La inceput doar un spectacolu~or, de divertisment, demuzica ~i dans, muzicalul adevenit, cu timpu~ din ce in cemai sofisticat. in anii 1970 auaparut noi teme, compozitorinovatori ~i decoruri ingenioa-se, care au adus muzicalullaegalitate cu opera ~i baletuL

M uzicalul ~ fost creat de artistul britanicGeorge Edwards, In anti 1890. Unuldin succesele sale -A Gaiety Girl

(1893) -era o "comedie muzicala:"; $i aceasta:notiune a fost folosita: pana: In anti 1950, pen-tru a desernna acest gen de spectacole.

Comedia muzicala: sugereaza: un gen despectacol mai u$or de divertisment, fa:ra: preamulte pretentii. Tema era mai putin impor-tanta:, In comparatie cu "numerele" -melodtiatra:ga:toare, interpretate de arti$ti renumiti -

care Intrerupeau spectacolul $i rupeau $irulactiunti. Povestirile ftind sentimentale $i u$orprevizibile, Intreruperile dese nu deranjau.Publicul venea mai degraba: pentru a ascultacantecele $i pentru a-i vedea pe arti$ti jucand$i pentru a participa la spectacolul generos $iplin de stra:lucire pe care-l oferea corpul debalet.

De la Londra la Broadway;Edwards a dat reprezentatti $i peste Atlantic, la !!New York, unde s-au bucurat de mare succes. aAmericanti au Inceput sa:-$i monteze propriile llor muzicaluri $i Broadway-ul din New York, ~ala:turi de West End-ul din Londra, au devenit ~-$i au ra:mas -marile centre care lansau noile ~spectacole de divertisment. La Inceput bri- .!1tanicti au dominat aceasta: lume, un moment ;Ede varf fiind succesul spectacolului Chu ChinChow. Acest spectacol inspirat din seria bas~melor arabe -de fapt, Ali Baba $i cei patruzecide hoti -a fost pus In scena: la His Majesty'sTheatre din Londra In:. 1916 $i a delectat unpublic domic de a uita ororile primului ra:zboimondial $i urma:rilelui. Chu Chin Chow a avut2238 de reprezentatti, un record ce nu a pututfi dobocit pana: In anti 1950.

Comedia muzicala americanaAnii 1920 au lansat mareaepoca: a comedieimuzicale americane, cu toate ca: prestigiulLondrei a ra:mas neschimbat, fa:cand ca multedin cele mai celebre spectacole americane sa:aiba: premierele In West End $i nu peBroadway. Cateva din succesele americane dedupa: ra:zboi au avut calitatea dramatica: $i mu-zicala: pentru a supravietui testului timpului $imulte dintre ele sunt readuse pe scena: chiar $iIn zilele noastre. De exemplu, The StudentPrince al lui Sigmund Romberg $i The Des!"11

MUZICALUL

Cu unele exceptii in anii 1920 ~i 1930,adevarata schimbare in spectacolele de muzi-cal a survenit in anii 1940, $i s-a datorat inprimuT rand lui Richard Rodgers $i OscarHammerstein II, noul partener al lui Rodgers,dupa moartea lui Hart. Cu toate ca nu era untextier la fel de sWlucit ca Hart, Hammersteinera mai abil in construirea naratiunilor, dupacum demonstrase $i mult mai devreme inlibretul pentru Showboat (1927) allui JeromeKern. Noul partenerlat a dus la aparltia spec-tacolelor Oklahoma! (1943), Carousel (1945)$i South Pacific (1949), toate avand un imenssucces. Ele au fost adevarate piese de muzi-cal, cu actiuni bine puse la punct, careretineau atentia auditorlului. Povestirea erapunctata de melodii, care erau foarte potrivitecu situatiile in care se aflau personajele.

Montajele acestor marl succese erau com-plet amerlcane insa ele au reprezentat oindepartare temporarn de sofisticarea ora$u- ~lui: Oklahoma! $i Carousel aveau actiunileplasate undeva in trecut, la tarn $i intr-un sat

O Omul de teatru englez George Edwardesa fost primul care a creat, in 1890, genul pecare l-a numit "comedie muzicaI3".Spectacolele safe vesele, rupte de realitate,au devenit repede populare pe ambele maluriale Atlanticului.

O Chu Chin Chow afost un mare succes.Spectacolul a avut2238 de reprezen-

ta1ii, dupa premierade la His Majesty'sTheatre din Londra,in 1916. Spectacoluls-a v rut o raza delumina pentru ona1iune care se aflain plin razboi.

O Stralucireacorpului de baletGaiety Girls, a luiGeorge Edwardes, acreat adevaratecelebrita,i. Feteleaveau atat de mult~arm, incat catevadintre ele au ajunschiar sa se casato-reasca cu aristocra,i~i cu milionari.

pesc~resc din New England, iar South Pacificera o poveste din cel de-al doilea razboi mon-dial, petrecu~ pe o insul~ polinezian~. Cutoate acestea, exista o denaturare de ah genin modul de tratare al spectacolului, careincludea eleinente fantastice dar ~i macabre,chiar momente de tragedie; un exemplu rele-vant in acest sens constituindu-l Carousel-ul,in care personajul principal este ucis in timpce incerca s~ jefuiasc~~i c~ruia, mai apoi, i seacord~ ~ansa de a mai indeplini un ultim actde bun~tate pe p~mant, el reu~ind prin aces-ta s~-~i rascumpere viata.

Song (1926) au o muzica melodioasa ~i o acti-une interesanta. Romberg ~i principalul luirival, Rudolf Friml (Rose Marie, 1924; RegeleVagabond, 1925) erau imigranti ~i muzicalurilelor erau influentate de stilul operetei europene.Nota autentic americana a fost adusa de nouageneratie de compozitori, printre care JeromeKern, George Gershwin, Cole Porter, IrvingBerlin ~i Richard Rodgers. Ritmullor era influ-entat de jazz, ragtime ~i alte stiluri de muzicaoriginare din America, iar textul reda limbajulamerican, proaspat, savuros ~i cu atitudinile de"de strada". Printre cei mai buni textieri dinSUA erau Cole Porter, scriitorul englez P. G .Wodehouse (astazi mult mai cunoscut pentrucartile sale jeeves") ~i, mai presus de toti,partenerul lui Richard Rodgers, Lorenz Hart.Multe din melodiile comediilor muzicale din

,acea perioada au devenit, cu timpul, melodiiclasice populare, printre care Smoke gets inyour eyes, Lets do it, Night and day, Anythinggoes ~i The Lady is a tramp.

Toata lumeacanta ~idanseaza

Un alt punct forte al muzicalului american afost calitatea dan~ului. Simplu la lnceput, dan-suI a devenit tot mai sofisticat ~1 a Inceput sa 011reprezinte a adevarata atractie, prin el Insu~i.In anii 1920, trupa fratilor Fred ~i AdeleAstaire a popularizat stepul, atat In salile dinAmerica cat ~i In Marea Britanie, cu mult timpInainte ca Fred Astaire sa formeze celebrulcuplu cu Ginger Rogers.

Stilul modern al muzicalului american con-trasta cu abordarea mult mai subtila a comedii-lor engleze~ti; chiar ~i muzicalurile montate InWest End, scrise de ultra-sofisticatul NoelCoward, aveau, spre deosebire de piesele luide teatru, o tenta sentimentala, cu o intriga maidegraba amuzanta decat incitanta.

Dar spectacolele americane erau slabe dinpunct de vedere al libretului -intriga ~i dia-logurile erau de obicei superficiale.

Comedia muzicala, care implica o poves-tire frivola cu un sfar~it fericit previzibil, nuparea a mai coincide cu intriga plina de Inte-lesuri a spectacolelor realizate de cuplulRodgers ~i Hammerstein, fiind necesaraaparitia unui nou termen, cel de "muzical" -In aparenta o alegere ciudata, constand dintr-un simplu adjectiv, In absenta substantivului.Cu toate acestea, acest termen avea avantajulde a fi un cuvant cu foarte multe Intelesuri,care putea pune 1n legatura foarte multe sti-luri, atat teatrale, cat ~i muzicale.

Acest gen de spectacole a devenit o domi-

266

~

~i011~"C1;

.~

O Oscar Hammerstein II ~i RichardRodgers. Cei doi au creat succesele SouthPacific, Oklahoma! ~i Carousel, schimbandaspectul teatrului muzicala! ani lor 1940.

nanta a muzicalurilor americane. Kiss Me Kate(1948) al lui Cole Porter prezenta o "ariantaamuzanta a celebrelor "pove$ti de culise"(necazurile $i tribulattile actorilor, In timpulunui spectacol) prin Intrepatrunderea actiu-nilor $i a relatiilor dintre actori $i actrite, cuevenimentele piesei In care jucau -

imbtanzirea scorpiei, de Shakespeare. O altacomedie a fost Guys and Do/L5 (1950), deFrank Loesser, care a pus In scena gangsteri,cartofori $i papu$ile (prietenele) lo.r, dar aoferit victoria finala Armatei Salvarii. Rodgers$i Hammerstein au mai Inregistrat un succescu The King and I (1951), o povestire din anti1860 despre regele din Siam $i o guvernantaenglezoaica. jnainte de decesul luiHammerstein, cei doi au mai Inregistrat un tri-urnf final cu spectacolul Sunetu/ muzicii(1959), inspirat din viata trupei Familia dec§.ntareti austrieci Trapp.

Cel mai celebru muzical al anilor 1950 afost My Fair Lady (1956), compus de FredericLoewe $i Alan Jay Lerner. Inspirat din celebrapiesa pygma/ion, scrisa de Bernard Shaw,

reda povestea transfonnarii unei flornrese dernahala intr-a adevarata doarnna. Eroul e pro-fesorul fetei, un expert in fonetica Climbajulurnan) de varsta mijlocie; rolul a fost creat deRex Harrison care, in lipsa unei voci decantaret acceptabile, a adoptat un stil cantat-vorbit, foarte ritrnat. Acesta, alaturi de calitateadeosebita a textului, a demonstrat, inca o data,cat de flexibil devenise muzicalul.

Cu un stil diferit, West Side Story (1957) ainfati~t auditoriului muzica compozitoruluiclasic Leonard Bemstein ~i se inspira din piesaRomeo $i]ulieta de Shakespeare:Spectacolul aactualizat tragedia elizabetana, plasand actiu-nea intr-un New York modem, familiile rivaleale lui Shakespeare fiind transforrnate in douabande de strada rivale. Cu dansul sau imagina-tiv, al drui coregraf era Jerome Robbins, WestSide Story a subliniat, Inca o data, importantacrescanda a coregrafiei intr-un muzical.

In anti 1960 s-au produs Camelot, HelloDolly, Fiddler on the Roof ~i multe alte succeseamericane. O data cu Hair(1967) a aparut unnou gen de ml,lzicaluri ~i anume "muzicalulamerican tribal de dragoste ~i rock" ce reflec-

ta noua atitudine anticonventionala a acelei

perioade.Spre deosebire de acestea, muzicalurile bri-

tanice au avut un impact mult mai mic ~i WestEnd-ul a fost dorninat, vreme de mai multedecenii, de spectacolele de import din SUA.Printre putinele exceptii au fost Oltver!(l960),allui Lionel Bart ~i Half a S£xpence (1963), allui David Henker, ambele adaptari pline deviata din literatura clasica ( Oltver Twist, al luiDickens ~i Ktpps, allui H. G. Wells).

For1a schimbariiStilul muzicalurilor s-a schirnbat radical din anii1970 cand, din motive 1n special economice,spectacolele s-au imputinat devenind, 1nschimb, mai generoase ~i mai pline destrnlucire. Un artist care a ajutat Ia schirnbareamuzicalurilor a fost compozitorul britanicAndrew Uoyd Webber, ale carui succeseprecedente fusesern realizate impreuna cu tex-tierul Tim Rice. Ei ~i-au ca~tigat reputatia cuopera-rock Jesus Chrlst Superstar, prezentata1ntai pe disc ~i doar mai tarziu (octombrie1971) reprezentata publicului. (Din acest mo-tiv, Godspell, compusa de Stephen Schwartz,aparut cu doar cateva luni 1nainte, a fost primulmuzical av1ndu-1 ca personaj principal pe Isus.)

La fel, Evtta (1978) a 1nceput ca un proiectpentru o inregistrare, inainte de a fi montat pescena. Povestirea se bazeaza pe cariera Evei

O Yul Brynner ~i Gertrude Lawrence, in TheKing and /(1951). Ca multe alte spectacolede succes, The King and I a fost preluat deHollywood, realizandu-se un film cu o reu~ita

la fel de mare.

267

MUZICALUL

O Cats. crea'ia cucel mai mare nu marde reprezenta,ii a

lui Andrew LloydWebber. Acestspectacol plin destralucire esteinspirat dinpoemele desprepisici, scrise deT. S. Eliot.

~

~~~I;~i

~

I:

268

Peron, deveni~ o putere In Argentina, ca sotie O Anun'at ca una dictatorului ~rii, Juan Peron. Faptul ca: un "muzical americanmuzical se ocupa de asemenea personaje a de- tribal de dragoste ~i

monstrat cat de departe ajunsese acest gen, rock", spectacolulcare Incepuse cu melodii ~i dansuri u~oare. Hair a reflectat ideile

Un succes al colabornrii dintre Andrew anticonven,ionaleUoyd Webber ~i Tim Rice a fostJoseph and the ('flower-power') ale

Amazing Technicolour Dreamcoat. Utilizftnd o acelei perioade.gama: varia~ de stiluri muzicale, de la rock la

calypso, spectacolul era o relatare a povestiriibiblice a lui losif, vftndut ca sclav de proprii luifrati, dar care, dupa: ce a ca~tigat favorurile

Faraonului, a devenit conducltorul Egiptului.Joseph a fost prima Incercare a lui UoydWebber ~i Rice, compusa: In doar trei sa:p-~mani, pentru un spectacol $Colar, lnl968. De~ispectacolul dura doar 15 minute, muzicalul astarnit atat de mult interes Incat a fost extins,

produs In West End, reprelucrat ~i reprezentatcu mult succes pe Broadway. De atunci, spec-tacolul a fast reluat In Marea Britanie, cu staruri

ca Jason Donovan sau Philip Schofleld.

Spargerea monopoluluiMonopolul anglo-american al muzicalurilorde mare amploare a fost, in sfar~it, spart cu oproductie parizian~, Les Miserables (1980),prezenta~ pentrU prima oarn la Londra In1985. Un spectacol impresionant, inspirat deo lucrare clasic~ francez~, a fost urmat, in1989, de Miss Satgon, cu referire la rnzboiuldin Vietnam ~i realizat de acela~i cuplu:Claude-Michel Schonberg (muzica) ~i Alain

, Boublil (text). Reluand tema unei celebre\ opere (Madame Buttetjly, de Puccini), Miss~ Satgon a confirmat lnc~ o da~ scopurile ~i1 ambitiile artistice ale muzicalului modem.