legatura invatamantul prescolar si invatamantul primar

9
Prof. Buzgariu Ligia G.P.N. CERTEGE CONTINUITATE INTRE INVATAMANTUL PRESCOLAR SI INVATAMANTUL PRIMAR Reforma învatamântului românesc vizeaza transformari la nivelul structurii si functionarii sistemului atât pe verticala, cât si pe orizontala: pe verticala, prin asigurarea continuitatii între treptele de învatamânt, pe orizontala, prin conceperea continuturilor într-o perspectiva inter- si transdisciplinara, deschisa valorilor specifice educatiei permanente. Continuitatea între treptele de învatamânt trebuie privita ca o armonizare a obiectivelor, resurselor, continuturilor, formelor si mijloacelor de realizare, cât si a strategiilor didactice utilizate. Ca agenti ai reformei, educatorii si învatatorii deopotriva trebuie sa cunoasca finalitatile educative ale celor doua cicluri de învatamânt. Potrivit noilor programe instructiv-educative, finalitatile urmarite sunt urmatoarele: Finalitatile învatamântului prescolar * asigurarea dezvoltarii normale si depline a copiilor prescolari, valorificând potentialul fizic si psihic al fiecaruia, tinând seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective si de activitatea sa fundamentala - jocul; * îmbogatirea capacitatii copilului prescolar de a intra în relatiile cu ceilalti copii si cu adultii, de a 1

Upload: dan-alex-si-ioana-ceci

Post on 07-Dec-2015

229 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

Legatura Invatamantul Prescolar Si Invatamantul Primar

TRANSCRIPT

Page 1: Legatura Invatamantul Prescolar Si Invatamantul Primar

Prof. Buzgariu LigiaG.P.N. CERTEGE

CONTINUITATE INTRE INVATAMANTUL PRESCOLAR SI INVATAMANTUL PRIMAR

Reforma învatamântului românesc vizeaza transformari la nivelul structurii si functionarii

sistemului atât pe verticala, cât si pe orizontala: pe verticala, prin asigurarea continuitatii între

treptele de învatamânt, pe orizontala, prin conceperea continuturilor într-o perspectiva inter- si

transdisciplinara, deschisa valorilor specifice educatiei permanente.

Continuitatea între treptele de învatamânt trebuie privita ca o armonizare a obiectivelor,

resurselor, continuturilor, formelor si mijloacelor de realizare, cât si a strategiilor didactice

utilizate.

Ca agenti ai reformei, educatorii si învatatorii deopotriva trebuie sa cunoasca finalitatile

educative ale celor doua cicluri de învatamânt. Potrivit noilor programe instructiv-educative,

finalitatile urmarite sunt urmatoarele:

Finalitatile învatamântului prescolar

* asigurarea dezvoltarii normale si depline a copiilor prescolari, valorificând potentialul

fizic si psihic al fiecaruia, tinând seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale

afective si de activitatea sa fundamentala - jocul;

* îmbogatirea capacitatii copilului prescolar de a intra în relatiile cu ceilalti copii si cu

adultii, de a interactiona cu mediul, de a-l cunoaste si de a-l stapâni prin explorari,

încercari, exercitii, experimente;

* îndrumarea propriei identitati si formarea unei imagini pozitive de sine;

* îndrumarea copilului prescolar pentru a dobândi cunostinte, capacitati si atitudini

necesare activitatii viitoare în scoala.

. Finalitatile învatamântului primar

* asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii;

* formarea personalitatii copilului, respectând nivelul si ritmul sau de dezvoltare;

* înzestrarea copilului cu acele cunostinte, capacitati, aptitudini care sa stimuleze

raportarea afectiva si creativa la nivelul social si natural si sa permita continuarea

educatiei.

1

Page 2: Legatura Invatamantul Prescolar Si Invatamantul Primar

Prof. Buzgariu LigiaG.P.N. CERTEGE

Ciclul achizitiilor fundamentale din gradinita si primele clase primare 747i89h are ca

obiective majore acordarea la sistemul scolar si alfabetizarea initiala. Aceste obiective vizeaza:

- stimularea copilului în perceperea, cunoasterea si stapânirea mediului apropiat;

-stimularea potentialului creativ al copilului, a intuitiei si a imaginatiei;

-formarea motivatiei pentru învatare;

Urmarindu-se finalitatile educative, atât de conturate,

adaptarea progresiva a copiilor la exigentele activitatii didactice din ciclul primar se realizeaza

mult mai usor si eficient prin trecerea treptata de la activitati centrate pe jos si forme care vizeaza

natura fireasca a copilului, în învatamântul prescolar, la o forma de activitate intelectuala -

învatatura.

Grupa pregatitoare, cuprinzând copiii de vârste între 5 si 7 ani de gradinita, reprezinta

puntea de legatura între învatamântul prescolar si cel primar. Aceasta ar trebui sa aiba caracter

obligatoriu, pentru o mai buna conturare a atitudinii de scolaritate, pentru crearea premiselor

integrarii copiilor, cu sanse sporite de reusita în activitatea scolara.

Este necesara proiectarea unui continut optim si coerent de instruire si educare menit sa

vizeze dezvoltarea capacitatilor intelectuale, educarea afectivitatii, sociabilitatii si a motivatiei,

dezvoltarea psiho-motorie a copilului si sa contribuie la maturizarea scolara a acestuia.

Prin influentele formative la care sunt supusi copiii, pe fondul activitatii ludice si

optionale, al interrelatiilor promovate, se înregistreaza mari progrese în cele trei domenii ale

activitatii psihice: cognitive, afectiv-motivationale si dezvoltarea vointei si a conduitei social-

morale.

La intrarea în scoala, copilul va dispune de un comportament cognitiv conturat care, desi

dependent de caracteristicile vârstei, contituie o premisa pentru asimilarile viitoare.

Se cuvine ca educatorul si învatatorul sa cunoasca îndeaproape copilul, fiinta activa,

entitate cu particularitati riguros individualizate, sa învete sa-l observe, sa-i asculte dorintele, sa-i

acorde sprijin, dându-i în acelasi timp încredere în fortele proprii, încurajându-i tendinta de

independenta si autonomie în actiune, sa cultive aspiratia, motivatia, interesul pentru învatatura

si pentru orice fel de activitate.

2

Page 3: Legatura Invatamantul Prescolar Si Invatamantul Primar

Prof. Buzgariu LigiaG.P.N. CERTEGE

O data cu capacitatile perceptive se dezvolta si reprezentarile. Perceptia se detaseaza de

situatii concrete determinate prin intermediul actiunilor cu obiectele. Copilul învata sa observe,

sa examineze obiectele, operând cu diverse criterii: forma, marime, culoare, volum; percepe

raporturile între marimi si obiecte diferite, raportul spatial - pozitional al obiectelor asezate în

ordine crescatoare si descrescatoare a sirului numeric, aspect foarte important pentru

psihogeneza elementelor gândirii matematice.

În învatamântul prescolar activitatea matematica contribuie la trecerea treptata la

gândirea logica, abstracta, pregatind copiii pentru întelegerea si însusirea matematicii în clasa

întâi. Rolul activitatilor matematice nu este de a-i învata pe copii anumite notiuni abstracte, ci de

a pune bazele formarii deprinderii de munca intelectuala, de a-i face apti sa înteleaga si sa

descopere relatii abstracte.

În învatamântul prescolar rolul activitatilor matematice este de a initia copilul în procesul

de matematizare. Procesul de matematizare este conceput ca o succesiune de activitati:

observare, deducere, concretizare, abstractizare, fiecare conducând la un anumit rezultat.

Cercetarile în domeniul psihologiei învatarii matematice evidentiaza necesitatea actiunii

concrete cu obiecte, atât în învatamântul prescolar, cât si în învatamântul primar, pentru

interiorizarea operatiilor, precum si pentru utilizarea proprietatilor de comutativitate si

asociativitate în scopul însusirii constiente si depline a operatiilor aritmetice.

Programa activitatilor matematice din învatamântul prescolar are obiective cadru,

obiective de referinta si continuturi specifice diferitelor grupe de vârsta. Acestea sunt structurate

în conformitate cu noua conceptie a studierii matematicii în ciclul primar.

În clasa I principalele cunostinte, priceperi si deprinderi matematice pe care le

dobândeste elevul se refera la numarul natural si la operatiile de adunare si scadere, în gradinita

copiii însusindu-si cunostintele pregatitoare pentru întelegerea acestora.

Realizarea activitatii din gradinita impune nevoia actiunii convergente educator - grupa

pregatitoare - învatator - clasa I - pentru realizarea telului comun - trecerea treptata si fireasca a

copilului de la gradinita la scoala.

Având un rol cu preponderenta formativ, învatamântul prescolar dezvolta gândirea,

inteligenta, spiritul de obervatie al copiilor, exersând operatiile de analiza, sinteza, comparatie,

3

Page 4: Legatura Invatamantul Prescolar Si Invatamantul Primar

Prof. Buzgariu LigiaG.P.N. CERTEGE

abstractizare, generalizare. Prin mânuirea materialului didactic în gradinita, copiii învata sa

formeze multimi de obiecte, descopera proprietatile lor caracteristice, stabileste relatiile dintre

ele, efectueaza operatii cu ele. În cadrul jocurilor matematice, copiii sunt familiarizati cu unele

notiuni elementare despre multimi si relatii. Rezolvând exercitii de gândire logica pe multimi

concrete (figuri geometrice), ei dobândesc pregatirea necesara pentru întelegerea numarului

natural si a operatiilor cu numere naturale, pe baza multimilor si a operatiilor cu multimi

(conjunctia, disjunctia, echivalenta multimilor). Astfel, se desfasoara exercitii de clasificare,

comparare si ordonare a multimilor de obiecte.

Exercitiile de formare a multimilor dupa o însusire comuna, apoi gradual, dupa doua sau

mai multe însusiri (culoare, forma, marime, grosime), contribuie la dezvoltarea proceselor

psihice: gândirea, atentia, spiritul de observatie.

Exercitiile de comparare a multimilor îi ajuta pe copii sa stabileasca, fara a utiliza

numaratul, relatiile dintre multimi. Astfel, ei apreciaza ca multimile pot avea tot atâtea elemente,

mai multe sau mai putine comparativ cu multimea data. Exercitiile de ordonare a elementelor

unei multimi, mai întâi dupa un model dat, apoi dupa criterii stabilite (forma, marime, culoare),

conduc la pregatirea copiilor pentru compararea numerelor si întelegerea sirului de numere

naturale.

Activitatile cu continut matematic desfasurate în gradinita pe baza unui bogat material

didactic contribuie la dezvoltarea capacitatilor intelectuale, asigurându-se astfel integrarea

optima a copiilor în activitatea de tip scolar.

2.2. Continuitate între obiective.

,, Formularea obiectivelor este o ,,tehnologie" în masura în care ea regrupeaza într-un

ansamblu rational mijloacele care permit obtinerea unui produs determinat (de exemplu

achizitionarea de competente si cunostinte) optimizând resursele mobilizate în acest sens"4

Aptitudinea pentru matematica este mai complexa decât pare la prima vedere, chiar

atunci când este vorba despre notiunile elementare predate în învatamântul prescolar si cel

primar. Astfel, copilul trebuie sa înteleaga conceptul de numar natural, sa cunoasca locul

fiecarui numar în sirul numerelor naturale, sa stapâneasca simbolurile matematice, sa se

familiarizeze cu unitati etalon sau empirice pentru masurarea lungimii, masei, volumului,

4

Page 5: Legatura Invatamantul Prescolar Si Invatamantul Primar

Prof. Buzgariu LigiaG.P.N. CERTEGE

timpului, sa se initieze în operatii aritmetice, sa se deprinda a aplica toate aceste notiuni în

solutionarea problemelor din viata curenta.

Cercetarile în domeniul învatarii matematicii evidentiaza necesitatea actiunii concrete cu

obiecte atât în învatamântul prescolar, cât si în învatamântul primar, pentru interiorizarea

operatiilor, precum si pentru utilizarea proprietatilor de comutativitate si asociativitate în scopul

însusirii constiente a operatiilor matematice si a celorlalte informatii si deprinderi prevazute în

programa.

În clasa I principalele cunostinte, priceperi si deprinderi matematice pe care le

dobândeste elevul se refera la numarul natural si la operatiile de adunare si scadere, în

învatamântul prescolar copiii însusindu-si cunostinte pregatitoare pentru întelegerea acestora.

Programa activitatilor matematice pentru învatamântul prescolar contine aspecte de

continut, capacitati adecvate diferitelor grupe de vârsta si sistematizate în functie de modalitatile

de realizare, stabileste obiective cadru si de referinta ce urmaresc pregatirea corespunzatoare a

copiilor pentru scoala. Învatamântul primar pastreaza unele metode, procedee si forme de

organizare a activitatii, respectând specificul treptei de învatamânt, dar obiectivele si continutul

sunt riguros stabilite, fiind lipsite de flexibilitate si transparenta specifice gradinitei.

BIBLIOGRAFIE:

1. Voiculescu, E., (2001), Pedagogie preşcolară, Editura Aramis Cartea educatoarei, (2000),

2. Curriculum pentru învăţământul preşcolar. (2009). Didactica Publishing House,

Bucureşti

3. Enciclopedia română - publicată din însărcinarea şi auspiciile Asociaţiunii pentru

literatură română şi cultura poporului român de dr. C. Diaconovich - Tomul III: Kemet-

Zymotic - 1904; Sibiu, Editura şi tiparul lui W. Krafft

5

Page 6: Legatura Invatamantul Prescolar Si Invatamantul Primar

Prof. Buzgariu LigiaG.P.N. CERTEGE

6