la fontaine -cartea 4

7/26/2019 La Fontaine -Cartea 4

http://slidepdf.com/reader/full/la-fontaine-cartea-4 1/16

MUSCA I FURNICAȘ

O muscă i-o Furnicăș

măruntă, dar vitează,se ciondăneau pe-o frunză de sipică,voind să tie care e mai breazăș

!u"nd cuv"ntu#, Musca spuse tare $-%O, &upiter, e cu putin ă, oare,ț

ca o p"r#ită de 'ivină t"r"toare,cu fiice#e văzdu(u#ui să se compare)*u prin pa#ate zbor +n 'os i-n susș

i ust din bou# ce i-a fost adusș ț

de credincio i, ca danie,ș

+n timp ce-o prăpădită, ca asta, de "naniese ospătează zi#e-ntrei doar dintr-un paiIa spune, mititico, tu, +ncai,

te-ai a ezat, vreodată,ș pe-o frunte-ncoronată)Că eu m-a ez, - e #ucru cunoscut -ș

mă zbenui trenăre te prin cosi eș ș ț

de domni eți uneori c(iar s"nii #e sărut $ș

i m"ndra cu ropi eș ț

mă sc(imbă-n a#uni e,ț

mă poartă pe a#ti e ț

iar tu, - bătu-#e-ar vina -+ntruna cu (ambare#e-mi dai zor-%Ce tot +ndrui ) răspunse .ospodina

* drept că +n pa#ate intri-n zbor,dar ca o #i(ioană nepoftităCă u ti, cum u ti, din (rana zei#or)ș ș

* ti doar o venetică op#e ită/ș ș

Că te a ezi pe-o frunte de domn sau de cat"r)ș

*-o mo'icie, nu e un (at"r,adeseori cu moartea pedepsită* drept, vreo deti cană i azi se mai m"ndre teș ș ș

cu ni te pică e#e pe roc(i e,ș ț ț

ori, pe obraz, cu a#uni e,ț

cu nume#e de ,,mu te0-n fran uze teș ț ș

1ar nume#e e nume i fapte#e sunt fapteș

Să nu uităm zica#a $ ,,* ca o muscă-n #apte/0se spune de orbe i, de ton i, de 'avre ț ț

a a că mai s#ăbe te-o cu astfe# de pa#avreș ș

1e prin co#ibe ori de prin pa#ate,de peste tot voi sunte i a#unateț

Spionii care umb#ă, trenarii, după mu te,ș ș

au uneori pri#e' din trean să mu teș ș

C"nd vor porni, #a iarnă, ninsori#e din cer,voi ve i pieri de foameț i de erș

1ar mie nici de foame i nici de er nu-mi pasă $ș

voi sta #a că#durică, av"nd de toate-n casă/2rin ri'a mea de astăzi, de ri'i nu am (abarAdio deci/ Cu tine pierd vremea +n zadar i nu cu trăncănea#a se ump#e un (ambar0ș



.R31INARU! I 4OI*RU!Ș

Un iubitor de zarzavaturi+mpre'muise o rădinăi toată arina vecinăș ț

cu ard stufos i trainic, de mărăcini, #a (aturiș

i-eram mai mare drau# să vezi at"tea straturiȚ

de cimbru, de măcri uri, #ăptuci i iasomie,ș ș

să-i facă Mararetei buc(et #a cununie /1ar toată fericirea pe care-am arătat-o,un Iepure obraznic cump#it a tu#burat-oIar .rădinaru# nostru, +n ciuda #ui năt"nă,s-a dus #a 2"rcă#abu# cetă ii, să se p#"năț

1eeaba-# fuărise cu bu#ări i cu bă u#,ș ț

că-mpie#i atu# ăsta venea să- i ia ospă u#ț ș ț+n zori i către seară, de două ori pe ziș

Capcane#e nici p"nda nu #-am putut opri* vră'itor, pesemne nu-i c(ip să-# pui pe oană-%Ce vră'itor)Să fie i 5artoru-n persoanăș

că-i dărăce te .riva +mpe#i ata b#ană/ș ț

Ascu#tă-mă pe mine $ prea i-a făcut de cap/ș

1ar m"ine vin i - siur - de e# am să te scap0ș

Cu (aita i (ăita ii sosind +n bătătură,ș ș

ceru, +nt"i, 4oieru# să ia ceva +n ură-,,A, uite feti cana/ Nu, zău, dar tii că-mi p#ace)ș ș

Ia fă-te neicu#i ă, mai +ncoace/ț

6i vom ăsi un mire frumos ca trandafiru#i-o trebui, bădie, să- i scotoce ti c(imiru#/0ș ț ș

6ndată, 2"rcă#abu# o trae #"nă d"nsu#,o m"n"ie pe m"nă, batista-i dic(ise te,ș

se zbenuie cu fata trenăre teș ș

2e fată, de ru ine, mai c-o +neacă p#"nsu#ș

Se apără, cum poate, dar cu nespus respectC(iar tată#ui +i pare, cu timpu#, cam suspect2u(oiu-n vremea asta dă vraie te prin oa#eș

i #asă i cămara cu rafturi oa#eș ș

-,,O, unci#e, pe cu#me, ce minunat ira/0ș ș

-,,Sunt a#e dumita#e/0 - ,,1a) !e primesc cu dra/

Se-mbuibă mata(a#a-n cuirasăi dă porunci, prin casă, ca acasăș

5ot +mbiindu- i ceata,ș

bea vinu# cu ă#eatai-i iuu#e te fataș ș

2orni, apoi, a#au# +n sunete de oarnesă 'uri că #umea-ntreaă e-n stare s-o răstoarne2ăcat de-a a răzătoare, de-at"tea m"ndre straturi/ș

Adio praz, cicoare, p#ăp"nde zarzavaturi/1in toate n-a, rămas,- mai este vorbă)-nici c"t să pui măcar o dată-n ciorbă6n iure u# năva#ei #or cump#ite,ș

tot v"ntur"nd rădina +n copite,ăsiră urec(iatu# sub o varză,



stufoasă ca o tufă i na#tă c"t o barzăș

5rezit i e# din somn de-at"ta ură,ș

" ni i tunde-o, p"r#eo, spre #uncă, prin spărtură/ț ș ș

.ea#a ii strică ardu#, că#ări, pe urma #ui,ț

dar Iepure#e, ia-# de unde nu-i/%&oc de boieri/0 "nde te stăp"nu-ncremenit,ș

văz"nd că +ntr-un ceas #-au păubitmai rău dec"t, un veac +ntre, ar fi putut+ntreaa iepurime din inutț

1reptatea ce#or mari, - vede i de-aici -ț

mai rea-i nedreptatea ce#or mici

2AS5ORU! SI MAR*A

7ecin cu Amfitrita8

, pe 9ărmu# unei mări,5răia, păzindu-:i turma, +n ti(nă un păstor2u9in avut str"nsese, dar +ndestu#ător,;i nu-i dădea nici ri'i, nici supărări1ar tot văz"nd comori#e pe care!e aduceau acasă năierii, +n cur"nd7"ndu +ntreaa turmă, :i mărfuri cumpăr"nd,2orni +n căutarea norocu#ui, pe mare1ar boă9ia ce-a visat +n va#uri s-a-necat,A:a că bietu# om s-a-ntors-napoi,2ăstor #a oi, ;i nu stăp"nu# turmei, cum ar fi fost să fie,Ci s#uă cu simbrie

Ce# ce se-nc(ipuise 5ircis ori Coridon<

At"t era acum$ ciobanu# IonStr"n"nd ban #"nă ban, p"nă #a urmă,A'unse iar păstoru# să-:i tundă vec(ea turmă*ra-ntr-o zi c"nd va#u# m"nia-:i poto#ise,;i c"teva corăbii #a ma# se-adăpostise

1 Zeiţa mării, soţia lui Neptun.2 Păstori din Eglogele poetului latin Virgiliu.

2rivind +n #ar, păstoru# a zis$ - *i, doamnă Mare=i s-a făcut iar poftă de bani, pe c"t se pareMai vezi de a#tu#, mu#t :i bine,Că banii mei nu-s pentru tine/Aceasta nu-i poveste născocită,Ci o-nt"mp#are care-a fost trăită *u adevăru# +n9e#e1in +ncercări#e vie9ii să-# cu#e;i nu-i o vorbă oa#ă parabo#a bătr"năCă pentru cioara care zboară să nu dai vrabia din manaFii mu#9umit cu ce-i a# tău1e te-amăe:te pofta măririi, ca :i marea,Să te prefaci că nu-i auzi c(emareaCă unu-a'une bine, iar zece mii, mai rău

;i de te-ncrezi +n va#u# ispitei, totdeauna+9i vor ie:i +n ca#e t"#(arii sau furtuna



M3.ARU! I C3 *!U!Ș Ț

Sunt #imite +n toate Nici c(iar c"nd e momentu#să nu for ăm ta#entu#ț

mai mu#t dec"t se poate/2u in de tot au daru#ț

pe #ume să ne p#acăIar cei ce vor să-# scoată, cumva din piatră seacă,

pă esc i ei cam ce-a pă it Măaru#ț ș ț

%6n mine dau cu b"ta1ar iată că-n odaierăsfa ă o potaie/ț

A vrea să tiu at"ta $ș ș

* sărutat, bondocu#,

doar că #e-ntinde #aba)1e-o mere astfe# treaba,mi-ncerc i eu norocu#/0ș

>is i făcut/ &up"nu#ș

Măar, sfid"nd ursita,i-apropie copitaș

să- i m"n"ie stăp"nu#ș

!-a#intă drăăstos, pe fa ă i pe p"ntecț ș

ba-i c"ntă i un c+ntec,ș

cu #asu# #ui duios-%Ia da i +ncoa?bastonu#ț

să-i i p#ătesc simbria0șUit"ndu- i me#odia,ș

Măaru# sc(imbă tonu#i-ncepe traedia/ș

R3>4OIU! ;OAR*CI!OR CU N*7AS5UICI!*

A nevăstuicii semin9ie;i cu tot neamu# pisicescCu :oarecii nu prea trăiesc

+n sinceră prietenie;i de-ar putea #a ei s-a'ună2rin mai pu9ine u:i cu c(ei,2răpăd ar face printre eiCumătră cu spinarea #unăAt"t se +nmu#9ise-odată+ntre norodu# rozător,+nc"t .uzan, voievodu# #or,A str"ns, din :oareci, o armatăIar nevăstuici#e, #a fe#,Au fost c(emate sub drape#;i spune cronica nescrisă,1e-o fi sau nu adevărat,Că timp destu# de-nde#unat



Rămase #upta nedecisă1in r"nduri, mu#9i osta:i pieriră,;i mu#t păm"nt s-a +nră:atCu s"ne#e ce s-a vărsatIar reu# :oarecii-# p#ătiră>adarnic au pornit +n frunte7ite'ii #or, Meridarpa@,2sicarpa@ :i Artarpa@,Cu piepturi#e #or să-nfrunteAcea năva#ă +nd"r'ită,Că n-au putut s-o 9ină-n #oc,Si-ntr-un război fără noroc

Fu :oricimea risipităCa p#eava s-au +mpră:tiat5o9i :oarecii :i :obo#anii,So#da9ii, ca :i căpitanii

1in prin9i, nici unu# n-a scăpat/Scursura cete#or din #oată2rin mii de borte s-a ascuns,;i-a:a, +n rabă, a a'unsSă scape o#ănimea toată1ar nobi#ii care purtau,Ca-ntreaa :#ea(tă :obo#ană,5urban, suriu :i coif cu pană,;i, m"ndri, +:i +nc(ipuiauCă-nfă9i:area #or mărea9ă;i stră#ucitu# #or pana:O să-nspăim"nte pe vră'ma:,

Nici unu# n-a rămas +n via9ăSe repezeau seniorii printreAce#e r"nduri de fuari,1ar cum purtau ăte#i prea mari,2rin ăuri nu-ncăpeau să intreSi-asa au fost măce#ări9i

Nu :oriceii din str"nsură,Ce #esne-n cuiburi +ncăpură,Ci marii :obo#ani, ăti9i/Un cap frumos +nzorzonatSpre fă#ă:ie :i spre s#avăAduce-adeseori zăbavă

;i un ve:m"nt prea +ncărcat!a vad ad"nc mai mu#t te-ncurcăCei mari :i fa#nici sunt reoi,Iar #a str"mtoare :i-n nevoiCei mici mai bine se descurcă

.AI5A IM2O1O4I5A CU 2*N* 1* 2AUN

O aita din ce#e mai vic#enevaz"nd un biet paun ce nap"r#ea,s-a-mpodobit cu m"ndre#e #ui penesi printre a#ti pauni se paunea



Recunosc"nd-o, +nsa, nu stiu cine,ce (uiduia#a,ce ciocanea#a,ce rusine/!a aite voind sa fua,Si aite#e o a#una/

Mai sunt si astazi din pacate,Si printre noi asemenea eroi*u, +nsa, tin sa nu vorbesc de voi,2#aiatori cu pene +mprumutate/

23.NU! ;I I1O!U! 1*!*MN

Un om, pă"n din vremuri#e vec(i,=ine-n cămin un zeu de #emn, din ceiCe sunt mai surzi ca surzii, c(iar dacă au urec(i6i aducea, ca 'ertfă, mereu boi rotofei,6ncununa9i cu fa#nice cununi,;i a:tepta, #a r"ndu# său, minuni1ar +n zadar, căci ido#u# de #emn

Nici nu se sinc(isea să-i dea un semn- Comoară, mo:tenire, noroc sau a#t (at"r -Fiind mai +ndărătnic dec"t e un cat"r4a, c"nd cădeau, adesea, prin 9arini p#oi cu rindini,6i prăpădeau reco#ta tot #ui, mai pretutindeni

Ci e#, uit"nd pă9anii#e, Nu contenea cu danii#e1ar m"niat, odată, cump#it, ca un ba#aur,6# face bucă9e#e cu un par,.ăsindu-i burdi(anu# ticsit cu bani de aur- C"t te-am cinstit cu 'ertfe pe a#tar,Un crăi9ar nu mi-ai adus, măcar1eci, nu mai ai ce căuta, preasfinte,6n casa mea, de astăzi +nainte/Un neciop#it să#batic :i fără pic de minteSau tu, un zeu seme9, mi-i tot at"ta$1in voi nu scoate omu# ceva dec"t cu b"ta/

4ROASCA SI ;OAR*C*!*

Mer#in8 spunea$ - Ce# care pe-un a#tu# amăe:te,1e mu#te ori e +nsu:i +n:e#at,2acat că-n9e#epciunea cu vremea se-nvec(e:te,

Nu :tiu proverb pe #ume mai bine-ntemeiat1ar să mă-ntorc #a ce#e ce am de povestit$Un :oarece cu burtă, răsu9, bine (rănitB1in cei ce nu 9in posturi, nici ruăciuni nu fac,Se odi(nea odată pe ma#u# unui #acO broască, +nt"#nindu-#, i-a spus +n #imba ei$



- 2oftim #a pr"nz #a mine, seniore, dacă vreiIar :oarece#e a primit cu mu#9umire,

Nici

n-ar fi fost nevoie de prea mu#tă poftire,1ar broasca, #a pa#avre pricepută,A +nceput, +mbietoare, să-i +n:ireC"t +i va fi că#ătoria de p#ăcută,Ce mu#t o să-# +nc"nte-o baie bună,1e c"te #ucruri rare-o să se mire,Iar intr-o zi putea-va nepo9i#or să spunăCe #ocuri a văzut :i ce popoare,Ce obiceiuri au, cum vie9uiesc

1Merlin , poreclit Vrăjitorul - erou al povestirilor cavalereti din evul

;i +n ce c(ip se c"rmuiesc Noroade#e +n apă trăitoare,+# ispiteau #a drum aceste toate,

1ar cava#eru# nu :tia să-noate,;i, ca să-# +n#esnească, dumneaeiUn fir de papură-a-nnodat;i i-a #eat 2icioru# #ui de #aba eiApoi se aruncară +n apă #ao#a#tă1ar #e#ea de pe ba#tă

N-avea cinstite "nduri, căci tot tră"nd de fir Mereu mai #a ad"nc,4ăt"ndu-:i 'oc de #ee :i de cuv"ntu# dat,Se străduia să-nece pe bietu# musafir%Cu mare poftă B+:i zicea am să-8 măn"ncUn :oarece mai fraed de mu#t n-am mai v"nat/D

O #uptă mare se-ncinsese-n ape,C(ema sărmanu# :oarec pe zei +n a'utor,5răea amarnic broasca, e# +ncera să scapeC"nd iată că deasupra trecu un :oim +n zbor;i, cum zări +n va#uri pe micu# rozător,Aproape +necat,S-a repezit :i #-a-n(ă9at,1uc"nd, cu broasca sp"nzurată,1ouă v"naturi dintr-o dată/;i, astfe#, :oimu# norocosS-a ospătat +mpărăte:te,Av"nd #a pr"nzu# #ui ustos

;i carne proaspătă, :i pe:teCei mai vic#eni +n:e#ătoriCapcane a#tora +ntind1ar #i se-nt"mp#ă-adeseoriCă-n #a9u# #or tot ei se prind.

5RI4U5U! 2* CAR* 1O4I5OAC*!* !-AU 5RIMIS !UI A!*EAN1RU

*ra, +n vremea vec(e, o fabu#ă vestităAnume pentru ce, nici eu nu :tiu2ovestea, cum a fost, a:a o scriu,Să-i af#e cititoru# mora#a potrivită



2urtase :tirea-n zare răzbătătoarea FaimăCă unu#, A#e@andru, din &oe zămis#it,7r"nd #umea s-o robească prin sabie :i spaimă,A (otăr"t :i-a poruncitSă vină-n fa9a #ui să i se-nc(ine;i oameni, :i 'ivine, Si e#efan9i, si r"me t"r"toare,;i #iberu# popor de zburătoare/ +n #un :i-n #at,>ei9a cu o sută de uri a tr"mbi9at2orunci#e ace#ui puternic +mpăratIar fiare#e, deprinse să fie c"rmuite1e sinura poruncă a p"ntece#ui #or,S-au pomenit si#iteS-ascu#te #eea pusă de-un a#t stăp"nitor!ăs"ndu-:i vizuina, s-au str"ns să 9ină sfatIn mi'#ocu# unui de:ert +ndepărtat,;i +ntre e#e c(ibzuind ce-au de făcut,1rept +nc(eiere,

Au fost cu toate de părereStăp"nu#ui ce# nou să-i ducă +nc(inăciune :i tributSo#ia fu +ncredin9atăMaimu9ei, ca mai dip#omată,Si i s-a dat #a m"nă scrisCe-avea de zisCu ce#e#a#te-a mers u:or,1ar bani pentru tribut, de unde)

Noroc că #e-a venit +n a'utor Un prin9 ocrotitor,Ce nimerise-o v"nă de aur +ntr-un munteS-au preătit trimi:ii meni9i să poarte daru#$Se +mbiară ca#u#, cat"ru# :i măaru#,

Apoi, pe #"nă-ace:tia trei,S-a#ese cămi#a să p#ece-n r"nd cu ei5uspatru o #uară #a picior,Cu maimu9oiu-n frunte, +n c(ip de-ambasador!a un popas s-au +nt"#nit cu domnu# #euBS-ar fi #ipsit de-această bucurie- +mi pare bine, zise e#, că-n drumu# meu7ă am tovară:i de că#ătorieAduc eu, din parte-mi, prinosu# cuvenit

Nu e prea rea povara, dar nu-s obi:nuit,;i, drept să spun, mi-a9i face o +n#esnire mare,1e mi-a9i #ua din c"rcă o parte fiecare

7-a9i dovedi prieteni cumsecade,7-a: fi de-a pururi recunoscător;i m-a: mi:ca eu +nsumi +n #uptă mai u:or,1e-ar +ncerca t"#(arii să ne prade2e #eu cum să-# refuze) Nu se obi:nuie:teAu descărcat povara :i i-au făcut pe voie,Iar #eu#, +n pofta ce#ui născut din &oe,2e socotea#a ob:tii trăia +mpărăte:te,U:or pă:ind :i mu#t muncind+n drumu# #or umb#"nd,Au dat peste-o poiană cu f#ori aromitoare,!oca: senin de pace, cu marini de izvoare,Un co#9 de 9ară-n care domnea zefiru# b#"ndSi se str"neau să pască mu#9ime de mioare



Aco#o #eu# s-a #ăsat pe vine,2#"n"ndu-se că nu se simte bine$-Mă arde-n burtă, zise, :i am dureri de :a#e*u mai răm"n pe-aici, poate ăsesc

Niscaiva ierburi, să mă #ecuiesc7oi nu va nu vă pierde9i vremea, vede9i-vă de ca#eInapoia9i-mi banii, să am de c(e#tuitApoi, deodată, vese# a răcnit+n raiu# #ui$ -Ia uite, băni:orii mei făcură pui/Ce de mai spor/ Crescură, cei mai mu#9i, c"t mama #or2rasi#a,după drept, mi se cuvine,A zis,a str"ns bănetu# :i 8-a #uat cu sineBNu c(iar pe tot, dar nici n-a mai rămasMaimu9a, cărătorii statură fără #asApoi porniră iară:i #a drum :i, de nevoie,Sau dus să i se p#"nă născutu#ui din &oeSe zice că deeaba s-au p#"ns tot ce se poate-

2roverbu# spune-n9e#ep9e:teCă oc(ii corb #a corb nu-:i scoateIar un t"#(ar pe a#t t"#(ar nu-8 os"nde:te

CIOCR!IA, 2UII *I ;I 2!U.ARU!

A'ută-te tu sinur/ e-o vorbă cu temei*sop a dovedit-o c"t e de-adevărată+n r"u# verde pitu#ată+:i face cioc"r#ia cuibu# ei,

Atunci c"nd nu-i făptură +n tot cuprinsu# firiiSă nu ascu#te du#cea poruncă a iubirii$;i pe:tii uria:i +n apa #or ad"ncă,;i tirii din pădure, :i pasărea-n c"mpie

Numai o dată, +ntr-un an, o cioc"r#ieUitase primăvara, perec(e n-avea +ncă,;i nu ustase-a draostei p#ăcere1ar ascu#t"nd +ndemnu# naturii cum o c(eamă,Se (otăr+ Bcu oarecare-nt"rziereSă fie mamăUn cuib, ca ce#e#a#te, :i-a durat, Si a ouatA cam răbit c#ocitu#, dar 8-a sf"r:it cu bine,

;i puii din ăoace i-a scos, cum se cuvineSe rumenise r"u# +n zi#e#e cu soare,;i +ncă nu-nvă9ase odras#e#e să zboare,+n zoru# ei de mamă ri'u#ie,

Neostenita cioc"r#ie,1e cum mi'ea de ziuă, pornea din #ocIn #oc,S-aducă de m"ncare copii#or, in cioc!e-a spus$ - Să sta9i acasă :i cuibu# să-8 păzi9i/Iar de-o veni, c"nd va veni, precum "ndesc,Stăp"nu# ăstor #ocuri, cu fiu-său ce# mare,Să 9ine9i minte bine ce-:i vorbesc,Căci s-ar putea-nt"mp#a, cum bănuiesc,Să ne mutăm să#a:u# fiecare



Se duse cioc"r#ia ;i, bine+n9e#es,Sosiră-n scurtă vreme p#uaru# :i băiatu#-A dat +n p"ră r"u# :i trebuie cu#es, +n zorii zi#ei, m"ine,+ncepem seceratu#/5u, zise tată#, du-te;i c(eamă to9i vecinii, să vină să ne-a'uteC"nd cioc"r#ia se +ntoarse, pe-nnoptat,.ăsi +ntreu# cuib +nspăim"ntat$

- +n zorii zi#ei, m"ine, a ciripit un pui,- 7or secera tot r"u#, e# cu vecinii #ui/- At"t spuseseră) 4ine/ Avem pu9in noroc- ;i, p"nă una-a#ta, stăm pe #oc

O să af#ăm noi m"ine #a ca#e ce-or să punăIa uite ce ustoasă m"ncare v-am adusS-au săturat :i puii, :i mama Noapte bună/Iar c"nd se face ziuă, vecinii unde-s) Nu-s/2orne:te cioc"r#ia din nou după m"ncareSe-ntoarce iar p#uaru# pe c"mp, +n cercetare-

Ne-au +n:e#at vecinii :i nu veniră/7ezi) Nu-i bine niciodată +n #ene:i să te-ncrezi*i nu :tiu nici o treabă #a vreme să 9i-o facă5rec zi#e#e, iar r"u# e tot nesecerat/A#eară pe #a rude, :i dă de veste-n sat,In zori să vină, toate, cu secera #a c#acă,Se-nfrico:ară puii mai rău dec"t oric"ndAre :i rude, mamă/ Suntem pierdu9i/- Nici "nd/Stiutu eu cu cine-avem de-a faceFiti #ini:ti9i/ 1ormi9i +n pace/Avea dreptate cioc"r#ia, căci neam de neam nu s-a ivit

Si c"nd veni a treia oară, p#uaru# zise$ Am re:it/Ca nu e #ucru c(ibzuit,In munca ce 9i-e dată 9ie, pe a#tu# să te bizuie:ti

Nici neam de s"ne, nici prieten mai bun ca tine nu ăse:ti,Ascu#tă-aici, băiete, vorba mea$5ot a:tept"nd vecinii, răm"nem fără p"ine/

Ne-om str"ne noi, ai casei, :i, +ncep"nd de m"ine,7om secera cum vom putea7azand că ospodaru# vorbe:te-acum cu rost,!e spune cioc"r#ia copii#or ei mici$-Iubi9i#or, e timpu# să ne mutăm de-aici

O sa af#ăm aiurea, pe c"mp, un adăpostSi puii to9i, cu mare zor,Mai mu#t sărind dec"t +n zbor,2#ecară după mama #or,Si du:i au fost/

!U2U!, MAMA ;I CO2I!U!

;i pentru că fu vorba de #upi, mi-aduc aminte1e-un a#t vic#ean, cu care mai rău s-a +nt"mp#at,Am să vă spun povestea +n c"teva cuvinte$Un om stătea cu casa #a marine de sat



4oieru# #up venise :i, după ard p"ndind,2rivea cu 'ind7i9ei de #apte, capre, berbeci :i oi ie:ind,Curcani, o oaste-ntreaă, minune de v"nat/2rivind mereu :i număr"nd,5"#(aru# se cam p#ictisiseC"nd, prin ferestre#e desc(ise,A auzit un prunc p#"n"nd,;i maică-sa cum +i zicea$- Gai, vino, #upu#e, de-# ia/Se bucura 'ivina cea f#ăm"ndăCă zeii mi#ostivi s-au +nduratSă-# răsp#ătească după-at"ta p"ndă1ar mama, ca să-mpace copi#u# speriat,Ii spuse, #ini:tindu-#$ - N-ai teamă, pui:or,Că dacă vine #upu#, +# omor/- Ce-i asta) zise #upu# p"nditor,

4a-i a#bă, ba e neară 7ă bate9i 'oc de #ume)5ocmai atunci ie:iră vreo c"9iva in:i din casăUn c"ine-i sare-n fa9ă Ciomee, furci, topoareSe-abat asupră-i :i #unit +# #asă

Ce-adu#mecai pe-aicea, fră9ioare)+i puse unu# +ntrebareaIar #upu#, temător c-au să-# omoare,!e spuse toată +nt"mp#area-Ia uite/ zise mama, dar bine-ai priceput/7rei să-mi măn"nci băiatu#/ 1e-aceea #-am născut,Ca tu să-9i ump#i burta, nesă9ioasă fiară);i-a:a-i fu dat sărmanu#ui să piară

+i retezară capu# :i-un ciot din #aba dreaptă!e-au at"rnat #a poarta senioru#ui, afară,;i au de-atunci picarzii o vorbă +n9e#eaptă$Eupi drăă#a:i, crezare să nu da9iC"nd mame#e vă c(eamă copiii să-i m"nca9i/D8

1la !ontaie transcrie "icatoare in dialect picard

435RNU! I CO2III S3IȘ

* ubredă puterea c"nd nu-i unită snopș

Ce-nseamnă-un strop) Nimica / 1ar un noian , potop /7ă spun, acum , i pi#da bătr"nu#ui *sopș

1e-o deapăn, mi se pare, c-o#eacă de zăbavă,n-o fac, cum face Fedru, din draoste de s#avă,ci vr"nd s-arăt năravuri din vremuri#e-acestea1ar să curmăm zăbava i s-ascu#tăm povestea /ș

Cum se "ndea că moartea ca m"ine-o să-# răpună, bătr"nu# + i adună feciorii să #e spună $ș

-,,7ede i mănunc(iu# ăsta puternic de săe iț ț

#eate +mpreună) Ia rupe i-#, băie i /Dț ț

S-a străduit zadarnic fecioru# ce# mai marei-a spus$ -,,Să-ncerce a# ii/ *u nu mă simt +n stareDș ț

se opinti, #a r"ndu-i, din răsputeri, mezinu#



se c(inui i pr"s#ea, dar +n zadar fu c(inu#,ș

căci ma#dăru# rămase +ntre, nebiruit,o sinură săeată măcar nu s-a c#intit-,,Ce s#ăbănoi / #e spuse bătr"nu# 7e i vedeaț

ce poate, #a nevoie, i neputin a meaDș ț

Credeau că se ascunde vreo #umă dedesupt dar, desfăc"nd mănunc(iu#, e# r"nd pe #e-a rupt-,,A i +n e#es că pi#da #a draoste vă-ndeamnăț ț

5răi i +n armonie / Unirea, for ă-nseamnăDț ț

C"t a zăcut, o vreme, nimic nu #e-a mai spus1ar a'un"nd bătr"nu# #a capătu# vie ii,ț

i-a mai c(emat o dată +n prea'ma #ui băie ii$ș ț

-,,Mă duc +n #umea-n care străbunii mei s-au dusFăădui i cu to ii, a a cum se cuvine,ț ț ș

că ve i trăi ca fra ii / *u p#ec 7ă #as cu bineDț ț

6n veci uni i feciorii +i spun c-au să răm"năț

*# m+ini#e #e str"ne, mi cat, +n s#aba-i m"nă,ș

i , ca o p"#p"iere, se stine +n tăcereș6n urma #ui rămase o averec-o droaie de buc#ucuri, de po#i i i dob"nzi,ț ș

dar ei, uni i, avură #a +nceput izb"nziț

2rietenia, +nsă, nu merse prea departeRudenia-i unise averea +i desparteAmbi ia, ispita i 'indu#, avoca iiț ș ț

se +ntrceau, +n taină, să +nvră'bească fra iiț

6ncurcături i p"re, procese - #an +ntre /ș ț

A'un i #a +mpăr ire, mai rău nu se-n e#eș ț ț

Amenzi#e cur "r#ă 7ecinii i creditoriș

#e caută ponoase, se #eaă de erori

Iar fra ii, dezbina ii, +n cumpăna cea rea,ț ț+ i irosesc averea , tră"nd c"nd (ăis, c"nd ceaș

*ra t"rziu, fire te, c"nd #e-a venit +n minteș

2ova a cu mănunc(iu# părinte#ui cuminteț

>.RCI5U! CAR* I-A 2I*R1U5 COMOARAȘ

Ai doar c"t po ițsă fo#ose ti ce ai/ș

Sunt i neto iș ț

de care, ca un scai,se ine, +nd+r'ită, #ăcomiaț

!a ce- i mai fo#ose te vistieria,ț ș

c"nd nu dai o #e caie pentru trai)ț

>"rcitu# str"ne banu# peste ban,dar rabdă mai di(ai ca un o#an*sopni-# dă e@emp#u, pe unu#, care-odatăinea comoara ve nic +nropatăț ș

i a'unsese d"d i tras #a fa ă,ș ș ț

că nu strica un o#oan #a pia ă,ț

de parcă-i trebuiau +n a#tă via ăț

Se t"nuia, sărmanu#,mereu că ,,nu aveaD

Nu stăp"nea e# banu#,



ci banu-# stăp"nea /6n ri'orat, ca prostu#,de-at"tea ori pe zi a dat oco#

bănetu#ui, că un vecin, (icindu-i rostu#,iHa mai #ăsat i #ui doar cuibu# o#ș

6n zori, c"nd nu- i ăse te comoara, - traedie $ș ș

se zbate, ur#ă, eme, a#eară, se sf" ie,ș

din prau# dimine ii p"nă searaț

-,,1ar ce-ai pierdut)D#-+ntreabă un trecător ,,Comoara /Mi-au #uat-o / O-nropasem sub #ada cu unoiD-,,1e ce) A a se-nroapă +n vreme de războiș

2uteai s-o ii +n casă, să iei din ea oric"ndDț

-,,Ce tot vorbe ti) Să iau din ea) Nici "nd /ș

A a ceva prin minte să nu- i treacă /ș ț

Ce, banii vin u or, cum vezi că p#eacă)ș

Nu m-atineam nici pentru #um"nareD-,,Atunci de ce at"ta supărare)

Cum din comoara nu voia să ieiascu#tă, astăzi, sfatu# meu, mai bine $aruncă ni te pietre-n #ocu# ei,ș

că pietre#e #a fe# de ca#d i-or ine /Dț ț

O 7OR4A A !UI SOCRA5*

Socrate, mare#e-n9e#ept,1e construit se apucase1ar cunoscu9ii, pe nedrept,

6i tot ăseau mereu ponoase,Căci oamenii-s croi9i pe prici;i mu#9i spuneau că #i se pareCă-s +ncăperi#e prea mici,C"nd omu# e at"t de mare/Socrate #e-a răspuns, aici$

A:a cum sunt, de-a: fi măcar +n stareSă #e ticsesc cu-adevăra9i amici/

Avea dreptate mare Socrate, a:adarMu#9i se numesc prieteni :i-n casă +9i apar2rietenia +nsă e #ucru foarte rar

OCGIU! S532NU!UI

Un cerb, zorit din urmă de-o oană de copoiIntrase +ntr-un ra'd cu boi2#ăvanii +# primiră, #a +nceput, cam prost,2oftindu-# să-:i ăsească aiurea adăpost !ăsa9i-mă, fra9i buni, #a voi +n casă,

Nu mă da9i pradă c"ini#or de-afară/Am să v-arăt pă:unea cu iarba cea mai rasă;i rău n-o să vă pară2"nă #a urmă, boii, de mi#ă, i-au răspuns



Că se-nvoiesc să-# 9ină-ascunsSe furi:ase cerbu# +n ce# mai dosnic #oc;i sta să mai răsuf#e, sărmanu# dobitoc/+nco#o, mai spre seară, ră'daru# se ivi,Să pună f"n +n ies#e, ca-n fiecare ziSe +nv"rteau ara9ii să-:i isprăvească treaba,7eni :i #oofătu#, ca să nu stea deeaba,1ar n-au zărit, nici unu# dintre ei,

Nici ramuri#e coarne#or +na#teIvindu-se deasupra ce#or#a#te,

Nici cerbu# pitu#at +ntre vi9ei7ăz"nd să#băticiunea că nu-i băată-n seamaAce#or boi de suf#et #e-a mu#9umit frumos

;i a:tepta +n stau# pri#e'u# priinciosC"nd Ceres8 pe #a treburi pe #ucrători +i c(eamaUn bou +i zise +nsă, cuminte rume"nd$

5e bucuri prea cur"nd/2e omu# cu o sută de oc(i +# simt cum vineSărmane cerb, mi-e teamă că va fi rău de tine/Intr"nd +n ra'd, stăp"nu#$-Nu-mi p#ace/ a striat

Nu văd destu#ă iarbă +n ies#e Unde-i f"nu#) +n paie a:ternutu# ar trebui sc(imbatSă +nri'i9i de vite, că de-aia am ara9i2ăian'enii din co#9uri vi-e reu să-i mătura9i)Ia uite, tencuia#a cum stă aici să cadă/;i 'uuri, #an9uri, toate mi #e-a9i tr"ntit rămada/Urm"ndu-:i cercetarea cu ri'ă-amănun9ită,

>ări de după ies#e un cap străin, de vită,;i-a:a fu cerbu# +nco#9it/Asupra #ui cu fiare :i furci s-au năpustit>adarnic dobitocu# a p#"ns :i s-a ruat!-au căsăpit :i #-au sărat;i au avut destu#ă friptură #a ospe9e7ecinii to9i :i a#te mu#te fe9eA:a zicea :i Fedru-n pi#da #ui,Că nu sunt oc(i să vadă ca ai stăp"nu#ui/Iar eu, dacă mi-ar fi +năduit,I-a: adăua pe-aceia de om +ndrăostit

!U2U!, CA2RA I I*1U!Ș

2ornind spre pa'i ti, Capra, mai de noapte,ș

să- i ump#e iară i ueru# cu #apte,-ș ș

+nc(ise bine u a cu zăvoru#ș

i- i sfătui, a a, doru#$ș ș ș

-,,Cu toată rua sau +ndemnu#,vezi,nimănui să nu-i descui,de nu vei auzi consemnu#$JJ&os #upu# i cu neamu# #ui /KKș

1in +nt"mp#are,cum, necum,-



vorbea de #up +n ura marei e# s-a nimerit pe drumș

7is"nd cum o săi fr"nă trupu#,se bucura (u#pava fiară,sper"nd să-i pice Iedu-n (earăi, prefăc"ndu- i #asu#, striă i e# $,,&os !upu# /Dș ș ș

1ar iedu#, a#b cum e o na#bă,răspunse oaspe#ui perfid$-,,Arată, neică, #abă a#bă,c-a#tmintre#ea n-am să- i desc(id /Dț

Cum printre #upi - e #ucru cunoscut -arar vro #abă a#bă s-a văzut,cumătru# nostru, cr"ncenu# despot,fu nevoit să p#ece#in"ndu-se pe botSă fii cu oc(ii-n patru i +n zee,ș

Aceasta e, mereu, pova a mea,ț

căci paza bună trece prime'dia cea rea

R3>4UNAR*A CA!U!UI 2* C*R4

Azi Ca#u# trae-n (asm sau poartă a,ș

dar n-a fost totdeauna c(iar a aș

C"nd Omu#, #a-nceputuri#e vie ii,ț

se ospăta cu (indă, ca mistre ii,-ț

i caii i măarii, ca i cat"rii suri,ș ș ș

trăiau +n #ibertate, prin #unci sau prin păduri Nu se vedeau, ca astăzi, prin urmare,at"tea ei i fr"ie i samare,ș ș ș

i nici po ta#ioane, cupeuri i trăsuriș ș ș

6n vremuri#e-ace#ea, un 4idiviu superbdin bun senin se #uase #a (ar ă cu un Cerb,ț

din pricina #ivezii, a umbrei sau a pomu#ui1ar Ca#u#, neput"nd să-# i a'ună,ș

veni să ceară a'utoru# Omu#uii Omu-i puse a i fr"u cu strună,Ș ș ș

+nc"#ecă pe e# i, d"ndu-i pinteni,ș

+# bicui i-# fuări at"t,ș

+nc"t, +n ciuda pa i#or săi sprinteni,șsărmanu# Cerb fu prins i omor"tș

i Ca#u-i mu# umi cum se cuvine,Ș ț

Că-n s"ne-# a'utase m"nia să- i +neceș

1ar Omu#, crud, nu-# mai #ăsă să p#ece,tiindu-# c-ar putea să-i prindă bineș

-,,Gei, Muru#e, acum răm"i #a minei via a +n be# u i-o vei petrece/ș ț ș ț

5rezindu-se de-a bine#ea din vise,văzu ce nebunie săv"r ise,ș

dar prea t"rziu, căci ra'du# era ataCum după fapte vine i răsp#ata,-ș

muri +n (am, de c(in i supărare,ș

p#ătind cu #ibertatea smintita-i răzbunare



5e mai +nc"ntă oare bunu# trai,c"nd tii că #ibertate nu mai ai)ș

7U!2*A I 4US5U!Ș

Mărimi#e-s ca mă ti#e de teatru$ș

Orbesc doar pe măruntu# ido#atru,-Măaru# - care crede doar că vede /1ar vu#pea nu prea se repede,ci, iscodind cu insisten ă,ț

arată tot ce-iaparen ăț

Atrasăde un bun măreț

prin toată arta #ui de pre ,-ț

s-a minunat, cumătra, spun"nd$ -,,Ce cap frumos,

menit să-mpace, poate, mu#te usturi/1ar, zău, păcat de e# că-i ăunosDO, +n privin a asta, at" ia ,,domniD sunt busturi/ț ț

la fontaine -cartea 4

Documents