente, cateva zile insorite, avand o


7/26

temperatura medie anuala sub 11 C si un volum de precipitatii de 600 mm pe

an.

Noua zona residentiala (Baneasa, Floreasca, Tei, Pantelimon, Balta Alba,

Berceni, Drumul Taberei), are o temperatura medie anuala de 10.5 C, cuvanturi puternice uneori , cu un grad scazut de poluare comparativ cu centrul,

un grad de umiditate in jurul valorii de 77%, cu frecvente aparitii ale cetii, si un

volum de precipitatii sub 550 - 600 mm pe an.

Zona periferica este influentata de constructiile joase (1 - 2 nivele) cu suprafete

verzi si mari zone industriale; aceasta zona urbana este in mare masura expusa

vantului, valurilor de caldura si de frig, dar cu contraste mici, o umiditate

ridicata si aer curat. Volumul precipitatiilor este sub 500 mm pe an.

ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICA

Sector 1

n 1926 a fost adoptat Legea de Organizare a Municipiului Bucureti, prin care

acesta era mprit n patru sectoare: Galben, Negru, Albastru i Verde. Aceast

organizare a funcionat pn n 1936, cnd au fost aduse modificri n felul cum

erau conduse sectoarele. Primria Sectorului 1 a fost prima care i-a finalizat n

1936 cldirea proprie. Construit ntr-un stil neoromnesc, ea cuprindea 50 de

birouri, o sal mare de marmur pentru consiliu sau pentru festiviti, precum

i turnul cldirii, cu o nlime de peste 57 de metri. Dup 1944, Bucuretiul a

rmas cu doar trei sectoare, i anume sectorul 1 Galben, sectorul 2Negru, i

sectorul 3 Albastru. Ulterior, n anul 1950, Marea Adunare Naional a

Republicii Populare Romnia a stabilit o nou mprire teritorial-administrativ, n regiuni, raioane, orae i comune. Sectorul 1 corespundea

raioanelor I.V. Stalin i Grivia Roie. Dup reforma administrativ din 1968,

cele opt raioane au devenit sectoare, iar n 1979, din acestea au rmas doar

ase, aceast form pstrndu-se pn n zilele noastre.


8/26

POPULATIA

1. Evolutia numerica si densitatea

Populatia si densitatea la nivelul Municipiului Bucuresti (1990-2006).

Bucureti Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6

A 1 2 3 4 5 6 7

A n u l / 1990

Populaia

Densitatea -

locuitori/km.p

2127194

8938

329702

4710

410535

12829

408400

12012

291478

8573

278633

9288

408446

10749

A n u l / 1995

Populaia

Densitatealocuitori

/km.p

2054079

8631

248745

3554

391581

12237

407869

11996

323061

9502

270561

9019

412262

10849

A n u l / 2000

Populaia

Densitatealocuitori

/km.p

2009200

8442

230465

3292

381815

11932

404812

11906

321018

9442

269311

8977

401779

10573

A n u l / 2001

Populaia

Densitatealocuitori

/km.p

1996814

8390

226522

3236

381444

11920

405175

11917

320470

9426

269139

8971

394064

10370

A n u l / 2002


9/26

Populaia

Densitatealocuitori

/km.p

1934449

8128

233815

3340

364433

11389

395565

11634

299863

8820

277037

9235

363736

9572

A n u l / 2003

Populaia

Densitatealocuitori

/km.p

1929615

8108

230814

3297

362609

11332

394228

11595

300502

8838

278585

9286

362877

9549

A n u l / 2004

Populaia

Densitatealocuitori

/km.p

1927559

8099

231508

3307

361403

11294

393323

11568

300144

8828

280670

9356

360511

9487

A n u l / 2005

Populaia

Densitatealocuitori/km.p

1924959

8088

229238

3275

360750

11273

393226

11565

299414

8806

282935

9431

359396

9458

A n u l / 2006

Populaia

Densitatealocuitori

/km.p

1931236

8114

228912

3270

361212

11288

394908

11615

299673

8814

284706

9490

361825

9522


10/26

ECONOMIA

Bucuretiul este cel mai mare centru economic al Romniei. n anul 2010

capitala a realizat aproximativ 22,7% dinProdusul Intern Brut al Romniei i

mpreun cujudeul Ilfov25,3% conform datelor instituiilor de specialitate, iarPIB/locuitor cu 240% mai ridicat decat media naional.

n Bucureti se regsete cea mai mare parte dintre ramurile economice

specifice Romniei excluzndagricultura.ncepnd cu domeniulserviciilor i

terminnd cuconstruciile.ntreprinderile constructoare de maini (utilaj

greu,utilaj siderurgic,petrolier,mainiiutilaje

agricole,locomotive,vagoane,avioane ielicoptere,autobuze).

Industrieelectrotehnic,electronic,mecanic fin,optic.ntreprinderi

chimice,demateriale de construcie,deprelucrare a lemnului.Bucuretiul este

un importantnod feroviar,rutier iaerian.

Turismul

Atracii turistice - obiective i locuri de interes

Sectorul 1 se bucura de o mare varietate a obiectivelor turistice, fie ca estevorba despre monumente arhitectonice sau ale naturii. Acestea din urma suntreprezentate de parcuri, care au o suprafata totala de 1,65 km2, cele maicunoscute fiind Parcul Bazilescu, Parcul Sfanta Maria, Stadionul Tineretului,Herastrau, Cismigiu, Kiseleff, Bordei si Parcul Garii de Nord.

In Bucureti Sectorul 1 existafoarte multe muzee i locuri ce merita vizitate:

Casa Memoriala George Calinescu, Institutul National de Arheologie, MuzeulAviatiei, Muzeul George Enescu, Muzeul Theodor Aman, Muzeul Victor Babes,Muzeul Cailor Ferate Romane, Muzeul Colectiilor de Arta, Muzeul LiteraturiiRomane, Muzeul Memorial Cornel Medrea, Muzeul Militar National, MuzeulNational al Hartilor si Cartilor Vechi, Muzeul National de Arta, Muzeul Nationalde Geologie, Muzeul Naional de Istorie Naturala Grigore Antipa, MuzeulNational al Satului Dimitrie Gusti, Muzeul Teatrului Naional, Muzeul TaranuluiRoman, Muzeul Zambaccian, Observatorul Astronomic al Municipiului BucurestiAmiral Vasile Urseanu.

Si la capitolul cladiri i monumente istorice sectorul 1 este deosebit de
http://ro.wikipedia.org/wiki/Produsul_Intern_Bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilfovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilfovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilfovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agriculturahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serviciilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Construc%C8%9Biile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Construc%C8%9Biile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_greu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_greu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_greu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_siderurgic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrolierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C8%99inihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C8%99inihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C8%99inihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaje_agricole&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaje_agricole&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Locomotive&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vagoane&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Avioanehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elicoptere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Autobuze&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mecanic%C4%83_fin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mecanic%C4%83_fin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mecanic%C4%83_fin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Optic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Optic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Optic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Chimice&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Materiale_de_construc%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Materiale_de_construc%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Materiale_de_construc%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prelucrare_a_lemnului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prelucrare_a_lemnului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nod_feroviar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rutierhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aerian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aerian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rutierhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nod_feroviar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prelucrare_a_lemnului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Materiale_de_construc%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Chimice&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Optic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mecanic%C4%83_fin%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Autobuze&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elicoptere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Avioanehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vagoane&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Locomotive&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaje_agricole&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaje_agricole&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ma%C8%99inihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Petrolierhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_siderurgic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_greu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilaj_greu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Construc%C8%9Biile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serviciilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Agriculturahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilfovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Produsul_Intern_Brut


11/26

generos cu turistii: Ateneul Roman, Academia Romana, Cercul Militar,Biblioteca Centrala Universitara, Casa Oamenilor de Stiinta, Palatul Kretzulescu,Casa Vernescu, Casa Cleopatra Trubetzkoi, Casa Dissescu, Casa Monteoru,dar i Gara de Nord sau Arcul de Triumf.

Sectorul 1 al capitalei ncnta sisejurul oricarui fotograf, avand un amestecunic de cladiri frumoase care adapostesc diferite institutii, muzee, restaurantesau chiar unitati decazare,multe dintre hotelurile cu traditie din aceasta zona aBucurestiului fiind amenajate n cladiri istorice, de un farmec aparte.Desi este mai degraba o destinatie pentru turismul de afaceri decat pentrupetrecerea unuiconcediu,sectorul 1 din Bucuresti le ofera tuturor vizitatorilorsai numeroase motive pentru a zabovi pe stazile sale, pentru a se aseza la unadin cafenele cochete sau pentru a lua parte la manifestarile culturale si

muzicale organizate cu diverse ocazii n diferite locatii din sector, cum suntPiaa Universitatii, Piata Revolutiei sau Piata George Enescu. Sectorul 1 mai estecunoscut i pentru targurile specializate organizate mai ales n weekend peBulevardul Kiseleff, unde sunt expuse spre vnzare att produse alimentaretraditionale, cat si obiecte de artizanat. Ocazional, zona este inchisa traficuluirutier pentru a le oferi bucurestenilor i nu numai un loc inedit de promenadain inima orasului, in special pe timp de vara.

Transporturile

Sistemul de metroueste furnizat de Metrorex i are patru linii: M1, M2, M3 i

M4. n total, are o lungime de 63 km i 45 de staii, cu o distan medie de 1,5

km ntre staii. Este printre cele mai rapide forme de transport din oras.

Transportul de suprafata este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport

Bucureti (RATB), i include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze,tramvaie i metrouri uoare. Reeaua RATB este printre cele mai dense dinEuropa, fiind a patra cea mai mare de pe continent i transportnd 2,3 milioanede pasageri pe zi pe 105 linii de autobuz, 18 de linii de troleibuz i 25 de linii detramvai. n schimb, sistemul este deseori foarte ncrcat, fiind frecvent utilizat.Ca i cu metroul, sistemul RATB trece printr-o faz de rennoire, caracterizatprin convertirea liniilor de tramvai n linii demetrou uor,i achiziionareavehiculelor noi, mai ales pentru autobuze.

n Bucuresti exista si un transport bine dezvoltat cumicrobuzecare asiguralegatura dintre oras si localitarile din jur ele fiind o alternativa la transportul

public.
http://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toatehttp://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toatehttp://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C8%99orhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C8%99orhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C8%99orhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C8%99orhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Microbuzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Microbuzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Microbuzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Microbuzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou_u%C8%99orhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99tihttp://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toatehttp://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toatehttp://www.pagitur.ro/turism/cazare-pensiuni-hoteluri/Bucure%C5%9Fti-Sector%201_10/Toate


12/26

La nceputul anului2008existau 9500 taximetre autorizate n Bucuresti.

ORASUL SI ZONA DE INFLUENTA

Sectorul 1 este ,,stapanit de clanurile GEMENII si SADOVEANU

Clanul GEMENI:

Gemenii, spaima Chitilei i a sectorului 1 sunt specializai n furturi de mainide lux. Chiar dac au mai pierdut teren o dat cu arestarea a apte dintre ei n2009, printre care i Ilie Alexandru (Sandu Geamnu) i Vasile Nicolae (Nicos),Gemenii nu au fost teri de pe hart. Interlopii au fost acuzai n ianuarie 2009de tentativ de omor, dar dup o lun au fost pui n libertate.

Zonele de influen ale acestui clan sunt Chitila, zona Bucuretii Noi i Giuleti,dar nu numai.

Una dintre victimele celebre ale acestei grupri este George Becali, acruimain a fost furat de sgeile Gemenilor anul trecut n luna ianuarie, darrecuperat la scurt timp de patronul din Ghencea, dup urmriri ca-n filme pestrzile Capitalei. n final, oamenii lui Becali au recuperat Mercedesul furat,

dup ce au dat-o la pace cu oamenii Gemenilor.
http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008


13/26

Pe lng furturile de maini, Gemenii se mai ocup i cu recuperrile. n urmaunei astfel de aciuni, devenit celebr (cazul portbagajul), lui Marian,geamnul lui Sandu, i-au czut 18 ani de nchisoare. Dintre cei patru frai careformeaz nucleul grupului, doar Sandu este liber n prezent. Gheorghe

Geamnu are un mandat de opt ani pentru tlhrie, iar Petre este arestat nBelgia pentru omor.

Clanul SADOVEANU:

Clanul lui Sadoveanu, cunoscut i sub numele de clanulBelgienilor este condus

de Cristian Mitrache, alias Sadoveanu. Acesta i locotenenii si, VasileMitrache (pentru prieteni Studentu), Barbu Mitrache, zis Nicson, i IonMitrache, mai cunoscut sub numele de Caleea sunt renumii pentru activitatealor infracional care variaz de la trafic de carne vie, proxenetism, i rpiripn la furturi de maini i din locuine, tlhrii i trafic de droguri. Nu preasunt infraciuni n Codul Penal pe care aceast familie de igani s nu le fi comis.Ei acioneaz in Ilfov, mai ales n zona Tunari.


14/26

FIZIONOMIA ORASULUI

Sectorul 1 include cartierele:Aviatorilor,Aviaiei,Bneasa,BucuretiiNoi,Dmroaia,Domenii,Dorobani,Gara de

Nord,Grivia,Victoriei,Pajura,Pipera,Primverii,Chitila,i o mic partedinGiuleti.

Cartierul Aviatoriloreste amplasat n sectorul 1, n partea de nord aCapitalei, foarte aproape de centru. La nord se aflaparcul Herastru, pebulevardul Constantin Prezan, la sud cu Piata Victoriei, la vest cu cartierulGrivia, pe bulevardul Ioan Mihalache, in est se limiteaz cucartierulDorobanisi cartierul Primverii.

Cartierul Aviatorilor este cunoscut ca o zon select a Capitalei. Estepractic o zon de protocol, preferat de ambasade i armat.n acest cartier sepot gasi policlinici private, pub-uri i restaurante de elit, show-room-uri demaini de lux.

Cartierul Aviaieiapartine sectorului 1 al Bucuretiului construit dupanul 1980, format din blocuri cu 3 i 4 etaje. Casele care au existat inainte deanul 1980, au fost drmate pentru a face loc blocurilorconstruite pentru

personalul din cadrul armatei, poliiei i aviaiei.

Cartierul Bneasase ntinde se afla in sectorul 1 al capitalei si se intindepe o suprafa de circa 25 ha.

Prin Cartierul Baneasa se gaseste de una dintre cele mai importanteartere de circulaie ale Capitalei, oseaua Bucureti Ploieti, care asiguraccesul ctre Drumul Naional 1,Aeroportul BneasaiAeroportul Otopeni se

gsete i Bneasa Shopping Center, cel mai mare parc comercial din ar -cumagazine din lanuri internaionale precum Ikea, Metro, Carrefour i BneasaShopping Mall. n apropiere se afl un magazin Selgros i numeroareshowroom-uri.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sectorul_1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sectorul_1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aviatorilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avia%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avia%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avia%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83neasa_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83neasa_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83neasa_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tii_Noi_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tii_Noi_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tii_Noi_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/D%C4%83m%C4%83roaiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C4%83m%C4%83roaiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C4%83m%C4%83roaiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Domeniihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Doroban%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Doroban%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Doroban%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Grivi%C8%9Ba_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Grivi%C8%9Ba_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Grivi%C8%9Ba_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Victoriei_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Pajura_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Piperahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83veriihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83veriihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83veriihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chitilahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chitilahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giule%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giule%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giule%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giule%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chitilahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83veriihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piperahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pajura_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Victoriei_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Grivi%C8%9Ba_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Doroban%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Domeniihttp://ro.wikipedia.org/wiki/D%C4%83m%C4%83roaiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tii_Noi_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tii_Noi_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83neasa_(cartier)http://ro.wikipedia.org/wiki/Avia%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aviatorilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sectorul_1


15/26

CartierulBucurestii Noise gaseste in zona de nord a capitale. Esteun cartier numai de case si multa verdeata, o zona ideala pentru odihnasi relaxare. Nicolae Bazilescu - avocat si profesor la Facultatea de Drept inanul 1898 cumpara mosia Maicanesti-Grefoaicele (apartinand de comunaBaneasa din acele vremuri). Bazilescu parceleaza terenul si scoatejumatate din loturi la vanzare, la preturi foarte mici, Cealalta jumatatefiind donata primariei. Pana in anul 1913, 1.423 de familii si-au cumparatterenuri aici, majoritatea oameni saraci care si-au construit casemodeste. Acestei noi asezari i s-a dat numele de Bucurestii Noi.

Cartierul Dmroaia este amplasat n sectorul 1 al Capitalei, mai exact inpartea de Nord. Este un cartier format din case dar se gasesc si blocuri, putinela numar. Arhitectura acestui cartie este una aparte.

Cartierul Domenii din Bucurestia aparut in perioada interbelica si eraocupat de catre elitele orasului. Casele din zona Domenii se bucura de o

arhitectrura (Stilul Art Deco) rara nu numai in Bucuresti, ci in toata Romania,

O data cu aparitia locuintelor de lux in partea veche, cartierul Domenii adevenit o zona de top a Capitalei.

Cartierul Domenii este un cartier alcatuit numai din case, cu loturi greu decomasat, ceea ce a impiedicat dezvoltarea blocurilor. Imobilele nou construitein acest cartier sunt de inaltime mica, alcatuite din demisol, parter si patruetaje.


16/26

Cartierul Dorobantieste amplasat in sectorul 1 al Bucurestiului mai exactintre PiataVictoriei, Piata Aviatorilorsi Piata Romana.

Plimbandu-ne pe Calea Dorobanti, vom observa ca este impartita in treisectiuni.

O prima sectiune se afla intre Piata Lahovarisi intersectia cu sos. Stefancel Mare/Iancu de Hunedoara, aflandu-se constructii vechi construite spresfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea.

Aceste constructii marete au fost construite pe suprafete mari de teren,apartinand familiilor bine vazute ale Bucurestiului. In aceste constructii,astazi sunt institutii, ambasade sau resedinte ale corpului diplomatic.

A doua sectiune este cuprinsa intre sos. Iancu de Hunedoara/Stefan cel

Maresi Piata Dorobanti.A treia sectiune si ultima incepe din Piata Dorobanti si se termina in Piata

Charles de Gaulle. Ultima sectiune cuprinde constructii realizate in jurul anilor1940, 19501989, dar si dupa 1990. Intre anii 1960 si 1970 a fost construitacladirea in care astazi isi are Televiziunea Romana (TVR) sediul.

Cartierul Dorobanti dispune de toate utilitatile (canalizare, gaz metan,electricitate, apa, etc.

Cartierul Gara de Nord este amplasat in sectorul 1 al Capitalei, in jurul garii

cu acelasi nume. Este impartit in doua zone: prima zona este cuprinsa

intre Bulevardul Dinicu Golescu, Soseaua Orhideelor, Calea Plevneisi stradaWiting; iar a doua zona este cuprinsa intre Calea Grivitei, Soseaua NicolaeTitulescu, Bulevardul Al. I. Cuza, Bulevardul I Ghe. Duca. Suprafata acestor zoneeste de aproximativ 35 ha fiecare si sunt unite prin constructia Pietei Garii deNord.

Fiind punctul cheie al transportului feroviar, in cartier se pot gasi: patru

centre comerciale (Carrefour Orhideea, Bricostore, Media GalaxyiIDM), douaspitale (Spitalul MilitariSpitalul CFR Witting), cinci hoteluri de diversecategorii.


17/26

Cartierul Grivita este amplasat in sectorul 1 al Capitalei.

Cartierul Grivitadin zilele noastre s-a dezvoltat in jurul unor ateliere.Atelierele CFR Grivita fiind o companie romaneasca care se ocupa cu reparareade material rulant. La inceput trebuia sa asigure reparatii si piese doar pentru

trenurile cu traseu prin Bucuresti, dar cu trecerea timpului aceasta a devenit ocomponenta de baza pentru intreaga industrie feroviara din Romania.Principalul client al Atelierelor CFR Grivita este operatorul feroviar de stat CFRCalatori.


18/26

ZONE FUNCTIONALE

Analiza zonelor functionale ale Sectorului 1


19/26

Prin metoda analizei, vom descrie zonele functionale ale sectorului I din

Bucuresti.O zona functionala este definita ca parte din teritoriul unei

localitati avand limite determinate si functiuni bine precizate.Functiunile

caracteristice ale unei zone din cadrul perimetrului construibil al unei

localitati, pot fi fundamentale (de productie, de locuit) sau decomplementare (de circulatie si transport, de dotari, spatii verzi, etc).

Zona centralaeste reprezentata de servicii specifice de interes national, o

parte a zonei rezidentiale de lux, zonele culturale, turistice si istorice.

Incepand cu mijlocul celor doua razboaie mondiale si ajungand pana in

zilele noastre, centrul o parte importanta a sectorului 1, cunoaste o foarte

mare dezvoltare urbanistica.Astfel s-a accentuat de-a lungul timpului un

contrast intre centrul ( unde se afla sediul ministerelor, Banca Nationala,restaurant, teatre, cinematografe,blocuri,etc) zonele de lux si zona periferia

cvasirurala (curezonanta mai mult industriala si ocupata in mare parte de

case).

O parte din principalele strazi ale centrului sunt : Kiseleff, b-dul Aviatorilor,

b-dul Nicolae Balcescu, b-dul Gheorghe Magheru, Calea Victoriei,

Kogalniceanu etc , o parte dintre ele facand parte din axele prin care este

impartit sectorul, respective: axa nord-sud si axa est-vest.

Zona rezidentiala interna- reprezinta zona mai noua, atat cartierelor cat

si a strazilor( Exemplu: Cartierul Floreasca). Fiind in imediata apropiere a

zonei centrale,majoritatea constructiilor fiind noi, majoritatea

ansamblurilor sunt locuinte rezidentiale de lux, cu exceptia cartierului

residential Piperace se afla in zona periferica a sectorului.

Zona industriala interna- este compusa atat din zone rezidentiale cat si

din putine zone industriale. Aceasta parte a sectorului cuprinde

intersectarea celor doua axe stradale principale, fiind dezvoltata zona

transporturilor, influentand astfel fluxul populatiei din zona periferica inzona centrala.

Marea zona rezidentiala- este distribuita aproape de partea rezidentiala

interna cat si de partea periferica a orasului. Aceasta este defapt a-doua

zona cel mai intens populata, prima fiind zona periferica, dar aici

intalnindu-se cea mai multa populatie activa. In aceast areal intalnim

numeroase scoli, parcuri si totodata de aici incep cele mai multe si recente

constructii dupa anii 1990 , dupa cum am mai precizat , in special sedii de

biroruri si spatii comerciale.


20/26

Zona periferica complexa- cumprinde in primul rand cea mai populata

zona, fiind reprezentata atat de cele mai multe ansambluri de locuinte

coletive cat si individuale. Industria este in minoritate in aceasta zona,

majoritatea cladirilor industriale transformandu-se in cladiri de birouri.

Una din cele mai semnificative parti industriae acestui sectorsunt:Platforma industriala Laromet si Platforma Romaero. O parte din

marile hangare ale Romaero, ce se regasesc in partea nordica a sectorului ,

gazduiesc avioane si elicoptere. Importanta majora a acestei zone din punct

de vedere economic si commercial o reprezinta, Aeroportul Aurel Vlaicu.Acesta reprezinta un nod important de transport, comunicatie si flux al

populatiei, atat cu localitatile din tara cat si cu celelalte tari.

Spatiile verzi-Sectorul 1 aresuprafata cu cele mai multe spatii verzi,

numit "zona verde" a capitalei. Aici intalnim cele mai multe parcuri.Casele,

blocurile, institutiile publice, fiecare au printre cele mai mari suprafete

verzi din tot Bucurestiul. 10 parcuri se intind in aceasta zona printre care:

Parcul Herastrau, Parcul Cismigiu, Parcul Kiseleff, Parcul Bazilescu si Parcul

Plevnei, etc. Cel mai mare parc al Bucurestiului este Parcul Herastrau, cu ovarietate floristica mare: plante ornamentale, tei, castani, stejari, plopi,

salcami, brazi argintii, brazi Tuia,etc. Pe de alta parte, parcul Cimigiu are o

suprafata considerabil mai mica, insa este cea mai veche i mai frumoasa

gradina publica a orasului, fiind proiectata dup modelul gradinilor

englezesti de arhitectul vienez Carl Friederich Wilhelm Mayer.

In nordul sectorului,mai exact in partea de nord-est, limita traverseaza

Padurea Tunari.Intalnim de asemenea pe aceasta suprafata Padurea

Mogosoaia si Padurea Baneasa. Relieful plat de campie al sectorului este

strabatut de raul Colentina, cu meandre largi ce au favorizat amenajarea

lacurilor : Straulesti, Grivita, Herastrau, Floreasca.


21/26

Situaia spaiilor verzi n municipiul Bucureti n intervalul 1989

2008.

Pn la nivelul anului 1989, spatiile verzi conform datelor oficiale au

prezentat o continua crestere, totodata sfarsitul acestui an reprezentand si

perioada de maxima dezvoltare a acestora, 21,9 mp.cap/loc, la 01.01.1990

(Muja S., 1994). Dupa aceasta perioada, odata cu schimbarea regimului

politic, spasiile verzi au prezentat un interes total diferit fata de functia pe

care o au, acestea transformandu-se ntr-o component secundara a

acestui oras, reducandu-se la jumatate n mai putin de 12 ani. Acest

fenomen a avut la baz mai muli factori:

1 ) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor ce erau ocupate

de spatii verzi;

2 ) Retrocedarea terenurilor ce faceau parte din categoria spaiilor

verzi;3 ) Vanzarea unor suptafete de teren ce faceu parte din categoria

spatiilor verzi.

Acetifactori s-au mentinut pe toata aceasta perioada de dupa anul

1989, cu influiente negative majore n prima jumatate a acesteia, apogeul

fiind atins n anul 2001 cand s-a inregistrat cea mai mica valoare a

suprafeelor spatiilor verzi din tot acest interval de timp, 1989 - 2008.

Dup anul 2001, situatia ncepe sa se stabilizeze, nregistrandu-se

chiar si o crestere nu foarte mare, insa cu oscilatii frecvente de la un an la

altul .Cresterea se datoreaza unor amenajari noi de spatii verzi facute n

special n sectorul aliniamentelor stradale si datorita reamanajarilor unor

foste spatii verzi lasate n degradare. Celalalt factor care a dat si continua sa

dea aceste oscilatii frecvente contrar cresterii, este dat de persistenta

fenomenului de retrocedare si schimbarea categoriei de folosinta a

terenurilor ocupate de spatii verzi.


22/26

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

35000000

1989 1995 2001 2005 2006 2008

Evoluia spaiilor verzi (mp)

Spatiile

verzi (mp)

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

Parcuri i grdini Aliniamente stradale Spaii verzi din cuprinsul

ansamblului de locuine

Situaia statistic a spaiilor verzi publice din municipiul

Bucureti

mp

Fig. 3. Evoluia spaiilor verzi n municipiulBucureti n intervalul 1989 2008. Sursa: P.

M. B.

Fig. 4. Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe

categorii de folosin, din cadrul municipiului

Bucure ti n anul 2008. Sursa: P. M. B.


23/26

Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, dinmunicipiul Bucureti,n anul 2008

Denumire Suprafa (mp) Ponderea %Parcuri i grdini 6674021 27,96%

Aliniamente stradale 4270584 17,89%

Spaii verzi din cuprinsulansamblurilor de locuine

12920808 54,14%

TOTAL 238654131 100%

Fig 5. Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, din municipiul Bucureti, n anul 2008.

Sursa : Primria Municipiului Bucureti.

Evoluia spaiilor verzi n intervalul 1989-2008.

Sector 1989 1995 2001 2005 2006 2008

1 7396345 2755556 2345809 2806239 3295500 2224302

2 7067591 5992670 3521422 3556967 3556967 3548467

3 6548758 3911448 4124000 5610000 6015400 5973400

4 4607116 3064086 2838805 2891753 1870913 4050000

5 5283140 3411710 2144255 1932874 1783627 1783627

6 3809287 3700722 2804981 3959600 3333500 3333500

Total 34712237 m 22836192 m 17779272 m 20757433 m 19855907 m 24729413 mFig 6. Evoluia spaiilor verzi n intervalul 1989-2008.

2Sursa: Primria Municipiului Bucureti

1

La suprafaa total din anul 2008 s-au adaugat i suprafeele: gradinii Botanice, parcului Politehnica i cea aspatiului verde aferent Palatului Parlamentului.

05

10

15

20

25

30

35

1989 1995 2001 2005 2006 2008

Suprafa(%)

Evoluia procentuala suprafeelor ocupate cu spaiiverzi n municipiul Bucureti n intervalul 1989 - 2008

Sector 1

Sector 2

Sector 3

Sector 4

Sector 5

Sector 6

Fig. 7 . Evoluia procentual a suprafeelor ocupate cu spaii verzi nmunicipiul


24/26

Daca analizam evolutia spatiilor verzi la nivel de fiecare sector n parte,se pot observa diferente majore de la unul la celalalt att din punctul de vedereal evolutiei suprafetelor de spatiu verde al acestora, cat si al fluctuatiilor

majore pe care acestea le-au suferit n perioade foarte scurte de timp, perioadede 5-6 ani, Poate cel mai bun exemplu n acest caz, este cel al sectorului 1,unde se poate observa scaderea brusca a suprafeelor de spatiu verde n numai6 ani la mai putin de jumatate din suprafata pe care o prezenta la nivelul anului1989. Dup acest interval oscilatiile sunt semnificative ca suprafata exprimatan metri patrati, dar mici n comparaie cu perioada 1989-1995.

Aceasta scadere brusca se poate datora n mare parte extinderii masivepe care a suferit-o oraaul n cadrul acestui perimetru. Dezvoltarea noilorcartiere rezidentiale a dus la pierderea a multora dintre supreafetele ocupate

cu spatii verzi.


25/26

BIBLOGRAFIE:

Carti:

Chiriac D., Hum Cristina, Stanciu Mariana, 2009, Spaiile verzi O problem a urbanizrii actuale, Revista Calitatea vieii,

XX, nr. 34, p. 249270.

Grigorescu, Ines (2010), Modificrile mediului n aria metropolitan a Municipiului. Bucureti, Editura Academiei Romne,

Bucureti

Surse electronice:

http://ebucuresti.info.ro/

http://bucuresti.org.com.ro/

http://www.pmb.ro/

http://www.ratb.ro/

http://www.metrorex.ro/

http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SECTORULUI-1-BUCURESTI/191936/

http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/resource/comunicat%20date%20provizorii%20rpl%202011%20bucuresti.pdf

http://www.primariasector1.ro/

http://timetv.ro/wp-content/uploads/2013/01/cartiere-periculoase-bucuresti.jpg

POZE

Fig. 1. Poziionarea geografic a municipiului Bucureti pe glob i n cadrul Romniei. Sursa: www.globalcom.ro

Fig. 2. Harta administrativ a municipiului Bucureti. Sursa:www.globalcom.ro

Fig. 3. Evoluia spaiilor verzi n municipiul Bucureti n intervalul 1989 2008. Sursa: P. M. B.

Fig. 4. Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, din cadrul municipiului Bucureti, n anul 2008.

Sursa: P. M. B.

Fig 5 Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, din municipiul Bucureti, n anul 2008. Sursa

:Primria Municipiului Bucureti.

Fig 6. Evoluia spaiilor verzi n intervalul 1989-2008. Sursa: Primria Municipiului Bucureti

Fig. 7 . Evoluia procentual a suprafeelor ocupate cu spaii verzi n municipiul .
http://ebucuresti.info.ro/http://ebucuresti.info.ro/http://bucuresti.org.com.ro/http://bucuresti.org.com.ro/http://www.pmb.ro/http://www.pmb.ro/http://www.ratb.ro/http://www.ratb.ro/http://www.metrorex.ro/http://www.metrorex.ro/http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SECTORULUI-1-BUCURESTI/191936/http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SECTORULUI-1-BUCURESTI/191936/http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/resource/comunicat%20date%20provizorii%20rpl%202011%20bucuresti.pdfhttp://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/resource/comunicat%20date%20provizorii%20rpl%202011%20bucuresti.pdfhttp://www.primariasector1.ro/http://www.primariasector1.ro/http://timetv.ro/wp-content/uploads/2013/01/cartiere-periculoase-bucuresti.jpghttp://timetv.ro/wp-content/uploads/2013/01/cartiere-periculoase-bucuresti.jpghttp://www.globalcom.ro/http://www.globalcom.ro/http://www.globalcom.ro/http://www.globalcom.ro/http://timetv.ro/wp-content/uploads/2013/01/cartiere-periculoase-bucuresti.jpghttp://www.primariasector1.ro/http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/resource/comunicat%20date%20provizorii%20rpl%202011%20bucuresti.pdfhttp://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SECTORULUI-1-BUCURESTI/191936/http://www.metrorex.ro/http://www.ratb.ro/http://www.pmb.ro/http://bucuresti.org.com.ro/http://ebucuresti.info.ro/


26/26

legenda bucuresti

Documents