· pdf filepe la anul 1850-60 traia in bucuregi un biet om care nu era nici bogat, nici...

CIOCOII VECHINOUI

SAU CE NA$TE DIN PI-SICA 50ARECI MANANCA

1

BIBLIOTECA SCRIITORILOR ROMANI

NICULAE FILIMON

CIOCOII VECHISI NOUI : :

SALT CE NASTE DIN PISICA2 SOARECI MANANCA

CU 0 PREFATA DE N. IORGA

EDITIA 1I-a

BUCURESTI

Institutul de Arte Gra lice gi Edi-turd (cMINERVA).B-dul Acade-miei 3 Strada Edgar Quinet 4.

1910

,,

EDITURA INNTITUTUI.U1 DE, ARTS GRAFICE MINERvAr

RUCURETI. B-DUL ACADEMIE', 3.-

Pe la anul 1850-60 traia in Bucuregi un bietom care nu era nici bogat, nici influent, nici fru-mos, nici tdnar, vi nici macar sanatos. Fusese das-cal de biserica, redactor de gazeta, critic de teatrusi ajunsese ce ajunge Romanul cdnd are noroc :functionar. El a fost cati-va ani functionar la arhiveunde a scris hcirtii si a primit lea fa ce se cuveniapentru acest serviciu banal : pang la pensie n'a mers,dar de sigur ca atunci cand a murit de oftica, Statull-a ingropat pe cheltuiala lui, fiindca era functionarroman vi avea dreptul la aceasta.

Traiesc oameni cari l-au cunoscut, dar nn -si aducaminte mare lucru despre dansul, fiind-ca pare safi fost o fiinta care n'avea nimic neobisnuit. Nu seOM nici cdnd s'a nascut, nici unde, nici din ce pa-rinti. Ce scoala a facut nu se poate .spune, vi poateca nici n'a prea facut multa. Nici data mortii luinu s'a hotarit panel acum.

Toate lucruri care s'ar ccidea sa fie vtiute. ,vi

anume pentru ca acest om foarte modest si foarteobscur a fost un «scriitor romaro , ceia ce e o spe-cie omeneasca rara. Cetitorul sa nu se mire deaceasta afirmhtie, gandindu-se la marele numar al1pcuitorilor solului roman, care sant poeti bare pa-trusprezece si doucizeci si unu de ani, Innainte

6 PREFATA

tie a deveni adecei pe altd tale membrii nefolosi-tori, dar respectati, ai societtitii. Filimon a scrtsprozei, carti in proza, mai multe si destul de in-tinse, ceia ce nu fac poetii iviti tetra de vreme cimorti innainte tie timp in aceasta calitate a forde poeti.

Pe vremea lui, ca si acuma, se cetia frantuzestein Bucurecti si el a cetit ca toatci lumea frantuzectefara sd putem sti cum a invatat aceasta. Cetirea l-aindemnat sei scrie, cum se intamplci la multi. A scriscam in felul lucrurilor ce citise, ci aceasta ictreictse intampld la multi scriitori. Dar el a sinttit dela o vreme ca ar avea sci spuie insuci ceva.

Nu ceia ce ertt in sufletul lui ca simtire perso-nalci ci gdndire proprie, cad erlt prea umil pentrua crede ca are o personalitate, si poate nici n'o a-rea. Avea WO, acest contipist de arhivei, un ochipeitrunzator ci o buns amintire. ,i injgheband o fa-bulei oare-care, dezlelnata si naivei pe ici pe colo, aprins a povesti, in Slujnicarii si in Ciocoii sdi anu-mite din amintirile si observatiile sale.

Pentru asta n'a ceictigat celebritatea pe care n'opoate cactigit nici astazi cineva pe calea scrisului.Dar dupa moartea lui cartea de capetenie ce a scris:Ciocoii vechi §i noui, a fost retiparita ci acum, ineditia «Minervei», ese a treia oars.

Ea pare sei fi fost cititei, ci merits sa fie. Nupentru ca ar fi o mare opera literarei, ceici s'arputea gasi chiar ca Filimon nu scrie puternic ciimpodobit. Dar ceia ce-1 face vrednic de stima cisimpatia noastret e altceva. Aleituri de oameni, cari

PREFATA 7

spuneau pe de rost, el a vorbit de to ddnsul si in-tr'o vreme tend aproape ca si azi, se spuneau lucruristraine, cu subiecte straine si 41,W° limbs instrcii-nata, el a bine -volt, ca un smolt si neinvatat ceer6, sd ni vorbeasca despre ale noastre, mai mutt ingraiul tuturora. La ddnsul nu e vorba nici de cava-leri, nici de castelane, nici de Spania, nici de Nor-vegia, nici de doctrind romantics, nici (13 aspiratiinaturaliste, toate .lucruri foarte bune, dar care nu ni

potrivesc, nu ne prind, si nu ne intereseazci. Peddnsul it preocuplz ce a facet un oare-care DinuPaturicd, ciocoiu roman, care n'a existat nici °data,si tocmai de aceia a simtit el nevoia sa ni vorbeascadespre dansul.

Asa dar, o cetitori de literaturd romans decadentd,simbolistd, ibsenianci 0 naturalists, aveti inainteaDomniei Voastre (dacd santeti) o carte- scindloasei,cinstita a unui biet scriitor neprefacut si fare am-bitie. Dacd veti avea rabdarea s'o strabateti, veti rd-mcinea cu pdrerea nova si folositoare ca ar fi binesd se scrie ctsa si astazi.

N. IoRciA

se

CIOCOII VECHI I NOUIsAtr

CE NAVIT DIN PISICA k;OARECI MANANCA

DEDICATIE

Domnilor Ciocoi !

Este mutt timp de c,nd umblu cu aceasta nuvelaziva §i noaptea, intocmai ca Diogen, cautand oclass de oameni ca le-o dedic. Am voit sa facaceasta onoare boierilor ; dar dupg, o gandire serioasa,mi-am schimbat hotArirea. caci de §i intr'aceastaclass s'au strecurat, multi venetici courupti §i cutoate lovirile Si tentatiunile strainilor la care servade un veac §i jumAtate, tot se easesc printre dan§iiWarbati cu simtiminte nobile §i cu inimA de adevO-rati romani, cari au %cut, fac. §i, sunt convins ca vorface, malt bine patriei lor.

Dela boieri, am alergat la negutAtori. Am revizuittoate stabilimentele de convert, dela magaziile celemari §i luxoase pana la maghernitele cele umiliteale precupetilor. Am vazut zarafi fara capital, fan-faroni §i malone§ti, can sAr5cesc lumea prin doban-

s6

NICULAE PIM MON

zile for cele nemasurate, lipscani §i bogasieri cariimpodobesc magazinele cu marf5, putreda §i cu.

oglinzi mincinoase, §i clandu-i ton de maxi capita-li§ti, ruineaza societatea prin falimente frauduloase,ce se efectuesc foarte lesne In -tam noastra; bacanicari vand rapita, fn loc de "untdelemn, orez indoitcu pietricele ca sa traga, mai grew la caiitar §i cafeaamestecata, en orz §i fasole, Am vazut carciumarimestecand vinul cu apa §i vanzand cu Cantare cudoua funduri, macelari §i precupeti, vAnzlind cucantare strambe, §i m'am mahnit, ch'ci raul estefoarte mare, dar n'am gasit in ace§ti amagitori decalni§te hoti sau ciocoia§i ordiriari, ie§iti din §coalavoastra Cara diploma cle specialitate !... Am alergatprin sate §i catune, am, vorbit cu tarani batrani §itineri; ce e drept, sunt plini §i ei sarmanii de mar-§evii pana Intre urechi, dar n'am gasit nici Intredamii pe oamenii ce cautam. Am intrat In loca§ullui Dumnezeu, am observat cu con§tiinta clerulMalt §i pe eel poletar. Dar vai! ce dezamagire !...Acolo unde credeam ca voi gasi toiagul §i traista,sacrul simbol al umilintei §i pietAtei cre§tine, amObit ignoranta intronata, invidia, mandria, lacomia§i alte pacate mortale, pe care ne oprim a le des-crie, caci legea de presa, Fara indoiala, ne-ar con-damna la zece ani de ocna.

Obosit de atatea cercetrIri zadarnice, hotArasemsa'mi and manuscriptul; dar tocmai child ma prega-tiam sä dau flacarilor rodul ostenelelor mele de §aseluni, m'am gandit la voi prey iubitii mei ciocoi aicondeiului, cle toate clasele i partidele, §i am zis

CIOCO1I VECIII y4I NOM 11

ca strarno§ul nostru Pilat : «Ecce homo», san «Tata',oamenii mei!»

VouA, dar, strAluciti luceaferi ad vitiilor, cari atimancat starea stapanilor vo§tri, §i v'ati ridicat peruinele acelora ce nu v'au lasat A, muriti In mize-rie ; voila, cari sunteti putrejunea §i mucegaiul cesap din temelii §i rAstoara, tinparAtiile §i domniile ;vouk cari ati furat cu sfantul din functiunile cele,mici §i cu miile de galbeni din cele mari, iar acumcand v'ati cumpArat mo§ii §i palate, stropiti cu no-roi pe fa,catorii vo§tri de bine, voila, §i numai you'd,dedic aceasta, slaba §i netnsemnata scriere. Cititi-ocu bagare de seamh, domnii mei, §i on -cate hotiitmi vox- fi scapat din vedere, tnsemnati-le pe un ca.tastif §i mi le trimeteti ca sa, le aclaog la a douaeditiune.

PROLOGmi or

Nimic nu este mai periculos pentru un Stat cevoie§te a se reorganize, decat a da franele guver-nului In mainile parvenitilor, meniti din conceptiunea fi slugi §i educati intr'un mod cum sa poatascoate lapte din piatra cu on -ce pret !...

Platon a zis cu cloud, mii ani Inainte de a lua notpapa In mama, ca sa descriem pe ciocoi, ca un om,ca sa poata deveni cetacean oriest, mai Intai detoate cats saa fie nascut In frica lui Dumnezeu, §idin copilarie papa la maturitate, sa traeasca Incon-jurat de oameni varto§i §i drepti.

Ciocoiul este, totdauna §i In on -ce tara, un omvenal, ipocrit, la§, orgolios, lacom, brutal 'Ana labarbarie §i dotat de o ambitiune nemarginita, careeclat5, ca o bomba pe data ce '§i-a ajuns tinta as-piratiunilor sale.

Pepiniera In care crest ace§ti inamici ai onoarei§i a tutulor virtutilor cetatene§ti, este mai totdaunacasa bogatului §1 mai cu. seama a bogatului par-venit. Aci vine ciocoiul umilit §i cere a serve peboier pentru o bucat5, de paine, o camera de dormit§i un vestment ca sa se apere de asprimea frigului.

CIOCOII VECHI *I NOW 13

In anii dintai aceste vrtlpi cu doua picioare careIntrec In ipocrizie §i vicle§ug pe cele C1.1 patru pi-cioare din fabulele lui Esop §i La Fontaine petrecImpreuna cu servitorii cei Imbatraniti In pacate detot felul, Si studiaza cu cea mai mare atentiune, Incat la doua-zeci de ani ei §tiu foarte bine cum safure clo§ca de pe ou5, fara sa carae ; cu alte cuvinte§tiu cat sa fure de la aprovizionarea de toate zilele,cat de la aprovizionarile cele mari, cat de la aren-darile mo§iilor §i alte mai multe transactiuni alecasei boere§ti In care se aflrt servind.

*tim cu totii ca, Intre slugile de la pasele boga-tilor, ca In toate meseriile sociale, exist& o ierarchieoare-care. Ciocoiul dar, I§i Incepe uneori cariera dela postul de randa§, iar de alte-ori de la lacheu ce sepuree In coada trasurei boerului; devine cu Incetulsufragiu, apoi vataf de curte. iar mai pe urma, se faceSi el boier, §i cu toate ca unii §i altii Ii zic In deriziuneboier facia, copiii lui Ins& devin boieri §-i fii de boer.

In timpul pe cat ciocoiul umbla dupa trasura boe-rului, el afla toate slabiciunile stapanului sau ,i Iiajuta cat poate ca sa ,Si le Implineasca In pagubalui §i In folosul sau. Se Intampla Ins& de multe orica stapanul ciocoiului sa aiba §i virtuti, dar acestelucruri patrate nu pot sä intre In capul §i 'n inimacea friunghiulara §i Ingusta, a ciocoiului, plecat pedrumul de a deven1 om mare cu ori-ce pret.

Ca sufragiu se obicinue§te atat de mult cu man-carile delicate In cat nu mai poate sa traeasca fara,friptura de fazan, branza de Parma, salam de Ve-rona, conserve de Franta, §i vinuri din cele mai

14 NICULAE FILIMON

celebre dealuri ale Europ41. Astfel dar Cand ciocoiulajunge la gradul de vataf, este conrupt rnoralices,te,§1 fizice§te pang la, maduva oaselor.

51tat la acest din urma §i mai suprem grad alslugariei, ciocoiul devine prevazator ea un prezidentde cabinet... din Europa. Ideea ce1 preocupa, ziva§i noaptea este de a aflh metodul prin care sa'§ifaca stare. Diferite planuri i se prezinta In imagina--tiune. unul mai intunecos de cat 6e15,1alt:; le studiaza,pe toate §i gasindu-le realizabile, le pune In lucrarefaro mustrare de con§tiinta.

S'a zis de mai Multi filozofi §i carturari, GA con-stiinta este cel mai aspru jude al criminalukti. 0 fi,nu tagaduesc ; dar vataful de curte cunoa§te mijlo-cul de a face din aspru judecAtor, un consilierIntocmai dupe cum Ii trebue lui.

El zice in sine : tot omul este creat de Dumne-zeu, cu dreptul de a se hrani pe pamant ; de cedar unii oameni an mai mult decal trebue, caredaltii n'au nici chiar mijloacele necesare spre a sesiustine ? De ce unii stint puternici §i altii nebagatiin seama ? De ce unii stapanesc parnanturi Intinse,iar altii nu au nici chiar pamantul necesar spre ase Imormanth ? Aceasta este o stare de lucrurifflormala zice Inteleptul vataf de curte §i cats

o combat din toate puterile, adaoga, el.Astfel Liar omul nostru mergand din rationament

n rationament §i din dedgetie in deductie devineoomunist, fara §tirea lui, §i Incepe a pune In lucrareace ,sta doctrines atht de frumoash' §i egalitarrt Inaparenta, cat este de hidoasa In fond.

CIOCOII VECHI §1 NOUI 15

Nu trece mult §i ingenlosul vataf de .curte sepane cu ardoare a nive/a starea societatei dupa, unmetod mult mai practic decat al adevaratilor co-muni§ti. Incercarea reu§e§te de minune; starea co-munistului nostru se Imbunatateste cu aceia§i repe-ziciune cu care se ruineaza a stapanului sau. I§icumpara mo§ioare, vitipare §i alte diminutive deacestea, care fac viata lesne §i plina', de placeri.

Dupa, ce a ruinat de ajuns pe nenorocitul boercare nu ]-a lasat sA piara de foame pe drumuri, §idupa, ce §i-a lust rangul de Pitar, la care nu este va-taf sa nu aspire, omul nostru cauta un pretext §iparase§te casa stapanului sau tocmai atunci candacesta simte cea mai mare nevoie de dansul.

Este cunoscut ct omul Imbogatit prin furtit§ag,nu se satura, nici odatii de avere, on cat de bogatar deveni, ci din contra cauta not mijloace de a'§imarl bogatiile. Casatoria dar devine pentru dansulo noua mina de exploatat. Se propune ca ginerepe la toate fetele bogate ; trimite samsari de Casa-torie t toata, tam, §i nu se Insoara decal numai a-tunci cand gase§te o zestre dupa placul lui. farcesa, se turbure cat de putin data femeia cu care IVleaga soarta este juna, frumoasA §i crescuta bine,sau slutA §i depravata.

Omul ce se InsoarA numai pentru ca sa'§i ma-reasea, starea, nici odatA nu is sotie bung. Cioco-iul §tie §i aceasta, dar ti pasa foarte putin, cAci elnu are alto tinta decat realizarea planu-rilor salecelor ambitioase. N'apuca sa treaca luna de miere§i casa cioeoiului devine o cafenea In care se adunA

16 NICULAB FILIMON

toata lepra societAtei. St is sa devine o Mesa Huh ;copii se nasc Dumnezeu mai §tie cum, crest Im-preunil cu. slugile, §1 tdcmai cand ajung la graduleel mai malt al coruptiun,ei, Yi trimite In Franta ca.s5, Inv* carte.

Nenorocitii copii, lipsiti de educaiiune mora15, §ineintAriti prin virtuti §i exemple de onoaretate din casa pAr. intilor, cum ajung la portile Pari-sului, cad In mainile femeilor §i junilor celor stri-cati, cari ii depraveaza §i mai rAu; iar cand se In-tore In patrie, In be sa aducA, cu Jan§ii lumineleEuropei civilizate, nu aduc deal vitiul §i deprava-rea sau, dac5, vre-unul reu§e§te a InvAta,cite ceva, aceasta culturA, intelectuala, nefiind sus-tinut5 de o educatie moraid, produce mai mult raudealt bine nenorocitei taxi ce hr'ane§te In sa,nu'i a-semenea vipere.

Ciocoiul sau puiul de ciocoi, ajuns om de stat,se deosibe§te de omul onest prin mai multe fapte,iar mai cu seam.5, prin purtarea sa. El nu se pro-nuntri, definitive pentru nici o doctrinri, politid, nuse face adept credincios al nici unui partid, nudoarg, c5, are spiritul drept §i nepartinitor, ci ca sapoatri, exploath de odata toate doctrinele §i parti-dele In folosul sau.

Amorul de patrie, libertatea, egalitatea §i devo-tamentul sunt vorbele sacramentale ale ciocoiului,pe care be roste§te prin adunari publice §i private ;dar aceste virtuti cetAtene§ti, de care face Math,pomp5,, nu sunt dealt treptele pe care vo-e§te a se sui la putere ; §i une-ori and ele nu

,

Inva-

dintr'in§ii

scti,rei,

CIOCO1I VECH1 §I NOE' 17

serve deajuns, el alearga la straini §i prinie§te dela dan§ii posturi In Cara sa.

Ajuns la gradul de marire, pentru care a comistoate mi§eliile, a suferit toate umilintele §i a decla-mat, fare a le simtl, toate virtutile din lume, cio-coiul t§i ridica masca ipocriziei de la ochi, §i se a-rata, lumei In mizerabila §i 'urilcioasa goliciunesufletului sail celui mic.

Inima lui, asuprita, de suferintele, de umilirile §iInjosirile prin care a trecut, devine incapabila deon -ce sinAimant frumos si uman. Libertatea preseiIl supara, caci descopera inicuitatile vietei sale §inu'l lase sa, despoaie de averi pe stat §i pe parti-culari ; functiunile statului le Imparte la ciocoi cucea mai mare prodigalitate, §i ca sa se poata, fo-losi mai bine de oriluduelile in servicii, I§i recru-teaza un ciocoi tot de calibrul sau, §i speculeazaprintr'Insul painea nenorocitilor functionari.

Tata, tipul ciocoiului din toate Virile §i mai cuseamy din Cara noaqtrA, unde lumina adevaratei ci-vilizatum n'a risipit Inca norii cei gro§i ai ignoran-tei §i ai depravatiunei. Tata, tipul ce ne propunema urmari In deosebite faze prin care el a. trecut Insecolul nostru, de la, ciocoiul cu anteriu si cu call-marl la brau al timpurilor fanariotice, Ora la cio-coiul cu frac §i cu manu§i albe die zilele noa,tre.

N. Filimon . Oior 611 vecbi §i now 2

PARTEA IDELA 1813 PANA LA 1814

CAPITOLUL I.

Dinu PaturicaIntr'o dimineat5, din luna lui Octombrie, anul

1814, un june de 22 de ani, scurt la staturA, cu fataoache§e, ochii negri plini de viclenie, un nas drept§i cu varful ridicat in sus, ce indica ambitiune §imandrie grosolana, imbracat cu un anteriu deamalagea rupt In spate, cu earavanil) de panzer

de cash vapsiti cafeniu, Incins cu o biwat5, depanza cu marginile cusute In gherghef, cu picioa-rele goale 'Agate fu ni§te iminie de seftian carifusesera odatg, ro§ii dar I§i perduse culoarea dincauza vechimei, la incingatoare cu ni§te cAlimAricolosale de alam5,, In cap cu taut de §al a caruiculoare nu se putea distinge din cauza peticilor dediferite materii cu care era carpit §i purtand cave§mant de capetenie o fermenea de parnbriu capaiul graului, captu§ita cu bogasiu ro§u,un ast-felde june sta in scara caselor marelui postelnic An-

1) Pantaloni

CIOCOII VECHI BSI HOUI 19

dronake Tuzluc, rezimat de sthlpii intrhrei §i absor-bit In ni§te meditatiuni, care reflectandu-se In tra-surile fetei sale, lasau sa se vaza pang la evidenta cagandirea ce'l preocuph nu era decat planurile am-bitioase ce Inchipuirea lui cea vie Ii punea Inainte,i obstacolele ce intampina In realizarea lor.

In momentul acela u§a scare] se deschise §i seaeata Inaintea junelni un arnaut tnabracat numai Infir, cu pistoalele §i iataganul la brau, §i cu tatarcaro§ie blanuita cu vulpe nafe. Mandrul albanez, farcesa priveasca cat de putin pe bietul june ce'i faceatemenele 1) pang la pamant, striga cu voce de stentor :

loane, trage butca boierului la scarce:Vizitiul, dupa ce plezni de cite -va on din bici §i

mai Mei). §i cate-va marafeturi prin care voia sa arateabilitatea ce avea In meseria sa, trase butca la scara.

Nu treca mult §i se auzi pa§ii cei lene§i §i graviai marelui Postelnic, ce scobora scara cu o cadenta,simetrica. Junele a carui atentiune era atintita lacea rnai mica mi§care ce se petrecea, auzi §i elacest zgomot §i cu un aier In care se vedea foartecurat nelini§tea, ridica de la pamant doua cutii cupastravi §i cateva gaini ; apoi vary ma§inalice§temana In san §i scoase un plic sigilat ; iar dupa ce'§istranse fermeneaua la piept §i'§i 1ua caucul din caplasand sa se vaza o capatana rasa peste tot, §i nu-mai In cre§tet cu vre-o cateva fire de par, lua opoziiie umilitoare §i a§tepta sosirea boierului.

In fine Postelnicul aparii In scara Imbracat cuantiriu de cutnie ca gu§a porambului, Incins cu

1) Complimente turee§ti.

20 NICULAE FILIMON

un §al de Tarigrad, cu In cap §i Invelit pana,la ochi cu o giubea de postav albastru blanuita cublank de ras. El zari pe june §i'i zise cu gravitatesde boier de protipendada

Cine e ti, ma baiete, §i ce voie§ti de la mine'June le cazii. In genuchi §i shrutand pulpana an-

teriului, raspunse cu o voce lanceda ce inspiracompatimire :

S& train Intru multi §i fericiti ani ! Sunt DinuPaturica, nemernicul fiu al prea umilitei voastreslugi treti logotat Ghinea Paturica, fostul odinioara,vataf de curte al inaltimei voastre.

Ei bine, spune'mi ce vrei de la mine ?Am o scrisoare de la tata catre prea cinsti-

tul §i de bun neam obraz al Mariei Voastre.Ado'ncoa, sa vedem acea scrisoare.

Junele se apropie de Postelnic -tinand capul ple-cat pang la pamant §i'i dete scrisoarea ; apoi caziiiarali In genuchi §i stand In aceasta pozitiune, a§-tepta raspunsul.

Boierul deschise scarisoarea §i citi cele urratoare

«Prea milostivului §1 de bun neam al meu sta-«pan, cu cea, de slug& supunere ma Inchin.

«Dupa sfanta datorie ce am, ca un supus cre-«dincios, viu a tercets despre fericita §i mie foarte«scumpa, sanAtate a Panevgheniei tale, ca alland'o,«pe deplin sä ma bucur din rarunchii inimei meleocAci din mila Domnului, ma aflu In toata intregi-«mea sanatatei, §i ma Indeletnicesc cu umilita mea

1) De prima elasii,

i§licul

1):

MOM VECHI Br coui 21

«slujbulita de vame§ ce te-ai milostivit a'mi da. Am«primit Area cinstita scrisoare a Blagorodniciei tale

§i cele ce'mi porunce§ti le-am pus in lucrare. Cele«patruzeci de lude : 1) scutelnici, pescaii, vAcari,_ vt1-«natori §i darvari. 'i-am impra§tiat in tot judetul, §i«cred c'6, cu ajutorul lui,Dumnezeu ji iu§kiuzarleikutvzmeritului tau rob, curtea Blagorodniciei tale in scur-«tA vreme se va umplea de toate cele trebuincioase.

«Alta am sa to rog, arhon Postelnice : fiul meu,«Infati§atorul acestei umilite scrisori, a ajuns in ili-«kia §i cu toate ca m'am silit a'l invata toate ius-«kiuzarlakurile §1 marafeturile cu care trebue s'a«fie Impodobit un calemgiu, dar nefiind de ajuns«toate acestea, it trimet la Domnia-ta ca sa se mai«roada, sa poata ie§1 §1 el maine-poimaine la obraze.

«Prime§te, milostive stApane, data bote cu pas-«tthvi §i zece gnini crescute §i Ingrate de mine».

4A panevgheniei tale zmenta, §i unuhta slug.Treti Logoat Ghinea Piturica.

Ot Bucov sud Saac*

Dupa ce postelnicul Andronache citl scrisoarea,chemA pe vAtaful s'au de curte §i'i zise : «Ia acestecutii cu pastravi §i sa le trimeti colo, §tii tu! Tar pe§trengarul acesta de bAiat sal opre§ti in curtea mean§i s6 mil faci deocamdata ciubukciu».

La aceste vorbe ale boerului, inima lui Dinu PA-turica Alta de bucurie §i aver, mare dreptate, Cadgrin admiterea lui in serviciulPostelnicului devenisepropaietar pe prima liter5, a alfabetului fort-unei.

1) Individe.

22 NICULAE FILIMON

In timpul acesta vizitiul atinse caii cu biciul §iie§1 cu butca din curte, iar vAtaful 1u5, cutiile cutrAvi Impreun5, cu gainele, §i urmat de noul sA,u con-irate in ciocoism, sul mai intai scara cea mare acasei, trecii prin sala §i ajungand la o galerie camintunecoassa, se opri in Joe §i zise lui Dina Paturicd:

bed odaia ce 'ti-am galit pentru locui nt'a ; intratntr'fnsa §i peste un teas voi sa to invAt meseriade ciubukciu cu care te-a cinstit stapanul.

Noul ciocoi a§teptl pang se depArtA vataful, iardup4 aceia se cohort In curte, §i luand o perechede desagi in care era o colectiune de trente ce con-puneau averea ce aducea el din 'casa pb"rinteascA,sul scara cu repeziciunea vantului §i intrAnd iarsasiin camera sa, isi a§ezA toate lucrurile pe la locul For.

Camera despre care vorbim era in periferie deun stAnjen parat; intr'unul din cele patru unghiuriera o vatra intocmai ca cele obicinuite la cafeneleleturce§ti, pe care sta un ibric colosal inconjurat detoate pArtile cu carbuni stin§i pe jumatate. In ce15,-lalt unghi era a§ezat un dulap prin ale ca,rei sticlese vedeau o multime de ciubuce de antep §i deiasomie, cu imamele de chihlibar limoniu; iar maisus pe o despArtire fAcuta Intr'adins se vedeauo multime de feligene pentru cafea cu farfu-riile de argint §i cateva kisele de dulceatA.La extremaatea de jos a acestui dulap, se zarea unlighean de argint pe al cArui acoperganamt era pusa,o bucata, de sApun most In forma sferia,. Laugh,acest dulap era un mizerabil pat de schnduri aco-perit cu o pAtura" dc Fang, albastrA, iar pe pareti

pas-

for

CIOCOII VECHI §I NOUI 23

erau tintuite cate-va cadre de hartie, zugrAvite cuvopsele proaste : una di nVinsele reprezinth, lupta na-valsa de la Come-Liman §i arderea flotei turce§ti decadre printul Orlof, iar pe cealalta era desemnatiasasinarea principelui Hangerli de cadre trimesulPortei otomane.

Dinu PAturia, dete o privire repede §i despretui-toare camerei sale, apoi deschise fereastra §1 incept'sa, se uite in curte. Privi cu Vagare de seama mul-timea de gaini, gA,§te, rate, claponi, cocori §i califarice furnicau prin curtea boiereasca, apoi se intoarsecadre bucAtarie §i la vederea multimei de tingiri dediferite capacit'ati, In care se pregateau bucatele celemai gustoase din Fanar, fata lui se colorsa, de o bu-curie nedescriptibild, ; iar clupA o reflectiune de ca-teva minute, zise In sine: data -ma insfax§it ajunsfn parnAntul fagaduintei; am pus mana pe paine §ipe cutit; curagiu §1 rabdare, prefacAtorie §i iuskiu-zarlie, §i ca maine voi avea §i eu case mari §i bo-gAtii ca ale acestni fanariot».

CAPITOLUL II.Postelnicul Andronache Tuzluc.

S6, lasam pe ambitiosul nostru ciocoi In pace a'§iface planurile sale pentru exploatarea averei stapa-taului sau, §i in loc de a'l intrerupe din visurile saleambitioase, sA facem cunoscut lectorilor no§tri pePostelnicul Andronake Tuzluc.

Acest fanariot venise din Constantinopol in suita

24 .NICULAE FILIMON

Domnitorului George Caragea, §i Meuse meseria deCiohodar in curtea acestui principd.

Ca fauariot, nascut it uli'tele cele sti-imte ale Fa-narului, unde se urzescs§i se pun in lucrare cele maiIntunecoase intrigi ce au ruinat imperiul greco-ro-man, el mo§tenise din na§tere un mare talent de in-triga §i lingu§ire; §tia din incercare ca raiul ceresc§i pa,mantesc nu se deschide decat prin femei; deaceia i§i indreptase toate bateriile intrigilpr sale incontra femeilor Doamnei §i Mai cu seama ale Dom-nitei Ralu, fiica pre iubita a Domnului Caragea.

El facu cuno§tinta cu acea volubila, §i capricioasaprincipesa, prin mijlocul unei dame a ei de onoare,cu care se inamorase numai pentru implinirea aces-tui stop. Un an intreg fanariotul nostru Mat Dorn-nitei tot acele servicii ce facea odinioara Mercur ce-lui mai mare dintre Zeii Olympului elenic, cu deo-sebire numai ea Domnita, neputAnd sa, dea fanario-tului nemurirea, Mat sa, caza in mainile lui pitaculdomnesc prin care 11 numea vel Camara.

A fi mare camaxa§ al unui principe care are unfiu frumos ca Paris §i desfranat ca Don Juan. §ia fi ridicat la aceasta, demuitate prin intrigile uneiprincese frumoasa ca Elena lui Menelau, este ne-gre§it a poseda cheile tninelor de our ale Californiei.

Fanariotul nostru exploata, cat se putu mai binepostul de Camara§, iar crtnd vazii ca, in camara nu.mai rAmasese nimic de furat, cumparA mai intai,calemul vital ritului, al oieritului §i mai in urma kuz-metul SpAtAriei, §i ast-fel unindu-se cu hotii §i Val-harii de drumuri, despuie Cara In toate modurile, mai

OIOCOII VECHI IOUI 25

mult de trei ani, panO, ce'§i cumpArA vre-o zece mo§ii,cate-va farnilii de Vgani, ease, vii §i altele; iar dupOaceia, izbuti, tot print intrigA §i basefi, a deven1 marePostelnic.

0 singuiii dorinta mai avea s'6,-§i TIT plineasca% casa ajungh' la culmea fericirei sale.

El hranea de mult timp un amor foarte tare pen-tru juna Maria, unica fiic5, a Banului C... roman de.natiune ; dar rangul tatalui frumoasei copile, sufletulei nobil Si curat, faptele ei pline de cuviintA §i deblandute, Infrangeau toate semetele dorinte ale de-prava;tului venetic. De multe on el se incercA a seduce la Banul ca s'a ceara, mana fiicei sale; dartotdauna un simtimant fatal il oprea din aceasta in-treprindere. In acele momente de Indoiard §i des-curajare el devenea posomorit §i teribil. AdevArulpe care Dumnezeu '1-a pus §i in inima celui mai mi-zerallil om, se prezinta in acele momente dinaintealui §i arAtandu-i oglinda in care se resfrangeau cri-mele prin care ajunsese la mArirea in care se afla,pare ca-i zicea: «Prive§te, mizerabile, crimele tale,§i nu cuteza sa, p51e§ti cu suflarea to cea inveninatOacel crin semAnat de mama Domnului in aceastavale a lacrimilor !

Dar, dach adev5rul este pus in inima omului cash-i arate calea ce duce la tericire, fatalitatea a voitca pasiunile materiei sä Invinga, mai totdauna acestslant simtimant ce se manifests in not de Cate onvoim sA, comitern vre-o nelegiuire.

Astfel se Intamplrt §i cu fanariotul nostru; mus-trarea de con§tiinta dispOra de la dansul Intocinai

§I

»

96 NICULAE FILIMON

ca fulgerul sau ca spaima de un minut ce simt co-piii, cand sent certati cu. friigqzime de ckre parintiilor. El se hotArt Intr'o zi a merge la Banul, §i dupri,mai multe compliments si lingu§iri, reclama, de la.Wansul onoarea de a devenI ginere al sau.

Batranul rAmase uimit de cutezarea cea mare a,fanariotului; cunoscand Ins 5, influenta ce esercith a-supra principelui Caragea, §1 relele ce ar fi pututs5,-i pricinueasca un refuz de-a dreptul, se prefachc5, prime§te cu bucurie propunerea §i Il FAA a seincanth 'de acest vis.

Grecul Intelese insri, din trasurile fetei bAtranului,ura ce avea asupra lui ; dar nu disper5,, ci se dusela principele Caragea plin de sperantA ca, va dobandlprin forVa, ceia ce britranul ii refuzase prin mauler&diplomaticA.

Trei zile Id urma acestei Intrevorbiri, Banul C ...se preumblh prin grAdina casei sale, absorbit In cu-getari melancolice, ce'i inspirh trista stare In Careadusese Cara jafurile acestei domnii dArrtpanatoare,iar mai cu seamy preocupat de un vis groaznic -eel.facea s'ii se a§tepte la o mare nenorocire.

Intr'acest timp, se prezinta, Inainte un slujitor deai casei sale §i Ii anuntA, ca. un ciohodar domnesccere a vorbi cu clansul.

SA intre. zise venerabilul ba,tran Indesandu-§icaucul peste perii capului sau cei albi ca zlipada,§i cercatid a se distrA, privind §i mirosind florileunui neramz Inflorit 1).

1) Romanul cand se alb, coprnis de ganduri /ntristItoare obicintu-e,te ail indesa. caciula pe cap. Acesta este un gest romanesC ce sepastreaza pan& astam intre locuitorii tarani.

VECHI NOUI 27

Ciohodarul intrA in grading, si facand cate-va corn-plimente orientale, dete Banuluiun plic sigilat ; apoitrAgandu-se putin, lug, o pozitiune respectuoasA.

Banul deschise plicul §i gas' intr'insul scrisoareaaceasta :

«Arhon Bane, maine diminea0 sa vii la Curte,«caci am sa,-ti vorbesc ceva tainic».

R Ion Gheorghe Caragea..

Dup. r ce bItranul boier bdgrt scrisoarea iar6si inplic §i plicul Sn buzunarul de la pieptul anteriului,zise ciohodarului :

Spune Mrtriei Sale (qi, voi face ast-fel precumimi porunce§4.-,e.

Trimisul domnesc se inchinA pang la p6mhnt §ie§ind se duse ca implineascA mesagiul, iar VA-tranul apucsa ingrijat pe o cArare ornata de aman-dourt pArtile de roze §i cu iasomii, §i se opri din-naintea unui pavilion lucrat in stil oriental. Rana, anu pune piciorul pe treptele scArei, state putin inloc §i se gandi. Nu §tim care vor fi fost gandurilece'l preocupau ; §tim numai cg, trAsurile fetei saleuiie -ori deveneau crunte, alte-ori pline de indurare,si cate-odat4 un zambet dulce apArea pe buzele sale

dar disp\area ca fulgerul, lrts(Ind loc unei me-lancolii adanci.

In fine, dupil putin5, ezitatiune, sui scary pavilio-nului §i intrA intiuntru. Acolo gAsi patru femei dintrecari dour, torceau, una darAcea si cealaltA impleteala un ciorap.

CIOCOI1 $1

sti-§i

ptilite,

28 NICULAE FILIMON

In mijlocul acestor femei §edea o copila ca depatru-spre-zece ani §i cosea la ciur un simizet i).Nici-odata natura nu combinase mai multe nuancede frumusete Intr'o umana, de cat In aceastajuna negri umbriti de ni§te gene §isprancene ca papa corbului; pielila alba, §i coloratade purpura ; buze ce se Intreceau cu rozele ; dintialbi §i frumo§i toate In fine armonizau de minunecu un trup de o forma, minunata, cu ni§te maini de-licate de nimfa, : era, In adevar un tezaur de frumu-sete ce nu se putea vedea de cat in statuile Gre-cilor antici.

Pe data ce intra venerabilul bateau in pavilion,toate femeile se sculara, in sus §i pusera mainile lapiept. Batranul le Mai semn sa jag, ; apoi ramaindnumai cu juna copila, fi zise :

Iubita mea copila, cum to afli ?Foarte bine, tatutule.Dar ce, nu vii, "sa saruti mana scumpului

tau tata ?Ba da, tatutule, da ! i de-odata Cu vorba

se apropie de batran §i depuse pe mana lui un sa-rutat inocent §i plin de dulceata.

Batranul o stranse la piept §i o saruta pe fruntecu acel amor pe cal e numai parintii 4i simt.

Dupa, ce tata §i fiica i§i schimbara intre dan§iicate-va priviri de o iubire nedescriptibila, §ezura, peo sofa de postav ro§u cu ciucuri albi de Venetia ;

1) Cmrul era instrumentul de festonat al damelor romine dintimpul lui Caragea.

fiin aochii

CIOCOII VECHI NOUI 29

iar dupa cate-va momente de tacere §i contempla-tiune, batranul zise copilei :

Mario, to te faci din zi in zi mai frumoasaSi tedeschizi Intocmai ca, un trandafir la razelesoarelui. Eu cat de acum Inainte sa ma gandesc lafericirea ta, sa-ti taut un tanar de treaba &A, te

Frumoasa Maria auzind aceste cuvinte se ro§i §i'§iiudrepta ochii care pamant.

Ai ? ce zici draga mea copila? adaoga, batranulcu nerribdare, ce nu'mi raspunzi ? Te temi oarede batranul tau tata?

Maria nu raspunse nimic la aceste din urma cu-vinte. Confuziunea §i marea intristare ce acoperisefata ei, facura pe batran sa, creaza mai multe lucruride-odata, §i ca sa poata patrunde in secretul carefacea pe juna copila sa sufere atat de mult, hotarisa, vie d'a dreptul la cestiune,

tii, draga Mario, urma el, cA, Maria Sa Doamna,§i toate cocoanele nu mai vorbesc de cat de fru-musetea ta? ca Maria Sa Voda, a §i ales pe vii-torul tau sot ?

Aceste cuvinte facura pe Maria sa', tremure dardupa ce'§i relua puterea, ea privi pe batran cu ochiirugatori §i'i zise :

Pot sa, te intreb, tata, tine este acel sot deporunceala ?

De ce nu, fata mea? El este unul dintre ceimai iubiti boieri ai Domuului Caragea; este tanar,frumos §i bogat.

Numele lui?§tii numele?

fp

marit.

tii

;

Voieti sa'i

30 NICULAE PlIAMON

Da, tata.Ei bine, copila mea, viitorul tau sot este Pos-

telnicul Andronake Tuzluc.Ah! taci tata, nu'ini mai spune acest nume,

sau de nu, ma vei vedea moarta dinnaintea ta. Spu-ne'mi te rog ce gre§it de voieti sa ma faci ne-norocita, pentru totdauna? Oare fill boierilor pa-manteni s'au stins din Cara ? Nu mai gase§ti pe ni-meni de cat pe acel fanariot nesuferit ?

Ura Marie i asupra grecului parvenit multum I foartemult pe batran carele voind sa, se incredinteze maibine despre aceasta, se preface ca nu observasesimtimantul de reprobare §i de ura, al nobilei conile.

Asa dar to ura§tipe Postelnicul, adaose el.de unde 'ti vine aceasta ura, fata mea?

Ura cea neimpacata ce am asupra acestui ti-calos, imi vine din prevedere.

Poate ca te in§eli, fata mea.Nu tata, nici decum. Un om care acum doi-

trei ani nu era decat un ticalos ciohodar, cetremura,de frig dinaintea scarii caselor noastre, iar acumInoata in atlasuri, catifele si samuri, nu poate fi decat un nemernic. Aceasta 'mi-o zice cugetul §i ocunbsc chiar din vorbirile domniei-tale cu SerdarulD... Nu e§ti domnia-ta acela care ziceai Serdaruluica acest fanariot n'a dobandit nimic de la stapanulsau decal prin slujbe mar§ave si umilitoare ce asavar§it Domnitei Ralu §i beizadelei? Dar bine, tata,cum voe§ti acum sa une§ti pe unica ta copila cu acelciocoi mar§av, care a venit aici la not cu Coate des-franarile §i hotiile din Fan arul lui, care fura,§i despoaie

§i

CIOCOII VECIII NOUI 31

pe lume ziva In amiaza mare Si ale earui inainipastreaza Inca mirosul nesuferit. al curelelor butceilui Caragea. Mai bine ma voi Ingropa de vie Inteomanastire Si voi plange in singuratate nenoro-cirile mele, de ca sa primesc a fi sotia celui mainecinstit dintre ciocoii lui Caragea!

Batranul boier auzind aceste cuvinte pronuntatede Maria cu atata ura §i dispret, tresalta de bu-curie ; apoi privind pe juna copila cu un aier plinde dulceata, Ii zise :

Vino In bratele mele, vrednica de sa,ngele mo-§ilor §i stramo§ilor no§tri. De astazi Inainte nu aia to teme de nimic ; neimpacata ura ce ai asupraacelui grec marva§ Imi da inima, de ajuns ca sarya Impotrivesc poruncilor §i Infrico§arilor lui Ca-ragea. Mangaie-te, fata mea, §i nadajdue§te In dra-gostea ce are parintele tau pentru tine.

A doua zi pe la nou'a, ore ale diminetei, trasurasta la scary a§teptand pe batranul boier ca sa intreIntr'Insa; nu treca fault timp §i venerabilul Vatran.apard In pridvorul caselor sale Imbracat cu anteriude atlas vi§iniu, Incins cu §al de Tarigrad, cu bin4de postav albastru Inchis, Incaltat cu mesi §i papueide saftian galben ; la brau cu un hanger de nur, jarIn tap cu un gugiuman (caciula) de samur cu fundul

Dupa dansul venea, fie-sa cu oamenii §i femeilecasei, dintre care un june ca de douazeci de ani,Imbracat cu anteriu de manita, cu giubea de pam-briu luiiga pana la parnant §i legat la cap cu untaelit cuadrilat, e§1 Inainte §i coborand scary cu maregraba, deschise u,a caretei, iar dupa ce intra boierul

rogu.

51

'mi

32 NLCULAE FILDION

intr'insa, se sin in c,oadii zicand vizitialui : «la curteadomneasca,

Dous lovituri de bici liisate cu marafet pe spatelearmasarilor, fury de ajuns ca sa puna, tra,sura inmi§care Si se o porneascA pe calea curtei princi-pelui Caragea.

Ne oprim putin din aceasta, naratiune, ca se damcititorilor no§tri o ideie repede despre locul undese afla palatul domnesc pe acei timpi Si despre formaarchitectonics Si alte anaa,nunte originate ale acestuilocal in care domnea moliciunea amestecata cu urni-lirea Si cu depravatiunea.

Pe spatiul de pa,mAnt ce se coprinde astA-zi intrecasele lui Resch giuvaergiul Si vechia sala, a luiMomolu, era cladira, pe timpul lui Caragea, nouare§edint5, domneasca, ce inlocuise pe cea veche dindealul Spirei, arsa, la 1813.

Pozitiunea topografica, a acestui palat era ast-felpe locul unde se afla, astA-zi casele lui Bose]. era,dada palatul domnesc compus dintr'un Sir de casecu doll& ra,nduri ce incepeau din ulita MogovaieiSi se terminau dinaintea caselor generalului Herascu,pe ulita numith, a 'coalei.

Architectura acestui palat era vagA Si nedetermi-nata ; era, o zidire sau o grAnaklire de material incare se vedeau mai multe ordine de architecture,imitate in ceea ce au ele mai grosolan Si mai ne-regulat. Fatada ce privea titre Podul Mogovaiei,avea un balcon in forma, de chio§c turcesc, mobilatcu divanuri Si lavite tapetate cu catifearo§ie, in care

:

!i

CIOCOII 1 ECHI 1;1 NOUI 33

venea adesea princepele de'si lua cafeauasi ciubuculplivind pe trecritori.

Pe pal tea despre Momolu era un sir de odgi informg, do chilii craugAresti, in care sedeau idiclii,neferii §i iciolanii domnesti. Fundul curtii sau parteadespre Herhscu era consacrat grajdurilor unde setineau armrtsari de Misir si Arabia, cu care se serveaDomnitorul la solemnitgti si preumblArile sale, iarIn fata Podului Mogovaiei, pe o lungime aproapede o sutg, stamjeni, era un zid simplu care tnchidehin intregul sau marele pgtrat ce compuneh resedinta,si o poartg mare numitg Papa Capusi ce serves deintrare principalg.

Curtea domneasch pe timpul acela se deosibeacu totul de curtile domnitorilor din zilele noastre.Atunci ea infiltish nn central unde se adunh tot ceavea Bucurestii mai inteligent, dar mai lenos si maidepravat. Palatul era, plin de boieri §i de calemgiide tot felul, dintre care fanariotii se deosibeau princochet&ria umbletului lor, prin desele complimentesi tenienele ce faceau in dreapta si in stanga, simai cu seamg, prin ele. Interiorul curtil prezinth vede-rei opanoramg foarte curioasa si variatg: in mijloc stauinsirate caretele si butci le boerilor; mai incolo vizitiiilui Vodg preumblau armilsarii imbrgcati cu cioltanecusute cu sarmg, de aur; dinaintea, unuirAnd de odainumai cu un rand, tufekcii, arnautii §i satarasii i§icurgtau armele suierand printre dinti ate o arie al-banezg,.-InAuntru si afarg de poarta, o adunAturg, depopor din clasele de jos casch gura la Invtutelilesi strambrtturile pehlivanilor si ale meiscaricilor dom-

N. Fil MO el f/l ot eclii si noun 3-

34 INICULAE FILIMON

ne§ti. Simigiii cu tablalele for sferice puse pe cap,§i tripodele de lemn la suktioara, inrnpreuna cu bra-gagiii §i salipgiii arnauti, faceau contrast cu alu-narii §i cu vanzatorii de §erbet din Fanar, caripurtau pe cap fesuri mici cu funde de ibri§im, §icarna§i de borangic suptiri care lasau sil se vaza, pepiepturile §i pe bratele for goale, figuri simbolice in-crustate precum obicinuiau Ianicerii. In fundul curteise vedeau cliferite grupe de masalagii §i punga§i ;unii jucau nuci, altii iasic §i tura, altii iara§i jucaula o para cinci §i stos pe despuiate. Ace§ti talhariIn mare parte fanarioti, scapati din inchisorile Stam-bulului jefuiau cu deplina libertate In curtea dom-neasca pe oamenii cei MIA experienta §i creduli.

Pe cand se petreceau aceste variate scene In cur-tea lui Voda Caragea, intra §i butca Marelui Ban.Poporul saluth din toate partile pe venerabilul ba-tran, iar el le raspundea pintr'un suras dulce puindu-§imina dreapta la barba §i la frunte.

Ajungand la scara palatului, feciorul deschise u§abutcei §i ajuta batranului sa se coboare ; apoi 11 ur-mar1 pe scara pang la perdeaua salei de primire.Acolo boerul se opti putin, iar feciorul ii trase ciz-mele cele galbene de saftian, §i scotand de la brano pereche de papuci, ii puse In picioare; ti neteziputin §i binivul, pe spate, §i apoi se trase la o partecu respect.

Era in aceia zi primire mare la curte; logofatulde obiceiuri ingrijise despre toate; sala tronului era, -

inmpodobita cu o sofa pentru Print §i lavite pentruboeri. Cafegiii, ciubuciii §i alti slujba§i ai palatului,

CIOCO1I VECHI fI N011 35

imbracati cu vesminte orientale de o elegant& pia,vederei, a§teptau cu nerabdare ordinul marelui

Camara§, ca sa dea probe de dexteritatea ce aveauIn meseriile lor.

Jos in curte erau aezate doua bande de muziciinstrumentale: una se compunea de tumbelehiuri 1),tobe mari §i metaharnele2) iar eealalta de doua-spre-zece tobe, sunate de fustu0 roma,ni, ale carora vest-minte de postav verde cu ciaprazuri albe §i caciuli de.oaie 'cu fundurile ro§ii, faceau contrast foarte curioscu binisele de postav ro§u Si cialmalele cele rotunde§i pline de semetie ale arti§tilor musulmani.

Cum intra Banul in salt, un slujitor striga cuglas puternic: «Marele Ban C... » Batranul boierinainta cati-va pa§i ; apoi se opri In lob §i salutes petoti boierii, iar dupes aceea merse cu pa§i statornicii maiesto§i pan& la treptele tronului, privi pe Doin-

nitor cu nu ochi in care eel mai mare fizionomistn'ar fi putut sä descopere nici lingu§ire nici servilizmci numaiur5, §i dispret acoperite cu valul indiferenteii,.apoi dupes ce facu un compliment oriental, sarutAmana asupritorului, cuneplacere destul de Invederata.

1) Tumbelehiul este un fel de timpan §i se Intrebinnta foarte mult invechime la muzicile otomane. Sunt mai multe maniere de a suna cuacest instrument, dar cea mai °bienia& la not in timpii domralorgreci era aceasta : fie-care artist avea doua tumbelechiuri, unul acor-dat in so/ iar celalalt In do, chee pe bas, pe care le lovea en ciocanuldup, oare-care reguli si forma un acompaniament melodiilor puse Inexecutare.

2) Meterhaneaua este un fel de Haut -boil imperfect cu sunetulfoarte ascutit tipator. Acest instrument asemanat foarte cu anticulhialumo al Celtilor, era foarte intrebuintat In muzicile otomane pentrue'ecutarea melodiilor.

-cuta

§i

36 NICO LAE FILOMON

Caragea era destul de fin ca sh nu'i scape dinvedere aversiunea ce avea Banul chtre dansul ; cutoate acestea, fi intinse mana cu un zambet care arIt amsagit pe on -ce om nededat cu fineta fanariotich;day balranul stall) al threi vhzuse §i phtise in viata,lui foarte multe. El shruth mana fanariotului §i Ewan dcati-va pa§i inapoi, se duse de'§i ocuph locul cuvenitdemnithtei sale.

In fine ceremonialul shruthrii de mama', se shvar§1;toti boierii phrhsirh sala, afara numai de Banul C,..§i Postelnicul Andronake cari rhmasera, in urmatutulor.

Pe cand se urma Trish e§irea boierilor din sala,Caragea se retra' sere in alth camera, dar in momentulcand cei doi boieri se gateau §i ei sh se duch pela casele lor, una din u§ile laterale se deschise §iaphrand principele, zise: Arhon Bane, treci Inodaia grhmaticiei, ca am ati vorbesc.

Banul se supuse ordinului, iar Postelnicul Andro-nake, duph ce facia. lui Caragea un complinentadanc, §i plin de lingu§ire, phrhsi sala cu inimacoprinsh de bucurie.

CAPITOLUL III.

Romftnul i Fanariotul.

Era mai molt de o ora, de cand Banul a§teptaIn camera gams ticiei venirea Domnitorului . In timpulacela, nenorocitul Vatran eimaind singur, incept' a

CIO COII VECHI 1;11. NOUI

se gaudi la toate nenorocirile ce apasau tara :une-ori i se ridica sangele in fata §i devenea palid caun mort. In aceste momente dureroase, el zicea insine, oftand din adancul inimei : «Doamne! de ce«ne-ai parasit ?Pentru ce ne-ai dat in mainile acestor«oameni nelegiuiti, cari ne omoara §i sufletele §ittrupurile prin intrgile, tirania §i scandalele for ?«Pang, cand vei suferi ca ace§ti marsavi sa batjdco-«reasca biata tara noastra pe care ai Irnpodobit'o«cu toate darunle dumn ezei e§tei tale iubiri? Scoala-te«Doamne ! Apucil in maini traznetele tale §i star-«pe§te In sfax§it aceste flare nesAtioase !D

Pe and biitranul se aflA, cufundat in aceste re-flectiuni triste §i dureroase, u§a Eecretariei se des-chise §i intra inAuntru principele Caragea.

Du0 ce fanariotul. §i romanul schimbara Intreda,n§ii cate-va complimente de convenienta, sepuseraamandoi pe un divan, se privira, cate-va momenteunul pe altul §i apoi principele Caragea zise :

Imi pari cam nelini§tit, Arhon Bane. Ce ai ?N'arn nimic, Maria ta.As fi dorit sa fie precum zici ; dar ochii tai

turburati §i fata'ti palita, ma fac sa, crez ca In su-fletul tau se petrece ceva neobicinuit.

Te anage§ti, Maria ta. Toata, aceasta tur-burare, Imi vine dintr'o durere de cap de caresufer.

Imi place sa te crez, §i ca sa, te ajut a ie§1dintr'aceasta trista stare, am sa -ti spun un ce noucare te va invesell.

38 NICOLAE FILIMON

*i eu ca o slugil plecatrt, a Inaltimei tale, voiasculth cu cea mai mare bagare de seama.

Postelnicul Andronake mi-a descoperit amorulce de mult timp nutre§te pentru fiica ta, §i m'a,-rugat sa 'ti-o cer de sotie pentru dansul; 'mi-a spuriara§i cA, 'ti-a cerut'o d'a dreptul §i n'ai voit A-1asculti. Este oare adevArat ?

Unul din obiceiurile mele, bune sau rele, este.a spune adevArul ; nu voi, Maria ta, sa, amagesc penimeni ,§i cu atat mai putin pe st5panul meu. Pos-telnicul Andronake 'mi-a vorbit despre fiica-mea, §inu m'am hnpotrivit ; decal '1-am facut sa inteleaga.ca nu'i voi da-o de sotie fax5, invoirea ei.

*i ea nu-1 voie§te, nu este a§a ?Tocmai a§a precurn zici, Maria ta.Ei bine, Arhon Bane, zise Caragea Cu UT1

zambet plin de rautate §i de dispret, acum yin eude 'ti-O cer §i cata sä 'mi-o dai.

Iti dau viata, iti dau tot ce am dupa sufletulmen, iar pe d'ansa nu.

Nu?Nu, Maria ta.Acum inteleg mai bine turburarea ta de adi-

neaori: e§ti *i to din taraful boierilor rasyratiti 1).

Nu te juch, Insa ; nu cuteza a te pune cu mine ;tremura de razbunarea mea. Ai uitat ca Padi§ahul

1) Caragea bannind a boierii comploteaz& in contra sa,exila pe V orntcul Constantin Balkceanu §i pe logofatul Gri-gore Ghica, lax mai In urmii chiar pe Banul Constantin Fili-pescu, care dupa, aceea §i mutt Fotino, Istoria, pag. 566 567).


mi-a dat sabie §i topaz ca; sa vä sfaram oasele cand,va veti rasvati?

*tiu prea bine, Maria ta ; dar eu nu sunt ras -vratitor, ci un sarman parinte careV apara peunica sa fiica.

i care este nenorocirea de care voie§ti a oapara ?

Este aceia de a o vedea In bratele unui ciocoimar§av, care '§i-a baceput meseria de la lingator detalere §i, mergand din mar§avie In mar§avie, a ajunsastazi biciul oamenilor cinstiti §i al tarii Intregi. Da,Maria ta, porunce§te mai bine sa'mi taie capul, sausurghiuneste-ma ca pe atati alt i boieri parnanteni aitArei, iar nu cere de la mine sa dau de bung voiepe fiica-mea In mana acelui neomenos care prada pevaduva §i pe sarac fara cea mai mica mustrarede cuget.

Caragea cu toata furia de care era stapanit, nuraspunse nimic la toate infruntarile ce arunch ba-h-Maul cu atAta aprindere §i curagiu asupra favori-tului sau ; el era om politic, §i nu voia sa mai alar-meze din nou poporul In contra sa, prin surghiu-nirea cutezatorului boier. Motivul ce-1 indemna Simai mult la prudenta, erau §tirile cele rele ce primeape toata ziva de la Constantinopol. Ast-fel dar t§iascunse mania cu fineta aceia proprie fanariotilor.s.i luand de-odata un aier mai vesel, zise:

Daca toate cate 'mi spuse§i despre postelniculvor fi adevarate, cata sa'ti marturisesc ca ai drep-tate sa -1 urasti atat de mult.

Tot ce am spus Mariei tale este adevarat.

40 IcuLAD riumoN

Ai dovezi ?Aici nu Incape dovezi. Ia-i husinetul din mana

§i vei vedea cum va veni tara intreaga cu jelbiimpotriba lui.

Voi asculth bunele sfaturi ce'mi dai ; 11 voi de-parth de la curte §i voi trimite oameni domne§ti säeerceteze si sa despagubeasca, pe saracii jefuiti dedansul. Tar to ca un boier credincios ce e§ti, deastazi Inainte n'ai a to teme de nimic.

Batranul pArasi curtea domneascli §i se indreptAcatre casa sa. Dar pe cand butca sa trecea pe ulita*elaulor, Ii intalni Postelnicul Andromache Tuzluccare, salutAndu-1 pang la pAmant, lua drumul catrepalatul princiar ca sa afle resultatul stratagemei sale.

CAPITOLUL IV.

Chera Duduca.

Trecuse douil luni de la Intrevorbitea dintre prin-cipele Caragea si Banul C..., rtra ca secretul eipoata fi cunoscut curtezanilor si boerilor. Toti seintrebau despre acest secret, caci pe timpul acelaca si tot-dauna, secretele de cabinet interesau petoti si erau comentate de curtezani In toate modu-rile; chiar postelnicul Andronake, favoritul lui Ca-ragea, cand era Intrebat in aceasta cauza, raspundeaevasiv si mai mult prin gesturi.

Se observase Inca o mare schimbare In felul deviat5, al Postelnicului ; casa lui, care Inainte de acest

C100011 VECHT §1 NOt I 41.

eveniment era frequentatA numai de oameni ce ve-neau sa Implore vre-o favoare de la dansul, deve-nise in urma o case public14, in care intrau cei maidesfranati juni fanarioti §i romani. Mese le si seratelece dadea fanariotul apropiau in splendoare §i in bo-gatie pe ale lui Caragea sta'panul sau.

Cine s'a dedat cat de putin cu plAcerile vieteidesfranate, cunoa§te prea bine ca, femeia joacA, rolulcel mai principal inteinsa; ea singura prin fatalulei dar fermec4toresc, poate sa arunce un val depoezie asupra acelor placeri mincinoase care duoFe nesimtite pe biata juniihe la baracie, la ve§tejire,la despoiare, §i de multe on chiar la o moartepremature.

Postelnicul Andronake se arunca in bratele des-franarei cu o furie nedescriptibilti; un fel de por-nire furioas:1 §i nesocotita 11 facea st), caute pretu-tindeni, nu inimi de iubit, ci victime ale placerilorsale, atrase in lanturi prin iprocrizie §i minciuni.

Dar natura a, pus ainorul in inima fie-carui om.Aceast,a pasiune ceizeasca sau infernala, care une-orine Malta, iar alte ori ne degradeaza, nu poate sase manifeste cu tarie de cat numai pentru un obiectoare-care. Muzica, poezia, pictura, architectura §i infine tot ce este frumos in natura, place mai multsau mai putin om ; el trig', nu poate sa sedeclare cu statornicie de cat pentru una din acestearte, §i numai pentru dansa va avea o afectiunedurabila. Tot asemenea se urmeazA §i cu pasiuneleamoroase: ochiul nostru este lacom, dorintele semanifestA in not abia ce zarim o jun'a, femeie placuta ;

fie-crtrui

42 N1COLAE PIM MON

dar acest neastampar nu este amorul, ci o furie,un delir momentan caci pe data ce dorinta carene-a aprins imaginatiunea, se afla Implinita, ne li-ni§tim si mai adesea cautam mijloace ca sa ne des-facem de obiectul ce o aprinsese. Amorul eel ade-varat, care face sa palpiteze inima §i tnalta spiritul,

putem da de cat unei fiinte pe care '§i-o alegeinima noastra.

Fanariotul, de §i depravat pang la extremitate,poseda Inca o scanteie de amor In inima sa, §iaceasta 11 facea nefericit chiar in mijlocul celor maimaxi veselii.

Intr'o sear& el se intorcea de la Cotroceni unclefusese trimis de strIpanul sau ca sa dea ni§te scrisoriviziriale unui trimis intr'adins de Sultanca sa omoare pe Rami-Pap, ce se intorcea atuncidin Rusia ').

Orele noptei erau Inaintate; pe cer se aflau o mul-time de nori mici, care impin§i de va,nt, aci acope-reau luna §i faceau s& cada, pe fata pamantului unintuneric adanc, aci iara§i se desparteau §i formauo multime de grupe care, luminate de palida luminaa lunei, prezintau privirei o panorama fantastica §i-rapitoare.

In momentele acelea postelnicul Andronake trecea.

I) Rami-Pa§a luase mare parte la revolutiunea Ianicerilor in contralui Mustafa Baractar, §i fugise in Rusia ca s'a'ri scape viata. SultanulMahmud cunoscand meritele acestui Page §i relele ce puteacinuiascl extstenta lui in Peteisburg, ii scrie de mai multe on sl seintoara in Constantinopole §i induplecandu-1,11 omora Impreprul Sucu-re§tilor tocmai tend se preghtea sa intre in acest ora§.

Deli-Bava

pri-

nu51

CIOCOII VECHI fj1 NOUI

pe ulita Izvorului calare pe un armasar arabesc §iInsotit de patiu tufeccii ; dar pe cand cugetarea §iprivirea lui erau absorbite de frumoasa panorama a.cerului, o voce Incantatoare strabatil auzul sau; else opri din tale §i asculta cu mare atentiune fru-mosul cantec fanariotic ce Incepe cu cuvinteleacestea :

OPEr.POV CF64 :100 ve51.1.g. D,xpov*

a caruia melodic plina de pasiune fiind cantata cumulta arta, produse In inima lui un efect extra-ordinar.

Incantat de exclamatiile amoroase de Care esteplinA aceast cantilen i, se apropie de ferestrele caseidin care ie§eau suavele accente, §i vazit cu destulasurprizA o femeie juna ca de doua-zeci de ani, foartefrumoasa, §ezand rAsturnata pe un divan de malaseSi cu pIrul ei eel negru undulhnd In neoranduia15.Camara de borangic, singurul vestmant ce acopereatrupul ei, era atat de transparent& In cat lash sä sevaza un piept mai alb de cat marmora, o talie denimfa. Ochii ei cei negrii §i plini de vapaie amo-roasa, absorbiti acum In arzatoarele visari ce de§-teptau In inima ei dulcele accente ale melodiei, pa-reau ca cereau o dulce mangaiere la chinurile ceea suferea.

Cantul Sncepu sa devie din ce in ce mai slab ;tambura Yi cad" din maini §1 frumoasa juna adormihate() poza atat de rapitoare In cat ar fi pututpiarza mintile celui mai stoic dintre filozofi.

Grecul se de§teptA din letargie §i dupa ce

43

sa

lua

44 NICOLAE F1LIMON

seama bine la pozitiunea localitAtei, se IndrepUi &Mire-Curtea Domneasca, dete socotealg, de misiunea sa§1 Intorcandu-se acash la dansul, petrech. toatA,noaptea gandindu-se la femeia ce-1 Incantase.

A doua zi se scula% foarte de dimineatA §i se co-bort In gradin5, ca sa'§i rAcoreasca pieptul de fla-carea ce-1 ardea ; dar pe cand se plimbh cu pa§i repezi §i cufundat In ganduri, el ztri pe unul din oa-menii curtei sale §i fi chemA la sine. Sluga dupacate-va salutari adanci, se puse dinaintea stapanuluisAu cu mainile la piept §i Infipt In pAma,nt Intocmaica o statuie.

Postelnicul it privi cu atentiune ; apoi dupti, ce semai gandi putin, zise :

Ioane, am sa to Intreb oeva.Porunce§te, prep milostive cucoane, 3i sunt

gata a faspunde.Cuno§ti to mahalaua Izvorului ?d cunosc.Bine ?Foarte bine.Dar pe ipochimenile ce locuiesc Tntr'Insa ?Pe toti, milostive cucoane, pang la carciumari

§i bacani.DacA este a§a, spune'mi care este cea mai

frumoas6 cucoana din mahala ?Sunt mai multe, milostivui meu stapan.Asta se Intelege, dar eu voi t3pui care

este cea mai frumoasa din toate ?Este cucoana Duduca, fiicalni Mihale Cioho dant.

i unde locuie§te aceasta frumoasa cucoana ?

si'mi

C1OCOII VECHI §I NOM 45

Ea locuie§te ImpreunA cu tatil-sau In ni§te caseboiere§ti peste drum de biserica Izvorului.

Casa are douA ferestre c,1 cafaz In fata ulitei,nu este ala ?

Intocmai precum ziceti.Ia spune'mi acum ceva semis despre boiul §i

frumusetea ei.Este frumoasa, ca o za,nk ; inalti si subtiricA ;

fata o are mai alb de cat zkpada ; obrajii Ii suntrumeni ca douri, mere domne§ti ; are ochii magi §inegri ca murele ; sprancene negre §i imbinate ; bu-zele ei sunt ca mArgeanul, iar dintii albi ca fildesul ;§i peste Coate aceste daruri fire§ti, cantA din gurk§i din tamburrt Intocmai ca o Hanina de Sarai.

Bravo Inane, aferim! Ai raspuns tocmai dupesdorinta mea. Acum dacA voie§ti sk to arAti sluglcredincioask, vei §t1 ca sA 'mi -o dai In mink, §i euIti voi rAsplatl osteneala cu cinci-zeci de mahmudele.

SA trAie§ti milostive cucoane, Intru multi ani.i de-odata cu vorba, sAruta mana stApanului §i se

depti rtes.Putin dupes, aceasta, Postelnicul deveni posesor al

acestei rare frumuseti §i Incepa s'a petreaca o viatkplink de dulceatA In bratele amantei sale.

SA 1AsAm deocamdatit pe fanariotul nostru ador-mit In bratele odaliscei sale ; sk nu-1 rupem de laaceastA fericire iluzorie, cAci el peste putin o sA sede§tepte intr'o lume realA, plink de amAgiri §i mi-zerii : iar pang atunci not sa, dAm cititorilor no§trio ideie despre cocheta §i ambitioasa greack.

AceastA Venerk orientalii, ie§ita din rAmA§itele

46 NICOLAE FILIMON

spulberate ale populatiunei grece din Fanar, precumodinioarA steamoma sa zeiasca ie§ise din spumele-vanturate ale mArei, avea o frumusete perfectA, ointeligenta vie §i un spirit fin, iscusit. Viata ceaplinA de rasfathri pArinte§ti ce petrecuse din primiiani ai copilariei sale §i lipsa de educatie, facuse sase devv.aleasca Intr'Insa o multime de dorinti nepo-trivite cu pozitiunea ei socia15., Iubea luxul cu deo-sebire ; Si placea foarte mult viata sgomotoasa ; Yn

fine toata fericirea ei sta In Implinirea fax5, Intar-.ziere a celor mai mici §i mai extravagante capritii.

Ajungandin floareajunetei, ea devenise un magnetcare tragea spre sine toate privirile §i toate dorin--tele tinerilor din Bucureti. Nu era, seara, lasat5, deDumnezeu, In care sä nu se cante sub ferestrele eicele mai pracute serenade. Poetii timpului secasenesfar§itele comori ale Inchipuirei for fara ca odele,elegiile i aristochidele for sh gaseasc5, In inima va-nitoasei femei alt-ceva de cht o stances de granitde care se sfaramau poeticele for silinte, fAra,produces eel mai imc efect.

Un singur june izbuti sainmoaie, inimaei de piatra,dar nu cu stihuri nici cu chntki, ci numai cti, erafiul Domnitorului de pe atuncj. Acest nou Paris ')

1) In conchistele amoroase ale acestui frumos Beizadea, damaci una ewe a facut mare sgomot in societate. Acest june se Ina-morase Cu o cucoanA de cele marl, orbit de aceasta pa-siune se ducea mai In toate zilele §i Inert de doull. on pe zi a o

Sotul ace-itei cucoane ne mai putand suferi dezonoa-rea, lua deciziunea extremes de a omori pe infamul amAgdorat consoartei sale. Ast-fel dm, dupes ce hies toate precautrunile nece-sare, se ascunse intr'una din od;file casei sale §i it surprinse. Beim-

s

si

CI00011 VECHI §T NOM 47

care a facut pe mai multe Elene din Bucure§tilase pe Menelanii for cu buzele umflate, IndatA cevazil din intamplare pe juna greaca, fi arunca odomneasca privire care o facu sa cada, ametith, lapicioarele sale. Amorul acesta nu fu decal un visfrumos dar efemPr, cAci Beizadeaua, dupA, ce'§i in-destulA capriciul sAu de un moment, pArasi pe junafanariotA, lasandu-i chinurile unui prim amor ce oamAgise §i dorul nestins al viselor de aur ce o dez-mierdase In trecut.

IatA starea morala, in care se afla Duduca In searaaceia ca,nd o vazu pentru prima oar5, Postelnicul sise inebuni de dansa.

Amorul eel Infocat al Postelnicului, pozitiuneastrAlucit5, ce avea el la Curte §i cheltuelile cele maxice facea pentru implinirea dorintelor acestei vaui-toase femei, filry de ajuns ca sa uite pe Beizadea.

Ea trAia acum o via foarte dulce §i placutA. Dia-mantele §1 rubinele, stofele de mAtase tesute cu aur,§alurile de Persia, slugile, trAsurile, armasarii §i or-cepoate dori o femeie, ea le putea avea pe data ce'§iarAta, dorinta.

dea uitand tot prestigiul puterei sale sari pe fereastra §1 numai ast-felse putit apara de lovitura a doua gloante Indreptate asupr5,1. Prin-eipele Caragea afla despre aceasta Intamplare, dar nu lua nici o mA-surit in contra cutezatorului, carele dupa ce goni pe femeia ce'l dezo-norase, plea. la mo5te §i pus in fruntea unei legiuni de ainauti,atepta, cu nepasare razbunarea Domnului Caragea

Exista o baiada in care se explicit foarte bine acest eveniment,dar expiestunele obscene ce cuprind Intr'Insa ne opresc a o publica.

§i

48 NICULAE numox

In primele luni ale acestei legaturi; sufletul Du-ducai nu fu turburat de nici o pasiune contrarieamantului sau, dar aceasta nu tinn mult time. Inimafemeiei chiar de se poate ameti uneori de ambiti-oase aspiratiuni la nArire, la bogatie §i la alte va-nitati atat de placute sexului femeiesc, dar ea sede§teapta apoi cu pasiuni mai taxi, mai neInfranate.Ast-fel se Intampla §i cu frumoasa noastra eroina.

Nature. a facut din inima femeiei o carte scrisri,cu litere cabalistice, pe care Inamoratii, In vanitatea.,§i egoizmul lor, cred ch", o citesc *i o Inteleg ; inrealitate ins5, sunt 'oarte putini aceia cari pot zice-cu drept cuvant ca au descifrat acele ieroglife decare atarn5 mai adesea fericirea §i nenorocirea oa-menilor §i ace§ti favoriti ai soartei nu sunt totdaunacei nobili §i avuti, nici cei frumo§i sau cu spirit, ciuneori cu totul din contra, caci amorul este o fiintacurioasa ; s'a zis orb, dar §i data vede. trebue samarturisim c`a, foarte mult -Ii plat lucrurile bizare,

Postelnicul Andronake credea ca descifrase logo-griful din inima grecei, dar se amagea, sarmanul,caci meritul acesta era pentru moment rezervatunuijune obscur, ce abia pusesepiciorul pe prima treaptaa ierarhiei boiere§ti.

Locuinta In care fanariotul pusese pe amanta sa,era, situata In strada Calitii. care pe timpii aceia de-venise foburgul favorit al nobletei §i al amploiatilorde toate gradele.

Julia greaca simtea o placer° din cele mai maxia privi de la fereastra pe toti trecatorii, de la Ve-litii boieri cu brirbile abbe §i cu caciuli de samur,

CIOCOLI VECHI NOUI 49

pang la Calemgii §i Iamagii cei cu i§lice In patrucolturi §1 ra§i pe cap chineze§te.

Un june din ace§tia ce sub costumul slu ridicol,ascundea, o figurri, cal se poate de plAcuta, va,zupe greaca noastra", §i se amoreza, de dansa.

Tantirul calemgiu incepa sä treacA noaptea pe laferestrele femeei ce-1 Incantase, §i sa%-i faca, sere-nade, acompaniate de oftAri amoroase, care erauIn stare sa, topeaseit, de compatimire inima chiara statuelor de marmorA.

Juna greacA nu lasa pe calemgiu sa, ofteze multtime, ci se Envoi cu placere a da gratis fericireace o vindea foarte stump Postelnicului.

Trebue sa, adAogAm insa, ca, calemgiul era, foarteTnfocat §i nesocotit fa amorul sg,u. Aceste cloua ca-litAti, funeste amorurilor clandestine, facura% pe Ina-morati sa, cante, sA, joace §i s5, se expuna In totchipul, farA de a se gandl ca, pot fi observati. Cutoate acestea ei se in§elau; zgomotul serenadelor§i s6rbAtorilor de§tept5, atentiunea vecinilor §i vesteamerse pa,n5, la Postelnicul. Inima acestuia se aprinsede gelozie §i vAzand ea, acea pasiune culpabila,In loc de a se Infr'ana, cre§tea, mereu, el venl Intr'oseara furios §i, intrand In camera amantei sale,§ezii pe divan, macar Mea, sa o salute.

Greaca pricepil foarte bine de unde venea agi-tatiunea §i neobicinuita purtare a amantului ei, darvoind a se Incredinta, §i mai bine, se prefacil can'a observat nimic §i luand un aer nevinovat §iplin de gratie, II. stranse In brate §i-lsArutrbpe frunte.

Acest fall sarutat irita, §i mai mutt. pe amantulN Filimon. Ciocon veclu §i nom. 4

§I

50 NICULAE FILIMON

amagit ; el o respinse din bratele sale cu. furie ; ease prefacii ca plange, dar vazand ca nici prin mij-locul acesta nu poate face pe amantul ei a se e/-plich, caza In genunchi dinaintea lui §i cu ochiitnmuiati In lacrimi mincinoase ti zise :

Ce ai, Cucoane Andronache, de e§ti, atat desuparat pe mine? Spune ce ti-am gre§it ?

M5, tntrebi, nemultamitoareo, ce mi-ai gre-§it?... i ce gre§ala mai mare puteai face de cataceia de a ma necinsti pe mine, Postelnicul Andro-mache Tusluc, favoritul lui Voda, pentru un calicde calemgiu? Pe mine care te-am scos din trente,te-am facut cucoana mare?...

Eu te-am necinstit !... Ti-am calcat cinstea?' Dal... M'ai necinstit; toata lumea §tie a,ceast5

mar§ava fapta.Sa n'am parte de viata mea, sa, nu'mi ajute

Maica Domnului, data Iti voiu fi calcat cinstea !i de odata cu aste fraze, se repezi cu o dis-

perare prefacuta §i luand imaginea Maicei Dorn-nului o saruta cu multa devotiune, ca s5 atestezeinocenta ei.

Sa parase§ti casa mea, muiere prefacuta ; sii,

te duci la calicul de calemgiu, auzit-ai tu?... Mainedimineata sa nu te mai gasesc aici ca te voiu omort !

N'apuca sa sfar§easca bine aceste cuvinte §i vi-cleana amanta caza jos le§inata.

Postelnicul luand de adevarat acest le§in, pierchlfuria de mai inainte §1 printr'un salt repede, o luaIn brate §i o puse pe divan; apoi chema slugile§i-i dete ajutorul necesar.

CICOH VECHI kft NOUI 51

Iscusita femee famase In aceasta stare de le-targie prefacuta Oat °And vazh. pe PostelniculplangAnd ca un copil cerandu-i iertare cä a 1A-nuit un moment virtutea ei; apoi se prefacu c5,se de§teapta din le§in, §i prin aceastrt ingenioasAmanevra,, nepoata Evei izbutl de a manta din po-mul vietei, Mr& de a pierde raiul ca strgbuna sa.

CAPITOLUL V.Educatiun e a ciocoiului.

Lectorii no§tri cunosc foarte bine agitatiunea incare am lAsat pe PAturicA in primal capitol alacestei scrieri; §tiu aseinenea ambitioasele lui vi-suri §i marea sete de bani §i mArire ce it munceau.Este datoria noastra acum sa le spunem mijloa-cele intrebuintate de dansul pentru realizarea a-cestor aspiratiuni.

Mild acest §arpe veninat cAlca, pragul casei fa-nariotului, el intro in al doua-zeci §i doilea an alvietei sale. Educatiunea lui intelcctualg, se compuneadin citire §i scriere in limba romaneascA, §i oare-careinceputuri slabe din limba greacg, moderna; Oa säface jalbi cu pilde din scriptura,,pitace, volnicii, co-tastio de lode §i alte forme cancelarice obicinuitein timpii aceia ; mai §tia, §i Inc5, foarte bine, sa tor-tureze pe nenorocitii tArani, puindu-le oua fiertela subtiori §i dandu-le fum de ardei la nas, ca sA,le is §i cea din urnag, para din punga.

Dar aceste talenturi nu-i mai serveau la nimic in

52 NICULAE FILIMON

noua sa caries; el cat& sa, se instruieze in ipo-crizie §i intrigA, §i aceste daua mari mijloace deparvenire nu se desvolteaza, nici nu se pot perfection&de cat prin InvAtaturA. Puiul de ciocoi simti desine-§i acest adevar §i hotAri s6-1 puie In lucrare.

A doua zi dupes sosirea lui, Postelnicul II themesla d&nsul ca sä-i examineze spiritul §i inteligentaspre a vedea de poate face ceva dintr'insul ; iarand vent Inainte-i, ii zise cu un ton ing&mfat,dar dulce :

Cum to nume§ti, baete ?Constantin, cocoane, dar tata -meu 1mi zicea

Dinu.tii ceva carte ?tiu sä citesc §i s5, scriu.

Romane§te, nu este ma ?Da, blagorodnice seapane.Alt-ceva mai §tii ?tiu sa fac Impliniri de bani; am fost cu vi-

nariciul, cu oeritul §i cu fumAritul 1).Asa de Omar ?Da, stapane ; tata ma lu& cii dansul prin

judet de-i ajutam la taxidarie.

I) Vrnii/ritul, oeratul §i fumeiritul erau dajdii indirecte ce plateauparticularii catre stat; sub numele de vindriciu/ domnesc, era datorfie-care stapan de vie sa, dea din zece vedre, una, afarit de privile-giatt p scutiti cu hrisoave domne§ti. Oeritul era o dajdie pentru carese platea de fie-care vita mare §i mica cate cinci-spre-zece parale :funzaritul astmenea era o dajdie ce platea stapanii de pivnite §i car-ciumi. Aceste dajdii se vindeau la particulari §i ei ]e adunan prinoamenii for numiti taxidari.


Da, ceva elinica, te-a invatat tata-tau ?De ! ce sa, zic, staphne ?... Ma cam price?) pu-

tintel. Am invatat Pedagogia §1 Eclogarion dinscoarta pang in scoarta ; dar tocmai child era saincep la Grammatiki m'a trimis la inaltimea voastra.

Fanariotului ii piaci' naivitatea ciocoiului; iarmai cu seama pompoasele titivri ce-i da cu atataprodigalitate; §i avea dreptate, caci nu este omcaruia sa, nu-i plach un titlu pe care nu-1 meritadar la care aspirh foarte molt. El zambi cu bu-natate §i zise ciocoiului :

Sa §tii baete, ca de asta-zi inainte am sa teiau sub Ingrijirea mea. 0 sa te dau la §coala dom-neasca, sa inveti carte greceasca multa, ca sa, teprocopse§ti. sa te faci om. Slujba ce ai sh-mi facieste aceasta : dimineata sa vii sa ma freci la pi-cioare, sa-mi ajuti sa, ma imbrac, sa-mi dai despalat, sa-mi aduci dulceath, cafea §i ciubuc ; iarduph aceia sa te duci la §coala sa inveti. Ai au-zit ? Ai, du-te acum de-ti cauta de treaba.

Din ziva aceia Paturica se puse pe invathtura Cu.o silinta, extraordinara, §i in mai putin de doui aniInvata limba greceasch ca un sofologiotatos ; darel nu se multumea numai cu atat. Ce'i folosealui cuno§tinta unei limbi moarte §i a literaturei eiatat de antipatica caracterului §iintentiunilor sale?(Omer, Pindar, Sofocle, Euripide, Anacreon, Sapho,etc., suet buni pentru femei §i oameni afemeiati,zicea ciocoiul in sine cu dispret.Mie imi trebuesccarti care sa -mi subtieze mintea, sa ma invete mij-locul de a ma ridich la marire. Plutarch imi vine la

54 NICULAE FILIMON

socoteala, Comentariile lui Cezar, Istoria omenirei.Vietile marilor barbati din veacurile trecute §iacelea In care traim, iatA carti pe care citindu-lecine-va, poate ssa zica cu cuget ImpAcat ca nu§i-a pierdut timpul In zadar».

Cu asemenea reflectiuni jilted, el In casa uncleI§i avea fanariotul biblioteca §i alese tot ce g5s1Intr'Insa mai bun. Intre alte carti, gAs1 un tractatde fisiologie operile lui Machiavel, pe care lecitl §i le studia cu mare bAgare de seama ; Infine, facii tot ce putu spre a deveni perfect inarta ipocriziei §i a perfidiei.

Se zice ca vointa tare §i statornicg, Invinge toateobstacolele. Nu ne putem pronuntA, asupra acesteimaxime ; zicem numai ca Prtturica ar fi fost Instare sä dea contimporanilor sai o dovada stra-

ca ea se realizeaza Cate °data. Picatura gAu-rqte piatra, zice un alt proverb.

PAturid, erh, In adevar un om extra-ordinar. Elluase hotararea, de a deveni om mare, §i nici un

obstacol nu puteh s6-1 abath, de la aceastA, idee, fixa.

1) Pe acei timpi, ca §i In zilele noastre, bibliotecile erau lamodli; jumi formau muck lefi spudaxiti, aveau ate o biblio-teen format& din cele mat buns carti ale timpului, pe care nu lecitlau nici odatl Bibliomania era atilt de Intinsa Incat multi din ceiaprin§i de aceasta patima, nevoind sacrifice bane §i timp, chemaucate un pictor meter §i le zugravea prin saloane §i camerile de studiuate o biblioted de minune, In care se gasea tot ce ne-a 16sat maisublim g_andirea omeneascri, dela creatiune §i Omit In timpii lui Ca-ragea Judecand intre oamenii can au biblioteci §i nu le citesc §1intie care le an numai zugrAvite, en cred mai cuminte pe cei dinui ma.

1)

,i

lucitA

I§i

pi

A

CIOCOII VECHI I NOUI 55

Ca slugh, era dator sa lucreze mai multe ore pe zi§i a se supune la toate slugile cele mai vechi deeat dhnsul ; ca ambitios sates sa Inv* carte multhprecum Si zise fanariotul, §i sa se sileasch a Tula-turh toate obstacolele ce Inthmpinh in calea ambi-tiunei sale. Cum putit dar sa invingh atateagreuthti §i sa lash, triumfator ?

Tata modul ce intrebuinth. Cand se crapes de ziuh,Papurica se aflh laugh, u§a Postelnicului stand inpicioare spre a Implini cu exactitate ordinele stAph-nului shu. Pe data ce fanariotul se de§tepth, el intrhin cash, 11 fresh pe picioare, fi ajuta sa se Embrace,Si da de sphlat, fi aducea dulceath, cafea §i ciubuc.Toate aceste rnici servicii le executes cu cea maimare iuteala,, gratie, §i cu un fel de afectiune cefAcea pe fanariot sh-1 creazh, de cel mai Icredincios§i devotat dintre servitorii

Dupes ce plech boierul din curte, se ducea la vataffacets o multime de lingu§iri ; apoi cluph spala,

feligenele de cafea Si curates bine ciubucele, se In-chidea In camera sa §i se da cu totul la citire §i lameditatiuni petrechndu-§i astfel timpul phnh, la orapranzului, cand, dupes obiceiul sau, se a§eza, pe trep-tele scarii dela intrarea easel, cu cate o carte Inrnanh Si sta acolo panes ce venea staphnul sau ;iar dupes aceia °and §edea la mash el Y i lua loculprintre servitori §i se silo, sh, Intreach, pe toti inizel §i activitate.

Osebit de aceasta, el se purth cu mare amabili-tate chtre toti servitorii casei, Para exceptiune ; Si

§i ce-§i

56 NICULAE FILIDION

ajuth la lucranle for si le Implinea toate dorintele,puindu-se mijlocitor intre dhnsii si Vataful de curte.

AceastA purtara facii pe P4turicA sä fie iubit §iadorat de toate slugile, afar& numai de v4tafulcurtei, care intelegand foarte bine ghndurile lui,se prefacea cg, nu bag& de seam nimic si 11

spiona in tacere.In timpul acesta se IntamplA cearta Postelnicului

cu amanta sa, saujurAmintele si istericalele prin careea isi probes inocenta. Bietul om o iubia foartemult, si spre marea lui nenorocire era gelos ca unturc. Astfel dar dupa mult chibzuire si reflectiune,se decise a o pune sub privegherea unui Argus.1115,sura nu era rea, dar prezinth marl dificultAi inprivinta alegerei unui individ care A, implineascilacest important serviciu. Prima ideie ce i se infAtisafu de a o pune sub privegherea unei femei batrame ;dar dupil ce mai meditA catva timp, isi zise Insine-si incrunthndu-si sprincenile : «Muierele celebAtrilne se conrup foarte lesneo. Se gandi sa, aduc5,un eunuc din Constantinopole, dar lep5da si a-ceast& idee, cAci sties din Incercare cat pretuiestesi credinta eunucilor.

Obosit in fine de a cauth si a nu gh's1 vindecareagrijei ce-1 musch, se lases pe sofa ofthnd din bAie-rile inimii; dar dupA ce se mai gandi un minut,se soul& cu repeziciune si bMil in palme.

La acest semn de chemare, intrebuintat foartemult pe acei timpi, usa se deschise si intr.& PAW-rica cu ochii plecati In jos §i cu fata mai umilitade cat a unui calugar,


Fanariotul it privi cu multumirea ce simte totomul cand gase§te aceia ce a cautat, apoi zise :

Apropie-te Dinicule, cA, am sä-ti vorbesc.Porunce§te stapane, zise prefacutul ciocoi

inaintand catre stApanul s'au cu mainele puse pepiept §i cu ochii plecati cAtre pAmant

Ia spune-mi, Dinicule, cum. trAe§ti tu Incurtea mea ? Te multume§ti cu bucatele cu carete hranesc §i cu hainele cu care te tmbra6 ?

Foarte bine stapane ; nu sunt vrednic sämultumesc lui Dumnezeu pentru marea bunatate,ce ai aratat §i arati pentru mine.

Ia spune-mi acum, ma iube§ti tu pe mine ?Te iubesc stapane, mai mult de cat pe tata-meu.

Fanariotul surase cu ingamfare ; apoi dupA ce-§irasuci negrele sale mustati zise :

Asculta, Dinicule. Am sa*,-ti tperedintez unadin cele mai mari taine ale sufletului meu; bag&Ins de seama s'a, ma sluje§ti cu dreptate, caciIntr'alt chip nu numai cg, vei pierde nadejdea deprieopseala ta, la care ma gandesc de atata vremedar te voi §i pedepsi Elea mila.

Iti jur, stapane, sil te slujesc cu credinta, laon -ce imi vei porunci.

Ei bine, Dinicule, asculta. Cuno§ti tu pe Duduca?Nu o cunosc stapane.Cum se poate, ssa nu cuno§ti tupe tiitoarea mea?In adevar, stapane, nu o cunosc,Asta nu face nimic. Duduca este o fatA, foarte

frumoasA pe care o iubesc pana la nebunie ifiind-c5,o fate ca dansa poate sa placa §i altora, m'am gandit

58 NICULAE 1!'1LI1dON

ch, n'ar fi rhu a o pune sub privegherea unui omcredincios. Ai, ce zici to ? bine m'am Bandit ?

Foarte bine, stapane. Paza bung trece pri-mejdia rea, zice parimia.

De §i Duduca mea este foarte inteleapth, §in'am simtit panh, acum nimic despre dansa...

A§a este. blagorodnice sthpa,ne, ai dreptate.Dar pentru mai mare siguranth te-am ales

pe tine ca sa, o ph,ze§ti.Cand este vorba sh te slujesc pe Domnia ta,

stapane, sunt gata a trece chiar prin foc ; spune-minumai ce am sa, fac §i vei vedea.

Aferim, Dinicule, aferim; sa, trhie§ti copilulmeu; eine nu sluje§te cu zilos pe stapanul shm, pe acela,nu-1 paze§te Dumnezeu. Duduca mi-a spus ca -i tre-buia un fecior ; cath dar sh te muti cu locuinta la&Ansa §i sh treci In fata ei ca o slugh credincioasksh, o asculti la on -ce iti va porunci, sh, te prefaci canu bagi de seam& nimic, ca nu vezi §i nu auzinimic, §i sa vii in toate zilele la mine sh-mi spuitot ce se va, petrece in casa ei, farh sh treci cuvederea eel mai mic lucru.

Voiu urtna, intocmai poruncilor blagorod-niciei tale, §i ma" voiu sill cat voi putea ca sh mg,fac vrednic de increderea ce ai In mine.

Sh, trhie§ti, copilul meu. i de-odath, cu vorba,Ugh, mana in buzunarul anteliului §i scotandcinci-zeci de rubiele, zise : Tine, Dinicule §i Afii cu minte, ma intelegi to ?

Phturica,.ca ciocoi fin ce era, ingenunchih, di naintea,fanariotului, ti shruth mana cu cea mai mare umil i nth,

CIOCOII VECHI §41 NOUI 59

§i Mai sa caza, din ochii sai de §arpe doll& lacrimide acelea ce .In aparenta arat o inima, plina, de re-cuno§tinta, dar In realitate nu sunt de cat plansulcrocodilului prin care amage§te victima sa.

Dupes aceasta scenes de tartufism, jucata cu atatamaestrie. ciocoiul parasi camera stapanului sau §iintra Intr'a sa.Liber acum de povara simularii, incepti a se preum-

bla prin camera cu pa§i rari §i precipitati. Trasurilefetei sale luara un aspect straniu, ce lash sa, se za-reasca, uneori, expresia unei nespuse bucurii de allvedea implinite dorintele de atata timp ; cate-odataun nor de neincredere In viitor, schimbh intr'oclipii, fata fizionomiei sale ; apoi iar cadea intr'unfel de apatie, din care trecea u iuteala la o fio-roasa, §i amenintatoare veselie.

Aceasta, criza morales VIVI cate-va momente, iardupa aceia, fizionomia ciocoiului se lumina §i cu,lini§tea ce-i redase increderea In sine §i In dibaciasa, el exclama cu bucurie : data-ma In sfar§it ajunsla tinta dorintelor mele ! Am In maini pe tiitoareaGrecului, patima lui cea mai de capetenie; In sfar§itam cheia acelui stralucit viitor pe care Il visez deatata timp. Ce fericire, ce nepretuita fericire !...Aceasta este o cheie cu care cineva deschide portileraiului... i de ce nu?... Eva a scos pe Adam dinrai ca sa dea prilej altei femei a-1 deschide mai Inurma. 0 femeie a facut pe Greci, dupa cum zicc. artile, sa se bates zece ani de-a randul. Favoritele dinharem tin In manes soarta Imparatiei turce§ti ; chiaraici la not vedem pe Domnita intorcand curtea §i

60 NICOLAE FILIMON

-tam intreagrt dupes placerea ei. §i data ea a facutpe stapanul meu din Ciohodar, Postelnic mare §iCamara§, de ce oare Duduca sä nu faces din mineun am puternic, fericit ? Pildele nu ne lipsesc. Catiau lost ca mine, ba Inca §i mai ran de cat mine !...Caci slava Domnului nu suet tigan, §i cu toate acesteaprin muieri §i alte marafeturi ciocoie§ti, chiar §i ti-ganii au ajuns azi la not in protipendada, in cat n'aiincotro sa te intorci de Postelnici, Logofeti §iVistieri. Prinde inima dragul meu Paturica! Mainevei pune ils/icta in cap, si de va vrea Dumnezeuen tine, nu va trece mult §i vei avea mo§ii, tiganiSi averi nenumarate, §i vie atunci tine -va sa-ticeara socoteala despre mijloacele prin care aidobandit toate acestea ! Vie, de va putea !)

Pe cand Paturica, i§i trees in imaginatia sa acesterealizabile visuri, u§a camerei sale se deschise §iintra un tigan inauntru.

Ce cauii aici, cioara zise ciocoiul suparat.Ma iarta, Logofete Dinule, dar am venit

sa'ti dau o carte de la babaca dumitale.Ado incoace cioara, §i piei din ochii mei.

Tiganul se retrase §i Dinu Paturica deschizandscrisoarea, city cele urmatoare :

«Cu parinteasca dragoste ma inchin, dumitale,«prea iubitul men fiu.

«Tata doi ani in cap de cand te-am dat pe pricop-«seala la postelnicul, §i nu vaz nici un spor de la«tine; aceasta ma pune In mare aporie. Se vede ca«tu in loc sa te sile§ti a_ e§i la obraze, umbli hai-

?

.CIOCOII VECHI §I NOM 61

tmana pe poduri cu derbedeii. Baga'ti mintile In«cap, mai Mete. vezi ca eu swat batran §i sarac,.«sa, n'ai la mine nisi o nadejde. Cum Iti vei a§terne,aa§a vei dormi, auzitu-m'ai? Scrisoarea ce'ti empe-«riclisesc, este care d-lui Postelnicul; sa 'i-o dai ne-«gre§it, caci Intr'Insa Ii vorbesc pentru tine §i ILarog sa, te pue In vre-un mansup.

Al tau Area dorit parinteTreti Logo fat Ghinea Pt-darted of Bucov sud Saac.

1816, Mai 17.

Dupa ce Paturica cal aceasta, scrisoare, scoasecalimarile dela bran se a§eza, pe un scaunel §i puind_pi ciorul clrept peste cel stang, scrise raspunsul acesta :

«Cu fiasca plecaciune,

«Parinteasca dumitale scrisoare dela 17 zile ale.«lunei lui Maiu, am primit'o cu nespusa veselie §i<m'am bucurat din rarunchi ca te afli sanatos, caci«eu, din mila cerescului parinte, ma, aflu Intru toatacintregimea sanatatii. Bucura-te taica §i iara-§i bu--ocura-te ca, de §i am slujit doi ani la Postelnicul pe«Imbracaminte §i mancare, §i mi-am plecat capul la«toti calicii falai osebire, dar acum, slava dornnului,earn pus mana pe paine §i pe cutit, am oprit roataanorocului: n'am sa ma, mai tern de nimic.

«Postelnicul m'a ales sfetnic de taina al sau, §iape negandite mi-a Incredintat o taina grin care In«putin timp poci sa ajung om mare. Atat de o«cam data ; Iti voi mai scrie.

Prea plecat §i dorit al domniei tale fiu.Dznu Pcituricd.

62 MCOLAE FILIMON

Dupa, ce plicul §i pecetlui aceasta, scrisoare, chemade afar& un tigan, i-o dete in mana, §i-i zise: «Duaceasta, carte la postelnicie §i spune sa o trimita laBucov, fara, cea mai mica zabava ; ai auzit ?..»

Tiganul disparu cu iuteala vantului, iar ciocoiulse IAA pe pat §i adormi gandindu-se la exploa-tarea minei sale.

'CAPITOLUL VI.

Ipocritii in lupta.A doua zi dupa intrevorbirea confidentiala, dintre

Postelnicul Andronake §i Dinu Paturica, acest dinurma strabatea strada Calitii cufundat in medita--tiuni serioase. Preocupatiunea lui era atat de mare,in cat de multe on se lovea piept in piept cutrecatorii de pe drum ; dar pe cand se afla indreptul caselor lui Arma§ M. fa atras de sunetul celnasal §i ascutit al unei voci ce strigh : «Dinule!he, 112, Dinule! is fa-te'ncoace, §trengarule, undeai plecat ala de dimineata ?»

Paturica de§teptat din asopismul In care se afla,se uita in toate partile, §i vazand la poarta acelorcase un omulet cu statures scurta §i groasa, cu fatesrotunda intocmai ca o lung plina desemnata pe pe-reti, cu ochii mici ca de tatar, cu nasul turtit §i cugura larga, armata cu ni§te dinti mici strica,ti, re-cunosca Inteinsul pe Niculaita, vataful de curte atArma§ului, carele, mai norocit decal dansul, Ince-


puse de mult timp a zeciul averile stApanului sAu§i acum nu a4tepth deen rangul de Viitor Vistierdrept plata ostenelilor sale, §i supranumele de Bu-clukci boier pentru multe §iretlicuri §i ineurcaturice facea.

PaturicA trecii drumul §i saluta, pe Ingamfatulvg,taf cu o inchinAciune pang la parnant.

Ce mai veste poveste, Dinule? Intrebg, vatafulmandru de poziiiunea sa. 1

Nimic nou, nene NiculAitsa.Unde to duceai a0,iute §i cu capul Int re urechi?La cucoana Duduca.A! a! tnteleg, la tiitoarea stApartu-tau. i ce

ai sa faci acolo a§a de dimineaca?ti due un rAva§.Din partea cui?Dintr'a stApanului meu.Dar ce, s'a impacat cu dansa?Trebue mai intai sa, §tiu de au fost certati.Va s5, zich" nu §tii nimic?... Prostule!Nirnic de tot, adause Faturica cu -o privire

malitioasA.AM' dar dela mine ca ei au fost certatifoarte fau.

i de ce, nene Nicuraita ?Auzi cold, de ce ? FiindcA diavolita de greach"

urea sä tie doi pepeni intr'o man'a, adicA este amo-rezatA dupg, un calemgiu dela Vistierie.

A§i ! nu crez !Crede ce'ti spui en. Postelnicul Andronake a

aflat acest amor tainic §i s'a certat cu dansa fureg,.

64 NICOLAE FILIMON

Poate ; dar ia spune.mi tine este acest ca-lemgiu ?

Este fidl lui CApitan Gheorghe Basma dela.Dorobantie.

Ce fel de om este acela ?Este un baial de dou5,zeci §i doi pan5, la,

douazeci §i cinci de ani, frumos, ginga§ §i sub-tirel, pare ca-i tras printr'un inel.

0 fi iubind'o, m5, nerve Niculae, ce zici ?Mi se pare ca da, fiindca nu Inteleg cum ar

putea, sa, fad, atatea comedii data n'ar iubi-o ?ce comedii face ? IntrebA Paturic5 cu ne-

rabdare.Trece cu lautari pe la miezul noptii, se opre§te

dinaintea ferestrelor ei, ofteaza, canta §i celelalte.Numai atat ?Ba §i ceva mai mult sare prin gradina

dintrInsa trece Intr'a grecei, d'acolo intraIn cut te §i se ascunde intro claie de fan 'Ana pleaca,postelnicul ; iar dupes aceia se duce de-i tine locull'anga frumoasa greac5,; cu alte cuvinte fericitul ca-lemgiu se bucura farce nici o cheltuiala de femeia-pentru care stapanu-tau varsa atata our §i argint.

E§ti bine Incredintat despre aceasta?Mai bine nu se poate ; omul care 'mi-a spus

aceasta taina este atat de credincios Incest as putea,s5, jur In biserica pentru dansul. Dar, ia spune-mide ce-mi faci atatea Intrebari asupra acestei pricini?"Oare voe§ti s'o prinzi §i s5, te arati cu slujba InainteastApanului tau? Sa nu faci aceasta nerozie mai b5 ete,.c5ci o sa te cae§ti foarte mult.

i

: Mi-tropoilei,

CIOCOII VECHI *I NOUI 65

i de ce sä im-i clan pe fates aceasta neagia,vanzare ? adaoga, Dinu, cu oarecare aprindereprefa cuta.

Voe§ti sä afli pricina pentru care te opresc ?Da ; caci eu iubesc pe stapanul meu, §i nu

voesc sa-1 vaz In§elat de o femee desfranata §i fa-tarnica.

E§ti prost, baete ! Tu nu §tli ce va sa, zicapatima dragostei. Asculta: tu o sä te duci la starpanu-tau §i o sa-i spui ea, greaca II In§eala, nu estea§a? El deocamdata, o sä te creaza, o sa-ti zica, :oaferim Dinule !», ba Inca poate sa-ti dea §i un bu-nicel bac§i§ ; dar dupes aceia, o sa, se duch" la greaca,42 sa se certe cu &Ansa, o s'o sperie ca o gone§tedin cask §i celelalte. Ea ca sa-1 Incredinteze ca eneviuovata o sa, Inceapa sa, planga, sali smulga,pa,rul din cap, o sa, jure pe tot ce are mai sfant ;In cele din urma o sä se faces ca, le§ink §i atuncistapanul tau ca un fermecat ce este, o sa, se Im-pace cu dansa.

Atat mai rau pentru dansul!Zi mai bine ca pentru tine o sa, fie rau,

nerodule.De ce ?Fiindca pe data ce se vor thwack greaca o

sa intrebuinteze toate mijloacele, ca sa, afle peparatorul ei.

Dar stapanu-meu n'o sa-i spue.Ti-ai gasit ! Ba o sa-i spue, §i Inca chiar fare,

voia lui, caci astfel merg treburile dragostei. He !he ! baete, tu e§ti un copil de eH dealataeri, nu §tii

N Fillmon. Chocou vechi 51 nom. 5

66 NICOLAE FILEMON

nimic. Ascult5,-ma pe mine, eg, sunt om bAtran, amdat cu capul de pragul de sus §i am vrizut pe celde jos. Cand barbatul §i femeea se iubesc §i in indreptate, viata for curge dulce intocmai ca apeleunui parau lini§tit; dar cand muerea Incepe sä calcestramb, §i o simte barbatul, inima lui aide, §tii, cape§tele pe carbuni. Ziva §i noaptea se gande§te totla necredinta muerii ; aci sa cearta cu dansa §i olasa, aci iar5,§i se Impaca, §i am Vagat de seama cala asemenea impaciuiri, omul face mai multe jertfepentru o femee netrebnica deck pentru una emus-tita. Astfel dar greaca o sa ceara dela stapanu-tau,ca dar pentru Impacaciune, departarea to dinslujba lui, §i poate chiar o falanga bunicica datadinnaintea portii caselor ei, ca sa te Inveti mintea nu mai baga zazanii intre dansa §i Postelnic.

Ai dreptate; dar i-a spune-mi ce trebue sA, fac ?Sa inchizi ochii §i sa.-ti cauti de treabA, ca un baiat

cinstit ce e§ti; §i vei vedea cat de mult o 85. te iubeas-ca amandoi, iar treb§oarele o s'a-ti mearga de minune.

Dinu Paturica saluta pe mentorul sau §i plea,.inainte, multumit de povetele lui. caci gasise in-tr'insele o complecta aprobare a politicei sale. Aj un-gaud la casele Duducai, el intra pe portita cea mica,sill scara §i se puse jos in pridvor pe un pat descanduri acoperit cu un chilim de Tarigrad.

Era pe la orele noua de dimineata; greaca sesculase §i se dusese la oglinda ca sa-§i puie in re-gard, gratiile maltratate de voluptoasele plAceri alenoptii trecute, §i sa mai adaoge cateva frumusetiartificiale, ca sil dea mai mult interes celor fire§ti.

clown vEcm 131 NOUI 67

Toaleta femeilor cochete din zilele noastre de Sia devenit o indeletnicire foarte grea §i Impovara-toare pentru bietele slujitoare. din cauza nenuma-ratelor forme §i feluri de pieptanari, de sparaturi,de limpeziri cu ape aromatice §i chimice pentrulustruirea, dregerea §i improspatarea pielitei obrazu-lui §i alte nenumarate nimicuri femeie§ti, cu toateacestea, ea ramane o juckie de nimic, in comparatiecu toaleta elegantelor din timpii domnilor fanarioti.

Kera Duduca, de §i se afla in anii cei mai fru-mo§i ai varstei femeie§ti, dar destrknata viata, cepetrecea, o fAcuse sa alerge foarte de timpuriu laajutorul gratiilor imprumutate. Astfel dar toaleta eidin toate zilele se compuneh dintr'un §ir de torturila care ea se supunea cu cea mai mare resignatiune,numai ca sa-§i conserve acea frumusete care facedpe Postelnicul sa depuie la picioarele ei toate jafu-rile eke le storcea din biata Ora, §i pe frumosul ca-lemgiu a o numi Cheruvimul seiu §i a o iubi cu oardoare egala, amorului ce ea avea catre dansul.

toate noptile, dupa ce expedia, pe amandoiadoratorii ei, se ungea pe obraz cu alifie vanata ;dimineata se §tergea cu albu§ de ou, se aburea cuca" ramizi incalzite 1n foc §i stropite cu apa de salcam,apoi se. spala cu apa de pelin. Acestea le faces case intinda pielea obrazului §i sa dispara, zbarcitu-rile ; apoi se §tergea cu un burete muiat fn apade castraveti, ca sa scoata, petele, §i se spoia cuAres ca sa des pielitei o culoare mai alba.

Dupa toate aceste operatiuni care n'aveau altscop decal ar albi, a intinde §i a intineri pielita

in

68 NICULAE FILIMON

obrazului, veneau : ruineneala cea mincinoasa cu carei§i colora obrajii §i buzele, gogo§ile de ristic arse,cu. care IOInegrea sprancenile. §i plasturele celenegre cu care I§i facet murse sau benghiuri fal§e.

Dupa ce greaca I§i -,var§i aceasta, toaleta corn-plicata, §i se mai intoarse de aateva on pe dina-intea oglindei, zambind §i gesticuland ca s6, seasigure data e de ajuns gratioasa, dete ordin sa.introduce In camera sa pe mesagerul Postelnicului.

0 tiganca. frumoasa, se arata In u§a, salei §i fAca.semn lui Paturica, sa intre inauntru. El intra §idete scrisoarea, apoi tragandu-se Inapoi catre use,se stranse la piept §i lua o pozitiune atat de umi-Eta §i plina de smerenie In cat ar fi putut sa ama-gea,sca pe oricine. Dar Kera Duduca, care erkpersonificarea finetei §i a vicle§ugului femeesc, pH-cepa fatarnicia, chiar sub acel val de prostaticamodestie.

Ea citi scrisoarea pana la un loc fara sa lase ase zari pe figura'i vreun semn de surpriza buntsau rea ; dar cared ajunse la partea acea prin carePostelnicul ii recomanda pe acel nou Argus inve§-mantut cu anteriu §i giubea, ea i§i arunca fara voieochii asupra ciocoiului, §i intocmai ca vulpea ce vede§i simte cursa intinsa, zambi cu amaraciune §i 1§icontinua lectura pada, la sfar§it. Dupa aceia saruta.scrisoarea §i bagand-o In stn, se puce a examine cumai multa atentiune figura lui Dinu Paturica, carede §i in acele momente de prefacatorie exprima unfel de nevinovatie amestecata cu stupiditate, dar tot,

CIOCOII VECEU NOUI 69

lAsh a se strAvedea Indestule vitii, dintre care celemai principale erau rautatea §i la§itatea.

Am zis ca greaca erA, vicleanA ca o vulpe ; ca sg,dovedim Irish' cat de adanca §1 patrunzatoare erafinetea spiritului ei, cata sa aratam c5, cu toata artace puse Paturica In lucrare spre a face s'a disparg,din trasurile fetei sale Intunecoasele intentiuni §iaspirAri ce-i rodea, inima. nu numai ca nu putt' sao amageasca, dar o Mei]. chiar sä Inteleaga §i maibine cu tine are a face.

Trecura cateva momente In care ace§ti doi actorise priveau unul pe altul farce s5, pronu-nte o vorbamacar. Aceasta facere scrutatoare semanh foartemult cu lini§tea aparentg, a dou5, fiare ce stau dese observa cu o prefacuta, nepasare Inainte de asari cu asalt una asupra alteia.

In fine greaca hotAri s'a dea, asaltul; ea Incept'dela una din cele mai mari slAbiciuni ale ciocoilor,adica dela mandrie.

Ei bine, logofete Dinule, Ii zise ea cu un zambetdispretuitor, Cilibi Andronake Imi scrie cä de astaziInainte ai s'a fii unul dintre slugile casei mele.

Ma bucur din toata inima, milostiva mea stapan a.0 fi precum zici; dar, uite, te vaz ImbrAcat

bine, cu giubea, cu anteriu, cu fermenea, cu pa-puci galbeni §i cu fes de Tarigrad ; pare c5, e§tiscos din cutie, §i asta nu-mi prea place. SA lepeziaceste haine boere§ti, §i sa te Imbraci cu hainede fecior prost.

Voi face dupa placerea domniei-tale, milos-tivA cocoana.

01

70 N1CULAE FILIMON

Da, negre§it, ca,ci o sa te trimit cu co§nitaIn ta,rg §1 nu voi ca pazarghideanul meu sa poarteceacviri §i 4lic.

Voi face orice 'mi vei porunci, milostivo.Asta o crez, cAci la din potriva voi intre-

buinth garbaciul, pe care'l vei fi vAzut poate atArnatdeasupra u§ei sacnasiului 1).

MA voi supune in tAcere la (nice va gAsi cutale milostivirea ta.

Greaca v6zAnd marea ipocrizie §i fal§a resigna-tiune cu care ciocoiul primeh, aceste lovituri groaz-nice, se InspaimAntA, dar nu disperA.

A§a precum Iti zic, easpunse ea, o sa te puisä tai ceap5, la bucAtArie, ssa, spell vasele, sa tai lemne,sä aduci apa cu sacaua dela Filaret §i alte mA-runti§uri de felul acesta.

Prea bine, stapa,na mea ; le voi face toateacestea, ba Inca §i mai multe, numai ca sa te vadmulVimita.

Vei §edea, toata ziva in pridvor cu capul gol,ca sä impline§ti poruncile mele, cad la din potriv5,'Ili voi pune coarne, te voi unge cu miere, §i te voilegh de stalpul portei, ca sA, te mAnance mu§tele§i $a," raza, lumea de tine... Ai inteles ?

Am Inteles, milostiva mea, §i sunt gata a suferl§i mai mari pedepse decal acestea fAra a ma, plange,cAci stapanu-meu te iube§te §i eu trebue sa suferorice mi s'ar Intampla dupA, urma domniei-sale.

1) Sacnasiu se num& o camera mica situata in fundul salii, §) im-podobita en pat §i perne, unde asteptau eel ce veneau en trebuintepang. ce fi primeau boierii In casa.

CIOCOII VECHI kit NOUI 71

Peste putinta! zise greaca In sine, disperatade sangele rece al ciocoiului. i avea dreptate, cAcitoate s'agetile vicle§ugului ei se fransera In inima depiatrA a ciocoiului. Prima ideie ce'i yen]. In mintefit de a rupe legAturile de amor ce avea ciz calem-giul, singurul mijloc de a se pune in siguranta desprespionagiul lui Paturica ; pe data Ins& ce se gandila dulcele momente ce petrecuse §i Inca petreceacu acel june frumos, sangele i se concentra In inima§i fata i se Ingalbeni ca ceara. SA tie pe amant,ciocoiul ar fi tradat-o negre§it §i ar fi perd at pe Pos-telnicul Andronake. care o Ingrijea ca pe o domnita.

Aceste doua idei devenisera In acel moment,Scylla §i Carybda pentru greaca noastra. Dar arse-nalul vicleniilor femeie§ti este foarte mare : ajungenumai sa tie cineva sä caute Intr'Insul, §i de sigurva gasi cite ceva pentru orice Imprejurare. G-reacacauta §i gasi In adevar mijlocul de a scaph, dintoate cu fata curata. La aceasta fericire neganditafruntea i se lumina, trasurile obrazului sau luaraun aer dulce §i zambitor. Atunci, privind pe Dinucu dulceata, ii zise:

Ia spune-mi, Dinule draga, cum ti s'a parutpurtarea mea catre tine Nu este a§a ca stint onebuna ? Auzi acolo ! SA sperie cineva atat demult pe un flacaia§ ma, de frumos §1 muthelef ! SAn'ai grije de nimica ; tot ce'ti-am zis n'a fost decat glume. Ai, de ! fii mai cu inima !

Dinu InAbu§1 In mica sa inima bucuria acestuimare triumf §i apropiindu-se de greaca, cu o sfiala

72 NICULAE FILIMON

prefa.cuta, Mat mhtanie §i ti saruth, maim ; apoit§i lua ziva bung Si se dusp.

CAPITOLUL VII.

11,na, nu faci foc, fum nu iese.

Douh sh,pthmani in urma acelor descrise In ca-pitolul precedent, intr.' o noapte racoroash de prima-varh, Postelnicul Andronake, ie§eh, dela amoreaza saCu. ciubucul aprins §i cu sluga dupes dansul, care-0116, intro mama o chisea de §al plina cu tutun,iar in cealalth, o pereche de papuci galbeni. Tra-surile fetei Postelnicului, de §i putin cam descom-puse, aratau acum o multumire pacinich, §i lipsitade grijile ce muncise pe bietul fanariot cu vreochtva timp mai inainte.

Intr'o ulicioarh, intunecoash, ce duce In maha-laua Dude§ti, sta de mai multe ore o butch ele-ganth cu doi armhsari. Child boierul se apropiede acea With, sluga alerga chtre locul unde std,ascunsa trhsura §i strigh, : «Trage Ionita !»

Fanariotul se sul in tiasura, §i ciocoiul in coada,strigand cu voce tare : «Acasa, !»

Rog pe bunii no§tri lectori sh, lase pe Postelni-cul a dorm' in pace pe sofaua sa, caci are marenecesitate de somn, ca nu cumva sa -Si piarzh, de*-tept, iluzille fericirei sale : iar not sa ne intoarcemiarh§i pe strada Calitei, ca sa observam ce se pe-trece In casa amantei sale.

clown vEcm §i Noui 73

Era, o noapte frumoasa, o noapte tocmai bunkpentru amorul de inima, caci el ne procurk, momentede o fericire sublima. Cate simtiri Inantatoare nuincearcaun arnant and pentru Intaia data surprindesurasul dorit al femeiei ce it iube§te ! Cat de Info-cate sunt palpitatiile inimei sale, cand el depune pri-nml strut pe buzele ei arzatoare ; apoi ate In-cantari nu mai culege el din treacat In dulceaviata, a amorului, cand Inteo adunare sau la unbal, Ii vine din timp In timp cate un semn dedulce suvenire facut cu o gratioasa sfialk, sau oprivire plina, de dezmierdare, aruncata pe furi§ §icare Ii zice In limba cea, misterioasa a inimei,«te iubesc !... to iubesc din tot sufletul !...»

Dar amorul este o medalie cu douri, fete. SA In-toarcem acum medalia pe partea cea opusa.

Ce ziceti domnia-voastra despre acele amorurizgomotoase, care Incep prin serenade de lautari §iuneori de bande militare Insotite cu tobe ,Si cu tipsiiIntocmai ca la gradina lni Giafer, §i care se terminiprin pkruieli, In clasele de jos, §i prin ceva mai ranIn cele de sus ? Ce crima au sAvar§it pacinicii lo-cuitori ai vecinatatii, ca sk fie de§teptati din somnIn strigAtele birjarilor §i oftarile cele monotone §iascutite ale amorezilor vulgari, mai indiscreti decatpisicele: cAci aceste dobitoace sentimentale miorlkesc§i ele o lunA, pe fiecare an, §i apoi ne last In pace,In vreme ce pisoii cei cu clout picioare, nu numaica miorlkie neincetat, dar neavand destulA IncredereIn seductiile vocei lor, mai iau §i pe altii de le ajutk.Dar raul prin ran se pierde, zice un vechi proverb.

74 NICULAE FILI3dON

Asemenea oameni nesocotiti, cari pun IntristareaSi disperarea fn inimile bieiilor consorti §i pArinti,i§i iau mai adesea plata nelegiuirei for grin tradareace le fac femeile corupte de dan§ii ; cAci femeia carea avut curajul sä calce juramintele facute inainteaaltarului, §i juna fat, care a dezonorat perii albi aipArintilor ei pentru vorbele dulci ale unui arrantaprins de o patimA ilicita, ce pret vor puree oarepe ni§te angajamente trecAtoare, dictate mai totdea-una de capriciu §i prea rar de inima?

0, tineri ! data ati §ti voi unde vä aduc aceste.amoruri nesocotite, poate c'ati fi mai scumpi in ri-sipirea iluziunilor junetei voastre ! Voi nu §titi cu cemoneda vä plate§te femeia care a primit sa,-i sacri-ficati anii vo§tri cei mai frumo§i, timpul, averea §ichiar onoarea voastra. Voi nu §titi ca acea fiina pecare voi o credeti Ingerul vostru, scAparea §i dezmier-darea inimei voastre, aceia este In stare a v5, tradh,pentru un diamant, pentru un sal, §i de mai multeon pentru cate o vorbA, de spirit, care sfa§ie §i bat-jocore§te sfintenia amorului vostru. i ce culegetivoi oare din toate sacrificiile ge faceti pentru acestestatui de marmurA? In locul amorului, trAdarea; Inlocul fericirei, disperarea care slabe§te §i daraanfafocul §i energia faculatrlor voastre, §i, ce e mairau, perderea iluziunei care aduce cu sine scep-ticizmul, monstru de sange, parinte al turburArei§i al sinuciderei.

Fericire perfect& nu exist5, pe acest pamant; aceast&s'a zis de mult timp §i de oameni foarte Invatati ;avem fns, ceva care searnaa, cu dansa avem ilu-

CIOCOII VEUHI §I NQUI 75

ziunea, credinta §i speranta. Aceste dureri divinecompun aci pentru not ceiace numim fericire.

Un tanar care a iubit pe o femee cu credinta §idevotament §i a fost rasplAtit prin indiferenta, ipo-crizie §i tradare ; acela perde increderea In femei;pentru d'ansul nu mai exista fericire conjugala ; prinurmare el nu se mai insoark sau chiar de se supunela aceasta datorie sociala, inocentul amor al sotieisale, gratioasele ei suratleri, fragetele ei Ingrijiri,pentru dansul tree de prefa, catorii : femeia simte toateacestea, cearca a-lincredinth despre sinceritatea amo-rului ei, dares nu reu§e§te. In fine lucrul se terming,ast-fel: dacg, femeia este virtuoasa, sufera in tacere,suspina §i moan; iar dad, are caracter slab, cadeIn haozul perzOrii, taxAnd dupes sine in ruin §i

pe nevinovatii sOi copii.Dar sä venim la subiect.Era una din acele nopti de varA, In care natures

intreaga I§i deschide comorile uimitoarelor sale fru. -museti, spre a ne da o idee perfecta, de sublimita-tea ei; bolta cerului era, de un albastru incantator ;stelele presArate pe spatiul ei nemarginit, de asta,data erau Aline de o luminA magica, luna a cOriipalia, §i dulce fata, umple de dor §i de ardoareinimile simtitoare, sta aninata printre turlele Mitro-poliei §i ne mai putand din acel loc sfAnt sa-§i ur-meze Infocatul ei amor cu junele pastor Endymion,amantul ei din vremile pagane, ea pare& a privi cuo nesatioasg, bucurie la atati inamorati ce se dez-merdau cu infocare sub razele ei amoroase. Sufla-rile cele calde ale vaiatului de primavar5, erau atat

76 NICULAE FILIMON

de line Inca abia frunzele plopului se cletenau a lene.Aceasta maiestoasa §i dulce facer° era Intreruptg,

cateodata de suspinul unei privighetori care cantadurerile sale, ascunsA inteo dumbrava de lilieci dingradina manastirei A.ntim.

Paturica, Indemnat mai mult de banuitorul instinctal raului de cat de simtimantul fruntosului, sta, tintitla fereastra camerii sale luand foarte puffin aminte laacea minunata panorama. Nu trecit mult timp §i ure-chia lui fu isbita de stmetul unor instrumente de mu-sica. Aceste sunete fiind un acord de acelea ce fac Mu-tarii Inainte de a Incepe cantarea, de §i Incetargi,numai de cat, insa atrasera atenliunea ciocoiului. Else gaud' cate-va momente, apoi bAtanduli frunteacu palma, ca omul ce prinde o ideie de mult timpasteptata, zise; «A ! a! acum Inteleg! Ace§ti Pau-taxi trebuia sa, fie pu§i de ibovnicul stapanei mele!...Nicolaita dela boerul arma§ nu m'a In§elat. Pemimed Dinicule, pe urma munca baete, ca sa maiscurtam calea ce duce la fericire-!0 Zicand acestea,el I§i lua ipingeaua pe dansul §i coborandu-se Ingradina, se ascunse dupa trunchiul unui arbore.

Lautarii Incepura din nou acordurile lor! de asta,data Ins5, ei cantara cum se canta, adica pusera capulpe umarul stang §i prin ajutorul arcu§elor §i al pe-nelor de gasca, scoasera din viori §i cobze ni§teaccente foarte patetice pentru timpii de atunci. darcare astazi n'ar avea cea mai mica putere asuprasimturilor noastre, nici chiar pe aceia de a ne facesa dormim.

Dupttice El utarii sunara cateva arii melancolice,

CIOCOII VECIII EI NOUI 77

ei Incetara, ca s5, dea loc unei voci de tenor ce Tri-ton& cu o doze mare de simtimant:§1 de pasiune,aria pe care se cantau versurile acestea :

Pe pod dela SpiridonToate pasArile dorm,Numai pasArica meaToat6. noaptea ciripea,De amor se AlmaVedea-to -as calugAras,Paula patru-zeci de zileSi% to viz la manAstireCu ochii pe la icoaneCu gandul pela cucoane,Cu mainile pe psaltireCu ochii pe la copile. etc.

Aria aceasta fu terminate prin oftari din cele maiadanci; dar ferestrele grecii, ce se deshideau laprimul accent al serenadelor infocatului calemgiu,ramasera de astadata inchise ca un morn:Ant. Lu-crul erh, de disperat, dar amorezii au mai multecoarde de arc; el nu dispera aka lesne.

Calemgiul arunca o privire duioasa asupra fe-restrelor, apoi Incepa a cantor :

Piatr5, d ai fi, te-ai desface§i la mine te-ai Intoarce 'Of, of, of, keiamu, of 1

etc

Aceasta din urma incercare reu§I pe depliu, cacigreaca dupe o lupta teribila intre interes .ti amorneputand sa mai reziste furioaselor batai ale inimeisale, deschise ferestrele §i fadu cu batista un semn,apoi se coborl In grading, intra Intr'o bola de vita.

78 NICULAE FILIMON

In care abia patrundeau razele lunii, §i a§ezandu-sepe un divan moale, a§tepta acolo pe amantul ei.

Nu trech mult timp §i apart' o umbra, In fundulgradinei. Aceaata umbra lua o directiune care boltade vita, §i de ce se apropia, mai mult, ea lua, formemai distincte. Cand fu la o distanta oare-care deascunzatoarea lui Paturica, acesta deosebi inteinsaun june ca de doua-zeci §i cinci de ani, cu anteriude famalagea morico, cu fermenea de croazea pembe,incins cu un §al parlageniu §1 legat la cap turcestecu un taclit in vargulite.

El inainta, cu pa§i rani §i nesigurj catre loculIn care se afla ddrita inimei sale fara a se gand1ca aceasta intalnire era sa fie cea mai dupa urmarag, a fericirei lui.

Paturica, care spionase tot ce se petrecea, a§-tepthacum rnomentul favorabil ca sa se arunce asupravictimei sale. El lasa pe tartar ca sä se apropie catvade bolta de vita; iar cand ramase intre dansul §iprada sa o distantade cativa pa§i, zise incet: «Doamneajuta!», §i sarind ca o pantera, apuca de piept pebietul june §i incepti sä strige : cTalharii, talharii !...Sariti cre§tini !.. Pune-ti main, pe hot, pe talhar !»

Sarmanul june vazandu-se steams cu vigoare deun brat pu:ernic, mai intai cerca sä se libereze dedansul, dar neputand, Incept' a se rugh sa-1 lasein pace ca, e orn cinstit.

Nu, talharule, nu te las din ghiarele rnele.La spatarie, hotule, sa te invat eu rninte a maivent sa furi orzul din ambarul nostru.

CI00011 VECHI SOLI

N'am furat nimica logofete; prive§ti-ma §ivezi, am eu caifeti) de .hot ?

He, he ! §iretule, nu ma In§eli to pe mine ;§tiu eu ca te-ai Inhaitat cu tiganii lui Vecea, §i je-fuiti mahalaua. Eu mananc painea cucoanei Du-duki nu sufer sa o jefuiasca ni§te mahalagii catine ! 0 sa te leg bine cot la cot §i maine o sa tedau pe mana zibetului2).

Aceasta stratagema atat de ingenioasA pose pegreaca tntr'o pozitiune foarte delicata ; 0 facia. In finesa se convinga ca PAturich e un demon Impelitat.

i aye& dreptate biata femeie, caci starea lucrurilorera atat de dificila, in cat nu mai putea sa facanimic In favoarea amantului sau. Sa taca nu putehcaci vicleanul ciocoi ar fi dus la spatarie pe junelecalemgiu, §i printeaceasta s'ar fi dovedit amoral eieel tainic ; sa-1 libereze nu putea de cat printr'omarturisire care ar fi facut pe ciocoi stapan pe se-cretele sale. Din aceste doua rele Duduca alese peeel mai mic. Ea e§ind din bola Si aratandu-se din-nairitea lui Paturica, zise :

Ce s'a Intamplat ? Ce este acest zgomot ?Sa traie§ti, milostiva stapana, raspunse cio-

coiul, am pus mana pe acest talhar care lafuie§temahalaua intreaga, care ne fura orzul §i

Bravo, Dinule, sa traie§ti; dar is sa vaz §ieu pe acest talhar.

Junele Inamorat se apropie de dansa ; iar PAW-

Asem6nare.2) Stapanire.

:TO

§i

5!

gAinile.

80. NICULAE FII,DION

ricA, simtind ca ei voiese a vorbi despre ale lor,se depArtA putin, prefacandu-se ca cautA o funieca sA lege pe presupusul tAlhar. Groaca observA§i aceastA viclenie, dar folosindu-se de (lama, seapropie de amantul ei si 'i zise :

De acum Inainte totul s'a rupt intre noi!...---- De ce, sufletul men? rAspunse calemgiul

cu glas tremurator.Postelnicul a aflat amoral nostru §i mi-a trimis

pe cel mai afurisit ciocoi din lume sa ma pAzeascA.Tu e§ti in mama lui §i eu nu pot sa to scap decat maiturisind dragostea noastrA.

S5';1 cumparam cu bani !E§ti nebun, Iordane, (Asta era numele calem-

giului). Crezi to oare ca acest sgriptor se va mul-'Mill cu aceia ce'i vom da noi? Lui Ii trebue co-mori ; mandria lui merge pana la protipendadA!...

Asa dar va sa zica...?Nimic nu mai ramane de cat s5 ne despArtim.

pentru totdeauna.*i crezi ca voi putea &Al far& tine ?Te vei supune la aceastA nevoie pentru asi-

gurarea fericirei mele. RAmai sAnAtos §i mangaie-te-cu alta de pierderea mea.

ZicAnd aceste cuvinte, ea chemA pe Dinu §1 Ii ziseDA drumul acestui flacAu ca'i pAcat sa -1 ba-

gam In spAtArie ; iar dacA-1 vei mai prinde pringrAdinA, atunci sa faci.cu dansul ce vei vol.

Prea bine, milostivo. Apoi Intorcandu-se catrecaleingiu zise: Aide, bAiete, cata'ti de drum, §i sa

CIOCOII VECHI kiI NOUI 81

nu te mai prind prin grading ca, pe legea mea,te jupoi de viu.>>

Sarmanul june privi pe greaca cu ochii plini delacrami §i lua,nd drumul chtre fundul gradinei, sefaeu nevazut; iar greaca §i Paturia, intrara, incamerele lor, fara sä schimbe nici o vorba.

CAPITOLUL VIII.

Mijlocul de a face foc Vara sa, iasa. fum.

A doua zi greaca se scula foarte de dimineata,§i i§i Mai toaleta cu o ingrijire mult mai maredecat in celelalte zile ; dupa aceia chema pe ti-ganca, §i-i porunci sa, aduca doua, cafele, doll& dui-cete, un ciubuc §i o narghelea. Chema apoi pe Pa-turica, §i dupA ce rAmase cu dansul, ii face semnsä §eaza, lanea ea pe sofa.

Paturica, de§i doreaa de mult timp sa, ajunga aci,de§i In calita tea sa de om cu rnulta, minte tate-legea pricina care o sileh sa, devie atat de blanda,Cu dansul, nu prim' totu§i sa, §eaza.

Ci §ezi, Dinicule draga., ii repeta greaca cugratie.

Vai de mine, cuconita; cum a§ puteh sa. §ezlanga, milostiva mea stapanrt?

Tu mi-ai dat sa, inteleg ca, dore§ti foartemult de casa mea.

Mi-am implinit datoria §i nimic mai mult.A§a este, dar.o slujbA ca aceasta cata, sa fie

N. Filimon. Clocou veclu qi noui. 6

82 NICULAD FTLIMON

rasplatita, §i eu, voiu sa to rasplatesc ; vino darash" luara dulceata §i cafea impreuna.

Nu cutez, milostivo.G-reaca vazand rezistenta ciocoiului, se ridica,

dupa sofa, §i dupa ce dete o aruncatura de ochila fereastra, Il lua de mana, Ii pose langa, &Ansa,§i, ca sh.-i insufle mai mult curaj, ii dete cu pro-pria ei mana dulceata §i cafeaua.

In timpul cat tina bautul cafelei, greaca exa-mina cu mult interes trasurile fetei lui Paturica, §iramase foarte multumita caci, fie zis Intre noi,baiatul nu era de be urn. Dupa ce dar se gandiputin, fata ei lua, un aier dulce §i amoros.

Ce se va fi petrecut In inima ei in acele mo-mente, nu §tim; judecand Insa dupa cele de afaraam putea zice ca inima ei nu era stapanita in acelminut de amor, ci mai cu scama, de temerea de a firespinsk data cumva din nenorocire pasiunea ein'ar fi intrat In planurile ambitioase ale ciocoiului.

Nu treat mult dup'A aceia, §i Hera Duduca ie-§ind repede din/ casa,, zise mai Intaiu cateva cu-vinte servitoarei sale credincioasa; apoi se intoarse/tinand In maini o sticla cu anason de Chio dincare bea numai Postelnicul §i un taler plin cu a-lune prajite. ,

Sa vedem, zicea ea In sine, va putea, el sa-§ipgstreze acest cumpAt semet §i rece, cand aceastabautura va arunca turburarea in mintile §1 In sim-tirile lui? *i puindu-se iara§i pe sofa, intr'o po-zitiune voluptoasa, turna licoarea de foc cu manaei cea alba §i o prezinta cu gratie lui PAturica.


Tine, zise ea, bea acest spirt In sana-tatea mea !

Dinu lila paharul §i zise :in sanatatea cocoanei Duducai, cea mai fru-

moasa, din toate femeile Bucure§tiului.Astea sunt lingugiri, gtrengarule, raspunse

greaca, luand o pozitiune §i mai invitatoare.Nu, nici de cum ; ba Inca, dad, voie§ti sa spui

adevarul, e§ti mai frumoasa, cleat Afrodita dinmitologie.

Greaca turna inca, un pahar, gi sorbind putin din-teinsul, Il dete lui Paturica cu maim tremuranda.

Ciocoiul band §i acest pahar, simtl un foc stre-curandu-se prin tot trupul sau §i o turburare vo-luptoasa Ii coprinse mintile! el privi pe Duducacu o sete de amor nedescriptibila. Atunci greaca,vazandu-se sigura de triumf, dete glasului sau ointonatie gi mai dulce gi privind pe Dinu cu ochigale§i, Il intreba :

Ia spune-mi, Dinicule draga, ai iubit tu vre-ofemeie pang acum?

Pe nici una, frumbasa mea stapana.Nu ma In§eli oare ?Nu, zau; nici de cum.*tii tu ca eu de mult te iubesc §i nu cute-

zam sa-ti spui, caci ma temeam sä nu fii vre-unberbant; dar fapta to de astanoapte, dragostea gicredinta despre care mi-ai dat dovada, m'a facutsa-mi iau hotararea... Vino dar, draga. In bratelemele ! Nu te sfii, Dinule ; eu te iubesc caci e§tiOmar §i frumos, e§ti plin de foc i de mandrete.

84 NICULAE FILIMON

Apoi rasand sA iasa din adancul pieptului ei unsuspin infocat, se arunch in bratele ciocoiul'ui §i-1,strhnse cu ardoare pe ea. Gurile for se lipira; ochiifor jumatate inchi§i de delirul pasiunei clipeau dincand in cand cu scantei de amor §i voluptate...

Douce ore in urma acestei scene de desfranata§i uricioasa trhdare, Dinu Paturica, puteh sh selaude c4 a Invatat pe dinafarh alfabetul norocului.Greaca asemenea dobhndise un complice, cu caresh poath manta in siguranth starea Postelnicului.Numai Postelnicul, s5rmanul! el culegeh in acelemomente roadele oarbei sal9 increderi.

CAPITOLUL IXConfiden1ele.

TrAdarea inceputh cu atata fineta de Duduca §iPhturich, din zi in zi luh aspectul unui amor sen-timental. Ciocoiul, cufundat in placeri, pArea carenuntase la orice plan de ambitiune; dar asta era,o nousg, curses ce el intindeh fanarioatei.

Tinta lui era sh mAnance starea postelnicului.Greaca aveh tot aceasta tendinth vicleana, Phtu-rich o simtise din purtarea care dansul,dar caom cuminte ce era, el vrea sa o aduch In stare alideclares Insa§i acea dorinca; cu alte cuvinte, elvrea sh prinzh §earpele cu mainele altuia, metodfoarte ingenios ce s'a practicat In toti timpii, §ise va practices pang ce acest glob se va prefacein cenu§e sau se va prAv5,11 In haos.

CIOCO1I VECHI 131 NOUI 85

tntr'o seara di beau cafeaua In camera de cul-ca re. Mai Intaiu vorbira de amor, acuzandu-se unulpe altul de indiferenta; dar aceasta conversatie sesfar§1 foarte curand prin juraminte de cele ce In-trebuinteaza adesea amantii ca sa se poata arnagimai lesne unii pe altii.

A§a, nemultumitorule, zicea greaca, tu nu maiube§ti cu acea caldura ce a§teptam dela un ompentru care am Mout atatea jertfe. tii tu ca failtine nu mai pot sa mai traiesc? Cand lipse§ti torteUri ceas de langa mine, mi se pare acel timp unan, un veac. Oh!, cat eram de lini§tita pang, a numa inclines cu tine! Traiam cu Postelnicul, farasa fiu turburata de nimic.

Lini§te§te-te, Duducuto formu, eu te iubescmai mull decat orice In lume ; sa n'am parte deDumnezeu la care ma Inchin, sa, fiu anatema dataiti mint.

Last., lases, nu te mai juror, ca am simtit eutoate. tiu eu pricina care te race§te de mine.

Spune-mi-o, a§h sa, traie§ti, ca-mi vine sa In-nebunesc.

Tu ma femi de Postelnicul, §i ai dreptate ;dar de! ce of sa fac?... Nu pot sa-1 las, caci el maIngrije§te despre toate. Daca ai aveh tu stare sama tii, chiar acum In acest ceas 1-a§ lash.

Ai cuvant. Da, te tern, §i cum outezi sa cerica un om care te iube§te sa steh cu sangele lini§-tit, cand vine altul §i te saruta, chiar pe locul a-cela unde §i-a pus el buzele cu putin mai inainte;cand celalalt te strange In brate §i doarme cu capul

86 NICULAE FILIMON

pe pieptul trtu? Tu nu §tii. ce se petrece In inimamea cand to vad In bratele Postelnicului. Toatefuriile iadului se giimadesc Imprejurul meu §1 Imizic: «Injunghie-te sau Injunghie-1».

in timpul acesta se auzi pe drum un glas fru-mos cantand versurile acestea :

Frunzg, verde g'o lalea!N'am cutit el m'ag jungheaV5,zand ibovmca meaPe bratele altuia..

Amandoi amaniii ascultara, cu atentiune pate-tica melodie In care erau Invalite acele versuri,iar ciocoiul exclama cu un zimbet neinteles :

Sarmanul Chioftea!Cine e acel Chioftea ! Intreba greaca.Un Olaf dela Curte dela un boier.

de ce o fi cantand el aceste stihuri In-tristatoare ?

Este amorezat, sarmanul.Dupa cine ?Dupa amoreaza stapanului sau.A, a! Inteleg, dupa frumoasa Despina.Da, dupa dansa care l'a facut vataf de curte

§1 calemgiu la Postelnicie.Greaca pricepand simtul acestor vorbe, zise :

Ai dreptate. Ea a facut tot pentru dansul,§i eu nimic pentru tine.

Nu este vorba de mine, raspunse Paturicacu nepasare.

Ei bine, Dinule draga, Imi cunosc gre§ala, §1Incep chiar de astazi a mi-o Indrepta. Voiu scrie

Qi

CIOCOII VECHI HI NOUI 87

Postelnicului sä to Lea vataf de curte In locul luiGheorghe pe care voie§te sal faca zapciu de strain ;dar am altceva sa-ti spui, insa, cer sa fii tainic.Postelnicul e galantom, i'§i cheltue§te starea cu crai-donii pe la via Bra,ncoveanului §i pe la Cotroceni.

Ei §'apoi ce iese d'aci?.. Las5,-1 sa, §i'i chel-tuiasca, cum ii va placea!

AO, este, ai dreptate ; dar el poate sä se amo-rezeze de alta, sau poate sa afle ca, ne iubim aman-doui, §i sa ne goneasca §i atunci vom ramanea ca-lici pe drumuri. De ce sa, nu ne bucuram not deaverea lui, caci suferim mojiciile §i fantaziile lui?...Eu ca tiitoare §i to ca vataf de curte, putem Inscurt timp sa-1 scoatem la silimet 1). Ai ce zici ?

Ce sa zic, draga Duduco... Zic ca, Dumnezeusau dracu ne-a facut pe unul pentru altul. Apoistrangand-o in brate §i sarutand-o, zise : De mane,iubita mea, A, ne punem pe lucru.

Tu-1 vei Incarch la socoteli.Tu-i vei cere §aluri §i matasarii.Tu-i vei specula mo§iele.Tu-i vei cere diamanticale.$i unind jafurile la un loc ne vom cumpara

mo§ii §i tigani.$'apoi ne vom cununa, nu este a§a, Dudu-

cuto draga ?Bravo, Dinule, ai ghicit!Bravo, Duduco.Pe maine.

1) DesAvamtit sarlicie,

88 NICOLAE FILIKON

Ia stai putintel; am uitat un lucru, exclamagreaca puinduli degetul la buze spre a-§i aduceaminte. Noua ne mai trebue un om ca sa stoarcabanii grecului, fara de a ne da not pe fata..

Ai dreptate, Duduco.CunNti to vre-unul?Cunosc, dar...Cine e? Cum 11 chiama ?Kir Costea Chiorul.0 fi Costea bogasieru dela Sf. Gheorghe cel nou.Tocmai acela.De minune !

CAPITOLUL X.

Kir Costea Chiorul.

Ne oprim putin din povestirea noastra, ca sa, in-troducem pe seen& Inca un personagiu foarte intere-sant care are sa, joace un rol insemnat In aceastai stori e.

Cei ce cunosc cum era forma ormului Bucure§tiinaintea focului dela 1847, n'au cleat :A se gan-deasca putin §i-§i vor aduce aminte ca, merganddrept pe ulita Coltii spre Sf. Gheorghe cel nou. erape timpii aceia, o piata triunghiulara din care Ililuau inceputul trei ulite : una ducea, spre Baratie,alta catre hanul lui Filaree) §i cea din urma, se In-

1) Dona clAdiri au 'mutat acest nume, una este aceia despre carevorbim, iar cea de a doua este localitatea pe care s'a cladit Tea-trul.

CIOCOII VECHI NOW 89

d.repta, &titre Pescaria veche din mahalaua Scau-nelor. Cea dinthiu era locuita de bogasieri, a douade cojocari subtiri §i gro§i, iar a treia, acoperitacu scanduri din Stambul, era locuita numai deabagii §i gaitanari.

Pe la 1814, aceste ulite, ca mai toate celelalte,erau a§ternute cu scanduri de stejar §i aveau pe de-desubt canaluri de lemn pentru scurgerea apelor.A umblh insa pe asemenea poduri era o adevaratatorture, caul uneori ele erau pline de noroiu infec-tat din cauza necuratirei canalelor, alteori se /upeacite o scanduri tocmai tend nenorocitul pedestrupunea piciorul pe dansa §i fara veste el se simteacufundat in noroiu, pAna la mijtoc sau chiar se po-menea cu o /nada scrantita sau cu un picior frant.Sa mai adaogam pe langa acestea, §i lipsa de feli-nare, §i abia ne vorn puteh face o idee despre tristastare In care se aflau ulitile Bucure§tilor pe timpiiaceia.

una din acele trei ulite, locuia un negutator,caruia din cauza deosebitelor obiecte de vanzare ceLinea in magazinul sau, nu-i puteai da nici o cuali-ficatie definitivA,; tot ce putem zice despre dansuleste ca, facea parte din toate castele negustore§ti,fara ca sa plateasca patenta la vre-una dinteinsele,caci dace starostia voia dea patenta de boga-sierie, el nu o primea zicand ca este ciaprazar ; iardin aceasta corporatie, el scaph aruncandu-se in alta,Lira ca nimeni sa 1 poata dovedi de mincinos.

Acest negutator, evreu de origina, trait §i natu-ralizat printre fanarioti, se deosebia dintre colegii

41

In

sa4

90 NICOLAE FILIMON

shi pritr'o rarer dibhcie Intemeiata, din nenorocirepe un caracter cal se poate de mar§ay.

A trimite la °ma pe un nevinovat sau a fury cuparaua dela marfh, pentru dhnsul era tot una ; con-§tiinta lui era obicinuith, en tot felul de fauthti,incest cea mai mare nelegiure nu puteh sa de§teptein inima sa nici mild, nici frich de Dumnezeu.

Ca sh, ajungh, a dobandi stare mare, el intrebuin-tase Coate mijloacele putincioase §i nu nesocotisechtu§i de putin folosul ce puteh trage intru aceastadela femei. Nu era un desfranat in Cara pe a chruicocheth sh, nu o cunpasch, Kir Costea. El impru-muth pe toti junii cu bani, kihndu-le dobanzi nes-p use; faced Inlesniri amoroase chiar In casa luispionh pe toath lumea §i o trades la sphthrie. Toateacestea le fhceh sub masca omeniei §i a drepthtii,§i sunteminaintati, chci daces biata tarh, Romaneaschar fi fost §i pe atunci un obiect de specula, chiarpentru oamenii de jos, Kir Costea negre§it s'ar fiservit Si el de cuvintele patrie §i libertate, ca sa- §i

sature lacomia de bath.Cand fi ie§ea inainte vre-o femeie cocheta, (de

care nu era lips nici pe atunci), el, dintr'o simpleseautaturk intelea cu cine are a face §i ce profitpate& sh, traga dela &Ansa.

Daces Intretinuta vre-unui boier cu trecere la Curte§i bogat, se oprea en butca dinaintea pravaliei sale,el ie§ia afar cu capul descoperit i o ametia cu.lingu§iri de tot felul ;«Bine ai venit, prea cinstithcoconith! Ce mare cinste pentru mine ! Cu ce potsa \TA slujesc? Am prima de curand mhthsarii de

;

(`1OCOII VECHI I NOUI 91

Venetia, tulpanuri, panglice, ratele Si horbote dinLipsca, fesuri albe de Tarigrad, §aluri de Iran 1).Am primit diamanticale de tot felul : rubine, sma-ragde §1 margaritare dela cei mai vestiti giuvaergiidin Stambul». Apoi intorcandu-se catre baetiidin pravalie, ie zicea: «Ei, ce §edeti ca ni§tetrantori?... Scoateti tot ce avem mai frumos §ipuneti dinaintea milostivei cucoane, ca sa-§i aleagAorce 'i-o placea !»

In cateva momente se prefirh pe dinaintea co-chetei, toate boarfele §1 falsele diamante ale in-geniosului bogasier, far ca el sa, treaca pe vre-unamai jos de un cap d'opera. In fine cocheta t§ialegea un inel de diamaut, de margaritar sau opernita, de odagaciu, §i zicea, surazand :

Cat costise§te acestea, Kir Costeo ?Sä fac socoteala, milostivo. Apoi luand In math

obiectele in chestiune, se prefacea ca se gande§tela pretul for §i in urrna raspundea cu aer medi-tativ §1 serios: Pe mine ma, tine §apte sute de lei,dar pentru prea cinstitul obraz al panevghenieitale, le dau tot cu ,acest pret, caci voi sa, ma, facom al casei Domniei tale. Ce §tii ! Poate ca, tovoi rugh §i eu de ceva §1 voiu fi ascultat !

Cocheta numarh banii, §i luandu-§i obiectelecumparate, ie§ea din pravalie, petrecuta de curte-nitorul bogasier.

Dar fineta lui '§i-o intrebuinth mai cu seama asu-pra feciorilor de boieri cu stare, §1 asupra acelora

1) De Persia.

92 NICOLA E FILIMON

despre cari aflh ca peste putin au sa is vre-unhuzmet gras. C5tre toti ace§tia el se arka, generos :Si Imprumuth cu bani, le Implinea cu repeziciuneorce servicii, devenea Mercurul for farts platit. Latoate in§elAtorlile lush de felul acesta, el se ajuthfoarte mult cu doua copile ale sale, pe care leInvg.tase at'at de bine In arta, prefkAtoriei, In catele atrAgeau pe tineri In casa for Intocmai ca ni§teadevkate sirene.

Era, foarte curios a vedea, ciueva pe aceste copile,servindu-se de ()data cu modestia §i cu cochethria,doua, arme a§h de opuse una alteia. Chad pentruprima oara se prezinth vre-un tank casa boga-sierului, fetele §ezand pe chte un scaun cu ochiiplecati In jos, simulau o modestie, demnh de sfantaCecilia') ; dar, duph, ce se inforrnau despre starea§i pozitiunea lui duph ce se mai familiarizau cudansul, atunci Y i schimbau rolul : dad, tanarul erashrac sau se introducea In casa bogasierului cu stopde a solicith vre-o facere de bine, fetele mai adh,o-gau pe langa modestie, un fel de mandrie groso-larA, care facets Indath, pe solicitator sh Inteleagh can'ar fi rhu sh se care de acolo §i sh le lase In pace ;ca,nd Insa tankul era bogat §i darnic, atunci, sme-ritele fiice ale Evei, I§i parhseau curhnd sfiala ceaprefacuth, §i devenind cochete, in toath, puterea en-vantului, primeau cu cea mai destrhmata, rasfatareglumele, darurile §i shruthrile junilor libertini.

I) Sfanta Cecilia patroana muzicei, era patricianA Romans. Ea sumsin perfectiune organul §i era tipul modestiei.

Xn

1t

CIOCOII VECHI fI NOUI 93

Pe cand fetele intindeau toate aceste curse ca sh,ameteasch, pe biata victima, intra, in cash si KirCostea, cu cate o dulama vechie de postav putred,cusuta cu fir mincinos, sau vre-un alt vestmantrhmas de ani in pravhlia sa, si cu zambet plin deviclenie ii zicea : «Ia priveste, cocoane, aceastadulamh. Ce mai postav! Ce mai sarma de our !...Parch-i un tifarichiu1). Ia tmbrac'o, asa sa traiestitchci trebuie ati seaza, foarte bine cu dansa.»

Junele, vazandu-se intre ciocan si nicovala, nuputea face altfel de cat a imbrach haina. Dupa cese terming operatiunea, grecul privea la tanar detoate phrtile, cu o mirare prefacuth strigand :«Bre!.. Ce minune L. Luxandrito !.. Marghiolito!.. Iapriviti, tata, pe coconasu! Nu este asa ca seamanhcu o Beizadea? Cat de bine te prinde, caconasule !Parch -i croith, pe trupul domniei tale. Ai, sh, facemun targ din doua, vorbe. Eu te iubesc prea mult; nustiu ce ai, m'ai fertnecat! pe mine, mh, tine dou5,--spre-zece mahmudele, dar pentru hata'rul domnieitale o dau cu zece2). Ai, sa fie de bine!

Nenorocitul tanhr, de si se vedea, tot intr'un timpsi furat si batjocorit, oath sh, primeasca haina, ca sanu'si strice opiniunea de galantom ce aveau feteledespre dansul. Scotea dar punga din buzunar si

1) Cap d'opera de o industrie oare-care.2) Monedele ce circulan in timpul lui Caragea sunt acestea ;Mahmudia cu lei 38; dodecarul, lei 12 ; funducul lei 22; nisfiaua

lei i ; cerchul, lei 3; sgriptorul lei 12 par. 20; sfantul lei 2 ; dirichul,lei 12; par. 20 ; spetul, lei 12 ; crontalerul, lei 14; barbuta, lei 2,10.

94 NICULAE FILIMON

numka, cele zece mahmudele cu d nepasare pre-facut'a, sau scklea pretul hainei din vre-o sumacu care imprumutase pe grec mai Inainte, tot prinastfel de mijloace.

Nu exista, casa de boier In care s'a nu intre KirCostea sub diferite pretexte ; la gastronomi se in-troducea prin baclavale §i dulcete de Tarigrad, pecare le prezinth pe la zile marl ; la tinerile cu-coane I§i deschidea intrarea prin glastre cu flori§i alte nimicuri femeie§ti, pe care le da cu pretulpe jumkate, ca sa, poatA, ca§tigh mai In urmil,Inzecit, prin intrigi §1 servicii de amor.

In fine pAganul de fanariot faced tot ce'i staprin putintA ca s5, realizeze proverbul. tarei sale.

lath, portretul moral al omului ce alesese Dinu§i Duduca, spre a le ajuta ca sä manance stareaPostelnicului Andronake.

CAPITOLUL XI

Adevarul e proasta marfa.

Postelnicul Andronake crezandu-se asigurat decredinta amantei sale prin punerea ei sub pazalui PaturicA, I§i petrecea acum In cele mai dulciplaceri ce pot sri, dea omului pozitiunea, aurul §iamorul.

Gelozia, unicul rAu ce-1 fradiaantase catva timpdispAruse cu totul prin bunele §tiri ce primea despre

CIOCOII VECHI I _NOM 95

InflAcAratul amor de care ea Ti da dovezi pe fiecarezi. Unica grije ce-1 preocuph erh aceia de a crewnorocul credinciosului sau servitor, pe care-I cram-dui mai inthi Santo la, Hcitmdnie ; dar necrezandde ajuns aceasta rhsplAtire, el xugh pe Carageade 11 onora cu rangul de Sluger, pe care mai inurmh fl prefilcd In acel de Pitar ').

Am zis intr'unul din capitolele precedente, ca dintoate slugile casei Postelnicului, numai vataful decurte strahatuse in adancul inimei lui PAturica §inumai el prevAzuse intunecoasele lui planuri §i flurmArea de aproape, farh sh lase a-i schph dinvedere nici una din faptele sale.

Din ziva insh child postelnicul avil nerozia d'aorandul pe Faturicaprivighetor asupra faptelor am an-tei sale, v'ataful i§i indol privegherile §i afra, toatechte Paturich voia sh le tie ascunse ; el descoperi

1) Ceremonia dard rangurdor pe timpit lui Caragea era aceastaIndividul hotarat de a lua rang, de era functionar se recomanda Dom-mtorului de catre Ministrul sub care servea; iar cand se inta.mplbsa fie protegiatul vre -unuia din boieri, it recomanda Postelmculcel mare.

Ceremonia ineepea astfel : Domnul §edea pe sofa In sale de pnrniteiar cand se apropia petitorul de rang, se seula In sns §1 II imbraeacu haina de matase alba cu vargt de fir in forma, de vini§ sautunica ; apoi atiresandu se catre persoana cAftanita Ii zicea cuvinteleacestea, «Pentru osardia §i creditni a . cu care ai slujit Welt.. Acestecuvinte nu se ziceau tot lntr'un fel ci dupa mformatiumle ce aveaDomnitorul despre persoana careia voia sa-i dea rang. Grigore Vedacand a imbracat cu caftan pe riiposatul Barbu Catargiu s'a servitcu aceste cuvinte : «Te cinstesc cu acest caftan ca sa de§teptIn tine dragostea catre faptele cele buneu Cu ocazia imbracareide caftan a raposatului Take Ralet, It zise : «Te cinstesc cu acest

96 NICULAE FILIMON

Duduca, §i mai cu seamy prin marea afectiune §icedemna tradare a ciocoiului, §i hotari sa denuntepe tradator ca sa scape pe stapanul sau de neno-cirea in care voia sa-1 traga.

Intr'o zi pe cand Postelnicul se afa singur inodaia sa trantit pe sofa §i inganand pe nas un cantecde amor, vataful se prezinta dinainte'i, §i dupace-i face temenea1) pana, la pamaut ii zise :

Cocoane Andronake, sa traie§ti intru multi §ifericiti ani ! Cinci ani sunt acum de cand to slujesccu credinta §i supunere. A§ dori sa aflu din guradomniei-tale, data te-ai multumit de mine or ba,

Ei bine, sunt multumit ; ce vrei ?Voiesc, cocoane sa aflu ce parere ai despre

mine ?Unde vrei sa ajungi prin aceste intrebari `?"Voiesc sa §tiu daca e§ti multumit de mine ;

caftan pentru miiita vreme de cand star fail chiverniseala gi pentruevghenia neamului tau).

Dupa. aceia Postelnicul cel mare comunica celor de fats numelerangului, apoi dupe dansul iegea Seliam Ceaugul sau Bagi Bulucbaga.gi vestea multimei numele individului gi rangul ce primise.

Dupa savargirea ceremontei, eel ce primea rang pleca din eurteadomnease pe jos, data rangul era mic iar de era de la &oink insus 11 punea calare pe cal domnese Impodobit cu. =Hare de fir gicalcane de argent, gi it petrecea pang, la locumtil, cu alaiu domnese.

Ajungand la casa sa, venea meterhaneaua gi Ii canta, apoi veneautrasurile domnegti avand Inteinsele idichi gi cafegii cu tacamuri deduleeata, cafea qi ciubuce toate domnegti, gi 11 cinstea ca din parteaDomnului, iar cel cu rangul cata sa plateasel lei 400 pentru meter-hanea, gi cate un bun bacgig la nadtchti, cafegii gi.- ciubuccii.

1) Compliment tureen.


as vol iara,§i s'a, §tiu de ma ai de om cinstit sauma, crezi hot or §iret.

Ei bine, e§ti om cinstit, sunt multumit detine, §i la ziva mea am sä to fac *etrar.

Sa-ti ajute Dumnezeu, cocoane ! Ti-am mancatperinea §i sarea atata vreme, §i voi sh-ti martu-risesc o taina, care 'mi apasa, cugetul.

Grecul auzind ace3te din urma cuvinte, 1ua una er mai serios, §i atintind ochii asupra vatafului,zise :

Spune-mi ce taina este aceia despre carevorbe§ti ?

Iti aduci aminte, cocoane, ca, acum patru aniai primit in curtea domniei-tale un copil trentaxos§i zmerit ?

De Dinu voie§ti sa, vorbe§ti ?Tocmai despre dansul, cocoane. Pe acest copil

sarac, domnia-ta 1-ai imbracat, 1-ai hranit, i-ai datlacuinta, 1-ai invatat elinica, intocmai ca pe un gra-matic domnesc; apoi 1-ai miluit cu huzmet §i boie-rie .1). Ei bine, cocoane, is spune-mi, a§a sä traie§ti,ce parere ai despre dansul ?

Foarte buna ; este baiat cinstit §1 ma iube§teca pe un tata.

Uite, cocoane, la pontul acesta nu ma unesccu parerea domniei-tale. Eu de §i sunt un prostpe langa domnia-ta, dar din ziva cand a venitin curtea domniei-tale, mi s'a parut un fatarnic§i un §iret de frunte ; 1-am urmarit pas cu pas,

1) S1ujb6. §i rang.

N Filimon. Clocou vechi el now 7

98 NICULAE1 FILIMON

crezand ca sunt amagit, dar purtarea lui, In locsa risipeasch bhnuelile mele, le Inthrea §i mai mult.Doi ani de fhtarnicie furh, de ajuns, ca sa te fa casa -1 iei drept omul cel mai cinstit din lume, §isa -1 orandue§ti pazitor al cocoanei Duduchi, desprecare lAnuiai ca te In§ala.

-De uncle §tii eh ma In§ala ?-- Lash-ma cocoane, sa ispravesc, §i vei judech

mai bine data mint sau spui adevarul.TJrmeaza, dar gande§te-te ca de 'mi spui min-

ciuni, Iti voi da cinci-zeci de topuze la thlpi 1)0 mie, milostive, de voi mind.Aide spune.Pe data ce Dinu s'a mutat la cocoana Duduca

a inceput s'o pazeasca duph, porunca domniei-taleIrish nu cu socoteala de a'ti spune adevarul §i ate scaph de necinste, ci ca aiba de frica §i safach cu dansa ce va voi.

i ce s'a Intamplat dupa, aceasta ?A prins'o In grading cu calemgiul despre

care o banuiai, §i in loc aduca legat dinainteadomniei-tale a facut altceva.

Ce a facut ?... Spune §i gande§te-te la celecinci-zeci de topuze.

S'a unit cu greaca, care s'a dat la dragoste cudansul, ca sa-ti mh,nanee mai lesne averea §i astazi

1) In timpil acem se Web. la falangrt cu nuiele de rachtta, sau cutopuzul. Aceasta din urma ins6, infrico,a mai mult pe patient, citciosebit de durerea ce -1 faces sa sim0, de multe on ii vatAma. oaselethlpu piciorului

se' -I

se.-1


pe cand domnia-ta te sile§ti sa -1 scoti la obraze,el te necinste§te §i-ti mAnanca §i averea.

i cu ce dovezi poti to sa sprijine§ti acestepari ?

Cu nici o dovada, afara de cinstea mea, cAciei, §iretii, an luat masuri ca A, nu se lase nici ourma despre nelegiuirea lor.

Postelnicul, luand tot ce auzise drept minciuni§i pari nAscute din gelozie, incrunta figura, §i cuun gest de manie §i o gravitate cu totul otomana,zise bietului vAtaf :

Afark mi§elule, sa nu-ti mai calce piciorulprin curtea mea, ca-ti voi inmuia spatele cu bataia!

Pe cand vataful i-e§ea pe u§d, desperat ca §i-acompromis viitorul, MIA ca cel putin sa scape pestApanu-sau de nenorocire §i de dezonoare, o bittedcu cai albi intra In curtea Postelnicului §i. din-teinsa ie§1 o femee invaluita, care se sui pe seAricu cea mai mare iuteara.

AceastA femee era Duduca. Ea simtise de multca vAtaful o spioneaza, §i printr'o coincidenta, no-rocitA, pentru dansa, ea avuse chiar atunci ideia dea veni la Postelnicul ca sa preintampine furtunace banuia ca poate sä se ridice asupra capului ei.

Cum intra, In casa, t§i scoase maloteaua sa branitacu samur, §i ridicand valul de pe obraz, lasa sii, sevaza acele frumuseti Incantatoare care rapise ata teainimi. Era Insii, In trasurile fetei ei ceva care dovedeao agitatiune interioara foarte mare. Postelnicul simtiaceasta §i prevAzand chiar din nea§teptata ei venire,ca o A, se Intample ceva, o privi en amor §i ii zise :

.

100 NICULAE FIL1MON

Vino langa mine, ingerul meu, lumina ochi-lor mei !

Greaca raspunse printr'un suspin, dar nu semi§ch de loc.

Ce ai Duducuto ?... Tu oftezi.N'am nimic.Aceasta nu se poate, sufletul meu ; spune

de ce e§ti trista ? Iti lipse§te ceva ? Te-a suparatcineva ? Spune.

Greaca Incepii sa. plangil §i Inecata de suspine,ii zise

Am venit s'a'ti spui ca, de astAzi inainte, nu maisunt amoreaza domniei-tale; ma duc la calugarie.

i de ce, inima mea ? adaose postelnicul cumirare.

*tii domnia-ta prea bine.SA n'am parte de ochii mei dach §tiu ceva.Gaud ai venit intala oara la mine, §i mi-ai

spus ca ma iube§ti, mi-ai zis ca o sä ma iei desotie, §1 o sä ma faci sa, gust toate placerile lumii,iar acum, dupa ce m'ai Mout sa% jertfesc toate gus-turile vietei mele pentru domnia-ta, Iti bati jotde mine ca de o tiganca.

Eu imi bat joc de tine ? E§ti nebuna, Duduco !Tot ce am zis este adevArat. *i care luare

In ras poate fi mai mare decal aceia de a nu toincrede in mine? Ce Vanueli ti-am dat eu de candtraim impreuna, ca sa'ti poti indrepta asprimeace de doi ani, intrebuiatezi asupra-mi ?

Ce asprime ! Ce nedreptati sunt acelea des-pre care'mi vorbe§ti?

CIOCOII VECIII 1 NOUI 101

Ajungem la fatarnicie, arhon, Postelnice. Darce cruzime poate fi mai mare de cat aceia de a ba-nul cinstea unei femei ce ti s'a dat cu cea mai maredragoste, §i a ma puree sub paza unui nelegiuit carema omoara cu nesuferitele lui privegheri. Eu nu maisunt volnica sa'mi descoper nici una din cele mainevinovate placeri femeie§ti; de ies puffin prin gra-dina ca sa gonesc uratul singuratatii, ciocoiul dom-niei-tale ma urmare§te pe furi§; de cant cate cevaca sä ma desfatez, el atinte§te la mine ni§te ochiplini de venire, prin care pare c'ar voi sa'mi zica:Tu iube§ti pe altul §i pentru dansul canti, iar nupentru st5panu-meu.Nelegiuitul ma urmare§te Intot locul, pana chiar §i In sfanta biseric5, unde madue sa'mi vars focul suferintelor §i sä cer luta-rirea de care am trebuinta, ca sä pot rabda Coatechinurile lui.

Acestea sunt naluciri. Paturica este un baiatcum se cade, §i chiar de va ii cutezat sa te priveghezeiti jur pe Dumnezeu ca nu cunosc nimic din date1mi spui, §i ca ati dau o dovada §i mai mare des-pre aceasta, iti fAgacluesc ca-1 voi dojeni cu asprime.

Nu ma multumesc cu atata. Cer ca sa-1scoti chiar astazi din casa mea, sau parasesc aceacasa, care s'a facut o temnita pentru mine. Acestaeste singurul mijloc de a mai vietui ImpreunA.Prime§ti sau nu?

Postelnicul, fiind robit de aceasta sirena amagi-toare, nu puth sa, reziste la teribilul asalt, ci ii zisesurazand :Aide de! Fie dupa, voia domniei-taleBuducuto ; vino In bratele mele sa te sarut.

102 NICULAE FILIMON

Greaca cazii pe pieptul lui §1 bratele ei fine seImpleticir5, de corpul cel robust al Fanariotului,intocmai precum se implete§te edera pe un stejarva,rtos; buzele for se impreunara, §1 ramasera', ca-teva momente Intr'un extaz febril. Pentru Postel-nicul Andronache, ce era, orbit cu totul de amorulDuducai, aceste momente era, o fericire nespusaca,ci se incredinta din nou despre fidelitatea a-mantel sale. Pentru iscusita great, intik acestesa,ruari Infocate erau numai o cursA, prin care'§iInlesnea mijloacele de a amagi mai tare §i maibine pe acela ce ea voia, sa', exploateze.

Dou5, ore In urma acestei scene de ipocrizie §1neru§inare, Dinu InituricA, complicele Duducai, ie-§ea, din casa ei cu zambetul fericirei pe buze, cacidevenise vataf de curte al Postelnicului. Ceia cemai avea, acum de facut, era, acum fapirea defi-nitivrt a fackorului sau de bine.

CAPITOLUL XII.

Una la mama!

Dinu PaturicA, cum se instal5, in postul de vatafpe care Il dorise atat de Inuit, chemh, pe toate slu-gile curtii §i le tinit un cuva,nt prin care le Mai cu-noscut ca, in timpul fostului mai Inainte vataf se M-euse mare risip5, in curtea stApa,nului s'au, §i ea, elnu va suferi sA, se urmeze §1 in timpul s'au. asemenea

CIOCOII VECHI BSI NOIR 103

fapte : «Voi pedeps1,zicea el, fares miles pe totiaceia ce vor cuteza, s5, in§ele pe boierul, macar cizo para». Apoi dupa aceia numArd pasarile dincurte, coti butile cu yin, lug, cheile pivnitei dinmtuna chelarului, §i pe ale ciimarii din mama ju-panesei, scoase pe sofragiu §i pe stolnic, sub cu-v-ant de mancatorie §i puse in locul for pe altiale§i de dansul dupA sprinceana.

Aceste aspre masuri ajunsera la urechea Postelni-cului §i el se bucura foarte mult, caci g:Asise dup5,pArerea lui, un om cinstit ca sit-1 scape de ruina ca-tre care mergea cu pa§i repezi ; nu §tih insA, ca acelom, in cart se incredea atat de mult, era cel maifin dintre toti hotii, §i ca masurile lui economisenu erau decal o curses intinsa prin care voia sä-1adoarm5, ca sa -i poat5 manta averea mai lesne.

Dupa", ce PAturicA Men tot ce putfi ca sA'§i deaaier de om cinstit §i cu durere de inima de ave-rea stapAnului sau, el se infati§a dinaintea lui §iti dete socoteala de masurile ce luase.

Grecul asculta eu bucurie toate proiectele de e-conomie ce-i infati§a ciocoiul; apoi esclamA cu omultumire Invederata :

Bravo, Dinule ! aferim, copilul men! Cum In-grije§ti to de averea mea, a§a sa, ingrijeasca, Dum-nezeu de tine.

Aceste bine-cuvantari de al caror Inteles echivocun om cu frica lui Dumnezeu s'ar fi spAim'antat,nu facurA nici o impresiune In inima ciocoiului ; elplecA cu capul in jos spre semn de multumire §i zise:

Staphne, tot ce am facut pentru domnia-ta,

104 NICULAE FILIMON

nu este decat un mic semn de multumire pentrun!multele faceri de bine ce ai sAvar§it asupra ne-vrednicului tau rob. Alta mai am sä spui Pan-ev ohenieib tale.

Spune, Dinule; sa, vedem.Domnia-ta ai mo§ii, vii, livezi de pomi, he-

le§taie §i zalhanale.A§a precum zici; am din toate acestea.Ei, bine ! stapane. Trebue sa facem cercetare

pe la toate aceste acareturi, caci poate sit fie cal-cate de vecini ; poate ca arenda§ii taie padurile,strica livezile de pomi, lash morile si hanurile inneingrijire §i bine vezi domnia-ta, acestet aduc de-rapauari stArei mariei tale. Trebuia dar sa trimitiun om credincios sa, cerceteze, Si sa1ti aducA §tiintalAmurita despre toate acestea.

Ai dreptate, Dinule, §i iata iti poruncesc cachiar de maine sa pui in lucrare aceasta cercetare.

Conversatiunea aceasta se intrerupse prin ve-nirea Postelnicului Vlahuti, ca sa", invite pe Fana-riot la masa ce d'Adea, tramisu-lui imparatesc inpricina harnicului.

A doua zi pe la eapte ore de diminea0, untanar tmbracat cu haine arnaute§ti foarte galante§i insotit de doua-zeci §i cinci idiclii, sub comandamarelui Satargi-Bava al -ceinicirdiei, strAbAteau, in-tinsa Odure a VlAsiei.

Era pe la mijlocul lui Mai; aerul dulce al dimi-netei, imbalsamat de mirosul florilor salbatice §i deacel parfum racoros al frunzelor de curand crescutefaspandea peste tot o suflare invitnoare ; pasilrile


saltand prin crengi, cantau acele mii de melodiisublime, care inspira In inima omului si melancoliei placere.

Pe caffi.d calAtorii Isi urmau drumul In tacere,deodata se auzi iesind dintre desisul padurei o vocecare cantor cu mult5, expresiune o melodie intris-tatoare si eroica.

Cand cortegiul ajunse destul de aproape spre adeosebi cuvintele calaretului, el se opri pe sinesica sa poata asculta, aceasta baladA caracteristicapentru timpii de atanci :

.Frunza veide de secara,Nu mai e dreptate 'n taia.De dai jalbit la domnie,Te treze§ti la SpataileySi d acolo la DivanDe ti perzi vremea cate-un anFiunza, verde de molotru,Dacit astazi sunt in codru,Cu pistol la cingatoare

cu flinta pe spinare,De ce nu ma 'ntrebi cretinefia ti spui focul ce-arde 'n mine?Am avut munna gi tata,Casa mare ndestulatA,Zece vite in co§arySi parale 'n buzunar ;Dar grecul afurisitTot ce-am avut 'mi-a rapit ;Parinti, nevasta, copiiNu mai sunt intie cei vii.Nu 'mi a Minas pe lumeDecat eu §i eel pe mine,Frunzii, verde iasomie,

51

106 NICULAE FILIMON

Aideti frati la haiducieSh sclpAm de lighioiDe cochmti1) §i de mom».

Simtul acestor versuri §i mai cu seamy foculcu care erau cAntate, Mai o urata impresiune ininima c515,torilor, dar mai ales junele ce parea afi seapanul, se gandi putin ; apoi tintind ochiiasupra lui Sat'argi-Ba§a, ii zise :

Ce zici tu, Radule, despre acest cantec ?...N'ar fi bine sa pregatim armele ?

Armele !... *i de ce ?Auzi acolo de ce? Parca ai uitat ea suntem

in Vilisia. in cuibul tutulor talharilor?A§a e, cocoane Dinule ; dar tot e mai bine

sä ne cautAm de drum, §i sa, lasain pe bietii cre§-tini sg,'§i verse focul ce le arde inima, cä multsunt amarati, sArmanii.

Dar daces vor fi hoti §i vor navAll asupranoastrA ?

N'aveti grije, cocoane Dinule ; ii cunosc eu.Ai zis ca-i cuno§ti?Da; am zis.*i de unde ii cuno§ti?Cand eram nefer la SpatArie, am vazut pe

capitanul for venind la Spatarul.La Spatarul?... i ce cats, la Spatarul un ca-

pitan de hoti? ad'A ogA PaturicA cu aer de mirareprefacutA.

1) Cochmti gi cataom, sunt numele obicinuite ce le dau tAraniigrecilor arendagi.

CIOCOI VECHI tcd NOUI 107

Venise sa'§i prenoiasca, huzinetul de hotie.Dar asta nu e de crezut, Radule !Voie§ti sa to incredintezi ca'i adevarat ?Da, voiesc.

Satargi-Ba§a scoase un fluiera§ de pamAnt delacineatoare, Si puindu-1 in gura, Men sä iasa, dinteinsulcateva sunete ascutite. Nu treca mult §i suita ca,-laretilor fu inconjurata de vreo cativa flacai, scurtide stat, vano§i §i inarmati, pana, in dinti.

Bine ati venit sanato§i, fla,cai! zise SatArgi-Ba§a rasucindu-§i mustata cea lunga zambind.

Bine v'am gasit, boieri domnia-voastra!raspunsera% talharii.

Unde este Gheorghe ?Care Gheorghe?Capitanul vostru.A! a! Capitanul... s'a dus cu cativa feciori

sa, calce pe Margineanu.Pe parintele Arhimandritul?Da, boierule, pe dansul ai gras la ceaf a.Dar, bine mai, nu-i pacat?Pacat ?... Dar el se gande§te oare la pacat

cand tine §eapte, opt tiitori in cast, §i cand neno-roce§te pe tot anul cate douazeci, treizeci de fete?

Ce spui, mai baiete ; le face el toate acestea?Si mai maxi decal acestea, boieri domnia-

voastra ; ba bietilor romani din satele manastireile is §i cenu§a din vatra, ii spanzura de picioare §1le dä fum ca la vulpi, apoi aratandu-le garbaciul cudouasprezece sfarcuri de plumb, le zice : Scoatebani, afurisit taran, cali crap pielea cu garbaciul

NICULAE FILIMON

acesta. Sarmanul Oran raspunde: N'am,rintele, iarta-ma, §i Dumnezeu sa-ti ierte pacatele.

Nu §tiu eu fleacuri d'astea; ace§ti bani suntai Sfantului Munte; plate§te or te omor ca pe undobitoc, raspundea grecul.

Bre !... Dar nelegiuit mai este !Nevoie mare, cocoane. Mai deunazi s'a scu-

lat satul Telega §i s'a dus la dansul cu ouvare, cupui§ori de gaina, cu unti§or, de! ca cre§tinul, casa-1 roage sa le faca, o bisericuta In sat, sa aiba §iei de, biet, uncle sä- i ingroape mortii §i bo-teze copiii. Ei, bine !" boieri domnia-voastr5, §titi cele-a facut?... Dupa, ce le-a luat plocoanele, i-a datafara din casa cu injuraturi. Bietii sateni au bagatjalba la domnie, dar el a aflat, §i cu marafeturile§1 draciile lui, i-a pus pe toti la inchisoare, deli se priipadesc bucatele pe camp.

Ia sa lasam acestea la o parte, zise SatargiBa§a §i spune-mi cum va merg trebile? drescu Spataria?

Mai alaltvaeri am dat Spatarului douazed depungi de bani I).

Satargi-Ba§a se apropie de Dina Paturica. §i-izise tricetinel :

Te mai Incloie§ti, cocoane?Ai dreptate, raspunse Paturic5 cu un aer pre-

fA cut, dar asculta, mai Radule: de §i te vaz ea e§tibine cunoscut cmace0i oameni eu insa dreptspui, nu prea ma simt la siguranta aici. Spune-le

1) Zece mti lei, cam o punga se socotea let cinci sate.

V'ati

108

ph-

sa-si

sh-ti

CIOCOII VECHI §I NOM 109

ce le'i spune ca sh ne lase sh mergem mai curandinainte.

N'ai nici o teama cocoane ; 'ti -am spus di amfost nefer la Sphthrie §i n'or fi ei nebuni sh se legede oameni cand Ii vhd cu mine. Ei ! din cate i-amschpat eu! Ia, Intreabh-i numai, sh-ti spuie: ar maifi astazi vreunul din ei nepus in teaph, dach n'ar§ti sh se poarte cu oamenii staphnirei? Mai bine decat sh fugim d'aici ca ni§te nemernici §i sä ne facemde ru§inea lumei, is sA deschlechm §i sh ne facemfrumos conacul de amiazi, aci pe verdeath la umbra,sh punem pe flhchii ace§tia sh ne gateasch o masacum se cade, caci negre§it drumul trebuie sh, te fisecat §i pe dumneata la inimh.

Bine adhogh Phturica, asigurat .acum prin cu-viratele voinicului Satargi-Ba§a; dar ce sa manchm,caci, dach e vorba de mancare a§ mance, §i eubucuros.

Hei ! dach e a§a, lash-te pe mine ; o sh tefac sh mAnanci un miel fript hote§te.

Ba zhu!... i ce fel frig hotii mieii?Ce-ti 'Dash domniei-tale! Ia sh vezi ; iti fhga-

dui esc o fripturh, care sh intreach toate chiabapurile1)dela masa lui Vodh:

Zicand aceste vorbe, se intoarse cttre idiclii §ialeghnd pe doi mai chipe§i §i mai voinici le zise:

MA, luati pitacul acesta, duceti-vh cu dansulIn cel dintai sat ce yeti intalni, §i cereti sa vh deacinci miei gra§i, unt proaspat, ouh Si vreo patru,

1) Fripturile turce§ti.

110 NICULAE FILIMON

cinci vedre de vin, §i daca v'o cere bani, spuneti-lecsa, toate acestea sunt pentru gatirea conacului is-pravnicesc ; daca, nu v'o crede, aratati-le pitacul;iar daca §i dupa aceia se vor Impotrivl, muiati-lespinarea cu muchele iataganelor 1).

Foarte bine,' stapane.Idiclii plecara §i Satargi-Ba§a intorcandu-se catre

hoti, le zise :Bacti ! Coconu Dinu Paturica, omul Marelui

Postelnic Andonake Tuzluc, voie§te sä ospatezela voi. Cu ce puteti sa, ne slujiti ?

Deocamdata n'avem nimic, dar a§teptam. sane soseasca acurn dela Ploie§ti, de toate.

Ei, daca e a§a, pans atunci, odihniti-va §i voipe la colnicele voastre.

Hotii inaintara In padure, iar Dinu §i comandanfulidicliilor a§ternura un covor de Tarigrad subt unpar salbatic, §i aprizandu'§i ciubucele, se trantirala umbra ca sa se odihneasca.

Nu trecir mult timp, §i idiclii sosira Incarcati cuprovizii de ajuns pentru un regiment de soldati.

Hotii e§ira din padure, junghiara Intr'o clips totimieii, le scoaserii, pantecele §i cosandu-i iar la loccu pielea pe dan§ii, intrara, in padure §i rascolind

1) Aceasta porunca data de Satargi-Baa chtre idiclii, ar trece drepto fabula in zina in astazi ; nimeni n'ar puteh crede a se faceau ase-menea talharii de catre oamenii domne§tt platiti ca sa tie lini§tea §ia protege pe cei saraci; cu toate acestea ea a existat, §i pentru inaimare nenorocire, s'a exerettat chiar de oameni privati, cari se Inn-bracan in costum de oameni domne§ti yCI jeftuau pe bletii Want ail-tandu-le pitace mincinoase. (Vezi condica Arhivei No. 1 2 foam, 880).

CIOCOII VECHI I NOVI 111

cu ni§te pari un jaratec compus din curpeni de vitA,salbatica, In care inchisitia ar fi putut sa arza, o sutade eretici, Ingropara Intr'Insul pe toti mieii.

Dinu, neintelegand nimic din acest mod nou dea face fripturi, privet cu uimire pe ace§ti bucatariimprovizati, cari, prin figurile for posomorAte §i prinmi§carile ce faceau, semanau Intocmai cu demoniiiadului, cqri tortureaz6 sufletele condamnatilor.

Irl timpul acesta, o aka, grupa, de thlhari Intindehpe iarba verde o masa de panza, ; al ii faceau ma-maliga chtiva coceau out §i curatau cepe §i ustu-roi verde pe care le a§ezau pe la locurile undeaveau sä §eaz6 oaspetii.

Pe cand toata ceata thlharilor se ocuph cu pre-gatirea acestui ospat original, se auzi un pocnetca al unei bombe ce iese dintr'un tun. PaturicaMei o mi§care repede Si convulsive, iar eful tal-harilor, acel om cu care conversase mai 'nainte,vazhndu-1 speriat fi zise zambind :

Ce, cocoane, te-ai speriat ?Ba nu, dar... is spune'mi de unde vine acest

sunet ?Acest sunet va sa zica, cucoane, venit

timpul sä va puneti la mash.Nu inteleg nimic.Prive§te! Yi zise, aratandu-i doi thlhari ce

scosese un miel din mormantul de flacari, §i fiudau cu un fel de apt compusa din vin amestecatcu usturoi pisat §i cu sare, Pocnetul care te-asperiat, veneh dela acest miel.

de ce a pocnit mielul, fratioare ?

c'a

ySi

112 NICULAE FILIMON

Fiindca s'a fript de ajuns.Dar ce mai fac acei doi voinici cu dansul ?il stropesc cu yin §i-1 infa§ura In panza, ca

sä nu-i iasa mirosul cel frumos.Conyersatiunea for fii intrerupta de alte pocnete

ce urmara unul dupa altul. Talharul arunca unochi cercetator imprejurul sau apoi striga, :

Gata, baeti ?Gata, capitane.Poftiti la mash, boieri! zise capitanul hi_

Paturica §i lui Satargi-Ba§a.Ei facura un semn de primire, §1 inaintara ca-

tie masa.Capitanul chema pe ajutorul sau §i'i §optl cateya

cuvinte, iar dupa acea, se puse la masa, §i dupace rupse mielul cu mainile, In mici bucati, §i puseplosca pe masa, el zise :

Ospatati, boieri domnia-yoastra, §i iertati-ne-daca n'am putut sa, VA slujim mai bine.

Oaspetii talharului pusera mana pe cate o bucatade miel §i incepura a manta cu o pofta nedescripti-bird, adaogand din timp in timp cate o capatana deceapa sau de usturoi verde, §i band yin de Cernate§ti.

Ei, boieri, cum vi se pare friptura noastra?intreba talharul.

De minune, capitane ; dar is spune'mi cum.se nume§te felul aeesta de friptura ?

Miel nabu§it, boieri domnia-yoastra ; mielfript hote§te.

Sä traiasca intru multi ani nascocitorul mielu-

CIOCOII VECHI I NOU1 113

lui nabu§it ! raspunserh deodath Phturica §i Satargi-Ba§a, cu gurile pline de delicioasa friptura.

Duph, felul acesta de bucate, se puse pe mash untproaspat cu mamaliga §i oua proaspete. Oaspetiino§tri mancarh §i dintr'aceasta cu mare pofta ; apoise scularh, dela masa, §i dupa ce multumith capi-tanului, inchlecarh §i'§i urmara drumul inainte.

Mo§ia Rasucita, punctul principal al calatoriei luiPhturich, era trei po§tii departe de Bucure§ti, §i elnu Meuse nici drumul jumhtate ; tenahndu-se dar casa nu-1 apuce noaptea in phdure, grabi mult chla-toria, §i ajunse in sat pe la asfintitul soarelui.

Pe data ce se meet in casele boiere§ti, trimisepe ispravnicel sh, theme satul ca s6', cerceteze des-pre asupririle ce cearch din partea arenda§ului.

A doua zi pe la revarsatul zorilor, curtea case-lor boiere§ti era plina de sateni de toath, varsta ;unii iineau in mama pui de ghina,, altii cate o stra-china cu oua sau cate o oalh cu unt. Toti ace§tiavenise sa, reclame in contra arendaplui, §i nua§teptau decat scularea lui Paturichl

Nu trecit mult timp, §i ciocoiul se arata multi-mei imbracat In haine arnauteF,3ti muiate In fir §icu un aer maret. El se a§eza pe un scaun, ceritcafea §i ciubuc, iar duph ce'§i facn tabietul, aruncao privire severa §i observatoare asupra taranilor,apoi zise cu un accent plin de ingamfare : Cre§-tini buni ! Maria sa Postelnicul Andronake Tuzluc,stapanul nostru a tuturor, m'a trimis aci ca sa as-cult plangerile voastre §i sa va dau dreptate, de

N Fthmon. Clocon veclu §i nom. 8

114 NICULAE FILIIION

veti aveft ; spuneti dar toate pasurile voastre Mrii,cea mai mica temere. Tata, ca v5, ascult.

Taranii deter' mai intai plocoanele In main. idi-cliilor ; apoi dup5, ce se scArpinar5, in cap §i fea-mantarA caciulile in mftini cfttva timp, incepura ase jelui care de care mai mult, §i toti de ()data,in chipul urmAtor:

«Sä trae§ti, conaple ! bine ca, te-a adus Dum-nezeu la noi, sft vezi §i sft crezi urgia in care amcazut : ne-a sftrAcit, cocoane, hotul de grec ; ne-alasat In sap' de lemn. Mie 'mi-a luat boii §i vaca,s'arac de maica mea! pentru un izluc de §eaptezecide parale. Pe mine m'a Imprumutat cu doua ba-nite de malai, §i suet trei ani de cftnd tot i ]e p15-tesc, pacatosul de mine, §i cand gft,ndeam ca amsch'pat de dansul, m'am pomenit ca7mi desjuga, boiidela plug, §i mi-i vinde de m'a litsat s'arac lipit.Mie 'Ini-a necinstit fata cu sila, baland-o pang. '§i-aie§it din multi. Pe mine m'a injugat la carul culemne ca p'o vita, cuconaple. Pe mine m'a span-zurat cu capul In jos, §i 'mi-a dat fum de ardei, §inu m'a lasat papa nu i-am dat ra,va§ ca-i stint Ba-tor treizeci de lei. Mare napaste a cazut pe capulnostru, cuconaple !... strigara mai multi cleodatsa,o s'A, ne ducem in lume, arenda§ul ne jefuie§te, zap-ciul ne jupoaie de piei, gazda de judet §i isprAv-niceii ne ung Cu. miere Si ne leaga, de copaci dene mananca mu§tile §i tantarii !...

Dar bine, buni cre§tini! de ce n'ati venit sa-mi spuneti mie toate acestea? raspunse Dinucu aer de compAtimire.

CIOCOI VECHI tiSI NOU1 115

N'am tndraznit, cucona§ule. °data, 'n vial anoastra, am bagat jalba, la Maria Sa, §i in loc sane faca dreptate, ne-am pomenit cu 0 ceata de ar-nauti, care ne-au rupt oasele. Nu §tim ce o sa, nefacem ; o sa, trecem In Cara turceasca :. incaileaA, ne omoare paganii, decat cre§tinii, cari se In-china tot la truce ell noi».

In aceasta multime de jeluitori, erau vreo patrutarani, cari se bateau cu pumnii in piept, t§i smul-geau parul din cap, §i sarutau fruntea imeneilor luiPrIpuricA. Ace§ti jeluitori exagerati aveau ni§te fizio-nomii de adevarati hotomani. Dinul ti observa §iCacti ; iar dupa ce concedie gloata de sateni, cu fa,-gaduieli mincinoase, facia. un semn ispravnicelului.

Ispravnicelul se apropie de dansul, tinand ca-ciula in maini.

Sa'mi aduci mai pe urma p'acei patru jelui-tori cari se vaitau mai tare, auzitu-m'ai?

Am auzit, cocoane.Du-te acum de chiama pe arenda§.Sa, trae§ti, cocoane ; este dus la targ.i cand vine indarat ?

Pe la chindii 1), cocoane.Bine.

Cateva ore In urma scenelor de mai sus, Patu-rica §edea, pe sofa cu picioarele incrucipte ca unosmanitu, §i fuma, dintr'un ciubuc, dulcea §i parfu-mata planta, arabica numita, geben, avand dinain-tea sa pe cei patru tarani jeluitori.

1) Prin chindii Aranii inteleg apunerea soarelui.2) Tutun de Arabia obicinuit foarte mult pe timpit aceia pentru ml-

rosul lui plAcut

116 NICULAID FILIMON

Dupa ce lasa sa, iasa% din pieptul sau un nor grosde fum, ce se Ina lta catre tavanul camerii, for-mand o multime de grape bizare, el- privi cu aten-tiune pe tarani, §i le zise :

Ei bine, baieti, acum suntem singuri, Dum-nezeu sta, de fata ; is spuneti-mi, de cand a venitacest arenda§ pe mo§ie, cum merg padurile, hanul,morile, carciumile ? Sunt in stare bunk sau nu ?

S'a facut mare firoseala 1), cocoane ; padureacea mare cu copacii ca butea de gro§i, a vandut-o§i a ars'o la facere de rachiu ; iar acum a ramasnumai o opritura In care nu gase§ti decal pari §inuiele. Hanul s'a daramat de tot, §i pica, InteInsul ;carciumele asemenea. Din hele§teu scoate pe fiecaresaptamana, cate un car de pe§te, §1-1 trimite latarg la Ploe§ti.

Sunt ad.evarate toate acestea ?Uite, cocoane cum to vad §i cum ma, vezi.

Ciocoiul chiema un idicliu §i porunci sa'i ga-teasca, calul ; apoi Incalecand, lua cu sine pe tarani,Impreuna cu ispravnicelul §i doi slujitori, §i plea,sa faca, cercetare. Se duse mai intai la han §i-1 ga,s1tot asemenea ; apoi infra In padure §i gasind'o inadevar cu totul stricata, K. Intoarse acasa §i facia.foaie de ispa§e iscalita de preoti §i de frunta§ii satului.

Pe cand se petreceau acestea In casa boiereasca,arenda§ul se Intorsese dela targ §i se informase des-pre aspra cercetare facuta In lips5,4 ; el era coprinsde frica, caci toate abuzurile despre care vorbiramerau Intr'adevar savar§ite de dansul.

') Risipa, paguba.

CIOCOII VECHI NI NOUI 117

A§tepta pang ce ramase Paturica singur ; apoiintra In odaie, §i printr'un compliment demn deun pat cu trei tuiuri felicita pe ciocoi de bun&venire.

Ciocoiul il primi cu un aer foarte sever §i fartssA-1 pofteasca sa §aza sau sa-i raspunda la compli-ment, Si zise :

Bune sunt astea, Kyr Christodore ? iacestaera numele arenda§ului). Astfel TO paze§ti domnia-talegaturile zapisului de arenduire ?

Da ce am gre§it, coane Dinule, de to -ai su-parat pe mine ?

MA mai intrebi Inca ce ai gre§it ? Prive§te.Arenda§ul citi foile de ispa§a §i se spaimanta

de marimea, sumelor ce vazn inteinsele.Ciocoiul observand ingrozirea ce pricinuise aren-

da§ului, Ii zise mai lini§tit :Eu n'am ce sa'ti fac ; trebue in douazeci §i

patru de ciasuri sa'mi raspunzi suma cuprinsa In is-page, caci am porunca sa'ti pui bumba0r, doua or-tale de slujitori. Ramane la domnia-ta, sa'ti alegi dincloud una : or sa plate§ti de bung voie, sau prin silts.

Dar bine, cocoane Dinule, ma la§i same pedrumuri !

Nu voiu sa §tiu nimic despre aceasta. Plate§tebanii cu binele. sau fac pitac la ispravnicie §i'ti puiIn spinare o suma de slujitori... Intelegi romane§te?

Grecul pled, capul In jos, Si dupa ce se gandicatva timp, zise :

SA ma invoie§ti sa dau mai putin GA n'am,raman pe drumuri.

118 NICULAE FILIMON

Fie cum zici. Ispa§a se ridica la o sua depungi de bani. Cat dai dintr'aceast5, sumA ?

Dou'azeci de pungi, cocoane.Este putin, foarte putin. Nu primesc.Fie treizeci, s5, nu mai fie vorbA.Mai jos de cincizeci, nu prirnesc nici o 1A,s-

caie. Te multunrie§ti or fac pitacul ?Haide, fie ! rAspunse grecul, scotand din

sari o punga verde, lung5, de doi coti, §i deznodand'ocu acea Intristare ce simt amantii, cand se despartde iubitele lor. NumarA cele cincizeci pungi de baniin mahmudele, dodecari, funduci §i rubiele ; apoi,dupes ce salutes pe ciocoi, ie§1 din cases oftand §ijurandu-se pe toti sfintii, cä va scoate acei baniIndoiti din pielea bietilor s'ateni.

A doua zi Pgturica plea, din mo§ia Rasucita lacelelalte mo§ii ale stapanului ski, §i dupes ce Eachpe la toate cate 0 cercetare de felul celei descrisemai sus, se Intoarse In Bucure§ti cu doua sute pungide bani, pe care be puse deocamdata pe fundulsipetului, zicanduli In sine cu o nespusa bucurie :«Doamne ajutA !... Una la mana,».

CAPITOLUL XIII.

Ce dai sa to fac ispravnic ?

Vestea despre influenta ce din zi In zi doba,n-dea Postelnicul Andronake la curtea lui Caragea,se IA' spa,ndise atat de mult In cat mai toti cei ce


voiau sä dobandeasck vre-o functiune publicb, ne-meritata sau vre un alt favor la Domnie, se In-dreptau cktre casa a tot putintelui fanariot ; §i prindare de bani I§i Implineau dorinta.

Cates sh" spunem ca in timpii aceia, ca In totitimpii, jafurile §i mAncktoriile nu se faceau a§a, d'adreptul. Dela Domn pank, la zapciu, toti pe atuncifuran cu mijloace delicate §i cu iscusinta atat demare, Inca hotel I§i asigura inviolabilitatea §i nuse expunek la umilire.

Ca sa, ajunga aci, toti slujba§ii magi §i mici, WIaveau prepelicarii lor, cari cAutau vanatul §i-1 adu-ceau Inaintea vadatorului ca sa -1 jumuleascb,.

Postelnicul Andronake, care Meek totul pentruinteres, nu creza de cuviinta a lash o asemenea fru-moasa, ocaziune, fares a se folosi de dansa; el dariniti5, pe Paturicii In acest nou fel de hotie, §i dinacea zi, nimeni nu mai dobandi favorile curtei,decal prin mijlocirea Postelnicului sau mai bineprintr'a lui Paturi$5,, care c4tiga, dela fiecare treaba,Implinitti, de doub, on mai mult ca stApanu-sau.

tntr'o zi se prezinta dinaintea lui un functionarscos de mult timp din slujba". Dupes ce acest dinurmA Ii Mc& o multime de complimente, CiocoiulIi zise sa, §eaza, §i porunci sá-i deb, dulceatb, §i cafea.

Cat tine acest tratament oriental Dinu se ocupacti mustAtile sale cele negre, pe care le rasucea §ile netezek cu multi gratie ; iar dupes ce veni ca-fegiul §i lusa feligeanul din mama functionarului,Dinu zise cu o delicatete prefAcutb,:

120 NICOLAE FILIMON

Ce Intamplare fericitA te aduce la mine, ar-hon, Medelnicer ?

Nevoia., cocoane Dinule, §i nirnic mai mult.Nevoia ? Domnia-ta ai nevoie de un om ca

mine ? Mi se pare curios !...Nicidecum, cocoane Dinule. Omul nu. Oie de

azi pang maine, §i de multe on vine vremea deai trebuinta chiar de un tigan. Astfel vine vcrba,dar te rog sa, nu v5, fie cu supArare.

Fereasea Dumnezeu, bei-mu, zise Dinu si-lindu-se a ascunde reaua impresiune ce-i MeusemuscAtoarea sentintgr a functionarului.

Vrei dar sA, afli nevoia care m'a adus In casaDomniei-tale?

Da, §i a te sluji cu ce'mi va sta prin putinta.Ascult5,-ma dar.Gata la porunca, bei-mu.Parintii mei au fost boieri mari din Craiova,

ba Mel mo§ul meu a fost Caimacam in acel ora§malt Limp ; tatAl meu hind om cu frica lui Dum-nezeu §i cu mira de Cara, va,z'and nelegiuirile §idespoierile ce laceau Domnii Greci, s'a tras la mo-§ie §i trAia, acolo o viaca lini§titA; dar, on ca, mi§eiide Greci 1-au banuit de rcizvratitor, sau c5, a§a afost scris, §tiu numai cä ne-am pomenit intro zicu doua sute de pazvantalcii1) ca -1 inconjoar5, detoate pArtile, iar cativa se suirk" la tath"-meu ca sA-1omoare. Bietul bAtra,n, Dumnezeu sA-1 ierte! sim-tind gandul nAvAlitorilor, a inarmat toate slugtle

1) Rebelii osta§i ai lui Pazvantoglu dela Vidin


§i s'a gAtit de Impotrivire. Pazvantaleiii, vAzand a-.ceastA pregAtire, s'au Infuriat §i mai mult §i au na-valit asupra tatAlui meu. Lupta a tinut "Ana, lapranz! multi din pagAni au cazut, dar in_ cele dinurma, prin numarul for cel mare, au °morn pe totioamenii no§tri ImpreunA cu tatal meu.

-i ce s'a mai IntAmplat dui:A aceasta ?adaogA Paturica, cascand de urIt.

SA vedeti, cocoane Dinule. DupA moartea ta-talui meu, am fugit la Bra§ov, Impreuna cu muma§i surorile mele ca sa scApAm de sabia oamenilorlui Pazvantoglu, §i ne-am tutors inapoi tocmai dupAce s'a linigtit Cara.

Bine c'ati putut sa vA scapati viata, adaosePaturicA dormitand.

Ne-am scapat -o ce e drept, dar ne-am alesnumai cu atAt, caci la Intoarcerea noastra am gasitcasele arse, tiganii fugiti peste Dunare, §i vide pa-raginite. 0 singurA mo§ioarA ne mai ramasese, §iam dat'o sora -mii de zestre. ca sa nu InabAtrA-neascA la up, casei parinte§ti.

Bravo, bei-mu ; ma bucur CA ie§ti plin deilichi1).

0 fi precum zici, dar Band mo§ioara am rA-mas sarac lipit.

i cu ce to chivernise0 acum?Cu slujba.La ce calem sluje§ti ?Am Ilujit la Heitmeinie §i na'a scos, fiindcA

11 Morala sau vutute.

122 NICOLAE FILIMON

am dat pe parlitura 1) o multime de hoti ce se In-cuibasera la acea dregatorie.

Dar bine, bei-mu, de ce nu ti-ai cAutat treaba?Ce, Domnia-ta o sa indreptezi lumea ?

Asa este; ai dreptate, §i eu zic ca Domnia-ta ; dar cand vAd pe fanarioti despoind pe vAduvesi pe sAraci, imi vin furii de nebunie, strig ca unie§it din minti, si fac tot ce pot ca sa dau pe faatAlhAriile lor.

RAu, foarte ra',u. Domnia-ta nu intelegi nicivremea, nici oamenii cu cari trAie§ti.

Ce voie§ti sa, zici printr'aceasta? Talm'ace§-te'mi.

Voiesc sä zic ca intro tar ca a noastrA, totce putem face mai bine, este s'a, plecAm capul in-naintea mai marilor no§tri, ca sa dobandim chiver-

§i sä strAngem stare cu orice pret.Cu orice pret ?Da, bei-mu.Cu alte cuvinte sa furAm, sg, ja,fuim?i de ce nu ?

Da bine, ce-i faci mustearii de cuget?Aceast5, srabiciune sä o lAsam pe seama fe-

meilor cu istericale, iar not barbatii, sa facem ceface toatA lumea. He, he! arhon 1VIedelnicer, cu-no*ti bine cum tau lucrurile in ziva de astAziai bani, e§ti tare §i mare; e§ti shrac, nu te bagnimeni In samA. Dar sA, lAsAm la o parte acestenimicuri. Ia spune-mi cu ce pot sA tee slujesc?

Venisem sa te rog, ca sä pui o vorba pentru1) A descoperi sau a demasca pe hoti.

nisealci,

:

CIOCOII ECHI §I NOUI 123

mine la Postelnicul Andronake, ca sa ma fac is-pravnic la un judet. Sa-i spui ca neamul meu aslujit threi dela descalicatoare, ca, am §i eu cevacuno§tinta de slujba, cg, ma voiu sill a nu nemul-tumi lumea pe unde voiu fi, ci din potriva a aducelaude §i binecuvantari Domniei-sale §i Mariei-salelui Voda... Aide-de, ra'mi aceasta facere de bine§i nu te voiu uita pana, la moarte.

asculta aceste vorbe din urma cu' marerAceala §i Incredintat ca postelnicul nu cunoastelimbagiul diplomatiei ciocoie§ti, ii zise :

Arhon Medelnicere, toate cate mi-ai spus, suntdrepte §i frumoase, dar nu se cauth In ziva de azi.Ia spume -mi mai bine ce dai sa te fac isprawnic?

Ce-ai zis?.. Mai zi Inca ()data, ca n'am auzit.Am zis ca ispravniciile se dau cu meet; ai

Inteles or ba ?Dana, este asp,, tine-ti ispravnicia pentru altul,

caci eu nu ma voiu Injosi niciodata sa cumparslujba cu bani, dela o le§ina.tura de ciocoi ca tine!

i postulantul indignat, ie§1 din casa farce sasalute macar pe Paturica.

Acesta In loc sä se supere de o asemenea in-zimbI §i zise In sine :Iatg un nebun precum n'am mai vazut Inca.

Un moment dupa, aceia. intra o a doua persoana,care dupa ce laza ciocoiului un compliment demode un seraschier, Ii zise de-adreptul :

Cucoar_e Dinule, am auzit ca s'a mazilit is-pravoicul de Teleorman, §i viu sa cer ajutorulDomniei-tale, ca sa iau acest mansup.

Liu

I

sulta,

124 NICOLAE FILTM ON

Asa este, bei-mu, dar de ! sA, mai vedem. Vre-mile sunt grele, isprAvniciile nu se dau la fiecinerAspunse PAturicA, cu voce InganatA.

Noul venit, intelegand pricina care Meek pe cio-coiu sA, rAspunza prin cuvinte evasive, reluA vorba:

Da, da, nene Dinule, to rog siti-mi faci aceastAtrebu§oarA, ca, om sunt §1 eu ; mana pe manA spalA,§i amAndou'a obrazul. Intelegi domnia-ta.

Vezi a§a'mi vine la socoteara.Dar de vreme ce ne-am Inteles, s'a vorbim

ca ni§te prieteni adevarati. Ia spune-mi ce o -sA'miceri pentru acest mansup?

Cat despre mine, bei-mu, nu ti-a§ cere nimic,dar ce facem Postelnicului ? El nu este In staresA, fac6, cel mai mic lucru far5, interes, §i Inca in-teres, nu glumA !

La aceste din urmA, fraze, trAsurile fetei candida-tului de ispravnicie luarA un aspect posac. Se scar-ping puffin In cap cu un aer meditativ, apoi zise :

SA, vedem pretul.SA-mi dai 2500 de rubiele.Nu e prea mult ?Nicidecum, bei-mu; judetul Teleorman este

unul din cele mai bogate : are zece plii§i, pestecincisprezece miff de locuitori, tot unu §i unu §ischela la Dunare. Domnia-ta poti sa scoti ace§tibani In doua sAptamani, numai din plocoane. Cespui domnia-tal... Acest judet este un eapana')impArAtesc nesecat.

1) Magazie de apiovizionaie

CIOCOII VECHI I NOI 125

AO, este, dar uite, nu sunt Inv Atat s5, fur,mi-e mila A despoi pe sAraci !

Astea sunt slAbiciuni care pier ca visele in-data ce to vei sul pe scaunul isprAvniciei.

AO, dar, nu se poate mai jos ?Nici o para, bei-mu. Vremile sunt grele, s'aude

de Domnie noun, §i not trebuie sa, ne folosim acumcand ne umbra. moara.

Fie dar precum zici. Porunce§te s5,-mi aduahaxtie §i calimari.

Ciocoiul 'Mtn de trei on In palme, §i toate se a-dusera inteo clip ; postulantul seri se biletulurmator:

«Arhon Baron !

<Vei da in ordinea mea, douh" mii cinci sute derubiele aducatorului acestui rAva§, §i le vei trecein socoteala mea».

4 CIOLANESCU*.

Dupa ce uscA scrierea prin puffin nisip pus pestedadisa el stranse biletul in doua §i-1 dete in mamalui Dinu ; acesta 11 citi, Med o temenea sau com-pliment otoman, §i sculandu-se in picioare, se In-drepta, catre o mas'a, deschise un mic sipet delemn de chiparos, §i scoase dintr'insul pitacul deoranduire, Investit cu scrierea §i sigilul domnesc ;apoi, dupa ce treca intetnsul numele noului isprav-nic i-1 dete In mama. zicandu-i : «Slujba. pentruslujba! Prime§te boierule, pitacul de oranduire, du-tede qArutg, mana Arariei sale lui VodA, §i to avazassanatos pe scaunul ispravniciei de Teleorman».

126 NICOLAE FILIMON

CAPITOLUL XIV

Tin'te bine, arhon Postelnice !

Credem ca lectorii no§tri n'au uitat secreta In-trevorbire dintre Principele Caragea §i Banul C.pe care am povestit-o pe la Inceputul aceste scrieri.Principele fanariot, de §i iritat foarte mult prinrefuzul Banului de a da pe fie-sa de sotie favori-tului sau, nu putti cu toate acestea sa, nu admiresimtimantul de onoare gi marele curagiu cu carebatranul boier apara onoarea fiicei sale §i pe anatiunei romane.

El .Inca sta nehotarit §i se gandea ce sfar§it sadea acestei pricini, cand logofatul sail de taints (se-cretarul), intrand In camera lui gi salutandu-1 pana,jos, dupa obicei, Ii dete In Tana o scrisoare gise retrase.

Caragea arunca o cautatura patrunzatoare asupraadresei de pe scrisoare §i prevazand din instinctca o sa, cuprinza vre-o veste Intristatoare, o des-chise cu mare graba gi cal cele urmatoare :

«Padi§ahul Si Regealurile au luat gtire ca je-«fue§ti Cara §i surghiunegti pe cei mai de frunte«boeri ; silegte -te cat vei putea a to drege cu Napa-«ratia caci Intr'alt chip va fi rail de Maria-ta. Atat,«nu zic mai mult.

cA Mariei tale supusrt sluga,(AHMET KELALAILI TEFTERDAR 1).

1) Acesta ere, un amic credincios al lui Caragea, §t-i scriea tot ceanzea vorbindu-se In Divan despre dansul.

CIOCOII VEND §I NOI 127

«Atal, nu zic mai mult !»... *i ce va fi voindoare sa. Inteleaga, Ahmet printr'aceste vorbe laco-nice si nemntelese? Oare Vizirul §i Kaprigi-Baia vorfi gasit vre-unul care da, mai mult pentru domniaacestei tali? Dar bine, eu le trimet pe tot analpevchouri (daruri) decate cincizeci mii pungi debani ; capanul imparatesc geme de berbecii, untulmierea §i graul Valachiei; dorintele Sultanei-Valide§i ale lui Ceizlar Agasi, fost-au oare ele vre-odataneimplinite? Tara Intreaga, geme sub biciul §i caz-nele oamenilor domne§ti, cari despoaie norodulpapa la piele, numai ca sa sature lacomia Se-raiului... i cu toate acestea, ei tot nu sunt mul-tumiti. 0 ! de trei on afurisiti Agareni ! 0 ! neamnelegiuit !... Cum fadeti voi din oamenii cei maicinstiti, unelte neru§inate ale tiraniei voastre, §ieand nu mai aveti trebuinta de dan§ii ii aruncatiin gunoi ca pe ni§te vase netrebnice. Voiti sit mamazaliti, ca sa, puneti in locul meu pe vre-unul dintrequti sau Calimachi? Voiti poate sa, ma otraviti, sausa ma sugrumati ?... Dar voi nu ma cunoa§teti bine!Eu nu sunt ambitios ca Mavrogheni, nici fermecatca Hangerliu. Capul lui Caragea nu va fi pus inteapa dinaintea Inaltei Porti !!..»

Tata starea morala in care pusese pe Carageacitirea fatalei scrisori a lui Ahmed Kelalaili. El seplimba, prin sala spatioasa a secretariei, framantatde ganduri negre ; cate odata se oprea in loc §iIncruntand stufoasele lui sprancene, strangea pumniicu convulsiune §i facets gesturi amenintatoare.

In acest moment intra §i Postelnicul Andronake

128 N1COLAE FILDION

Tuzluc, ca sa afle cele petrecute Intre CarageaBanul C. Pe timpul acesta, Caragea se Intoarsecgtre u§a. Postelnicul Inainta catre dansul facandneIncetat complimente pang la pamant, dar candvol s5, sArute maim Principelui, el se trase Inapoicu groazA, Intocmai ca vanatorul cand i se arata.Inainte far5, veste fiara o sAlbatica, §i devenind palidde manie zise :

Ce vrei cu mine? spune In graba.Venisem, Maria ta, sa... sa...Spune In grabA, auzi tu?Venisem, Maria ta, sa aflu ce ai Mout in pri-

cina despre care to -am rugat cu umilinta In zile]etrecute.

Deslu§e§te-te mai bine, ca nu-mi aduc aminte.Te rugasem, prea milostive Doamne, sa ceri

dela Banul C. pe fie-sa Maria pentru mine.A! bine zici ! am chemat pe batranul boier

§i i-am provalisit1).i ce ti-a raspuns, Maria ta? Intreba Pos-

telnicul cu o bucurie vazuta.Mi-a raspuns ca mai bine i§i omoara copila.

cu mainele sale, decal s'o dea dupa unul ca tine.Dar bine, Maria ta, ce cusur am eu?..Mi-a spus ca e§ti hot, rApitor, mar§av, lin-

gu§itof, §i In toate necinstit.i Maria ta ai crezut toate aceste catigorii ?2}

0 parte din mi§eliile tale le cunosc prin mineinsumi ; cat pentru ceea ce ramane, nu am nici o

caci, to cunosc ce poama e§ti.1) Propus.

Degaimari.2)

Indoiala,

si

CIOCOII VI9CHI f}I NOUI . 129

Nu crede, milostive Doamne. Aceste pari yindela vr5jma§ii mei, cari ma pizmuiesc pentru ha-tdrul §1 trecerea ce am la Maria ta. Apoi termi-nand aceste vorbe, se incerca sa sarute pulpana an-teriului Domnitorului, dar Caragea se retrase cu in-dignatiune, §i luttnd un aier amenintator, ii zise :

Indarat, mi§elule ! Nu te atinge de mine ca-tizdrobesc capul.

Iarta-ma, Maria ta, Ca nu sent vinovat.Nu, nemernicule. Voi da porunca lui "Vel-Vis-

tier sa cerceteze prin oamenii domne§ti toate man-catoriile tale, §i de vor fi adevarate, o sä te tin-tuiesc in poarta curtii domne§ti. ca sa, dau pilda§i la alti mancatori ca tine.

Sa nu faci acest pacat, Maria ta, adaosefanariotul cazand in genunchi §i atingand par-chetul cu fruntea.

Un singur mijloc de scapare Ai mai rainne,zise Caragea mai lini§tit.

Care este acel mijloc, Maria ta?SA te duci la Banul sa-ti ceri iertaciune.*i pentru ce sa-mi cer iertaciune, Maria ta ?Pentruca ai avut neru§inarea de a cere pe

fie-sa In casatorie.Dar bine, suferi Maria ta ca un Romeu din

kepaiaua 1) Mariei tale, sa se injoseasca, inainteaunui cap-gros de Vlach ?

Imi am eu socotelele mele. Ie§i afara §i nuuita ca data pana, maine nu-mi vei infati§h scrisoarea

1) Un grec din suita. Algriei tale

N Filimon. (bocci' vechi §1 foul. 9

130 NICOLAE FILIHON

Banului de iertare, ma voi tine de cuvant, to voiutintui In poarta.

Postelnicul ie§i repede §i se duse acasa la dansulfoarte turburat de reaua primire ce avusese la curte;aceia ce nu putea el sa", Inteleaga, era schimbareacea mare ce vazuse In Caragea. qCum zicea elIn sine, acest mandru §i trufa§ Caragea, careurkte atilt de mult pe Romani, §i-§i bate joc dedan§ii de cate on voe§te, cum se poate ca el sama supuie la aceast6, ne mai auzita, Injosire? Eu,Postelnicul Andronake Tuzluc, cer iertaciunedela un Vlach? Dar ce o sa zica capioldaii, amiciimei, cand vor afla? Ei o sa-§i bath, joc de mine,n'o sa ma bage In seamal... AO, este In adevar ;dar iara§i, de nu voiu Implini vointa lui Caragea,voi fi departat din huzmet, §i atunci o sä fie §imai rau, caci nefiind la putere, lurnea o sa radade mine cu mai multa Indrazneala.

Aceasta din urma ideie decise pe fanariort §i casa iasa, mai curand din Incurcatura in care it bit--gas° ambitiunea de a deveni ginere al BanuluiC., porunci puie armasarii la butca §i se dusede-a dreptul la el.

Cand trasui a Postelnicului intra in curtea Banului,era pe la §ease ore dupes amiazi. Slugile batranulniboier §edeau pe treptele scarii §i i§i petreceau timpulvorbind §i razand, iar Banal, imbracat In anteriu desevai subtire cu o libadea de pichet alb pe de-asupra,§i cu cauc cu cer§af alb, §edea, in pridvorul (bal-conul) easei, pe un colt al unui pat lung, §i citeape Tetra-vanghel. Vazand butca fanariotului intrand

sa-mi


Sn curte, el FAA cartea din maini §i se puse in starede a priml dup6 cuviinta pe favoritul lui Caragea.

Dupa ce favoritul face Banului cateva compli-mente lingu§itoare, ezu pe marginea patului, §i

cautand un mijloc mai natural de a incepe con-versatia, el zise :

Arhon Bane, to vei miry poate cand veiaflk scopul venirei mele la domnia-ta.

Spune-mi boierule ; sa vedem.tii ca in zilele trecute ti-am cerut pe co-

conita Marghioala de sotie.Si eu ti-am zis, cg, nu ti-o dau Path voia ei.Ei bine ! ,Arhon Bane, ai Intrebat-o? Ce zice?

Ma prime§te de sot sau nu ?SA'ti spui curat : nici ca vrea sá ariza de nu-

mele dormaiei tale.Atal mai bine, cAci Maria sa 'mi-a poruncit

sa iau pe o nepoath, a lui Calimach-Voda dinajute Dumnezeu, boierule.

A§a este, Arhon Bane ; dar este ceva carese impotrive§te la aceasta fericita casAtorie, Si nurnaidomnia to poti sa ridici aceasta, piedicA. Maria saVodA, §tie ca am cerut pe cucoana Marghiolita desotie §1 fiindca bAnuie§te ca poate sa mijloceascavre-o incurcritur6, de dragoste intre mine §1 domniaei. voe§te sa aiba, din partea domniei-tale o scrisoareprin care sa ca am venit in adevAr la domnia-tatii ne-am agriechisit in treaba aceasta.

Banul, fiind om cu minte foarte ascutitk pAtrunse

Invoit.

Iasi.Sa-ti

arati')

5)

132 NICULAE FILDION

numai intro clipa §iretlicul fanariotului; dar voindsa se incredinteze §i. mai bine, fi raspunse

Arhon Postelnice, cu mare parere de ran§1 cu zdrobire de inima, Si i fac cunoscut ca nupot sa-ti dau hartia ce'mi ceri.

De ce, boierule ?Pentru ca ma, tern de vre-o intamplare ne-

placuta, §i de !... eu sunt om batran.Dar aceasta, scrisoare imi trebuieste; farce

dansa imi pierz norocirea.mir, Arhon Postelnice, cum domnia-ta,

care e§ti mama cea dreapta a Mariei sale, sa toplangi de nenorociri?

Fanariotul vazand ca vicle§ugurile sale n'au tre-cere inaintea batranului, cazii in genunchi §i martu-risi tot ce se Intamplase Intre dansul §i. Caragea.

Batranul neputand sa sufere laitatea §i poltrona-ria grecului, fi zise sit se ridice In sus ; dar simtindtot deodata multurnire a infrunta neru§inarea aceluivenetic §i a-I pedepsl cu armele lui, el lua, condei§i hartie §i scrise lui Caragea, aceste cuvinte

«Maria ta !«Postelnicul Andronake Tuzluc a venit la mine

«§i 'mi-a facut rugaciune in genunchi ca iert«pentru ce 'mi-a facut cerand pe fie-mea de sotie ;4-am iertat, Maria ta, §i Dumnezeu sa-i dea bine.

Al mArei tale prea plecath slugs.Banul C***x.

Dupa ce Banul stranse scrisoarea §i o pecetlui,o dete fanariotului, zicandu-i :

:

11A

:

sa-1

CIOCOIT VECHI NI NOUI 133

Tine, boierule ; da aceasta, scrisoare Marieisale lui Voda, §1 fii s'Ana,tos.

A doua zi, dupa, cantarea meterhanelelor. Pos-telnicul sal scara caselor domne§ti plin de sperantac5, a sca,pat de primejdia ce-1 ameninta,. Dete scri-soarea stapilnului sau, §i prin regealicul lui Beiza-dea Costake §i a Domnitei Ralu, dobAndi de aciinainte mult mai mare influentA la Caragea.

CAPITOLUL XV.

Scene din viata socialL

Zilele cele frumoase ale toamnei din anul 1817,I§i luasera zborul impreunri, cu pracerile ce procura,ele locuitorilor Roma,niei. Iarna se aratgse cam detimpuriu, §i vantul dela miaza-noapte incepuse dinvreme a suflh cu tarie acea ra,ceala, care amorte§tenatura, despoaie arborii §i acopere tarinele §i ora-§ele cu valul Intristarei §i al monotoniei.

Ora§ul Bucure§ti, atat de zgomotos §i capritio,-;in zilele noastre, nu era, tot astfel In timpii luiCaragea.

Locuitorii sa'i din clasa de mijloc, deprin§i demult timp cu viata orientaPA, cea plina, de lene §ipoezie, vara se adunau la grklinile Breslea, Bar-balata Ci§megiu §i Giafer. Acolo fiecare isnaf sau.

§i, impreuna,cap de familie I§i Intindea, masa cucaznicii §i amicii, beau §i mancau, apoi incepeau a

134 NICULAE FILIMON

invarti hora stramoseasca si danturile cele vesele,care se deosibesc foarte putin de tarantela neapo-Rana, si care plac atat de mult intregului popor latin.

Era, Insa, cu deosebire curios a privi comica gra-vitate cu care oamenii din popor executau hora, dan-tul for de predilectiune. Provocarea la dant veneermai tot-deanna din partea tinerilor; batranii sedeaurasturnati pe iarba, verde, sub umbra cea deasa acopacilor si fumau; dar en incetul o atractiune ne-invinsa se transmitea in inima oamenilor de micevarsta: jocul tinerimei ca un electrism, misch pebatranii patroni; ei se -sculau de pe iarba, scoteaubinisele cele lungi, 10 sumeteau pulpanele de laanterie si se aruncau cu exaltatie in arena dantului.Era comic a'i vedea en ce gesturi si cu ce miscarise sileau a dovedi junilor cum ca, nisi batranii nu.snot toethai de lepadat.

Islicul cu patru colturi al marelui terzibap1) pa-rea ca reclama prioritatea nobletei asupra ceiciuleide kazacliu a cojocarului subtire, care la randul ei,pareh ca, dispretuieste cdciula cu roatei a bogasie-rului si calpacul de blana al armeanului ibrisimgiu.

Mild trecea, furia dantului, toata, compania sepunea iarAsi pe bere si pemancare si spre a daveseliei un ton de galanterie mai mare, ei corn-plectau orgia prin feluri de glume, turnand vin inislicurile ba,rbatilor si in condurii femeilor, si dam-du-si unii altora sa, bea, razand si gesticuland capiste nebuni.

1) Starostele de croitori.

C1OCOII VECHI NOUI 135

In tot timpul acesta, lAutarii nu Incetau a tragedin viori canth din gueci, sau chntece de amorpline de dulceatA, destinate a produce In inimaascultatorilor dor si infocare, sau melodii de dantvesele sAltarete.

Pe cand InsA tinerii i batranii de amandouasexele se desfittau precum arAtarAm, copiii adu-nati In mici grupe, IndopAndu-se cu ciurechi

cu branz5, alune priijite si floricele de po-rumb, 5i adApiindu-se mereu din donitile de §erbetrosui cu bragA, luau si ei parte la veselia ob-§teascA. Baietii azvarleau cu mingea si cu ar§icele,iar fetitele cele mici se jucau d'a ascunsele saud'a baba-oarba, alergamd ca niste caprioare priniarba cea verde si moale, spre a prinde fluturisau a culege flori.

CAtre seaei toate aceste grupe Inveselite, bar -bati femei, dupa ce Isi netezeau giubelele,trimiteau pe slugi Inainte cu ploscile i cu blidelede nancare, plecau pe la casele lor Impartiti Incete, dupA iznafuri sau meserii.

Asa treceA timpul In sArbatorile verei ; dar candvsineh epoca cea monotoni, a iernei, toti ace§ti oa-meni stau inchisi prin case §i serile cele lungi sepetreceau In Ocere; abia data une-ori se adunaumai multi la un loc spre a povesti cele ce se In-tamplau in cercul restrans al mahalalei, sau sprea jucit Intre ei contina, niariajul sau curelup.

Atunci ca si acum, boierii si oamenii cei cu

1) lJn fel de cozonaci.

fI

si

si

si-miti

§i

f nsii,

si

136 N1CULAE FILIMON

averi mari, se deosibeau foarte mult de popor, Inpetrecerile Tor.

Boerii se plimbau in eale§ti i butci cu arcurilepoleite, spre a se deosebi de negutatori. Podul Mo-gosoaei §i al Tdrgului de afard erau cele mai de ca-petenie preumblaxi ale boerilor. Mese le §i petrecerilefor se faceau In familii mai multe adunate la un locirar se Intampla sa manance la gradini ; dar §i atuncipreferau gradina lui Scufa 1), via Brancoveanului dindealu Spirii §i grAdina lui Belu de Tanga Vacare§ti,spre a nu da prilej norodului a surprinde vreo ne-cuviinta a for §i a 14 se pierde printr'aceasta prestigiul.

Boerii cei tineri, din cauza stranselor relatiuni ceaveau cu fanariotii §i alti venetici depravati, con-tractasera Inca atunci o multi me de vitiuri, contrariecu totul modului de vietuire al boierilor batrani. Sa-nia mitologica a lui Beizadea C. Caragea, fAcutrtin forma carului lui Apolon §i cei §ease cerbi ce otrageau ; contoul eel de postav alb, blanit cu samurde Moska; hangerul eel semanat cu brilianturi §igugiumanul de samur cu fundul alb al acestui fru-mos Principe, precum §i rochiile cele nepretuite, §a-lurile §i feregelele Dornnitei Ralu Intorsese atat tiemult capul junilor boieri §i cocoane, In cat de multeon vindeau mo§ii de mare pret ea sa imiteze luxul§i stralucirea acestor Principi risipitori. Raul poateca ar fi fost mai mic, data s'ar fi oprit acl ; darviatascandaloasa §i depravatiunea luand proportiuni

1) Aceasti gradin6 a deventt mat in uctna, poprietate a domnultuCb,mpmeanu

£10001I ECHI NO131 137

maxi, infectarh, §i demoralizar'a pang la un maregrad societatea intreagh.

Din toate relele acestea, jocul de carti fu acelacari raspandi mai mult demoralizarea ; el saraceape boeri §i functionari, indemna la hrapiri detot felul.

Unul din cei mai maxi desfranati §i risipitori, dinacei timpi era Postelnicul Andronache Tuzluc; elfury ca un talhar de codru §i cheltuia ca un nebun.Mesele cele mai stralucite, seratele cele mai atra-gRoare, jocurile de chili cele mai darAphn'atoare,care faceau sh treach dintr'o pungh intealta averea

racilor, toate acestea in cash la dansul se petre-ceau. Arghira, Rozalina §i Kalmuca, frineele §i me-salinele de IA atunci ale Bucure§ti!or, erau sthpanein casa lui, ce devenise adevhrat mormant al orchruiamor curat §i statornic, al orcarii credinte conjugale.

In ziva de 30 Noembre, fanariotul facets in totianii mash mare §i ziafet in onoareaSfantului Andreiu,patronul Aar. Ajuns in culmea favoarei domne§ti, elvol in anul in care am sosit cu povestirea noaste6,ca serbarea sh fie cat se va putea mai stralucita.Cu acest stop el aduse din Constantinopol tot cese ghsea acolo mai stump in pe§ti, poame §i vinuripe care unindu-le cu delicatetele gastronomice alethrei, phstrAvi, mihalti §i felurite alte manchri fragede§i gustoase, pregatise de acea zi un oaspht, care arfi putut sh atate dorintele chiar ale vestitilor no§tristra.buni in lhcomie Luculus §i Eliogabal.

Timpul insh parea ch contrariazh inadins maniade lux §i opulenta fanariotului, caci la 30 Noembrie

§I

§i-i

138 NICFLAE FILIMON

sufla cu earie vantul cel de miaza,-noapte, aducandcu sine troene de zapada, deasa, care intunecauziva la miaza-mare lumina soarelui ; dar invitatii Pos-telnicului erau oameni de aceia ce nu se speriefiece lucru. Era, de ajuns pentru dan§ii sä §tiein casa amicului for vor gasi prilej a comite trei saupatru din cele §eapte pa,cate de moarte, §i aceastafi Meek sa treaca, prin ger §i zapada.

Camera prega,tita pentru primirea §i ospAtarea in-vitatilor, era, un fel de salon patrat, spoit cu var, §iin mijlocul tavanului cu un cerc de flori arabe§ti totde var, lucrate in relief. dar fara gust, nici maestrie.Mobilierul se 'compunea din doua, paturi de scanduriinfundate, acoperite cu saltele §i perne. peste careerau intinse macaturi de lama de Brusa, cu ciucuride Venetia pe margini. Lamed, zidul despre gradina,era un sipet mare, imbracat cu piele de caprioara,albastru §i legat cu fier alb, iar d'asupra lui, era unalt sipeta§ mai mic de lemn de nue en flori de sidef.In mijlocul camerei era un scaun de brad cu treipicioare, pe care erau puse patru sfe§nice de turn-bac cu. lumanari 'de seu intr'Insele Si o pereche demucari de alama, en care o tiganca, frumu§ica luadin cand in cand mucul lum'anarilor ca sa deg maimulta,

In fine, pe la 12 §i jumatate ore turce§ti ince-pura, invitatii a sosl. Cel d'intaiu care sui scary ca-selor lui Andronake, fu Hatmanul Costake Cara b.u§,june frumu§el dar frtra spirit, depravat 'Ana la ma-

1) Do&I, ore dupa amiazi.

'de

1),

ch-


duva oaselor, amic intim §i pArta§ al tutulor des-fraxarilor lui Beizadea Costake. Dupes d'ansul veniresSpAtarul Dimake Pingelescu, om ce se sileh, cat puteksh" nu desminta pronumele sg,u ; aimAra§ul StaniateBirlic, Clucerul Ionita MAturicA, Paharnicul Dimi-trache Manes -Lunges §i Baronul Nichita Kalicewski.Mai in urmA de tot yen' §i Beizadeaua, intovAra§itde Treti-logofAt Iordache Zlatonit, un om foarte cu-noscut pe timpii aceia prin spiritul sau satiric §i plinde originalitate

Dupes ce rnosafirii se a§ezaril pe cele doua pa-turi, o tiganca% bine imbracat5, §i purtAnd o scurteica.ImbranitA, cu gulerul ridicat In sus, se prezentA In na-intea for cu o tava plinA de dulcete de tot felul; dupesdAnsa venea alta tigancA tiind o tavA cu o multimede pilhArute cu vutca de izma, §i cateva farfurii cumigdale curatite §i cu nut prajit. Indata apoi intracafegiul boierului, tinbrAcat cu un mintean de postavnegru et-But cu fir, dar fares maneci, spre a rash sase vaza bratele sale albe prin cAma§a de boraugicsubtire §i refecata cu bibiluri; mijlocul lui, svelt §imradios, erk incins cu un ,sal de matase vargata ale

extremitAti atarnau cugratie pe §oldul eel stangal piciorului, poturii sai de postav vi§iniu, cu turieciide fir: imineii cei stacojii §i fesul eel ro§u cu fundde ibri§im negru, a§ezat pe cap cu chochetAria ceaminunatA, a fanariotilor, faceau din acel servitor unGanymed care ar fi putut atath gelozia vechilor zei

1) Most om original, al elm' flume 1-am preselumbat putm,real in urtna'sL-a pieiclut mintile a vietant Ono, in zilele noastreintro stare deplorabila

1;4

1).

mei

140 NICULAE FILIMON

din Olympul lui Omer. El venea cu o tava de argintIn mama, pe care erau depuse, in farfuriile for defiiligrane, mai multe feligene pline de o cafea deArabia, spuinoasa §i parfumata ; dupa" dansul introciubucciul cu ciubucele de antep §i de iasomie dinale caror lulele umplute afanat cu tutun de eel maiales, ie§eau nori de un furn mirositor. Intrarea suc-cesiva a acestor servitori forma o reprezintare pi-toreasca ; cunoscand foarte bine regulele ierarchiei,ca slugi de casa mare, ei se duceau mai Intai la Bei-zadea Costake, apoi gradat la toti ceilalti, §i, i§iImplineau datoriile cu elegant5 §i exactitate. Termi--nandu-se ceremonialul cafelei, mosafirii, ca oameni1m treburi, incepeau a vorbi politica §i a discuth desprepravilele ce se pregateau pentru tarn de catre Prin-cipele Caragea §i consilierii sai ; dar Beizadeaua,voind sa sparga acea conversatiune a carei seriozi-tate ascundek numai minciuni §i lingu§iri ce-1 faceausa caste de urat, zise ()data :

Ia ascultati boieri ! La ce am venit not aici ?Sa punem tara la oranduiala, sau sa ne inveselim ?Lasati trebile tarei pe seama tata-meu §i a sfetnicilorlui §i aideti sa bem §i sa mancam.

Apoi intorcaudu-se catre stapanul casei, zise :Andronake, zi baetilor &á puie masa.Numai decal, Maria to ! raspunse fanariotul

cu obicimiitul sau aer de injosire. Iar pang, atunciMaria-ta §i domnialor cinstiti boieri treceti in odaiacealalta §i va, englendisiti dupa placere.

In.vitatii trecura in acea odaie, care era, mobilatacu doua sofale turce§ti ; pe una era o masa rotunda

CIOCOH VECHI §I NOUI 141

cu picioarele scurte, pe care erau a§ezate doll&sfe§nice §i mai multe perechi de cArti de joc, iar pecealalth, erau table pentru jocul de §atrange §i pen-tru tintar.

Cei mai multi dintrO invitati se a§ezarg, impre-jurul mesei cu. cArtile. Beizadeaua Ins cu Hat-manul Crtriibu§, preferarA, jocul de §atrange.

Cejucgm bperi ? zise cAmAra§ul Stamate Birlic,manevrAnd o pereche de cArti, facem un otuz-birde englingea pan' se va gAt1 masa ?

Mai bine o panfarolei, Arhon CAmii,ra§e, rAs-punse Dimake Pingelescu, scotand o pungulitA, cumahmudele din buzunarul de jos al antereului.

tili una, boieri?adaogA, Baronul Kalicewski,scotand cu lene vreo trei carboante §i diteva ru-biele din buzunarul jiletcii, cu otuz-bir Si cu panta-rola ne pierdem timpul In zadar ; aideti mai binesil facem un stosi§or.

Dar ce dAn'anaie o mai fi aceasta, ca darnauzit pang acum vorbindu-se de dansa ?

Stosul, boieriDomnia-voastrA, este un joc foartefrumos ; el n'aduce somn jucittorilor, §i ceiace are§i mai bun, este ca, In putin timp, unul din ca§ti-gatori inAturit toti banii din punga celorlalti ; cupuma cheltuia15, de vreme, §tii cu ce to alegi.

Bree! da zdravAn joc !Joc voinicesc ! zise Pingelescu cu entu-

siasm, auzi acolo s'a motitim de somn toatg,noaptea pentru chteva mahmudele, dodecari saurubiele, cA§tigate in otuz-bir I Arhon Batoane, fitbine §i ne invat5, §i pe not acest minunat joc.

--

142 NICULAE FILINION

Bucuros, boierii mei, de ce nu ? Sunt limadoua feluri de stos ; unul se nume§te curat stos §ieste cam greu ; iar cela,lalt se nume§te ce cei §i estemai lesne de Invatat.

Ce cei ! Frumos nume ! arata-ne dar cum se-joaca, acest ce cei al Domniei -tale.

Bucuros. Priviti boieri, zise Kalicewski, luandIn many o pereche de cArti ; unul. dintre not facecartile, iar ceilalti on Gate unul, sau mai multide-odata, zic celui care face cartile : Pa-mi unbirlic, da-mi un zece ochi, un poi* o preoteasa saumice carte alta va vol. Cel care tine cartile Inmana, Incepe a da carti, puind pe cea dintai celuice a cerut, iar pe cea d'a doua dinaintea sa ; §i dacacartea ceruta, va cadea dinaintea celui ce a cerut'o,ca§tiga el, iar de va cadea dinaintea celui ce facecartile, ca§tiga acesta.

Sa Incepem acest frumos joc, zisera, maimulti deodata.

Baronul Kalicewski, vazand marele entusiazmce aveau boierii pentru acel joc propus de dansul,simtI In sine o bucurie infernalA pe care o sugrumaIn inima sa, ,_,Aci el vazil succesul planurilor salede jefuire, asigurat printr'acest mod de pradare ne-cunoscut Inca acelor boieri romani §i fanarioti, cealtfel erau foarte dedati la jefuiri. LW, dar Indatacartile In mama, §i IntrebA :

Incepem boieri ?SA, Incepem.Luati aminte ca fat cartile.Bine, bine !

CIOCOII VECHI §1 SOLI 143

Paieti boieri.Pingelescu taie cArtile, apoi zise cu semetie :

Cinci ochi pe zece rubiele.Kalicewski Incepit sa, dea carti, r'azand pe sub

mustata, §i cu sange rece :Opreste-te, striga Pingelescu am castigat, da'mi

rubielele !Poftim, boierule.

i Ii numara, zece rubiele.Ceilalti boieri, vazand cu cata Inlesnire §e ca§-

tigau banii In acest nou joc, Incepura a jucit §i ei,§1 atat de bine le mergeau jocul, incat unii din eiIncepura so, simta mild de bietul Baron, care platehneincetat, en cel mai mare stoicizm, pierderile sale.Dar aceasta era numai o manevra, a §iretului mus--cal ; ca,ci dupa, atteva minute, toti Incepura, a pierde.Agitatiunea §i sgomotul acestui joc infernal, facia peBeizadea Costache si pe Hatmanul Carabu§i sa, pa-raseasca, linistitul joc al tablelor.

Popa, pe ce am In mama! zise Beizadeauacu mandria aceia plina de fanfaronada ce este par-ticulara, beizadelelor din Cara noastra.

Baronul Incepit a da cart', Mfg, sa, se preocupecat de putin de suma ce puteh sa alba PrincipeleIn mana.

Ai ca§tigat, Maria -ta! exclamara, unanim cusurpriza toti jucatorii.

Beizadeaua deschise mana §i gas). Intr'Insa cinci-zeci si trei de mahmudele, care fury platite cu punc-tualitate de ca,tre Baron.

144 NICULAE FILIM024

ease ochi pe toata, suma !zise iarasi Bei-zadeaua.

Norocul fu §i de asta, data In partea Beizadelei.Baronul it lasase Intr'adins sa ca§tige, ca sa-lIncurce,caci la a treia carte Beizadeaua perdil tot ce ca§-tigase Impreuna §i cu banii

Aceasta schimbare de noroc ambitiona §i maimult pe Caragea. El scoate din buzunar o pungaplina cu mahmudele §i dupa, ce bau un pahar demastica §i fum'a, de di teva on din ciubuc, zise cuironie :

Arhon Baroane, cate parale ai In buzunar ?Am de ajuns, Maria ta, ca sa, platesc tot ce

voi pierde, raspunse rusul cu mandrie.Bine L. is sa-mi dai un zece ochi pe punga,

aceasta.E prea mult, Maria ta.Fie dar pe jumatate.

Baronul cas,tigit jumatate din aceia ce se afla, Inpunga, si la al doilea joc o lua cu total.

Eu ma prinz ca jocul acesta are pe dracul In-tr'Insul, zise Postelnicul Andronake Tuzluc ; auziacolo ! sa pierz en zece mii de lei Intr'o clipeallde ochi ? i unde pui bataia de piept si de inima ;unde pui iarrt§i acel Indem nebiruit de a tot cerepe popa §i zece ochi, si a tot scoate la dodecaridin punga, uitandu-te la dan§ii cum se duc la dracu.

Ba sa ma ierti, boierule ; banii domniei talenu s'au dus la dracu, ci in punga la mine, zise Ba-ronul.

sad.

VECIII ji NOUI 145

Tot atata face, Arhon Baroane, zise Beiza-deaua eu ironie.

A§a, a§a ! adaoga, Hatmanul CarabuF., cu unras Inghesuit §i prostatic, ca sa lingu§easca pe Bei-zadeaua.

Cat ai pierdut, cucoane Andronake ? IntrebaTreti-Logofat Iordahe Zlatonitul, sculandu-se dupasotaua unde 5ezuse nemi§cat in tot timpul cat ti-nuse jocul.

Vreo zece mii de lei. raspunse fanariotul cunepasare.

Putin. foarte pulin. Sa traiasca iznafurile §isaracimea! N'ai decat sa scoti o cerchtura 1) In tarA,sau sä dai cateva volnicii de furat pe la hoti ba-nii ace tic vor vent la loc inzeciti !...

Bravo, Zlatonitule, bravo !'exclama Beiza-deaua batand din palme razand ca un nebun.

Dar bine, Maria ta, suferi sa fiu batjocorit deacest nemernic chiar thaintea Mariei tale? zise Pos-telnicul ranit la biata cinste.

Dece to superi, Andronake? Nu vezi ca, elglume§te ?

Dar Domnia ta, boier Pingelescule, cat aipierdut ? intrebrt iara§i Zlatonitul.

Vreo trei mii de lei.A zecea parte din pretul cu care I i vinzi

1) Cereltura era controlul ce facea guvernul pe acel timpi con-tracculor can luau prin sultan mezat strangerea venituvlorDin acea cercatura ie§ea un foarte mare, cad se descopereauabnzuri man. Contracciii ca sä scape de pedeapsa cumparau pe cer-catori, tar bami ce le dedeau fi adunau tot dela contribuabili.

N. F,hmon. 0100011 oclu @i nom. 10

CI00011

si

si

rOn

146 NICULAE FILI MON

obicinuit iscraiturile ce pui pe anaforalele Velitilorboieri; nu to intrista de aceast5, pierdere, caci dinrnila lui Dumnezeu pricinile se inmultesc din zi in zi.

Pingelescu plecA, capul in jos Gi tacit ; dar Zla-tonitul se afla in verve, satiricrt, §i hotArase sA, bi-ciueasa, pe toti fitirA, miles, ciici nu trecti mult, s,i seadresa, &Are CAminarul Stamate Birlic :

Ia spune-ne, Arhon CAininare, ai perdut i

domnia to ceva ?Vreo mie cinci sute de lei; un bagatel.Nu e nimic. 0 sA, avem vreo cateva podini

lipsa' la poduri, i vreo suth de oameni cu picioa-rele scrantite 1).

Dar domnia-voastrA, Clucer Maturica i Pa-harnice ManAlungg, cum stati ?

Noi am ca§tigat 2).Se vede 6, Dumnezeu privegheaza asupra

vkluvelor 's,i asupra siiracilor, cAci de pierdeati s,i

1) Venitunle podurilor se vindeau prin mezat si Stamate Perim seafla contracciu. Aceste venitun se compuneau din taxe puse asupratuturor carelor ce intiau in capitala Card cu marfA de Lipscantepatea bane 240, eel incarcat cu blane lesesti, bani 180 se lua, 6 baniIa vadra de rachiu, 12 bani pentru vadra de yin, 45 de barn carul cupostav romanese, 30 carul cu piei de miel, 45 carul cu [net de vacs60 carul cu bogastu, 60 carid cu piei de epun, 45 carul de coa,,e, 60carul de brasoyenie, 61 carul cu musuluri de Rumeli, 60 carul deamulet, 45 carul cu aba de Polonia, 30 carul cu aba de tusluci, 60carul cu sticle ce yin dinauntru, 30 caul] cu sticle lesestt, 60 carulen postav lesesc, 60 carul cu lima de oaie, 60 carul cu iana de capra,GO carul cu aramu lucrata, 30 carul cu fie, 120 caiul cu butot deyin, fie mitnIstirese, or boieresc sau taninesc

2) Acesti dot boieri so aflau caster' la cum de indo,,tente

CIOCOII VECHI §I NO1 I 147

voi, apoi negre§a erati sa va bagati Maturile §imainile voastre cele lungi In lada saracilor, Si erasa, le luati hrana §i imbrachmintea macar pe vreodoua, trei luni.

Dar domnia-ta, Arhon Baron Kalicewscki, deunde ai venit cu acest jot dracesc, care o sa neaduch, in stare sh, ne pierdem averea, sufletul sichiar mustrarea de cuget ? Nu *Hai oare ca Dum.-nezeu ne-a pedepsit de ajuns pentru pacatele noas-tre, dandu-ne in mhna streinilor care ne-au stricattoate datinele si obiceiurile noastre cele bune ? 0!..De ce ai mai venit si domnia-ta sa ne cufunzi- inprtipastia prin jocul domniei-tale eel sh-racacios ca i numele ce porti !

Ei ei ! nebunule, to -ai trecut, zise Beiza-deaua atins de vorbele cele aspre ale'Zlatonitului.

Nu, Maria-la, nu m'am trecut i nu pot sh,tat, ctici suet Roman, §i vhd de acum unde o sane duch, jocul muscalului acestuia. Boierimeaatat de iubita, de norod pentru faptele ei cele fru-moase, fiii acelor stalpi ai Orli, cari au jertfit a-vutia §i §i-au dat chiar viata pentru Zara, o saajungA sa vanza, mere pe pod ca precupetii, iarcei mai slabi dintre dan§ii, o pearza cinstea

sufletul, vanzhndu-se la cei ce le vor da banide cheltuialti, la neavere ! Da boerilor, jocul acesta

piarza...Mu§carile Zlatonitului ar fi mers mult mai de-

parte, data fn momentul cand voih sti, reinceapan'ar fi intrat Pilturica, invithnd pe mosafiri la mass,

Beizadeaua se indrepta calre camera de mancare,

sh-§ii

o sa va

ticelosiei

148 NICULAE FILIMON

urmat de toti ceilalti mosafiri, se puse la mash §itoti incepurt a gusth din bucatele cele delicate alegrecului §i a bet, din vinurile cele mai alese aletaxii. Dar chnd ajunserh pe la friptura ,Si poame,incepurh lantarii a canth cele mai frumoase gi maipatetice cantece de mask').

Toti oaspetii ascultau pe lhutari cu mai multa saumai putina bagare de seams; numai Caragea giHatmanul Chrabu§ pareau mai agitati de chl- toticeilalti Aceasta se vedea din mi§Carile capului, dinalterarea fetei gi mai en seamA, din desele ofthri ceiegiau din piepturile lor. Vinul cel thmhios de Cer-nrite§ti, turnat.neconten it in ghtlejul boierilor, incepash'§i fact efectul. Oaspetii no§tri, cari phi-lilac; mhn-cau §i beau lini§titi ca cei gapte filozofi ai Eladei,prinserA la limbh gi devenira mai sgomoto§i decal,Nemtii cei beti. Respectul ce aveau asupra Beiza-delii se mai silibise; unii cantau, altii indemnau peBaronul Kalicewski shtnceaph iara§i minunatul joc,care_ cu putin mai inainte le ugurase pungile; numaiBeizadeua §edeh lini§tit §i din chnd in cand, arunch..cite o vorbh, de spirit in socoteala bietilor oas-peti cari cu toata, ameteala vinului, erau siliti shsufere temhndu-se de a nu atrage asuprh-le urgiadomneasch.

In fine cina se termina 0. mosafirii parasira casa.Postelnicul Andronake duphce dete chteva instruc-tiuni lui Phturich se duse gi el la Kera Duduca.

I Pe atunci muzica romana sla compunea din am de joc §1 arlidilectaie, numite cantece de mash

MOM! VECHI I NOI:I 149

CAPITOLUL XVI

ra-te om de lumea noui,Sa furi clo*ca de pe oual

SA para-sim partea de sus a caselor Postelnicu-lui, caci nu mai are nisi un interes pentru lectorii

§i sri ne scoboram in partea de jos sau maibine in beciuri ca sA vedem ce face Dinu Paturica.

Acest ambition ciocoi, nevoind a se lash nici decum mai jos ca stapanul sau, pregatise §i el o cinala care invitase pe cati-va din cei mai de aproapeamici ai sAi.

Camera In care dadea el ospAtul era impodobitAcu douil paturi turce§ti infundate, peste care eraupuse saltele de 'aria acoperite cu chilimuri vargatede Idirnea (Anclrianopole), cusut pe margini cu ciu-curi de bumbac alb ; pe MITA perete erau perne im-bracate cu cit tocat 1); prin unghiurile acestor pa-turi erau a§ezate pernite mici umplute cu puf, peale caror fete albe de batistA, se vedeau mai multearabescuri cusute cu fir §i matase, iar pe una din-teinsele erau cusuti doi amora§i, tinand manyo ghirlandA de flori, in al careia mijloc era o inimapatrunsa de dou'a sageti.

Zidul pe Tanga pat era acoperit cu un covor deBrusa, pe care stau spanzurate o punch arnauteasc5ghintuita, legat5 la ma§ina cu o panglicei cusuta cufir, §i (Iota perechi pistoale bagate In tocuri de piele

Cel mai stump cit pe atunci.

In

nostri,

150 NICULAE FILIMON

ornate tot cu fir. Mai In jos, tot pe acel perete,erau ataxnate dousa sabii turce§ti cu manerile do si-def, iar In mijlocul for era a§ezat un cauc oltenescde har§ie neagra de miel, al carui fund era cusutcu fir de eel bun peste postav rO§u §i 'Asa sa ataxnein jos o funde de fir lucrata, Cu. mare -gust.

Cele &Ala ferestre despre ulita, erau Impodobitecu mai multe glastre de flori, printre care se deo-sibeau mai ales maghiranii, trandafirii §i cati-vaendru§aimi ce umpleau atmosfera camerei de unmiros nu a§a placut cat era de patrunzAtor.

Pe lane. pAreti erau puse In rand cate-va scaunede Bra§ov §i un sipet mare legat in bande de fieralbe peste piele de chprioara albastra.

La o inaltime oarecare a unuia din pereti, era,un dulap mic sapat in zid, in care se afla depusa,mica biblioteca a ciocoiului compusa din chte-vacarti grece§ti §i romane§ti, printre care figurau: Proo-rocirea lui Agatanghel, Filozoful Sintipa, Alexan-dria, Tilul-Buh-Oglinda §i alte capete de opere alehteraturei nationale de pe atunci. carti glumetecare prin anecdote de spirite §i povete filozofice,faceau petrecerea favorite a poporului.

Masa de mancare era a§ezata Intre dota paturi§i imprejurata eu scaunele pe care erau se -i §eaza,onorabilii oaspeti ai lui Paturica.

Pe masa', erau oranduite o multime de farfurii enmezeluri de tot felul : marinata, de stacoji, farfu-rioare mai mici cu icre proaspete de morun, licurinijupuiti, sardele muiate in untdelemn de Mitilene a-mestecat cu piper §i zearna de lamai de Mesina, mas-

CIOCOII VECH1 tO. NOCI 151

line dulci de Thesalia, gramadite in forma pirami-eala, icre taxi de chefal, zmochine de Santorini,halva de Andrianopole ; nimic din delicatetele gas-tronomice ale Orientului nu lipsea pe masa ciocoiu-lui, mai impodobita chiar deck a stapanului sau.Toate aceste mezelicuri erau mezate dupA o regulamilitara, avdnd la fiecare distant de doua palmeale o garafa cu yin galben de Draga§ani, cu pe]inro§u din viile manastirei Bistrita, §i cu vinuri orien-tale de diferite culori §i gusturi, fara a lipsi papor-ni4ele1) cu anason de Chio §i cu mastica de Corinth.In fine PaturicA, luase dispozitiuni ca oaspetii sai sA,nu cerce cea mai mica lipsa tutru indeplinireagustului for rafinat.

Dadi, cineva ar fi vazut luxul ce domneh pe masaPostelnicului §i la vataful sau de curte, fara indoialas'ar fi convins ca ospatul slugei intrecea In toate peal stapanului, §i data s'ar fi gandit mai serios la mi-zeriile acelori timpi de trist5, memorie, ar fi zis tm-preuna cu noi, ca fanariotul n'avea de ce sa seplanga pentru pagubele ce-i face vataful sau decurte, eaci banii ce se cheltuiau in aceste ospete nuerau ai sai, ci ai saracilor §i ai vaduvelor cazutivictima nesatiului sau de averi.

Intre oaspetii de capetenie invitati de Paturica,figurau : Tudor Ciolanescu, vataful de Curte al Ba-nului Grigore B..., iNeagu Chioftea dela Banul Con-stantin BAI..., Zamfir Plosca dela Isac R..., VladBoroboanta dela F..., §i alti multi, ale§i clintre co-

') Butelii imbiacate cu papurl.

152 N ICULAE FILIMON

rifeii ciocoizmului §i ai hotomanilor bucure§tenide pe atunci.

Dupes ce se dusera mosafirii Postelnicului pe lacasele for §i el la amanta sa, Faturica se cobort Inodaile de jos §i se puse la masa cu prietenii ski.

Patru tigana§i curat Imbracatit aduceau bucate lamasa, §i doua tigance tinere §i frunau§ele erau In-sarcinate a turnip, prin pahare nectarul care delacaderea zeilor din Olimp incoace a luat prozai-cele nume de vin §i rachiu.

Una dintr'aceste cloud, copile, lua de pe masa opapornita cu anason, §i umpland mai multe feligene,dete fiecAruia din oaspeti cate unul. Oaspetii sor-bind rachiul cazura pe farfuriile cu mezelicuri pre-cum cad lacustele peste holdele plugarilor.

DinuPaturicg, observes aceasta, §i cu oarecare ne-rabdare, In calitatea sa de ospatator, striga cu unglas ascutit §i obrasnic :

Adueeti ciorba, bre !Numai decat, cocona§ule! raspunsera tigk-

na§ii plecand toti de-odata ca sa, arate mai mult zel.Dupes cate-va minute, ei pusera pe masa un castroncolosal plin cu ciorbg, de §tiuck, fiarta In zeama devara, cu hrean ; pe urma aduserg, doug, farfurii lun-guiete cu mihalti §1 cu pastravi rasol, muiati In otet§i untdelemn ; aduserk mai multe vase de cositorpline cu iachnii, cu plachii, cu morun gatit cu mks-line §i foi de dafin, cu crapi umpluti cu stafide §icoconare, §i alte felurite mancgri, care se ziceauIn vechime bucate cu cheltuiala .

Vinul asemenea curgea fgra incetare §i alunech,

.

01000II VECHI §I 14OUI 153

pe gat, ciocoilor, cari la fiecare de§ertare de pa-har, strigau : sä tr'aiasci, nenea Paturica! Nu-mai Vlad Boroboata sta trist §i tacut.

Da ce, ma Boroboata, de ce stai bosumflat ?Or ti s'au inecat niscai-va corabii de marra ?zise Neagu Chioftea, cel mai zgomotos dintre totioaspetii.

Parca, e§ti o mireasa, adiloga Tudor Ciolanescu.Inchina cu noi, bre ! Fa-te om de lumea noun,

sa", furi clo§ca dupa oua! zisera toti ciocoii deodata.Ei bine, raspunse BoroboatI, umpleti, un

pahar sa inchin §i eu cn voi.Paharul se umplii. §i se dete in maim lui Boro-

boata, care ridicandu-1 in sus zise : «In sanatatea«saracilor tarani carora le dam fum de ardei §i le«punem fierul ro§u pe piept, ca sa, le luam bani§orii«di n punga! Sit traiascA vaduvele §i copiii cei sarmani«carora le luam painea din gura ca sa mitncam noi«a §tia, pe§te de Tarigrad, halvale de Indirnea §i sa«bem vin chipriotic !... in sa natatea tarei intregi pe«care am lasat-o in sara de lemn ! !...»

Vatafii de curie se uitau unul la altul cu ni§te pri-viri sperioase ce dovedeau in destul cat de ade0-rate erau cele zise de Boroboata. Numai Dinu Pa-turica., asculta, acest strigat al mustrarei de con§-tiinta, Fara, ca sa se turbure catu§i de putin, baInca el arunca asupra lui Boroboata o privire dis-pretuitoare §i dand inteun ras sardonic, curma, tii-cerea cu aceste cuvinte :

Cinstiti boieri! Nu va sinorisiti lui Boroboata66 este nebun, sa,rmanul. Cine §tie ce baba 'I-a

154 NICULAE FILIMON

obrocit.i). bem fratilor §i sa lAsAm pe Boro-boata sa spuie la cazanii cat va voi. Apoi Intor-candu-se cAtre slugi :

Aduceti, bre! yin tAmaios de CernAte§ti.*i de eel de DrAgA§ani, ada.ogarA ceilalti..

Sticlele se umplurA cu tarnAioasri tntr'o clip §i

veselia renascii tii sAnul oaspetilor arnetiti de ban-turi §i imbuibati de grasele mancari orientate.

AceastA cina, compusa toata din plAceri de con-trabanda, tinuse cAteva ore, §i cu tot vinul ce sebraise, nici unul diritre ciocoi nu se imbAtase desii-varifdt; ei ajunsese la gradul acela al betiei, ctinclomul devine vesel §i spune adevarut fArA rezervA.Astfel dar, unii vorbeau, altii cAntan lovindu-seunii pe altii in gluma cu gloante de paine ; numaiVlad BoroboatA sta cufundat In ni§te cugetari si-nistre, pe care le intrerupea cate ()data cu un surasamarnic. Dinu PaturicA ce-1 privea en o vaditlnemultumire observand ca acea betie trista a oas-pelui sAu putea sa influienteze mai tare asupra ce-lorlalti §i sa stAnjineasca libera explozie a veselieitor, se scula insfar§it strigand :

Ei, bine, boieri, va vaz cam pe gAnduri; euv'arn chemat aci ca sa ne veselim, iar nu ca SA nepunem cenu§e In cap, §i sa ne plangem pacateleca proocrocul Iona din scriptura! N'aveti bucate ?N'aveti vin? De ce oare stati ca ni§te curci ploate?,Mai aduceti, bre ! marinata de barbuni §i vin de

1) A obroci, dupe, limba poporulut de atunci §i chiar de astrt-zi, estea fermeca, a dobitoci.

SA

CI00011 VECHI yI NOiI 155

Tenedos ; ne veselim cat ne umbla, moara, cadestul ne vom poca,1 la biltramete. Iar tu, cobe rea,du-te de fa, cazanii la bisericii, iar nu In casaAuzit'ai tu ?

Bravo, nene Paturica, ; ai dreptate. SA' se du-ca, Ia dracul acest dascal, care ne-a stricat chefuren iticaua lui.

Da. la dracu ! 'exclamara, to'i de-odaM.Iar not sa, ne veselim, ca ni§te oameni de

isprava, adaose Priturica.i sa vorhim de treb§oarele noastre, rAspunse-

Neagu Chioftea, curmandu-i vorba. boieri, ea,am cam ajuns In vremea de apoi ! Pare-mi-se carstapanii no§tri an cam bagat de seama ca le man-eam sta rile, §i s'au pus pe economie. Altecand le InfAti§ai catastihul, nici ca, se uitau ladAnsul §i-ti umpleau mama de ruble, iar acum tetine Cate trei, patru ceasuri In picioare §i te des-coase din toate inchieturile ca pe hotii de cai.

Bine va, face, ciocarlanilor, zi se Pliturica, rAzand.Ce-ai zis ? intreba, Neagu Chioftea cu mirare.Am zis ca va face foarte bine, ca nu stiti

sa furati.Noi nu §tim sa furam ? observa, Chioftea cu

un zambet de ironie.Da, da voi ! replica, el cu sigurant6, sunteti

ni§te bojogari 1).Daca este a§a, apoi invatA-ne tu, meseria.Bucuros. Ia spuneti'mi boieri domnia-voastrk

ati citit vre-odata cartea numita Floarea dancrilor ?I) Hot' pioti.

*titi

dati,

sa

meal..

--

156 NICULAE FILIMON

Nici n'am auzit vorbindu-se de dansa.Aveti dreptate, nu s'a tAlmacit Ind', In limba

romaneascA, §i voi abih §titi s& scriti romane§te.Ascultati dar §i pricepeti ; in aced carte este o isto-rioara% plinA, de noima, care Incepe cam a§a : «Adog, odata un Imparat de la Indiile rAsaritului sau«de prin tara Sacazului Acel Imparat avea §apte-«zeci §i cinci de copii, tot unu §i unu. Ajungand«Ins& la adanci batranete, el chemA pe fiul sau eel«mai mare §i'i zise sa fac5, un znop de §apte-zecio§i cinci de nuiele §i sad aduca Inaintea sa. Po-«runca se Indeplini intr'o clipa ; ImpAratul cherna«atunci pe toti fiii sai §i le zise : Eu am Imba-«tranit §i peste putin o s& mor ; as vol Insa ca«inaintea mortii mole, sA, las Intinsa mea ImpA ra"-«tie aceluia dintre voi, care se va dovedi mai tare«§i mai priceput. HotArAsc dar ca acela care din«voi va putea sa rupA, de-odata aceasta legatura de«nuiele, acela sa is ImprLrAia dupA, moartea mea.«Feciorii de imparat se privira mai intai unii pe«altii cu mirare §i apoi se cercau pe rand §i fie -

«care In parte sa rupa legatura de nuiele dar nici« unul nu puta. ImpAratul ti privet razand §i le zise:«Daca nu le puteti rupe de-odatA pe toate, apoi ru-«peti-le Cate una in parte. Copiii se suparara la«noua poruncA, a tatalui for §i In putina vreme toate

fury rupte.« A scultati, dragii mei copii, adaose atunci

«Oratul acest znop de nuiele sunteti voi ;«veti ramanea uniti dupA, moartea mea, nimeni nu va

Insula Chio.

-tnuieliletin -

dart

').

u

clown VECHI §I NOUi 157

«va birui : iar daca va yeti departl, va veni vraj-«ma§ul §i va face din voi acea ce facurAti dinaintea,«mea cu aceste nuiele».

Paturica, se opri ad. §i privind cate-va momente-pe tovara§ii sai cu ochii pittrunzatori ; Si Intreba, :

Ei bine, boieri domnia-voastra, cum vi se pareaceasta istorioara ?

Foarte frumoasa, ce e dreptul, dar n'are a facenimic cu necazurile noastre, riispunse Chioftea.

fratii mei, adaose Pitituricit cu unaier de superioritate. DacA, voi ati fi urmat paradigmaacestei istorioare, nu erati sa va plangeti acum castapanii vo§tri v'au prins cu ocaua mica.

Ei bine, Invata-ne to ce sit facem ?Sit 0, 1nvat, caci uite, sunteti pro§ti ca ni§teluati de pricopsealit Voi va adunati In toate

zilele la cafeneaua de la, Dorobantie. At este, orba ? Spuneti.

Ba a§a. Ne adunam in toate zilele precum zici.Ar fi mare folos pentru voi ca Mainte de a-

pittits1 cafeneaua, sa puneti nart 1) la toate lucrurilece yeti targul ca sit §tie fie-care din not cat are saInca! ce la socoteala.

1) Din veclume §i papa la regulament, cainea, painea §i lumanarilese vindeau la contraccii Cu apalt §i se insemna. In contract pretul fix,§i cati din macelari sau brutari se dovedeau ca vand cu cantare stram-be, sau articole proaste, se dedeau prin targ §i se tineau de urechi pela raspantai Sa explicam acum ce Insemneaza gdarea prin tarp_Aceasta tortilla, se urma ast-fel ; culpabilul era desbracat pand la brau ;mainele ii erau legate cu o funie de care tragea un arnaut al SOM.-riei, pe cand altul it lovea cu nuiaua poste spate strigand tare : aCi-ne va face ca dansul, ca dansul sa patap, §i ast-fel 11 plimba, prin totormul

Va in§elati,

baieti

158 NICULAX FILIMON

Vorbe§te mai deslu§it crt nu to intelegem.Tata ce voi sit vii zic; sa ne inchipuim ca

pentru curtea unuia dintre stripanii vo§trii, se cum-pArrt cate dou4-zeci §i cinci oca de came pe zi.Ei bine, pretul nu poti sa-1 incarci, ca,ci carnea esteon cart (pret fix), dar poti s5, incarci la suma oca-lelor, cumparand mai putine §i trecand la socotealamai multe. Cu painea faci tot a§a. Vanatul §i pa-siirile nart; curcanul se vinde un leu pune-1§apte-zeci de parale; gasca ipac (idem), grtina §irata se vand cite o leita, pune-le uri len §i cinci..De la unt- de- lemnf, zah5r, cafea, tutun, poame, siohiar de la zarzavat, puteti sa vii folositi in douafeluri, adicirt, adaogand la suma ocalelor §i la pret...

Fleacuri, nene P5turica, fleacuri! Din acestenimicuri cineva abia i§i scoate zilnicele cheltueli.Nowt, ma rog dumitale, ne trebue bani multi, starimarl, ca sa scapam de slug5rie.

cutezati voi sa. numiti nimicuri cheltrtialacuhniei, acest izvor nesecat din care un om cuminte poate in scurt timp sa faca stare buna! Bree!Da pro§ti mai sunteti !.. Srt va fac o socoteala cutachmin (aproximativa), ca sa vedeti cat de multv5 amrt giti.

Fa-o nene Dinule, sa vedem ce bazaconii suntacestea ce tot ne spui.

Cioara ! ado crtlimrtri §i hartie !La aceste cuvinte, un tigan care dormitit langrt

sobl. se scuba, repede §i aduse numai de cat battle§i o pereche de calimAri de argint cu coadiS. Pi turieadeichise coada crtlimarilor, scoaseun condei de paith

n'au

ySi

\ ECHE §I NOI 159

de curca cu feluri de flori facute dintrinsul §i dupace dete pe tigan afara, urma Intr'ast-fel:

Ei bine, boeri, fiti .cu bagare de seama, caam sa va fac o socoteala, en tachmin, ca sal, vedetica vorba mea e vorba, ; §i ca sa nu ziceti ca, ma-resc sumele voiu incepe chiar de la casa stapa-nului meu. Asa dar scriu aci:

FOAIE DE SOCOTEALAa =Iii marelui postelnic A. TUZLITC

Socot.dreapta

Socot.i n c i r c.

L11113 lanuaite in 8. 1817 (buinoara) tal. b tal b

Trei-zeci oca came, cote 10 parale o-caua fac . . . . . . . . . . . . -5 7 601)

Doul-zect pitusti pentru masa . . . . 1Morc9vt, pAtrunjel, ceapa, fama, orez 1

st pipet . ...... . . . 2 30 3 90Cirtvls . ... 2 3 90Embahat st alte mirodemi . . . 30 1

Dot curcant 3 6eine' clapont 5 7 60Patru limbi afumate . . ...... 4 6$ase ghtudeni . . . . . . 6 8 60Zece ileum' . . . . . . . . 5 5 60Sardele 4 6Icre negro de Taigan . . . . . . . 6 8 30Arbazic si usturot pentru stufat . . . 1 1 GO

AO de Filaret pentru botert . . . 1 1 30Apt de garla pentru slugi 2 3Stafide st coconart . . ..... . . 2 3Oua pentru ochiurt si jumari . . 1 1 60Sere 12 18Otet . . . . ......... . . . 1 1 30Sttugurt st mete metesti 2 30 3 30Varza pentru calabalac2) 1 1 60Imichul oamenilor 3) 8 4

Fac peste tot cheltutti 57 72 87 18Sit scadem cheltmala cea dreapta din

cea Incarcata . . .

llarnane castw, net . 49 I bl)

1) Act incutcatura vine de la ocale2) Se intelege slugtle peste tot

Imiclicul este pottia de panne ce se dpi fie -cAret slugs pentru o2)

0I0(011

. . .

. .

. . . . . . .

. . .

C.

160 NICULAE FILIMON

Sa inmultim acum acest ca§tig cu'zilele anului,§i veti vedea ca der o sumo de talere 10,785, bani90. Aceasta suma vine numai de la cuhnie; darunde puneti domnia-voastrrt imbracatul tiganilor,cumparatoarea orzului, a fanului, a carbunilor, arlemnelor si altele mai multe de felul acesta, careaduce pe an alti opt sau zece mii de lei, cel putin?-

Toate aceste gheliruri, le §tim, sunt bune nutrtgaduim, dar vin taraita. Noi voim sa ne a-rati vre un mijloc prin care ca§tigam sume mariin putin timp ca sa ne cump5riim mo§ii §i aca-returi, sa ne facem §i noi boieri ca stapanii no§tri.

Eu v'am at.6,tat mijloacele cele mai lesni-cioase ; aflati voi altele mai bune.

Si ce am putea sa nascocim noi mai mull.de cat tine, care §tii cate in lume §i in soare ?

hotomanilor, dar fiind-c5, am in-ceput, cater sa §i sfar§esc. Ascultati: voi §titi ca §imine, ca boierii no§trii traesc in desfranari i se tinnumai de zavistii (intrigi) ca sa dea pe Domni josde pe scaun, crez'and ca cei noi ce vor veni fi vorpune fn trebi mai mari sau le vor da tara pc manesca s'o smulga §i mai tare; iar la averile for ramasede la parinti, nici ca, se gandesc. Ei au mo§ii §i nule cunosc hotarele, nici venitul ce poate sa dea petot anul. Au vii fara sa le §tie numarul pogoanelor :au zalhanale, hele§taie, livezi de pomi §i cate altelede felul acesta pe care le arendeaza pe nimic; iararenda§ii, nemultumiti cu un ca,§tig de suta la sut5scot din spinarea taranilor, derapruna padurile §i a-caretele mo§iilor, ba de multe on Instreineaza chiar

s5

M5, lingu§iti,

cu

CI00011 VECHI §1 NOI 161

din parnantul mo§iei. Toate acestea, boieri dom-nia-voastra, sunt o comoara nesecata din care anvataf de curie, irhiuzar, poate In scurta vreme,sii, ajunga, bogat ca loy din Bib lie.

ce trebue sa, facia', el ca sa, se foloseascadin toate acestea ? Intrebara, toti ciocoii de °data,complacandu-se In dezvoltarile ce da Paturica cuatata elocinta,.

Nimic, de tot nimic !rAspunse Dinu Patu-rich', rasucinduli mustata surazand cu mandrie.

Nu to Intelegem.Lasatc-ma sa ispravesc §i veti Intelege: cand

se apropie vremea arenduirei mo§iilor, Intelegeti-va,mai intai cu arenda§ul cel vechi. Spuneti-i ea petoata ziva vin cate doi, trei mu§terii ca sa is mo-*Hie cu arenda Indoith, §i ca numai din pricinapriete§ugului Ii goniti pe toti .,- scoateti chiar mu§-torii mincino§i §i veti vedea cum o sa'§i deschizagrecul punga i o s'o verseintr'a voastrh. Osebitde aces ita sunt ispa§aniile de Vaduri, facere dehanuri, mori §i altele mai multe, din care ati puteasa, ca§tigati sume Insemnate, numai sa, §titi sa pi-paiti lucrul cum se cade. A§a, dragii mei, trebueca fie-care dintre voi sa% Se faca, om de lumea nouaca sa tie a fur& elova de pe ma !

CAPITOLUL XVIIMuzica i choregrafia in timpul lui Caragea.

Pe °and PaturicA se ocupa cu predarea acesteilectii de comunizm practic, de o data se auzi ra,-

N. Filimon Ciocon N. eclu Si nom 11

$i

1629

NICULAE FILIMON

sunand In spatioasa anticamera, amestecul Lmorsunete ascutite §i Inganate; o pereche de lautariincepuse a Cana din gura Si din viori, melodiaadaptat'a pe versurile urmatoare :

genie la amor an crede<N'ar mai alcl ialbA verde4Sa calee tot fan uscat,

§i pe la timpi se auzeh Gate un oftat.Pui prinsoare ca este diavolul de Niculitita,

zise unul din oaspeti.El trebue sa, fie ciocoii alergara catre

use ca sa primeasea pe confratele lor.Et nu se in§elau, caci abia deschisera u§a,

§i vazura pe Niculaita vataful de la arma§ul M...sosind vesel Yn fruntea laufarilor.

Nenea Niculaita! exclamara toti.Eu, bre! §i cu mine!... Ce gii,ndeati voi c'o

sä scapati de mine ? Unde e procopsitul de Dinumultumesc de cinste.Iti cer de o mie de on iertaciune ca, nu to -am

proscalisit la masa; sunt vinovat, ce e dreptul; darm'arn gamdit ca aveti ziafet pentru coconul Andreidela domnia-voastra §i credeam ca n'o sit puteti veni.

Nu este nimic. Porunce§te to numaiaduca §i mie de mancat §i de baut.

La un semnal al lui Paturic5 masa se umpliidin nou de bucate §i de vinuri proaspete.

Vataful Arma§ului incepa sa bea §i sa mAnancecu o mare po,fta, iar dupa ce se cam ameti §id'ansul, incepa sa vorbeasca §' verzi 5i uscate.

!--§i.

sa -i

arni

CI00011 VECHI X91 101 163

Stiti voi una, bre ? zise el. A dat noroculpeste mine. Boierul a hotArit s'a'§i facii case not§i m'a InsAreinat pe mine cu strangerea celor tre-buincioase pentru zidhrie.

Ei! §i ce iese de acolo ? zise KturicA cu unaer de inyidie.

He, he ! unul e Niculait'a, nu sunt doi. 0sa','mi fac o pereche de case s5, le Intreacg, pe aleArm mului ; saraiuri bre! nu gluma.

SA'ti ajute Dumnezeu ! zisera ciocoii.A§a A, fie ! De aceia am §i eu gust de vc-

selie. Am venit ca sa% petrecem ; aideti dar s'a tra-gem un dant d'ale tatare§ti, adaog5, NiculAit'asugand un pahar cu yin.

La horM, repeth, cu zgomot adunarea intreagg,.PAturid, chiem'a pe un tigan §i dupa, ce ii §opti

cateva cuvinte la ureche, intrA §i el in hora cese si. incepuse.

Era foarte curios lucru a vedea pe ciocoii no§triicu pulpanele anterielor ridicate In brau, ca s`a, lasepicioarelor libertatea de a luera dupa cerintele jocu-lui, en ceak§iri ro§ii; cu me§i §i cu papuci galbeni ;in.cin§i cu taclite a§ezate astfel in cat le acopereapantecile §i o parte din piept ; cu fermenele de pos-tav de diferite fete, lasate pe spate ; ra§i la cap §icu fesurile puse cam pe ceaVt; era curios lucru, zi-eem, a privi efectul grotesc al acestor costume diz-gratioase, mai ales ca,' poza juCatorilor, plecati campe la spate, §1 aierul for de gravitate in dant, Ii. M-ceau cu mult mai ridicoli de ceia ce erau In realitate.

Vinul, vorba §i in cele din urmA, sunetele lguta-

164 NICULAE PILIMON

rilor, de§teptase fn oaspetii lui Paturich un gustde petreceri, care nu puteh fi nici odath, complectchnd in mijlocul barbatilor, lipse§te femeia,--ceamai pla.cuta, dezmierdare in asemenea cazuri.

Petrecerea fart fernei, este ca nunta fartlhutari !--zise Chioftea, cu o aprindere ce se ve-deh rhspandita, in teasurile fetei sale.

Da ! da !... Ne trebuie papuci ro§ii ! adausera.ceilalti.

Lash, c'am 1-aat en mhsuri §i pentru aceastaraspunse Paturich.

A§a este, dar not vrem lucru bun, iar nuMilan* din Scaune 1).

Thceti c'au sa ne vie tot pui§ori ale§i : Argbira,Rozalina, Kalmuca... 2).

Bravo, nene Phturica! SA trae§ti cat turnulColii !

Nu trech mult §i se auzi un sgomot de teasurain curte. Paturica asculta cu atentiune §i incre-dinthndu-se bine, zise cu enfaz ciocoilor :

lath, boeri domnia-voastrh yin §i kiramele 3)§i ca A, nu ramai mai pe jos de cat nenea Ni-culhith, v'am adus §i muzica nemteasca.

1) Pe timpii aceia §i duar mai in urma se numiau talanite, femeilecele mai degradate §i mai ordinare ; mahalaua Scaunelor era cartie-rul femeilor de felul acesta.

2) Acestea erau Aspasiile §i Ninon de Lenc]os din timpu lui Cara-gea; mai cu seams Arghira prin rara ei frumusete devenise un acmagnetic, care trAgea la sine pe toti junn; iar und sustin ca chiarDommtorul Caragea ii da vizite secrete.

3) Biramo pe romaneste Insemneaz& sdoamna mean, cucoana mea ;la inmultit kiramele, adicaa cucoanele eau doamnele.

CIOCOII VECHI f NOI 165

Aferim nene Paturica! Tu nu faci lucrurilepe jumatate.

U§a camerei se deschise §i intrara mai Intai treifemei Imbrobodite la cap cu tulpanuri albe §i tiara-prate cu ni§te scurteici captu§ite cu blana. ca säpoata Invinge asprimea gerului. Aceste femei dui:ace salutary pe ciocoi §i schimbara cu dan§ii catevaglume, I§i scoaser5 blanile, §i'§i descoperira cape-tele. Scotand aeele Imbrobodeli ce le dau Infati-§area unor femei elite din haremurile tuYee§ti, eleramasera, cu fetele astfel precum le facuseDum-nezeu, adica tinere §i placute ca ale unor zane.

Arghira. cea mai frumoasa din toate, purta o pe-reche de matasarie ca arderea Moskii cu trei ran-duri de inangeturi pe poale, cu manecile stramte .§icu pieptul inchis. Era Incinsa cu un colon') de Ca-navat ro§u, cu paftale mici de aur: capul 11 avea,acoperit cu un fes alb cu fund& de 'ukase neagra,§i legat cu o panglica, alba cusutri cu fir ale areie5patilie Inodate la partea dreapta a capului for-mau o floare de o forma originals; picioarele eierau Incaltate cu eiorapi de Lipsca foarte albi §ipantofi de saftian negru cu funde ro§ii de matase :la gat avea §i trei §iruri de margean ales, iar laurechi atarnau o pereehe_de cercei de aur lucratiIn aur s§i diamante; pe deasupra tuturor ve§tmin-telor purth o fermenea de catifea neagra, scurtapapa la talie §i cusuta, cu fir In mane,.

Kalmuca era Imbracata mai tot asemenea, cu

1) Colan se ,nume§te Incingatoare

166 NICULAE FILIMON

deosebire numai ca avea capul gol si doua coadepe spate ca fetele mari ; iar Roza lina, credincioasatraditiunilor patriei sale, purta costumul germanal epocei aceleia.

Indata dupa, dansele intrara cei opt-spre-zecetigani ce formau muzica nemteasca a Niculesoului 1)cari dupa ce se puseril in regard, incepura, a sunkmai tntai mar§ul zis al lui Napoleon §i alte piesemuzicale de recreatiuni foarte la moat pe atunciapoi incepura, a cantor menuetun.

Ci000ii, 'Wand pe rand damele la joc, se deters Cu.furie la toate exercitiile choregrafice obicinuite intimpii aceia. Monotonul menuet, dantul clasic al sa-loanelor europene, saintoarea cracoviana a Le§ilor,cotilionza frantuzesc. valtul Nemtilor si ecosesul,adus din fundul Britaniei; toate aceste danturi et-

1) Dupes infonnarile ce am, in timpul lui Caragea existau doll&muzici euiopene in una a lui Nicolescu, in Bucuregti, altaa lui Chrisoscoleu ]a Buzau Fie-care din membrii ce alcatmau acestecorpuri armonice aveau cate un nai agezat dinaintea buzelor, cu careexecutau melodia sau tertiele scetele armonice ale piesei puse inexecutare. Osebit de acest instrument accesoriu, fie-care artist inparte era obligat a sunk ate un instrument 'de coarda, adica violina

violina secunda, viola, violoncel gi chiar contrabas, tobe maritobe mici ; numai maestrul dirijetor era aparat de aceasta datoiie

el sunk numai violina gi indica celorlalti timpul muzicei gi diferitelenuante de efect

Sunetul ce producea aceasta adunatura de instrumente nu co-respundea in mare parte la tot ce se cere de la o bun's orchestradin zilele noastre ; cu toate acestea serves de minune pent' u mu_zica de dant.

2) Pe timpul lui Caragea erau la moda multe danturi straine , balu-nle se dedeau prin casele boerilor celor maii, incepeau prin polo-neza, dupa care veneau tamp_ta, inatianu, manimasca, +alt, mazurca,englezu], cracoviana, etc.

jars: gi

gi

gi

ce

prima,

CIOCOIT NOIJI 167

nografice detera prilej pe rand oaspetilor no§tri, dea'§i arata maestria; dar se vede ca aceste inOvatiistrain nu erau Inc h destul de popularizate In tarnla noi, sail ca ciocaii no§tri nu le prea §tiau juchbine, caci ei se obosira numai de cat, si ca sa facadiversie, zisera, 15utarilor sh &ante pristoleanca, chin-dia Si jocul numit: ca la uva cortului sau zoralia.Atuncj sh fi vitzut zel si infocare! Casele Postelni-cului rasunau sub papucii invitatilor vatafului sau.Rasetele femeilor, chiotele de veselie, vorba zgomo-toasa a barbatilor, sunetele ascutite ala muzicei, iz-birile cadentate din picioare ale dantuitorilor; toateacestea formau un sabat, infernal al carui echo sepierdea in apartamentele pustii ale 'PostelniculuiAndronake, ca un vuet cobitor pentru stApanulabsent. Abia aproape de ziva% se sparse petrecereadela Dinu Paturica, §i invitatii lui se dusera pe lacasele lor.

CAPITOLUL XVIII.

Ce n'aduce anul aduce ceasul.

*tim cat de rau fit rasplatit Gheorghe, vtttafulde curte al lui Andronache Tuzlue, pentru-crt seridicase cu devotarnentul pang a'§i compromitepozitiunea, spre a scaph pe stapanul sau de pra"-pastla In care-1 tarn, Dinu Paturica §i Kera Du-duca. In urma gonirei sale, sta nenorocitul june

se gandea prin ce mijloace dobandeaseahrana sa §i lAtranei sale mume.

VECHI V

pe-asi

168 NICIJLAE FILIMON

A mai intra vataf la vre-o cases mare, ii era, cuneputintk cAci firea-1 Meuse onest §i 'nu putea s6,sufere talhariile slugilor. 0 singurca speranta Si maifa,m6sese. El cuno§tea, bine limba elineascA, scria,foarte frumos romilne§te, mai §tia, beva din le-gile §i datinele tArei ; hotArl dar a se decla labreasla condeiului, §i cuno§teh pe ni-meni, se facia jcilbar.

AceastA cariera, de§i nu-i aducea un venit.cucare sa.-§i intampine toate necesitAtile vietii, elInsa era, multumit de dansa, caci 11 scutia de umi-lire §i 11 fAcea stApan pe vointa sa.

Intr'o zi, pe caned se MIA, §ezand pe scaun lau§a Visteriei, a§teptand sa -i vie ceva de lucru, de-°data, !se apropie de dansul un boier Mtran §i cufata foarte dulce, carele, privindu-1 cu o bun statece era, un dar firesc al interlocutorului sau, 11 In-trelA cu un interes 1nvederat

Tinere logofetel, is spune'mi cum Iti mergtrebuoarele ?

Nici bine. nici rau, boierule, rAspunse junele,sculandu-se cu grab §i dand scaunul batranului.

Va sa," zica painea de toate zilele §i nimicmai mult.

Cam a§a boierule.Dar bine, cum de nu te-ai alAturat pe langA

vre-o cases boiereasck ca sä to procopsWi ?La aceste vorbe, junele 1i sa sa, iasA din piep-

tul san un suspin, care Mei' multi intampinareboierului.

§i

fiind-c5, nu

:

CI00011 VECHI sI NOW 169

Oftezi. fatul meu ; spune'mi. ce ai? Gheorgheridica, ochii in sus §i iritalnind pe ai batritnuluiplini de bland*, lua curagiu §i zise :

Mi-ai zis, milostive boierule ca de ce nu intruin vre-o curte de boier ca sa ma pricopsesc! darmai deunazi am ie§it dintr'o curte boiereasca incare am slujit cinci ani de zile, Si in be de pri-copseala m'a dat pe poarta afara cu mgie !,

*i tine este acel nemilostiv §i Mra ornenieboier ?

Este Postelnicul Andronake Tuzluc, cel maide aproape al lui Voda-Caragea. La numele acestafruntea batranului boier lug o expresiune de ne-multumire; dar cu toate acestea el mai acraoga :

Se vede ca, nu-1 ascultai. cade ! voi tinerii,sunteti cu mintile cam sburatoare.

L-am iubit, boierule, ca pe un parinte, i

m'am supus lui ca lui Dumnezeu !Ei bine, pentru ce dar te-a gonit cu atata

.asprime-?Pentru ca, am vroit sa-1 scap dela pierderei de ce primejdie voiai sa,-1 scapi ?

Voiam sa.-i scap averea din ghiarele unortalhari care il in§eala, 11 safacesc §i it necinstesc.

Ia spune'mi cum to chiama ?Ma numesc Gheorghe, boierule.Asculta,ma, GheorghitA, zise boierul, privin-

du-1 tot cu mai mult interes, voie§ti sa intri Inslujba mea ?

Mai intai &A bine-voiti a'mi spune tine sun -teti §i voi vedea.

170 NICOLAE FILIMON

Eu fatul meu cunt banul C**-7, §i fii pe pace6, nu te voi rasplati ca Postelnicu !

Primesc cu toata inima, milostivul meu stapan.Eu nu te voi intrebuinta In slujba de vataf,

ci te voi numi gramatic al meu, caci imi trebuia-un asemenea slujba§, §i nu §tiu de ce s'a pa-rut mie ca," vei fi bun §i vrednic.

Bunatatea ce arati catre mine, ma face sil;mipierz mintile. Pronia cereasca v'a impins sa'mi tin-deti //Ana, de ajutor, raspunse ta,narul cu ochii plinide lacrimi de recuno§tinta, §i luand cu infocare §irespect mana batranului boier spre a o saruth.

Sa lasam acestea 1a o parte ; is arata'misa-ti %az condeiul 1).

Gheorghe Ina o coala de hartie §i se puse a seriacea scrisoare complicata, care prin trasuri fine §irotunzite, superpunea in, doua trei caturi diferitelelitere ale unui cuvant, in cat ochiul trebuia sa, fiedeprins spre a descifra acel tainic §i maiestrit dedal.

Foarte bine,-aferim Acum pune'ti calimarilela bran. §i vino dupes mine.

Ei iesira impreuna din palatul Visteriei §i se du-sera la cases Banului. Nu era aceasta intaiacand bunul boier §i mai toti boierii romani luauin curtile for tineri fara, protectie §i le inlesuiaumijloacele de a-§i face, prin munca §i meritele lox,o cariera in lumea aceta unde favoarea §i baniifaceau totul.

Dona luni fury de ajuns lui Gheorghe, ca

3) «Arata mi cum gcrii

ihi

?*

data,

CIOCOII VELNY +?1 NOL 1 171

arate capacitatea §i onestitatea sa, iar Banul §tiaca sa pretuiasca aceste rare §i nestimate calitAti.

Aceasta se dovedi mai ales intrio zi cand Ba-nul chema pe Gheorghe §i-i zise :

Arhon gramatice ; is acest pitac domnesc§i to du de-1 da in mama lui Vel-Vistier.

Gheorghe se duse la Vistierie §i dete pitacul inmana Vistierului, dar cat de mare fh mirarea luicand auzi pe Vistieru zicandu-i. ca, este oranduitSame§ la casa lefilor §i recomanclandu-1 amploiati-lor de fat cu cele mai laudaroase cuvinte.

El facu matanie pang la pamant §i strut manaVistierului ; apoi intorcandu-se la Banul, ii fact].§i lui cuvenitele multumiri §i se a§eza in slujba.

Ocupatiunea lui cea mai mare era de a ingriji caserviciul ce i-se incredintase sa -1 indeplineasca cucon§tiint5, §i sa-1 imburia,tateasca pe cat iertau legilede pe atunci; dar aceasta, ocupatiune nu-1 impiedicade a'§i implini cu exacitate datoriile de serviciu §ide recuno§tinfa catre Banul C. protectorul sau.

Osebit de aceste calitati, el era respectuos ca-tre cei mai mari de cat d,nsul, filth' a-i lingu§1;iar catre cei mai mici, bun §i amabil, fara, a in-trebuinta acea popularitate triviala care In zilelenoastre, deprinde pe atati oameni slabi de mincea fi impertinenti, sub cuvant ca sunt indepedenti.

1Tu treat mult §i aceste daruri fire§ti, acest zel laserviciu al tanarului same§ ajunsera pang la auzulDomnitorului care voind a se arata ca protege me-ritul §i virtutea, Domnitorii, au ate °data, aseme-ilea slabiciuni ! onorA pe Gheorghe cu rangul de

172 NICOLAE FILIMON

1VIedelnicer, pe care mai in urm5,-1 schimba trep-tat pana, la cel de Serdar ; astfel dar junele func-tionar realizrt in scurt timp o avere pe care .oinvidiau chiar feciorii de boieri.

Toti amicii binelui se bucurau de progresele ceel facea ; Banul C. insrt inapingea bucuria pana inun fel de pasiune. Conversatiile ce tines, cu prieteniisai, mai totdeauna aveau de subiect meritele ce dinzi in zi dobandeh, Gheorghe prin activitatea cu careisi servea Cara sa. Casa si masa banului erau pusela dispozitiu.nea protegiatului sau. carele, spre a-siarath marea sa recunostint5, &Aire bAtra,nul boier,'II iubeit si se supunea, lui papa in sacrificiu.

Aceste onoruri ce pe toata ziva se repetau incasa Banului, nu ramasera neobservate de junaMaria. Ea incepit sa se ocupe cu nevinovatie deomul acela despre care se ziceau atatea lucruri bunesi frumoase_; si atentiunea ce dete favoritului t5,tane-sau, o facia sa descopere inteinsul tot ce poate sainsufle simtiri dulci si atr5gatoare. Bunatatea ini-mei sale se vedeit scrisa pe figura-i franca si placuta;blandetea ochilor sai facur5, adese-ori pe juna fe-cioara s5 se turbure. iar junele nu putt ramane ne-pasator in aceste semne ale unui amor nascand.

Dar atunci pacea isi lua sborul din inima Marieisi din a lui Gheorghe, mica familiaritate ce se for-mase intre dansii din relatiunile lor, Incepit sg, dis-para; ei evitau intalnirile, dar cand intamplarea iipunea, pe unul in fata celuilalt, o confuziune nein-teleasa ii doming, pe amandoi, in cat nu stiau ce 95,fac5 si cum sa iasa din acea situatiune nedomerita.


Mu lte nopti trecurl fara ca somnul sa poata, Inchideochii junei copile; cat despre Gheorghe, lucrul mer-gea mai bine, caci el, de§i o iubea cu focul primuluiamor, dar ocupatiunile lui cele multe si variate, itfaceau sa, uite cateva ore din zi, suferintele pasiuneisale celei fara speranta ; pe data insa ce se apropiade locuinta Banului, inima lui Incepea s'a, simta',chinurile arzatoare ale unui amor, care devenea cuatat mai puternic, cu cat el prezinta mai putineprobabilitati de un rezultat fericit.

Locul de predilectiune al lui Gheorghe era kio§-cul din grading ; Intr'Insul I§i Linea el cartile de ci-tit §i hartiile sale. Pe data ce se scula dela mask§i I§i termina datoriile sale cAtre Banul, se suits Inkio§c §i iiimanea acolo meditand asupra tristei salepozitiuni. De multe on focul amorului Il aducea, panala nesocotitul proiect de a fura pe juna Maria, §i ase ascunde cu. dansa In vre-o parte mai putin cu-noscuta, a tarei. Dar ateste rataciri copilare§ti dis-pareau Inaintea simtului de onoare §i datorie.«Eibine, zicea el, sa fac aceasta fapta osandita de bu-nele obiceiuri ; dar ce va zice lumea cand va aflaca, un om gonit de nenorocire a Post ajutat Si ca,-patuit de an boier cu inima milostiva, iar el, dreptmultumire i-a patat perii cei albi §i 1-a omorit fart.vreme? «Nu ! Nu voi savar§1 aceasta nelegiuire ! Voifugl cat se va putea mai mult de Intalnirile mele cuMaria, §i data nu voi putea sa sugrum In mineaceasta patima, voi partts1 casa facAtorului men debine §i ma voi duce unde ma va Indemna, Dum-nezeu..».

fI

174 NICULAE FILIMON

Maria, patruns& de nevinovata sa iubire, simtea,0 mare placere a urmari pe Gheorghe cu ochii Sicu imaginatia ei ; dupes ce el. plea, la Visterie, ease suia In kio§c §i privea cu mare interes locul unde§edea el, cartile pe care citea §i In fine orice objectpe care 11 atingeh el.

Intr'o zi pe caud se MTh, in kio§c cu femeilesale, o mica suflare de vant risipi vre-o catevahartii de ale lui Gheorghe, Maria se repezi sa leadune, dar mana ei se oprI fora voie pe o hartiede Venetia cu marginele poleite, pe care erau scriseversurile acestea :

a Sus pe cer sunt multe stele ,4Canapu i plin de floricele;ccroar nice una dintre ele6Nu'i ca clupul puicii mele I

Maria citindu-le se sirati transportata de bucurie,§i strangand hartia, o bAga In buzunarul fermenelii.Dupes cateva ore, ramaind singura, ea reciti de maimulte on acele versuri, §i I§i plazmul o multime deInchipuiri frumoase, a caror concluziune fu convin-gerea temeinica ca versurile erau scrise pentru dan-sa §i ca Gheorghe o iube§te. Singura ideie ce- oturbura era ca nu se credea a§a de frumoasa pre-cum o descrise Gheorghe In versurile sale. Modes-tia ei nu'i permitea sä creada ca este mai frumoasa,decat stelele cerului §1 florile pamantului ; cu toateacestea amorul propriu Si cochetaria, aceste viciurice le posed& papa la urn oare-care grad chiar fe-meile cele mai oneste, f5ca pe noua noastra Erosa'§i Indrepteze pa§ii catre oglinda, unde dupes ce

CIOCON VECHI *I SOUI 175

schimbh de trial multe on vestmintele si se priviinteinsa zimbind si gesticuland, se refrase plink desperanta ca, poate fi iubita, de frumosul ei Leandru.

Banul preocupat de grijile casii si de neputintabAtranetilor, ramase mult timp in nestiinta desprenasterea si cresterea cea repede a acestui amor. Darstangacia inamoratilor si mai cu seamy intristareace se vedea pe fata Mariei cand lipseh Gheorghe delanga, &Ansa, desteptara oarecum banuielele ba,tranu-lui. El flag, ca om, intelept ce era, ramase in oare-care asteptare, papa ce timpul si imprejurarile fi vadicth mhsurile ce va urmh sh ia, si se ingriji numai-de a chema pe o femeie ball-Ana, credincioasa a caseisi a'i ordona ca sh privegheze pe fat de aproape.

Pe cat timp amorul acestor juni ramase in perio-dul suspinelor al privirilor melancolice, al nalucirilorfantastice'si al viselor de our nerealizabile, ei puturhsh-1 ascunza, de privirile clamenilor ; dar toti stim caaceasta pasiune este teribila : este intocmai ca unvulcan, in a caruia inimh geme balaurul de foc side vgpaie, care se lupth neincetat cu staiicele ce-1acoperh si care spargandu-le in fine, se revarsh cufracilri si cu unde mistuitoare peste tot ce-1 im-presoarh.

Era o zi frumoash de toannah, ; Banul Impreung, cuGheorghe se duse la biserica ; Maria, dupg, ce isiTacit rugaciunile diminetei, intra, In grhdina, ca sa, seplimbe cu douh, din fetneile sale. Fata ei era palidaca a unei flori bAtuta, de vantul iernei. Ochii ei ceinegri si plini de viata, alta-data, erau acum stinsi deveghere si de lacrimi. Ea straliatea aleile cufundath,

176 N1CULAE FIL1MON

in visurile inimei, §i cate o data se -oprea in loc §iprivets grupele de iasomii §i vitele ce se incolaceaupe arbori. formand figuri fantastice §i gratioase. Fe-meile observand starea In care se aflh copila §i ne-voind turbure gandurile, ramaserh mai In urml§i. schimbara intre dansele vorbele urmhtoare :

Ai ! ce zici tu, Stanco ? Mie mi se pare cacuconita are zmeu ? Nu vezi tu ca slhbe§te dinzi In zi ?... A ajuns ca o scandura.

Ce spui tu, fa nebuno ? Nu are nici zmeu,nici lipitura ?

Ce are dar ?I-a cazut drago-stea pe gramaticul cuconu-

lui. Asta e totul.Ce spui tu, fa ? Pe cuconul Gheorghe ? Da

citie sa aleaga... Nu e proasta fetita.A§a e, precum zici ; dar sa vedein boierul

o s'o dea dupa dhnsul ?Da de ce sa n'o dea ? de are cuconul Gheor-

ghe ? Nu e frumos ? Nu e pricopsit ? Auzi acoloConversatia for se intrerupse prin venirea Banu-

lui dela Biserica.Maria, cum va" zit pe tatal-sau intrand in grading,

Ski compuse oarecum fizionornia §i-i saruth mana curespect ; dupa aceia ea dete ordin sa aduca, ca-feaua §i dulceata In kio§c.

In timpul acesta, batranul suits cu gravitate sca-rile kio§kului urmat de Gheorghe §i de serdarul

amicu] sail de casts.Femeile adusera tavile cu dulceata §i cafea, §i

detera tuturor, Incepand dela Banul ; apoi se du-

D***,

sa7i

I

CIOCOII VECHI §I NOW 177

sera, ca sa, dea loc ciubucciilor sa,'§i faca §i eirnarafetul lor.

Cat tinit aceasta ceremonie, Gheorghe §i Mariai§i aruncau din timp In timp cate o cautititura deamor cu ma, de putina Ingrijire Incest Banal baga,de seania, §i se convinse de fatalul adevar, pe caremult timp it crezuse mai mult o chimera a sa, §i casa nu surprinza cineva turburarea ce-i pricinuiseacea descoperire, el ptirasi kio§cul urmat de Seidarul D ' Si de fie-sa

Gheorghe Intelese totul §i Ingalbeni ca ceara.Pus acurn In lupta cu amoral Sr datoria, el cauthtermenul de mijloc, ca sa iasa din aceastateribilapozitiune ; a mai ramanea in casa firicittorului saude bine, ii era, cu neputinta, caci peste puffin ar fidevenit ingrat ; a o parasi era pentru dansul o lo-vire fatales, caci nu ar fi n-iai putut sa vaza pe Ma-ria, soarele vietei sale. §i §i-ar fr zdrobit toate spe-rantele unui viitor splendid ce abia se deschisedinainte-i.

Nefericitul tanar se lupta mult cu ideile acestea:dar. in sfar§it se hotart a face sacrificial cerut deonoare §i recuno§tinta. Lua hitirtie §i condei, §isCrise Banului aceasta scrisoare :

«Blagorodnice §i de bun neam al meu stapan§i binefacator !»

«Child vei citl aceasta umilita scrisoare, vei §ti ca,prea plecata domniei -tale sluga a parasit curtea dom-niei-tale, ca sa, nu plateasca, cu ram facerile de binece ai revarsat asupra-i. 1VIilostivite stapane ! sunt Inaceasta lume de§arta, nenorociri care doboara pe

N Filimon Cmcon { eclu tit nout.

178 NICCLAE FILD1ON

omul cel mai tare. Intr'o nenorocire ca aceasta amcazut §i eu nemernicul, §i ca sa nu ajung a mantacu nevrednicie painea domniei-tale, iata, ma depar-tez curat §i nepatat de nici-o nelegiuire. Singurarugaciune ce cutez a'ti face, este sa nu blestemipomenirea mea, caci sunt nevinovat.

Ilea plecata §1 umtlitA slugA a dormilei tale

GHEORGHE SARDARL L))

Dupa ce stranse §i pecetlul scrisoarea, chierna, peun fecior de-i aduse o caruta, pe care o opri la pot.-tita din dos a gradinii, ca sa, nu afle nimeni ce voiasa faca; 1§i card apoi bagagiul, pana a nu piiraslcasal3anului, dete scrisoarea in mina slugei zi candu -i:

Cand nit va chemh boierul, dai aceastaset isoare.

Gheorghe ie§i din curtea Banului, coprins de In-tristare, iar cand ajunse la o mica distanta, privlinapoi, §i za'riud kio§cul unde petrecuse cele maifrumoase zile ale vietei sale, ochii lui se umplurade lacrami.

Srt venim iara§i la Banul.Nefericitul batran, triznit ca de un fulger de ne-

a§teptata §i fatala Incredintare ce dobandise, se In-chise in camera sa, unde petreeit toatri ziva, fora sais nimic, spre restabilirea sanatatii sale ruinate desuferinte. C5tre searA, el intra in gradinA cu stop dea chema, pe Gheorghe §i a-1 dojeni pentru marealui cutezare. Nerabdkor de a afla panii la ce gradse ridicil nenorocirea sa, pornnci sa theme numaidecat pe ingrat ; eat de mare fu in,a mirarea lui

$i

sa -i

Cl00011 VECHI :01 NOU1 179

ea nd Ii spuse sluga ch. Gheorghe a piirAsit curtea,fasandu-i o scrisoare. Lu'a scrisoarea, o citi de maimulte on si apoi ridichnd ochii ca,tre cer, zise cuentuziasm: Ce suflet ingeresc, ce suflet mare,Dumnezeule! Dar cu toate acestea, ce pot face la oasemenea Intamplare?... Fata it iubeste; el o iu-be§te pe &Ansa: nu mai ramane alta de facut decats 5 , chiem preotul sa -i cunune... Dar bine !... Ce oSts zica boierimea cea mare a trtrii ?... Brdatul eIntelept, e procopsit, are inina bunk dar este iesitdin prostime; lumea o ssa, afle aceasta si o sa mri,fac de rasul grecrlor lui Caragea; pare CA, auz dea cum pe acei clevetitori zicand : «Ama cap si laBanul! Mai daunazi nu voi set dea pe fie-sa dupciPostelnicul Andronake,.boier simandicos si om al luiCaragea si acum o dci slugii acelui boier!, Cum voiastupa eu gura lumii, pe care numai negrul pa-mant o astup'a? Dar nu! Ce'mr pasts! Voiu da pefie-mea lui Gheorghe si cared ma va Intreba cinevaIi voiu raspunde : Gheorghe e om cinstit si drept,si boieria lui nu i-a dat-o nici averile castigate dinasuprirea sciracilor, nici lingusirea !... Noi n'avernboieri de mostenire ca alte neamuri stiaine de prinEuropa. Letopisetele noastre si arhondologia nearat5, curat ea Stefan Voda, Mihaiu Vod5, si altiDomni moldoveni si romani au boierit, pe Campulde bataie, pe mai multi opincari cu inima de bo-ieri ; de ce dar sa nu dau pe fie-mea lui Gheorghe,care si-a c'astigat mica lui boierie prin munca siistetimea mintei sale ?...>) Banul, luat de vArtejulacestor idei liberale si umanitare, trimise sa chieme

180 N1CULAE F1L1MON

pe Gheorghe ; dar el plecase cu doua ore mai Ina-inte la Moldova, uncle credea di va gas' o alinaredurerilor ce-1 consumau, eel putin un refugiu Incontra relei ispite.

CAPITOLUIL XIX

Avertismentele

Unul dintre regii Ispaniei ridichndu-se la dem-uitatea de impilrat al Sacrului Imperiu1), nu maiputeh Ormanul om nici sá m:inhnce nici sa doarmitin pace din pricina poetilor, care il zdrobisera subpovara odelor si a sonetelor ce neIncetat ii pre-zintau ; caci sl, nu fie cu supArare, aceasta tagrnA,de literati pe care Platon a dat'o afar din re-publica sa dela inceputul lumii §r. phna In zivade astazi, a fost cam lingu§itoare §i vanitoasA.

tntr'o zi nefericitul ImpArat se plimbh prin fru-moasele grAdini ale Escurialului 2), preocupat degrijile irnperiului ; dar tocmai chnd se pregilteabietul cretin sa, multumeasca, lui Dumnezeu cii, 1-ascapat eel putin de poeti, de-odatsa se Infati§A Ina-inte-i un individ uscat ca un schelet §i cu musta-tile §i sabia mai mare decht ale vestitului Cid 3).

Nu trebul multa pricepere Imparatului spre acunoa§te cu tine are a face, eaci schimonositulindivid purth vestmantul de licentiat In litere, fe-

I) imperml german, numit §i al Romanilor.2) Palatul regilor Ispaniei3) TTn erou ispaniol.

UIOCOII VECHI NI NOUI 181

ricire ce sarmanii rPgi din zilele noastre nu omai au.

Complimentele cele ridicole §i retorica cea afec-tatA cu care poetul nostru citi compozitiunea so,adusera ilaritatea pe fata imprtratului. §i-i dete cu-raj sh" asculte peste cinci sute de exametri latini,furati negre§it din poetii Cezarilor.

DulA, ce poetul se ridica, dela pamant plin depraf, caci i§i citise oda in genunchi, numai ca sa,arate CA poetii nu sunt de loc lingu§itori, stransepergamentul §i it dete imparatului, zicandu-i :(4Sire ! prime§te aceasta, poema ce cutez a va in-credinta, ca este e§ita, din propria mea inteligenta».Regele atint1 ochii asupra poetului, §i vazand vest-mintele cele sfa§iate §i unsuroase scoase o pungaplinit cu pistoli de our i), §i punand'o in mina li-teratului, zise cu zimbet comic : «Prime§te, dom-nule licentiat, aceasta punga, §i afla dela mine ca,totul este vechi in lumea aceasta».

Ne servim de aceasta mica istorioara ca sa, ara-tam lectorilop no§tri ca avertismentele nu sunt oinventiune a guvernelor constitutionale, ci din con-tra, ele sunt venite pe pamant mai deodata, cu omul.

srt, deschidem cartile religiunilor antice, §i vomvedea, pe stapanitorul Cerului trimetind la avertis-mente §i expediandu-le la adresa for cu mai multa,iuteala decat registratorii dela ministerul din 16-untru. Printr'unul veste§te pe primul om sa iasadin paradis, caci mancase din fructul oprit in con-

1) Moneda ispamcil

182 NICULAE FILIMON

tra avertismentului ce i se dedese. Prin altul ves-te§te pe patriarchul Orteu sau Lot, sa iash din So-doma, chci voia s'o arzN, pentruch locuitorii ei nunumai ca nu voiserA, sa is In consideratiune aver-tismentele ce le trimetea, dar cercasera a dezonorhpe ingerii ce le aduceau acele avertismente. Prin-tr'un al treilea avertisment staphnul universului,veste§te pe Deucalion sau Noe ca o sa trine& ph-mamtul, §i ti ordona sa fach o corabie de trei sutede coti In lungime Si de cincizeci In lAtime, in caresa intre el cu familia sa cea foarte numeroash, luandcu dAnsul cake §apte phrechi din vietuitoarele celecurate, spre a servi la crearea unei lumi noun car5,sh le pese cat de putin autorilor cosmogeniei, deBuffon, Lineu §i Cuvier, cari ne arata peste o sutAtreizeci de mii de patrupede, pasari, insecte §i rep-tile, pentru a chror conservare In numarul Indoit§i in§eptit, s'ar cere negre§it o flotila compush dincateva corhbii de linie §1 fregate.

Pogorandu-ne din cer pe pamant, ghsim ca aver-tismentele au jucat §i joach un mare rol fu trebileomenirei. Astfel dar, Sultan Mahmud, marele strt-phnitor al celor credincio§i §i necredincio§i aflasedin oarecare avertismente secrete, ca principele Ca-ragea se apucase la bAtranete sa Invete muzicavocala, §i plhceh foarte molt sa chute vesti-tele peane ale Eteriei grece§ti, §1 fiindch aceste can-tece incepuse a suparh Inaltele urechi ale mareluiSenior, escith dorinta lui de a aveh cu orice pretcapnl muzicantului Domnitor ; cat despre corp nu_

CI00011 VECHI §I NOUI 183

facea nici o dificultate : putea sä ramana In Bu-cure§ti sau or uncle ar fi dorit principele.

Spre acest sfar§it dar, se incepit mai intai o co-respondeuta intre sultan §i principe, §i alta intreacest din urma cu amicii sai din Constantinopole ;vazand insa, Turcul ca, nu ese la socoteala, cu aver-tismentele, incepit, dupes obiceiul turcesc din aceitempi, a trimite la capugii, perhegii imbrohoriimparatesti ca sa-i ceara capul.

Printul inset avea un cap foarte frumos, §i o barbaatilt de poetic, §i delicioasa, Meat eel mai sfant(hare toti sfintii patriarhi §i-ar fi dat fericirea ra-iului. numai ca s, o poata purth cateva zile liipita defalcile sale prea sfintite. Nu-i veneit dar neted bie-tului Caragea, sa, trimita capul Sultanului, §i ca sa,cape de suparari, facea nevazuti pe toti trinn§ii

imparate§ti, strangand tot intr'un timp avutii in-semnate ca sa o is la srmatoasa, c'and ii va vent bine.

Aceste simptome, ce prevesteau o mare criza,politica, nu ramasera mult Limp ascunse mintii ceiagere a postelnicului Andronake §i a lut Paturica.De aceia anandoi se sileau a strange bani cu (nicepret, ca sa se poata, lupta, in contra nenorocirilor ceputeau sa-i ajunga prin caderea, protectorului lor.

timp dar de cateva luni, iscusitul Paturica, faciio multime de ispravnici §i judecatori, schimba cativaegumeni, starui sa nu se departeze din functiune unepiscop ce abuzase foarte mult de datoriile sale, far,a mai numi zapcildcurile, polcovniciile de poterci §i cei-

pitaniile de judet Yi dedera §i ele un c'a§tig bunicel.SI nu perdem din vedere c, doua parti din aceste

fi

In

184 Niel, LAE FILIMON

heapiri le lua PAturicA, §i numai a treia parte oda fanariotului, din care mai lila §i un bun bacvi,Insotit de cativa aferim §i bravo.

Trecuse un an de zile de °and Paturica deveniseconfident al s'au, §i prin istetimea §i insinuirile sale,realizase o stare bunicica pe care o avea trecutAIntr'un catastif de care nu se despArtea niciodatil.

tntr'o searA el se MIA, singur in odaia sa, §i sephrnba, cu pa§i rani invartind In degete ni§te mataniide chihlimbar ca sa, goneasca multimea gAndurilorce-1 preocupau. Fata lui palid6, §i amenintatoare,'Asa sa se vada sufeninta morala de care sunt chinuititoti aceia ce se imbogAtesc prin fapte ru§inoase.

In fine el se opri In loc, §i dupa, ce se mai gandiputin zise: «Este cu neputinta! Costea Chioru,de§i este cel mai mar§av §i mai calpuzan dintretoti grecii din tara romkneasca, dar ce'mi pasrt!...El nu va putea sb"mi manance moia c'Aci am In-scrisul lui care M. pe fata cA, mo§ia Postelniculuipe care au cumprirat'o dela Sultan mezat, este amea, §i el nu este decat un vechil pus din parte'mica sa nu zica lumea ea cumpar mo§iile stapanuluimeu cu bani furati dela dansul. Sä vetlem acumala ce suma se ridicit micul meu capitilla§. SA, pu-nem mai intaiu mo§ia Rasucita, care pang astazia fost a prea iubitului meu st5pan iar de mane In-colo va fi a prea supusei sale slugi; al doilea, am osutii, pungi de bani la Baron Sachelanie, §i alti a-tatea la Caminarul Polizache cu dobanda cinci lapunga; al treilea am dour', vii In Valea Calugareasca.Toate acestea aduc pe an un venit de lei §aizect

CIOCOII VECHI OI NOM 185

de mii. Bravo Dinule ! Bravo badete ! Asa esteIntr'adevar, dar sunt o slug5. o slugs boiereascameseria, cea mai umilitoare din toate meseriile Wei:

Tot om ul este stapan pe vointa §i pe gusturile sale:plugarul dupa ce asuda, toata ziva lucrand pAmantul,seara se Intoarce la umila lui coliba cantand si gii-se§te MAIO, femeea §i copiii sai Caspratirea ostene-lelor sale ; neg;utiitorul multumit de micul sau castig,cum apune soarele Isi Inchide pravalia, §1 dandu-secu Incredere In bratele desfatiirei este fericit ; numainot ciocoii de prin curtile boieresti suntem ursiti lacea mai aspra robie. "IToi nu tfaim decat ca srt, du-cem Inainte blestemul lui Cain ucigatorul de frate,tremurand la glasul stapauilor nostri, precum tremurael cand auzea glasul lui Dumnezeu strigandu-i :

«Caine, ce-ai facut pe fratele tau ?g, De cefolos ne sunt nouA mancarile cele bune, cand nu leputem gusty In liniste? Ce pretueste o casa bine In-calzit'a §i un pat moale si frumos, cand not dor-mim pe picioare ca pelicanii, sau cu ochii deschisica iepurii, spre a fi gata la poruncile stapanilor nostriIn orce teas al noptii!... Dar astA, viat5, plina de chi-nuri va Inceta °data! Mosia cea mare a greculuiam Inghitit-o si nu m'am Inecat.

Viile din valea CalugAreasc5 i le-am hrapit farAcea mai mica greutate ; au ramas acum cele donsmo§ii din Buzau si casele ; bun e Dumnezeu sipentru dansele, si atunci voi lash pe fanariot cupunga mai usurica decal a unui nefer din Spa-tarie. si cu sufletul Inc5rcat cu blestemele saracilor,din ale carora sudori 'si-a strans acele bogittii.

186 NICULAE FILIMON

Dupa ce Paturica% terming aceastA filozofieciocoia sea, serise un rava§ §i 11 trimese luiCostea Chioru.

CAPITOLUL XX

Teatru in tam. ronAneasca.

De va fi existat teatru In Cara noastra inaintede Caragea nu §tim, istoria nu ne spune nimic,chiar traclitiunile populare nu ne arata nimic detestvenirea unor scamatori arabi §i turci, cari scoteaupanglice din guri, Infigeau ace prin mu§chii mai-nilor, varsau mei pe nas, §i scoteau din cap Gmultime de caciuli 1).

In tirnpul lui Caragea, veni pentru prima oara, unintreprinzA tor de diorama, §i °lath un teatru descancluri In curtea Banului Manolache Branco-veanu 2). Acest teatru optic timi catva Limp. iarmai In urma Domnita Radu clltd.1 la Ci§meauaro§ie o sada de bal, in care se adunau boierii §i

cucoanele de petreceau noptile cele lungi alei ern ei .

Putin InsA, dupes aceia, ven1 in Bucure§ti unantrepenor de teatru melo-dramatic cu o trupaformates astfel In cat sa poata reprezinta tragedii,drame, comedii §i chiar opere.

3) Dela acei scamatori a ramas o vorbg populace (altA cactulap.2) Dupa unti acest teatru a fost clAdit pe locul Slatineanului.

CI00011 VECHI N(rUI 187

Artis,tii cei mai principali ai acestei companiierau: Gheorghe (directorul) pentru rolurile cornice,madame Di lli pentru rolurile fortei de femeie, de-mozela Di Ili pentru rolurile de juna amanta, iardomnul Steinfels erh prim amant forte.

Repertoriul for se cornpunea din cele mai fru-moase productiuni dramatice si opere muzicale alescolilor italiatia si germana; day piesele care in-tampinau o primire mai favorabilA in publicul tea-trului nogtru erau: Saul, Ida, Pla-de Tolomei, Bri-ganzii §i Faust, precum si operele Gazza-Landra,Moise in Egipt, Cenerentola, Flautul magic, Idome-neu 5i cciteva altele 1).

In timpul acesta, natiunea Elena se pregatea sarupa lanturile ce de patru secoli o tineau in sclavie-Barbatii cei luminati si mai patrioti ai acestei ua-tiuni, se adutaasera din toate Ortile in Romania siin tarile vocine en dansa, si fat masera din Bucurestiun centru de operatiune al mai multor comitetece lucrau in unire pentru binele patriei lor.

Intre barbatii inscrisi In registrele comitetului re-volutionar Elenic din Bucuresti, figurau: Atanasie-Cristopolu, noul Anacreon al grecilor moderni,Iacovache Rizu, poet en mare reputatiune, Scufa.care mai In urmi reprezintrt pe U -recia liberil lamai multe curti ale Europei, doctorul Cristali,Constantin Buzau si Logofatul Gheorghe Serurie.

Acesti oarneni In adevar magi si inzestrati cuinimi generoase tunoscand Cat de Inuit contribuiesteteatrul la formarea inimei unui popor primitiv si

1) Cele tree opere dintaiu sunt de Rossini, iar celelalte de Mozart

§.1

188 NICULAE FII.IMON

la pregatirea lui pentru fapte eroice, se gandira,a infiinta, un teatru in limba

Ca sa poata dar a realizes aceasta ideie ce tinteala pregatireajunilor eleni din principate pentru sfantalupta, a independentei clasicului pamant al Eladei,formara repertoriul for tot din piese pline de patvio-tizm, virtute, abnegatiune §i urd in contra tiraniei.

Prima productiune ce se reprezenta pe scenaacestui teatru fa Moartea lui Iuliu Cezar de Vol-taire, tradusa in eline§te de Logofatul G-heorgheSerurie. Succesul ei fa splendid, iar intiparirea celases in inima spectatorilor, fa atat de mare, in catdupes ie§irea din teatru, multi dintre elim tntonaupe uliti, planul razbunarei §i al mortei.

Dupes aceasta piesa" urmara : Mania lui Achil-compusa de Atanasie Cristopolu ; Timoleon de Zant-peliu Meropa, Zaira ssi Mahoniet de Voltarie ; Orest

i Filip II de Alfieri; Polixeni de Iacovache RiZ11§i Aristodem de Monti.

Cel ce voie§te sa, afle data aceste piese au pro-dus sau nu efectul lor, sa tntrebe campiile Drriga-§anilor din Romania §i pe ale Greciei sclave peatunci, §i ele vor raspunde aratandu-i un poporliber §i un regat nou inscris pe harta Europei.

Actorii care au luat parte la reprezentareaacestor productiuni teatrale, erau mai toti studenti-din §coala Elineasca ; iar cei ce s'au deosebit maimutt prin geniu §i talent au fost C. Aristias. Theodor-Gazi, Constantin ,5'omache, Doctorul Formion si Gheor-yhe Masu.

La inceput toate rolele femeie§ti se jucan de bar-

elineasca.

;

CIOCOII VECH1 NOUI 189

bati, §i mai cu seama de tanarul C. Aristia, al Ca-ruia fizic §i dexteritate se conformau mai mult cucaracterul femeiesc, dar mai In urrna s'a gasit o fe-meie anume Marghioala 1), care a primit cu mareplacere sa joace aceste role In toate piesele re-pertoriului.

Junii romani ce'§i Mceau studiile Ia §oala Eli-neasca, vazand pe strriini realizandinteun timp atatde scurt, o institutiune de cea mai mare necesi-tate pentru o natiune, luarA hotararea a-i imita.

Spre acest sfar§it se alesera cativa din cei maicu talent §i In putin timp ridicarA pe §cenA faimoasatragedie a lui Euripide numita Ecuba 2).

Aceasta piesa ce pentru prima oara da ocaziunelimbei romane a intra in templu muzelor, avit unsucces nu tocmai satisfacator din cauza geloziei Sia rivalitritilor. Dupa dansa se reprezinta Zgdrcitulde Moliere, 1) §i alte cateva productiuni, apoi inceta.

Revo lutia lui Tudor Vladimirescu, care dete na-tiunei Romane drepturile ei cele stram.o§e§ti, o da-toram in mare parte ideilor de libertate §i eroizm,culese de junii romani din piesele: Moartea luiCezar, Achil, Timoleon Ecuba.

Cat durA, aceste turburari politice in care Romanii

1) Aceasta femeie, romani de origma, era sotia Serdarului Dumi-trache Boglinescu

3) Tradusa din elineste de A Nanescu, unul dmtre junii actoriromani Rolul Ecubet dinteaceasta opera jucat, asa spun contam-poranu, de I. E. Radulescu, care dorind ca reprezentatiunea sa iasafoarte bine, implinea gi rolul de sufler.

2) Traclusa de Herslellus, amic a lui George Lazar

tj1

isi

s'e

190 NICU LAE FILIMON

cu armele in maini zmulsera dela tiranii for dreptulde a fi guvenati de principi romani, teatrul staticinchis. Melpomene Talia parasira marginileDanubiului, §i se a§ezara in patria lui Leonidas, casa aprinza in pieptul descendentilor lui focul eelsacru al libertatii, care purifica pe natiuni de le-pra sclaviei.

Dupa revolutiun.e veni la domnie PrincipeleGrigore D. Ghica.

Acest Domnitor Roman, de §i aver marea do-rintrt ca sa aduca Tara la eel mai inalt grad de fe-ricire, dar ranele ei erau multe §i vindecarea forreclamh, timp indelungat §t sacrificii colosale.

El dar, ca un adevrtrat parinte al natiunei, studiecu seriozitate pozitiunea farei, §i incepit opera re-generarii prin Imbunatatiri de prima necesitate: re-gula finantele Orel sleite de domnii fanarioti §i in-vaziunile precedente; eombatit abuzurile amploiati-lor, inzestra capitala en pavagiu de piatra, Infiinta§coale in limba -romans §i poate ca ar ft facut

I) Aluza tragethei st a comedtei.2) In acestt tempt se forma o societate secrets ai caleta cap'

sprijuntoti erau Constantin Golescu si I. Eltadesi programa acestei socieutti

I. coala din St. Sava stt se implineasca so sa se inalte la gradulde colegiu Dupt modelul acestent et se creeze alta in Ciaiova

II. Crearea ccoalelor normale in capitala fiecarui judet prin elevitesiti din colegiu.

III Crearea .coalelor primare in fiecate sat.IV. Fundarea de jurnale sau gazete in limba tomanaV. Incuragtalea spre traductiunt in limba patriei ci tiprirea ace.,tori.VI Formarea unui teatru NationalVII Stilruit ea spre a test din regimul fanariot prin lefointe intelepte

sau reinoirea primelor instituttunt ale Direr

si t)

late

0)

ee-

lofi


mai multe imbunritatiri dace resbelul Turco-Rusnu-1 dh jos duph scaunul Domniei.

Guvernul provizoriu rusesc, de §i In aparenth searhth cä dore§te luminarea Romani lor, in fond Inshfacet tot ce puteh ca sa, introduces confuziunea spi-ritelor §i ignoranta, dar la 1834 numindu-se Alec-sandru Dimitrie Ghica domn threi, Romanii din toatepArtile fncepurh a se de§tepth din letargia in carese aflau phnh aci. Curierul Rom Mese». si ngura foaiepe atunci, prin articolii sai plini de patriotism, In-cept a cherna pe Romhnii cei inteligenti sTi depuepe altarul patriei renhscute rodul ostenelilor §i alveghierei lor.

0 societate filarmonica se Infiinta: Fondatorii eifurri: I. E. Rhdulescu, I. Campineanu §i C. Aristia.Cel dinthi contribuih cu doi galbeni pe lunh, lucrririliterare cu sacrificii tipografice pentru imprimareade piese teatrale, programe, in§tiint5ri, etc. ; eel deal doilea cu patru galbeni pe runes, iar Aristia en-un galben pe tuna, §i indatorirea de a dh lectiunidramatice Cate §ase ore pe fiecare zi.

Dupes §ease luni de lupte gigantice in contra di-

I) In timpul guvernulur provizotiu s'a facut o mica Incercare dinpartea lui Aristia pentru desteptarea gustului de teatru. El a repre-zentat cu scolarii sAi pe *Iunius Brutus. si tOrest* de Alfieri, iarmai in urmit pe «Zaira» de Voltaire. Pe cele douA dintai in liinbaelena, iar pe cea din urma ,in limba franceza Dintre ,rums scolaris'au distins mai mult (asa se zice) C A. Rosetta care a reprezentatpe ,Egistu tiranul din tragedia 40restb cu. 0 ferocitate atat dematures, incest a spilimantat pe public §i chiar pe Aristia profe-coral sari.

t l

192 NICULAE FILIMON

ficulta,tilor de tot felul, societatea isbuti a pune Inscenes Mohamet de Voltaire, cu luxul §i Ingrijireaputincioasa in acei timpi.

Piesa In fine, reu§1 de minune. Publicul, acuzatastrizi ca nu este In stare sti, Inteleaga productiunileclasice. se entuziasmase atat de mult, In cat cereaprin manifestari zgomotoase reproducerea piesei.

Junii elevi ce se distinserA In aceasta niesa au fostNicu Andronescu In rolul lui Mohamet, Ioan CurieIntr'al lui Zopir, Diamandi Nicolae a jucat bine peZeid §i Raliia Mihaileanu pe regina Palmira ; darinamicii romanilor prevazand moralitatea §i patrio-tizmul ce puteau sii, inspire asemenea piese In inima,poporului,Intrebuintara Coate mijloacele si suira pescena comedii Si fraze imorale care conrup spiritnl§1 inima 1).

I) Tata ce =ea. in aceasta materie raposatuj B.. Catargiu Intr'unarticol facut in urma reprezentarei charnel Misantropia qt. Pocaantade Cotebue.

Usati dar, voi fii ai acelor marl domnitori ai lumn, lasati bufona-tria §i satira pe seama acelor suflete inghiesuite, pe seama acelor.duhuri s;irace Parintn vostri au fort marl, §i voi nu puteti fi mici.4Vrei ca actorul roman sa arate ceeace este? Fa-1 sa, traiasca in ele-ementele stramosdor ski; Slava, Amoral, Generositatea, Patnottzmul,cRazbunarea, Trufia, Dreptatea, iata ce', trebue lui ca sa fie mare.eDa-i tragedii sangeroase §i drame sense cu lacrimi, st le va juca.Ibine. Nu-i da, farsa, el nu tie sit fie bufon.i el n'a §tiut a se slugari

a se mannuti. Nu-1 vet vedea niciodata sa:si §tie rolul, pentru4 nu-i place met in gluma a fl mrtscanci.

«Priviti teatrul ca o §coall de moral, si vett af]a pe actor! mandrie de a ft profesoru norodulut, §i vet; t vedea si actor' bunt Facets pe. actorul roman sit mearga singur, multumit de sine, inecat in lacnmi.pe arnvalul situ, sit invete, sit induplice, sit mtste inimile, sa se4simta fericit §i mandru de profesia sa. Nu -1 tarati in silt a pune

:

am


Efectul moral ce produse reprezentarea lui Ma-hornet fit necalculabil; venitul societhtii filarmonicese Inzeei; numArul membrilor ei se ridica pang la§apte-zeci indivizi, Intre care figureaza cei mai no-bili §i mai inteligenti bArbati ai societal ii noastre.Entuziasmul merse a§a, de departe In cat unii dinasociati, chiar dintre particulari In sacra §i pa-triotica for esaltare, Incepura a (loth societatea cudotal iuni testamentare 1). Dar inimicul eel neimpa"-cat al fericirei noastre, vitizand toate aceste ma-rinimoase aspiratiuni ale Romanilor cAtre civilizare,atata mai intai gelozie Intre capii sociefatii, apoiIntre 1. Campineanu Si Principe le Domnitor, iar dupesaceia, prin coruptiune §i intriga, reu§i a distrugeacea societate, care de ar fi existat pang acum, ne-gre§it c5, arta dramatic& §i literatura noastra, ar fiajuns la mare grad de cultures.

1115rul discordiei care aduse aceasta nenorocire;fit o medalie de our proiectatg, de societate, a sedes membrilor societatii care ar fi meritat mai mult.Se zice ca Campineanu ar fi dorit sa i se des nu-mai lui acea medalie, §i de aceia Incepuse a lug,

peruca bufonului In cap, a-1 face o caricature §i a-1 umili spre a«se sealamba inaintea unui public, care si el e tot roman, §i singur«nu §tie pentru ce nu-i plac scalambaturile.

«Aceasta este misterul teatrului socotit in adevarata lui insemnare,astfel a fost socotit §i intre cei vechi.

B CATARGIU.

1) C. Manu dete primal semnal, Inzestrand societatea Cu datamil de galbeni care immiltindu-se prin dobanzi, se vor fi Intrebnin--tat la cladirea teatrului.

N Filimon Ciocou veclii qi nom.

gi

si

194 NICULAE FILIMON

ton de dictator ; pe de alta, parte iarki PrincipeleGhica, vazand cu ochi rai crescanda popularitatea Campineanului §i temandu-se a nu ajunge prin-tr'insa la trop, aduse lucrurile astfel, fn cat I. Eliade§i C. Aristia t§i edetera demisiunea, §i printr'aceastatotul se spulbera, in vadat.

Putin ceva In urma, se facura not Incercari pen-tru reinfiintarea societatei Filarmonice. C. Aristiafiz insarcinat cu aceasta lucrare. El conduserile cu mare silinta, §i amor propriu; vazand Insaca teatrul §i literatura erau numai un pretext, iaradevaratul scop era intriga politica, se retrase.

Dupa trecerea de catva timp, iara i incepurAse ivi simptome pentru redeschiderea teatruluinational. De asta, data insa Domnitorul Insu§i sepusese in capul Intreprinderii, cu scop dupamarturisirea contimporanilor de a paraliza in-fluenta Campineanului §i a surph totdeodatateatrul.

Spre implinirea acestui scop, chiema, iara§i peC. Aristia, §i-i propuse Directiunea teatrului cusalariul de galbeni cinci-zeci pe luna §i tot veni-tul reprezentatiunilor. Este Ins un proverb, carezice: fript cu ciorba, se tome §i de iaurt».

Bietul Aristia se fripsese de douii, on cu ciorba,§i ceiace i se oferea acum, nu era nici iaurt, niciapa, rece. Spre a scapa dar. de aceasta noun ama-gire, cerh dela Domnitor sa i se dea inscris deofertele ce fi Mouse.

Aceasta dorinta, nu i se implini de Domnitor subdiferite pretexte intre care intra acela, ca nu vo-

gi

oCine s'a

si

CIOCOII VECHI I NOM 195

ie§te sh se declare pe fata, protector al teatrului, casA, nu ating5, susceptibilitatea Campineanului.

Aristia primi §i se fripse pentru a treia oath,caci dupe suirea pe scene a lui Saul de Alfieri cuun succes gigantic, In care se distinse foarte multj uncle Curie, IncepurA, persecutii indirecte careaduserA a derea definitive a teatrului i).

La anul 1844-1845 Constantin Carageali, eleval lui Aristia, parhsi capitala Moldovei, unde In-treprindea, arta dramatica cu un mare succes, §i

Insotindu-se cu C. ..,111haileanu, §i prin concursuldoamnelor Anesti Croeibace, LascArescu, RalitaStoenescu §i Caliope Carageali, deschiserA iar5,§1teatru.

CAPITOLUL XXI.

Femeea a scos pe om din rai.

Lectorii no§tri cuno-sc planul lui Paturic'a §i alDuduchi d'a ruinh pe fanariot, n'au InsA, nici oideie despre ingenioasele for mijloace prin care I§i.puneau In lucrare Intunecoasa for intentiune. Estedar de datoria noastra a da aci cateva probedespre vicleniile acestor doui §ireti.

Cunoa§tem cu totii ca luxul este eel mai teribilagent al coruptiunei : pentru clansul femeia ceamandrA §i insure de minte calcii, In picioare cre-

1) Cea mai mare lovire datA, teatrului, fit opinea lui narnolu de a

mai inehiria sala pentru reprezentatiuni rntine

196 NICULAE FILIMON

dinta jurata sotului ei, vesteje§te onoarea sa §i afamiliei, i§i face copiii nefericiti, cade in ura §i dis-pretul societatei, in fine face totul §i se pierde inprApastia celor mai mari crime.

Acest flagel inventat de Satan, ca sa piarda peom prin femeie, de§1 se introdusese In tars la notde catre fanarioti, cu stop de a ne face sá pier-dem simplitatea Si viata cea asprk ce ne da Carlade caracter, dar el fiind foarte costisitor, se in-tinsese nurnai in clasele cele avute, iar poporul dejos ramasese neatins. Dar invaziunile, ce neincetatcalcara tara, introduserh cu incetul manufactureEuropeank care se compune In mare parte dindiamante §i aurArii fal§e, precum si din postavuri§i mAtas5rii arse, cu care negutatorii cei frtrA con-§tiintA, in§elau §i sarAciau norodul

I) C, luxul, a corupt in mare paste societatea noastta nu mat esteindoiala DovadA la aceasta, dgm ordinul principelm Alexandru Moruzdat cltre marele Camgrag, prin care opregte pe neguston de a maiaduce, flude, lino, raltAsarii §i alte obiecte de lux, cAci aduc vata-mare §i s&rAcie norodului. Iata acel ordin Domnesc

Jo Alexandru Constantin Moruz, Voevod Domn fares .Romanesti

Dum. vel. CAmaragiu, primind Domnescul nostru pitac, sit chemipe toti lipscanii la Camara(, gi sa le dai porunca domniei mele pen-tru flude sadetica. In cusaturi §i basmale, ce sunt lucruricari pricinuiesc o cheltuialA zadarnicA §i o stingers de obgte ; ca catsdintr'acestea se aflA:acura la pravaliile kr, acelea numai s, gi le 'Ariz&nepopnti, iar de am inamte s, tie ca fad, de a aveit voe s, le des-clam& gi s?i, le va,nzA., se va pecetlui, §i facandu-se zapt la camaraDomneasca se va scoate din terra domniei mele afarg, gt mai multnn vor fl ingaduiti a le deschide §i vinde alci. Drept aceia ca et nuAtha prima. de indreptare ca n'au gtiut, sa, le arati porunca Dom-

ft

§i linag,

`).


Raul acesta merse Qrescand neincetat, iar In tim-pii lui Caragea ajunse la culme. Luxul acum iiiavea proselitii sai in toate clasele societatii: femeilenu mai visau decal diamanticale, stofe de matase§i alte secaturi de acestea, pentru care erau In starea sacrifica, tot.

Deschiderea clubului de la Ci§meaua Ro§ie, §iprefacerea lui mai in urma, In sale de teatru, deteo intindere §i mai mare luxului. Toata societateadorea sa vada tragediile §i operele germane repre-zentate de Gherghei. Nu era, familie in care sa, nuse vorbeascA despre teatru, §i mai cu seamy despregateala cucoan6lor. Femeile i§i martirizau brLrbatii,iar junele §i junii pe pArintii lor, ca sa le cumperevestminte noui, diamante §i parfumarii. In darn seopunea bietul calemgiu la pretentiunile femeii sale,In darn ti repeta, de o mie de or ca," dintr'o leaf&do cinci-zeci lei pe luny i) nu poate s5, tie grout--tile fa miliei §i sa fach §i lux, c'aci femeea punea,inclitaile in §olduri §i ii raspundek prin aceste cuvinte :

niei mele hotaratoare ca s6, o §tae ; a§ijderea sa aratt dumneata po-runca aceasta la vel Vame§ al Carvasaralei cá de acum inainte orcate de acest fel, numite mai sus lucrun zadarmce, va g6.si intremAifurile ce aduc lipscanii pecetluindu -le de fata cu stApanul aceleimath sa le trimita la Camara Domnu mele eu. Domnulam poruncit.

1794 Martie 12.(Dup6, Condica Archivei cu No. 112 ro§u, foam 219 verso)1) eful de mass pe atunci se pl'atee. lei 50 pe lun6. §i'§i scutea via

din vingrici §i individul sau de podvezi §i angarii; plates incti la pri-mu ea ordinului de orandmre lei 5, sub numirea de havaiet (Condicaarchivei. No. 121 foam 20 -26 ro§ie).

Insu'mi41

198 NICULAE FILIMON

Calicescule ! daca n'ai stare, de ce te-ai insurat?Sa-mi faci rochie de mallet, §i sa-mi cumperi §icercei de Lipsca, auzi tu? C'apoi imi fac eu... Inte-lesu-m'ai?

Nenorocitul sot tacea §i privea cu sufletul plinde Intristare pe sotia sa imbracata Intocmai ca celedintai cucoane, fara sati aduca aminte ea a contri-buit cat cle putin la stralucitul lux al sotiei sale.

Intr'o seara Postelnicul Andronache, In contraobiceiului sau, se afla acash' la dansul. El §edea peo sofa fumanduti ciubucul cu o flegma demna deun osmanldu §1 vorbea, din cand In cand cu Paturica ._

Asa, Dinule dragii, zicea el, sä ne mai mrl-surAm cheltuelile ca nu mergem bine. Ce Dumne--zeu! Eu ca,§tig pe tot anul aproape la patru sutepungi cu bani, §i cu toate acestea vii neincetatde'mi spui cA, n'avem bani §i ma sile§ti sa fac im-prumutari.

Foarte bine te-ai gandit milostive cucoane,numai este cam tarziu. Datoriile s'au marit foartemult prin neplata dobanzilor ; Costea Chioru vinein toate zilele de-mi cere dobanda §i capetele ;graniaticul lui Baron Meitani asemenea, fara amai adaoga, ca de multe on intampin cheltuelilecurtii din mica mea lef§oara de calemgiu, pe caremi-ati dat-o blagorodnicia v oastea.

Dar bine Dinule, imi aduc aminte ca chiar Inluna trecuta am ca§tigat peste o suta de pungi clebani de la slujbele ce am dat la unii altii prinmijlocirea mea; ce s'au facut ace§ti bani?

S'au cheltuit toti, milostive cocoane.

CIOCOII VEICHI ySI :NOM 199

Ei bine, pe ce? fa -ma sa inteleg.Asta este foarte cu putintA ; s, aduc catasti-

ful sä vezi.Ciocoiul se pogori jos in camera lui §i se intoarse

lute° clipA tinand in maml, o carte mai mult lung,dead, lata, pe care deschizand'o. citi cu o manier5,can celarica, :

Catastilt de desolipsie 1) al easel Duinnealui Ma-relict postelnic Anclronache Tusluc.

Leatul 1718, Septembrie 1

Primiti.Talere bani

20,000. Dela §eapte ispravnici ce an luat pita-cele din maim, mea.

6,585. Ipas dela alte husmeturi elate prin mine.3,567. Ipac dela noii cApitani de poter5, ce §i-au

luat pitacul tot prin mine.8,600. A.renda mo§iei Pldnsurile pe leatu 1818.1,250.90 Ipac de vanzare a 2,500 vedre yin, vadra

pe bani §eai-zeci.2,500. Din vanzarea pAdurei de pe mo§ia Chi-

nuelile.3,500. Dela igumeni pentru volnicii §i alte madele.2,000. Dela episcopul Ramnicului pentru prefa-

cerea unui zapis de datorie.1,700. Ipac dela episcopul BuzAu.

I) De dale sau ]uaie

200 NIOULAE FILIMON

297,30 Dela doi nemti ca sa alba voie a juch pela balciuri : la o para cinci 1)

50,000. Fac peste tot primirile.

Cheltuiti pe leatul 1818Talere barn

3,980. Cheltuiala cuinii, care se vecte trecut5condei in catastihul Stolnicului.

1,560. Lemne pentru iarna trecutA.800. Carbuni.600. Fan §i orz.380. ImbracAmintea tiganilor.

1,800. Facerea unui han la mo§ia Chinuelile.400. Dregerea butcei §i a radvanelor.

15.000.-- La cloud, ziafete, unul la Sf. Andrei §iunul la Sf. Vasile.

12,500. Dati giuvaergiului pentru diadema dediamant §i alte giuvaiericale date co-coanei Duduchi la Sf. Andrei.

1,000. Chiria caselor cocoanei Duduchi.250. Ipac simbria slugilor dumneaei.

3,000. Ipac simbria arnautilor.8,000. Giuvaieruri, blane de samut, cacon §i

de belchita, icumasuri de rochii co-coanei Duduchi de Sf. Vasile.

250. Dati iamacilor §i calemgiilor ce au venitde CrAciunul domnesc 2).

I) Jocul iolinei, pe care popotul nostru it numea 41a o pare met»§1 .baba rusu te imbracl, baba rusu te dezbracA*

2) Dupa, obiceiul de pe atunci condicani §t logofetti de Divan seduceau cu Craciunul la Domnitor §1 pc la tot boierii cei marl

CIOCOII NOUI 201

250. Dati meterhanelii, idicliilor, fustaviloraltos tagme de slujitori bacvi de Sf.Vasile.

19,380. Dati blagorodniciei voastre pentru buzu-nar in mai multe randuri.

1,200. Simbriile slugilor casei.200. Bacvivul for de Sf. Vasile.

65,670. Fac cheltuiti.50,000. Se scad primiti.16,670. Cheltuiti mai Inuit §i cari s'au luat cu

dobanda de la Costea Chioru.

Fanariotul asculta cu luare aminte socotelile ce-iInfati§a Paturica, dar cand ajunse la incheiere §ivazii luate de vant cele una suta de pungi de bani,

o datorie noua de 16.670 lei cu dobanda ovre-ofta din adancul inimei; dar Sn momentul cand

se gatea sä faca oare-cari bAgari de seamy Si mus-trari Vatafului sau de curte, ajunse la urechea sazgomotul unei trasuri ce se oprise' la scam case-lor sale.

Paturica ie§i sa vaza pe vizitator Si revenindanunta pe chera Duduca.

Duduca exclama fanariotul cu surpriza.Da, milostive stapane, dumneaei.Lasa-ma dar singur, §i te voiu chema la tre-

buinta.Paturica pleca capul In jos §i ie§ind din camera,

se intalni fata in fata cu Duduca, careia Yi §opti:Sa te vaz, acum este timpul.Lasa pe mine, raspunse ea cu un accent ce

VfiCHI yI

viiascA,

of

202 NICULAE FILIMON

se stinse pe frumoasele ei buze, precum se stingeo armonie de tonuri muzicale purtata pe aripelevhntului din locuri dephrtate ; apoi intrh in iataculgrecului si sezfi pe sofa liinga, dansul. Vestminteleei simple dar bine thiete, coafura cea impAnata curoze si micsunele, parfumurile cu care era stropitasi, mai pre sus de toate, gratiosul aer ce avea Inacea seam, arhtau panh la evidenth necesitatea ceavea ea de a inchntit si a ameti pe fanariot maimult ca totcleauna.

Scopul ei era dejh pe jumhtate implinit, caci fa-nariotul, cum o vrizil, deveni palid si incepii sa,itremure fibrele de emotiune.

Dumnezeule! Cat esti de frumoash, Duduco,exclama el cu ochii rataciti, si cerchnd cu manatremuratoare sh apuce pe a frumoasei cochete.

Razi de mine, cucoane Andronache ; eu nusunt atilt de frumoash precum zici.

Nu, Duduco, Ai spun adevArul.,Greaca se pleca §i-1 strut pe obraz cu un trans-

port de amor prefacut, luh mina lui intr'ale sale sio acoperi de sarutari, apoi cazit in niste meditatiuni,pe care fanariotul le thlm'aceh In multe chipuri. dartoate In favoarea amorului situ.

Mai multe scene de un amor delicios se petreciiintre clansii, dar cand greaca crezit ca a sosit tim-pul de a dit lovitura decish, se prefacii eh cadeintr'o athinch intristare, ofta cu o prefhcatorie ce nus'a vhzut pana, acum chiar la cei mai lhudati actoridramatici ai teatrului nostru, si vh"rsh cite -va lacrimiminci noase.

CIOCOII \ ECIII NOW 203

Fanariotul o privi cu extaz §i durere de inima, chcidin nenoroci re o iubeh phnh la nebunie. In momenteleacestea vicleana femee scoase o gevrea alba dinbuzunarul unei scurteici blhnith, cu cacorn alb, §i i§i§terse ochii, apoi imbrAtiO pe fanariot §i fncepua-1 s'Aruth cu buzele ei rumene si arzAtoare ca focul.

Aceste fine prefachtorii puce pe fanariot Intr'opozitiune foarte critica ; el nu stih la ce sa atribuielacrimile §i furiile de amor ale ainantei sale.

Greaca Incepa iarh§i a oft, §i a racrima.Ce ai, Duduco, de plangi §i oftezi, o intrebh

fanariotul cu un aier In care se vedeh disperarea§i curiozitatea. Spune-mi cine te-a suphrat ?

N'am nimic, nu m'a suphrat nimeni.De ce plangi dar De ce oftezi ?Plhng nenorocirile mele.

care sunt acele nenorociri ? Nu te imbrac ?Nu'ti dau de mhncare §i cash ? Insfar§it nu te iubescmai mult decht pe mine ? Nu vezi ca amorul taum'a zalisit, am ajuns ca Manea nebunul ?...

Prefachtorii barbhte§ti §i nimic mai mult.Nu, Duduco, pe viul Dumnezeu te iubesc din

toata inima.Dach m'ai iubi, m'ai rasa §i pe mine sa nia

duc la plimbare, la teatru nemtesc §i la comedienu m'ai tine Inchish ca p'un papagal, §i imbrAcatacu trentele astea ca o preoteast de mahala.

Dar bine giuvaiericalele ce ti-am Crimes la zivamea, cumaprile de rochii, §alurile ; toate acesteale nume§ti trente? zise fanariotul ofensat §i atins denemultumirea amantei sale.

NE

?

--

;

204 NICULAB FILIMON

Nu sunt trente, dar nu sunt la modes.SA, le schimbarn §i sa luam altele la modes.

La aceste vorbe, Duduca Incepir sa, razes cu hohot.Dar ce razi ? Intreba. fanariotul.Auzi acolo, sa, le schimb ! Da slaves Domnului !

nu sunt nici condiceireasci nici teleloaicaDar bine, Duduco draga, e pacat sa, §aza de

geaba In sipet.M'am gandit eu la aceasta §i le-am vandut

pe toate la Tolba ovreica 1)i acum ?

N'am alte haine decat acestea ce le vezi, §icerceii ace§tia de tumbac (bronz).

ce ai prins pe dansele ?Mai nimic. o mie cinci sute lei.0 mie cinci sute !... dar §tii tu, Duduco, ca

acele lucruri costiseau peste o seta pungi de bani ?Teleloaica zis ca pietrele sunt proaste.

Grecul rrtmase pe ganduri, apoi zise :Ei bine, Duduco, cu ce o sa ie§i acum In lume ?Cu vestmintele ce vezi pe mine.Sa to fereascA Dumnezeu de una ca aceasta.

Amoreaza Postelnicului Andronache nu va purtanici °data, rochi de manitd §i de bogassiu.

Greaca, multumita foarte mult de ambitia In careadusese pe amantul ei, schimbh. vorba.

Am auzit. zise ea, ca, teatru nemtesc este foartefrumos, §i nemtoaica cea tanarA a Inebunit lumea ;se mai zice iarasi ca hatmanul Carabu§ moare dupes

1) 0 negutatoteaL de haute vechi din timpul lui Catagea

§i

CIOCOII VECHI NOLJI 205

&Visa. Child o sh ma duei sh o vaz- §i eu ? Ai ?Spune'mi !

0 s5, vie vremea, scumpa mea.Am auzit ca zilele astea o sa parastiseasat

«Italiana In Algir», bucata cu cantece. 0 s5 /IAduci sh o vaz §i eu ?

Da, da, o sa to duc, inganh fanariotul aprins.de gelozie.

Sa vaz §i eu cocoanele §i boierii cei mari.La zicerea boieri, gelozia fanariotnlui se irith §i

mai molt ; el se temea sh o expuie vederii lui bei-zadea C. §i a capioldasilor lui, chci ii sties Cat eraude stricati.

Duduca se prefacil eh voie§te s5, plece, dar inmomentul cand isi luh ramas bun de la amantul ei,u§a camerei se deschise putin, §i läsA sh se vazcapul cel ple§uv §i fata cea plina, de viclenie alui Costea Chioru bogasierul.

Kir Costea ! zise Duduca cu o surpriz5, pre-facuth"

Da, plecata slugA. a Mhriei sale Marelui Pos-telnic §i a d-tale, prea stralucith coconith, respunse§iretul, 15,sand A, se vada cat se putea mai bineo cutie cu giuvaericale, §1 cite -va §aluri §i cummede matashrii.

Ce ne aduci nou, chir Costeo ? exclamh fa-nariotul cu gravitate.

S5, trAe§ti, arhon Postelnice ! Am desfhcutastazi taxidul de marfh ce am primit de la Tarigrad,§i dupes datorie am venit mai intai la inhltimea toca s5;ti alegi ce'ti va plazeh.

I

206 NICULAE FILIMON

Aferim, chir Costeo, sa trAie§ti ; dar is spu-ne-mi ce ne-ai adus ; deschide-ti cutiele sa vedemSi noi. Ai, da,-te mai incoace !

Costea Chiorul deschise cutia pe care o adusesecu dansul. §i Incepii a desface mArfile, pronunt'andcu inganfare numele fie-cArei natlisarii sau giuvae-rica : asta este hataia de Venetia sadea, hataia flo-rantin, Camohas de Venetia cil fir, camohas sadett,catifea cu our sade& de Veneta, sandal cianfes,canavat, tafta, atlas vargat, §i cu flori, hares pungiuc,fesuri tuneslii, basmale de Triest, din Franta §i dinEnglitera, tulpan mosc,,alagea de Triest, §al de Indiaciceacliu, §al boza-fer mai cu flori prin colturi, gearde India, sangulie, brairi caragialar cusute, cutnii,alagett, citarii §i gazii de Brussa, suvaele de Hale ' ).

Greaca privets cu ochii scanteietori mAtasarillede Venetia, de Franta §i de Brussa, §i cand Ii p15-cea vre-una, facets lui Costea cate un semn de In-telegere, iar el punea la o parte materia aleasa.

Ceva giuvaericale frumoase §i ieftine, excla-ma Duduca cu o voce tare, §i Mc'and un nou semnde intelegere negutAtorului.

Avem, str6lucita, cuconitA, de cele mai fru-moase, dar sunt cam scumpulete.

Nu to teme despre pret, adaose Postelnicul,cam atins la mandrie, scoate tot ce ai mai bun,§i apoi platim cu bani peOm (gata).

Aceste cuvinte umplurA de bucurie pe amandoi

1) Vezt catalogul vamilor din twain' 1ui Caragea, ce se aflk tiecutIn condica Athivel No 121, foam 210

CIOCOII VECHI 1 NOUI 207

amagitorii. Costea Chiorul Incepit sa, scoata dintr'ocutie coliere (ghiordane) de diamant §i de rubinecercei de briliant, inele de smarald, rubin, briliant,§1 matostat, facand fiecarui obiect cite o lauda-nemeritata.

Duduca alese un colier de diamante, o perechecercei de briliant, cateNT, inele de rubin §i smarald,vreo cateva caofite (ace) de aur cu pietre scumpe§i zece bucati de matasarie din cele mai scumpe.

la sa, vedem, duduco draga, ce ti-ai ales. Eaca sa atate §i mai mult ambitiunea lui, zise cuun zambet Iiarautatit :

Tata, lucrurile ce am ales, dar...Dar ce? raspunse fanariotul ofensat.Costisesc prea mult, nu sunt pentru mine.Aceste vorbe ma supara DuduQo. Ia or ce'ti

'place; is chiar toata marfa lui Costea, ca sa vezieh pentru amorul tau sunt In stare sa, jertfesc chiarviata mea... Apoi 1ntorcandu-se catre Costea, ti zise :

FA socoteala Costeo, §i spune'mi ce-ti suetdat or ?

Numai decat Maria ta. Si scotand un petit dehartie din stn §i un condei de pang, din calimarilede alama ce purth la brau, se prefach ca scrie §isumarise§te ; iar dupa, ce clatina capul de catevaori, casa, arate de cata importanta era suma ce aveasa, pronunte, zise :

G-iuvaiericalele si curna§ele de rochii costisesc"ma... suta... douazeci pungi de bath.

A! a! E foarte scurnp, nu iau nimic, esclamagreaca luand un aer de o sublirna prefacatorie.

208 NICULAE FILIMON

Tine-le pe toate, adaose fanariotul, §i tutor-candu-se catre negutator, ii zise cu mandrie

Vrei sa'ti platesc acum in bani nacht, sau sa.tifac zapis cu diorie? 1)

Bine ar fi sa:mi plate§ti In nacht, dar ca sa,nu to superi primesc §i pe datorie; dai Insa

.o polita cu nume deschis catre Baron Sachelariesau catre Caminarul Politache, §i totul se va isprAvi.

Bine, fie cum zici.Polita se scrise §i se dete In mana lui Costea, care

o primi facandu-i inchinaciuni pang la pamant.In momentul cand se terming aceasta infernala

talharie, un gemat rrtgu§it se auzi In camara. Ni-meni nu bap In seam-h, afara de Duduca, care de-veni paha, ca un cadavru.

Acel gemat ce semana cu urletul de bucurie aldemomlor cand fac sä cada un slant In lanturile lor,era expresiunea infernalei bucurii a lui Paturica, careprin stratagema de acum a Duduchii, devenea strt-pan pe tot ce-i ramasese bietului fanariot.

Duduca Costea ie§ira amandoi din casa fana-riotului multumiti de treburile ce facusera.

1) Cu termen

:

s'a:nai

i

CIOCO1I VECHI 4I NOUI 209

CAPITOLUL XXII.

Italiana In Algir')In mahalaua numitA, In vPchime Popa Deirm iar

acum Biserica AlbA dupes podul Mogo§oaiei, fata% Infates cu casele cele mari ale De§Iiului 2) se afla petimpii lui Caragea o piat5, In mijlocul direia cradiseDoamna Ralu o sales de club care mai In urrnA, seprefacii In teatru. Acest edificiu avea lungimea de

1) Subiectul acestei opere se compune din fabula urmatoare:Coisarn Algirului, intr'una din expechtiunde lor, prinsera o corabielorentink in care gasira, o multmae de obiecte de mare pre §1

cate-va sute de calatori, pe care lifacura. prizomerei Intre ace§tinenorociti era §i o damp, frumoasa Impleung cu un gentilom 'caftannumit Don Thadeo, carele ii faces, curte de mai mult timp, dar Inamor nu dobandea, decal ura frumoasei dame Ajungand in fine cor-sarii la Algir, impartira prazile Intro el, dand o parte Deiului, unaaimatorului corablei, §i pe cea de a treia echipagiului. Frumoasadamn §i Don Thadeo ce trecea de frate al ei, furl Infati§ati Inaintealui llilustafa Deiul Algirului, carele Inamorandu-se de dansa ca unsmintit, dete ordin sa o transporte In harem, iar pe presupusul eifrate 11 onora cu rangul de mare Caimacam, §i se serves de dansulca sa comumce frumoasei femel Infocatul sAu amor. Intro z1 Demlhotara sa termine acest amor de capriciu. Chiama dar pe un sclavfavor)", §1 ii dete ordin sa introduces la dansul pe straina ce-'i insu-flase atata pasiune ; iar lui Don Thadeo 11 zise ca pe data ce-'i VAface semn printr'un stranutat repetat de trei ori, sa, lases afara. Damaveni ; Deiul se stinti aprins de un foc neobicinuit : stranuta de treiori, dar Don Thadeo aprms §i mai mult de gelozie, nu voi sa jag,afara, cu toate amenintarile Derului. In fine comedia se terminkca Deiul §1 Thadeo sunt amagiti de frumoasa dama', iar ea parase§teAlgirul Impreung cu Liudoro, vechiul ei amant, pe care'-1 regase§teIntre sclavii din Algir

2) Astazz ale Slatmeanulm.

Nicolue Filimon.Ciocon veclu not 14qi

210 NICULAE FILIMON

opt-spre-zece stanjeni, iar lhtimea de nou5, §i citte-vapalme ; privit Ins din punctul de vedere al stilului§i al altor amhnunte arhitectonice, nu prezinth ni-mic insemnAtor. Interiorul lui se compunea dintr'osales de spectacol §i cate-va camere situate la dreapta§i la A-maga salei. Intr'una dintr'Insele se tineau dul-ceti, rachiuri §i bauturi thcoritoare pentru trebuintapublicului ; iar in cea de a doua, §edeau slugile boie-rilor pe timpul reprezentatiunei.

Sala teatrului, propriu zish, avea trei randuri deloji tapetate cu postav ro§iu §i impodobite cu per-dele de chembrich vu ciucuri albi. La dreapta erao sofa imbrhcath, cu catifea ro§ie pe care §edeaDomnitorul, iar mijlocul salii era acoperit cu lavitecaptu§ite tot cu postav ro§a. Scena se deosibea derestul printr'o' cortinh pe care era desemnatApollon tinand o lira pe genunchi. Intr'un spatiumic ce desphrtea scena de public, erau o multimede scaune §i pupitre 1) destinate pentru muzicantiice compuneau orhestra de pe atunci. Iluminatiaera in adevar curioash caci in loc de lampadarlampe, teatrul era peste tot iluminat cu lumhnari deseu puse in sfe§nice de tinichea, spanzurate injurul salii 2 ).

1) Baum mici pe care pun arti§tu notele in timpul ox:ecut areiAceastit numire mai serves gl spre a demon,ittii gradul de perfec-tiune al artistulm de on -ce instrument.

2) In timpul Domniet lui Grigore \rod& Gliica, trecand pe la not.Marcbizul de Ribopiers Elciul Rusiei la Constantinopole, Domrutorul1r1a m'asuri spre a'i face o primire mai distinct Ast-fel dar Intl° altetrathri net facu, it invif.I §i la un bal public dat in onoarea lui.

salii

§i

CIOCOII VECHI gI NOUI 211

Pretul intrarei era, regulat In modul acesta: Lojilede mijloc se plateau cate un galben §i erau lasatepe seama boierilor celor maxi, a consulilor §i a al-tor persoane de distinctiune ; lojile de jos §i cele-de al treilea rand se plateau cu zece lei, §i erau.comune pentru toti cei ce voiau a le inchiria; iarparterul se platea cate trei lei de fie-care persoana.

La 8 Septembrie 1818, pe fatada teatrului desprecare vorbiram, era lipit un afi§ scris in tipografiaboierilor Clinceni. Acest afi§ anunta inaltei nobilimi§i respectabilului public de pe atunci, ca in searaacelei zile era sa vaza opera «Italiana In Algir ) decompositorul Ioachim Rossini.

Aceasta opera', fiind anuntata de mai multe on §iinch neprezentata, ai atase foarte mult dorinta pu-blicului de a o vedea. Amatorii dar de teatru ve-nisera cu doua ore inaintea deschiderei teatrului

Marchizul se duse la bal mai uult ca sä observe gradul de civiliza-&jun° al societateinoastre ; dar matasarule, galurile gi mai cu seama-diamantele ce vaza la damele romane, 11 surprinse, aci numai dia-dema, cercerii gi ghiordanul cocoanei Z,1`,, 31-f-i. costa peste un milion.Din tntamplare Marchizul 1st arunca privirea gi asupra iluminatiei-s6,111, gi vaza cu destula surprindere ca era ilummatg, cu lumanari deseu. A doua zi venind la Curte gi fimd intrebat de catre Domnitor,de a petrecut bine sau nu, Marchizul rAspunse a luxul cocoanelornoastre este egal cu al nobletei din Petersburg, numai un lucru nu'mi -a plactit, zise el Domnitorului.

Ce lucre? Intreba Vodg Ghica cu nerndAe.Lumangrile cele de seu, al carora fnm stria, aierul salu.Cat despre aceasta, ai dreptate, arhon Marchiz : dar la not

. Domnul are voie sa arza lumanari de ceara, ceil'alti cata, sb,.arza de seu

212 NICULAE FILIMON

spre a'§i cumpara biletele de intrare ; §i ca sä fuga.de uratul ce pricinue§te a§teptarea, unii se plimbauformand mici grupe i discutand despre diferite ces-tiuni de care se interesau, iar alti formasera unmare cerc imprejurui afi§ului, §i comentau muzica.§i intriga piesei cum se pricepeau.«E tragedie, zi-ceau u-nii».d3a este comedie». raspundeau altii,.afara, de cati-va invatati, cari luand cuvintele«drama giocosa» In simt material, afirmau cu aro-ganta ca nu este nici tragedie, nici comedie, ci jal-nica priveli§te cu jocuri §i cantice !...

In timpul cand se petreceau toate acestea, pepiata §i inaintea teatrului, se deschise o u§e §i sevazu capul eel ple§uv §i fata cea galbena §i recea neamtului easier. Privitorii ce pana aci a§teptaulini§titi, cum vazura pe easier, navalira toti de adata §i Incepura a cere biletele cu un zgomot foartemare.

Neamtul insa i§i vindea marfa sa cu sange rece§i dupa regufa, fara a se turbura cat de putin decererile ce i se adresau in numele celor mai mariboieri ai tarii ! dar cand auzi strigand : «Loja ma-relui Postelnic Andronake Tuzluc» Ode numai decat biletul §i-1 dete cu atata grabire, In cat eraaproape sa uite sa, ceara costul ei.

In fine pe §eapte ore §i jumatate dupa, amiaziportile teatrului se deschisera : publicul incepa aintra inauntru salutat cu temenele de arnautii ceformau garda de onoare, §i in putin timp lojile §iparterul se umplura de privitori.

Directorul teatrului, fiind in§tiintat la timp, ca In

CIOCOLI VECHI BSI NOUI 213

acea sears, era, sa vie §i Domnitorul Impreunh cutoath ecpaiaua (suita sa) osebit de alte Infrumuse-'taxi de ocazie ce Each, dete ordin a se ilumina tea-trul cu lumanari de tearer, care de§i produceau olumina foarte slabh, era, Irish de ajuns, ca sa facera scanteia In mii de culori diamantele §i alte pietrenestimate grAmadite pe cerceii fuliile §i ghior da-nele cocoanelor1).

Intr'unh din lojile curtii, sth Beizadea CostacheCaragea Impreung, cu doi fanarioti §i cu HatmanulCh. eabu§, favoritul §i neseparabilul sau amic. Acestfrumos §i libertin principe priveh prin Coate lojileca sa gaseasch vre-o frumusete necunoscuth inchde dansul, spre a o face victims placerilor sale.Duper ce fach un giur de privire peste tot teatrul,ochii lui rgmaserh Infipti. asupra unei june femei,care pe langg, o rarer frumusete §i eleganta, aver,§i un costum din cele mai la modh §i mai bogate. Eaera, imbracath cu o rochie de catifea phtraginie, cupieptii ridicati §i cu manecile strimte dupes moda deatunci. Mijlocul Il aveh incins cu un colan tesut In firsame iar in mijlocul pieptului aveh o mare floarede diamant, care fiind push pe rochia cea de culoareinchish, strhlucea cu mai multi tarie. Gatul ei eraacoperit cu simizet de blonduri de Olanda §i cu unghiordan (colier) de smaragde §i safire ; In urechilesale cele delicate erau atarnati ni§te cercei de dia-mant mari §i stra,lucitori; pe cap aveh un fes alb de

1) non de diamante sau briliante2) Fir de eel mai bun.

214 NICULAE FILIMO N

Tripoli, legat imprejur cu o sangulia alba cusutacu matase §i fir, ale careia eitremitati formau uirfrumos nod In care erau Infipte doua flori de diamant..

Dupa ce Beizadeaua o privi cu multa, luare aminte-se Intoarse Care Hatmanul CarrIbu§ §i Ti zise:

Costache?Auz, Maria ta.Cuno§ti to pe cucoana aceea?Care, maria ta?Aceea care §ade In loja de langa, a Contului

Prusienesc.Carabu§ privi cu luare aminte locul indicat, apoi

raspunse cu mare lini§te:0 cunosc, Maria ta.Cine este, spune-mi?Este fata lui Mihale Cihodarul.Sa vedem, pare ca'mi aduc aminte; cum aii

zis ?... Fata lui?...Fata lui Mihale Ciobodarul din Isvor, si acum

tiitoare a Postelnicului Andronache Tusluc.Da, da! Tmi aduc aminte, o cunosc.

Vei fi voind poate sa o vizitezi, adaose Carabucu acel interes, ce mica pe toti junii cei demora-lizati, cand se prezinta not ocaziuni de desmer-dari simtuale.

Ti-am zis ca o cunosc §i credeam ca hate-legi noima acestui cuvant laconicesc.

Pe cand se petreceh acest cuvant Intre Beiiadea§i favoritul sau, Sileam Ceauptl curtii domne§tiintra In teatru §i anunta venirea Domnitorului.

Yestea aceasta face sa se nasca un freamat In

li

CIOCOII VECHI §I NOW 215

tot publicul care a§tepta venirea principelui cu aceanerabdare §i curiozitate proprie multimei §i gloatelorsocietatii.

In fine principele intra in teatru cu aerul sau de'marire, pe care fanariotii §tiu foarte bine a-1 imita.Publicul striga, de trei ori: «Sa, traiasca Maria Sa!'Apoi se

Reprezentareaincepaprin frumoasa uvertura scrisa,de celebrul Rossini In momente de o fericita inspi-ratiune, §i merse inaivte pang la faimosul tercet dincare se formeaza, finalul primului act, dupa, a caruiaterminare cortina se lasa, iar publicul din parter §ichiar din loji e§1 afara, ca sa se racoreasca.

Dupa o mica pauza, clopotelul dete semnalul In-ceperii actului al doilea. Spectatorii se a§ezara pela locurile for §i se pusera a asculta cu mare aten-tiune frumoasele melodii ce se cuprind §i In acestact ; dar pe cand reprezentatia ajunse la §cena incare mustafa Deiul Algirului trimite pe sclavul Lin-doro sa theme pe Isabela ; iar lui Thadeo, Caima-camul sau, 1i zice ca pe data ce se va prezinta fru-moasa streina §i 11 va auzl stranutand de trei ori,sa iasa, afara.

Pe acest timp doi Condicari de divan ce §edeaupe o lavita Si ascultau opera, incepura a vorbi tntredan§ii §i a rade ca ni§te nebuni.

Este curios dar foarte adevarat, zise le§inandde ras unul dintre cei doi Condicari, adresandu-secatre

Despre ce este vorba, ritspunse cel intrebatzambind Mra", sa §tie pentru ce.

lini§ti.

celalalt.

216 NICULAE FILIMON

Prive§te to rog mai eu bagare de seamy laceea ce se petrece pe §cena, §i vei vedea, c5, seaman&ca douri, picaturi de apes cu ceea ce se petrece inCasa Postelnicului Andronache Tuzluc.

ce se petrece in casa acelui boier ?Lucruri maxi neni§orule, gugumAnii ne mai

auzite! Vezi pe cocoana aceia care §eade In lojade Tanga Elciul Prusiei ?... Uita-te bine la dansa;vezi cat e de gAtia: diamantele §i rubinele cuntaruncate pe dansa cu lopata, parcA e brezaie, sauteleloaica.

Ei bine, o vaz.Acea femee este tiitoarea Postelnicului An-

dronache Tuzluc.Bravo. E frumoasa de minune.A§a este precum zici, dar eu unul m'a§i lipsi

de asemenea frumusete §i fericire.Da de ce, bei-mu ?Pentru ca, 1-a 15,sat in sapa de lemn; 1-a facut

sa'§i vanza dou'd mo§ii papa acum, §i mult puffince i-a mai ramas o sa, se strige maine poimaine lamezat de catre datornici.

Sarmanul om ! poate ca 1-o fi iubind §i dra-gostea amete§te pe om.

A§i ! nu mai crede, nu-1 iube§te de lot ; §i

pentru mai marea ocarA, a bietului om, s'a ingea-dit cu v'ataful lui de curte, §i-i toaca starea Mallmustrare de cuget.

Ciudat lucru ! Dar is spune-mi, tine este acelvataf de curte ?

Si


Este un oare-care Dinu Patruica, un opincarde la Sacueni, §i un §iret de n'are pereche.

Dar bine, mai frate, cum s'a alaturat el pelanga, Postelnicul?

A venit in curtea lui cu picioarele goale §itrentaros; bietului om i facut mila de dansul,1-a imbracat, 1-a dat la §coala sa invete carte gre-ceasca, '1-a boierit §i '1-a pus in husmet; iar el dreptmultumire pentru Coate aceste parinte§ti facers debine, ii mananca, starea §i'§i bate jot de cinstea lui.

Curios lucru! Dar bine, nu s'a gasit tine -vadeschiza ochii, §i scape de aceasta pea-

pastie sp'aimantatoare?Nu §tiu zau; §tiu insa ca eu unul de a§ fi

dintre cei mai de aproape prieteni ai lui, tot n'a§cuteza dau sfat in madeana aceasta.

de ce sa nu-i faci acest bine ?Pentru ca m'a§ invrajbl cu dansul.Nu inteleg nimic.Asculta, mai frate; omul data apnea sa caza,

la o patima oare-care, poate sa-1 sfatuiasca toatalumea, chiar Dumnezeu de ar veni ,§i i-ar zice sa'§ivie in simtiri, el nu 1-ar asculta, ci va merge inainte,Vara ce va da in prapastie.

Un mic sgomot ce venea despre u§a teatrului,,dete ocaziune unuia din spectatori a se ridica dupa,lavii a, §i a privi In partea in care se aflau cei doicondicari. Acel om era Postelnicul Andronake Tuz-luc; el auzise tot ce se vorbise de dansul §i voindsa cunoasca mai bine pe cele doua, persoane, ce se

sä-1

s'a

st -i

st-i

218 NICULAE FILIMON

ocupa de trebile sale, se servi do acea ocaziunerca sa'i poata privi In fates.

CAPITOLUL XXIII.Slugile boiereti.

Pe cand floarea societatei din Bucure§ti petrecea,in sala teatrului, ascultancl muzica lui Rossini, §1 pri-vind magnificul fast al lui Caragea §i al copiilor sai,.Intr'o camera alaturi cu sala teatrului erau adunatetoate slugile boiereti §1 a§teptau acolo ie§irea boie-rilor din teatru, ca sa, le ajute a se sul In butci §ia'i duce la casele lor.

Camera aceasta era foarte spatioasa §i mobilata cupaturi de lemn invelite Cu. rogojini. Un mangal dearama plin cu carbuni aprin§i slujea de incalzit, §iun felinar cu patru lumanari spanzurat In mijloculeasel, procures lumina trebuincioasa.

Intre slugi exista de mult timp un fel de ierar-hie Intocmai ca cea din casele boierilor : boer esteMarele Ban, tot boer este §i pitarul §i Fetrarul : darBanul §i cei de seama lui sed la masa cu Voda, pecand boiera§ii cei mici tremura de frig prin salisau aprind ciubuce boierilor marl.

Feciorii de pe la boierii cei marl plecand de laaceasta regula de distinctiune, ocupau in paturi lo-curile cele mai bune, iar ceilalti §edeau unul langa.altul inghiesuiti ea sardelele in butoaie.

Feciotul Banului X.. ** dupa ce umplii ciubucul

CIOCOII VECHI §FI NOVI 219

stAphnului sau §i se infa§urg, In giubeaua imblhnithcu samur tot a stapanului sau, se tranti In pat cunepasare §i se puse a fumy ca un cadiu. FeciorulVornicesei G*** intoarse maloteaua stAphnesei pe dossi se Inabfach cu &Ansa, apoi dupes ce facia. un felde pernh din §alul §i sanguliile ei cele de mare pret,puse capul pe d'ansele §i se lásh, in bratele somnu-lui. Chti-va din feciori, ca sh, goneasch, uratul, Ince-pura a juch chili pe fundul i§licului Marelui ClucerT**,, iar ceilalti rhmhserh, cat -va timp Intr'un felde nemi§care amestecath cu o u§oarh somnolenth.

Ionita,ast-fel se numea feciorul Banului X***--terminhnd fumarea ciubucului, tu§1 de douh-trei oncu ifos boieresc, apoi zise celor-lalti:

titi una, bhieti? mie 'mi-e sete; tine facecinste?

Eu, rhspunse unul dintre feciori.Bra.vo Dumitrache, bravo ! ai semne de pro-

copseala, adaose Ionith, vesel pentru aprobarea pro-punerei sale.

Are dreptate sh, faces cinste, zise un alt feciorcu aer de gelozie invederata.

Da de ce?E! e ! SA trheasch, stilpana-sa §i coconul Cos;

tache...*i de ce sh trheasca, spune-ne §i noua?Pentru-ca Dumitrache al dumneavoastfa, Du-

mitrache Al cu cinstea, este mijlocitorul lor, dar osh spargh, dracu opincele, §i paech, vhz pe Dumi-trAchita al dumneavoastra bhtut la falanga sau zdrobit cu topuzul.

220 NICULAE FILIMON

i de unde stii toate acestea ? Intreb5, Ionic .

Ma intrebi de unde §tiu? E ! e! baeti. Eu §tiutot ce se vorbe§te pan' casele boere§ti; cunosc chiarcele mai ascunse sfaturi ale boierilor.

Dar bine cum le afli toate acestea?Asta este uschiuzarlacul meu.Spune-ne §1 noun cum faci to de afli toate

tainele boere§ti?Cat despre casa stapanu-meu, §tiu tot ce se

petrece intr'insa; caci cum vine cote un boer streinsau alt-cine-va. eu intru dupa d'ansul §i ca A, Au sebage de seam §iretlaculmeu, une-ori ma prefac ca, mutun scaun de la un Joe la altul, alte ori netezesc ma-caturile pe pat, umplu ciubuce, sau pun apa proas-pata in caramfile. In timpul acesta boerii vorbescde verzi §i uscate, MCA sa le treaca prin minteascult ; eu insa le bag toate la cap §i ma folosesede dansele la timp.

Ei bine cu stapamu-tau faci precum zici darcu cucoana lui ?

Mult mai bine ; m'am inprietenit cu fata dincasa §i'mi spune toate tainele st5pane-si.

Buna §i aceasta; dar is spune, cum afli tainelecelorlalte case boere§ti? Aci sa to vedem !

Ma due in toate zilele la pivnita de la Zlatari,.unde gAsese pe toti feciorii de la casele boere§ti;aduc numai de cat' o arcimeasei 1) de yin

§i dau cate un ichilic2) la toti fratii, apoi in-

I) ArAmeasA. este masura ocalei sau a jurnAtatii. de 'pea, facuta dintunehea sat: din alt metal.

2) Ieluhe se nume§te mitsura de 1,0 dramuri.

ca'i

chihlibci-riu,

CEOCOII VECHI I NOUI 221

cep havadiprile; §i §tim cu totii c'6, in aduriarilenoastre nu se vorbe§te de cat de trebile altora. Eufac ca filosoful; vorbesc putin §i ascult mult, adiaImi fac capul ceaslov de havadipri, farce ca altiisa afle ceva de la mine.

ia spune acum de unde §tii to ca o s'o papaDumitrache ?

Ascultati; Asta-zi m'am dus cu coconul la Mi-tropolie §i, dupes obiceiul meu am intrat in cance-larie §i am auzit cu urechile mele pe Logoratul Mi-tropolitului luand tacrir vizitiului ; ca maine o savedeti Si pe nenea Dumitrache inchis la Spatarie§i bgt,tut la talpi.

Puneti pofta'in cui, nene Tudorica, raspunseDumitrache cu nepasare. Mi-am luat eu masurilemele, adaose el. Cum of duce pe ciocoaica1) acasa,Imi strang catrafusele (bagajele) §i o apuc la sa,-

n 'at °ash' .

Iar pang atunci sa bem vini§orul care ni 1-ai,ragaduit, esclamarg, mai multi dintre feciori, lin-gandu'§i buzele de pofta bauturei.

Da! da! sa bem, de ce nu? zise Dumitrachetrantind pe pat un dodecar.

Iata, baeti din partea mea, adaoga, el; mai pu-neti §i voi ceva, §i sa-i tragem o mancare de car -nal i §i o bautura de vin, sa ne tine urechile.

Aferim Dumitrache, aferim ! exlamara toticiocoii deodata, apoi doi dintre dan§ii luand banii,se dusera sa cumpere yin §i carnati.

1) Bmerii numesc pe s1ugl mom, iar sluple dau acest epltetbolerilor

222 NICULAE FIL1MON

In fine aceste demoralizate slugi mancara §iMara cat-va timp, iar dupes ce se cam amentira, devin in.cepura, a petrece pe socoteala stapanilor lor.

Ce am auzit ma, Gheorghe cg, stApanu-tau setine cu sora-sa ? AdevArat este ma, on minciuni ?

Foarte adevarat ; ba inch ii toaca, starea maieau de cat o talanita de carciuma.

Dar stApana-tan cum merge cu cArtile ? zise Io-nita, indreptandu-se care feciorul Vornicului I.. F...

R,Au neni§orule, ran de tot. A ramas sarac lipit,n'are nici cu ce sa plateasca imiclicul 1) slugilor.

Dar bine ma, ce a facut atata banet ce i-aramas de la tata-sau ?

A dat tot In carti.Da stapana-ta, mai Tomo, cum merge ?Foarte bine ; In lume se arata ca este cea mai

evlavioasei muiere, par'ca ar fi o calugarita ; darintr'ascuns, joaca pe bietul cocon tontoroiul.

Ai fugi d'aci, nu to crez !Crede cell spui eu ; a prins'o alaltaieri cu

Hatmanul Chrabu§.Ce spui ma, Tomo !... Ei, gi cum a prins'o ?Coconul aflase de mult vicle§ugurile ei §i se

prefacea ca nu §tie nimic, ba Inca a chemat pe Hat-manul Carabu§ §i i-a zis, sa-i lase femeia in pace,caci la dimpotrivk Ii va face una de-1 va pomenicat va teal.

Hatmanul, Wand toate acesta drept glume, i§iurma, dragostea cu cocoana §i mai inainte, dar opAti cat se poate de bung.

1) Portia de paine sl mancarea ce se da, slugilor pe he-care zi.

CIOCOII VECHI §I NOI 223

Coconul scoase vorbh afara eh pleach la o mo§ietocmai peste Olt, §i ca sa se dea mai mult creza-mant acestei nhscociri, cherub', pe vizitiu, §i fatA, cucucoana ii porunci sa dea carea la neamt s'o dreaga,sa potcoveasca caii §i sa, maga hamurile. Chad toateacestea fury gata, porunci sh'i friga un curcan, sh'icumpere icre, licurini §ighiudemuri; umpla. §i cate-vaclondire cu vin §i rachiu §i le puse la scatoalca; Insfar§it Mai atatea preghtiri in cat nimeni nu. se maiindoia despre chlatoria sa, iar duph aceia se sul incareta §i plech. Cocoana cum Il vhzu e§it pe poartascrise un Cava§ Hatmanului Chrhb4 ca sa vie in-data. Hatmanul veni §i petredi toath, ziva in ofthri§i imbrati§eri, iar colea pe la douh-spre-zece ceasuril)se desbrhch de hainele sale, §i se imbrach cu anti-riul de noapte al coconului; apoi dupa ce'§i aprinseun ciubuc cu caiman §i trase dintr'insul de cate-vaori, se sui in pat laugh, cucoana. Dumnezeu insanu'i ajuta, caci tocmai cared era dragostea mai marese pomeni cu coconul in mijlocul iatacului cu uniatagan in manh, parch ie§ia, din pamant. Bietul Ch-rhbu§ Innaarmuri de frich, iar cocoani Ti veni isterico.Coconul stete putin pe ganduri, apoi zise : Binenahi. Chrabu§, astfel rasplAte§ti to priete§ugul §i in-crederea mea? Nu ti-am zis en, §i mai deunazi atibagi mintile in cap, §i sh'mi la§i nevasta In pace?...Nu rhspunzi nimic ? A§teapth dar hot de cinste chs-niceasca, ca te-oi inva,th eu minte !

Zicand aceste vorbe, deschise up putin §i incepU

1) Opt §t jumatate europene§ti

224 F1LINION

sh strige :G-heorghe, Thane, Iordache N'apuchsh sfar§easch, §i numai de cat veni vhtaful, vizitiul§i doi

Ce porunce§ti cucoane, zisera ei intrand Incash somnoro§i zapaciti.

Luati pe cocona§ul §i duceti-1 In sacnasiu.Numai de cat, cucoane. Ei luara pe bietul

Chrabus§ de subtioarh §1-1 duserh, tarc-10-grcipifi In sac-nasiu.

Coconul ramanand singur cu cocoana, incruci§hmainile la piept, §i cletinand din cap zise :

Bune sunt astea, Elencuto dragh, ? Asta esterhsplhtirea care'mi dai pentru strhdaniile mele, pen-tru dragostea mea ? Sh, piei din cash tcilanito, chcipe viul Dumnezeu to omor Duph aceia trecit Insacnasiu Infuriat §i trase o bAtae teaphnh, lui Cara ,bug, apoi fi despuie In. pielea goalh, fl unse cucurh peste tot trupul. §i duprt ce-i puse o perechede coarne inchise cu lacht ca sh, nu le poata scoatefi dete branci din curte afarh.

Era pe la un teas din noapte. Lumea furnieh pedrum. Cum vazit dar pe Hatmanul negru ca un bi-vol §i cu coarnele In cap, incepa a-i da cu huideoIn cat bietul om ne mai §tiind ce sa fach, o lua lafug §i se ascunse sub podi§ca de la sfantu Ilie depe podu Calicilor ; nici acolo nu-11Asarh, In pacecanii mahalalii prin latratul §i urletele for cele gro-zave.

In sfar§it, ie§1 de sub podi§ca §i porni Care streajela o vie a sa, ca de acolo sh, trimeath, sa -i aduch hainede primineara §i celelalte.

N

tigani.

§i

ph.-

dsr

CIOCOII VECH1 BSI NOU1 225

AjungAnd la vie Incepir a bate cu tarie In u§avierului, care afl'andu-se toemai in somnulSi nevoind sa se scoale, trimise pe un argat savaza tine bate la use. Argatul dupa ce se scar-ping in cap de mai multe ori, se duse sa deschidau§a ; dar cum vaza pe Hatmanul In starea In carese afla, incepir sa sbiere ca un neibeiddios §i Inchiseu§a cu repeziciune.

Dar ce ai neghiobule, striga vierul su-parat ca'§i stricase somnul.

Ce sa am ; iaca a venit dracul sa ne ia.Ba te-o lira pe tine nevoimule. Deschide

u§a auzi tu, §i vezi tine este ?Da nu ti-am spus mai omule, ca este dracu?

Vierul sari nechjit din pat, §i imbrancind peargat zise

Cine bate la use ?Eu Thane.Cine e§ti tu? raspunde.Sunt stapanul tau, nu ma cuno§ti ?

Vierul deschise uses, dar o Inchise iarki cu repe-ziciune. crezand ca, a v5zut pe dracul In adevar.

Ci deschide odatA ma Inane, nu ma tine In frig.Nu deschiz eu dracului.Dar en sunt stapanul tau. nu sunt dracul.

Deschide ca mor de frig.Nu deschiz, ca e§ti dracul cu glasul boierului.

In sfitr it, dupes mai multe zbuciumari, vierul iideschise usa §i 11 primi In cash, iar dupes aceia pusecazanul pe foc §i-1 Imbaie ca p'un copil mic, apoi

N. Filnot) Clocon veehi non,15

nail,

41

226 N1CULAE MINION

trirnise la curie aduca haine si un fierar casa-i scoata coarnele.

Ce spui to mai, Tomo ! exclamara ciocoiicu mirare, adeva,rate stint astea ?

Adevarul curat, fratilor.Bre ! dar asta seamana a basmu.

Abia se terminase povestirea aceasta, 5i deodat5,infra un seimean spataresc Si zise cu glas rasu-nator «S'a spart teatru copii ; aide e§iti de stri-gati cale§cile stapanilor vo§tri».

Un orn ouest s'ar fi scandalizat privincl pe aceleslugi neru§inate cu ce grabii se desbracau de hai-nele boierilor §i cum se sileau a le scutura, de prafsi a le netezi ca sit nu se cunoascii, reaua intrebuin-tare ce suferise ele in timpul reprezintarn.

In fine, privitorii se dusera toti pe la casele lor ;teatrul se inchise, totul intra intr'o perfecta l i piste.

CAPITOLUL XXIV.

Cochii vechi.

Costea C'hiorul, primind biletul Paturicrt, des-pre care am vorbit intr'unul din capitolele prece-dente, se imbraca indata cu giubeaua, §i luctucl depe masa up catastif de dare Si luare, ',e duce cumare iuteala ca sa se Intaineasca cu complicele sau.

Ajungftnd In poarta caselor postelniculun. isi ridicagulerul biabelei in 'ills Si las caucul pe ochi. ca sa nufie c.uno,cut de slugile curtii apoi dui)) ce aruncii,

si

]ui

CIOCOlt VECHI 1I NM I 997

o privire i epede peste toata curtea, §i se asigurAca nu 1-a yAzut nimeni, intrA, in galeria beciurilorde sub case, §i de acolo In odaia lui Paturica.

Ciocoiul se afla In momentele acelea rAsturnatpe pat, si absorbit de meditatiuni ; dar cum auzisgomotul u§ii §i vrtzit pe Costea intrand, se sculade pe pat ca sA,-1 primeasca.

Bine ai venit kir Costeo, ii zise el cu unsuras silit.

Bine to -am gAsit, cocoane Dinule, rAspunses,iretul negutator, compuindu-§i trasurile fetei dupa1 rnprej u ra re.

Ia spune-mi cum mergi cu alisverivurile ?Dupri vremi, cocoane Dinule.Stii la, ce to -am chemat ?Nu stiu, dar inn Inchipuesc ca pentru rafu-

irea socotelilor dintre um.Bravo kir Costeo !... Ai ghicit. Sa Incepem dar.SA Incepem !

Ciocoiul Inchise u§a pe dinauntru, scotand uncatastif dintr'un sipet, zise lui Costea :

Sa paravalisim mai Intaiu condeile ca sa ve-dem daces se potrive§te catastiful meu cu al du--mitale

Costea deschise catastiful sau, Si citi toate tar-guelile fa.cute de Kera Duduca §i de Postelnicul.PAturica vAzand cA, se potrive§te cu insemnarea

zise cu un aier de Incredere :Destul kir Costeo, nu mai citl ca to crez; apoi

..scotand de sub brau douA hartii Indoite zise :Iata foaia de socotealA isertlita de dumneata,

on,

228 NICULAE FILIMON

iata, §i tevhereaua prin cari faci cunoscut ca, toatamarfa vanduta ai primit-o tnapoi prin mine.

E foarte adevarat.Ei kir Costeo, is spune -mi acum cat o sa-mi

ceri la suta, pentru ca ai luat parte la acest ali§-veri§ (daravera) prEfacut.

Costea incepii sa-§i rasuceasca mustata cam puspe ganduri, apoi dupe ce privl pe ciocoi cu unzambet perfid zise :

Sri, impartim pe din doua.Ce-ai zis !... 121,, din doua ?...Da ; pe din doua.Dar bine, asta e furti§ag, nu mai e neab u-

tatorie.Ba furti§ag nu gluma, cu deosebire numai ca

hotul cel mai mare nu sunt eu, ci d-ta §i Kera Duduca.Paturica nea§teptandu-se la athta obraznicie

din partea lui Costea, se cam uimi, dar viinduiiin sine, zise :

la lase glumele la o parte Kir Costeo, §i spu-ne-mi cu ce to multume§ti pentru treb§oara aceasta ?

Am zis °data,.Dar bine mai omule, nu e prea mult ? sa, ti

dau doua-zeci §i cinci la suta.E prea putin, cocoane Dinule. Asta-i treaba,

de pu§carie, §i dumneata scapi cu una cu alta,dar pe mine ma, da, pan' targ cu capul ras, §i maduce la ocna paritisith.

Fanariotul scoase banii ca sa rafuiasca soco-t gala, dar Paturica, it intrerupse zicand :

Dar bine, despre mo§ie nu-mi vorbe§ti nimic?

CI00011 VECHI NOUI 229

Asta'i aka, treaba. Da-mi cei zece mii ce amcheltuit in rusfeturi, §i lath' zapisul adeverit deMaria sa §i de Hatmanie.

Dar ia spune-mi cui 'ai dat acele rusfeturi?Am dat. ma rog dumitale bun, lei cinci mii

starostii de negutatori '), ca sa nu amane vanzarea.Am dat lui Tel al-ba§a lei 1.000, ca sa, nu mai iasa mu§-terii multi sä ne strice chilipirul. E!... am dat zara-fului (casierului) dela Cochii vechi lei una mie, casa nu-mi faca, zadufuri (greutati) la numaratoareabanilor ; dou5 mii de lei am dat havaietul mezatului,iara ceilalti cinci sute i-am dat bac§i§ imacilor §icalemgiilor. Fa acum socoteala §i vezi.

Bine, fie precum zici. Adu §eapte-zeci depungi de bani §i zapisul

Bucuros bei-mu. i pe data Si numara banii,dfindu -i Si zapisul in mama,.

Acum sa vorbim despre celelalte doua', mo*iiale Postelnicului ce se vand maine la Cochii vechi.

Costea scoase orologiul. vazand ca arata patruore turce§ti, zise :

Pe maine cocoane Dinule, caci e cam tarziu§i ma ia streaja.

Dar unde ne vom aasi. maine ?La Cochii Vechi.Bine.

A doua zi era s5, se Cacti,' marl vanzari prig me-zate. Starostea de negutatori venise foarte de di-

1) Starostea de negutatori era ales dintre boerina§i ; el preztdaadunarea negutatorilor ce formau pe atunci Cochii vechi sau Tribu-nalul de Cornell, §t aye& dreptul sa poarte barbA.

11

.§i

230 N1CULAE FILIBION

minea0 la stArostie, *i ca un bun amploiat ceera, i*i. puse In regula hartiile tuturor obiectelorce era sa se vanza in acea zi. Negutatorii ce corn-puneau Consiliul stArostiei erau ale*i dintre lip-scani. giuvaergii, argintari *i cojocari subtiri, ow-meni cu cuno*tinte speciale despre pretul obiec-telor ce se vindeau la mezat.

In ziva aceasta erau puse spre vanzare mai multemo*ii intre care figuran si cele douit ale Postel-nicului Andronake Tuzlne ; patru vii lucratoare,doua vii paraginite. *ease perechi de case, dia-manticale *i bilirarii.

Vanzarea incepii dela haine si giuvaricale. Aerulrasunh de glasul eel tare *1 tipator al telalilor carifaceau din caraghiosleic *i datoria functiunei lor unce identic. Ace*ti oameni Fara pudoare, cei maimulti armeni *i greci de origina, voincl sa dea unaer comic meseriei lor, strabateau piata, fricand-ges-turi cornice *i strigand din toata, puterea pl5mani-lor: doua sute de lei bini*ul boierului X**, : osuta de lei maloteaua cocoanei E :..Areci?!.. Areci?!..°data... de doua ori... tine da mai mult ?

Erh foarte trist pentru un om cugetator a privicum aceste obiecte de mare pret treceau din strt-panirea boierilor intfa ciocoilor pricopsiti de clan*ii,cari le cumparau cu preturi foarte scazute, *i leplAtQau cu banir furati dela stripanii lor.

Printre multimea de curio*i, adunata acolo maimult ca sali petreaca timpul de cat spre a cum-

*pa,ra ceva dela licitatie, figurh *i Costea Chioruimpreuna cu Paturica. Ei*ezurA, cat-va timp lini*titi ;

110(O11 VECHI a1 NOLI 231

dar cand veni Hindul m.o§iilor a se strip), la mezat,Costea zise lui PAturica" :

Cocoane Dinule, facem vreo trebu§oard, astazi?Ma mai intrebi? door n'oi fi venit-aci de flo-

rile marului.Asa crez §i Cu; dar voinm sa" §tiu, caci mai

am §i alte trebi de fAcut.Ei bine, is spune-mi, ce o ceri ca sa

imi cumperi mo§iile stapanului meu?Cinci la pune, dup5, invoiala cea veche.Te -ai dedulcit dela mo§ia R5sucita, dar nu

este in toate zilele Pa§ti.Ei bine. fie patru.Ada imi mai vine la socoteala.Sh" facem Inscrisurile ?SA le ;acorn.

Costea intra intro pravAlie, §i Each inscrisul acesta:(Doua mo§ii §i anume: Plansurile §i Chinuelele

«din sudul Buzau ale Postelnicului An drona ke Tuzluc«le-am cumpArat pentru dumnealui Mamie Pitar«Dinu Paturica, cu banii dumisale, iar eu sunt nu-«mai vechil din parte-i».

Costea Bogastentl.

Pnitiui boierule, zise Costea, (land inscrisulin mana lui Paturica; da-mi alum banii, i lucrule ispravit.

Ce bani imi ceri; nu §tii ca sunt Same§ laHAtmAnie? Vino maine sa-ti dau tescherea ca s'aprimit pretul acestor mo§ii,

Voi face precum porunce§ti.

genii

232 NICULA FILIMON

Pupa, ce ace§ti talhari pusera, la tale neru§inoasa,for speculatie, se despartira. Paturica, se duse laHatmanie, iar Costea ramase la Cochii Vechi casa cumpere mo§iile.

CAPITOLUL XXV

Marea Hatmanie.Hatmanul cel mare era, executorul tuturor decrete-

lor domne§ti §1 al hotararilor Diva nului, relative laimpliniri de datorii, clironomii, vanzari de mo§ii, case§i altele de felul acesta. Hatmanul mai era datora infati§a, pricinile de judecati inaintea Divanului. Incazul acesta el sta pe picioare tinand in madni unbaston de argint, semis al dregatoriei sale ; iar candparerile boerilor divarnti erau impartite, lua §i elparte la desbatere de o potrivii cu judecatorii.

Personalul cenceleriei acestei autoritati era corn-pus de un Same§, insAreinat cu pastrarea banilorce se depuneau acolo §i cu tinerea corespondentei,un Condicar §1 cativa scriitori, §ease zapcii pentruimpliniri de bani §i infati§ari de pricini in Bu-cure§ti, §i Gate unul din fiecare jude tot cu ase-menea inaatoriri. Osebit de ace§tia, Hatmania aveaun stog de slujitori §i mumbaviri cu care se slujeala impliniri de bani §i exeoutiuni.

1) Mumba§tri erau pe atunci aceea ce e4te asttzi executtunea poll-tieneasc.1

El

moon vEcfn §f Nom 233

Localul se compunea din opt camere, ce formauo cash cu douh rhnduri; in randul de jos §edeau slu-jitorii §i mumba§irii. iar In eel de jos era cancelariaHatmAniei arzata in felul acesta: una din cele maihiminoase camere era destinath pentru marele Hat-man, alta pentru Same§ impreunh cu ceilalti am-ploiati ai sai, iar in celelalte douh se pAstrau baniiSmpliniii §i obiectele de pret 15sate in depozitul

Odaia Hatmanului aveh un pat lung §1 infundat§i impodobit cu a§ternuturi de cele obicinuite petimpii de atunci ; mai aveh §i cateva scaune pentrutrebuintele persoanelor ce venean sh reclame ajuto-rul acestei dreghtorii in diferitele for interese.

Mobilierul Shme§iei se compunea dintr'un patfoarte mic pe care §edea Same§ul §i o mash ro-tundh pe care stria el.

Langh unul din peretii camerii se afla o lavithlunga pe care §edeau Logofetii §i Ia mach trebuincio§ipentru scrierea poruncilor §i trecerea in condicibanilorHatnaniei ; iar in fundul acestei camere eraudouh lhzi vechi pe ea" §edeau cativa copii luatipe pricopsealh §i se exersau la scris duprt modelulacesta.

«Ccl ce se sileste la invhthturh §i cu gandurile«zburatic. aceluia poi zici came cu ochi, iar«nu om. Iprocid>

Pe la douh ore turce§ti1) un zgomot ce se faceaprin curtea H5tmaniei, anunth venirea Same§ului la

I) Doult ore turce§ta, fac noun §i jutuatate eulopene;:ti.

HatmAniei.

a

554

234 NICULAIS TILIVON

ea ncelarie. Condica rul, logofetii §i is maciidu-se despre aceasta, i§i stransera giubelele la piept,

puind mina dreapta d'asupra inimei, primira peboierul Same§ cu capetele plecate pana la. pamant.

Cum intra Same§ul inauntru, i§i scoase giubeaua§i o dete unui slujitor carele o scutura §i o puse peun scaun ; alt slujitor Yi trase din picioare cizmelecele ro§ii de piele de tap; iar dupa aceia Same§ulse sui in pat §i scoase dintr'o mica Mita cate-vaplicuri pe care le puse pe mica sa mescioarA §iincepii a le desface pe rand §i a cauta printr'in-sele cu o nerabdare vazuta.

Hartia ce cauth el, era o jalba datri, de Ba nulG. ekre principele Caragea in pricina unei pietrema ri de sma raid, care, fiind push in pastrarea unuibancher i mai in unna la Hatmanie, se schimbaseprin vicletiug §i se pusese alta proasta in locul ei.

Dinu Paturica in calitatea sa de Same§ al Hat-cuno§tea foarte bine istoria schimbarei ace-

lei pietre, caci era el insu§i autorul acelei hotii ;voind insri a ridich de asupra sa responsabilitateaacestei fapte, scow 5e cAlimarile de la loran i scriseMitropolitului pitacul acesta :

«Cu fiea sea, evlavie sarut blagoslovitoarea dreap-ta prey sfintiei tale parinte Mitropolit.

((Din coprinderea acestei jalbi ce a dat care Ma-ria Sa, Dam. biv vel Ban 0- ,-e* pentru o piatiaverde, care fiind in depositor la mai multese zice ca s'ar fi schimbat puindu-se in locu-i altamincinoaA.

Instaintin-

Ali

R.

maniei

tei

R,,.**

maini,

CIOCUll VECHI NOLJI 235

4Ci dar din porunca Gospod trimit Areastntiei tale acea piatra ca s'o iai In pastrare, s,isa am sinetul sfintiei tale de primirea ei. Si

Sunt al sfinclei tale plecat flu sufletesc 51 sluga,Hatman»

Acest pitac fit infati.sat Marelui Hatman, careit subscrse fara, cea rnai mica observatiune, Vii. or-

dona trimita la Mitropolie ImpreunN cu piatracea mincinoasa.

In momentul cand Paturica iesea, din camera Hat-manului plin de bucurie, ca. se pusese in sigurantadespre relele urrnari ce ar fr putut sa 'a iba hotiasa, i se prezinta inainte un individ, cat° dupabracamnte si alte amanunte,. seinana a ft boierde tarn.

Noul venit se apropie de Paturica, Mcand nein-cetate complimente stlite, iar cand ajunse in a-propierea cuventa, scoase din buzunar o jalNio dete in mana lui.

Ce ceri Boierule printrceast5 zise Pa-turica cu aier de autoritate.

Cer de la cinstita Hatmanie sloboazalei case mii pretul viei mele, ce s'a vandut la Co-chii vechi de buna voia mea.

Asa este, boierule, precum zici, raspunseturica, dAncl fesul pe ceaM scarpinandu-se in capcu nepasare, dar poate s5, se iveasca, ceva dator-nici, not trebue sa cercet'Am cu bagare de sea-ma aceasta madea, ca sa, nu cadem in raspundere.

I) Domneasca.

§I

1), iata

«lid

sa-1

im-

§i

jalba.

demi

Pa.-

si

236 NICULAE FILIMON

Si In cat timp s'ar puteh sa,var0 a ceste ma-rafeturi ale cinstitei Hatmanii ?

Se cere timp Indelungat bei-mu. Trebue sa,strige pristavul In Bucuresti, sa facem un tacam depitace catre zapciii hatmane§ti de prin judete, s,i

dupa, o lunk de la darea acestui mezam, l) nu seva arath nici un datornic, vino prime0e banii.

Dar banii ace§tia Imi trebuesc acum, cacisunt farce husmet de atata timp, si n'ani cu ce sa'mihranesc nevasta si copiii.

Asta nu este treaba mea. Un slujbas credin-cios trebue sä se supuie mezamului.

A§a, .este boierule raspunse jeluitorul puindcu mare iuteala dotia-zeci rubiele sub har:iile srl-me§iei, dar cand vei urea dunmeata treaba se face,caci slava Domnului, nu sunt om pierdut.

Paturica, ca re Intreceh la vedere chiar pe Ar-guQ, nu nuniai ca va zit rubielele, dar putii chiar tiale n'umere din vedere, cu toata iuteala ce Intre-buintase jeluitorul in punerea for sub hiirtii ; se pre-facii Insq, ca nu vede nitnic, apoi luand tin a er maibland zise :

Aide : fie dupa vointa dumitale ; o sa'ti fa cacest hatar si de voi pati ceva, vei da seama laDumnezeu.

Logo fete Radule, adri oga el Into rcandu-se catresubalternii ski, is condica de amaneturi si trece baniiboierului la partida plktilor. Tar el se scula din pat

se duse in camera,. de uncle se Intoarse peste pu-tin cu o punga pecetluita ; puse pe jeluttor sa sub-

I) Regulii, ordtn sau lege

da-ck

si'ti

si

CIOCOII VhC1-11 NOUI 237

scrie. de primirea banilor, iar dupes aceia si detepunga zicand:

Tata boierule banii dumitale, astfel precumprimit dela sfarostie. Priveste bine pecetea; vezide are vre-un cusur, ca s'a nu avem vorbe la urma.

Jeluitorul lua punga §i ie i plin de incredere caa scApat numad cu cele douA-zeci de rubiele ce de-dese Samesului, dar se arnagea, Caci abia ce ie31din cancelaria HatManiei, fu inconjurat de condi-cari, logofetei, iamaci si slujitori. Condicarul cerea

plliteasch, pentru trecerea in condica, logofetiipentru tacamul de pitace, ce erau sa% scrie, datas'ar fi ivit vre-o pretentie asupra banilor ce primise ;iar iamacii §i slujitorii nee sind nici un fel de pretext.ca sä scoatil Si ei ceva din punga nenorocitului im-pricmat, cereau in numele protectorilor lor. Unulzicea: si mie ceva, ohoi sunt al mareluiHatman»; altul, «Da-mi ea sunt luak pe pricop-seala de dumnealui Sarney», etc.

In fine dupes ce astuph gurile tuturor acestorobraznici §i demoralizati amploiati, para. si localul

blestemand dand tuturor railor pe totiamploiatii Wei, care in loc sä protege societateadela care se nutresc §i se inavutesc, o speculeaza,

o pun in disperare prin neterminatele for§icane.

Dar nenorocirea bietului om nu era, compleeta,Mei Piiturica, ca hot perfect ce era, nu faced, nici-odata hotia pe jumatate; el lua acasA, la dansul totibanii ce se depuneau in pastrarea HatManiei,schimUt la Costea Chioru pe bani taiati sau calpi

$I

i-am_

sa-i

§i

43A-mi

TratmAniei,

inAile

gr Ii

238 SIOULAE FILIMON

iar dupti, aceia cosea pungile Intr'un chip cumnu rAmaie nici o urma de violare.

Jeluitorul dar ajungand acasa, deschise punga sigasi banii pe dar cand ti trase la cumpaaSi gasi pe unii lipsa, iar pe altii calpi si fara nici ovaloare. Sarmanul om vazandu-se furat In toate mo-duffle, ofta din adancul inimei, dar nu lila nici omasura contra despoiatorilor sai, caci ca si In tim-pii de astazi, amploiatii furau sub protectiunea le-gilor.

Dar in HAtmanie nu se depuneau numai bani, cide multe on se lasau in prtstrarea ei diamanticalesi alte lucruri de mare pret, pe care P5turica lefalsifica in folosul sau si in paguba acelora cecrtutau asigurarea averei for la un guvern coruptpang la macluva oaselor.

In ziva aceia, mai venires si alti nenorociti im-pricinati, pe cari Paturicrt ti jeful binisor si far6cea mai mica mustrare de constiintrt ; iar dupesaceia, Ysi puse iOicu/ in cap si giubeaua pe umeri,si plea, foarte vesel de castigul s',1u din acea zi.

Ajungand acasa is dansul, o alto bucurie neas-teptata era aproape sa zdrobeasca mica saCostea Chioru isbutise a cumpara cele dourl mosiidela mezat. trimesese un raves prin care 11 in-stiinta despre aceasta. Un 41t raves dela Duducait vestea closure fuga lui Caragea.

Aceste dour], stiri important°, facura pe ciocoi sase esalteze de bucurie, si iata cauza : debt scenaintamplata in teatru, cand acei doi condicari des-c,)perisera Postelnicului ,Andronake toate hotiile lui,

'a

depth',

iniinii.

i-i

ECM yt NOL I 239

Postelnicul deli nu crezuse ca un copil carmancrescut 5i Inaintat de dansul ar ti putut sa ajungacu nerecunostinta Omit la gradul de a-1 saraci si a-1necinsti; cu Coate acestea. o mica banuiala, tot, IA-masese In sufletul lui.

Paturica, Ins simtise furtuna ce se ridich asupracapului sau, si luase masuri de asigurare atat deLune, In cat pe tale legal& ar fi putut sa se lin-potriveascA la tote prigonirile ce i-ar fi venit dinpartea stapanului sau; dar Postelnicul era favorital lui Caragea, si acest din tumid sties pe din afaracelebrul L'e'tat c'est moi al lui Ludovic al XIV;n:avea dar, decal sa, primeasca o reclamatiune Incontra lui Paturica, si 1-ar fi aruncat in ocna pa-rasites pe toata viata.

De aceia faimosul nostru ciocoi, cum citi ravasulDuduchi, zise In sine cu un fel de aprindere :

ragea fuge! adevarat sa, fie oare? 0! de s'aradeveri aceasta as crede c t Dumnezeu fl Indeamnasa fugA numai ca sa scap de ocna, si sa, tacboier mare. Cu starea fanariotului am sfarsit; maineii voi lua si amureaza, si atunci solia mea In casesacestni venetic va ft implintta cu desavarsire.

CAPITOLUL XXVI

0 scenes dramatic&Principele Caragea vazand ca petitorii de dont-

me atataser5 ura regealurilor, Instiintat ia--rasi din corespondintele ce tinea cu Taris..,Yradul. cii

l'100011

ma

a sitpra-i

240 NJCULAE FILIMON

Alexandru Voda Sulu era, aproape sa is domniatarei, hotAri a fugi In Europa Impreuna cu familia§i comorile ce adunase din sudorile de sange alenefericitilor romani.

Temerea ins5, ce avea, de a nu descoperi Sul-tanul fuga sa, §i a trimite o§tiri sa-1 prinzA facedsä ascunza, acest secret de toata lumea ; §i ca saamAgeasa, §i mai bine pe inimicii sai din tail,aduna, divanul in toate zilele §i dezbritea proiectede reforme intocmai ca un domn suit pe tron decateva zile.

Cu toate acestea, conferintele secrete ce tinedcu consulul rusesc §i austriacesc, neobicinuita acti-vitate ce se urine, In serviciul sh",u particular, iarmai cu seam desele intrari §i ie§iri din Palat alecelor mai insemnati capitali§ti ai ormului de§teptarlbAnuielile poporului, care de §i vedea in toateacestea apropierea unui eveniment, dar neputand

ghiceasca, se multumea a-1 comenta fiecare-duph% capacitatea §i interesele sale.

Astfel se AA, starea lucrurilor cu cateva zileinaintea fugii lui Caragea.

La 29 Septembrie 1818, Caragea pofti la curiepe toti boierii, §i le vorbi cu multi gratie; iar dupasrwax§irea ceremoniei srirutaxii de manii,1), se puse

1) Acest vechi dar umilitor obicei s'a desfhntat de principeleAlexandru Ghica prin ofisul ue mai jos:

Noi Alexandru Dimitrie Ghica Voevod, cu nub. lui Dumnezeudomn a toate tgrei Romane5ti

Vechml obicei a fost consfmtit sftrutarea de maul ca un deosebitsemn de cinste §i de supunere entre Domnul t5ru.

CIOCWI VECHI ¢I NOW 241

in butca sa de chlatorie 0 plec5, fhrh sh spuiecuiva uncle se duce 0 cand o sh, se intoarch.

Patru ore in urma acestui eveniment, pe toatezidurile Bucurestilor. era lipit pitacul acesta:

«Cu mila lui Dumnezeu Io roan Gheorghe Ca-ragea Voevod I Gospodar Zemli Vlahsceo.

«Dumnea-voastra velitilor boieri ai divanuluidomniei mele.

«Cum veti primi acest pitac al domniei mele, sh«VA adunati la Afitropolie, 0 sa faceti cunoscut tu-«turor boierilor Hale §i Mazali 1) ca eu am llisat«scaunul domniei pentru scoposuri ce numai mie«mi se cade a le §ti; iar duph aceia sa alcrItuiti«chimAchmiA, Si sh, cautati trebile threi cu oshrdie«0 dreptate; 0 pentru o mai bunt pazh a lini§tei<ilocuitorilor, sa faceti. mehtupl chtre muhafizii3)«Serhaturilor dupti, marginea Dunarii, ca sa vat dea«ajutorul tr.ebuincios. 7olieo pisah Gospodsvomi b>

George Caragea.

Leat 1818 luna Septembrie 29L P.

4Socotand clomp& mea drept destoinica dovada de acel cuvenit res-<Tact indeplinirea datoridor din parted, fiecaruia, supunerea la pravili4(si la poruncile stitpanirii, si adevArata diagoste c?i,tr6. perqoana noastra.(care nu suntem Ia, Indoia15. nä se vor Om cu scumpltate de ciltre toti

.Noi desfiintIm pe viitorime acel obicel al sarutArii de mania.(Sfatul administrativ este poftit a cla, aceastA a noastra. doinneascA

4 punere la tale in cunostinta obstit p(Subscris) Alexandru Ghwa Vv.

Anul 83-t Iulie 21 No. 5 Orasul Giurgiu.1) Hale st mazali se 1ntelege boieri in functii s'i farit funcvi2) Haport, arlitare sau petitie.8) Guvernatorii mihtari ai fortAretelor lupa malul fluninn.N Filirnon Ciocon N OCill ..z1 nom. 16

242 NICULAE FILIMQN

Aceast5 in§tiintare, ce (lit pe fatA un secret poli-tic, care turmentase catva timp pe toti locuitoriiBucure§tilor, fu citita cu mare lacomie, dar impre-siunea ce produse ea M. deosebitA ; favoritii I§i zmul-geau pArul din cap de disperare, caci prin cadereaprotectorului for pierdeau pentru totdeauna acelehusmeturi prase, ce le Inlesnea o viata de satrapi.Num ai negutatorii §i clasele muncitoare primirg, nou-tatea fugii lui Caragea cu indiferent6 ; §i aveau drep-tate; caci ei, ca victime seculare.ale lacomiei Dorn-nilor fanarioti, se interesau foarte putin a §ti dacesasupritorul for se nume§te Caragea sau iSutu.

Din toti locuitorii ormului Bucure§ti, numai douiindivizi Impingeau simtimantul Intrisfarii §i al bu-curiei piinA la extremitate. Ace§tia erau PostelniculAndronache Tuzluc si Dinu Paturicil. Cel d'intaiu,dupa o viata de sultan ce trAise atilt timp. se de§-tepta, acum lute.° mizerie complectA. Sarmanul om!In viata lui semanata cu atatea placeri nu cugetasenice odata ca, fericirea o s5-1 pAra,,eascA vreodata.

Amici adevarati nu avea, caci timpul trecutei salefericiri Intinsese mana §i 1§i desChisese punga nu-mai desfritnatilor si lingu§itorilor ; iar pe oameniicei onesti ii tratase cu asprime §i dispret ; incotrodar intorcea privirile, nu vedea detest visele salecele de aur, ce indulcise atat de mult trecutul vie-tei sale, prefacute acum intr'o aspra mizerie, care-Istrangea, cu tarie In bratele ei cele topite de su-ferinte.

0 singura speranta ii mai ramilsese, dar Si aceianu era detest o nalucire amiigitoare. El isi adusese

0100011 VECHI NOCI 213

aminte de duduca §i de 135,turic5, §i zise In sine cuun zambet plin de melancolie: «Dumnezeu m'a pe-depsit in adeviir pentru pacatele mete, dar nu ra'aprurasit cu. totul. Pe Raturic5, 1-am crescut in casaarea, 1-am inv5tat carte §1 1-am procopsit. Pe Du-duca am acoperit'o de daruri §i alte faceri de bine;ei dar se vor sill a mil face sa uit pierderea tre-cutei mele fericiri.

In momentul insa and, tietul fanariot cerca, sase consoleze de marea sa pierdere prin aceste ama-gitoare iluziuni, us,a camerei se deschise §i intra unaprod al H5tm5nii, care ii dete pitacul urmator:

MAREA HATMANIE

oDuninealui Postelnicului, Andronache».

«Starostea de negustori prin anafora dela 27-«ale curgAtoarei luni Septembrie face cunoscut aces-«tei h5,tmAnii, c5, suma ce a prins din 0,nzarea mo-«§iilor d,umitale, §i anume Pransurile Chinuelile,«nu ajunge ca sa," se plateasca intreaga sum5, ce«e§tilklator lui Costea Bogasierul §i altor ipochimeni,< cerere fAcand ca sa, se 0,nza. si casa In care tecafli locuind, ca prin tertipul acesta sä, se desp5,-Agubeasch" toti datornicii. Ci dar HatmAnia te pof-«te§te ca sa vii a sta, fat5, la Cochii vechi, unde«este a se face vanzarea. spre a nu'ti r5mane cu--00,nt de tagA».

1818, Sept 19 Vel Hatman.Proczt vet Pilar.

41

§1

244 N1COLAE F1L1MON

De §i prin acest pitac se dedea cea mai din urmlloviturA, sarli fanariotului, el ins5. it citi cu singerece, apoi bath In palme ca sa vie sluga sä-1 Em-brace, dar nimeni nu se arsata,; bka de al doilea,cu mai multi violent A. §i abia dupes trecere de cat-va time se infAti§A, inainte-i un randa§ dela buckarie.

La vederea acestui individ murdar, Fanariotul seumpla de manie, apoi zise slugei cu un accent brusc :

Cine te-a trimes aici, mojicule, §i ce voe§ti ?Apoi de, cocoane, auzii lAtand din palme,

§i de, venii ea ch...Dar undo este arnautul, juianeasa, Logofatul

Dinu, ai ? Unde sunt ei? De ce ai venit to delabuckarie, sa"mi ineci pieptul cu mirosul tau de ceapA?

Asa, e cucoane, ai dreptate, dar de, §tii caomul, n'am venit de florile marului, o fi ceva lamijloc.

Spune-mi curand ce este ?-- Apoi de cucoane ce .4, fie ?... Daces. a fugit

Coate slugile din curte §1 am ra",mas numai eu sin-gur singurel...

Cum se poate una ca aceasta?S,tiu §i eu cocoane ?Dar 'bine, cum au fugit ei fares, pri-

measa, simbriile ?E, e ! Cocoane ; dumneata s. trhie§ti, §i leau

primit, ba Inc A, mai cu asupra.Fanariotul, auzind aceste cuvinte, tresari ca un leu

rant farce veste ; el Ysi aduse aminte de ce ce'i spuseseGheorghe vAtaful dela curte despre 1Thturia,de vorbele celor doi condicari din teatru, §i of

§i

sh-hi

CIOCOII VECHI SOUL 245

eu amar, dar era prea tarziu ; voind Irish caafle pana unde ajunsese la§itatea lui PaturicA, seadresa, iara§i care sluga, :

Eu nu pricep nimic din ale Ymi spui ; e§tibeat ?

0 fi §'asta codoane, dar eu spui adevarul.Dar bine, tine le-a platit simbria ?Logofatu Dinu.Dar el n'are nici bani, nici poruncil din par-

te'mi sa plateasca.Sa vezi r ucoane cum merge §iretenia : Logo-

fatu Dinu s'a sculat pe la cantatul coco§ilor, §i ne-aspus ca dumneata ai mofluzit ; apoi ne-au intrebatce simbrie avem sa primim §i ne-a platit la toti ;unora Sn bani gata, iar altora le-a dat lucruri deale casei.

Urmeaza pana, la sfarsit, zise fanariotul tre-Inurand de manie §i de disperare.

Dupa ce a platit la toti, a scos armasarii §itelegarii din grajd, §i puindu-i la butca dutnitale ceera Incarcata cucalabalacurile sale, s'a pus intr'insa§i a e§it pe poartk iar eu am ramas sa'mi strangmult putin ce am, §i sa, ma duc §i eu p'aici incolo.

Destul, destul, ie§i afara, !Sluga ie§1, iar Postelnicul se imbraca, singur nu-

mai decat §i se duse la Curtea Domneasca sa In-talneasca pe splitar, ca sa se planga contra hotiilorlui Paturica, dar §i acolo 11a§tepta o alta desamagire.

Obicinuit din timpul sail de marire ca toti sa-1salute §i credea In vanitatea sa, cava fi tratat tot cu asemeni onoruri §i dupa caderea

sa-llingu§easch,

51

sit

246 NICOLAE FILOMON

lui Caragea, dar se am.agea. Guarzii dela poarta.Domneasca care alta", data ii faceau temeneala pamant, acum nici ca voira a-1 privl. Ajungandin anticamera Caimacamiei, intalni mai multe grupede boieri §i amploiati, dar ei In loc sa-1 salute cain trecut §i facer acele lingu§iri umilitoare, pu-sera capetele in jos §i se prefacura ca, nu -1 vad. Infine, intra in odaia Spatarului, fad" o multime detemene]e de tot felul Si pline de cea mai mare in-josire ; dar Spatarul, voind sa-§i razbune asupra-ipentru insolentele ce savar§ea cand se aflh la, pu-tere, se prefacir ca nu-1 vede, §i Incepu a vorbi cttalter persoana, venita, mai inainte.

Acest rece dispret al Spatarului, Incurc5, in ade-var pe fanariot, dar nu-I descuragia, : el fad' putinzgomot ca sa atraga, atentiunea marelui functionar,care voind sa se desfaca de dansul mai curand,ii zise cu nepasare:

-Ce to aduce la mine arhon Postelnice?0 mare nenorocire, efendim.Nenorocire !... Si chiar la dumneata, care e§ti

cel mai mare prieten al norocului ! Asta nu e decrezut.

Fanariotul simti toata greutatea acest or sarcasme,dar continua povestirea nenorocirilor sale.

Da, arhon Spatare, atili oga el, e mare neno-rocire, o talharie ne mai auzita.

Si an cutezat talharii ca sa calce casa unui...om ca dumneata ? Curios lucru !

La aceste cuvinte fanariotul ingalbeni, caci hate-lesese tot veninul satiric ce continea inteinsele dar

pang

se, -i

CI00011 VECH1 71 NOUT 247

tacit. Spatarul vazitnd cat de mult lovise amorul pro-priu al bietului fanariot, §i voind a i face pozi-tiunea mai suferita, ii zise :

Ia, spunc-mi boierule, cuno§ti pe heti ?Da, arhon Spglare ; este vataful meu de carte

pe care 1-am scos din trente §i 1-am procopsit.Si cum se nume§te el ?Dinu Pitturica.Cunosc un om cu numele acosta dar el este

Same§ la latmanie.Acela este, nu to in§eli.Ei bine ce voe§ti sa faci cu ansul ?Sri-1 bagi in put§cArie, tai urechile nele-

giuitului, sit-1 pui in teapa, ! zise fanariotul cu oagitatiune ce-1 facuse sa-§i piarza mintile.

Asta este foarte lesne de fAcut pentru un omca dumneata, dar nu §i pentru mine.

Dar de ce, arhonda ?Pentru ca DinuPh.turica" este boier cu caftan.

§i se af15, In hum etul tarei.Va sa zits, sa raman pAguba§ ?Ba nu boierule, dar trebue sa lugm lucrurile cu

uzul subtire, §i cand vei dovedi ca este adevAratceia ce-mi spui atunci it voi pedepsi dupes vines.Atat deocamdatg, §i lasa-mg, ca, am treaba.

Fanariotul ie§i din odae disperat de cruda iro-nie cu care fusese tratat de SpAtarul, Si se duse sApn-lnzeascg, la unul amicii sai, iar dupes ce inoptA.rua drumul ce ducea la Kera Duduca, cu stop de aa se consoles prin gratioasele ei mangaieri de in-semnatele pierderi ce suferie in a§a scurt timp.

sa-i

dia

248 NLCULAE FILIMON

Ajungand la poarta, Vail de trei ori, dar nimeninu vent sari deschizA. Suparat de aceasta contrarie-tate, impinse cu tarie in poarta, ea Ins se des-chise foarte lesne. Intra In nauntru turburat de omultime de cugetaxi triste, privi ferestrele casei.dar in locul luminei ce alt data ii Incitntit vede-rile, de asta data nu vitza de cat un intunericfoarte gros. Trebue sa, fie §i act o taint, zise el insine, indreptandu-se Care locuinta Duduchi, dar inbe A, fie primit de dansa dupa obiceiu, Ii e§iinainte o tiganca btitrana, tinand un sfe§nic in mama.

Unde este cucoana Duduca, bre? intreba fa-nariotul cu manie §i impacientit.

S'a mutat de aicea. cocona§ule.Child §i unde s'a mutat ? Spune cioara de

graba, ca to omor.Spui cocona§ule mancate-a§i.Spune curand.Astazi a venit boieru Dinu, §i a vorbit ca

vr'un teas cu dumneaei, apoi s'a dus §i dupa, cat -va timp ne-am pomenit cu vataful de Arabagii cavine cu §ase care, §i inatcand tot din cast. aluat drumul spre Sf. Nicolae din tigtinie.

Adevarat este ceia ce Imi spui ?Foarte adevarat, cocona§ule.Dar Duduca se s'a Mout dupa plecarea carelor?A mai §ezut Ora ce a venit coconu Dinu

cu butca dumitale §i a plecat cu-Ei bine, n'ai putut to sa o Intrebi unde se duce?Am intrebat'o cocoane.

i ce ti-a raspuns?

dumneahii.

CIOCOII VECIII§I NOUI 249

Mi-a spus ca se duce sa, se cunuhe cu co-conul Dinu.

Mid.?Asta-zi.Unde ?Nu §tiu.Spune cioara nu tagadul, ca-ti rasuceseNu ma lua iute coconaple, ca ma, z6pheesc.Spune-mi curand.La biserica Lucaci.La ce ceas ?La doua-spre-zeee din noapte, dar sa nu-i

sp-i cucoanei, ca-mi pune coarne.Fanariotul privi orologiul, §i vazand ca se a-

propia, ora cununiei, e§i pe poart5 §i alerga catputii ca sa Intampine rani.

Cand ajunse la biserica Lucaci, ceremonia cunu-niei era pe la temeiul ei, sau pe la «Isaia dantue§te»dupri, cum zice proverbul. El intra In biserica numaifn anteriu §i In fermenea,, caci giubeaua sco-sese din cauza marei calduri. Fata sa de fel brunadevenise Intocmai ca a unui faur de fer din cauzaprafului ce se pusese pe dansa In grozava alergare ;ochii sai alta data negrii §i Ineadrati cu un alb per-fect, acum erau ro§ii ca sangele §i exprimau fe-rocia tigrului iritat pana, la cel mai malt grad.

Cum intra In biserica se repezi cu furie asupralui Paturica §i a Duduchi, care vazandu-1 atat demult iritat gata a-i sugruma cn manele sale celerobuste, intrara, In altar, §i se pusera, sub aparareainviolabila a religiunei. «A! a! talharilor, zise el.

gatul.

§i-o

si

250 MCUI.AE FILIMON

I Vati ascuns in altar, ca s'a, scApati, dar suet in«stare s'a va, hr'apesc chiar din bratele lui Chris-ctos, sau din ghiarele Satanei, ca s'a-mi sting fo-«cul rasbunsarei in s'angele vostru eel mar§av !».i de odata, cu vorba, se repezi spre altar ca sa

sfa§ie victimele sale.Opre§te-te boierule, strigarA cu uimire preotii

oprindu-i intrarea in altar.Dati-mi pe nelegiuitii care mi-au mancat sta-

rea, si §i-au Mtut joc de cinstea mea ; dati-mi-i vii,zic, cAci in starea de apelpesie In care m1, aflu,dau foc bisericei de se duce pomina. i voi yeticla seamy inaintea lui Dumnezeu.

Da bine boierule, ce rau ti-au facut ace§tioameni, spune s'a *tim §i not !

Ce rau mi-au facut, ziceti voi? Ei bine as-cultati §i yeti MIL

El se nume§te Dinu PAturica, §i e fecior deopincar. Eu 1-am luat de mic copil in casa mea;.1-am crescut §i 1-am procopsit, iar el drept multu-mire §i rasplatire mi-a mancat starea §i m'a lasatin sapa de lemn. Pe da,nsa am luat-o de aseme-nea in casa mea, am acoperit'o cu diamanticale,§aluri §i marasuri ca pe o domnitA, dar ea nemer-nica s'a unit cu acel talhar, §i tocmai acum Mudimi pusesem toat6 nadejea intr'in§ii, ei- mi-au luattot din casa §i m'au pArh'sit. Acum dar cand cu-noa§teti nelegiuirea lor, dati-mi-i, sau intru cusila peste trupurile voastre.

0 lupta grozava se ata',0, intre disperatul fanariot§i intre preoti. Aceastg, lupta dura numai cate-va

CIOCOII VECUI §I NOIJI 2.31.

minute, dui fanariotul slabit moralice§te §i fiziceitedin cauza moliciunei §i a banturilor ce-i lodes sar

bea vibleana Duduca, nu putts sa reziste mult timpunei teribile crize morale; el dar ochii carecer §i zise: (Dumnezetile! m'ai pedepsit de ajunspentru. Ocatele mele, nu m Irish nerAzbunat !>Apoi csazit jos fara, nesimtire de uncle nu se ridiade (At ca sa duce, Inainte o viata mizerabilii. Elerh lovit de dambla I§i piet-duse mintile.

putin In urma acestei scene, PAturica §i Du-duca traversau ulita Wiltaretului, ca sit se duet,acas la dan,ii, unde cina, 5i celelalte

nuntiale.

OAPITOLUL XXVIIIBlestemul parintese.

Scena petrecutrt, 'n biserica Lucaciproduse unmare zgomot In societate. Cat-va timp nu se vorbide cal de inebunirea Postelnicului Andronache,i mai cu seamy de marturisirea lui prin care de-clarh pe Paturica, ca autor al tuturor nenorociri-lor sale. Este Insri un proverb romanesc care zice:«Timpul face §i desface». Societ'atile umane, acestamalgam compus din fimte bune §i rele, Inteleptesi nebune, pline de curiozitate i impasibile. bizare§i nritange, de multe on se alarmeaza de fugaunui principe, de chderea unui popor In sclavie,sau de falimentul unui bancher.

In asemenea cazuri, multimea se adunA In grupe

ridia

Si as,teptii,resent

si

252 NICULAE FILIMON

pe ulite §i in locurile publice, rationeaza asupra eve-nimentului, vorbe§te cu zgomot, dpelama §i se In-furiaza. Jurnali§tii fac articoli fulgeratori §i plini desemnuL mirarii §i al intrebarii, prin care se silesc ades faptului o importanta de o mie de on mai marede cat are el in realitate; dar pe data ce trece timpulcerut pentru satisfacerea curiozitatii publice o taceremormantala se raspande§te asupra faptului ; princi-pele cazut ramane cu oasele sdrobite de ciidere, po-porul sclav geme cu lantul de brate, iar creditoriifaptului fraudulos se multumesc cu zece la suta dincapete, fares ca societatea sa, se turbure cat de pu-tin. Tata, ce este societatea In vanitatea ei, de aceiaPaturica, ca om intelept ce era, lases lumea sii vor-beasca ce-i va placeit, §i cat Si va placea, iar el i§iregula casa §i interesele lui cat putit mai bine.

Starea lui se compunea din trei mosii, doua vii§i o casa, pe una din cele mai frumoase ulite aleBucure§tilor. Daces el s'ar fi gandit mai. bine la ne-statornicia §i tiealosia lucrurilor omene§ti, negre§itca s'ar fi oprit aci, si ar fi petrecut o viata dulce§i lini§tita; dar el era, ambitios §i ambitiunea nuare margini. De ce folos ar fi fost avutia pentrudansul, daces i-ar fi lipsit acea pozitiune sociala,care, ar fi putut sa-i deschiza, u§ile boierilor celormaxi, §i sa-1 fad], egal cu dan§ii? Tata', ideile cepreocupau pe Paturica, in. primele zile ale eman-ciparei sale din clasa vatafilor de curte.

In timpul ace la sosl §i cartea vizirului Dervi§ Meh-met, prin care faced, cunoscut boierilor §i poporului

CLOC9I VECIII NOU1 233

roman, ca Alexandru uiu s'a numit Domn alTarei Roman 4ti.

Phturich, voind sa profile cue acest eveniment, maiintai se informh despre starea lucrurilor §i duph, ceafla numele tuturor persoanelor ce inconjurau penoul domnitor, Incepu a se duce des pe la curte§i prin lingu iri pline de baseth, dobandi cu Ince-tul favoarea tuturor. Casa lui devenise un loc pu-blic uncle se adunau toti parazitii Bucure§tilor, cacidin nenorocire aceasth leprh a societhtii exista sipe aturrci, cu deosebire ca, parazitii din zilelenoastre sunt favoriti §i pu§i in slujbe.

Fan ari oti i veniti din Tarigrad cu Alecu Vbc15, utugaseau In aceasta cash un tezaur de toate cele maiinchntraoare plhceri. Vutcele si cafelele cele mai bone,ciubucele §i narghilelile cele umplute cu parfumatultutun al. Siriei, jocurile la noroc cele mai despuie-toare §i femeile cele cu ochii mai fermechtori de catai Vasiliscului ; toate aceste puternice baterii de co-ruptiune, erau adunate in casa lui Phturica. In fineon -tine intra In acest palat fermechtoresc, e§ea Incantat de plhcerile ce gusty inteinsul, iar mai cuseamy de buna prjmire §i de ingrijirea cu careera tratat de gentila §i mult iscusita fanariota.

Phturich §tia tot ce se petrecea In casa sa, darin loc sa se de§tepte intr'insul simtimantul de o-noare, din contra, el se bucura cand vedea pe fa-narioti oftand §i fhcand ochi dulci femeei sale.

Aceste infamii 11 fhcura sa fie foarte bine primitla curte, iar mai in urma ii procurarh rangul demare Stolnic si functiunea isprAvniciei de strAini,

*I

254 NIOUL.AC FILIMON

care-1 puss in relatiune cu consului rusesc .,,,i au,;--triacesc, douiti mine noui de exploatat.

Intr'o zi, el dadea masa mare protectorilor §inoilor sh 1 prieteni. Toate dispozitiunile se luasera casa multumeasca, cu deshvar§ire pe oaspeti. Cornulabondentei coprindea mai putine bunhati .mn coin-paratiune cu cele ce se vedeau pe masa parvenitu-lui. As clod sä descriu numhrul oaspetilor,Impreunacrt calit5tile morale §i fizice ale fiecaruia In parte,filar asta se atinge de epopee, §i mi-e frica sa numa tranteasca Pegas. Ma marginesc dar numai Inpovestirea unui incident, care turburh acest osiAtmaret, §i umill foarte mult mandria lui Nturica.

Pe cT-Ind multimea fanariatilor manca, §i be inonoarea lui Phturica, un sgomot de trAsuriti se auziIn ulith. Acest zgomot veneer dela o carucioara, detara faiii, coveltir (neacoperita). Ea era trasa de doicai slabi ca ni§te iezme, §i condu§i de un baiatimbracat tarane§te, In launtru era a§ternut fan pestecare era push' o scoarth (covor) rosie cu vargi, pecare §edea un boerana§ de proVincie, Imbracat cuanteriu de dimie verde, cu caravAni (nhdragi) depanz5 alba de casa, cu tarlici si iminei ro.§ii In pi-cioare, cu libadea de aba albA Impodobith cu gi-ii-tan negru, §i cu un cauc ascutit Indesat pe cap.

Daca cineva ar fi calculat viirsta acestui boierde tara duper peril sai cei albi ca zapada, negre§itca i-ar fi dat dela §apte-zeci pani la §apte-zeci §icinci de ani, §i nu ar fi gre§it ; judecat.insh dupafalnica tiller° a «lrpului §i dupa frrigezimea fetei

£100011 VECHI SOLE 235

sale i ochii cei plini de inteligenta §i mandrie,1-ar fi luat drept matur, dar nu brttran.

Cum ajunse caruta in dreptul caselor lui PAturica,boierana§ul zise vizitiului Opre§te Stane. CArutaIncetg, de a mai m*?t, iar boierul se dete jos intrAfn curte, §i de aci in sala de jos a caselor.

Privirea lnli se opri mai Intai asupra multimei .dearnsauti §i de feciori ce intrau §i esau, tina,nd infarfurii pline de cele mai gustoase bucate ; dupaaceia observrt celelalte amanunte ale casei ,§i rii-mase ui mit de luxul §i bogatia ce coprindehinteinsele.«Oare nu ma", voi fi am'agit ! cugeta el. in sine, astaeste casa, de boier, de.protipendada, la saltanat dom-nese». i ca sri, se incredinteze data nu era, un visceea ce vedeh, opri pe un arnriut, §i-i zise :

Ia spune-mi, dragul met'. ce boier sade incasa aceasta ?

Arnautul, ltand pe bietul batran drept cer§etor,li zise cu ironic :

SA," vii SambAta, mos,icule, ca astAzi nu faceboierul milostenii.

Ia lastt milosteniile la o parte, §i rrtspunde-mila ce to -am intrebat, zise boierasul cu un glas aspru,ce indica, supararea ce-i pricinuise umilitoarele ex-presiuni ale arnhutului.

De ce nu, data voie§ti. Aici locue§te mareleStolnic Dinu Paturica Hale, Ispravnic de stfaini.

Dar saraiurile acestea §i cele ce se coprindintr'insele, sunt toate ale lui ?

Da. ale dumnealni.Apoi dacrt este a§a, spune-i c'am venit sit-1

vad, ca sunt multi ani de and nu 1-am vAzut.

:

maigi

256 N1CULA E 1,11,IMON

i tine zic ca eti ?Spune-i ca sunt tatal dumisale, §i ma. numesc

Treti Logofht Ghinea Paturich of Bucov sud §aac.Arnautul privi pe batran cu mai multh' bhgare de

searna, dar saracia ce se vedea Intiphrith pe ves-mintele cu care era Imbracat fl opri de a anuntamandrului sau stapan un tata atat de urn ilit§itrentaros

Batranul simti aceasta, §i infuriindu-se de ne-bagarea in seama cu care 11 priveh arnautul, zise:

Asculth, mojicule, du-te numai de cat destapanului tau &A am venit sä-1 vad, sau

arata -rni odaia In care se aflh, shintru eu d'a drep-tul. Osti d'aci ! (fugi d'aci !).

Aceste cuvinte ale batranului, fiind pronuntate cuvoce tare, phtrunsera pana la auzul lui Paturica, ca-rele intelegand dupa accent ca persoana ce In-treba de dhnsul era, tatal sau, ie§1 in sala, §i ordonharnautului sa -1 goneasc5.

Dar bine cocoane Dinule, cum pot cuteza eusa dau afara pe un om care se nume§te parinteal dumitale ? raspunse arnautul confusiat.

Da fiule, sunt bitranul tau tata. Nu ma cuno§ti ?Auzi acolo obraznicie ; un cer§etor de ulita,

se numeasca tata al meu ! dati-1 afarhpe branci, au-zifati voi ? Eu nu am tata. Apoi se retrase Yn ca-mera ca sa nu turbure petrecerea amicilor

Batranul auzind pe fiul sau pronuntand aceste o-moratoare cuvinte, i§i perdit mintile; fata lui deveniteribira, §i amenintatoare ca a unei fiare salbatice,care voe§te a sfa§ia pe cel ce a ranit'o.

spline

sa.

sh-i .

CIOCOII VECHI itlI NOUI 257

In paroxismul dar al furiei sale, se repezI In ca-mera ospatului §i puindu-se fates In fates cu ingratulsau fiu, 'zise: «Ce nu ma cuno§ti, fiule? Acest trap«uscat de batranete §i de saracie nu este el care ti-a«dat viata? Aceste maini sbarcite de munca, nu«sunt oare ele care te-au mangaiat In copilaria ta, §i«ti-au pus In mama, condeiul cu care te-ai procop-«sit §i ai ca§tigat aceste bogatii ? Nu te gande§ti«nenorocitule ca savar§e§ti un pacat osandit de le-«gile firei §i de obiceiurile politice§ti ? Iuda a vandut«pe Invatatorul sau, dar nu s'a lepadat de tatal sau!«Raul cel mare §i inconjurat de verdeata, ta,gadue§te«el oare umilitul izvor din care TO are Inceputul ?«Inca ()data, te rog fiule, vino In bratele mele sä te«sarut, §i sa'ti dau binecuvantarea mea cea de pe«urma, caci sunt batran §i poate sa, mor fara sa te«mai va,d!».

Paturica care nu vedea in acele momente cleatumilirea sa In fata celor mai de fruute boieri aiDomniei, poranci de-al doilea §i cu. mai multa as-prime ca sä-1 scoata, afara din casa.

liatranul vazandatata Impetrire de inima zise cuun aer profetic : «Dumnezeu care cunoa§te §i vede«toate, sa nu-ti ajute, fiu blestemat ce e§ti ! El care«te-a Inaltat iatat de mult te va pogori mult mai jos<decat unde te aflai. Aceste bogatii ca§tigate prin«nelegiuiri, ti le varisipi, cum risipe§te vantulpraful«de pe arie. Cum ma gone§ti to pe mine, sa te«goneasca Ingerul Domntilui In toata viata ; sä nu«aibi prieteni In nenorocire, sa, umbli din casa In«casa cer§ind paine ca sa'ti astamperi foamea §i o

N Filimon. Clocou vechi s1 nom

238 NICULAB FILIMON

«treanta, ca sa-ti acoperi goliciunea ; sa lingu§e§ti«toate tarafurile, §i toti sa'§i bata joc de tine. In chi-«nurile boalei tale, sa nu aibi pe nimeni care sa to<mangaie, §i In vedeniile tale sa'-ti stew Inainte«toate fara de legile tale. Amin. Fie, fie L. »

Dupa ce batranul rosti acest teribil blestem,puse mainele la ochi §i e§1 din casa fiului sau cu.repeziciune ; iar Paturica I§i continua ospatul fara,sa, se turbure cat de putin de amarele imprecatiuniale parintelui sgu.

El se ocupa de voile sale cuno§tinte §i de fo-losul ce putea sa traga dintr'Insele ; dar tocmaipe cand se ridick cu ambitiunea 'Ana la cele maiInalte demnitati ale tarei, un nor politic veni sa,Intunece putin soarele sperantelor sale.

Inca din anul 1814, Nicolae Scufu, grec din o-ra§ul Arta (In Pelopo'nez) §i Riga Palamide, for-masera o societate cu scop de a pregati pe Grecipentru liberarea patriei lor. Aceasta societate I§iavea corespondentii §i comitetele for In Odesa,Ki§ina.u,% Galati §i Bucure§ti 1).

)Membrii comitetului din Bucure§ti cunoscand In-

semnatele servicii ce ar fi putut sä aduca Alecu Voclautu reVolutiunei Grece§ti, Ii propusera sa intre §i el

In societate, dar utu refuzA. Prin aceasta conduitanea§teptata a principelui, secretul societatei puteasa fie descoperit, §i s'ar fi pus In pericol vial a celormai Insemnati barbati ai mi§carei. Mijlocul dar

1) Vezi istoria principatelor dunlrene de Palauzoff 5i istoria revo-Intinnei grecesti de Joan Filimon


eel mai, propriu, spre a evith aceasta nenorocire,fu inveninarea lui Voda utu, la 19 Ianuarie 1821prin doctorul Cristali, medicul sail particular.

Acest eveniment de §i contrarih oare-cum pla-nurile ambitioase ale lui Paturica, dar el In locsa dispere, a§tepta cu sange rece prefacerea ceputeau sa, is lucrurile ; §i fiindca nu puteh sa pre-vaza, cele ce erau sa se tntample, lingu§eh pe totifaira exceptie ca sa'§i faca popularitate.

Revolutia lui Tudor Vladimirescu, ce isbucni adoua zi dupa moartea lui u u, parea venita intr'-adms ca sä deh ocaziune lui Paturica a arata lumeiduplicitatea §i la§itatea ca&cterului sail. El se gandifoarte mult asupra acestei mi§cari, iar mai cu seamsasupra folOaselor, ce ar fi putut trap dinteinsa.Astfel dar, pe cat timp revolutiunea se compuneadin Tudor Vladimirescu, Macedonschi §1 cativa pan-duri, el tines, de partidul boierilor, §i calomaih im-preuna cu dan§ii pe acei bravi care i§i pericolauviata spre a da tarei drepturile ei cele vechi ; iardupa ce revolutiunea triumfa §i sill pe boieri a orecunoa§te §i a-i jura credinta, atunci Phturich de-venl cel mai fierbinte apArator al ei §i o exploatacat putii mai bine ; dar intrarea lui Ipsilante in Cara§i proclamatiunea lui cea mareata facii pe ciocoisa'§i schimbe politica. «Ipsilante In Cara!,.. zise cio-coiul in sine ; un fecior de domn cu o multime deviteji dupa dansul §i ajutat de Muscali ! Asta e o mi-nunata, tntamplare, §i cauta sa', ma folosesc de dansa.O sä ma scriu intre mavrofori !... Dar bine, ce vorzice athti prieteni ai mei ce se afla intrati in o§ti-

260 NIUULAR FILIMON

rea lui ? E ! i ce'mi pasa, mie de dan§ii ? Ei buntni§te calici sari s'au sculat cu razmirita impotrivaimparatiei, ca maine vin turcii §i-i risipesc ca pepuii de potarniche ; in vreme ce Ipsilante de §i eqte§i el apostat, dar este sprijinit de prea puternicaimparatie a Rusiei. 0 izbanda sa faca numai §i pareca-1 vaz Domn in tares §i rasplatind cu garantomiepe toti care 1-au ajutat. Ma voiu duce dar la dansul§i voi parAsi pe ace§ti calici ce canta toatA ziva:((Al ! sabia lui Traian inteo many de roman» §i lechiorae matele de foame.

Dupes ce ciocoiul se impaca cu con§tiinta sa inprivinta la§itatei ce voia sa comita, §i dupa ce i§iMai toate dresurile cu unul dintre consuli, poruncisa inhame armasarii la butch §i se duse la Colin-tina ca sa se prezinte inaintea lui Ipsilante.

Trecusera doua ore de cand el a§tepta randul dea intra la printul, dar acest timp nu-1 pierdn in clam,caci lega relatiuni de priete§ug cucapitan Iordache,Constantin Duca §i Vasild Caravia.

In momentul ins5, cand el oferea acelor talha-n dedrumuri ziafeturile cele mai delicioase ca sa doban-deasca favoarea lor.§i printeinsa pe a lui Ipsilante,u§a camerei de audienta se deschise, §i ie§1 secre-tarul principelui, carele facia semn lui Paturica saintre in launtru.

Ciocoiul 1§i scoase cizmele cele de saftian ro§ii §iramaind numai cu. me§ii, i§i puce o pereche de pa-puci galbeni de Tarigrad, iii stranse giubeaua lapiept §i intra In camera lui Ipsilante, unde dupa ceMai cate-va complimente pline de lingu§ire, vol sa

OIOCOLI VECIII NOUI 261

s5rute haina principelui, dar fiind-ca principele re-fuza cu delicate acest act injositor, ciocoiul sa-rutti ciucurii patului pe care sedea Fanariotul.

Savar§indu-se aceasta ceremonie, Paturica se trace-putin dandarate §i luand o pozitiune umilitoare zise:

SA traesti Maria ta intru multi si fericiti ani!Eu sunt stolnicul Dinu Paturica Hale, ispravnic destraini, §i am venit sa ma tnchin Mariei tale cao sluga plecata ce sunt, §i sa primesc straluciteleporunci ce to vei milostivi a'mi da.

Fanariotul fiind informat foarte bine despreturica, se uita drept In ochii lui, §i dupa ce'§itermina observatiunile sale fizionomice, zise cu-un zambet rece si ironic :

Am auzit,, arhon Stolnice, ca e§ti om de§-tept si cu pricepere in treburile tarei.

Laude Maria ta; fac §i eu ce pot ca un ommic ce sunt.

Am mad auzit cadar asta nu e treaba mea ;se zice iarasi prin lume ca fiind Same§ la Hat-manie, s'ar fi pierdut o piatra verde de marepret... Dar nici asta nu ma prive§te.

Nu crede Maria ta! astea sunt defaimari ceyin din pizma, caci am prea multi vrajmasi.

Ai dreptate arhon Stolnice, tot ce e Maree pizmuit. Dar sa lasam la o parte toate acestea,si sa vorbim ceva despre interesele noastre. Terog cite§te acest rava§, §i de o data ii dete ocatii de hartie stransa In forma de rAvas.

Patnrica privi rava§ul §i recunoscit forma descriere a unuia dintre consulii puterilor straine.

Pa-

bii-

51

262 NICOLAE FlUMON

Cite§te-1 arhon Stolnice, nu te sfil, zise Ip-silante vazAnd pe ciocoi Incurcat.

Paturica, deschise de-al doilea rava§ul §ifrazele acestea

Ilustre Principe !

oCunoscand greutatea misiunei ceaveti a implini,«ere& ca va aduc un mare serviciurecomandAndu-va.ope stolnicul Dinu Paturica care prin iscusinta §i cu-«nostintele ce are despre trebile tarei, va poate a-ejuth, In multe Imprejurari. El trebue sa, vie astarzimaine la Inaltimea Voastra, caci 1-am vestit prin

«osebit bilet din parte'mi. Informatiunile ce 'ti-amdat In trecutele zile despre acest boier, suet destul

ode precise, ramane la Inaltimea 'voastra% sa, pro-«fitati de marele lui talente».

Sunt al InN.

Acest rava§ raspandi multi lumina asupra ne-intelesei pozitiuni In care pusese Ipsilant peturica, prin mu§catoarele lui cuvinte. Ciocoiul trite-lesese imensele foloase ce putea, sa, traga, servindinteresele capului eteriei grece§ti. Stranse dar ra-va§ul §i-1 dete cu mult respect In mama printului,carele dupes ce Yl rupse In mici bucAi zise :

Ei bine arhon Stolnice, eu am sa,"ti Impa,r-ta§esc o -Lain& care poate sa te ridice la marire§i bogatie, daces ma vei sluji cu credinta, dar carenegre§it te va pierde data ma vei tn§ela, sau ma.vei vinde ; ai auzit

titi:

Pa-

?

CIOCOJI VECHI fp NOUI 263

Spune-mi, Maria ta, ce am de facut §i ras-punz cu capul ca nu vei fi nici In§elat nici va,ndut.

Asculta arhon Stolnice. Cuno§ti pe Dom-nul Tudor ?

II cunosc Maria ta.Il cunos,ti bine ?Foarte bine, Maria ta.Spune-mi dar, de fel de om este ?Este viteaz §i drept, Maria ta.Astea sunt darurile ce poate avea ; en voiu

sä aflu cusururile lui.Are §i cusururi.Care sunt acele cusururi, spune'mi ?Este mandru i furios la manie.Astea 'mi plac ; dar ia spune'mi, iube§te banii?Nici de cum Maria )ta.Dar muerile ?Nici pe ansele.

La aceste cuvinte, prin care Paturica fara voia safacea panegiricul omului pe care voia sä-1 vanz5, Ip-silant ramase uimit. «Viteaz? zise fanariotul ill sine;drept ! ne-iubitor de bani §i de femei ! Tata calitaticare poate sa faca, dinteinsul un Caton, un Brutus.Prin vitejie el isi va face un nume mare in toata,Cara ! Prin dreptate va dobandi iubirea norodului; eldar va fi mare i puternic! iar eu voiu fi mic ! EuAlexandru Ipsilant, fiu de principe §i general de bri-gadg, ; eu care am stat cu capul ridicat inaintea luiNapoleon ; eu care nu am tremurat In faia mortii,ce venea, asupra'mi din milioane de guri de foc, sa,mil vaz suit a plech capul inaintea lui Tudor? Asta'i

264 N1CULAE FILIMON

cu neputinta! Ce voi face dar? Voi porni numai de-cat la Cotroceni, ca s5 zmulg din pieptul §i inimaprotivnicului meu acele virtuti care asta-zi chiarII. fac mai iubit §i mai respectat de cat mine !...Dar bine, eu am jurat sa ma lupt contra necredin-cio§ilor, iar nu sa vars sangele cre§tinilor !...

Dup5, ce trecura aceste ganduri sinistre, ce sfaliaufara mild pe fanariot, o lini§te se rasp'andi pe fatalui, §i un zambet u§urel se arata pe buzele sale.

Paturic5 care examinase cu multa luare amintefata fanariotului, §tia acum ca §i dansul care eraupasiunile ce-i sfa§iau inima, cu toate acestea el sta,in picioare nemi§cat tinand intro mana i§licul §icu cealalta giubeaua stransa la piept, fara sa lasea se vedea pe fata sa de cat nepasarea §i nevi-novatia reproduse cu cea mai mare fineta.

Ei bine, arhon Stolnice, exclam5 fanariotul,irm spuneai ca Domnul Tudor este cam furios ?

Ba furios cum se cade, el socotete pe unom ca pe un pui de vrabie.

Ce spui, arhon Stolnice, sa fie care adeva-rat ceea ce zici ?

Chiar eri a spanzurat pe unul din cei maide frunte viteji, numai §i numai pentru ca s'adus cu vre-o cati-va neferi §i au spart o carciumadin Dealul Spirii.

*'i 1-a omorit, ai ?Ca p'uil pui de gaina, Maria ta.Ei bine, cc zice o§tirea lui despre aceasta ?Nemultumirea se vede zugravit5 pe toate fetele,

dar nu cuteaza nimeni sa-i faca bagari de seama.

C10(1011 VECHI ai NOUI 265

De ce ?Fiind-ca se pomene§te Cu gazii lui e§iti ca

din pamant §i totul se isprave§te introIpsilant se puse iara§i pe ganduri. De asta data

insa fata lui era acoperita, de o veselie sinistra ;el se scula de pe pat i netezinduli cat-va mus-tatile, zise lui Paturica, :

Asculta arhon Stolnice, dar baga de seamala ceia ce am sa-ti spui, caci d'aci atarra ferici-rea Si nenorociea ta.

Ascult, Maria ta.Doua sabii pot sa intre Intr.() teacaNu, Maria ta.Dar o tara poate fi staparnta de doi Domni

de -odata ?Nici asta nu se poate, Maria ta.Ei bine! tara romaneasca are astazi doi Domni

sau eel puffin doi petitori de domnie : maul esteTudor §i celalalt suet eu. 117a intelegi ?

Te inteleg, Maria ta.cUnul dar dintre doi trebue sa piara, §i acel

unu este Tudor, Maria ta ?»El Insu§i, §i aceasta o cer dela tine. Rava§ul

consulului zice carat ca e§ti eel mai intreprinzator§i mai indemanatec dintre boieri; fa-mi dar aceasta,slujba §i to voiu face eel mai bogat dintre toti.

Grata la porunca, Maria ta, dar n'ar fi ramsa-mi arati §i mijioacele prin care sa, pot savax§Iaceasta mare fapta.

Mijloacele zici?... Dar to tusuti mi-ai spus cael este mandru §i nesocotit la manie. Stranao§ul

clips.

?,

266 NICULAE FILIMON

nostru Adam a pierdut raiul numai pentru nerab-dare; de ce dar el sa nu-§i piarza, capul, cand aredoua, din cusururile cele mai de capetenie ?

Te inteleg, Maria ta.Du-te dar In lagarul lui, §i indeamna pe unii

din osta§i la nesupunere, iar pe altii la jafuri §i sil--nicii ; apoi fa ca sa, le afle Tudor pe toate acestea;§i fii sigur ca cu Cat spanzuratorile se vor inmutt1in lagarul lui, cu atat not vom izbutl mai bine. Cuno§tiputerea mea, §tii -ca sunt ocrotit cle marea impa-ratie; lucreaza pentru mine §i norocirea ta e facuta.

SA, traie§ti, Maria ta, exclama Paturica facando temenea pana, la parnant, dar as vrea sa §tin§i en plecatul Mariei tale rob, cu ce o sa ma alegdin toate acestea ? Maria ta e§ti luminat §i cupraxis §i §tii mai bine de cat mine prin cate pri-mejdii am sa, tree eu, nemernicul, ca sa savar§escporuncile Marli tale.

Ipsilant se gand1 putin, apoi Ina papa in mama,Si scrise pe o coala, de hartie cuvintele acestea :

#Eu Alexandru Ipsilant, principe de na§tere §i(general de ga,rda al nebiruitei o§tiri ruse§ti, ma<lindatorez a rasplati pe boierlil roman Stolnicul«Dinu Paturica pentru slujbele savar§ite de dansul«eteriei eline§ti, numindu-1 de o cam data isprav-«nic peste doua judete din cele ce se all, acumlin stapanirea mea ; iar data milostivul Dumnezeu«imi ye, ajuth sa stapanesc Cara intreaga, 11 voiu<dace caimacam al Craiovei.

4 A. IpsrLANT1.

0100011 VECHI 267

Tine hartia aceasta §i sile§te-te cat vei puteasa impline§ti poruncile mele ; iar cand lucrul va fisavar§it, vino cu dansa sa'ti iei ra.'splatirea.

Paturica, saruta myna fanariotului §i se retrase.

CAPITOLUL XXIX

Un suflet nobil

La extremitatea despre miaza-noapte a maha-lalei Otetarilor, era pe timpii lui Caragea o ulitaInfundata, stramta §i neincetat plina de noroi. Inacea ulita se aflau mai multe casute invelite cu.trestie, Sn care locuiau numai sacagii §i caruta§i.In mijlocul acestor bordeie mizerabile era o caskcare prin arhitectura ei de ordin otoman §i prin mi-ca gradina compusa din arbori roditori §i Ron, a-tragea foarte mult bagarea de searna, a trecatorilor.

Curtea acestei case era, ingradita, cu uluci de ste-jar ascutite la varf §i foarte Snake, iar In parteadespre fatada ulitei, avea parmaclacuri cioplite §ia§ezate cu mare gust. In mijlocul Ingradirei era, opoarta cu doug, canaturi, invelita cu strea§ina deuluci maruntele, ca sa o apere de stricaciunea ploi-lor. In varful acelui inveli§ erau doi capriori informa de sceptru, avand fie-care la extremitateade sus un coco§ lucrat in lemn foarte gros, iar pefatada stalpilor erau sculptati doi §erpi tinand citeun mar In gura.

Casa era, de zid, cu un singur etaj §i Impartita

HI N011

268 NIUULAE FILIMON

In dour', camere un pridvor. Invelitoarea ei erade olane, ear la cele doua puncture unde se unescdoliile. avea cite o bkica de pAm'ant smaltuitacu varful In forma de pasare.

U§a principals ce conducea InAuntrul casei era,compusg din mai multe bucati de lemn lustruitecu randeaua legate de captu§ala principal& princuie de fier alb cu capetele rotunde Si lustruite.

Lang& pridvor era o grading& formats din cate--va vice legate In forma, de bolts, un corcodu§, doizarzari §i cati-va persici, printre care erau cate-vabrazde despArtite Intre dansele de bucAti mici decaramizi foarte frumos a§ezate. Aceste brazde eraupline de garoafe salbatice, ochiul boului, lemnul dom--nului §i limbs ; ear pe langa, Ingradi-rea de trestie a micei gradini §i pe prispa caselorerau a§ezate o multime de oale cu maghirani, in-drusaimi §i alte flori scumpe de pe atunci. In unuldin colturile curtei era un put cu roata langa carese formase un lac de apa ce servea de scaldatoarecator-va rate romane§ti §i le§e§ti.

Interiorul caselor era ast-fel aranjat : una dincele doll& camere servea drept camara, pentru con-servarea proviziunilor, ear cea de a doua, destinata,pentru locuinta, era pardosita (pavatA) cu cAramizivopsite cu vopsea ro§ie §i avea doua, paturi turce§tiacoperite cu saltele, perne §i macaturi de cit. Aproa-pe de forestre era o masa de brad acoperita cu o panza

1) Name de flori ce se cultivau de atuneL §1 chiar arum pral gra-dinele meserta§dor.

$i

-§i

mieluplului 1)

CIOCOII VECHI Si NOUI 269

alba cu marginile de borangic galben. pe care erau_puse sate -va carti una peste alta, hartie de scris sio pereche calimari de alama, ; iar sub aceasta masase vedea un iglic invelit In hartie groasa, o perechecisme turcegti de saftian rogu si o strachina, cu oua.

Pe peretele despre rasarit erau doua, icoane age-zate pe o bucata de stofa. Langa dansele se aflao sticluta cu aghiazma, un manunchiu, (buchet) debusuioc uscat gi cate-va spice de grau ; iar in fataacestor obiecte de devotiune, era spanzurata o can-dela ce ardea neincetat dand o lumina slaba gi me-lancolica. Tavanul acestei camere era, de grinzi giuluci- de stejar frumos lucrate. Langa un alt peretegi cam aproape de tavan, era o culme pe care steteau atarnate : un anteriu, o giubea blanita, nigte-ciaegiri de gal rog gi cate-vv,. rochii. Osebit de aceste-mobile ce indicaram, mai era In aceasta camerao lad, de Bragov, cate-va ulcioare cu apa de bautgi o so,ba oarba, d'asupra careia era, pusa o tava cutacamul dulcetii gi al cafelei ; iar in firidele de jos-se vedeau sate -va gherne de land, o donicioaracu fuse.

In unul din cele doua paturi zacea un orn ca depatru-zeci si cinci de ani, dar care dupa sbarcitu-rile fetei gi perii capului cei carunfi, semana sa, fiede o etate mult mai inaintata. Acest nenorocit a-yea capul rezemat de o perna, si 'Area adancitintr'un somn foarte greu.

Laugh' pat gedea o femeie batrana, care se In-deletnicia facand coltigori gi bibiluri de matase la,

-§i

270 NICOLAE FILIMON

pieptii §i manecile unei canaa§i, atintind din candIn cand ochii asupra suferindului.

Era pe la doug, ore din noapte. Tristul cadruce puseram Inaintea lectorilor no§tri, fiind luminatnumai de palida lumina a candelei, devenea multmai atingator §i mai interesant. In momentul Ins&cand batrana se silea sg, alimenteze slaba luminaa candelei ca sg, poata lucra mai cu spor, se auzicate-va lovituri in poarta curtii. Batrana se dusesa deschiza, §i dupg cate-va momente se Intoarsecu un june frumos, bine Imbracat §i cu ochii plinide o bun.gtate Ingereasca.

Doarnie ? zise strainul, adresg,ndu-se care bg,-trana.

Abia dete Dumnezeu de adormi, cg, n'a In-chis ochii de trei nopti.

Din ce pricing ?Apoi de, mama, §tiu §i eu ?i ce a fgcut in acel timp de nedormire ?

Ce face totdauna : se posomorkte, striga,I§i rupe hainele dupg, dansul, apoi pare a se lini§-te§te, dar de-odata sare trenaurand §i Imi zice : As-cunde-ma ! scapa-ma de ace§ti ticalo§i, ce voiesc sama omoare !

i de tine se teme el ? Ce i se naluce§te ?0 mie de bazagonii, mama, dar aceia ce-1

face sg, se Infurieze §i mai mult, este aducereaaminte despre un vataf de curte §i o tiitoare a sa,cari i-au mancat averea §i 1-au lasat pe drumuri.

A§i dorl sa §tiu, buna mea batrana, data vi-ne cine-va sa-1 vazii, sau sa-1 ajute cu ceva.


Nimeni, boierule.Dar bine cine-i plate§te chiria ,casei, man-

.carea, cautarea §i celelalte ?Toate acestea le-am Intampinat singura, pana

la un timp, dar tocmai cand sfar§isem de chel-tuiala §i ma duceam In targ ca sa-mi vand ma-loteaua, un boier Cantu ca dumneata, ma lua lacatare, apoi apropiindu-se de mine, imi zise :

Nu cumva e§ti dumneata baba Iana spitala-si oaica ?

Eu sunt boierule, Ii raspunsei.In ce mahala locuie§ti ?In Otetari.In ulita infundata, nu este a§a ?Intocmai precum zici, boierule.Vino dar duper mine, zise el. Eu fl urmai

pana la o bola de lipscanie, unde intrand fm-preuna cu mine, zise stapanului boltei : «DA aces-tei femei lei una suta, §i sa urmezi ast-fel pe fie-careluna pang, la o alter porunca a meal. Apoi apropiin-du-se de mine, Imi zise Incet : «SA-1 cacti bine pebolnavul ce-1 ai In cask caci o sa viu cate ()data sa-1vaz». Sfar§ind a6este cuvinte, ie§1 repede din bol-ter §i se facia. nevazut....

Cuno§ti pe acel june boier ?Nu-1 cunosc, 'caci n'am avut timp sa-1 pri-

vesc bine In fata ; dar on cum va fi, Dumnezeusa-i dea bine §i sä-1 noroceasca, caci de ..nu veneerel In ajutorul sarmanului bolnav, numai Dumne-zeu §tie ce s'ar fi intamplat.

272 NICULAE FILIMON

Dar bine bolnavul era odata bogat, ce s'a,facut starea lui ?

\Am cercetat mama, §i am aflat Ca i-a van-dut'o datornicii la Cochii vechi, §i 1-a lasat numaicu hainele de pe dansul.

Dar casa lui ; acea casa imbel§ugata?..Tot s'a vandut.*i tine an fost acei nelegiuiti care au cutezat

sä lase pe drumuri pe un om cu mintile ratacite-§i strain in aceasta Cara ?

Apoi de mama, mai §tiu §i eu ?... Lumeavorbe§te multe.

Si ce zice lumea ?Zice ca el a avut o tiitoare, §i ca, ea s'a u-

nit cu. -vataful Ili de curte, §i i-au mancat toataaverea.

Ticalo§ii §i nemernicii !... Dar am auzit vor-bindu-se §i despre un bogasier... lipscan... cevacam a§a.

II cunosc §i pe acel ticalos, e bun de pus in teapa.Da 'de ce ?Fiind-ca m'a lasat pe drumuri. Stransesern §i

eu in tinerete cite -va paralute ca sa am la batra-nete, §tii povestea vorbii: q bani albi de zile negre,§i el mi i-a mancat, manta -l-ar cotofenele.

Si cum ti i-a mancat, is spune'mi ?A facut moflusluc mincinos §i m'a lasat pe-

drumuri, nu 1-ar mai lash de la inima.Dar bine n'ai dat jalba la stapanire ?Ba am dat, da-l-ar prin targ cu nasul taiat.*i. ce ai ales ?Mai nimic mama ! din cloud mii§oare de lei,-

CIOCOO N 1:CIII :;1 NOW 273

m'am ales numai cu doua sate, din care mi-a o-prit §i haVaetul judecatii.

Ia spune-mi, cum Il chiamri pe acel hot de§treang?

Costea.0 fi Costea chiorul, bogasierul ?El este mama.

Tanarul cazii. Intr'o adanca, Intristare, apoi dupace arunca o privire asupra bolnavului, zise in sine:«Unul zace In pat lipsit de minte Si sarac, celalalt«mofluz, mincinos §i gata a merge la ocnh pe toatri,«viata, numai cel de-al treilea, §i eel mai rau din«toti, se bucura Inca, de roadele nelegiuirilor sale;«putin Insa, §i voiu auzi .5i de iaumele lui!>>

Pe cand strainul se afla absorbit In aceste tristegandiri, bolnavul Incepil a. tipa §i a gesticula dinmaini, strigand cu glas rrIgu§it §i tremurator : «L6,-

«sati-ma nelegiuitilor! Nu va e de ajuns ca, m'ati«saracit? Voiti acum sAini luati §i, viata?,) Apoideschizand ochii Oi InflAcarati de mane, Incepa alovl cu pumnii p6retii casei, crezand c5, love§teacele umbre imaginare; iar dupa, accea Inceph astrigh: «Luati de langa, mine aceasta muiere des-tfranatri, crici priv]rile ei ma Inghiata! Nu vedeti«voi eh ea voe§te sa, ma sugrume cu prefacutele ei«Imbei ti§ari ?»

Lini§te§te-te boierule, zise strainul sarind depe scaun Si alergand catre bolnav ca sa-i dea aju-torul necesar In acele teribile momente.

Dati-mi un pahar de apes sa-mi racoresc pieptul,

N Filtinon. Clocoll N CCIII. 11 0111 IS

274 NICULAE FILIMON

zise nenorocitul bolnav cu vocea mai de tot stinsil,si zdrobita de oboseala agoniei.

Apa cea rece cu care fu adApat si stropit bol-navul, produse un mare efect. El deschise ochii

atinti asupra facatorului sau de bine, apoi la-sand sA curga dintr'In§ii doua §iroaie de lacrimi,zise cu glas lini§tit dar 1ntrerupt de suspine:

Tu aici !... Tu la capul meu! Dar aceasta estelocul lui Dinu pe care 1-am procopsit iar nu al taupe care to -am izgonit fara mila din curtea mea!

Tanarul lua cu transport mana suferindului siudand-o cu lacrimi §i sarutari. zise :

Am volt stapane sa to scap din mana acelortalhari, dar Dumnezeu nu mi-a ajutat.

Tar eu ticalosul drept multumire pentru binelece voiai sa -mi faci, to -am scos cu urgi e din curtea mea.

-Cat tinit aceasta scen'a atingatoare, bAtrana steteIn picioare privind cubagare de seamy trasurile fetei§i glasul strainului, apoi se apropie de patul bol-navuiui §i ii zise cu o privire plina de uimire'

Stapane ! Acest june atat de milostiv §i cuinima hula, este boierul eel necunoscut, care deatata temp ne da mijloace de vietuire; bAnuiehlemele nu ma amageau, acum 11 cunosc cu desavar-sire: este grAmAticul marelui Ban C"-; este SerdarGheorghe zaraful Vistieriei. SA ingenuchem inamteaacestui finger si 4,1 multumirn pentru mila ce aaratat catre noi.

Necunoscutul, vazandu-se descoperit, si nevoindsa stea cu fata la o scena, ce-i atingei modesties,ie§1 din cagy en repeziciune se duce la ale sale,

;id

CIOCOII VhCHI §I NOM 275

Buna batriina nu se amageh de loc in aprecie-rile sale.

Persoana cea misterioasa erh in adevar GheorgheSerdarul acel june plin de virtute, care parasi casaBanului C*** §i-§i sacrifice arzatorul amor ce avehpentru fiica acelui boier ; numai ca sa, nu raspla-teasca rau binefacerile ce premise dela clansul.

El se refugiase in Moldova, crezand ca schimba-Tea aerului, privirea frumo§ilor munti din acea taresi deosebirea obiceiurilor, vor stinge cu ineetulfladi rile amorului ce-i ardeau pieptul §i imma.

Ajungand dar in capitala Moldovei se infatis,aIna i ntea lui Mihai Vodg Sutu, care din putinele cu-vinte ce schimba en dansul,.descoperind rarele luicalitati §i profuuda cuno§tinta ce aveh, despre limbaelineasca, Si oferi postul de secretar particular al sau.

Junele primi aceastri cinste domneasa, sperandca grin ocupatmne i§i va mic§ora, suferintele, darse amageh; caci marea incredere ce din zi in ziSi arAth principele. onorurile ce primeh dela boie-rimea moldoveneasca, caftanul de mare Comis §idarurile donine§ti cele bogate, in loc mic§o-reze suferintele din contra, i le marea, mai. mult.

In fine parasi Moldova §i se intoarse iara§i inBucure§ti, dar ace aveh sa intampine noui loviri :Maria, fata Banului C., zdrobita Si &Ansa de patimaamorului, cazuse la o boalia care ii ameninth viata.Britranul ei parinte, vazhnd acest rau can voice sa-irripeasca comoara fericini sale se sfatul cu cei maiinvatati doctori dupil acei timpi. 3i dupe povata for

276 NICULAD FILIMON

se stramutil, cu locuinta la una din mo§iile sale demunte.

Gheorghe, afland despre toate amanuntele aces-tei imprejurari §i necutezand sa, se infati§eze inain-tea Banului, nici sä vesteasca pe Maria deTre so-sirea sa, Gaza intr'o adanca melancolie, care ne-gre§it 1-ar fi taxa la mormant, dad sshimbareaepocei 1111 aducea cu sine o mare schimbare in.pozitinnea sa.

Singura mangaiere ce-i mai ramasese dupa atatea,nenorociri, era de a contempla, din dep)rtare chio§-cul din gradina Banului, acel local in care vazusepentru prima oara, soarele trecutei sale fericiri, si aface bine celor nenorociti. El dar aflase jalnica starein care adusese Paturica pe Comisul AndronacheTuzluc, vechiul sau stripan, §i it ajuta, in secret._

CAPITOLUL XXX.

Lagarul dela Cotroceni §i tradarea.Tudor Vladimirescu, luand §tire ca Ipsilante a

intrat in Cara, isi imparti o§tirea in doua, parti : din-tr'una forma mici garnizoane pentru apararea ma-na,stirilor din Valahia mica, in care 1§1 avea, depuseproviziunile necesare pentru hrana o§tirei; iar cu oparte compusa din §ease mii de panduri ale§i §idoua mii cinci sute de arnauti comandati de Mace-

cTonski §i Prodan, lua calea catre Bucure§ti, §i semezil, in manastirea Cotroceni, §i pe campia dim-

CIOCOI1 VECHI FI NOLI 277

prejurul ei, formand din aceasta localitate pn 'agarfortificat, din care observa mi§carile lui Ipsilante,pe boierii §i politica turceascA.

Dupa regulele stabilite de acest capitan, intrareain 'agar a oarnenilor particulari nu era poprita niciziva nici noaptea data ei cuno§teau cuvantul de ordin.

Dinu Paturica, profitand de aceasta neingrijire,Ma dela sosirea lui Tudor, vizith neincetat lag5,-nil, zi prin mamerele lui insinuitoare, dobandl anncia i increderea tuturor apitanilor armatei §ichiar a lui Tudor.

A stfel sta lucrurile cu cateva zile inaintea intre-vederli lui Paturica cu Ipsilante, in care se stabilivanzarea liberatorului Romanies.

A treia zi du0 incheerea acestui pact infa,m,pe la doua ore turce§ta din noapte, Paturica incinseiataganul, puse doua pistoale la brau §,i alte douala ciochina §elei, apoi incaleai, pe un armasar §ilua drumul catre Cotroceni urmat de un arnautarmat de o Oineet bo§negeascA.

Era pe la 20 Martie, timpul cel mai nestatornical climes noastre: un intuneric des acoperea fata,cerului, vantul austrul sufla on repeziciune, glasulpasarilor de noapte unit cu freamatul sinistru alcopacilor, faceau o armonie infernalA, iar ploaiace cadea in torente, complecta acest cadru fioros.

Cei doi diatori Infii,§urati in ipingelele for i§iurman caratoria privind acest desordin al naturei cunepasarea §i bucuria ce, in lini§te, simtirA demonii,cand cel atotputinte deschise zghiaburile adancu-lui ca sA, piarzta, o lume nedemniti de amoarea §i in-

278 NICULAE FILIMON

tentiunea sa. Dar cand ajunsera In dreptul case-lor lui Buluc-Ba§a Giafer, Paturica zise tovara§uluisau de calatorie:

SA fie care adevarat tot ce mi-ai spus? rilq-punde !...

Precum ma vezi §i to vaz cucoane Dinule.Nu ma minti to care?Ai jur pe Dumnzeu §i pe sfantul Gheorghe

ajutatorul meu.Ciocoiul multumit de acestjuramant, ce totdeauna

e sacru pentru hoti §i bigoti, inainta conversatiunea.Ia mai spune-mi Pica odata Cate spargeri de

case s'au facut?Seapte, stapaneIn ce mahalale?La Biserica Alba din Postavari §i la Spirea

din deal.Jaful a fort mare?S'a luat peste tot ca la doua cute de mii lei

afara de argintarii §i borfe.Cate femei s'au siluit ?Zece, dintre cari doua an murit neputand su-

feri pana in sfar§it caznele arnautilor §i ale panduri lor.Dar uciderile cum an mers?Trei carciumari, doi bacani §i un boierna§.Le §tie acestea Domnul Tudor?Nu numai ea le §tie, dar a §i spanzurat azi

dimineata cinci dintre cei ce an savar§it aceste fapte.Spui adevarul?Adevarul stapane ; §i data nu ma crezi, poti

sa-i vezi cu ochii, caci sunt spanzurati In gradina

l'IOCUll VEl III :?I N01,1 279

Brancoveanului, §i acea grading este in drumulnostru.

SA mergein dar sa vedem.PAturicA i§i indreptA calul atre grAdina Branco-

veanului urmat de complicele ski, intra intr'insa §imerse cu cura,giu pftnA dinaintea unei fantAni oco-litA de salcii, apoi se opri in loc Si privi cu sangelecel mai rece nefericitele victime ale ambitiunei sale.

Acum crezi, cocoane Dinule? zise arnAutul.Da, Ca'spunse, Dinu; as dori insA sa §tiu prin

ce mijloace ai savAr§it aceasta mare faptA ?Foarte lesne, cocoane.Cum ?Aram strecurat in ordia (lagArul) pandurilor cu

me§te§ug, le-am ,pus ca sunt dintre mavroforii luiIpsilant; Pi au inceput sA, ma intrebe despre multe,dupa obiceiul osta§ilor. Atunci am inceput §i eu salaud pe Ipsilant, §i sa -1 ridic pant la cer ; le-am spusca aveam °Ate trei-zeci de lei pe lung §i tain imbel-§ugat de carne, paine Si vin. Bietii olteni, auzindaceste laude, rAm.aserA cu gurile caseate. Le-am maispus ca osta§ii lui Ipsilant, sparg biserici, necinstescfemei §i Ipsilant se preface ca nu §tie nimic,§i ast-fel precum vA spui, le ziceam eu, nu e nefer in o§-tirea noastra care sa nu aibA ale un pungoi plincu mahmudele §i dodecari!DapA ce le in§irai verzii uscate, luai vre-o doi-spre-zece dintre ei §i mApusei pe bAuturA, apoi cAtre seara mai venira alticlout -zeci Si plecarAm ImpreunA duph jafuri ; iar d'upaces'ausAvar§it toate nelegiuirile, silniciile §i omoru-rile ce ti le-am povestit m'am dus la capitanul OarcA

2b0 ICULAE UILISIUS

si i-am spus tot ce se petrecuse ; el a spus luiDomnul Tudor, §1 celelalte le vazuram atnandoi.

Bravo Nrtstase, e§ti un mare om.Intrevorbirea acestor doi talhari putea sa urmeze

mai departe dar fu intrerupta de vocea santinelelor.ce pazeau prima razA a lagarului.

Starati mare, strigara pandurii olteni, vazandpe Prituric5 §i pe sluga lui.Cuvantul bre ! sau vachitui la parnant ca pe brabeti.

Suntem oameni buni voiniciler, zise PaturicAvoind skse Incredinteze despre starea morale a san-tinelelor.

Cuvantul, intelegeti voi, sau dam foc flintelor!..i de-odata cu vorba indreptara pu§tele spre dan§ii.

Gorju, raspunse Paturica multumit §i nemul-tumit de curagiul §i statornicia oltenilor.

Pe tine cautati In ordie ?Pe capitan. Urdareanu.Aide intrati.

Paturica, dete scarf calului §i inainta in lagar.?Ana ce Paturicii, va gasi pe capitan Urdareanu,

not vom atrage Vagarea de seamy a lectorilor no§trias-upra starei morale a trupelor lui Tudor Vladimi-rescu, caci de la moralitatea si disciplina ok;tirei de-pind succesul bataliilor §i cele mai stralucite faptede arme.

0§tirea lui Tudor, ca toate o§tirile de aventurieri.nu avea §i nici ca putea sa aibiti acea, disciplina ri-guroasa ce o intampinam in armatele regulate. Dis-ciplina §i moralitatea nu se pot stabili in cinci-§ase

IN

CIOCOII VECHI ,r NOUI 181

luni, §i armata lui Tudor nu aveh o vechime maimare decat aceasta.

Trebuia dar ca Tudor sk fie mai putin aspru cuni§te juni ce parasisera dulceturile vietei linisJite, ca0, se lupte pentru libertatea patriei lor, lipsi ti de multeon chiar de hrana §i alte necesitriti ale vietei; el Inskservice in armata rusk §i mo§tenise dela dansa areaasprime fara exemplu, care fu principala cauza apierderei sale ; spargerea unei prkvalii, siluirea uneifemei §i alte desordine de felul acesta §i chiar demai putina importanta, asprul capitan le pedepsea,cu decapitarea sau spanzuratoarea ; dar aceste cru-zimi, In loc sa produca efectul dorit, ele aduserkura 1ntre crtpetenie §i ostai. iar rezultatul acesteipasiuni deveni funest pentru amandoua p5rtile 1).

Suntein In lagrir, sa mergem Inainte.Intr'o c5suta de scanduri invelita cu trestie, erau

patru juni capitani legati de mult timp printr'un a-mor de acela ce nu se gase§te decat In cadrele mi-litare. Doi dmtr'in§ii fumau, unul citea pe o carte,iar celalalt mangaia un chine de vanat, ce §edeaincolacit la picioarele sale. Fe ele for erau cuprinsede acea Intristare profundk, ce vine din meditatiunidureroase. Tacerea ce domnia in acel local lyrist, In-tocmai ca inimile celor ce locuiau Intr'Insul, se rupseInfine ; unul din junii ostasi zise celorlalti :

Ei bine, tovara§i, ce hotarare luati voi ?Dar tu. ce hotarare ai luat ?

1) Vezt Cloranu pag 50 51 Istotia tevoluttunei eline:At de Tticupi.t loan Filimon

282 NICULAE FJLIMON

Eu unul nu ischlesc Inscrisul, §i Intample-se()rice s'ar Intampla.

Dar bine, tu nu to temi de mania DomnuluiTudor ?

Nu ma, tem de loc, pentru ca d'oi iscali saun'oi iscall, tot una face.

De ce ?Fiind-ca iscalind, platesc cu capul on -ce neo-

randuieli vor face pandurii de sub'capetenia mea;de nu voi iscAli, mai rau, caci Tudor ma va span-zura ca pe un nesupus !..

Bine zici tu, ma Ieneseule.Auzi acolo! relua Urdareanu ce Meuse pan'aci.

Auzi vorbA; sa raspundem noi de faptele neferilornostri ; dar am vAzut o§tirea lui Cutusof, o§tire Im-

rateasca, cu hasna mare de bani, cu zaherele dupadansa, cu doftori, cu spiterii ; §i cu Coate acesteaosta§ii spargeau pravnii, furau fete §i nu li se trlia,capul, nici ii punea In spa,nzurAtoare precurn puneTudor pe neferii no§tri, ce nu sunt decat ni§te co-pii adunati dup5, cum s'a putut §i fAra, cea mai mica.cuno0inta despre datoria osta§easca.

Urdareanu are dreptate, zise Ienescu reluandvorba. Noi n'am desc4rcat prima acum nici o pu§c5,In vrAjmasii tarei, si vreo cateva sute dintr'ai no§triau cazut jertfa, maniei lui Tudor. Asta este o zaveratainica, impotriva vietei noastre §i nimic mai mult.Pentru aceasta ne-am prirgsit noi parintii §i pacini-elle indeletniciri, ca sa ne omoare ca pe ni§te vite'

Ce trebue dar sa facem? rostira toti c5pitanii

CIOCOII VECHI tjt NOUI 283

de-odata, atintind ochii asupra Ienescului si stran-gand miinerele iataganelor cu convulsinne,

Sa nu iscalim neomenosul tnscris ce ni se cere.SA nu -1 iscalim, repetara tinerii ostasi.Jurati. ?Juram !

In momentul sand cei patru capitani intoarserafetele catre rasarit si ingenuchiau sA jure, o loviturlse auzi in usa easel.

Cine este ? intreba Ienescu puind mana peiatagan.

Oameni buni, iaspunse o voce de afarA.Numele voastre.

Capitan Macedonski, Buluc-pasa Prod an si Stol-nicul Dinu Paturica.

Voi sunteti? intrebA Ienescu deschizand usa.Da bine, ce faceti voi aci singuri? IntrebarA

noii venitl; ma tern ca vA sfatuiti ceva impotriva sta-pAnirei, adaose Macedonski cu un zambet intunecat.

En nil cred una ca aceasta, zise Paturica sill n-du-se a da fetei sale un aier de incredere.

Nici eu, adaose Buluc-pasa Prodan.Ia sa lasam la o parte aceste secaturi si sa"

venim la lucrul eel de cApetenie, zise Macedonski.Ia spuneti baieti, cum vi s'a parut omorurile dealaltaieri?

Care omoruri? intreba" PaturicA prefacandu-sea, nu stie nimic despre dansele.

Cei doi capitani si trei panduri spanzurati deDomnul Tudor in salcii le din gradi na Brame oveanului.

Sarmanii baieti!.. i pentru ce i-a spanzurat?Pentru lucru de nimic, pentru ca vrea si poate.

284 NICULAE FILIMON

i fiind-cg, suntem prosti de ne supunem unutgade, raspunsera, cei patru capitani.

Aveti dreptate copii, zise Macedonski, dar ceo sa facem ? el este stapan si noi shigi trebue daysa ne supunem.

Nu este adevArat capitane, zise Ienescu Infuriat.Noi ne-am sculat ca sg, ne luptam pentru drepturiletarei; sa ne trimita dar In potriva turcilor, care auintrat in targ, ca sg, murim ca niste viteji, iar nu sane omoaie cu moartea cea mai rusinoasa.

Capitan Ienescu are dreptate, zise Paturica va-zand intrigile sale reusind pe deplin. Aceasta tira-nie nu mai e de suferit, si daca nu yeti luh masuri,sg, stiti cu hotarare, ca toti cati sunteti aci yetimuri in spanzurg,toare.

Asa este! Stolnicul Paturica are mare drep-tate, rosti adunarea Tntreaga.

Ostirea lui Ipsilant, pe or uncle trece. ardejefuieste, si cu toate acestea, Ipsilant n'a, spanzuratnici un capitan, nici mg' car un nefer pima acum,adaose Paturicg.

Asa este precum zici ; dar is Invata-ne ArhonStolnice, ce trebue sr, facem. ca sa scgpgm deaceasta fiara salbatecg ?

Nimic mai mult. elecAt sa va alegeti alta ca-petenie.

Dar bine, noi am jurat sg, i fim supusi si cre-zise adunarea Intreaga a clipitanilor.

Ati jurat, replica Plituricg cu un zgmbet plinde amaraciune 5i dispret, dar nu stiti voi ca jura-mintele nu suet decat niste marafeturi nascocite de

si

dinciosi,

:

CI00011 VECIii ?.1 NOUI 285

Domni §i chpeteniile noroadelor ca sá despoaie §isä omoare pe supu§ii for mai cu inleznire §i faratemere ?

Ce voie§ti dar sa facem ?Faceti ce voiti voi ; 15,sati pe Tudor sa v5, taie

ca pe vite.Aceste din urmA cuvinte, Hind pronuntate de PA-

turica, cu un mare dispret, ascuns sub inasca nevi-novAtiei, produse un efect straniu in inimile capita-nilor ; cei mai maturi dintein§ii erau pentru cAlcareajurAmantului §i alegerea altor capetenii ; junii dincontra tineau mult la juramant, dar erau de p6reresa, faces o revolutiune, prin care sg, sileasca peDomnul Tudor a le da garantii solide, pentru in-cetarea viirsArii de sange pe viitor

Aceste idei fura discutate cu zgomot mare ; par-tidele IncepurA a se incriminh §i a se ameninta unape alta, §i poate ca ar fi varsat chiar sange nevi-novat, data nu intervened RaturicA, care vedea, inaceasta atitudine zAdArnicia viselor sale cele am-bitioase.

Opriti-v5, fratilor, zise el intrand in mijloculinfuriatilor capitani. i unii §i altii aveti dreptatedar intelepciunea sere sa alegem un mijloc prin caresa putem ajunge la luarea mAsurilor de asigurarepentru viitor. Mij.locul acesta tl cunosc numai eu.

AratA-ni-1 §i nouA.Bucuros, dacA MgAduiti ca yeti urinh pove-

tile mele.FAgaduim, ziserri, toti de odata.Sii a0eptati §apte zile, §i data panes atunci

286 NICULAE FILJMON

Tudor nu va mai ornori pe nimeni, sa ne adunImiarrt§i aici si sa chibzuim despre cele ce trebue 85facem ; iar data '.'n cursul acestor §apte zile omo-rurile vor urma ca In trecut, atunci sá parasiti peTudor §i sa ya alegeti de capetenii pe Macedonskisi hagi Prodan. Va multumiti flacAi, or ba?

Ne multumim.Din toata, inima ?Din toatA, inima.,_4tunci dar, faceti arnandoua tarafurile Cate un

Inscris si dupA, ce le yeti iscali sa mi le dati mie InpAstrare, ca dupa trecerea celor §apte zile, sa neadunam iarsa§i aici, ca sa pedepsim pe celcalca cinstea s,i iscalitura.

Sa se faca inscrisurile, zise Macedonski, si-lindu-se sä ascunza, bucuria ce simtea in inima.

Inscrisurile se facura §i se deter5, in mina luituria iar dupa aceia chiemara doui panduri §i-itrAmiser5, sä aducg, de mancare si bilutufa.

Cina dura mai mult de doui ore, si pot lucre-pe lectorii not-Ari. ca nu aveii nici cea mai mica

asemanare cu cina celor §apte intelepti ai Eladei ;iar pe la miezul noptii, oaspetii isi luarA r5rnas bununii dela altii, §i se dusera fiecare la locuinta sa.

PAturicA, incalecA, pe armasar §i se indreptA spreBucureti urmat de complicele sou. Bucuria lui erAnem'arginiU1 din cauza marelui rezultat co doblin-dise cu ati to inlesnire.

Ei Nitstase, zise el arnautului, aruncand catevapriviri In laturi ca srt, se asigureze despre vre-o cursesLe i s'ar fi putut intinde de inimicii sai; is spune-mi

ce-;;;,i

Pa-

dinta

da

CI00011 VECHI al NOLTI 287

cum ti-ai petrecut timpul cat ai lipsit de langiimine.

Band Si mancand cocoane, sa, fie cucu tine ai facut Coate acestea ?

Cu. arn5utii lui Buluc-ba§a Prodan.Ia spune-mi ce mai zic ei despre mersul trebilor?Omorurile de alalaeri i-a turburat foarte mult

cocoane ; unii vor sa fug la Ipsilant, altii la Buluc-ba§a Sava, §i sunt foarte putini cei cari voiesc samai ra,maie In ordia lui Tudor: apoi unde mai pui§i blestematele de inscrisuri ce...

Ce inscrisuri sunt acelea ?Domnul Tudor cere inscrisa cheza§ie dela

-toti cApitanii, pentru purtarea neferilor de sub as-cultarea Tor.

i ei o s'a", dea ?Val de ei de vorDa de ce ?PentrucA maine seara o sa se calce patru

case boiere§ti.De unde §tii to aceasta ?0 §tiu, fiindca i-am Indemnat en.Aferim Nastase ! dar i-a spune-mi, o sa se tie

ei de cuvant?Negre§it, fiindert o s i fiu cu dan*ii si o

tiu de scurt.Sile§te-te Nastase cat vei putea s'o scoti la

cale cu bine §i vei avea dela mine o sua de mah-mudele bac§i§

tii ce cocoane Dinule? Fa-ma mai bine Pol-covnic de judet, si nu'mi mai da acele mahmudele.

iertilciune.

dh.

sa-i

Si

288 NICULAE FIL1MON

Prea iute mergi, dragul meu Nastase.Ba nici de cum, cocoane Dinule. Muruz Vocla

a facut pe arnautul sau ispravnic; de ce oare Dom-nia to sa nu ma faci pe mine Polcovnic ?

Fii cu minte §i to voi face.Conversatiunea calatorilor no§tri trecir dela o

cestiune la alta, §i numai atunci se intrerupse candcan se oprira ca din instinct la portile caselor luiPaturica.

Arnautul descaleca de pe cal, §i deschise poartastapanului sau, carele sarind cu iuteala dupa fru-mosul arnAsar, se duse drept in iatacul sau de dor-mit ca sa'§i aline printr'un dulce somn agitatiunea,ce'i pricinuise marele sau succes.

Acum vino to 1Vlorfeu, care inchizi cu dulceataochii plugarului ostenit de munca zilei, §i pe al ti-nerei mume ce veghiaza Tanga capul micului ei co-pila§; veniti §i voi vise amagitoare, care deschidetiavarilor minele de our ale Americei, §i prin inchi-p uiri magulitoare us,urati suferintele sclavilor, §i facetipe devoti sa guste din fericirea paradisului. Parasitiintunecoasele voastre loca§uri §i veniti in cameraacestui infam, ca inchideti ochii prin narcoticavoastra suflare ; dati-i vise frumoase, faceti sa dis-para de pe fruntea lui acele incretituri sapate de in-famie §i crima. Dar ma tern ca voi nu yeti putelsa-1 adormiti, cam pasiunea, care munca fara milddin rarunclui lui, este rnult mai mare de cat magicavoastra putere. Este steaua (le marire care indeamnape Cesar a trece Robiconul inarmat, ca sa infigapumnalul in inima republicei romane, este mandria

sa-i

C1OCOII VE6111 l NOU1 28

g,i razbunarea, care gill pe tiranul Hipias a veni inpatria so cu Per§ii lui Dariu, spre a o face s5, treac5,prin foc §i prin sabie !... El va fi maine sta,pkaabsolut peste o parte din tart, i daca, fatalitateava vol, poate sa devie biciul tarei intregi.

Ciocoiul avea, in adevar mare necesitate de re-pauz, ca restabileasca puterile fizice slabite de/I taco, zguduituri morale ; dar somnul nu puteh, A, in-chiza pleoapele ochilor sai, cu toat5, silinta ce intre,buinth, ea St poata, adorm1 un moment mgcar.

Orele noptei sunt foarte lungi pentru cei ce nuau somn, §i mai du seamy pentru aceia a cAroracon§tiint5, este p5,tata, de crimes.

Prituricri, vriztind neputinta de a dormi, cereI, a sedistra prin lectures; 1115, dar o carte de pe mast, §ideschizand'o citl din Intamplare, aceste euvinte :«Vilzut-am pe cep 'MA, de lege In5,1tandu-se ca ce-qdrii Libanului, putin insa §i el n,ii mai era, puterea4<§i mlindria lni perise cu sunetul >>. Acest verset dinpsalmii regelui poet, ce facer, aluzie la dansul, fl

inchia cartea Si st puie mama pe altul, dardeschizand'o i pe aceia, dete peste maxima aceasta :«F?ii ce va folosi omului de va ca§tigh, toate avutiile«lumei acesteia §i t§i va pierde sufletul?» Tramti cumanie §i aceast5, carte, §i scullindu-se de pe pat in-cepii a se preumbl& prin camera cu fata descom-pus5, de nedormire.

Noaptea In fine se pregatea, a pAras1 emisferulnostril. Un zgomot de c'arute §i voci omenasti anuntadeOeptarea.poporuIui Si punerea lui in mi§careaobi§nuit5, de toate zilele.

.F111111011 °mem' %oda 51 pout 19

sa.-§i

fricit A,

IN

290 IS ICOLAE l'ILDION

Ciocoiul se plimbh nelncetat cautand In ostenealacorpului somnul ce-1 parasise, dar deodata urechialui fit lovitg, de vocea nazalg. §i ascutita a unui pe-cupet, care canta, intenn fel comic cantecul acesta:

A Ipsilanti feld-mare*al4Dacit pierde vingrar40hterd cei mai marl(Bragagh §1 coviigart.

Nu §tim care va fi fost adevarata impresiune ceproduse In spiritul ciocoiului aceste versuri, cad ecu multa concisiune descriau atat de bine pe capiieteriei grece§ti ; §tim numal ca* un zarnbet de fiarg,salbatica apard pe buzele sale, -§i se pierda cuiuteala fulgerului.

Sant crime care Inspaimantiti pe eel mai nahr§av§i mai degradat talhar, dar Paturicg avea o naturesde fier ; el se ;Ana In preziva vanzarii celui mai marebg,rbat al Romaniei, §i cu toata grozavia acesteicrime, con§tiinta lui nu era Inca turburata ; §i dacg,il vazuarn nelini§tit, aceasta este efectul acelui ne-asta mpar, ce simte tot omul ambitios sand rau§e§teIn planurile sale, iar nu ale- remu§carii.

In fine dupes cateva rnomente de cugetari adanciel se pose pe pat §i adorn-11.

CAPITOLUL XXXI

Alexandru Ipsilant i Eteria 'greceasca

Revolutiunea grecilor din Elada §i din celelalteprovincii ale imperiului Otoman, privity din adevg,-ratul ei &tact de vedere, este plina de severitate i

GIOCOII VECHI NOI 291

de o lugubra maestate. Cand grecii : bAtrani §itineri, ferneii §i copii, luara armele In maini, nuo facura, aceasta pentru desfiintarea unei legi aph-satoare ,oarecurn, nick pentru gonirea unui tiranordinar care Intarzie dar nu distruge cu totul pro-gresul unui popor. Ei se ridicasera ca sa se fiberezede sadbaticele orde otomane, ce de multi secoli leviola consoartele, le pangarea religiunea §i fi omoradupa capriciu prin cele mai nesuferite torturi1).

`g; note raXX-fizipta v& t j v `; Ta CYCEVeg

Mov,ixot, 'a-4vXtowc&ptcc, Tekthxa.E; `; Tapouva ;Enypstoct; v& Itoczonto5p.av, vet fiXinallev %A.mata,

Na cp8oico[tev Tay zOaltov yta. Tijv notpil axAn6t6.:Na x,svcollev rarptaa, &86),cpca 'tat Tovet.q,17 °tic cpilou; TOOL, 'atzoo; [Lac iikotK aukTeve:c,KaXlicepn tua; ii)poc; iXe6OEMHap& acepivta zpovou; axAv6c& xat cp5Xaz-ii.TE a' iocpeXEE vet 'axt '; axXg6t& ;

Drozaaou nth; ai cpEvouv xg.0' uipa 'c cc OYCLa.

A506vvqc, apaioithvoc, Beroplc crraOtc,

'0 Tbpavvo; &abut); xatiec v& zaeificilouXsoscc v.6pa, el; a, z: %taiv ao5 nt.t,Ki akb; na.oxECet naXtv Tb aip.a aou v& ntfi.

Planul acestei revolutiuni era sa rascoale toatepopoarele din Orient, §i la zi hotarita sa, se arunceasupra Turcilor §i sh"i sdrobeasea deodata.

Intre comandirii ale§i de comitetul revolutionar

1) Ca sa. convingem mai bine pe lectorii no§trii despre suferinteleacestm popor In adevar martir, dgm aci un fragment dintr'o balad6,greceascl tras6 dtn colectiunea de cantece populare tipArit5. in Athenade N. Anghelidi.

CSI

x:'

kticrt,ig xxi va'Hi

Etv

6X'

's

Coot,

Oil

aa

`)92 NICOLAE FILIMON

ca sg, puie iu lucrare aceasta. mi§care, dela careatarna liberarea sdu desvar§ita peire a Crreciei, era.§i Alexandra Ipsilante.

Consiliul revolutionar, Vazat pe sentimentele pa-triotice ale acestui june, §i pe experienta lui In artarezbelului, Si Incredintase una din cele mai grelepgti ale Intinsului plan de revolta.

El dar cata, A, tread, Dungrea prin Romania, casa revolteze populatiunile slave din Turcia, §i pusin capul for sa, strabata Bulgaria, Tracia §i Ma-cedonia, spre a se uni cu Grecii din Elada, Epirsi Thesalia, §i a combate Impreuna §i cu succesarmatele otomane puse in confuziune priri aceastagenerala insurectiune.

Planul era bine combinat §i poate cg, ar fi rau§it Intoata Intinderea sa, daca armata lui Ipsilante ar fiavut disciplina §i moralitatea ce s'ar fi pretins dela ni§te oameni cari lamer& armele In maini pentruo cauzg, atat de sacra. Dar aceste virtuti lipseausau eel putin erau foarte rari In armata lui Ipsilante.')

I) Ca O. nu trecem de calommatoil, punem in fata lectorilor nostriproclamatia lui Ipsilante, data catre armata sa, cand s'a vazut silita o parasi si a trece in Austria. Dintr acest document necontestabilse poate convinge fiecai e ca armata lui Ipsilante ere, In mare partecompusa din talhari de drumuri, lasi si tradatori

Proclamatia Principelni Alexandra Ipsilante data la taga sadin Romania.

aResbelnici Nu! nu mai voiesc a profana acest sacru si onest4nume chemandu-va pe voi astfel. Turma frieoasa de oameni T Tra:odarile si actele voastre seditioase ma silesc a va parasi De aci Ina-«inte once legn tura Intre voi si mine este rupta. Atat numai ca-mi


Sri, mai adAogam §i dispretul ce avea Grecii asupraromanilor §i slavilor, plus ideile de pan-elinism,ce Ipsilant §i cApitanii lui le manifestau cu atAtau§urintil yin fata acestdr populi pe cari trebuialingu§eascA, §i ne voin convinge despre tristul ra-zultat, ce aviz mi§carea Grecilor in principate.

« va ramanea In fundul sufletului rusinea ca v'am comandat. Voi«ati Weal juramintele §i ati vandut pe Dumnezeu §i Patrta,«m'att vandut si pe mine chiar din minutul in caie speram a in-avinge sau a muri Cu voi. Astfel dar TA pilrAsesc. Adresati-va«Turcilor cari singuri sunt demni de uleilelsi tendintele voastre-« PArAsiti coborati-vA din munti, aceste a/jinn ale fricei.«voastle, mergeti la Turci sA le sarutati mainile Inca fumegande«de sacrul singe it supremilor preoti, patriarhi, episcopi si o mie4de alti frati de ai vosti inocenti, rnasacrati farA imla .Dar gra-Abiti-va si va, cumparati sclavagml cu viata vaastra, cu pretul onoarei«femeilor §i copulor Tostri.

«Tar voi, umbre ale adevarattlor elm din sacrul atahon care cu«tradare ati cltzut victima ferictrei patriei voastre, Voua, recunostanta-«compatriotilor vostri Putin va ti ece si se va inalth Coloana, ce vaface nemuritoare numele voastre.In htere aprinse sunt In-emnate si in fundul inimei mele numele

«ainrcilor mei, cari mi -au arAtat panA in sfarsit increderea §i sincen-tatea lor. Sducerea for arnmte va mean totdeauna sufletul meu.Dau dispretului general, cliepbatei legilor st blestemului comp a

4tiiottlor pe cAlcatorul de juramant si vanzAtmul Caminar Sava, pe«spionii si pe cet d'intaiu ce inlesmra dezertaille, pe Constantin«Duca, Vasile Barla, Gheorghe Manu fanariotul, Grigore Sutu fana-

deptavatul To2:6A0)tOu Niculag Scufa

.Asemenea riche si lut Vaa1e Cart via titlul de camarad de wine,upentru nesupunerea si necuviincioasa lui puitaieb.

Ramnic. 8 Elute 1821. Alexandru Ipsilant

(Vezi Istoi la Romanies de Palausoff)

padurile,,st

-cliotul §i rov

sa-i

294 NICULAE FILIMON

La 22 Februarie din anul 1821, Ipsilant treca fnMoldova §i se declara liberator al natiunei grece,.iar dupes aceia dete, mai multe proclamatiuni princare asigura pe Moldoveni, ea, pe cat timp va sta.armata sa acolo, nu vor suferl nici un eau dela,dansa ; dar faptele detera o aspra, desmintire acelorfrumoase proclamatiuni ; cad pe data urrna% asa-sinarea negutatorilor Turd din Iasi §i Galati §i ja-furile cele ne mai auzite.

In fine armata eteriei, marita prin corpu] luiVasile Caravia §i Iordache Olimpie, intra taresromaneasca, iar la 25 Mai ajunse la satul Colentina.§i forma acolo cuartierul ei general. 1)

I) Militia eteri§tilor era compusa din col purile §i despitrtirile acestea

Intainl corp de sub comanda lui Nicolae Ipsilantse alciituia din

Tagmatarchia lui Duca . ..... . . . 1,030Hiliarchia lui Orfano 300Despartirea lui Ghica din escorta lui Al Ipsilant alcatuita

din slavi t . ...... ..... 60Despartirea lui Mann 150

Costa Balticos ..... . . . . . . . 60» b Caloiani 100

gazacii 2002.800

Al doilea corp sab comanda lui George Ipsilant.

Tagmatarchia lui Caravia 350Hiliarchia lui Colocotroni . 275

Vasile Tudorov 350Despartirea lui Michail ... . ..... . 160Ulanii lui Tarcovski 70Escorta pruicipelui Cantacuzen 50

1,275

In

:

. . ...... .

..

* ,

'

. .

.

CIOCOIL VECHI §I NOUI 295

Ipsilant-primi Inchinaciunile boierilor, ale clerului§i pe ale tuturor tagmelor osfa§e§ti §1 negutatore§ti.Lingu§irile Insa ce i se faceau In toate zilele de fa-narioti §i cativa Romani corupti, ce voiau sa, ex-ploateze eteria In interesul lor, ametise foarte multcapul acestui capitan ; dar tocmai cand bietul omse obicinuise cu viata §i pompa domneasca la careIncepuse sä aspire, priml trista tire ca Turcii au_intrat In tara, prin mai multe parti, §i ca, se In-drepteaza, asupra-i cu forte considerabile ca sa-1zdrobeasca, deodata.

Aceste §tiri nefavorabile indemnara pe Ipsilantsa-§i ridice lagarul dela Colentina §i sä-1 a§eze laTargovi§te, loc foarte priincios pentru aparare §imanuirea intrigelor sale In contra lui Tudor Vla-dimirescu..

Dupa ce a§eza, o§tirea In lagar fortificat cu §an-turi, §i tramise despartiri mici de arnauti ca sa, co-prinza, stramtorile muntilor, spre a se putea re-fugia, la caz cand o§tirile turce0i ar fi Invins peale sale, se dete apoi cu totul larealizarea planu-rilor sale celor ambitioase.

Al treiled corp al Olimpianului Iordache.

Arnituti 1,500

Al patrulea corp al lui Caminaru Sava.Arnautii de sub comanda lni Sava 800

D D D » Deli ba5t Mihale . . ..... 120.

, , » » Gheucea 100

1,020gep4; A04o5 sau batahonul sacia 450

Despiirtirea Moldovenilor . . . 300

. . . . . .

,

.

296 NICULAE FILIMON

Intr'o zi el se afla singur in camera sa absorbitSn meditatiuni, dar cand se de§tepta din acea mo-mentana uimire, vazfi pe Paturica stand cu mai-nile la piept §i smerit ca itn caltgar.

Fanariotul ii fiats putin, apoi Si zise farts preain-bule

Ia spune-mi arhon Stolnice, cum merg Lye-bile noastre ?

Foarte bine, Maria ta.Talm5ce§te-mi, ce intelegi dumneata prin

acest foarte bine ?Hartiile acestea to vor pliroforisi mai bine

decal mine Maria ta, raspunse ciocoiul cu aertriumfator §i prezintand lui Ipsilant cu mandrieinscrisurile capitanilor.

Fanariotul le citi cu multa, nerabdare, apoi dupe,ce privi Fob Paturica, cu un fel de admirare ames-tecata en dispret, zise

Incep a crede, arhon Stolnice, ca elciul careto -a sistisit la mine, n'a cunoscut bine darurile ceai ; dumneata e§ti un om mare, intreci in istetiechiar pe Neselroda al Rusiei ; dar e§ti cam !... a-daose fanariotul cu aer batjocoritor.

Ciocoiul suferl aceasta, urnilire cu singe receprefacut, ba Inca Rich §1 cateva complimente ca saascunda §i mai bine turburarea sa.

-7- Dar data omorurile vor inceta, ? adaose Ip-silant, atunci aceste inscrisuri vor ramanea hartiealba ; ai, ce zici ?

Zic, Maria ta ca omorurile s'au savar§it ; doi

:

:

ClUCOI VEC111 §I NOW 297

arnauti de ai lui Prodan s'au spanzurat la putulde piateA, dupa podul Calicilor, doi in dealul Spirii§i doi dinaintea lagarului clela Cotroceni.

Dar capitanii en inscrisurile, ce zic despreaceasta ?

Nimic pe fatA, -dar intr'ascuns au §i ales de.capetemi ale for pe Macedonski si Prodan, §i acumnu a§teapta cleat vreme cu prilej ca sa omoarepe Tudor.

Foarte bine, dar ei poate sa-§i schimbe gandul.Nu Maria ta ; sunt atat de bine incredintat

despre aceasta macat as putea cheza§ui cu capulmen, 6, de astriclata ei se vor tine de cuvant.

Astea sunt vorbe, arhon Stolnice eu cu-nose foarte bine pe romani. Ei Iti Ngaduesc as-tazi totul si maine nu d'a nimic.

Ai (lreptate, Maria ta, sa to Indoe§ti, fiindcanu cuno§ti intamplarile din urma.

Care intamplari, vorbe§te ?Omorurile din urma.Altele proaspete ?... spune-mi degraba ?Dela radicarea lagtirului din Cotroceni §i

pana la Gole§th, a spanzurat peste trei -zeci de pan-.duri, tot baeti tineri unul §i unul.

Ce spui arhon Stolnice ?... S'au intainplatCoate acestea ?

Ai rabdare, Maria ta, ca n'am sfar§it, es-eiocoiul mandru de triumful sau.

Vorbe§te, caei mor do nerabdare.Dupti, ce ajunse la Gole§ti, afla prin iscoadele

:

.clarnA

298 NICULAE FILDION

(spionii) sale, ca patru din cei mai voiriici capi-tani 1) nu voiesc sa dea Inscrisurile cerute, §i nu-mai decAt spanzura pe doi dintre dan§ii In ni§tesalcii ; In sfax§it data Maria to voie§ti sa te there-dintezi §i mai bine, ca, m'arn tinut de cuv ant, drl-mipe capitan Iordache cu dourt, cute de arnauti si Itijur voi aduce pe Tudor legat cot la cot.

Bravo, arhon Stolnice ! acum te Inteleg.deschizand ua, chema pe gramaticul sau §i ii zise:Spune lui Iordache sa is doua, ortale de arnautiale i, §i sa, se duca la Crole§ti cu dumnealui, §i saImplineasca, eu strapicie or ce-i va porunci.

GrAmaticul pleca capul pang la pam'ant §i iesiImpreuna, cu PAturica.

CAPITOLUL XXXII

Cu rogojina in cap 0i cu jalba In protap.

Romania, aceasta Cara manoasa, §i Impodobita, denatura cu toate darurile, a fost ursitri, de soartasufere toate relele fizice, §i morale*. cutremurile depamant, inundarile raurilor, epidemiile omoratoare,incursiunile hordelor barbare, jafurile domnilor fa-narioti §i spoliarea sistematica a o§tirilor ruse§ti ;toate aceste flagele pustiitoare pareau create de fa-talitate numai ca sa nimiceasca, aceasta, nenorocita

Ace§ti patru capitani se numeau: loan °arca, Cqui, EneEnescul §i Ioan Urdareanul Doi dintre ei cunoscand gandul Tudorscapara prin fuga, far pe ceilalti i-a spanzurat. (Vezi Cioranu], pag..83-84).

ca'ti

srt

U1ii

lui

CIOCOII VECHI BSI NOUI 999

taxa,. Dar ea a rezistat cu barbatie la toate lovirile,§i a mers pe calea Insemnata, ei de provedinta, pur-tan d pe um eri cruceamartirului ca mantuitorul lumei.

Au fost In adevar timpi cand suferintele zdro-bise curajul romanilor. Inamicii no§tri, crezand caluxul §i moliciunea introduse de dan§ii, au stins Ininima poporului roman simtimantul de nationalitate§i libertate, saltau de bucurie ; dar se amageau ;caci romanul se de§tepta tocmai la timp §i cu ar-mele in //lank le proba ca este Inca viu §i gataa se lupta pentru drepturile sale.

Revolutiunea dela 1821, ce este ea oare, data nu.vocea disperarei ridicata In contra apararei ? Oarenu arata ea de hjuns pe un popor viu §i hotarita muri sau a trill pentru libertate ?

Dar sa ne oprim aci §i sa aratam lectorilor no§tripozitiunea tarei Inainte §i dupa izbucnirea acesteirevolutiuni sociale.

Desele navaliri ale osta§ilor lui Pasvantoglu §i alealtor pa§i rasvratiti In contra Imparatiei turce§id spai-mantase atilt de mult pe locuitorii tarei, In cat eiMeuse sa devie un popor aproape nomad, gata Intot momentul parasi locuinta §i rodul ostenelelorca sa-§i scape viata In crapaturile muntilor, sau postehotarele tarei, unde nu putea ajunga, iataganulmanafului §i lacomia de bani a fanariotului.

Resbelul ruso-turc, Inceput la 1806 §i termivatla 1812, slel Cara §i pe locuitorii ei atilt de mult,In cat comandirii armatelor ruse§ti supusera chiar pepreuti §i diaconi a le da proviant §i care de transport;ba Inca pentru ru§inarea omenirei s'au vazut In acea

300 NI CULAE KLIMON

campanie fapte care indigneaza pe tot omul cuinima dreapta. Comisarii de aprovizionare ru§i dupti,ce ca cereau mai multe proviziuni de cat le trebuiau,apdi la plecarea for le vindeau inapoi ArmanilorK)cuitori stricate §i cu pretul Intreit mai mull deceeace costau.

Domnia lui Caragea, de si pe la Inceput promiteaceva pentru u§urarea tarei, dar mai in urma cazfL

dansa in gre§alele domniilor trecute: functiunilecele mai insemnate se dadea grecilor veniti cu Dorn-nui din Stambul, iau boierii romani erau dispretuitisi exilati data cutezau a-§i apart, onoarea.

Veniturile tarei se vindeau in total la fanariotigreci, cari despoiau fa a miles pe nenorocitii locui-tori. Dreptatea se vindea pe bani, §1 eand se In-tampla vre-o judecata Intre un fanariot §i un roman,on cat de lamurit ar fi fost dreptul romanului, pro-cesul se ca§tiga de fanariot.

Aceste mari §i ne mai auzite nedreptati sillspe Jianul, Gruia i altii, a se face talhari de dru-muri si a-si razbuna. omorand pe fanarioti §i peciocoii parveniti, §i ajutand pe saraci.

Tata jalnica stare In care se afla Cara Inaintearevolutiunei dar ea devenl mai rea sub revolutiuue;-caci data sub un guvern legal se comiteau 4tateaabuzuri, oare Cate nu s'ar fi putut comite cand oparte din tariff se guverna de o cairnachmie slaba

fair, prestigiu, alta de Ipsilant, iar restn1 detudor Vladimireseu ?

Dinu Paturica ca or' dibaci in jefuiri §i manca,-torii, prevAzuse cat de mari treburi putea sä faces

gi

CIOCOII VECKI X41 NOUI 301Or-

Inteo asemenea stare de lucruri, prevAzuse in fineca, a sosit impar'citia ciocdilor §i se pregritea a sefolosi de dansa.

Astfel dar dupa, ce acest monstru comise faracea mai mica, toate crimele, dupa, ce facu sa,se verse atata s'ange nevinovat pentru realizarea am-bitioaselor sale planuri, el vandil chiar pe TudorVladimirescu, omul eel mai mare al Romaniei,precum aratam 4n capitolul precedent.

In ziva dar cand el fa,gadul lui Ipsilant ca-i vaaduce pe Tudor legat, se puse in fruntea cohorteide asasini Si se indrepta &Are satul Gole§ti. Ajun-gand acolo se sratui mai intai cu Iordache, G-hencea§i Farmache, capeteniile arnautilor ce i dadeseIpsilant pentru executarea tea darii, apoi dup5, aceiaintra In lagar §i atata revolta. In fine Tudor fu prins§i dus Intre. arnauti la Campu-Lung, iar de acolola Targovi§te unde mai In urma fu asasinat.

A doua zi dupa implinirea acestei grozave tra-dari, PaturicA se infati§A inaintea lui Ipsilant en acelaier de impertinentapropriu asasinilor platiti, §i dupace Mai Inchinaciunile obi§nuite fanariotului zise:

trae§ti, Maria to ! Tudor Vladimirescuva mai turbura lin4tea de acum inainte.Da de ce ?Fiind-ca el nu mai traqte.Talmace§te-mi, arhon Stolnice.AstA, noapte eu,impreuna cucapitan Caraivan

§i eati-va arnauti, 1-am luat din temnita §i 1-am duspe mOul iazului, apoi dupa ce 1-am tAiat In miei

8fialrt

nu-tiSa

302 NICULAE FILIMON

bucati, 1-am aruncat In putul de langa gradina luiGeartolu.

Ipsilant lu& dupa masa, o hartie Indoita §i dand'olui Paturica Yi zise : «Slujba, pentru slujba, arhonStolnice». Tine acest pitac ; printr'Insulte oranduiescIspravnic la Prahova §i Sacuieni, §i data Dumnezeuimi va ajuta, precum nadajduiesc, te voi face Cai-macam al Craiovei.

Ciocoiul face trei temenele pang la pamant, §isaruta mama lui Ipsilant cu o recuno§tinta prefacuta,apoi ridicandu-se In sus esclama cu voce declamata

SA trae§ti Intru multi ani Maria to ; sa'tiajute Dumnezeu a te pune pe scaunul stramo§ilorMariei tale pentru fericirea noastra, a nemernicilorMariei tale slugi.

Destul, arhon Stolnice, destul ; dumi-te acumcu Dumnezeu §i te sile§te sä faci fericirea locuito-torilor acestor doua judete ce 'ti-am Incredintat ; darbagii, de seam& sa nu-i faci prea fericiti, mg, inte-legi?... Caci poate sa, ti se intample vre-un rau.

Or cat era de prefacut Paturica tot nu puta sareziste acestor cuvinte pline de ironie §i cu doua.Intelesuri ; pleca dar capul In jos ca sa ascunzaIntiparirea ce-i facuse, i dupa ce mai face om4tanie pang, la pamant se duse.

Dupa cate-va zile, de ospete §i veselie date ami-cilor sai pentru ridicarea sa la aceasta mane §i ba-noasa functiune el pleca s& is In posesiune jude-tele pe care devenise stapan. Pe atunci ca §i Inziva de astazi erau la moda, proclamatiile i profe-siunile de credinta. Ipsilant da pe toata ziva_c'ate

010001 VECIII 171 NOUI 3Q3

una, Tudor Vladimirescu asemenea, MIA a maivorbi de pitacele caimaeAmiei lui Calimach VodA,Ce se lipeau pe ziduri Sri toate zilele.

Ciocoiul ajungAnd la Bucov, locul nh§terei sale,porunci sa adune pe toti. boierii din amandouA, ju-detele, toate isnafurile §i pe opiticari; iar cand mul-timea celor chemati umpluse curtea IsprAvniciei,el se arata in privdor (balcon) §i le cal aceasta,proclAmatiune :

«Frati, boieri, negutatori §i opincari.«Dumnezeiasca pronie milostivindu-se asupra

«acestei nenorocite patrii, m'a ridicat la vrednicia-«de ispravnic al acestor doua judete. Dumnezeucel atotputernic §tie mai biue de cat voi toti li-

«bovu11) cel ferbinte ce arde In inima mea pentru-ofericirea voastra. SA §titi dar cu hotAra,re fratilor«CA pe cat timp voi fi cu voi, nimeni nu va fi«asuprit cu o para mai Inuit peste ceiace hotA--ora§te nezamul. Ludele §i celelalte iraturi ale WA-«panirei de acum inainte se vor Implini de catre«oameni cinstiti §i cu frica lui Dumnezeu ;

§i mancatoriile vor lipsi cu totul. Cei -nepas-«tuiti sa, vie la mine, Si i§i vor afla dreptatea; caci«doresc ca razele sa strAbata, pana in bordeiul cel«ticAlos al opincarului. Amin, fie, fie.»

Coprinderea acestei proclamatiuni §i mai cu.seamy accentill dramatic §i gesturile ritorice§ti cucare o pronuntase PAturicA, fAcu 0 mare intip5,-rire intre auditori, caci ei nu ciino§teau Inca ade-varatul inteles al proclamatiunilor.

1) Dragostea, sau amorul.

mitue-slile

304 NICULAB 1011.1114N

Prime le zile ale adrninistratiei lui 'Poturicit flu iconsecrate in scoaterea amploiatilor celor vechi §ioranduirea altora, cari sl corespunza cu intentmnilesale. Intre ace§ti nth ciocoi ale§i de PAturic5, dupechipul §i asemAnarea sa, erA, §i unul numit NeaguRupe-piele, om dascut sit fie canal, §i care se sileitprin cruzimi ne mai auzite a no. '§i strich reputa-tiunea pronumelui Ai. Pe acesta, 11 alese PaturicA,de implinitor al tuturor jafurilor ce fricea.

A descrie cu deamanuntul despoierile si caznelece suferiau iocuitorii de toate clasele, dela acestmonstru, ar fi o lucrare de care pana noastr5, s'arindigna. E deajuns a spune a, numai birul se 1m-plinea dela sArmanii sateni de cate trei on §i patruon pe un trimestru: taxidarii luau intreita zeciuiarapentru oenit, ierbArit, tutunarit §i vin'arit; §i childsAtenii nu mai aveau eu ce sit plateascri, ii ungehcu 'Acura, §i ti legit de copaci ca sit -i intepe vies-pele §i tAntarii, apoi le vinclea dobitoacele §i dupa,ce-i sarAcea, cu desavax§ire, ii inchide& In cos,areca. s'a, nu poata reclamit la sti.ipanire.

Intr'o zi Dinu Paturiciti sth 1nchis intr'o odaieimpreun5, cu. Neagu Rupe-piele §i incheia socoteliletrimestriale. Suma adunatii, se ridica la o tifrA depatru on mai mare de ce s'ar fi cuvenit dup4 lege.

Putini bani, Neac§ule, foarte putini, zise ciocoiul;eu credeam sa-mi aduci trei mii de pungi de bath.

E!! cocoane Dinule, multnme§te-te s,i pe atat.de cite a§a, tend am fi putut sit strAngem

mai mult ?Si

CIOCO1I VECHI §1 NOI 305

Dar bine cocoane Dinule, de unde eram sa,adun atati bani?

Dela tarani, nerodule ! sa-i legi cot la cot sisa le prajesti piepturile pe langa, foc si vei vedeacum o sä scoata la bani.

Toate acestea le-am facut, ba Inca, si mai multe :i-am spanzurat cu capul In jos, le-am batut tepuside trestie pe sub unghii, le-am luat chiar vitele silucrurile din case si le-am vandut : ce voesti sa mai fac?

Ia spune-mi ce ai facut cu cele doua, sute devaci care le cere Ipsilante?

Am urmat poruncei ce mi-ai dat ! an luatoptzeci de slujitori cu mine, si In puterea garba-ciului si a trantelelor, am strans opt sute de vaciIrr loc de doua sute.

Bravo Neagule ; si cu ce pret le-ai cumparat,is spune-mi?

Cate lei trei de vita.Iar dupa aceia ce ai facut?Am trimes doua sute lui Ipsilante ; iar pe

celelalte le-am vandut iarasi Oranilor cu cate leicinci-spre-zece una.

Adu banii 'ncoace, zise Paturica cu o lace-mie nedescriptibila.

Neagtt Rupe-piele incepa sa numere banii si Pa-turica sa-i stranga, cu lacomie ; dar cared se aflauamandoi ocupati cu lichidarea acestei Ingrozitoarehotii, oare-cine bata In usa camerei cu multa violenta.

Paturica stranse banii In graba ; apoi zise :Cine bate la use ?Eu, cocoane.

N Filimon. Ciocon vechi ¢1 nom.

306 NICOLAE FILIMON

i ce vrei, spune?iti aduc o §tafeta dela Ipsilante.Ado 'ncoace.Poftim cocoane, adaose Nastase Arnautul.

Ciocoiul deschise u§a, §i lua §tafeta din mana luiNastase Arnautul, care devenise acum polcovnic dejudet, apoi citi stafeta, §i o trAntl pe masa.

Se vede ca nu sunt bune mujdelele din a ceastA§tafeta, zise Neagu Rupe-piele.

Nici de cum, raspunse Paturica distrat. Imicere doua, sute mil de lei.

Dar bine abia sunt trei zile de cilnd i-amtrimis bani.

tmi mai scrie iara§i ca Turcii an intrat Intara, §i asta nu-mi place de loc.

Si mie asemenea.Ia spune Neagule, cum am face noi, sa, sea-aceste doua sute mii de lei din mama lui

lante ?Sa nu-i trimetem.Ba sa-i trimetem, dar sA gasim vre-un tertip,

ca sa-i luam Inapoi; is cauta to un marafet, de, sAto vriz?

La-aceste cuvinte Neagu devenI palid; el tate-lesese Intunecoasa cugetare a lui Paturica §1 cutoata fieritatea caracterului sau se inTaimanta.

Ai gasit mijloo,u1 Neagule?Da, cocoane Dinule.Ia sa vedem?Pe de o parte numarAnd banii In mana, trimi-

pain Ipsi-

CI00011 VECHI SI NOUI 307

.sului §i luand te§chereaua de primire, iar pe de

.alta, doi Meal Il a§teaptA In padure, Ii dg,... §i...i ne aduce banii Inapoi. Aferim Neagule.

Cat tinu acest regim de terorizm ciocoiesc, neno-rocitii locuitori din aceste doua judete deteril jalbineincetat contra talhAriilor lui PAturica : dar aurulciocoiului paraliza toate masurile stapanirei. in finerevolutiunea azil. Grigore Ghica Voda se oranduiDomn, iar Turcii, se retrasera, peste DunAde.

Aceste schimbAri politice Indemnara pe tArani ase scuba, cu mic cu mare §i a se Infati§a, cu jalbala Domnie.

Era o priveli§te jalnica pentru un om cu inimil.a vedea pe nenorocitii tArani In numAr de patru-6136. sute, ImbrAcati In trente, desculti, ve§tezi lafates, §i cu ochii stin§i de sarAcie §i alte suferinte :ba IncA unii dintrIn§ii 'Natal] pe corp chiar sem-nele torturilor abia cicatrizate, iar cei de tot schi--loziti erau transportati In care cu boi.

Ei intrar4 In Bucure§ti pe la opt ore de dimi-neata, tocmai pe cand doinnitorul se afla In divan.§i ca sa, atragA mai mult atentiunea publica, unuldintr'in§ii Rica un sul de rogojina, .i danctu-i focla partea de sus, Il puse In cap, apoi scotand jalbadin san, o puse In varful unui protap lung, *iintr5 In curtea domneasca.

Zgomotul ce produse aceasta procesiune mAritafoarte mult prin multimea norodului atras de-curiozitatea lucrului, ajunse pang. la auzul Dom-nului, care ie§1 In pridvorul palatului, §i primi jalbadin protap chiar cu mana sa.

308 NICULAE FILIMON

Domnul dete jalba marelui logofht sh o citeasch,§i pe cand acesta art cu voce tare toate nelegiuirilelui Paturich, el le constath pe figurile §i In stareade mizerie In care erau ajun§i nenorocitii jelhitori.In fine mania lui ajungand pang la indignare,striga ca un leu:

Sa, vie 'ncoa Spatarul.Spatarul se prezinta Inaintea Domnitorului.

«Arhon Spaare, zise Ghica sh, trimiti pa-.

«tru-zeci de arnauti la Bucov, ca sh, ridice pe acel«nelegiuit Ispravnic, sä-1 pecetluiasch, §i sa-1 bage«In ocna parasita. Iar dumneata arhon Logofht, sh«vinzi toata averea acelui talhar, §i sa, desprigu-«be§ti pe ace§ti saracih.

TAranii auzind cele poruncite de Domn, ridicarh,mainele spre cer *i Incepura a strigh: «SA, trae§ti«Intru multi ani Maria ta! Dumnezeu sh-ti ras-«plateasca cu bine mila ce ai aratat catre noi,«nemernicii robi ai Mariei tale».

Domnitorul arunca asupra for o privire plinh deamor parintesc §i dupd, ce Ii incredinta Inca odatach, le va face dreptate, intra iar5§i In divan.

CAPITOLUL II.Ocna parasita.

Intr'o dimineath, din luna lui Main, doi slujitoride judet strabhteau plaiul ce ducea la ocna Telega,calari pe cai mici de munte. Ace§ti cai de §i eraumai slabi deal caii iezme ai lui Alexandru Dumas,

CIOCOII VECHI QI NOUI 309

aveau bash §i ei calitatile lor, caci suiau farce oste-neala cele mai repezi dealuri §i, conduceau pe ca-lareti pe marginea celor mai adanci prapastii fax%a-i expune la cel mai mic pericol.

Unul dintre cei doi slujitori era june §i purta laspate o flinty haiduceasca, iar la brau avea douapistoale mariturce§ti; cel d'al doilea era mai inaintatIn varsta; trasurile fetei sale pline de asprime.ochii sai sangero§i §i sprancenile cele dese §i zbar-cite, aratau pe omul crud Si gata a savar§1 oricenelegiuire. El avea o geanta, cu scrisori atarnatade gal, §i un cutit mare arng,utesc pus la brau.

Era pe la opt ore ale diminetei; soarele sta In-fipt cu mandrie pe bolta cea albastra a cerului,arunca de acolo dulcea sa lumina asupra muntilorplini de zapada §i a campiilor Inverzite, iar razelelui strabatand prin norii de aburi, compu§i dini'oua noptii, formau o multime de curcubee tri-colore ce Incantau privirea.

Cintiza §i pietru§elul faceau sa rasune colniceleprin vocea for ascutita dar plina de dulceata : cio-carliile se Inaltau In. aer Intocmai ca ni§te micibombe, apoi se opreau in loc batand din aripi,umpleau aerul de melodioasele for cantari. Prepe-litele, aceste inocente i fricoase pasari, ce se nasc§i mor fn iarba livezilor §i In frunzele cele deseale dumbravelor. prin vocea for monotony, dar rit-mica, pareau ca serva, de regulator al cadenteloracestui concert divin.

In aceste momente, cared natura Intreaga pareaca Inalta rugi de multumire Care creatorul ei, cei

gi

310 NICOLAE FILIMON

doi slujitori de §i dedati cu asemenea sublime spec-tacole, nu rhmaserh nesimtitori. la priveli§tea ce-iInconjura. Ei .se oprird pe loc §i privirg, In thcere-magnifica panoramh ce le absorbise simtirile, iarmai In urmh unul din ei rupse thcerea :

De multe on am trecut prin plaiul acesta,mhi Badeo, dar nici odath nu mi s'a phrut atatde mandru ca astazi. Muntii parch Innoath In parhde foc, phshrile ciripesc cu mai multh dulceata, decat alte dhtl, chiar apele Doftanei par ch dorm.Ce mandrete

Asa este mhi Vlade, toate sunt precum zici,dar nu simt nimic; 'mi-e inima Inchish.

i de ce mai Badeo ?De multe mare!Ti-o fi mancat lupul vre-o vita, sau te-o fi

pradat zapciu?Nu mi s'a Intamplat nici una din cakeCe ai dar de §ezi bosumflat ?Ia ma ghndesc la bietul coconu Dinu, fostul

nostru ispravnic, ca sunt trei luni, de °and §eade.Inchis la ocna phrhsith.

Lash sh §eazh, ca prea era nemilostiv si hrh-pitor: tiph judetul In mana lui ca broasca In gura.§earpelui.

AO, este mh, da de, e pacat §i de dansulPAcat ? Dar bine ai uitat cum ardea, §i chznea.

pe saraci? Nu §tii zichtoarea romaneasch : duph.fapth §i rhsplata, ?

Ai dreptate mai Vlade, a fAcut In adevarmulte nelegiuiri, dar 1-a pedepsit Dumnezeu de.

zici_

CIOCOII VECIII §I NOUI 311

ajuns. Ti-aduci aminte, cand plea, cu, cercetareaprin judet? Ce mandru era mare! Si cat de bine Ii§edea calare pe bidiviul sau ce1 roib Si. pintenog!').Parca era Fat - frumos din poveste. Ei bine maVlade, m'a§ prinde cu tine pe-o vadra de vin, ca

vezi acum nu 1-ai mai cunoa§te.Si de ce mai Badeo ?

maneat neca,zul §i ocna parasita.Ce spui to ma?... Se vede dar ca este rau

In ocna parasita?Nevoie mare mai Vlade! Eu de-a§ fi ca Voda,

In loc de-a °Audi pe talhari la ocna parasita,1e-a§ tgia, mai bine capetele.

Da de ce mai Badeo?Pentruca este de-o mie de on mai bine sa,

omori pe orn dintr'o lovitura, decat sad ucizi cuIneetul. Am vazut pe Radu haiducul pe care 1-abagat Caragea In ocna parasita, era §tii colea voi-the din patruzeci, rupea, piatra In mana; dar dupace-a §ezut numai sease luni In ocna parasita, nu1-am mai cunoscut; Yi crescuse barba de trei coti,ochii Yi luceau ca de strigoi, surzise §i ologise.

Si a mai trait mult ma Badeo?Sa vezi. tntr'o zi m'am coborlt In ocna,

due demancare, §i 1-am gasit cu dintii ranjiti §izgarcit ca un ghem In culcu§ul sau de paie ; fl stri-gaiu ()data, de doua, ori, de trei on §i nu'mi ras-punse, fl mi§eaiu cu mana, dar ce sa vezi? El murise!

Murise!

TAranii numesc bwidiu once cal frumos si iute la fuga. Sinqul1nsA cel adeviirat al cuvantului Insemned2A. cal pine de Arabia.

sad

,L -a

s5,4

)

812 NICOLAE FILIMON

Ba Inca negrijit §i nespovedit ca un chine.Shrmanul, ce pacat!

Cei doi slujitori 1,si urmara, mai mult timptoria absorbiti In povestirea lor, dar caii deodatase oprira ; atunci ei vazura cu oarecare surprizaca, se aflau dinaintea Camara§iei ocnelor.

Chniara§ul se plimbh In acel timp pe prispa ca-selor, absorbit cu totul In fumarea ciubuculuiSlujitorii deschlicara dupa cai, §1 dupiice II salu-tarh, Ii dete poruncile §i se retrasera. Unul Insadintre dan§ii facia. un semn de Intelegere chmara-§ului, apoi intra, Inapr6una cu dansul In chmarh§ie.§i dupace se a§ezara unul pe pat iar cellalt pe olavita, Incepura aceasta Totrevorbire :

Ei bine Neagule, zise Camara§ul a§ezhndu-se pe pat, ce mujdele Imi aduci despre bietul co-conu Dinu?

Foarte bune, arhon Camara§: am doua seri-sori, una dela Contu, iar cea de a doua dela unboier, pe care nu-1 cunosc. Eu crez ca, Contul aizbutit sa scoata porunca Domneasca, de iertare.ai ce zici ?

Poate, dar eu unul nu cred.i de ce aka ?

Fiindca cunosc prea bine pe oamenii eel mari,ei ne lingu§esc pe noi a§tia micii numai child autrebuinta de noi, iar cand ne vad cazuti In .nevoi,ne da cu piciorul ca la ni§te vase netrebnice.

Oricum va fi lush, to rog dai aceste douascrisori mai In graba, §i eu voiu vent maine dedimineath sä iau rasp.unsul.

cala-

situ.

CIOCOII VECHI §1 NOU1 313

Acest slujitor ce se interest atat de mult pentruscaparea luiPaturica, era Neagu Rupe-piele, ves-titul mumba§ir, prin care ciocoiul t§i savar§ia toate-despoierile §i cruzimile sale pe cand se afla Is-pravnic ; el scapase de urgia domneasca numaiprin fuga §i deghisare, iar aeum se Meuse purta--tor al corespondentei dintre Paturica §i cateva per-.soane mari din Bucure§ti ce se Incercau a-1 scaph-dip. ocna.

SA zicem acum cateva cuvinte §i despre ocna,parasita dela Telega :

Ocnele dela Telega suet situate pe o campie In-conjurata de dealuri acoperite cu paduri §i udata.de raul Doftana ce o traverseaza.

Puturile din care se scoate sare se Impart In-ocne lucratoare, §i ocne parasite. Aceste din urmase numesc astfel caci suet lasate In nelucrare, une,on pentruca minerii le cred exploatate de-ajuns§i se tern sa nu se surpe peste dan§ii, iar cate-°data din cauza ca se ivesc izvoare de apa, ceImpiedica lucrarea.

in timpul domnilor fanarioti existau la Telegamai multe guri de ocne parasite, dintre care unaserved de inchisoare pentru talharii cei mai vestitiprin omoruri §i cruzimi.

Aceasta temnita subterana avea o intrare pa-trata sustinuta de toate partile cu ghizduri de lemnIntocmai ca ale puturilor din care se scoate apa.Aceasta forma patrata. Linea pana la o profundi-tate de 10-12 stanjeni, iar de acolea In jos selargea gradat In circonferint5, §i cand ajungeh la

314 NICULAE FILIMON

profunditatea ceruth de stiinta mincralogiei, deve-neh un haos inspaimanatorl). Paretii ei erau u-mezi §i de multe on pich apa, aerul era,iute, infectat de miazme sl omorator; o luminapalida abia str5bateh cateodath spatiul nemtsura-tei adhncimi ca sh mareascA §i mai mult grozhvia.acestui mormant teribil.

Tailharii condamnati a locul In acest iad Oman-tesc, erau tot din cei osanditi de Divan la moarte,§i ale cAror sentinte le preschimbau Domnitorii Inmunch" perpetua ; dar nici unul din cati se inchi-dea acolo nu puteh sh traiasch mai mult ca douisau trei ani, c'aci umezeala §i aerul eel inechtorle curmh zilele.

In fine dach faimosul vers al lui Dante

Lasciati ogni Speranza voi clientrate 2).

s'ar fi putut s'crie undeva, negresit c6, acel for nuar fi putut s'a fie decal pe portile ocnei par site,caci oricine intrh acolo Ysi pierdea speranta de amai ie§1 viu vre-odatii.

Iath loca§ul In care se aflh de trei luni DinuPAturicA, acel om mandru si ambitios, care comi-sese toate lasitatile si crimele cele mai ingrozitoare-numai ca sa ajunga la ma'xire. Ar fi crezut el \ire-odatit eh o sa phraseasea, atat de curhnd palatelesale cele luminoase, manch'rile cele alese §i acea

I) Oarneni speciah In mineralogie m'au Incredintat el ad ancimea oenelor de sistema 'eche, nu se intindea mai mult de 150-155 §l maximum de 160 metre

2) Dante. Infernal. Cantul III, versul IV

dintr'in§ii,

:

CIOCOII \'ECHI SI NOUI 315

multime de lingu§itori, 'care se supunea orbe§te la.toate capriciele lui, §i se credeau fericiti crand pu-teau sa fure cite un zimbet de multunire dupesfata lui cea severri ? Dar averile lui cele nenurna-rate, dar sotia §i fiii sai, speranta batranetilor sale,pentru a. csaror fericire poate ca sAvar§ise cea maimare parte din nelegiuirile sale, ce vor fi devenittoate acestea ? Vom vedea.

Primele zile ce petrech in ocna 'parasites fuelprea dureroase pentru dansul. tntunericul cel mare,singuratatea, patul sail de paie Si mancarea cea.putin hranitoare, Il adusese Intr'o stare grozavade paroxism §i de furie, Meat urla ocna de vaie-tele §i tanguirile lui.

In darn chemk somnul ca aline durerile fi-zice §1 morale c5ci el fugek dela dknsul, sau de§ivenea Cate odatk sa inchida, ochii lui cei slabitide lacrimi, dar la zgomotul unei pietricele sau aunei picauri de apes ce cildek din peretii ocnei.fugea §i-1 lAsh iard,§i in prada turburarei §i a dis-perarei sale. Dar dupes ce trecil Cava timp el In-cepa a se mai obi§nui cu noua sa locuintI §i de-yen' mai ba Inca dupes scrisorile ce scrikpe la protectorii sai, §i rhspunsurile incurajatoarece primes, incepuse a sperk ca peste putin va pa-eds.' ocna, sa sg, se mute iark§i In palaturile sale.Cu toate acestea raul ocnei incepuse sa, roads cu.Incetul acea organizatiune robusth : reum-atismulIi coprinsese tot corpul, ochii i se umflase, facul-tatea auzului i se paralizase, i o tusa violentri.a,eninth din ce in ce mai mult existenta lui.

sa-i.

lini, tit,

316 NICULAF FILIMON

Aceasta era starea fizica §i morales In care se aflaPaturich In ziva cand primi cele douh, scrisori cei le adusese Neagu.

El §edea, lungit pe patul sau de paie, §i a§teptacu nerndare ora prhnzului, ca sa,-§i mai astamperefoarnea ce incepuse a-1 turmenth. De asthdata trisa,chruhra§ul ti trimise portiunea Inaintea orei fixate.Phturich vhzand dinteaceasta, schimbare ceva, extra-ordinar §i poate chiar In favoarea sa, se ropez1 cufurie asupra coplui cu rnerinde ce se cobora Meetlegat de o sfoara. Muth, Intr'InAul §i ga,s1 douh scri-soii cari le luh cu o nerabdare nervoash, §i apro-piindu-se de felinarul ce sta atarnat deasupra patului

deschise mai intaiu pe una dintr'insele citicuvintele acestea :

Cucoane Dinule !

«Cu destulh, mahnire to vestesc eh cocoana Du-«duca sotia dumitale, a luat tot din cash, §i a fu-«git cu un Turc peste Dunhre, lhsand pe bietir«copila§i pe drumuri. Mo§iile, viile §i casele du-«mrtale s'au vhndut la Sultan-mezat, iar banii s'au«trimes cu om domnesc, ca sh, se Imparta la Va.«ranii ce se zice ca i-ai shrhcit child erai Ispravnic.«Vei §ti iara§i ca bh,trhnul dumitale tata, a murit«de inimh, rea, pentru afrontul ce i-ai facut, chard«ai pus aruantii de 1-a dat afarh, din cash».

Al dumitale de apioape prieten S,i frate.

shu, §i


Ian% §i cuprinderea celei de a doua scrisoare :Dinule!

«M'am dus de mai multe on la Vod5, sA,-1 Togtpentru tine, §i 1-am gasit totdeauna nelnduplecat,«iar In cele din urmA mi-a spus'o ritos, ca o s6, to(lase A, putrezesti In ocna pArAsitA ca sa sluje§ti de

§i altor hotomani ca tine. Voda a zis aceasta.N***

Aceste doua scrisori fur5, pentru Paturia, o lovitur5,de trilznet. Averile sale castigate prin nenumAratecrime §i lasita i, acum erau risipite ca praful 4n Oat ;sotia fugitA, copiii 15,sati 5n voia Intam.plArei, elchiar condamnat a mull cu Incetul In fundul ocneiprtrAsite, chinuit de durere §i disperare.

Ar fi fost o mare fericire pentru dansul dacg,aceste §tiri terii,ile 1-ar fi omorit de odatA, sau i-arfi paralizat inteligenta cAci ar fi scapat de toate su-ferintele morale §i fizice; dar providenta In decretelesale cele nepAtrunse de mintea omeneasea, voise a-ilash neatinse toate facultAtile, ca s'a% guste §i el/ acelvenin amar cu care adApase societatea attita timp.

Dupes ce se mai alinath dureroasele impresiuni cerasase in inima lui acele fatale scrisori, el cAzit pepatul sae eel de paie §i Incepa a plange cu amarsi a se lovi cu pumnii In cap de disperare.

Se zice ca hotii §i talharii stmt superstitio§i §ifArA, curaj la loviturile soartei. Nu §tim panes la cegrad poate fi adev5 ratA aceasta maxima; §tim numaices Paturica, acel om de fier, care in feria ambitiu-nei sale dispretuise mustrarea de con§tiinfa §i chiar

spildrt

.US NICOLAE Fl LIMON

pe Dumnezeu, acum devenise atat de fricos in cateel mai mic zgomot fl facets sa tremure.

Uneoyi i se pared, c6, vede umbra atalui sau e§indclintre stancile titanice ale ocnei, §1 zicandu-i cuvoce mormantala : «Fiu nelegiut! prive§te starea in«care m'a adus rautatea §i mandria to ! Dumnezeu«pe care 1-ai dispretuit atata timp to veste§te prin«mine, ca sa'ti mantue§ti sufletul prin cainta, caci«trupul tau nu va mai e§1 en viatii, de aici.

Alte dati iara i se pareh ca vede oameni span-zurati, cu limbile ie§ite afara dm gura pline de sange,§i femei slabe §i urate la fates, maneandu'§i copiii§1 daridu-i §i lui sa guste din earnurile for reci §iputrede, ca unui pricmuitor al mortei lor.

In momentele uuor asemenea oribile alucinatiuni,mmtea fl paraseh cu total, capul i se inflaca,rh, i§irodea, mainile de disperare strigh cu o voce ra-guita, §i tremurAtoare: «Stafiile ! stafiile! sariti cre§-«tini buni ! nu ma lasati ca ma strang de gat«aceste umbre ale lui Satana» ; apoi deschizandochii sai cei InflacArati §i rat'aciti de teroare, se re-pezeh dintr'un loc intealtul 5i Incepehiara§i a strigh:«Luati de langa mine pe aceste femei sehlloade,«cAci mainile for cele uscate §i sangele ce var-sa,«din guri ma inghiata de frica, !»

Dar toate rugAciunile lui era u In darn, nimeni nu-1auzeh, nimeni nu veneh sa-i racoreasca, fruntea sacea plina de sudori, sau stingy acea sete in-fernara, ce-i usch gura i pieptul.

In fine dupes o existents mizerabila de §eapte luni,Ski dete sufletul in spasmuri §i parasit de toatalumea.

§i

s&-i

CIOCOII VECIII §1 NOM 319

A doua zi duph moartea acostui monstru. popu-latiuuea Bucure§tilor se aflh intr'o mare agitatiune.Cauza ce puse in mi§care pe ace§ti adevhratistranepoti ai Grrachilor, 1) veneh dela vestea ce seraspandise, ca Sn acea zi era stt se deer prin thrgun fault fraudulos, iarh duph aceia tintuiasch di-namtea prAvAliet lui, ca sA, serve de pilda poporului.

0 multime de curio§i de toate etAtile §i claselesociethtei inundau plata Sf. Gheorghe eel nou, iaro alter grupa destul de n.umeroash intrase in curteaSphthriei §i cu toate ca timpnl era ploios in aceazi Gi vantul nordului sufla cu Carle, ei insA, infrun-tau eu. bArbatie §i ploaia §i frigul, numai ca 65, poatavedeh acel spectacol barbar ce-i dilecth atat de mult.

In fine logoftttul Spat Ariel vAztand nerhbdareacuriozitatea gloatelor. se arata inaintea multimei,citi cu voce tare hotArhrea departamentului de Cri-minalion, prin care condamnh pe mofluzul mincinosa fi btttut la spete prin toate pietele negutatore§ti§i a se tintui de urechi In fata pravAliei sale.

Duper ce se -terming citirea hotArarei, patru Ar-nanti spatAre§ti intrara In temnita §i scoasera pe ne-fericitul falit cu capul ras, desbrAcat pana, la mijloc

cu mhinile legate una lhnga alta cu o funie lunga,

1) Tiberin si Cam Gracus erau Semproniu Gracus si alCorneliel Inca lui Spicion Acest" adevarak patriot' roman' vazanddeplorabila stare In care ajunsese Roma, "atria lor, din cauza rez-belului social, se Incercarft a o ajuth ca s scape din peire, daramftndoi cazura victime ale furiei poporului. Mai naultt scrtitori deromance s'au servit de numele acestor doi celebn romani, numai casa arate popnlatiunea coa fluctuoasft a Rome" cei vechi

-§i

fu

9i

9i

en 1m

320 NICULAE FILIMON

iar dup'a aceia unii dintre Aria Auti apucarg, funia decapAt Si Incepura a trage pe patient dupa sine, pecand alti doui pu§i unul d'a dreapta §i ceralalt d'astanga pacientului, it loveau pe spinare cu nuele desalcie.

Sangele, ce s'areh din pielea nefericitului om rupta,neincetat de lovituri §i tipetele lui de durere, pro-duceau diferite impresiuni In inima poporului : fe-meile §i oamenii cei milo§i cereau iertarea lui, iargloata cea mare in care intrau §i cei sg,rAciti prin_falimentul eel fraudulos. simteau o nedescriptibillbucurie pentru tot ce suferea, pacientul, §i la oricegemAt de durere, ei it apostrofau cu cuvinte de aces-tea : «Bine-ti face talharule c5, ai sArAcit lumea!«S`6,4 deer la nuiele 'Ana. Ii va cAdea, toata, carnea«dup'a spinari» fart a mai numi §i pe unii care stri-gau :. «S5,-1 spanzure, sau, s'6,-1 pue In teapit».

Vederea torentelor de sange §i pofta de razbunare-iritase atat de mult pe popor In cat data s'ar fiaflat la aceasta privelite barbara, vreunul din ace;filozofi umanitari, negre§it ar fi crezut Ca se aflA InRoma gladiatorilor, In Roma martirilor, §i pe ro-ma-ni i-ar fi luat drept acel mizerabil §i degradatpopor al Romei imperiale, care suferea sclavia §iumilirea farce sä murmure, §i se revolter numai atuncicand fi lipsea painea §i circul. 1)

Aceast'a, proce*ne ingrozitoare trecii mai Intaipe piata Sf. Gheorghe eel nou, de acolo intl.& In

I) Poporul Roman din timpul imperiului era asa de demoralizat,In cat se revolt& numai and ii lipsea painea si spectacolele, SRI striga :(panem et circensem,

CI00011 ECU! 111 NOW 321

itlta S:elarilor i iesind pc la Garton Voehe, mersosere Sf. Gheorghe col vechi, iar de aci intrit inulita cea striimth din dosul Bartioi. undo erh sit sopotreach cea mai ingrozitoare paste a acostei ori-bile drame.

Poporul phreh stul oare cum de eeeace vii-zuse panr, aci, pe data ce so imAiintii c a sosittimpul v611 en Nixie asupra locului uncle

s se sh vh,reasch, aceasth barbarh, faptrt. Curio-zitatea erh atilt de mare in ea unii din multime intrattprin silil in casele i prhvaliile neguttorilor, ca shpoath privi mai bine executiunea, Iar altii se suiauchiar pe acoperiul caselor en riscul de a chclehsi a se zdrobi.

In momentul insa child osecutorul ridicase pc pa-eient In vftrful picioarelor ;;;i se preghteh, sh-i tin -

tniascii la stalp, clopotele dela chteva bi-serici ineepuril a sun, i o psalmodio tristrt ajunsela auzul multimei.

Aceste chntari ievan din gurile chtorva preoti §ieh nth reti, ce petreceau la mormh nt nn cadavru mezatintr'un cos,ciug modest t.;i purtat do patru postelniceipe un pat mortuar compus din lemn simplu i cap -tusit chembrich verde.

Popornl, ale chruia sentiments se schimbh foartelosne, cum anzi canthrile preotilor tii vrtzit cortegiulfuiierar apropiindu-se, incepft s, se traga inapoi curespect ca sa -i Inlesneasch trecerea,, dar aceasta bu-tirt-vointrt fit nefolositoare, chci din partea opush aulitei veneh o caruta de tar cu doui cai, in care

N. Filimon. thocon i eeln fj nom. 21

A

.ce

titttniei,ergs,

urechile

en

_

322 NICULAt FILIMON

erh asemenea uu costing inchis §i un preot careciteh cadavrului dintr'Snsul rugri,ciunile de odihnru.

Aceste dou'a procesiuni mortuare, neputAndu-sevedeA, unape alta din cauza poporului ce erA adunatin central ulitei, inaintara una contra alteia prtnri,lalocul executiunei si se opriril, crici ulita erh ata destrtntA, in cta, erg, cu neputintri, a trece una pealta, sail a se intoaree una din ele Snapoi, sere aputeh, trece cealaltA.

In fine Bas Bulue-Baa al SOO riei, mina t enoxeutarea vrizand aceastri Tucuman-di,facie semn executorului sAti termine lucrarea. Untiprtt, ascutit si. nervos repetat de mai multe oni,anuntrt poporului ca tintuirea s'a terniinat. GloateledispArur5, Intr'o cliprt; tau] intro in tacere, numaitole dourt procesiuni stAteau una in fata eeleilalted i naintea falitrllui tintuit.

Ar fi zis cineva, ca intro mortii din tole dour co-einge ci negutrilonul eel tintuit existri, o legli hurl, fatasail o nraneimpacata. Ei bine, aceastri, legrtturri exis6in adevilr, ci cadavrnl eel purtat pe pa tul mortuark;i insotit de preoti §i cantrtreti °IA al Postelniculni-Andronake Tuzluc; eel d'al doilea cadavru, tras dedoi cai de sat In acea cArutri, mizerabilA °IA al liltDinu Prtturica ; iar mofluzul eel tintuit enb CosteaChioru, care de si cant tarzin, lurt Insri, o asprrirrisplAtire pentru toate cnimele co srwctr§ise.

Tata cum Sci terminarri, cariera vietei ace0i trei see-lerati. Inttunplaren voise ca ei sri, se m4i intalneascri,inert (data, inainte de a se pnezenth lui Dumnezeu

lane

hoUiritrei;

lii

Cf011011 VIOCHE Si NOU1 323

spre da seama de rolole ce Avar§isera peacest pttmant.

Cat dospre Kera Duduca, am aflat mai In urmaca ea voind sa faca pe cocheta in casa noului eibarbat fit descoperitA de ansul 5i trimisa, InainteaCadiului care ordona sa o coasa Intr'un sacapoi sa o arunce in valurile Dunarii, dupe copula-derea legdor musulmane.

EPILOGDin opincar Mare Spatar.

La 23 Apiilio anal 1825, locuitorii 13ucure§tilorerau cuprin§i de frigurile veseliei ale placerei; ciserbau ziva SfAntului Gheorghe, vechiul patron alRornaniei. Ulitele magi si micl erau maturate 5stropite cu aptti; pravalide negutatorilor 5i easel°boierdor erau impodobtte cu ramuri de salcieiarba verde. Un cer senin §i un soare dulce de pri-mavara venea sit complecteze acest cadre mag_nirtc ce prefilcuse ora§ul Intro gradma improvizata.

Podul Alogovaiei era plin de priviton de-aman-doua sexele i din tout° clasele societatei, bineinvernantatt cu fetele zambitoare ; ci se in-dreptau catre ma nasttrea Mthai-Voda, uncle era sase savhrvasca intr'acea zi nunta domneasca.

Pe amandoua laturile ulttat de pe podul Dambo-vitei cc ducei, lit Miltai-Voila, crap brazi infipti inpamant, ipodobiti Cu panglce i beteala de fir.

a'§i

§i

§i

..;,i

§i

t;ii

324 NICULAE FILI AI ON

Inaintca acestor braze °ran doua randuri de ca-tane spataresti Imbracato ett mintene, poturi (na-dragi) ghebe scurte, impodobite cu gaitaiie tri-color) ; iar pe cap purtau caciuli cu floace a lbastresi (Inept toata artniltura aveau Gate O pusca pusape umeri si elite un pistol la bran.

La spatele ace:-.,tor ostasi so formase pe(lona partile piramide de euriosi eari asteptau ennet Abdul.° trecerea alaiului domnesc. Dar astep-tarea nu le a fost lunga, caci pesteputin se arata Ina-intea Tor spectacolul ce le atatase atilt de Inuitcuriozitatea. Alaiul sosea.

Acest cortegin pninciar erh orfinduit astfel :Avantgarda se compunea din breasla Agiei aka-

tutta din dila reti polcovnicesti crtlari arrnati, \Tel-Capitzti de enzaci en steagul 5i toboaru1 salt, tal-pasii dorobantesti pedestri en tobele, chiverelecimpoaiele Tor; Vel-Capitan de dorobanti cu zapciiisai 5i eu cats -va din breasla armeneasca, cu steagsi tube dupa podari pedestrii cu topoarelepc unteri. cazacii agie5ti pedestri, cu cimpoaietube; vOnatorii asemenea. capitanii de agie 'Mar-mati; eiattsul agiesc si logofatul agiesc; polcovni-cul de poduri cu polcovnicul de ciocli ; polcovniculde vciniitori en polcovnicul de Thrgoviste ; apoimarele Agri cu podoabele lid dupa obicei.

Dula acestia venea breasla spatareascrt aleatuitladin lefegii cu steagul, Mamie Capstan de le-fegii en zapcii, Buciucul, tobosarul i scirmaciul I)

1) Sdimaei un fel de gatbaci sau bid de Omit.

main-

tii

da,n§ii:

nuinei.4

ci

si

CIOCOII VECIII NOW 325

satt ; seimenii chlhri Inarrnati si imbrAcati in ha Incrosii si moturi galbene, 13asbulue basa en steagulcel mare Cu tobe si Ormaci; scutelniei spataresti.

Pupa dansii veneh breasla Marelui Portar culoath cepa iaua (suita) sa; Marcie Armas cu stea-gurile tarei, en trilmbitele si en sai ; apoiveneer careta donmeasch trash de sase armlisarivincti cu doi ciohodari pe capra; doi in coada sialti sase imprejurul caretei; toti Imbrheati in hainerosii en fir si en islice rotunde de samur.

In aceasta careth sedeau un ,june si o tanarh-NO,. El invesmantat cu anteriu de suvai albcu vhrgulite do fir bun, avea fermenh de buhurca paiul grhulni si giubea de zuf albastru deschis.Poste mijloc erh incins cu un bran do tulpan albiar in cap avea les rest]. de Tarigrad. Jima rataer,1 Inibracata cu rochie albh, de tulj)au si incinshposte mijloc tit un cordon do panglich rosie in-cholata en o cataramh ferecath en diarnante, pecap purth o diadernh de briliante si betealh ; lagrit avea un girdan de rubine, iar In urechi °cr-eel do smarald inconjurat de diamante. Amilndoiacesti juni orau de o frumuse.V rarer, si dupil prl-virile furise ce'si aruncau unul altuia, semanau afi coprinsi de un amor inflachrat.

Caeta rnergea in pascal tailor ocolith de ciollo-dari, iar duper &Ansa venea restul alaiului compusdin tagmele acestea: Calemul armasiei cu ftore sitreti Arma cu ecpaiva lor, in mijlocul crvoa erirMarcie Arrnas en hainele mttiate in fir, steagulccl mare al tarsi, lhutarii si trAmbitasii domnesti,

V

arnAvii

era,

32G NICOLAB FILIMON

Urttc-Bairunt, Tuiurile, sacagiii domne§ti i sala-horii, en betle in maini, apoi cei doi-spre-zeee caidomnesAi impodobiti cu cioltare (valtrape) de firAl cu calcine de argint suflate Cu aur, 51 cu ponede strut In frunte. Ace ti cai emu condtm,i de co-misi §i inconjulati de ciehodari.

Pupa acetia veneau comic, rahtivanii 5j pus-telnicii calari, Imbracati cu capoturi ro§ii §i pur-tand in maini semne domne§ti. Apoi veneau tretilogofat cu treti vistier, ftorii logofat cu ftorii vis-tier, iar in mijlocul for erh marele comic cu ciausiitii capugiii imprtrateti, insotiti de calareti Turcisi Romani.

Pupa veneit ecpctiatut donmeascil tji se in-ceia cortegiul grin ortaua ciohodarilor §i a satil-railor, capitanii agies:ti spataret4i, tufecciii : Ma-ki ragi lame, Sarai latnac, Icmglcrnii cu Agana for

lar in urrna venea tagma,Divanului purtand lopuzul, sanyeacul i semnulDomniei inconjurat de copth din casa, purtandprapuri le ta rei.

Pc card ace,t alai defi1i pc ulita Alihai-Voltactt area pompa si marire cunoscuta nurnai la cur-tile orientale, Grigore Vodli Ghica Impreuna, eninitropolitul tarei, (loamna cu boiorii cei marlbrnitillii sal, at;toptan in ir7,;a bisericii sosirea miri-lo. In fine, ei sosira i intrara in biseriea unclese savilmji ceremouia religioasa a cununiei en maremagnificenta : tar (lupa sa var:;;irea eununiei, dom-nitorul zise ginerelui en glas tare majestos :«Iata to cinstesc cu caftanul de mare spatar 5i to

domne0i

dit,nn

§i

/Well §i Has-Aluirlii ;

§i

§i

(.100011 VECHI It N0111 327

«fac enimacam al Craiovei ea siii, rasplakese buna-< taloa sufletLilin Olt si slujbele ce ai facet trirei ;

fericit !» Junele faci matanie si siiruta, mama,doinntorului, apoi se retrase phn de bucurieajunsese tinta aspiratiunilor sale, iar junn lei so-tic cazii pe bratele pa rintelui ei obosita, de neafj-teptata fericire stiruta mhna, cu fierbinteala.

Acest sot fericit era, Gheorghe, fostul vataf decarte al comisulni Andronake Tuzluc ; era, aceljune marimos ce 1-am vazut sacrificandu-se ea, sascape pe stapanul sau de Aracie §i de ru§ine. Elvenea sa arate nomanilor ca este de ajuns caomul sit fie bun si Inzestrat de naturri cu virtutii inteligenta, si fie conditiunea sa on cat de ob-

scurrt, la Inceput, el va ajunge la mririre. Cat des-pre juna sa sotie, ea este frumoasa Maria fataIlanului C. tare de §i iubise pe Gheorghe cu multipasiune, dar preferase mai bine moartea decat ofericire trecatoare §i dobandita prin calcarea, da-toriilor sale de bunt' fiica; suferintele si disperareafor erau aeum rasplraite de ajuns.

SFAll$IT

fii

ert'ku

§i-i

· pdf filepe la anul 1850-60 traia in bucuregi un biet om care nu era nici bogat, nici...

Documents