j.r.r tolkien hobbitul

Download J.R.R Tolkien Hobbitul

Post on 18-Jul-2015

605 views

Category:

Documents

7 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Povestea unui Hobbit J.R.R. Tolkien I MUSAFIRI NEPOFTITI A FOST ODATA un hobbit care locuia ntr-o gaura n pamnt. Nu era o vizuina din acelea antipatice, murdare sau umede, pline de capete sau cozi de viermi si cu miros d e ml; nu era nici nisipoasa sau lipsita de apa, sau o vizuina n care sa n-ai pe ce sa te asezi sau pe ce sa mannci; era o vizuina de hobbit, si asta nseamna confort . Avea o usa rotunda ca un hublou, vopsita n verde, si drept n mijlocul ei era o cla nta ca un buton de alama, galbena si lucioasa. Usa dadea pe un culoar n forma de tub, ca un tunel; dar un tunel ct se poate de confortabil, fara fum, cu peretii c aptusiti cu lemn, cu dale pe jos si cu covor, cu scaune lustruite si multe, mult e cuiere pentru haine si palarii pentru ca hobbitul era ntotdeauna bucuros de oas peti. Tunelul serpuia si tot serpuia, patrunznd pe ocolite pna n inima Dealului Deal ul , asa i spunea toata lumea, cale de mai multi kilometri n jur. Tunelul avea multe usi mici si rotunde, nti pe o parte, apoi pe cealalta. Etaj nu exista. Asa e la h obbiti. Dormitoarele, baile, beciurile, camarile (multe camari!), dulapurile (av ea ncaperi ntregi pentru haine!), bucatariile, sufrageriile, toate erau la acelasi nivel si dadeau pe acelasi culoar. Cele mai bune ncaperi erau cele de pe partea stnga (ndata dupa intrare); erau singurele care aveau ferestre, ferestre rotunde, n gropate adnc n Perete; dadeau n gradina lui si n pajistile care se ntindeau dincolo d e gradina, cobornd pna la ru. Hobbitul de care va vorbesc era un hobbit cu stare si numele lui era Baggins. Fa milia Baggins traia pe lnga Deal de cnd lumea si toti o considerau foarte respecta bila, nu numai pentru ca cei mai multi dintre membrii ei erau buni gospodari, da r si pentru ca nu facusera niciodata nimic neasteptat; stiai perfect ce va spune un Baggins despre o problema sau alta, fara sa-ti mai bati capul sa-l ntrebi. Po vestea de fata este despre un membru al familiei Baggins care s-a trezit antrena t ntr-o aventura, facnd si spunnd lucruri cu totul neasteptate, cu care ocazie si-a pierdut respectul vecinilor si, n schimb, a cstigat... ei, o sa vedeti daca, pna l a urma a cstigat ceva. Mama acestui hobbit al nostru... Dar, de fapt, ce este un hobbit, ma ntrebati? Eu cred ca astazi hobbitii au nevoie de o descriere pentru ca ei s-au nstrainat si au devenit cam scumpi la vedere cu Oamenii Mari, cum ne spun ei noua. Ei sunt (s au au fost) mici de stat, cam jumatate ct noi si mai mici dect Piticii barbosi. Ho bbitii nu au barba. Fac vraji putine sau chiar deloc, n afara de cele obisnuite, de fiecare zi care i ajuta sa dispara repede si pe nesimtite cnd oamenii voluminos i si neghiobi ca noi apar poticnindu-se si fac zgomot ca de elefant, care se aud e la un kilometru. Sunt cam burtosi, se mbraca n culori stridente (mai ales verde si galben); nu poarta pantofi pentru ca le cresc talpi naturale si o blana de pa r des, calduros si negru pe picioare, ca parul de pe cap (care e buclat); au deg ete lungi, negre si ndemnatice, o fata binevoitoare si un rs gros si galagios (mai ales dupa masa de seara pe care o iau de doua ori pe zi, atunci cnd reusesc s-o o btina). Acum stiti destul ca sa aveti o baza de pornire. Deci, dupa cum spuneam, mama hobbitului nostru, adica a lui Bilbo Baggins, a fos t celebra Belladonna Took, una dintre cele trei fiice remarcabile ale Batrnului T ook, capetenia hobbitilor, care locuia pe cealalta parte a Apei ruletul care curg e la picioarele Dealului. Se spunea adesea (n alte familii) ca odata, de mult, un ul dintre stramosii Took si-ar fi luat drept nevasta o zna. Aceasta era, fireste, absurd, dar era clar ca, fata de trasaturile hobbitilor, clanul Took avea ceva neobisnuit si, din cnd n cnd, cte unul dintre ei traia o aventura extraordinara. Dis

parea discret si familia tinea totul n secret; dar era foarte clar ca familia Too k nu era chiar att de respectabila ca familia Baggins, cu toate ca era, fara doar si poate, mai nstarita. Nu cumva sa credeti ca Belladonna Took a trait vreo aventura neobisnuita dupa ce a devenit doamna Bungo Baggins. Bungo adica tatal lui Bilbo i-a construit (n par te cu banii ei) cea mai luxoasa vizuina de hobbit din cte au existat vreodata, att sub Deal, ct si deasupra sau pe celalalt mal al Apei. Si acolo au ramas toata vi ata Totusi, e probabil ca Bilbo, singurul ei fiu, cu toate ca arata si se purta de parca ar fi fost o copie a tatalui sau, solid si demn de ncredere, avea un ce ci udat, care-i venea de la familia Took si care abia astepta sa iasa la iveala. Oc azia nu s-a ivit nsa dect dupa ce a crescut mare, pe la cincizeci de ani, cnd locui a n frumoasa vizuina construita de tatal lui, pe care v-am descris-o mai devreme, si dupa ce s-a stabilit acolo, dupa cte se parea, pentru totdeauna. Printr-o ntmplare ciudata, ntr-o dimineata de demult, n linistea lumii, pe vremea cnd zgomotul era mai mic si verdeata mai abundenta, iar numarul hobbitilor si prosp eritatea lor erau nca destul de mari, n timp ce Bilbo Baggins statea n usa casei lu i, dupa ceaiul de dimineata, tragnd dintr-o pipa uriasa de lemn care i ajungea pna aproape de degetele de la picioare, acoperite cu par (frumos periat), trecu pe a colo Gandalf. Gandalf! Daca ati fi auzit doar un sfert din ce am auzit eu despre el, iar eu am auzit doar o parte foarte mica din tot ce s-ar putea auzi, ati fi fost pregatiti sa ascultati povestile cele mai fantastice. Pe oriunde trecea, r asareau n mod neasteptat fel de fel de istorii si de aventuri. Nu mai trecuse de ani de zile pe aici, pe la umbra Dealului de fapt, de cnd murise prietenul lui, B atrnul Took asa ca hobbitii aproape ca-i uitasera nfatisarea. Fusese plecat dincol o de Deal, dincolo de Apa, cu treburi de-ale lui, nca de pe vremea cnd erau cu tot ii copii, hobbitei si hobbitele. Singurul lucru pe care l-a vazut n dimineata aceea ncrezatorul Bilbo a fost un bat rn cu baston. Avea o palarie albastra, nalta si ascutita, o pelerina lunga, cenusi e, o esarfa de matase, peste care atrna barba lui alba si lunga pna dincolo de bru, si niste cizme negre, uriase. Buna dimineata! spuse Bilbo. Si chiar ca e buna , se gndi el. Soarele stralucea si i arba era foarte verde. Dar Gandalf se uita la el pe sub sprncenele lungi si stufoase care-i ieseau de su b borul palariei umbroase. Cum adica? spuse, mi urezi o dimineata buna, sau vrei sa spui ca dimineata e buna , fie ca vreau eu sau nu; sau vrei sa spui ca te simti bine azi, de dimineata; s au ca e o dimineata care te face sa vrei sa fii bun. Toate laolalta, spuse Bilbo. Si mai e si o dimineata foarte buna ca sa fumezi o pipa n aer liber. Daca aveti o pipa la dumneavoastra, va rog sa luati loc si sa v a serviti din tutunul meu. Nu va grabiti, caci avem toata ziua n fata noastra. Dupa care Bilbo se aseza ntr-un fotoliu lnga usa, ncrucisa picioarele si sufla un i nel de fum, frumos si cenusiu, care urca, zburnd, fara sa se destrame si se depar ta, plutind, peste Deal. Foarte frumos, spuse Gandalf. Dar eu, azi, n-am timp sa fac rotocoale de fum. Ca ut pe cineva cu care sa pornesc ntr-o expeditie pe care o pregatesc, dar e foarte greu de gasit un amator. Cred si eu. Prin partile astea! Noi suntem cuminti si linistiti si nu ne plac av enturile. Nuuuuu! Sunt nesuferite, incomode, ti strica linistea si te fac sa ntrzii la masa. Nu stiu ce-or fi gasind unii la ele, spuse hobbitul nostru, domnul Bil bo Baggins, si, vrndu-si degetele mari pe dupa bretele, scoase un rotocol de fum s i mai grozav ca primul. si lua apoi corespondenta de dimineata si ncepu sa citeasca prefacndu-se ca nu-l ma i baga n seama pe batrn. Hotarse ca nu era de soiul lui si ar fi dorit sa-l vada pl ecnd. Batrnul nsa nici vorba sa se miste. Statea sprijinit n baston, fixndu-l pe Bilb o, fara sa scoata o vorba, pna cnd hobbitul ncepu sa se simta stnjenit, ba chiar se si supara putin. Ziua buna, spuse hobbitul, n cele din urma. Noi nu vrem nici un fel de aventuri p e aici, multumesc, ncercati-va norocul n cealalta parte a Dealului sau dincolo de Apa. Asta nsemna, de fapt, ca discutia luase sfrsit.

La dumneata Ziua buna are mai multe ntelesuri, spuse Gandalf. Si de data asta nseamn a ca vrei sa scapi de mine si ca ziua n-o sa fie buna dect daca plec! Nici pomeneala, domnul meu, nici pomeneala!... dar stati putin, mi se pare ca va cunosc numele! Ba da, dragul meu domn, ba da. Si sa stii ca si eu l cunosc pe al dumitale: domnu l Bilbo Baggins. mi stii numele, cu toate ca nu-ti amintesti ca e vorba despre mi ne. Eu sunt Uandail, si Gandalf e totuna cu subsemnatul. Cnd te gndesti ca am trait sa-l vad pe fiul Belladonnei Took ca ma ia cu Ziua buna , de parca as fi venit la u sa lui sa vnd nasturi! Gandalf! Gandalf! Doamne, Dumnezeule! Nu cumva e vorba de vrajitorul calator car e i-a dat Batrnului Took o pereche de butoni cu diamant fermecati, care se prinde au si nu se mai desprindeau dect la porunca? Nu cumva sunteti cel care spunea la petreceri povesti minunate cu balauri si spiridusi, si uriasi, si printese salva te, si norocul neasteptat al unor fii de vaduva? Sau cel care facea focuri de ar tificii deosebit de frumoase? Mi-aduc si acum aminte de ele! Le aprindea bunicul Took n ajunul solstitiului de vara. Erau grozave! Se ridicau ca niste lalele mar i de foc sau flori de gura-leului sau de salcm galben si pluteau peste ntuneric to ata seara. (Cred ca v-ati dat seama ca domnul Baggins nu era chiar att de prozaic ct i placea lui sa-si nchipuie si ca, n plus, i mai placeau si florile.) Doamne, Dum nezeule, continua el. Nu cumva sunteti acela care a mpins attia baieti si fete cum inti sa plece n lumea larga, sa se vre n aventuri nesabuite? Sa se catere n pomi, sa se duca n vizita la elfi sau sa navigheze pe vapoare, spre tarmuri ndepartate? Do amne, ce viata intere... adica, vreau sa spun ca pe vremuri ati cam ncurcat lucru rile pe aici. Chiar destul de rau, as zice. Va rog sa ma iertati, dar credeam ca v-ati retras din afaceri. Si cu ce sa ma ocup? spuse vrajitorul. Ei, dar, oricum, ma bucur ca ti