izvoarele de drept administrativ

Upload: oraca-aurelia

Post on 17-Jul-2015

53 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Izvoarele de drept administrativ Prin izvor al dreptului administrativ intelegem acele norme juridice care se regasesc sub diferite forme in dreptul administrativ. Principalul izvor il reprezinta Constitutia tarii, functionand si in cazul dreptului administrativ principiul suprematiei Constitutiei. Atunci cand vorbim de acest principiu retinem ca legile, hotararile si ordonantele de Guvern si toate actele normative trebuie sa fie in conformitate cu Constitutia. Constitutia Legea Hotarari Guvern (ordonante) Decrete prezidentiale Ordine ale ministrilor Dispozitii Constitutia nu poate reglementa in amanunt institutiile de drept. Orice Constitutie reprezinta doar un manunchi de principii, de norme cu caracter general, cele mai importante intr-un stat de drept, care urmeaza a fi preluate si detaliate de ramurile de drept. De exemplu, principiul referitor la garantarea si ocrotirea proprietatii este preluat in dreptul civil si dezvoltat pe institutii specifice. Constitutia constituie principalul izvor de drept scris, deoarece intruneste mai multe trasaturi : 1. Inglobeaza in cadrul ei principii cu caracter general, care guverneaza statul roman. 2. Se refera la imprejurarea ca normele constitutionale reglementeaza institutiile si principiile fundamentale in privinta dreptului administrativ (si nu numai). 3. Constitutia are in cuprinsul sau izvoare propriu-zise ale dreptului administrativ, prevazandu-le in mod expres sau facand trimitere la acestea. Daca ar fi sa facem o clasificare a izvorelor dreptului administrativ, am putea sa le cuprindem in 2 categorii : Izvoare scrise, materiale ale dreptului administrativ ; Izvoare nescrise, formale ale dreptului administrativ.

1

o Din prima categorie fac parte toate actele normative de drept care isi gasesc izvorul in acte normative scrise. o Al doilea izvor scris al dreptului administrativ il constituie legile. Legile reprezinta manifestarea de vointa a puterii politice castigatoare a alegerilor parlamentare, desfasurate o data la 4 ani de zile. Singurul organ, singura autoritate legiuitoare din Romania este Parlamentul. Legile, ca izvor de drept administrativ, pot fi privite atat din perspectiva legilor organice, cat si din perspectiva legilor ordinare. Legile organice reglementeaza raporturi speciale, cum ar fi, spre exemplu, raportul privind organizarea unor autoritati publice centrale si modul de functionare al acestora. Ex. legea de functionare si organizare a Guvernului Romaniei lege organica, legea contenciosului administrativ. Izvoare de drept administrativ sunt si legile ordinare. Legile ordinare reglementeaza acele relatii sociale care au o importanta mai mare in cadrul societatii si al caror grad de reprezentare si de executare la nivelul executorului social este de 100%. O lege, spunem ca este general obligatorie pentru toti cetatenii unei tari, iar exceptiile pot fi prevazute doar in cadrul acelei legi sau a unui alt act normativ cu aceeasi forta juridica. Legea este obligatoriu valabila pentru toti cetatenii, deosebindu-se in aceasta privinta de hotararile de Guvern sau alte acte normative care privesc relatiile sociale sectoriale. De exemplu, o hotarare de Guvern referitoare la infiintarea unei autoritati in subordinea Guvernului, ca si o hotarare de Guvern referitoare, de exemplu, la infiintarea unui anumit fond, destinat despagubirilor celor deposedati abuziv (1946-1989), reglementeaza numai cu privire la aspecte specifice. o Un alt izvor scris al dreptului administrativ il reprezinta decretele prezidentiale (acte administrative care pot avea caracter normativ sau individual). Decretele prezidentiale, la fel ca orice alt act normativ, sunt supuse principiului irevocabilitatii. Un act administrativ poate fi revocat de catre autoritatea emitenta pana cand acesta intra in circuitul civil. De exemplu, decretul de gratiere al lui Miron Cozma, emis de fostul presedinte al Romaniei, a fost un act administrativ. El putea fi revocat de catre emitent pana in momentul in care acesta producea efecte juridice civile, intrand in circuitul civil. Fostul presedinte al Romaniei a

2

revocat decretul prezidential dupa ce Miron Cozma a fost pus in libertate, prin urmare, actul administrativ produsese efecte juridice si nu mai putea fi revocat. o Actele administrative normative emanand de la Guvern si de la celelalte autoritati ale administratiei publice centrale : agentii, autoritati, institutii, oficii, birouri, autoritati a caror denumire este data in baza unui text constitutional care prevede posibilitatea infiintarii la nivel central a altor autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate. o Izvoare de drept administrativ scrise sunt si tratatele si conventiile internationale. Art. 11, alineatul 2 din Constitutie prevede ca tratatele internationale ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern, iar alineatul 1 al aceluiasi articol consacra obligatia statului de a indeplini la timp si cu buna credinta obligatiile care revin din tratatele la care este parte. Constitutia prevede si modul in care se solutioneaza un conflict intre un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte si dispozitiile Constitutiei contrare acestuia. Constitutia arata ca ratificarea tratatului international respectiv poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei. Odata cu integrarea europeana, prevederile din tratatele si conventiile internationale fac parte din dreptul roman, avand prioritate fata de eventualele dispozitii contrare din legile romane. In ceea ce priveste izvoarele scrise ale dreptului administrativ roman, nu exista in prezent un cod administrativ asa cum, spre exemplu, exista in alte ramuri de drept (drept civil, drept penal etc.), ceea ce ingreuneaza activitatea specialistilor, a functionarilor publici, a tuturor celor care lucreaza cu norme de drept administrativ. Izvoarele scrise ale dreptului administrativ le regasim in toate actele normative care au in cuprinsul lor norme juridice de drept administrativ. Codificarea acestor norme juridice de drept administrativ se impune si din perspectiva alinierii noastre la legislatia europeana, existand in Europa coduri administrative ca si coduri de procedura administrativa. Izvoarele nescrise ale dreptului administrativ 1. cutuma (obiceiul) reprezinta un obicei, un uz folosit de o colectivitate si considerat obligatoriu numai de acea colectivitate. Este un drept creat de obiceiuri. Poate fi uneori izvor de drept in cadrul dreptului comercial sau a dreptului maritim. Daca ne raportam strict la legislatia romana, cutuma se regaseste in foarte putine cazuri. Cu toate acestea, daca vom privi cu atentie Constitutia tarii, vom observa ca cel putin in materia proprietatii, 3

cutuma ar putea fi retinuta ca izvor nescris de drept. Astfel, art. 44, alineatul 7 din Constitutie retine ca dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului . 2. jurisprudenta cand vorbim despre jurisprudenta ne referim la o anumita practica, intrun anumit domeniu a instantelor judecatoresti si a jurisdictilor administrative. In Romania, practica judecatoreasca nu reprezinta un izvor de drept consacrat, in sensul ca instantele judecatoresti si jurisdictiile administrative nu sunt competente sa stabileasca reguli generale. Hotararea judecatoreasca are la baza o norma de drept care preexista si in final, printr-o hotarare judecatoreasca, instanta de judecata nu face altceva decat sa compare pretentiile partilor din proces cu norma de drept preexistenta. Prin aceasta confruntare, instanta judecatoreasca va stabili care dintre pretentiile partilor din cadrul unui proces sunt conforme normei de drept preexistente. In tarile anglo-saxone, jurisprudenta reprezinta izvor de drept. In aceste tari, starea de drept izvoraste din hotararile judecatoresti, motiv pentru care jurisprudenta reprezinta obiect de studiu in cadrul Facultatii de Drept. De exemplu, in Romania, in materia proprietatii, intr-o speta dedusa judecatii tribunalului vor fi depuse mai multe hotarari judecatoresti, care atesta un anumit mod de solutionare a litigiului in favoarea unei anumite parti. Aceste hotarari judecatoresti nu vor fi obligatorii pentru instanta de judecata care judeca speta respectiva. Prin urmare, in Romania, judecatorul nu creeaza dreptul ci se supune normei de drept (spre deosebire de Anglia, de exemplu, unde intr-o speta dedusa judecatii unei instante, acea instanta va fi obligata sa tina cont de un raport juridic solutionat intr-un anumit fel, anterior de o instanta de judecata). Unul dintre cele mai mari minusuri ale sistemului care nu recunoaste jurisprudenta ca izvor de drept il reprezinta multitudinea de hotarari judecatoresti prin care se solutioneaza in mod diferit cauze asemanatoare, situatie care i-a indreptatit pe expertii europeni sa afirme ca in Romania avem de-a face cu o federalizare a justitiei. In 2003, prin revizuirea Constitutiei, s-au facut primii pasi privind recunoasterea jurisprudentei. Art. 126 reglementeaza cu privire la atributiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in sensul ca aceasta nu mai realizeaza numai un control judiciar, ci realizeaza si o practica de drept, in felul acesta putandu-se trece in viitor la interpretarea unitara a legii.

4

Jurisprudenta Curtii Constitutionale Pana la revizuirea Constitutiei din 2003 s-a considerat ca o decizie pronuntata de Curtea Constitutionala este obligatorie numai in raport cu autoritatile implicate in acea decizie. Odata cu revizuirea Constitutiei s-a adoptat principiul potrivit caruia deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii din momentul publicarii acestora in Monitorul Oficial. Astfel, acest principiu este cuprins in textul art. 147, alineatul 4 din Constitutie. Un alt izvor de drept administrativ (teoretic in Romania nu exista) este doctrina (literatura de specialitate). Prin doctrina intelegem parerea exprimata intr-un anumit domeniu de catre oamenii de stiinta, juristi, cercetatori etc. Doctrina nu reprezinta izvor de drept in sensul ca ea nu creeaza drept, iar parerile cuprinse in cadrul doctrinei nu sunt obligatorii in raport cu cei carora li se opun aceste pareri.

5