B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Manuela Ciugudean TomaPR Manager Central and Eastern Europe, IntelPR Manager Central and Eastern Europe, Intel

„În această nouă eră a computingului, trebuie „În această nouă eră a computingului, trebuie să te reinventezi ca să reziști. Noul Intel asta face.”să te reinventezi ca să reziști. Noul Intel asta face.”

www.ittrends.roNr. 3 - Martie 2014

Pag. 16-17Pag. 16-17

INTERV IUR I

Yugo Neumorni,Yugo Neumorni,Președinte CIO CouncilPreședinte CIO Council

Pag. 14Pag. 14

Pag. 2Pag. 2

Dan Tuhar, Dan Tuhar, Director DepartamentDirector DepartamenteCustoms, SIVECO RomaniaeCustoms, SIVECO Romania

Marius Sticlaru,Marius Sticlaru,CEO, Q-East SoftwareCEO, Q-East Software

Pag. 12Pag. 12

™

™

www.acer.comAcer and the Acer logo are registered trademarks of Acer Incorporated. Copyright 2013 Acer Inc. All rights reserved.

PadDisplayNotebook Ezel ™

90°90°

8.

Notebook-ul proiectat pentru touch

™

www.ittrends.ro

1Nr. 3 - Martie 2014

Am citit recent un articol, foarte bine documen-tat, al unui fan declarat al conceptului tehno-logic numit Cloud Computing. Un articol în care auto rul, plecând de la cazuri publice şi documen-

tate de implementare a conceptului în cadrul mai multor administraţii publice europene, se întreba când va adopta şi administraţia publică din România un asemenea con-cept, cu beneficii evidente pentru banii contribuabililor.

Cu riscul de a dezamăgi pe mulţi fani ai acestui con-cept, trebuie să afirm în cele ce urmează că, din punctul meu de vedere, implementarea Cloud Computing în sfera administraţiei publice mioritice, locale sau centrale, va mai avea mult, foarte mult de aşteptat. Asta dacă se va mai vorbi despre aşa ceva peste câţiva ani şi nu cumva conceptul însuşi va deveni desuet.

Am fost co-autor, anul trecut, la a doua ediţie a stu-diului naţional privind adopţia Cloud Computing în Româ-nia, studiu elaborat sub egida CIO Council. Misiunea mea a fost aceea de a realiza interviuri cu cât mai mulţi direc-tori de IT din cele mai diverse organizaţii, câteva dintre aceste organizaţii aparţinând sectorului de administraţie publică.

Dacă ar fi să sintetizez cele aflate din aceste inter-viuri, există la ora actuală cel puţin trei motive princi-pale pentru care folosirea IT-ului ca serviciu de tip cloud în administraţia publică este improbabilă în România, cel puţin pe termen scurt şi mediu. Trei motive care, dezvăluind realitatea dură, aşa cum e ea, nu prea mai lasă loc la speranţe pentru optimişti.

Primul motiv, şi poate cel mai susceptibil de a fi „întors din drum” cu oarece efort, în special de instruire şi perfecţionare, este acela al lipsei de pregătire a oameni-lor care lucrează în departamentele IT din administraţia publică privind conceptul Cloud Computing. Nu este vorba de lipsă de competenţe tehnice sau de neînţelegerea con-ceptului, cu avantajele şi dezavantajele lui, ci de faptul că, la fel precum orice serviciu furnizat de către terţi, Cloud Computing are nevoie de un „caiet de sarcini” bine întoc-mit pentru a fi eficient. Mai precis, de liste de cerinţe clare privitoare la gamele de servicii IT furnizate şi SLA-urile aferente. Iar din acest punct de vedere, conform directo-rilor IT intervievaţi de mine, mulţi specialişti din departa-mentele IT nu sunt pregătiţi.

Al doilea motiv, serios dar la fel de surmontabil ca şi primul, este cel legat de facilităţile de păstrare a datelor confidenţiale procesate de către administraţiile publice. Dacă folosirea unor SLA-uri la nivel european pentru garantarea acestor operaţiuni nu este suficientă (şi mo-tive de îndoială ar exista), autorităţile române nu sunt

împiedicate de nimeni să construiască o astfel de facilitate pe teritoriul României.

Asta mai ales având în vedere, aşa cum am mai scris şi aici şi în alte publicaţii, că România are un potenţial de producţie de energie electrică imens faţă de consumul în-registrat în ţară. Iar locuri unde centre de date eficiente din punct de vedere energetic şi al protecţiei la dezastre natu-rale există cu duiumul pe aceste plaiuri binecuvântate na-tural de către Dumnezeu! Din punctul meu de vedere, sunt puţine investiţiile care să merite cu mai multă prisosinţă banii cheltuiţi decât un astfel de centru de date modern, care să deservească administraţia publică din România.

Al treilea motiv este şi cel mai dur. Este motivul cel mai greu de inversat, din obstacol, în oportunitate, deoarece implică decizia politică. Este vorba despre schimbarea profundă a mentalităţii legate de cheltuieli. Esenţa Cloud Computing o constituie tocmai trecerea de la CAPEX la OPEX, cu alte cuvinte de la imobilizările masive de capital generate de achiziţia de soluţii IT la cheltuielile operaţionale incumbate de transformarea IT-ului în serviciu.

Exact în acest punct apare şi cea mai mare opacitate şi rezistenţă la schimbare. Opacitate şi rezistenţă mani-festate, să fim sinceri, de toate conducerile politice ale României în aceşti ani. Câtă vreme guvernul, de orice cu-loare politică ar fi el, va continua să spună stop cheltu-ielilor publice (în sensul în care de pe urma lor să existe beneficii publice, deoarece pentru beneficii private bani s-au găsit, se găsesc şi se vor găsi din belşug), concep-tul Cloud Computing aplicat în administraţia publică va fi blocat prin blocarea funcţionării a înseşi inimii lui.

Realist vorbind şi lăsând orice urmă de visare la o parte, multă lume ar trebui să recunoască faptul că România încă nu a reuşit să desprindă economicul de influenţa politicului. Şi mai dureros, nu a reuşit să desprindă eco-nomicul de controlul politicului. Şi asta în principal de-oarece, fără un asemenea control, politicul, sau mai exact concepţia curentă despre ce înseamnă politică, ar sucomba în mai puţin de doi ani. Iar cum o asemenea perspectivă nu are şanse să devină realitate prin intermediul vreu-nei iniţiative parlamentare sau guvernamentale în viitorul previzibil, conceptul Cloud Computing mai are, din punc-tul meu de vedere, mult de aşteptat până să devină proiect real. Fie el şi pilot măcar. �

bogdan.marchidanu@agora.ro

E D I T O R I A L

de Bogdan Marchidanu

„Norul” administraţiei publice

www.ittrends.ro

2 Nr. 3 - Martie 2014I N T E R V I U

Administraţia Vamală din Republica Macedonia a sărbătorit recent finalizarea implementării sistemului informatic NCTS (Noul Sistem Computerizat de Tranzit) pentru schimburile electronice de date conţinute în declaraţiile vamale, închizând cu succes această etapă fundamentală pen-tru existența în cadrul UE.

Compania românească SIVECO a realizat un prim pas în procesul de modernizare a vămii macedonene - aceeași companie a realizat și proiectele de informatizare de la Direcția Generală a Vămilor din România și de la Autoritatea Vamală din Turcia.

Detaliile despre evoluția acestui proiect ni le-a furnizat Dan Tuhar, Directorul Departa-mentului de eCustoms din cadrul companiei SIVECO Romania.

Rep.: Prin ce este diferit sistemul imple-mentat la Administraţia Vamală din Mace-donia de birocrația clasică vamală? Cu siguranță, declarațiile vamale rămân!

Dan Tuhar: Noi nu am schimbat procedu-rile vamale – declarații vamale, verificările, completarea formularea sunt în continuare obligatorii. Sistemul NCTS (Noul Sistem Computerizat de Tranzit) funcţionează ca un instrument de administrare şi control al sistemului de tranzit. Bazat pe utilizarea sistemelor de calcul avansate şi pe proce-sarea electronică a datelor, acesta realizează un management modern, incomparabil mai eficient decât cel tradiţional, al hârtiilor, cu inconvenientele sale dovedite. NCTS este bazat pe depunerea declaraţiei de tranzit în format electronic, include schimburile de mesaje electronice între birourile vamale implicate într-o operaţiune de tranzit la ni-vel naţional (adică biroul de plecare, biroul de tranzit şi biroul de destinaţie). În cadrul Administraţiei Vamale din Macedonia, pro-iectul de implementare a NCTS a durat 24

de luni, contractul fiind obţinut prin licitaţie de către consorţiul condus de SIVECO Romania și format din firmele BOMAS Dooel (Macedonia), STM Savunma Teknolojileri Muhendislik ve Ticater A.S. (Turcia) şi SKILLS EOOD (Bulgaria).

Rep.: Se scurtează timpul de așteptare în vamă?

D.T.: Da, dar nu doar atât! Este important faptul că soluția NCTS permite realizarea rapidă a schimburilor de mesaje electro-nice între sistemul NCTS al Comisiei Euro-pene şi sistemele corespunzătoare ale sta-telor membre, pentru a actualiza datele de referinţă comune (coduri de birouri vamale, ţări, unităţi de măsură, coduri de docu-mente ataşate).

În esență, noul sistem de tranzit com-puterizat asigură securitatea procedurilor în punctele vamale, scurtează timpul de aşteptare, permite reutilizarea garanţiilor, cu reducerea corespunzătoare a costurilor, şi conduce la eliminarea fraudelor. Soluţia software implementată în Macedonia, în cele 49 de birouri vamale permite gestio-narea computerizată, în timp real, a peste 3.000 de declaraţii pe zi, armonizând siste-mul vamal macedonean cu cel al Uniunii Europene.

Rep.: Ne puteți oferi câteva cifre con-crete?

D.T.: Vama din Republica Macedonia este cel de-al treilea beneficiar al soluţiei de tranzit eCustoms de la SIVECO Romania, după Direcţia Generală a Vămilor din România şi Autoritatea Vamală din Turcia.

În România, Direcţia Generală a Vămilor utilizează soluţia NCTS din ianuarie 2006, pentru operaţiunile de tranzit comun, şi din 2007 şi pentru operaţiunile de tranzit comunitar. La aceasta, se adaugă și alte soluții, Sistemul de Control al Exportului și

cel al Importului, Sistemul de Înregistrare şi Identificare a Operatorilor Economici, un Sistem de Management al Riscurilor, care asigură gestionarea profilelor de risc comu-nitare comune, Sistemul Informatic Anti-drog, un instrument esenţial de luptă îm-potriva traficului ilicit de droguri, și altele.

Soluțiile eCustoms sunt aplicate în România în 90 de birouri vamale și sedii ANAF – acest lucru înseamnă peste 2.000 de documente electronice de tranzit proce-sate zilnic și conectarea la sistem 24/7!

La Autoritatea Vamală din Turcia, unde proiectul NCTS4 a demarat în 2009, sunt 160 de birouri vamale și sedii administra-tive și peste 2 milioane de mișcări de tranzit vamal. La fiecare 20 de secunde, vămile din România și Turcia rezolvă o cerere de tranzit.

Rep.: De ce o firmă românească într-un proiect pentru vama din Macedonia?

D.T.: Pentru că soluția cea mai sigură este să alegi proiecte care au dovedit succes. Expertiza dobândită în implementarea soluţiei de eCustoms la Autoritatea Vamală din România și din Turcia a permis com-paniei SIVECO Romania intrarea pe o nouă piaţă. �

Un consorțiu condus de români a informatizat Vama din Macedonia

Una dintre primele provocări cu care se confruntă o țară care aspiră să devină membră a Uniunii Europene este armonizarea sistemului vamal național cu standardele și proce-durile specifice legislației UE. Singura modalitate rapidă și eficientă este implementarea unui sistem IT vamal interoperabil şi accesibil.

Dan Tuhar, Director Departament eCustoms, SIVECO Romania

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

3Nr. 3 - Martie 2014

©Dell Inc. All rights reserved. Intel, the Intel logo, Xeon, and Xeon Inside are trademarks or registered trademarks of Intel Corporation in the U.S. and/or other countries.

Disponibil prin partenerii Network One Distribution:

Bucuresti - Kapsch Romania | Piata Montreal nr. 10 tel: 021 408 73 73 | office-romania@kapsch.net | www.kapsch.net

Pitesti - Prime Solutions | Str. Gen. Eremia Grigorescu R1 bis tel: 0248 217 261 | office@primesolutions.ro | www.primesolutions.ro

Oradea - CG&GC HiTech Solutions | Str. M. Kogalniceanu nr. 55 tel: 0359 427 369 | office@cg-hitech.ro | www.cg-hitech.ro

Sporește-ți productivitatea.

Serverul PowerEdgeTM T20 echipat cu procesor Intel® Xeon®

www.ittrends.ro

4 Nr. 3 - Martie 2014e H E A L T H

Utilizarea unor ramuri ale IT, în spe-cial realitatea virtuală şi robotica, în terapia de recuperare este un subiect de cercetare având deja tradiție, ac-

tiv începând din ultima decadă a mileniului trecut, în care s-au obținut până în prezent realizări experimentale încurajatoare. Din păcate stadiul incipient al tehnologiilor de realitate virtuală şi robotică nu a permis încă atingerea unui grad de performanţă şi aplicabilitate practică satisfăcător. Apreciem însă că rapida evoluție actuală a acestora, împreună cu abordări conceptuale interdis-ciplinare inovative, va face în curând posibil acest lucru.

În recuperarea neuromotorie tradiţională pacientul interacţionează direct cu terapeu-tul, care îi furnizează sarcini (de execuție a unor mișcări) și asistenţă (fizică și motiva-ţională). Gradul de recuperare este variabil. Limitările sunt date de numărul insuficient de terapeuți calificaţi (raportat la necesităţile societății moderne) precum şi de deficienţe conceptuale ale procedurilor (ce nu acoperă toate aspectele neuroplasticităţii).

Cercetările IT pentru recuperare neuromo-torie au urmat două direcții majore: repro-ducerea terapiilor tradiționale (făcând uz de capacitatea roboticii de reproducere repetată a unor acțiuni) pentru reducerea efortu-lui şi necesității prezenţei permanente a terapeuților umani; obținerea unor soluții cu rate de recuperare peste terapia tradițională - făcând uz de capacitatea de analiză şi reacție complexă şi în timp real a sistemelor IT.

Au fost vizate diverse stagii ale recuperării, plecând de la cele inițiale/acute în care se urmărește redobândirea unui control mini-mal asupra membrului paralizat şi mergând până la cele avansate în care se dorește perfecționarea actului motor. Experimentele acoperă atât terapia propriu-zisă (constând în efectuarea, cu ajutorul unui sistem IT, a

unor mișcări terapeutice specifice), cât şi evaluarea clinică (utilizând un sistem IT, a performanței pacienților şi a gradului de re-cuperare) - ca suport decizional pentru tera-pia propriu-zisă.

Un exemplu relevant, bazat pe tehnolo-gii de robotică ușoară şi stimulare electrică funcțională, este proiectul IHRG (Intelligent Haptic Robot Glove for Patients Suffering Cerebrovascular Accident) - dezvoltat în cadrul unui parteneriat dintre Univ. POLI-TEHNICA din București, Univ. Gheor-ghe Asachi din Iași, Univ. din Craiova si Spitalul Clinic de Recuperare din Iași, finanțat în cadrul programului național PN2 (150/2012).

Un alt exemplu de cercetare de ultima oră este proiectul TRAVEE (Virtual Therapist with Augmented Feedback for Neuromo-tor Recovery) ce reunește specialiști în rea-litate virtuală, robotică ușoară, recuperare şi neurologie din mai multe universităţi şi spitale din România, explorând conceptele inovative de feedback augmentat (pen-tru închiderea buclei de control a învățării neuroplastice) si terapeut virtual (pentru interacțiunea cu pacientul), urmărind rate de recuperare mărite şi crearea unei platforme de largă aplicabilitate.

Apreciem că, în doar câţiva ani, astfel de cercetări se vor transforma în soluții con-crete, oferind unui număr foarte mare de oameni o nouă șansă pentru recuperare şi sănătate. �

Realitatea Virtuală şi Robotica - viitorul în recuperarea neuromotoriede Alin Moldoveanu, Nirvana Popescu, Florica Moldoveanu,

Anca Morar, Victor Asavei, Alexandru Egner - Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea POLITEHNICA din București

Accidentele vasculare cerebrale (AVC) determină paralizii şi alte probleme neuromotorii ce reprezintă, în țările dezvoltate, prin-cipala cauză de handicap pe termen lung. Lipsa unor soluții cu rate de recuperare satisfăcătoare, dificultatea procesului de recuperare precum şi lipsa acută de personal cu suficientă calificare duc la costuri economice și sociale deosebite. Creșterea speranței de viață accentuează pro-blematica, fiind așteptat să se ajungă la imposi-bilitatea acoperirii de către terapeuți umani a necesităților unei societăţi moderne. În acest context se acordă atenție deosebită creării de soluții IT de îngrijire și recuperare.

www.ittrends.ro

5Nr. 3 - Martie 2014

Dispozitive 2 în 1 cu Intel Inside®

www.intel.com

Ecran cu atingere

disponibile– ideal atât pentru

Timpul de lucru pe

– optimizarea

curente

Sistem de operare

din 9 aprilie 2014

Greutatea medie a calculatorului este de 3 kg,

2,5 ore

hibernare este de numai

Intel® Atom™ Z3740 • 2GB • 10,1” 1366x768 IPS display • tastatura)

Intel® Core™ i5 sau Intel® Core™ i7 •

la 8GB • 11,6” Full HD 1920x1080, IPS • tastatura)

Intel® Core™ i5-3339Y • 4GB •

•

Intel® Core™ i5 sau Intel® Core™ i7 • 8GB

• 13,3” 2560x1440 •

Intel® Pentium® sau Intel® Core™

• 4GB • 11,6” 1366x768 •

Intel® Core™ i5 sau Intel® Core™ •

• 1366x768 •

www.ittrends.ro

6 Nr. 3 - Martie 2014F O C U S

Schimbarea modului tradiţional de lucru impune o reevaluare a instrumentelor şi a modului în care sunt gestionate acestea de companii. „Productivitatea angajaţilor mobili nu mai poate fi asigurată doar prin accesarea e-mail-ului de serviciu de pe smartphone sau tabletă, ci solicită soluţii elaborate. Este nevoie de soluţii capabile să compenseze «izolarea» utilizatorului final, care a părăsit incinta companiei, oferindu-i instrumente de lucru colabora-tiv apte să reducă riscurile de securitate”, consideră Doru Nica, EMC Territory Sales Manager Romania, Bulgaria și Moldova.

Deşi mobilitatea oferă beneficii reale organizaţiilor, un studiu recent arată că 44% din companiile europene sunt reti-cente din cauza problemelor de securi-tate. Probleme reale, pentru că majori-tatea soluţiilor de file sharing şi stocare în Cloud provin din zona consumer, iar companii de tipul Box sau Dropbox, deşi şi-au lansat recent oferta enterprise, nu reuşesc încă să răspundă eficient nevoilor companiilor. Astfel, informaţii cu valoa-re critică ajung să fie accesate, stocate şi partajate fără a se respecta minime reguli de securitate. Rezultatul: creşterea riscu-rilor de compromitere a datelor şi imposi-bilitatea respectării politicilor interne şi a reglementărilor în vigoare.

EMC Syncplicity oferă un răspuns com-plet la toate aceste probleme, având avan-tajul că a fost concepută, încă din 2008, ca o soluţie dedicată mediului enterprise. Iar după achiziţia în 2012 de către EMC, noul

proprietar şi-a valorificat know-how-ul şi experienţa în domeniile în care este lider de piaţă – stocare, securitate, Enterprise Content Management, servicii Cloud etc. – şi a extins rapid funcţionalităţile EMC Syncplicity la un nivel net superior.

O ofertă completăEMC Syncplicity oferă instrumente solide de monitorizare şi management a modu-lui de accesare a documentelor de către angajaţi, fără să le scadă eficienţa prin restricţii inutile. „Aplicaţia permite or-ganizaţiilor să gestioneze atât unde sunt stocate informaţiile, cât şi modul în care acestea sunt utilizate. De exemplu, EMC Syncplicity permite ca documentele cu valoare de risc scăzută să poată fi hostate în Public Cloud, în timp ce informaţiile critice să fie stocate doar pe dispozitivele deţinute intern de companie. Abordarea hibridă asigură astfel un nivel superior de flexibilitate şi siguranţă”, explică Doru Nica.

EMC Syncplicity poate distribui automat documentele pe dispozitivele de stocare alocate în funcţie de cine le generează, de grupurile care le utilizează, de tipul datelor etc. Pentru a evita trimiterea de fişiere mari între utilizatori, aplicaţia foloseşte parta-jarea de link-uri către documente şi poate fi setată astfel încât pentru fiecare link să fie emisă o parolă unică de acces, prin moni-torizarea accesării link-urilor ţinându-se evidenţa logărilor şi a dispozitivelor de pe care s-au făcut. EMC Syncplicity creşte

securitatea partajării documentelor prin controlul duratei de viaţă a informaţiilor – un document căruia i se atribuie un „ter-men de expirare” nu mai poate fi deschis după data limită, chiar dacă, în prealabil, a fost copiat/salvat offline, nu mai poate fi printat etc.

EMC Syncplicity oferă funcţionalităţi avansate de definire de politici şi profile de utilizatori şi alocarea de categorii de drep-turi (accesare, citire, scriere, modificare, versionare, adnotare, copiere, prin tare, partajare etc.). Iar integrarea cu Active Directory permite automatizarea manage-mentului de conturi (creare/anulare) şi oferă posibilitatea ştergerii la distanţă a aplicaţiei şi documentelor dacă securitatea unui device mobil este compromisă (este pierdut, furat, deteriorat etc.).

Funcţionalităţile avansate, compatibili-tatea cu majoritatea sistemelor de operare şi varii dispozitive de stocare şi servicii Cloud, îmbunătăţirile constante aduse la nivel de interfaţă fac din EMC Sync-plicity cea mai completă şi sigură ofertă dedicată utilizatorilor mobili. Iar faptul că este o soluţie deţinută de EMC reprezintă o garanţie că Syncplicity va fi dezvoltată constant, astel încât să acopere cele mai noi cerinţe ale mediului enterprise. �

EMC Syncplicity creşte eficienţa şi securitatea lucrătorilor mobili3 din 5 angajaţi susţin că, la momentul actual, nu trebuie să mai fie prezenţi la birou pentru a fi cu adevărat productivi, iar 32% din forţa de lucru la nivel mondial utilizează în activităţile profesionale cotidiene unul sau mai multe device-uri mobile. Eficienţa lucrătorilor mobili presupune însă instrumente de lucru adaptate noilor cerinţe şi, mai ales, sigure.

Doru Nica, EMC Territory Sales Manager Romania, Bulgaria și Moldova

de Gabriel Piscupescu

www.ittrends.ro

7Nr. 3 - Martie 2014

www.ittrends.ro

8 Nr. 3 - Martie 2014A D V E R T O R I A L

Asseco SEE România a fost selectată pentru a se alătura programului pentru parteneri Windows Azure Circle Partner, un grup de organizaţii de parte-neri Microsoft specializaţi, care oferă servicii de planifi care a implementării pentru organi-zaţiile care doresc să treacă la cloud computing utilizând Windows Azure.

Asseco SEE România este o companie care funcționează din anul 2007,  când grupul polonez Asseco a început un proces de achiziții și fuziuni ale unor companii locale (Net Consulting, FIBA Software și Probass). Compania este unul din cei mai importanți furnizori de soluții și   servicii IT inte-grate, precum și dezvoltator de aplicații pentru sectorul ban-car din România. Are aproape 200 de angajați și a înregistrat constant rezultate financiare pozitive.

Asseco SEE România este o componentă a grupului re-gional Asseco South Eastern Europe (parte a grupului po-lonez Asseco), din care fac parte entități de business din 12 țări din zona Balcanilor.

Parteneriatul cu Windows Azure se înscrie în strategia Asseco SEE România de a putea oferi clienților săi o  gamă cât mai largă de soluții care să răspundă celor mai complexe necesități informatice ale beneficiarilor săi, între care asigurarea unor soluții de cloud computing reprezintă o componentă importantă de dezvoltare a companiei.

„Faptul că am fost selectaţi de Microsoft ca membru Windows Azure Circle demon strează an-ga jamentul pe care ni l-am luat pentru a dezvolta soluţii bazate pe platforma Windows Azure, precum şi încrederea noastră în tehnologiile cloud publice”,

a afirmat Daniela Scarlat, Soft-ware Sales Manager, Asseco SEE România.

„Recunoaşterea ca partener în cadrul Windows Azure Circle Program demonstrează capa-citatea Asseco SEE de a furniza soluţii cloud publice care vin în întâmpinarea provocărilor de astăzi ale firmelor”, a declarat Phil Sorgen, Vicepreşedinte, Worldwide Partner Group,

Microsoft Corp. „Prin alătura-rea la Windows Azure Circle, Asseco SEE şi-a demonstrat cunoştinţele în ceea ce priveşte tehnologiile cloud Microsoft şi eforturile continue pentru succes în viitorul soluţiilor cloud publice.”

Microsoft Partner Network ajută partenerii să-şi solidi-fice abilităţile, pentru a-şi de monstra poziţia de top pe piaţa celor mai noi tehnologii, pentru o mai bună satisfacţie a clienţilor şi, reunind peste 640.000 de parteneri Microsoft, pentru a intra cu uşurinţă în contact cu una dintre cele mai active şi diversificate reţele din lume. �

Windows Azure este sistemul de operare Microsoft pentru cloud computing.Ca și în cazul altor tehnologii de cloud computing, Windows Azure își propune să simplifice managementul IT și să minimizeze cheltuielile. Din aceste motive Azure a fost conceput pentru a facilita gestionarea de aplicații web scalabile pe Internet. Hosting-ul și mediul de management sunt găzduite în centrele de date Microsoft.Windows Azure poate fi utilizat pentru a crea, distribui și upgrade-a aplicații web fără a fi nevoie de întreținerea unor resurse locale scumpe, de cele mai multe ori utilizate sub capacitatea lor. Noi servicii web și aplicații pot fi scrise și depanate cu un minim de cheltuieli de regie și de personal. Capacități noi pot fi adăugate „din mers” la pachetele de aplicații existente.Sistemul de operare Azure este componenta centrală Azure Services

Platform, care include, de asemenea, niveluri separate de aplicații, securitate, stocare și servicii de virtualizare și un mediu de dezvoltare desktop.O caracteristică denumită Automated Service Management facilitează upgrade-area aplicațiilor, fără a se face compromisuri de performanță. Funcții cum ar fi load balancing, caching , toleranță la erori și de redundanță sunt incluse pentru a asigura o disponibilitate ridicată.Windows Azure suportă o mare varietate de standarde Microsoft și de la terți, protocoale, limbaje de programare și platforme. Exemplele includ XML (Exten-sible Markup Language), REST (representational state transfer), SOAP (Simple Object Access Protocol), Eclipse, Ruby, PHP și Python.Windows Azure a avut numele de cod „Red Dog”, și a fost numit temporar „Windows Cloud”, atunci când a fost anunțat prima dată, în octombrie 2008.

Windows Azure

Asseco SEE a obținut statutul de partener Windows Azure Circle

Bucureşti, România, Martie 2014

Phil Sorgen

www.ittrends.ro

9Nr. 3 - Martie 2014

www.ittrends.ro

10 Nr. 3 - Martie 2014T E N D I N Ţ E

În urma lansărilor de produse și a prezentărilor din cadrul celor două târguri s-au reliefat următoarele tendințe:

• Diversificarea sistemelor de opera-re pe gadgeturi. Dacã anul trecut aveam de-a face cu ascensiunea masivă a An-droidului pe smartphone-uri, phablete și tablete, cu Apple, Windows, BlackBerry ca alternative, anul acesta avem și telefoane cu Firefox OS (la MWC au fost lansate Huawei Y300, ZTE Open C, ZTE Open II, Alcatel One Touch Fire S, Alcatel One Touch Fire E, Alcatel One Touch Fire C), precum și tableta Alcatel One Touch Fire 7. De asemenea, și-a făcut apariția în forță Tizen, de la Samsung, nu doar pe Gear 2 și Gear Neo, ci și pe aparatul foto NX300M. De asemenea, Tizen va rula pe telefoane înce pând chiar de anul acesta. În plus, aparate electro casnice și sistemul de enter-tainment din mașinile Land Rover vor rula și ele Tizen. Se prefigurează și tele-foane care vor rula Ubuntu, de la compania chineză Meizu și cea spaniolă BQ.

• Gadgeturi hibride tabletă-laptop cu dual-OS Android și Windows. Dispozi-tivul Transformer Book Duet TD300 de la ASUS, prezentat la CES, este primul cu un singur system-on-chip (SoC) chipset de la Intel, care rulează Windows (8.1) și Android (4.2.2). Are un ecran de 13.3 inch, cu rezoluție 1.920 x 1.080 Full HD. Tot la CES au mai fost prezentate și alte trei tablete dual-boot Android și Windows, de la Pipo Electronics, Ramos Electronics și Micromax.

• Televizoare 4K la prețuri accesibile și furnizori de conținut media 4K. Anul

acesta la CES, Samsung și LG au prezen-tat prototipuri de televizoare UHD (4K) cu ecran curb, iar Sony a prezentat nouă modele de televizoare 4K cu ecran plat. La CES a fost lansat și un model 4K de 50 inch de la Vizio care se va vinde sub $1.000. Problemele care rămân sunt sursele de conținut media 4K și vitezele mari de download necesare pentru streaming. La CES Netflix și Amazon au anunțat că vor distribui conținut 4K. Pentru cumpărătorii de televizoare Samsung, Amazon va oferi conținut media de la furnizori precum Warner Bros., Lionsgate, 20th Century Fox și Discovery.

La MWC, Samsung și KT (Korea Tele-com) au demonstrat, folosind un telefon Galaxy Note 3 modificat, că este posibilă dublarea vitezelor maxime suportate de telefoanele 4G LTE pentru a atinge viteze de 300Mbps. Se pare astfel că 4K va de-veni o realitate, pe televizoare și pe dis-pozitivele mobile, datorită noului standard tehnic Cat 6 promovat de Qualcomm și Samsung, chiar înainte de implementarea 5G, cu atât mai mult cu cât provideri ca Netflix vor monta servere cu conținut me-dia 4K la multe ISP-uri, pentru ca trans-misia de astfel de date să se facă local. De asemenea, devine tot mai accesibilă și fil-marea 4K, cu telefoane mobile sau folosind camere video precum noul camcorder 4K de la Sony, Sony Handycam AX100, care se va vinde începând din martie cu $2.000. Pentru 4K și calitatea filmării oferită, va fi deja atractiv pentru o plajă mai largă de consumatori decât modelul precedent, care costă în prezent $4.500.

• Smart TV va însemna nu doar o interfață inteligentă, ci una bazată pe selecția de conținut, în funcție de pre-ferințele consumatorului, mai degrabă decât pe selecția de canale TV și alți furni-zori media, precum Netflix sau Amazon. Deocamdată însă, oferte precum Roku TV par să fie axate încă pe alegerea canalului de distribuție.

• Imprimarea 3D rămâne de viitor, chiar dacă momentan aplicațiile ei sunt limitate. Vizitatorii la CES au remarcat numărul mare de expozanți de imprimante 3D. Obiectele imprimate local vor putea fi de mare folos în situații de urgență în locuri izolate sau în situații de dezastre naturale, când se pot confecționa rapid, de pildă, instrumente medicale.

• Internetul Lucrurilor sau, cum îl numește Cisco, The Internet of Every-thing. Internetul Lucrurilor, anunțat de ceva timp, se pare că va porni cu adevărat, în mod ironic, de la corpurile noas-tre datorită dispozitivelor purtabile care au șanse să fie folosite pe scară largă în viitorul apropiat, după cum am menționat. De asemenea, casele inteligente sunt deja o realitate, iar momentan se dezvoltă tehnologii pentru a putea controla obiectele din casă prin voce. La CES, de pildă, LG a anunțat viitorul său serviciu HomeChat, cu ajutorul căruia, prin comenzi vocale, o persoană va putea interacționa cu electro-casnicele din locuință. Tot la CES, Toshiba a prezentat un prototip de oglindă inteligentă care, folosită în baie și bucătărie, va afișa informații precum ora, starea vremii, pro-gramul zilei, rețete și cu care se va putea interacționa prin gesturi cu ajutorul unei camere. Se vor dezvolta apoi, pe scarã largă, senzori inteligenți în construcții (care în viitor vor putea și determina modi-ficarea lor pentru a răspunde factorilor de mediu, de pildă) și orașele inteligente care vor oferi și multe informații utile celor care folosesc transportul public. În New York, de pildă, împreună cu autoritățile locale

Teme și tehnologii la CES Las Vegas și MWC BarcelonaTendințe în comunicații mobile și electronice de larg consum în 2014

de Eugen Preotu și Raluca Preotu

Cu 1.800 de expozanți și 75.000 de vizitatori, Mobile World Congress Barcelona a fost un succes și anul acesta, întrecând ca interes CES Las Vegas, în ciuda numărului mai mare de expozanți de acolo (3.200). Ambele târguri sunt însă importante, pentru că, deși axate primul pe exact pe telecom iar al doilea pe electronice de larg consum, dezvoltarea Inter-

netului Lucrurilor, ascensiunea serviciilor de cloud și a Software as a Service (SaS), dependența dispozitivelor purtabile și a obiectelor din Internetul Lucrurilor de telefonul mobil, televiziunea pe dispozitive mobile și înregistrarea și redarea de video la rezoluții mari cu acestea determină o apropiere tot mai mare între câmpurile de interes ale CES și MWC.

www.ittrends.ro

11Nr. 3 - Martie 2014

T E N D I N Ţ E

și cu City 24/7, Cisco implementează deja ecrane inteligente în locul fostelor cabine telefonice din NYC. O variantă de smart city va dezvolta în România Huawei.

• Tehnologii cloud și big data. Potri-vit estimărilor menționate la MWC de Vir-ginia Rometty, CEO IBM, până în 2016, un sfert din aplicațiile mobile vor fi în cloud, 80% din programele software de azi sunt construite pentru cloud și 80% din datele digitale ale lumii sunt create în ultimii doi ani. Utilizatorul final este dispus să ofere tot mai ușor date personale, dar în același timp este tot mai interesat să obțină ser-vicii personalizate, securizate, rapide, ceea ce reclamă eficientizarea resurselor partajate în cloud, securitatea în cloud, analiza descriptivă și predictivă a big data în condițiile conectivității tot mai extinse. Cisco, Oracle, Alcatel-Lucent (în partene-riat cu Intel), Huawei și IBM, precum și operatorii de telefonie mobilă adresează aceste provocări.

Primele două luni ale acestui an au fost deosebit de interesante pentru consumato-rii de electronice și dispozitive mobile. De

la an la an, accentele se deplasează, dar viteza de adopție a conceptelor cu largă aplicabilitate pare să fie tot mai mare. NFC era anul trecut încă într-o primă fază de implementare. Anul acesta el este deja pe piață pe scară mai largă decât estimau analiștii în 2013. Televizoarele 4K au prețuri accesibile și deja există conținut media pentru ele și posibilitatea de stream-ing a acestui conținut. Ochelarii cu reali-tate augmentată conectați la cloud au ajuns și ei în faza de prototip, ceea ce va putea transforma industria auto, așa cum sugerează deja proiectele de convergență între platformele proprii de cloud și Google Glass de la producători ca Hyundai. Rămâne de văzut ce produse și concepte va aduce și al treilea târg important al anului, CeBIT Hanovra.

Așteptăm cu interes și evenimentul Ziua Comunicațiilor care se va organiza anul acesta la Hotel Radisson Blu în data de 20 mai.

Ziua Comunicațiilor, aflată la ediția a XVIII-a, este un eveniment tradițional care a marcat de fiecare dată cele mai impor-

tante momente în dinamica industriei IT&C locale și evoluția sa în contextul global al telecomunicațiilor.

Au fost invitați operatorii de comunicații, furnizorii de soluții de comunicații, compa-nii de IT care prezintă Smart IT și gadgeturi digitale.

Companii invitate: 2KTelecom, Accenture, Alcatel – Lucent,

Allview, Apple, Assus, Bitdefender, Canon, Cisco, Cosmote/RomTelecom, Dell, Emag, Ericsson, Euroweb, Evolio, GTS Telecom, Hitachi, Honeywell, HP, Huawei, IBM, Ines/Digisign, Intel, Kasperschi, Kapsch, Lenovo, LG, Microsoft, Oracle, Orange, Poșta Română, Q-East Software, Radiocom, RCS/RDS, Romkatel, Romsys, Samsung, Serioux, Sharp, Siveco, Sony, Teamnet, Telecomunicații CFR, Trans-electrica, UPC Romania, UTI / Cert Sign, Vodafone, Veridian, Xerox, ZTE.

Principalele tendințe vor fi: 4G, Big Data, cloud computing, gadgeturi (smartphones, tablete, tablete PC, ultrabooks), televiziu-nea digitalã, 4K / OLED, tehnologii solid state storage, printere 3D. �

www.ittrends.ro

12 Nr. 3 - Martie 2014I N T E R V I U

Rep.: Sunteți General Manager al uneia dintre cele mai prestigioase firme IT din România. Din această poziție, cum caracterizați piața de soluții de manage-ment și securitate IT?

Marius Sticlaru: În prezent, am primit semnale pozitive de creștere a pieței, ca ur-mare a unui interes din ce în ce mai crescut al firmelor de a-și proteja volumele mari de date cu care operează zilnic. Începem și noi în România, ca și în celelalte state euro-pene, să conștientizăm că, într-o societate ca a noastră informațională prin excelență, cel mai mult contează ca informațiile din interiorul companiilor să fie corect depo-zitate, accesate și nu în ultimul rând protejate.

România trebuie aliniată la un standard de securitate minim, ce ar trebui folosit la scală largă, în toate firmele și companiile private sau de stat.

Q-East Software face de aproape 13 ani pionierat în promovarea soluțiilor de cyber-security și cu siguranță că mai avem multe de făcut până când vom seta ca prioritare investițiile în această zonă. Dar, după cum v-am spus, interesul crește de la an la an.

Rep.: Care sunt, în opinia dumneavostră, principalele probleme cu care se confruntă mediul de securitate IT din România, atât în sectorul public, cât și în cel privat? Cum credeți că pot fi soluționate acestea?

M.S.: În primul rând, ne confruntăm cu o problemă de conștientizare, o oarecare lipsă a culturii de securitate a datelor, iar această constatare este valabilă în ambele sectoare, de stat și privat.

Din punct de vedere al setării cadru-lui, s-au făcut pași importanți, începând cu aprobarea în CSAT a „Strategiei de Securitate Cibernetică”, document ce ne permite alinierea la standardele NATO și ale Uniunii Europene. Însă nu de acte norma-tive ducem lipsă, ci de norme metodologice de aplicare, clare și la obiect. Aici este de fapt marea problemă. Chiar dacă avem totul bine definit, la nivel de implementare,

puțini actori din piață cunosc care sunt pericolele unui atac cibernetic și de ce este important să le previi.

Popularizarea lor recentă trimite însă un semnal de alarmă tuturor companiilor. Noi venim cu un singur mesaj: „Cu datele com-paniei tale nu-ți poți permite să te joci.”

Rep.: Puteți identifica niste tendințe pentru anul 2014?

M.S.: V-am spus, lucrurile progresează și sunt de părere că în România, la fel ca în restul statelor din regiune, se va investi masiv în soluții de cybersecurity.

Un bun început este să considerăm spațiul cibernetic a cincea dimensiune a spațiului de securitate a unei națiuni, pe lângă celelalte patru existente deja - terestru, aerian, naval și cosmic. Ne raliem astfel părerilor analiștilor acreditați, care de ceva timp trag semnale de alarmă în această direcție.

Chiar dacă pot părea idei desprinse din sfera SF, războaiele moderne desfășurate și în zona cibernetică sunt o realitate pe zi ce trece mai pregnantă. Securitatea cibernetică a unui stat, la fel ca aceea a companiilor mari din sectorul public și privat, reprezintă o chestiune de prioritate națională. Să nu uităm și de lupta permanentă împotriva grupurilor de criminalitate organizată, mai mari sau mai mici, care operează în prezent cu tehnologie modernă pentru deturnarea de fonduri și finanțarea activităților ilicite.

Un aspect important îl reprezintă și fenomenul pirateriei software, care produce anual pagube importante atât bugetului de stat, cât și companiilor IT&C. E nevoie de mai multă fermitate și decizie a statului în această privință. Stoparea acestui fenomen trebuie să fie prioritară. Noi avem câteva alternative prin care companiile pot intra în legalitate fără să-și împovăreze bugetele IT.

Soluțiile oferite de compania noastră au răspunsuri eficiente la toate aceste îngrijorări ale actualului context informațional.

Rep.: Cum a fost anul 2013 pentru Q-East Software?

M.S.: Pentru firma noastră, la fel ca și pentru întreaga industrie, a fost un an dificil și plin de provocări, în mare parte datorate lipsei de coerență în lansarea proiectelor și programelor guvernamentale promise de autorități. În 2013, toată piața a avut de suferit din acest motiv, atât marile companii IT&C prezente în România, cât și firmele mici.

Așteptăm ca în 2014 condițiile de mediu să redevină favorabile dezvoltării firmelor de software și mă refer aici în primul rând, la o viziune strategică mult așteptată a investițiilor în acest sector.

Din păcate, în lipsa unei astfel de viziuni și a unui set de programe și strategii de im-plementare, nu putem vorbi de un progres real al sectorului IT&C în România, oricât de optimiste ar fi toate prognozele.

Rep.: Care sunt soluțiile solicitate cel mai mult de către clienții cu care lucrați?

M.S.: Clienții noștri se orientează spre soluții de maximizare a eficienței siste-melor lor IT, vizând și diminuarea costuri-lor operaționale. Vorbim astfel de o gamă variată de soluții precum: Monitorizarea Performanței, Managementul Bazelor de Date, Virtualizare, Managementul Cloud, atât privat, cât și guvernamental, Manage-mentul de Identitate și Acces și nu în ul-timul rând, Protecția Datelor.

„Cu datele companiei tale nu-ţi poţi permite să te joci”

Marius Sticlaru, CEO Q-East Software

www.ittrends.ro

13Nr. 3 - Martie 2014

I N T E R V I U

Rep.: Ne puteți furniza câteva informații despre proiectele mari în care ați fost implicați în 2013?

M.S.: Am fost implicați în foarte multe proiecte mari din sfera guvernamentală, în special de replicare și interconectare a ba-zelor de date pentru integrarea sistemelor informatice la nivel național. Vorbim aici de implementări în infrastructuri critice atât în mediul privat, cât și în proiecte administrative de importanță națională și europeană. Ca dimensiuni, am administrat proiecte de terra date între agenții și entități guvernamentale, cu milioane de utilizatori implicați și un număr de peste 700 de ser-vere auditate.

Rep.: Ce industrii considerați că ar tre-bui să investească mai mult în soluții de securitate informatică?

M.S.: După cum am precizat și mai devreme, primele expuse atacurilor ciber-netice, furturilor de date și de identitate, sunt companiile din sectorul public, minis-terele, administrațiile publice locale, agen-țiile guvernamentale. Să nu uităm ope-rațiunea de spionaj cibernetic „Octombrie Roșu” care a vizat accesul la rețele infor-matice din mai multe instituţii guverna-mentale şi diplomatice din întreaga lume, inclusiv România. Astfel, spionii au urmărit obținerea de informații confidențiale pri-vind politicile externe ale statelor, resursele naturale și secretele economice și politice din zona Mării Negre.

Pe locul doi urmează la scurtă distanță băncile și instituțiile financiare, care în ultimul timp au început din ce în ce mai mult să investească în soluții de securi-tate și ne referim aici la marii jucători din piață. Restul instituțiilor financiare lasă din păcate această activitate în subsidiar.

Rep.: Revenind la firma pe care o con-duceți. Anul 2013 a adus cu sine și titula-tura de Support Providing Partner pentru Dell Software în regiune. Ce implicații are acest lucru pentru clienții Q-East Software din România? Dar cei regionali?

M.S.: Este adevărat, suntem onorați că am primit acest statut. Practic, suntem la acest moment Support Providing Partner, singura companie autorizată să furnizeze servicii de suport tehnic în România, Bul-garia și Moldova pentru portofoliul de pro-duse Dell Software. Ceea ce se traduce prin înființarea unui Centru de Suport Premier pentru clienții noștri, cu specialiști Q-East

Software gata să furnizeze suport online direct în limba română și să remedieze mai rapid și mai eficient, în limba decidentului tehnic, orice problemă ivită.

Rep.: Aveți în plan extinderea opera-țiunilor prin deschiderea de sedii fizice în regiune?

M.S.: Ca și strategie de dezvoltare vizăm în 2014 consolidarea poziției noastre de Support Providing Partner în Bulgaria, Mol-dova și țările fostei Iugoslavii, cu precădere Croația, unde urmărim chiar deschiderea unei sucursale Q-East Software. De ce am ales Croația? Pentru că a aderat anul trecut la Uniunea Europeană și o vedem ca pe o piață propice de replicare a modelului reușit de business din România.

Rep.: Știm că Dell a achiziționat în 2012 compania-mamă Quest Software. Cum a influențat această preluare business-ul Q-East Software în România?

M.S.: Fără doar și poate, în sensul pozi-tiv dorit de toată lumea. Suntem acum sub o pălărie mai mare, fiind vorba de unul dintre cele mai importante branduri la nivel mondial, cu o reputație solidă și ownership pe soluții, produse și management specific american. În acest moment, suntem în plin proces de integrare cu echipele Dell din cele două companii Dell Software Group și Dell. În scurt timp, integrarea va fi completă și vom aduce pe piață un mix inovativ de pachete software și hardware, adaptat cerințelor.

Rep.: Cum se diferențiază specialiștii Q-East Software de alți experți similari de pe piață? Ce vă face să fiți foarte apreciați în domeniul dumneavoastră de activitate?

M.S.: În primul rând, echipa este clădită în 13 ani, avem oameni care lucrează aici de 9-10 ani. Vorbesc de specialiști pe în-tregul portofoliu de soluții Dell Software, care cunosc foarte bine tehnologiile Oracle, Microsoft, CRM, ERP și sunt experți în securitate informatică. Faptul că suntem o firmă de talie mică ne dă și mai multă mo-bilitate în relația cu clientul și cred că acest lucru contează foarte mult în ziua de azi. Reușim să fim flexibili și proactivi, mereu cu un pas înaintea situațiilor de risc.

Rep.: Cum s-a consolidat echipa Q-East Software în 2013? Ce procentaj din echipă îl reprezintă tinerii specialiști și cum încu-rajați accesul studenților în companie?

M.S.: Echipa noastră s-a mărit în 2013 cu 4 specialiști noi, atât în zona tehnică, cât și în cea de vânzare de software. Media de vârstă este undeva în jur de 30 de ani în companie, ceea ce ne situează în rândul firmelor cu angajați tineri. Avem în fiecare an programe dedicate în facultățile cu profil tehnic pentru recrutarea de tineri specialiști talentați încă de pe băncile școlii.

Rep.: Spre ce tipuri de soluții estimați că vor fi făcute investiții în sectorul IT&C în următorii ani?

M.S.: La ora actuală, necesare sunt soluțiile de virtualizare și cloud în tandem cu cele de securitate informatică. Este im-portant de știut că securitatea datelor în cloud, fie că vorbim de cel privat sau gu-vernamental, este o adevărată provocare la care trebuie să venim cu soluții.

Rep.: În încheiere, știm că sunteți un speaker recunoscut la conferințele și eveni-mentele specializate în securitate IT, la care sunt invitați atât reprezentanți ai mediu-lui privat, cât și oficiali din administrația publică. Cât de utile sunt acestea în ve-derea armonizării intereselor și adoptării de măsuri menite să stimuleze în continua-re modernizarea informatică a României?

M.S.: Sunt binevenite toate tipurile de conferințe și interacțiuni între mediul privat și cel guvernamental, din simplul motiv că, aflați la aceeași masă, răspundem cu soluții concrete cerințelor care ni se aduc la cunoștință. La toate întâlnirile la care am fost invitat, am avut sentimentul unui schimb de experiențe util, dar după cum v-am zis, important este ceea ce se întâmplă după, când intrăm efectiv în zona de implementare a inițiativelor și a pro-iectelor. �

www.ittrends.ro

14 Nr. 3 - Martie 2014I N T E R V I U

Rep.: CIO Council organizează în 27 martie 2014 a doua conferință națională pentru manageri IT. Prima ediție a fost un succes. Ce noutăți va aduce această nouă ediție? Prin ce va fi diferită de prima?

Yugo Neumorni: CIO Council grupează un număr important de profesioniști IT, a căror experiență în organizarea diviziilor IT și în implementarea de sisteme IT este uriașă. Prin organizarea acestor conferințe, dorim să transmitem comunității IT și de afaceri o parte din experiența noastră și deasemenea să dezbatem problemele reale cu care se confruntă directorul IT și implicit departamentul IT. După succesul obținut în organizarea primei ediții, în acest an ne-am gândit să ridicăm ștacheta, încercând să aducem o anvergură inter-națională evenimentului. Vom avea vor-bitori străini de rang înalt, care ne vor împărtăși din experiența internațională. Vom avea așadar ocazia să verificăm dacă problemele directorilor IT din România sunt comune omologilor internaționali. Deasemenea vom încerca să aprofundăm problematicile departamentelor IT din per-spectiva directorilor generali și bineînțeles ne vom ocupa de noile trenduri în IT. Dacă anul trecut am tras un semnal de alarmă asupra impactului direct al noilor trenduri, în acest an punctăm oportunitățile și mai ales managementul concret al schimbării în cadrul departamentelor IT. Am ales deasemenea să oferim audienței percepția clară asupra valorii de business pe care IT-ul o aduce în cadrul organizațiilor, prin invitarea unor reputați CEO, antreprenori sau profesori universitari.

Rep.: Care va fi structura conferinței? Care vor fi principalele subiecte obordate?

Y.N.: În mare parte structura evenimen-tului va fi similară cu a celui de anul trecut. Principalele subiecte rămân trendurile în IT și cum impactează viața departamentului IT. Pe lângă prezentările din sfera experienței personale ale membrilor CIO Council, vom beneficia de câteva prezențe inedite. Vom avea ocazia să discutăm pragmatic aspecte juridice ale migrării în cloud oferite de către avocați specializați în domeniu, să discutăm cu un profesor universitar al unui renumit program MBA internațional despre change management, și deasemenea să ascultăm predicțiile Gartner asupra trendurilor în IT oferite de un analist de rang înalt. Vom reedita panelul Cloud Computing, mode-rat magistral anul trecut de către Lucian Mîndruță și deasemenea vom avea invitați CEO, într-un panel în care vom dezbate rolul departamentului IT în organizație. În plus vom avea un moment de coaching și multe alte suprize pentru audiență.

Rep.: În interviul din luna martie a anu-lui trecut discutam despre cloud computing, mobilitate, BYOD, Big Data. Cum au evo-luat aceste tendințe în ultimul an? În care domenii a crescut gradul de adopție și în România? În ce domenii s-a trecut pragul de la „nice to have” la „must have”?

Y.N.: Avem un sondaj care este în deru-lare la nivelul CIO Council iar rezultatele vor face subiectul unui moment așteptat din conferință. În linii mari, în interio rul aso ciației se discută că BYOD și mobilitatea reprezintă deja trenduri, care se implementează în România apropiat de nivelul internațional.

Big Data este în conti nuare într-o zonă percepută mai degrabă teoretic decât prac-tic și sincer nu cunoaștem o implementare clasică de Big Data în România printre membri CIO Council. De altfel, România stă bine la capitolul de implementări ERP dar proiectele de analytics sau business intel-ligence, care sunt o componentă de Big Data, sunt în continuare re lativ scăzute. Big Data rămâne, după părerea mea, un trend care abia se conturează pentru piața din România. Cât privește cloud computing-ul cred ca ne apropiem de momentul „must have” în România și cred că toate barierele false din anii trecuți, dato rate mai degrabă unei percepții incomplete, au fost depășite. Cloud-ul rămâne „regina balului”, iar be-neficiile soluțiilor la modul general nu mai pot fi contestate de nimeni. Cred că în ceea ce privește cloud-ul pro blema pe care ne-o punem în CIO Council este nu „dacă” ci „când”.

Rep.: Ce tendințe credeți că vor fi defini-torii pentru 2014?

Y.N.: După părerea mea, cred că soluțiile de tip cloud vor deveni comune și în Româ-nia, iar migrările soluțiilor de productivitate desktop în cloud vor crește vizibil. Virtua-lizarea, mobilitatea și BYOD vor continua trendul iar Big Data va face primii pași și în România. Un alt trend interesant care se va dezvolta este „gamification”. Avem două exemple pe care le-am disecat în cadrul întâlnirilor Asociației CIO Council, iar unul dintre ele va fi de altfel prezentat în conferință.

Rep.: Au reușit CIO din România să mai facă un pas pentru a „ieși din camera ser-

Conferința națională pentru manageri IT 2.0de Romulus Maier

În preajma celei de-a doua ediții a Conferinței naționale pentru manageri IT, Yugo Neumorni, Președinte CIO Council, a avut amabilitatea să ne dezvăluie în premieră câteva noutăți din programul conferinței și să ne prezinte tendințele anului în curs din perspectiva CIO. Yugo Neumorni, Președinte CIO Council

www.ittrends.ro

15Nr. 3 - Martie 2014

I N T E R V I U

verelor” și a se implica în deciziile strate-gice ale companiilor? Se simte o tendință de „preluare” a lor în conducerea executivă a companiilor?

Y.N.: La nivel internațional circa 17% dintre CIO se regăsesc în Board-ul compa-niilor, 11% dintre CIO aspiră la poziția de CEO iar circa 37% își doresc o carieră de CxO în cadrul altor unități de business din cadrul companiilor, conform unui studiu internațional E&Y. În România cu siguranță cifrele sunt mai modeste și asta ține de cul-tura organizațională insuficient de matură. Totuși, dacă este să mă refer la CIO Council, au crescut numărul de membri care acced în Board sau spre poziții de CxO și bineînțeles antreprenoriat. Rămân la părerea că se poate face mai mult în acest sens și că exe-cutivii din România trebuie să ofere mai mult credit Directorului IT. Din păcate există multe situații în care CEO-ul nu oferă credit CIO chiar dacă acesta merită, sau situații în care CEO-ul ar dori să aiba un partener în CIO, dar acesta este limitat strict la zona tehnică și nu are un background economic corespunzător.

Rep.: Care considerați că vor fi princi-palele provocări cu care se vor confrunta CIO în perioada următoare?

Y.N.: CIO are multe de demonstrat în perioada următoare. Noile trenduri pun în discuție IT-ul clasic și aduc cu ele sintagma „New IT”. Totul pare să se schimbe în acest domeniu și, așa cum am spus-o și anul trecut, numai cei care au potențialul să se adapteze vor supraviețui în aceste poziții. Dacă business-ul s-a remodelat în criză, cred că modalitatea în care profesioniștii IT se vor adapta schimbărilor va fi principala provo-care. „Pierderea controlului” prin adoptarea soluțiilor de tip cloud sau pierderea poziției dominante în fața CMO sau chiar a utiliza-torilor obișnuiți este o chestiune care pune presiune pe CIO și implicit pe departamentele IT. Altfel acomodarea cu noile limitări buge-tare și acomodarea cu noile trenduri vor fi provocări importante pentru CIO.

Rep.: Cum a evoluat CIO Council în ul-timul an? A crescut numărul de mem-bri? Aveți semne că devine o organizație ascultată în mediile de decizie și de planifi-care strategică?

Y.N.: Suntem o asociație de voluntari și ne preocupă soarta comunității IT din România. Tot ceea ce facem este să oferim cu generozitate din experiența noastră, fără să cerem nimic în schimb. A fi membru CIO Council înseamnă, pe lângă excelență în profesie, să îți asumi voluntariatul și ge-nerozitatea față de comunitate, să te implici și să fii un exemplu de moralitate. Ne-am propus să creștem organic, fără excese. Ne interesează mai mult calitatea mem-brilor și nu numărul lor. Desigur că sunt mulți profesioniști de excepție care încă nu sunt membri CIO Council, dar sperăm să-i atragem alături de noi. Rămânem oare-cum cu regretul că zona publică este foarte slab reprezentată dar sperăm să corectăm această situație. Foarte interesant este că membrii care au părăsit zona IT migrând către CxO rămân membri ai asociației și asta ne bucură. Anul acesta ne vom afilia cel mai probabil la o structură EUROCIO dar deocamdată doar tatonăm terenul. Exper-tiza CIO Council, de altfel extraordinar de consistentă, a fost pusă la dispoziția tuturor celor care ne-au solicitat-o. �

www.ittrends.ro

16 Nr. 3 - Martie 2014I N T E R V I U

IT TRENDS: Care sunt cele mai impor-tante tendințe identificate de Intel pentru 2014?

Manuela Ciugudean Toma: Anul 2014 a început la Intel cu tendințe foarte clare către mobilitate şi, mai mult decât atât, către ultramobilitate. Și când spun ultra-mobilitate, mă gândesc la dispozitive de forme și dimensiuni mici - telefoane, tablete, laptop-uri foarte ușoare, cu ecran mai mic decât am fost obișnuiți. În același timp, va fi și anul, spunem noi, al unor tehnologii inovatoare și noi pe piață, cum ar fi tehnologiile purtabile, sau wearables. Chiar la început de an, la CES, au fost anunțuri diverse în zona de wearables, deci este clar că în această direcţie merge industria.

Dacă încercăm să extindem partea de wearables, aici sunt mai multe provocări în ceea ce privește aceste tehnologii. În primul rând este vorba de design, trebuie să arate foarte bine, fiind dispozitive sau accesorii care întregesc personalitatea celui care le poartă. De asemenea, sunt dispozitive care procesează, deci au niște mini computere în interior, și care se conectează la Inter-net, două aspecte esențiale care definesc wearables - conexiune și procesare. La CES 2014, Intel a lansat mai multe dispozi-tive de tip wearable, nu doar în zona de accesorii, ci și în zona creșterii copiilor. Pe partea de accesorii, este vorba de o brăţară - tendința în wearable fiind de brățări care

fie îți monitorizează bătăile inimii, fie îți numără pașii, fie îți spun „Atenție, azi ai mâncat prea mult!” - şi de un set de căști foarte inteligente, care îţi pot impune, de exemplu, ritmul atunci când alergi. Tot la CES am anunțat un dispozitiv de monito-rizare a bebelușilor, un senzor, de fapt, care măsoară starea acestora și ajută mama modernă să-și monitorizeze copilul mult mai ușor decât generațiile anterioare.

Personal, ce mi se pare foarte important atunci când vorbim de wearables, este faptul că vor genera poate cea mai mare aplicaţie de big data. Totul se schimbă, fluxul de date devine tot mai mare, ser-verele pe care sunt stocate acestea în centre de date își dublează, triplează, cvadruplează numărul și până la urmă tot ce înseamnă wearable devine o mare problemă de big data. Dacă estimările sunt corecte, și eu cred că vor fi corecte, în 2014 o să vedem noi modele de business, tehnologii disruptive, care vor influența întreg spectrul industriei de IT.

IT TRENDS: De ce a ales Intel să investească în acest domeniu?

M.C.T.: Intel se află într-o nouă fază. A împlinit în urmă cu câțiva ani 40 de ani de existență și a fost perceput de când s-a inventat ca un mare jucător în industria de PC-uri. PC-urile au scăzut ca interes al uti-lizatorului, au apărut tehnologii disruptive, cum ar fi tabletele sau telefoanele inteli-gente, care au afectat existența laptop-uri-

lor. Și atunci, în mod firesc, când vrei să reziști pe o piață, trebuie să te reinventezi. Reinventarea Intel se face mai lent decât poate ne-am dori, pentru că nu este ușor să-ți schimbi un model de business, dar în același timp se face pe niște modele clare ale utilizatorilor, adică nu inventăm de dragul de a inventa, ci inventăm și inovăm ca să răspundem unor nevoi din piață.

Direcţia clară este către ultramobilitate, iar Intel s-a reinventat în direcţia aceasta. Este destul de greu ca dintr-un mare producător de chipset-uri pentru PC-uri să devii un mare producător de chipset-uri pentru telefoane, în condiţiile în care această piaţă este deja saturată. Este iden-tic şi pentru tablete. Asta nu înseamnă că am capitulat sau că nu am intrat în luptă. Am intrat în luptă şi, recent, la Mobile World Congress, Barcelona, am anunţat noi produse pentru tablete şi telefoane. Dar această tranziţie, din a fi cel mai bun în computing în a fi în celelalte pieţe,

Noul Intel, mai aproape de utilizatoride Elena Andreea Liţă

Intel a început anul 2014 în forţă, venind cu anunţuri importante atât la CES, Las Vegas, cât şi la Mobile World Congress, Barcelona. În acelaşi timp, compania se află în plin proces de transformare. Despre noul Intel, dar şi despre tendinţele pieţei şi poziţionarea Intel în raport cu acestea, am discutat cu Manuela Ciugudean Toma, PR Manager Central and Eastern Europe, Intel.

Manuela Ciugudean Toma, PR Manager Central and Eastern Europe, Intel

www.ittrends.ro

17Nr. 3 - Martie 2014

I N T E R V I U

durează puţin. Şi suntem într-o eră a nou-lui Intel, îi spunem noi, în care te adaptezi mult mai rapid cerinţelor pieţei, inventezi divizii noi, aduci oameni noi. Divizia nou creată anul trecut se numeşte NDG - New Devices Group, în care intră exact aceste wearables.

În acelaşi timp, încercăm să păstrăm pasul tehnologic şi în PC, principalul in-strument de computing rămâne laptop-ul, şi aici venim constant cu inovaţii, dar care cumva sunt umbrite de faptul că tehnologiile disruptive se comunică şi se promovează mult mai mult.

IT TRENDS: Cum vedeţi adoptarea dispozitivelor wearables în România?

M.C.T.: Vorbind strict din punct de ve-dere al unui om care a lucrat şi lucrează la o companie care s-a ocupat până de curând în mare parte doar cu PC-uri, România este o piaţă sensibilă la preţ, de multe ori intenţia de cumpărare fiind generată de preţ. În acelaşi timp, românii sunt şi fast adopter-i. Tehnologiile wearable vor fi destul de ieftine, mă refer la cele main-stream, deci eu cred că în momentul în care vor fi lansate şi comercializate în România - multe tehnologii wearable, inclusiv cele ale Intel, sunt încă prototipuri - va fi un şoc pozitiv al industriei în ceea ce priveşte răspunsul pentru aceste dispozitive.

IT TRENDS: Când vor ajunge pe piaţă aceste dispozitive?

M.C.T.: Ne aşteptăm ca produsele anun-ţate de Intel la CES 2014 să fie disponibile spre sfârşitul anului. Iniţial vor apărea pe piaţa din Statele Unite, apoi, în măsura in-teresului retailer-ilor, sau al lanţurilor de farmacii în cazul senzorului pentru copii, vor ajunge în Europa, inclusiv în România.

IT TRENDS: Ce ne puteţi spune despre deschiderea Intel către Android, către Open Source?

M.C.T.: Este un alt exemplu al noului Intel şi al faptului că utilizatorii cer Android. În prezent, avem chiar aici, în se-diul în care ne aflăm acum, sute de ingineri care dezvoltă software pe tehnologie Intel Open Source, fie că este vorba de Linux sau de Android, testează şi întotdeauna încearcă să calibreze hardware-ul Intel cu software Google sau Linux Foundation.

Mai mult decât atât, aş vrea să amin-tesc şi despre Galileo, care de anul trecut este şi în România. Intel Galileo este o placă de dezvoltare Open Source pentru

cei care vor să realizeze cu resurse mini-me proiecte simple cu ajutorul tehnologiei Intel. Din 2013, mai precis de la începutul lunii octombrie, avem un procesor care se numeşte Intel Quark, este cel mai mic din lume - mai mic decât o unghie, consumă cel mai puţin, rulează sistem de operare şi se adresează exact acestei comunităţi, care s-a plâns în mai multe rânduri că Intel nu

o susţine. Intel Galileo a fost creată pentru acest procesor, fiind, de asemenea, foarte mică.

În România am început printr-un pro-gram de donaţii, sunt peste 400 de plăci Galileo donate în 17 universităţi, efortul fiind gestionat de colegii noştri din cadrul Intel Romania Software Development Cen-ter. Politehnica Bucureşti, de exemplu, a fost printre primele cinci universităţi din Europa care au primit donaţia - 40 de plăci Intel Galileo - şi chiar ne-am mândrit cu faptul acesta, fiind un exemplu de succes şi un exemplu că România are talent, are un pool masiv de ingineri software talentaţi, care trebuie susţinut şi monetizat ulterior.

IT TRENDS: Aţi amintit de anunţul făcut de Intel la Mobile World Congress, Barcelona, ne puteţi detalia?

M.C.T.: Soluţia pe care am anunţat-o la Mobile World Congress se numeşte Merrifield, este un procesor Atom, System on Chip, ceea ce înseamnă că pastila de siliciu este direct legată pe tranzistori şi că asigură interpretarea mult mai rapidă a da-telor. Merrifield este o aplicaţie a Legii lui Moore în tehnologie şi este răspunsul Intel pentru 2014 - 2015 în industria de tablete şi de telefoane. În continuare, avem un interes foarte mare pentru segmentul de compu-ting, la începutul verii urmează să lansăm Broadwell, a cincea generaţie de procesoare Intel Core, care vor veni cu îmbunătăţiri la nivel de performanţă şi de consum, şi pe care sigur o să le vedem şi în România.

Suntem într-un moment în care toată piaţa de IT se învârteşte în jurul tabletelor şi ne-am setat un obiectiv foarte ambiţios pentru anul acesta, să vindem la nivel mon-dial 40 de milioane de tablete. Merrifield va fi un răspuns la provocarea aceasta. Pe plan local, încercăm să convingem cât mai mulţi producători români de tablete să in-tegreze tehnologii Intel şi sperăm ca anul acesta să avem noutăţi şi în acest dome-niu. De asemenea, lucrăm şi cu operatorii de telefonie pentru a integra în roadmap-ul lor şi în cataloagele de vânzări telefoane cu tehnologie Intel. Sloganul Intel pentru 2014 este „If it computes and connect, it does it best with Intel”, aşadar suntem interesaţi să fim în orice dispozitiv care se conectează, care procesează o informaţie cu ajutorul unui procesor. �

www.ittrends.ro

18 Nr. 3 - Martie 2014S M A R T H O M E

În schema locuinței am reprezentat o se-rie de senzori care pot fi folosiți pentru auto-matizarea luminilor și a altor aparate care vor apărea în automatizare. Pentru a putea fi identificați mai ușor față de reprezentările anterioare, acești senzori sunt colorați. Ast-fel, senzorii de mișcare sunt roșii și sunt notați M1-M5. Senzorii pentru ușă sau geam sunt albaștri și sunt notați U1-U6. Senzorii de iluminare sunt verzi și sunt notați L1-L3.

Pentru hol, am montat senzorul de mișcare M1. Acesta va detecta prezența în zona holului și va putea acționa alte dispo-zitive prin intermediul controllerului sau va comanda prin asociere directă până la alte 5

dispozitive. Senzorii Z-Wave nu au nevoie neapărat de niciun cablu, ei funcționând cu baterii. După cum se observă din schiță, holul nu are lumină naturală. De aici, nevoia de a lumina holul în prezența unei persoane care va putea folosi acest spațiu în deplină siguranță. Astfel, atunci când M1 detectează mișcare va comanda deschiderea luminilor S2 prin intermediul întrerupătorului I2. Dacă

în hol este lumină care vine prin ușile ca-merelor sau de la alte surse, se mai poate adăuga o condiție suplimentară a senzo-rului de iluminare L1. Dacă este detectată lumină peste limita stabilită în prealabil ca fiind convenabilă, atunci această condiție a nivelului de lumină existent nu va declanșa aprinderea luminii. Stingerea luminii poate fi făcută automat după o perioadă de 30 de secunde de la declanșare sau în momentul în care va trece mai mult de un minut de la ultima detecție de mișcare a senzorului M1. Tot pentru lumina de pe hol, deschiderea ușii de la intrare, detectată de senzorul de ușă U1, va aprinde lumina automat pentru două minute, timp în care să putem părăsi această zonă după intrarea în casă.

Senzorii de pe hol au fost folosiți până acum pentru persoane locuind în casă. Cu alte cuvinte, senzorul montat pe ușă se află în starea nearmat. În cazul în care senzorul de ușă este armat, putem folosi acești senzori ca o alarmă. Dacă ușa se de-schide și senzorul este armat, atunci acesta poate comanda direct o sirenă pentru in-terior cu intensitate de peste 100dB care va atenționa vecinii și va speria intrusul. Poate fi declanșată și o sirenă de exterior în același timp, sau nu se declanșează

Studiu de caz pentru o locuință (II)Automatizarea locuinței

Am discutat în prima parte despre dispozitive care se montează pentru automatizarea luminilor, modurile în care se pot monta, cum sunt acționate și contorizarea consumului. Dar automatizarea lor se face și cu ajutorul altor elemente din rețea, cum ar fi: senzori pentru ușă sau geam, senzori de mișcare, senzori de iluminare. Acești senzori, la rândul lor, pot declanșa alte scenarii sau acțiuni.

de Marian Teodorescu

Telecomanda Z-Wave

Senz

or de

lum

inăSe

nzor

de m

işcar

e

www.ittrends.ro

19Nr. 3 - Martie 2014

S M A R T H O M E

nicio alarmă auditivă sau luminoasă, dar o cameră de supraveghere trimite una sau mai multe imagini pe email și astfel vom avea posibilitatea să identificăm persoana care a intrat. Armarea sau dezarmarea sen-zorului se poate face cu ajutorul telefonului mobil prin intermediul rețelei wireless din casă sau prin internet. O altă modalitate este folosirea unei telecomenzi Z-Wave care va fi programată ca pe unul din butoane să armeze sau să dezarmeze senzorul de ușă, exact ca funcția unei telecomenzi a unei alarme tradiționale.

Pentru alarmă pot fi folosiți senzorii de mișcare M2, M3, M4, M5 amplasați în cele-lalte camere, iar senzorii de la geamuri U2, U3, U4, U5, U6 pot avertiza asupra stării „deschis” a acestora. Dar nu alarma este singura automatizare care poate beneficia de acești senzori… De câte ori nu plecăm de acasă și uităm un geam deschis? Pen-tru un apartament, riscul se poate referi cu precădere la pătrunderea în locuință a ploii. Dar pentru o casă, este mult mai important ca toate căile de acces, fie ele și geamuri, să fie închise. Astfel, la armarea ușii de la intrare se poate primi un email sau mesaj push cu geamurile care sunt deschise în acel moment. Dacă tot am vorbit de ploaie și închiderea geamurilor, putem aminti aici de ferestrele de mansardă. Pentru ele există sisteme comandate Z-Wave care le închid sau le deschid. Aceste dispozitive funcționează prin acționare locală cu aju-torul unui comutator cu 3 poziții sau co-mandate de alte dispozitive. Astfel, dacă se instalează un senzor de ploaie la exterior, acesta poate închide automat ferestrele de mansardă lăsate deschise. Acestea pot fi deschise automat dacă temperatura de la mansardă este mai mare față de tempera-tura exterioară cu o valoare predefinită (să spunem, 2 grade) și automat va fi închis aparatul de aer condiționat, astfel con-sumul cu răcirea încăperii poate să scadă substanțial.

În zona sufragerie am poziționat comenzi Z-Wave pentru draperiile D1, D2, D3 semna-

lizat prin culoarea mov. Să presupunem că în zona în care este amplasat senzorul de iluminare L2 se află aparatura A/V și tele-vizorul. Cu ajutorul acestui senzor putem citi nivelul de lumină în momentul în care pornim televizorul. Dacă această valoare este peste cea setată în prealabil ca fiind acceptată pentru a vedea în condiții op-time ecranul televizorului, draperille vor fi comandate automat să se închidă. La fel și pentru un videoproiector. Draperiile se pot închide automat și pentru activa-rea unui scenariu numit „vizionare film”. La activarea acestui scenariu, în afară de acționarea draperiilor, va porni aparatura A/V necesară, lumina S5 și S6 își va reduce treptat intensitatea cu ajutorul variatoarelor de tensiune instalate în I7 și I8.

Bucătăria a rămas la urmă, dar este la fel de importantă sau poate mult mai importantă față de restul casei. Lumina de aici poate fi mult mai importantă pentru siguranța exploatării acestui spațiu. Mie,

cel puțin, îmi place să am lumină cât mai multă în bucătărie. O bandă de leduri sau chiar mai multe poziționate corect și co-mandate de un dispozitiv RGBW, de exem-plu, care are 4 dimmere diferite (pentru cele 3 culori și alb), dar care pot fi folosite independent pentru 4 surse de lumină, în combinație cu 1-2 senzori de mișcare (M2) bine poziționați, vor face din bucătăria dumneavoastră nu numai un loc plăcut în care să faceți experimente culinare, dar și un loc foarte practic.

Am instalat în bucătărie un senzor de temperatură și umiditate (TU1 – culoarea albastru deschis). Acesta poate măsura nivelul de umiditate și atunci când este depășită o anumită valoare poate porni automat hota. Aceasta se va opri automat când valoarea scade în limite normale sau după o anumită perioadă de timp. Hota poate fi pornită și de o serie de senzori de temperatură care pot fi amplasați în zona aragazului pentru o funcționare cât mai

precisă. Senzorul de fum F1, colorat în por-tocaliu, este în aceeași măsură îndreptățit să comande hota. Dar datorită faptului că prezența fumului implică riscuri mai mari, senzorul de fum poate fi setat să declanșeze o alarmă. Aceasta poate consta în alarmă vizuală - cu ajutorul unor leduri, auditivă - cu ajutorul sirenei de interior sau chiar

să deschidă un robinet comandat Z-Wave care va alimenta sprinklerul din bucătărie. Toate notificările de care am discutat până acum pot fi configurate să fie transmise și pe email, push sau SMS.

Senzorii de temperatură și umiditate TU2 și TU3 amplasați în cele două băi pot co-manda pornirea automată a ventilatoarelor instalate pentru aerisirea spațiilor respec-tive. Pentru calitatea aerului există un sen-zor performant care poate detecta în detaliu componentele aerului ambiant sau, varian-ta mai simplă, este senzorul de monoxid de carbon care poate emite alerte sau acțiuni pentru camerele care sunt expuse arderii

incomplete a combustibilului de orice natură. Tot pentru băi și bucătării senzorii de inundație sunt foarte importanți. Aceștia se montează foarte simplu, funcționează cu baterii și transmit instant alarme vizuale, auditive sau push, email și SMS.

Schema senzorilor prezenți în acest ma-terial a fost facută pe baza intuiției pentru spațiul desenat. Dar în realitate, nevoile și abordarea acestora sunt specifice pentru fiecare situație în parte. Deci, așa cum îmi place mie să spun, numai imaginația și tratarea corectă a spațiului pot fi limitele unei automatizări. �

www.incontrol.ro

Senzor de fum

Senzor de inundaþie

Senzor de uşă

Sirenă

www.ittrends.ro

20 Nr. 3 - Martie 2014F O C U S

Senzori de imagine largide Mircea Băduţ

Cum ne adâncim în tainele fotografiei digitale cum aflăm că mărimea senzorului de imagine este o cheie primodrială. Aceasta con-stituie totodată şi răspunsul la întrebarea „de ce oare nu dispar apa-ratele foto speriate de avalanşa smartphone-urilor cu cameră tot mai încorporată?”. (Deschidem o paranteză mai de oracol şi admitem că DSLR-urile ar putea fi detronate doar de mirrorless-urile sau de com-pactele cu senzori full-frame – FF.) Şi dacă tot am acceptat postulatul (că, în fotografie, mărimea contează), de ce n-am merge şi mai de-parte? Adică la camerele foto cu senzori de imagine mai largi decât FF!

Formate… istoriceDimensiunea „full-frame” a senzorului digital (24x36mm) – senzor preferat de profesioniştii imaginii dar şi de amatorii perfecţionişti – corespunde formatului de film foto introdus de Kodak în 1934 (sub numele de „film 135”, corespunzând ulterior standardului ISO 1007). Însă aceeaşi companie lansase în 1901 formatul 120 („formatul mediu”), pentru cadre de 6x4.5cm, 6x6cm ori 6x9cm, format după care multă lume suspină şi astăzi (suspine vizând mai ales camerele Hasselblad şi Mamiya). De dragul conformităţii ştiinţifice, amintim şi de „large format”, cu dimensiuni de peste 4x5 inci (începând de la 102x127mm), corespunzând foliilor fotosensibile (deci nu rolelor de film), descendent din „vremile” când fotografii preparau artizanal plăcile foto.

De ce „mai larg”?În contemporaneitatea senzorilor de imagine digitali (dar la fel ca pe vremea fotografiei argentice) identificăm două motive categorice pen-tru care sunt de preferat dimensiunile mari: (1) se obţin fotografii mult mai bune în condiţii de lumină săracă, şi (2) câmpul de claritate în profun zime este foarte îngust.

Da, faptul că celulele sensibile compunând senzorul nu sunt foarte mici (şi nici prea aglomerate) le permite să distingă mai multe de-talii în lumină slabă şi să genereze substanţial mai puţin zgomot de imagine. (Electroniştii ar spune „un mai bun raport semnal/zgomot”.) Pentru comparaţie: un senzor FF de 24 megapixeli înseamnă o den-sitate de ~4200 pixeli/inch, pe când un senzor de compact/telefon poate avea peste 20000 pixeli per inch. (Când conceptul PPI (pixels-per-inches) nu ne satisface, putem calcula invers, pentru a vedea cum dimensiunea celulei fotosensibile din senzor este de şase ori mai mare la DSLR.)

Iar câmpul de profunzime îngust – adică faptul că detaliile din afara focusului ne apar tot mai estompate – este foarte dezirabil în multe

ge nuri de fotogafie: portret, sport, modă, macro, wild-life, fotografie de produs. Pierderea clarităţii în depărtare sau dincoace de planul de foca lizare al imaginii fotografice se mai numeşte şi blurare, sau înceţoşare. Ne dorim ca acest efect să fie mai accentuat pentru a obţine o bună separare a subiectului din fotografie faţă de fundal sau de anturaj. Şi nu-l vrem doar accentuat, ci şi plăcut – adică un fundal cremos, fără asperităţi geometrice. Iar aspectul – care depinde, nu doar de mărimea senzorului, ci şi de calitatea obiectivului/lentilelor foto – este întâlnit, în jargon, cu denumirea de „bokeh”, fiind documentat mai ales cu referire la luminile punctiforme din fundalul neclar.

Dincolo de FF-ul digitalSenzorii full-frame din camerele foto DSLR au ajuns la o rezoluţie de ~36 megapixeli, fiind capabili să genereze imagini cu 7350 pixeli pe

În urmă cu un an şi ceva, trei producători majori (Canon, Nikon şi Sony) surprindeau piaţa de echipamente foto cu lansarea a trei modele de camere foto cu senzori full-frame destinate amatorilor (senzori rezervaţi până atunci exclusiv aparatelor profesionale/scumpe). Succesul avut de acele camere a confirmat tendinţa astfel conturată: creşterea dimensiunii senzorilor foto. Da, pătimaşii fotografiei ştiu (sau află curând) că una dintre condiţiile esenţiale pentru obţinerea imaginilor de calitate este senzorul cât mai mare, standardul dându-l actualmente senzorul de 24x36mm din dotarea DSLR-urilor pretenţioase. Însă în cele ce urmează vă propun să aflăm câte ceva despre senzorii digitali chiar şi mai largi.

Comparaţie schematică dimensiuni senzori

Camera MFDSLR Pentax 645D

www.ittrends.ro

21Nr. 3 - Martie 2014

F O C U S

lungime şi 4900 pixeli pe lăţime. Şi probabil că acest format va consti-tui mult timp o referinţă de performanţă echilibrată. Însă, din nostalgia vremurilor cu fotografii argentice excepţionale, uneori apar şi realizări dincolo de acest standard foto, destinate îndeosebi profesionişilor cu pretenţii (lucrând, de exemplu, pentru reviste gen „Vogue” sau „National Geographic”).

Începem amintindu-ne că în 2011, camera PENTAX 645D (cu sen-zor CCD de 44x33milimetri şi 40 megapixeli, distribuiţi pe imagine în relaţia 7264x5440) câştiga o serie de premii internaţionale de prestigiu (inclusiv „TIPA Best professional DSLR”), readucând în atenţie formatul mediu.

Însă prima referinţă de cameră foto digitală de format mediu fusese lansată în 2009: „Leica S2” excela desigur în privinţa mecanicii şi opticii, dar rămânea în turnul de fildeş datorită preţului.

Dar altceva a constituit scân-teia pentru articolul de faţă: senzorii de 80 megapixeli creaţi de compania Dalsa pentru ca-merele pe film lat Mamiya.

În 2012, compania „Phase One” (fabricant danez de dorsa-le digitale pentru camere foto de format mediu) a „mixat” pro-centul de acţiuni cumpărate an-terior de la Mamiya cu sucursala

sa din Israel, „Leaf Imaging”, creând astfel un nou brand – „Mamiya Leaf”. Iar în 2013 a apărut această uimitoare linie de dorsale „Mamiya Leaf Credo”. (Pentru conformitate, subliniez faptul că aceste dorsale, conţinând senzorul de imagine digital, se ataşează camerelor foto Mamyia în locul cartuşului de film fotosensibil.)

Sistemul acesta – combinând camerele foto profesionale de dimen-siuni mari cu senzorii digitali – este vizat cu predilecţie de către cei ce realizează fotografii de calitate foarte înaltă pentru reviste glossy, pen-tru afişe mari, pentru pliante sau broşuri comerciale. O primă categorie de subiecte pentru fotografie sunt cele imobile sau cu mişcare moderată (maşini, haine, bijuterii, modele-manechin, peisaje). Deocamdată sistemul nu se pretează pentru fotografia de acţiune (sport, wild-life,

street), limitările fiind date atât de viteza de lucru moderată a ansam-blului cât şi de mobilitatea redusă a camerelor (comparativ cu cele mai performante camere compacte sau cu DSLR-urile profesionale).

Dorsale digitale pentru camere foto pe filmCele trei modele ale liniei Leaf Credo au senzori CCD cu rezoluţii de 80, 60 şi respectiv 40 megapixeli, cu dimensiuni între 43.9x32.9 mm şi 53.9x40.4 mm.

Dorsalele Leaf Credo se montează pe camerele Mamiya 645DF, şi pot lucra cu timpi de obturator de până la 1/4000 dintr-o secundă (pentru DSLR-urile profesionale maximul este de 1/8000”). Fiecare dintre cele trei dorsale se distinge prin ceva. Senzorul de imagine din modelul „Leaf Credo 80” are o gamă dinamică de 12.5 f-stopuri (deci comparabilă cu DSLR-urile moderne). Senzorul din „Leaf Credo 60” are raportul de aspect 3:4, constituind o alegere interesantă. Mezinul, „Leaf Credo 40”, se remarcă (fireşte!) prin cea mai ridicată viteză de captură din familie, de 1.2 cadre/secundă. (Pare o viteză mică dacă o comparăm cu cea a DSLR-urilor actuale, dar aici avem nu doar un sen-zor de două ori mai mare ci şi o convieţuire analog-digitial.)

Dorsalele Leaf Credo sunt prevăzute cu câte un microprocesor dual-core optimizat pentru asistenţă la vizualizare, focalizare şi editare. La dotarea tehnică mai menţionăm interfeţele FireWire 800 şi USB 3.0 pentru un transfer rapid de informaţii (pus în valoare când se fotografiază co-mandat de calculator).

Mai trebuie spus că dor-sala „Leaf Credo” include şi un ecran LCD (touch-screen) cu diagonala de 3.2 inci, cu rezoluţia de 1.15 megapixeli. Iar aici funcţia „Live View” îngăduie o focalizare precisă când se vizează non-optic (nonTTL).

Colaborarea dintre Mamiya Leaf şi Teledyne Dalsa a început în 1997 cu primul senzor de 6 megapixeli şi măsurând 24x36mm (deci FF!). De atunci, pentru a ajunge la actualul senzor cu 80 megapixeli aşezaţi pe o suprafaţă de 53.7x40.3mm, specialiştii de la Mamiya Leaf, Phase One şi Teledyne Dalsa au studiat şi experimentat intens pentru a sa-tisface cerinţele de rezoluţie, gamă dinamică şi răspuns spectral fireşti pentru fotografia high-end.

Printr-o viziune optimistă, producătorii prevăd extinderea gamei de dorsale pentru a se potrivi mai multor camere foto de format mediu şi mare. Noi aşteptăm între timp şi camere digitale de format mediu/mare de la alţi producători. (Canon? Sony? Nikon? Samsung? Se confirmă zvonurile în 2014?)

Încheiem observând că avem aici o întâmplare destul de internaţională: dacă sistemele „Leaf Credo” sunt produse în Tel Aviv, compania mamă (Phase One) este din Frederiksberg, Danemarca, iar senzorul de ima gine se fabrică în Eindhoven, Olanda, deşi furnizorul (Teledyne Dalsa) este din Waterloo, Ontario, Canada. La care adăugăm Tokyo pentru producătorul aparatelor foto Mamiya. �

SSSSuSSSSSS bbbbbabbbb nsama blbllblbl lllullll ddddddddddddorsalllll dddididigig talllllpentru camere Mamiya

CameraMFDSLR Leica S2

www.ittrends.ro

22 Nr. 3 - Martie 2014E V E N I M E N T

Din 2003, oferta pentru educaţie vocaţională şi instruire (VET), in-struire vocaţională continuă (CVT) şi educaţie superioară s-a diversifi-

cat considerabil, cu o tendinţă de instrui-re în ITC orientată către aspecte practice. Toate programele de studiu din programa Ministerului Educaţiei sunt evaluate şi aprobate de agenţii de asigurare a calităţii (ARACIP pentru educaţia secundară şi ARACIS pentru educaţia superioară), în conformitate cu indicatori de performanţă şi criterii specifice.

Din 2007 au existat numeroase pro-iecte finanţate prin Programe Operaţionale Structurale - în special pentru dezvol ta-rea resurselor umane (POS DRU), permi-ţând îmbunătăţirea calificărilor ITC ale angajaţilor din diverse sectoare, precum administraţie, educaţie, transport şi agri-cul tură. Nevoia pentru măsuri de îmbu-nătăţire a acestor calificări provine din dez-voltarea comerţului electronic, achiziţiilor pe platforme electronice (care acum sunt obligatorii pentru sectorul public şi compa-niile private care folosesc fonduri publi ce) şi e-guvernării. Din acest motiv, programele de studii ITC în licee şi universităţi au deve-nit din ce în ce mai solicitate de la an la an, iar programele de instruire pentru profesori şi studenţi s-au intensificat prin interme-diul proiectelor din Fonduri Structurale.

Totuşi, există în continuare o serie de obstacole şi provocări majore, se arată în studiul Empirica. Sistemul educaţional din România nu este încă perfect adaptat pentru economia bazată pe cunoaştere, iar utilizarea ITC în şcoli nu este foarte dezvoltată aici comparativ cu alte state membre ale UE. În prezent, se produce o transformare profundă generată de abor-darea bazată pe calificări, impusă de EQF (European Qualifications Framework) şi de CNC (Cadrul Naţional al Calificărilor), atât pentru educaţia secundară, cât şi pentru cea superioară (CNCIS), în scopul de a axa curricula pe abordări practice şi aplicaţii, mai degrabă decât pe transferul de cunoştinţe teoretice. În acest mod, se urmăreşte crearea unor legături mai strânse cu sectoarele economice şi sociale.

În acelaşi timp, o serie de instituţii naţionale (ARACIS, ARACIP CNCIS şi asociaţii profesionale) şi parteneri din sistemul educaţional (şcoli, universităţi) lucrează la noi abordări care să răspundă provocării e-skills şi pe care să le imple-menteze prin proiecte finanţate.

Din cauza lipsei unor politici naţionale privind e-skills, măsurile iniţiate de UE, precum Săptămâna eSkills, şi schemele finanţate de filantropi, precum progra-mul BiblioNet, tind să devină singurele iniţiative axate explicit pe e-skills. Aceste

Premise pentru e-Skills în Româniade Elena Andreea Liţă

În perioada 2003 - 2009 numărul companiilor soft-ware şi de servicii IT a crescut în România la 8000, ceea ce indică o creştere a pieţei locale de muncă în domeniul ITC, se arată într-o cercetare privind e-Skills în Europa, realizată de Empirica pentru Comisia Europeană şi publicată în luna ianuarie 2014. Contextul a generat, astfel, numeroase oportuni-tăţi pentru absolvenţii şi profesioniştii ITC aflaţi în căutarea unui loc de muncă. În acelaşi timp, European Computer Driving Licence (ECDL) Romania a creat o reţea de 370 de centre de instruire şi a emis peste 20.000 de certificate şi 53.000 de carduri de aptitudini. ECDL a avut un rol important în special în dezvoltarea e-aptitudinilor în sectorul public, care a suferit o lungă perioadă de timp din cauza lipsei de personal cu competenţe digitale.

www.ittrends.ro

23Nr. 3 - Martie 2014

E V E N I M E N T

iniţiative au ajuns la mii de tineri şi la sute de organizaţii, dar nu sunt integrate adec-vat în realizarea politicilor strategice. Aces-tea au crescut nivelul de conştientizare privind abilităţile ITC ce vor fi solicitate în viitor pe piaţa muncii şi au încercat chiar să meargă mai departe în pregătirea in-divizilor în această direcţie, prin cursuri gratuite pe e-aptitudini.ro şi competiţii de evaluare a cunoştinţelor ITC.

Suportul industriei ITC În absenţa unei politici guvernamentale solide, industria ITC a jucat un rol impor-tant în domeniul e-skills în România, reiese din raportul de ţară realizat de Empirica. În timp ce Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei au susţinut în totalitate iniţiativele e-skills, organizaţii private (companii precum Intel, Microsoft, HP, IBM, SIVECO şi orga-nizaţii non-guvernamentale precum APDETIC, membră a Digitaleurope, Junior Achievement, Irex) au preluat iniţiativa şi au derulat o serie de programe de succes şi de campanii naţionale de conştientizare dedicate studenţilor şi companiilor mici şi mijlocii (în 2010, 2011 şi 2013).

Săptămânile europene e-Skills au fost bine-venite, ca o oportunitate de o creiona răspunsuri la neconcordanţa dintre cerin-ţele companiilor ITC din ţară şi siste mul educaţional, în ceea ce priveşte nevoia de specialişti calificaţi în domeniul e-skills. În particular, industria ITC din România a fo-losit Săptămâna e-Skills pentru a crea cam-panii de conştientizare a e-aptitudinilor în general şi pentru a promova carierele în ITC în rândul tinerilor din România. Au fost organizate conferinţe, semina-rii şi cursuri online, atât elevii cât şi stu-denţii fiind invitaţi să viziteze compani-ile ITC. Cea mai mare campanie dedicată Săptămânii e-Skills s-a desfăşurat la sfârşitul lui 2009, începutul lui 2010 şi a fost organizată pe plan local de APDETIC, Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente ITC.

Oracle Academy Romania a susţinut până în prezent 95.000 de studenţi şi a in-struit peste 1900 de profesori în domeniul utilizării ITC şi al unor abilităţi generice de programare folosite în întreg sectorul ITC. În 2012, Oracle Academy a anunţat o nouă curriculă Java, faza pilot fiind desfăşurată cu succes în Marea Britanie şi România.

Compania operează mai multe centre globale de suport în România, prin care a creat aproximativ 2000 de locuri de muncă, şi susţine că eforturile sale în educaţie au ajutat România să dezvolte forţa de muncă competentă care se află în centrul recentei expansiuni economice a ţării.

SIVECO gestionează la nivelul întregii ţări 28 de centre de instruire în competenţe ITC, din 2009 fiind emise aproximativ 5000 de certificări. De asemenea, pro-gramele de internship pentru studenţi de la facultăţi ITC, organizate în special de companiile multinaţionale, constituie o altă sursă importantă pentru dobândirea de competenţe ITC.

Cele mai importante dintre acestea sunt programul de internship al HP, dedicat studenţilor din ultimul an, care include o ofertă vastă de job-uri în departamente precum dezvoltare software, consultanţă, outsourcing, logistică şi achiziţii, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, şi programul de internship al IBM, care îşi propune să expună studenţii la cultura şi valorile IBM, să dezvolte potenţialul de business şi să încurajeze carierele în domeniu.

România beneficiază, de asemenea, de programul BiblioNET, un proiect cu o durată de cinci ani şi un buget de 26,9 mi-lioane de dolari, finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates şi coordonat de IREX. În urma unui proces de selecţie competitiv, peste 1600 de biblioteci publice din Româ-nia vor primi computere pentru acces pu-blic la Internet şi peste 3000 de bibliotecari vor participa la cursuri de instruire.

Nu în ultimul rând, în cadrul E-centrelor dezvoltate prin programul de responsabi-litate socială „Unlimited Potential” al Microsoft, în cooperare cu administraţia publică şi o serie de organizaţii non-guver-namentale locale, se desfăşoară programe de instruire pentru dezvoltarea abilităţilor ITC, exploatarea oportunităţilor pentru afaceri online şi, implicit, susţinerea dez-voltării rurale.

Politici şi iniţiative guvernamentaleStrategia naţională e-Romania are ca scop modernizarea la nivel de ţară prin stimu-larea adoptării ITC de către cetăţeni, com-panii şi sectorul public. Cheltuielile ITC pentru punerea în funcţiune a serviciilor publice online au fost de 90 milioane Euro

în 2010 şi 190 milioane Euro în perioada 2011-2013, se precizează în cercetarea realizată de Empirica. e-Romania a fost concepută pentru a le permite cetăţenilor să comunice cu o administraţie unificată, informaţia fiind transmisă electronic între toate instituţiile implicate.

Noul program guvernamental 2013-2016 include planuri ambiţioase pentru dezvoltarea naţională din perspectiva ITC, precum extinderea programelor de instru-ire a cetăţenilor români pentru dobândi-rea de abilităţi ITC, cu accent pe grupurile dezavantajate, integrarea unor metode Web 2.0 inovatoare în procesul de educaţie şi dezvoltarea unor resurse de studiu on-line pentru utilizarea la nivelul întregului sistem educaţional, furnizarea unor pro-grame de instruire ITC continuă pentru pro-fesori, organizarea de competiţii naţionale în şcoli pentru eConţinut educaţional şi, în final, crearea unor instituţii şi servicii de educaţie complet computerizate.

Acţiuni coordonate pentru îmbunătăţirea infrastructurii ITC a ţării sunt în conti nuare foarte necesare. Organismul Inter mediar pentru Promovarea Societăţii Informa-ţionale în România (OIPSI) a finanţat un total de 678 de proiecte, cu un buget general de 306,94 milioane Euro. O cotă majoră a bugetului a fost cheltuită pentru conectarea a 2446 şcoli la Internet broad-band.

În 28 de comunităţi, noi centre auto-rizate de instruire pentru competenţe IT au fost deschise în Puncte de Acces Public la Internet (PAPI), parte a proiectului Eco-nomia Bazată pe Cunoaştere (EBC). 10% din acestea dispun de personal de instruire specializat. În viitor, experţii care au aju-tat la punerea în funcţiune a acestor centre vor continua să ofere suport, de exem-plu instruind personalul local în vederea dobândirii de competenţe şi certificări. Prin aceste iniţiative se urmăreşte dezvoltarea resurselor umane din aceste comunităţi, poate cel mai important factor în auto-susţinerea dezvoltării regionale.

Ca şi concluzie, o forţă de muncă înalt calificată este esenţială pentru o economie dinamică şi competitivă. Aceasta include capabilitatea de a răspunde flexibil la ce-rinţele pieţei şi la posibilităţile deschise de noile tehnologii. Politica actuală a României privind piaţa muncii are ca scop creşterea adaptabilităţii forţei de muncă. �

www.ittrends.ro

24 Nr. 3 - Martie 2014S O F T W A R E D E V E L O P M E N T

În acest context foarte dinamic, în care una dintre certitudini e schimbarea continuă și adaptarea la noile tendințe ale pieței, provocarea pentru domeniul IT e să își desfășoare activitățile într-o manieră cât mai eficientă, cu livrabile cât mai rapide pe piață, cu o calitate cât mai bună și care să maximize investiția făcută de către acționari.

88% din companiile software optează pentru AgileÎn mod evident, din punct de vedere al ciclului de viață complet al livrării soluției software, o abordare agilă pare a fi cea mai potrivită alegere în cele mai multe dintre situațiile care urmăresc beneficiile descrise mai sus. Un studiu recent (elaborat de către Agile Journal) arată că peste 88% din companiile de software evaluate (multe cu peste 10.000 de angajați) folosesc deja sau au de gând să folosească practici agile pen-tru proiectele pe care le implementează.

Ceea ce se întâmplă de obicei în ma-joritatea companiilor este că acestea își încep experiența agilă prin adoptarea practicilor legate de Scrum - care descriu o strategie foarte bună pentru conducerea activităților unei echipe de dezvoltare. Din nefericire, Scrum-ul reprezintă doar o mică componentă din livrarea unei soluții software finale. Ceea ce se întâmplă în multe cazuri este că echipele încep să se uite în stânga și în dreapta, uneori prin

studiu propriu, alteori apelând la firme de consultanță pentru a umple golurile pe care Scrum-ul le ignoră în definiția sa, ideile căutate fiind în cea mai mare măsură legate de partea de construcție.

Se poate întâmpla ca multitudinea de surse existente și terminologia folosită să creeze mai multă confuzie decât să aducă rezultatele scontate. Mai mult decât atât, nici profesioniștii din IT nu știu exact unde ar trebui să caute sfaturi pentru situația în se află și care probleme ar trebui tratate în mod primordial.

Ca și exemplu - Scrum-ul vorbește de-spre existența unui Product/Scrum back-log, și cum anume sunt tratate acestea în timpul unui sprint. Dar totuși, întrebarea este de unde anume apare acest Product backlog? Apare acesta de nicăieri în pro-

iect? Bineînțeles că nu, fiind rezultatul unei sesiuni de determinare a cerințelor inițiale care reprezintă unul dintre princi-palele obiective pe care trebuie să le atin-gem în faza de î nceput a unui proiect.

Agili, dar într-o manieră structuratăSoluția pe care o implementăm în cadrul Yonder este una focusată pe o abordare agilă disciplinată prin oferirea de proce-duri/sfaturi adaptate pentru fiecare client/proiect în parte. Disciplina constă pe de o parte într-o abordare secvențială și iterativă a proiectului (unde se urmărește atingerea anumitor obiective de-a lungul întregului ciclu de viață al livrării soluției), iar pe de altă parte prin oferirea de sfaturi concrete pentru atingerea fiecărui obiectiv (în funcție de contextul proiectului).

Acest lucru este posibil prin adoptarea unor strategii din Scrum - XP, Agile Mo-deling, RUP, Lean/Kanban, DevOps într-o manieră structurată și se evită o aplicare prescriptivă a unor rețete bine cunoscute – pentru că există riscul ca acestea să nu se potrivească cu contextul proiectului, și se merge către atingerea anumitor obiective.

Ideea care stă la bază este destul de simplă: avem de a face cu o abor-dare bazată pe faze concrete (Incepție,

Disciplina în cadrul proiectelor Agilede Mihai Buhai, Delivery Manager Yonder

Într-o perioadă în care presiunea din partea pieței și nevoia de creștere a competitivității în toate sectoarele economiei sunt mai mult decât o realitate, industria IT își are locul ei aparte și joacă un rol foarte impor-tant ce poate face diferența între companiile care vor fi sustenabile și de succes și în următorul deceniu, investind în inovație, cercetare, eficientizare a proceselor, și cele care se mulțumesc cu ceea ce fac în momentul de față, riscând astfel dispariția de pe piață.

Mihai Buhai este Delivery Manager Yonder, cu focus particular în aplicarea customizată a metodologiilor Agile în proiectele livrate clienților companiei. Yonder este furnizor de servicii IT cu sediu în Utrecht şi centre de dez-voltare în Cluj-Napoca și Iași. Ambiţia Yonder este de a anticipa soluţii prin identificarea inovaţiilor ce pot contribui la dezvoltarea partenerilor săi şi mai apoi implementarea lor prin procese de excelenţă şi înaltă competenţă tehnică. Yonder face parte din grupul Total Specific Solutions, un grup olandez de companii IT ce acoperă un spectru larg de domenii de competenţă, pornind de la inovaţie în aplicarea şi implementarea de soluţii software, la sănătate, industria farmaceutică, inginerie de business, sisteme integrate, testare şi asigurarea calităţii. Total Specific Solution Group este parte a Constellation Software Inc.– furnizor internațional de servicii software.

Biografie

www.ittrends.ro

25Nr. 3 - Martie 2014

S O F T W A R E D E V E L O P M E N T

Construcție, Tranziție), în cadrul fiecărei faze existând o serie de obiective bine defi-nite care trebuie atinse. De exemplu, unul dintre obiectivele fazei de Incepție este identificarea scopului inițial al aplicației (funcțional). Abordarea structurată are la bază descrierea mai multor aspecte sau procese care să ajute la îndeplinirea aces-tui obiectiv. De exemplu, în cazul de mai sus aspectele/procesele care trebuie luate în considerare sunt: �nivelul de detaliu al cerințelor ințiale

(requirements envisioning, big require-ments up front),�modalități de vizualizare (usage mo-

deling, domain modeling, process mo-deling), �strategii de modelare (formal, infor-

mal, interviews), �strategii de management al elemente-

lor de lucru (scrum product backlog, work item pool, work item list, formal change management), �modalitatea de tratare a cerințelor

non-funcționale (acceptance criteria, ex-plicit list, technical stories).

În funcție de contextul în care ne aflăm, vom alege pentru fiecare proces varianta care se potrivește cel mai bine necesităților actuale ale proiectului - dacă este vorba de un proiect în care trebuie să facem și su-port putem alege un work item pool ca și modalitate de management al cerințelor de lucru în locul unui scrum product backlog.

Pentru a ne asigura că aceste obiective sunt îndeplinite am introdus milestone-uri pe tot parcursul desfășurării proiectu-lui. Un exemplu concret al unui astfel de milestone este la finalul fazei de Incepție unde verificăm consensul tuturor părților în legătură cu scopul inițial al aplicației.

Una dintre provocările cele mai mari ale acestei abordări este, pe de o parte pune-rea la dispoziție a cât mai multor proceduri legate de cum anume obiectivele pot fi atinse și, pe de altă parte, evitarea situației de a deveni foarte prescriptivi. Metodolo-giile existente în momentul de față fie sunt foarte detaliate - când vine vorba de procesele pe care le implică (vezi cazul IBM RUP), fie descriu sumar activități im-portante din ciclul de viață al proiectului (vezi Scrum pentru partea de identificare a cerințelor inițiale sau instalarea soluției în producție).

Creșterea satisfacției cliențilorPrin aplicarea acestor principii în cadrul tuturor proiectelor pe care le desfășurăm în Yonder am reușit să creștem nivelul de satisfacție al clienților noștri, productivi-tatea crescută fiind unul dintre aspectele care au făcut posibil acest lucru.

Această politică orientată către obiective crește foarte mult gradul de transparență în relația cu clienții, așteptările fiind setate și monitorizate corespunzător pe toată du-rata proiectului. Prin validarea continuă a „business case-ului” și a condițiilor ini-țiale care au generat proiectul - milestone multiplu în faza de Construcție – ne asigurăm de viabilitatea acestuia și pu-nem la dispoziția factorilor de decizie toate informațiile necesare pentru ca hotărârile care se iau să fie bazate în primul rând pe numere și fapte concrete și mai puțin pe presupuneri.

Un alt aspect important e legat de creșterea calității (care la o primă ve-dere pare a fi o componentă destul de subiectivă) prin adoptarea celor mai bune practici din metodologiile agile (XP, TDD)

pentru a satisface anumite obiective și mi-grarea acestora către o zonă măsurabilă. Date fiind tendințele actuale de a lucra cu echipe mari, distribuite geografic, care activează în domenii complexe cu soluții tehnice la fel, un aspect foarte important este scalabilitatea.

Utilizând această abordare bazată pe obiective, în cadrul căreia se încurajează independența echipelor, menținem un nivel optim de guvernanță. În acest caz, scopul - dincolo de livrabilele aferente procesului de dezvoltare software - constă în oferirea unei soluții complete în care nevoile clien-tului sunt adresate în funcție de situația în care acesta se află. Astfel, punem bazele unui model care poate scala foarte ușor prin folosirea uneltelor potrivite, a prac-ticilor și metodelor de succes dovedite pe alte proiecte.

ConcluziiAceastă abordare disciplinată și structu-rată a proiectelor Agile, pe care am îmbrățișat-o în cadrul Yonder în special după obținerea certificării CMMI level 3, ne-a ajutat la mărirea numărului de clienți actuali datorită exemplelor și rezultatelor pozitive, profesionalizarea serviciilor și creșterea predictibilității prin aplicarea și îmbunătățirea continuă a acestui model.

Și, pentru ca cei interesați să nu treacă din nou printr-un proces de reinventare a roții și descoperirea tuturor acestor prac-tici într-un mod empiric, cum se întâmplă în cele mai multe situații - un punct foarte bun de start al călătoriei către implemen-tarea unui cadru agil disciplinat este cartea lui Scott Ambler și Mark Lines „Disciplined Agile Delivery”. �

www.tss-yonder.com

www.agora.roPRIMA TA SURSĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOROMUNICAŢIILOR

www.ittrends.ro

26 Nr. 3 - Martie 2014O P I N I I

Striviți de propria greutate

Am citit mai demult pe undeva că unul din motivele pentru care balenele eșuate mor este acela că, în afara apei, corpul lor cântărește atât de mult încât unele organe cedează strivite de greutatea balenei. Imaginea asta mi-a apărut

în minte acum câteva zile, când discutând cu un coleg, acesta an-ticipa peripețiile prin care urmează să treacă spre a implementa un program special de salarizare pentru o companie cu mulți angajați consultanți pe diferite programe europene.

Nu mai eram la curent cu ultimele perversiuni financiaro-eco-nomico-masochiste în domeniul salarizării, canonul ăsta fiind cel care m-a determinat pe vremuri să renunț la prestat servicii infor-matice de acest gen. Ca atare, i-am cerut amicului să-mi trimită, de curiozitate, descrierile declarațiilor complicate despre care îmi povestea, declarații care ar trebui completate lunar, din câte am înțeles. Am avut un șoc. Un document descria pe multe pagini de formule și informații cum trebuie construit un fișier XML, care apoi trebuia trecut printr-un program, care scotea la final un PDF, care trebuia depus … ceva infernal pentru stilul meu de gândire.

Complexitatea algoritmului, isteria detaliilor și meticulozitatea aproape maladivă de care a putut fi în stare autorul legislației aruncă în banal orice muncă a lui Hercule. Dacă Eurystheus ar fi trăit în zilele noastre, l-ar fi zdrobit psihic pe Hercule punându-l să scrie un program de salarizare generalizat, utilizabil atât de firmele particulare cât și de instituțiile bugetare, în totală confor-mitate cu TOATĂ legislația în vigoare și să-l țină la zi, în pas cu frenezia inventivității legiuitoriului român de a schimba ce-a mers ieri, în ceva mai prost.

Pe vremuri, am citit despre o problemă frumoasă de informatică, trebuia scris un program în care un cal pe tabla de șah, sărind întot-deauna într-o căsuță niciodată atinsă, să parcurgă toate căsuțele. Îmi aduc aminte că m-am repezit, entuziast, să scriu programul în Turbo Pascal-ul Juniorului meu XT, după care aveam de gând să-l scriu în Turbo Prolog, elegant, cu backtracking. Mai târziu am citit despre o implementare simplă care folosea următorul algoritm dezarmant de simplu: mută calul în acea poziție în care ai acces la cât mai multe căsuțe „neatinse”. Un mecanism natural și care probabil ar putea fi mai ușor explicat filozofic de ce funcționează (maximizarea numărului de șanse spre libertate), te asigură de faptul că problema este rezolvabilă optimal, fără întoarceri.

De atunci, am devenit pasionat de căutarea acestor rezolvări simple, naturale, convins fiind că fiecare problemă, oricât de com-plicată ar fi, are și o soluție cu mult mai eficientă decât aceea a

„buldozerului în zid”, a „muncii de Sisif/cu mii de linii de if”. O bilă perfectă se poate rostogoli multă vreme pentru că nu are colțuri.

Uneori, soluția elegantă și simplă nu acoperă, din păcate, toate cazurile. Nimeni nu proiectează însă automobilele de serie pentru ca ele să fie confortabile și pentru Ghiță Mureșan pentru că ar fi mai costisitor decât să-i facem lui cadou una specială, pe comandă. Nimeni nu face o analiză dacă timpul și eforturile întreprinzătorilor, contabililor, informaticienilor și inspectorilor fiscali nu costă cumva mai mult decât bruma de impozit care ar scăpa, aplicând o legislație simplă, cu un stat de plată cu doar 5 coloane.

Am propus o dată introducerea celui mai simplu mecanism de impozit pe ORICE venit, indiferent că vine de la stat sau privat. Ministerul de Finanțe putea să stabilească o cotă unică pentru venit, suficientă pentru a acoperi necesarul, regula fiind aceea că cel care plătește are datoria să vireze pe loc banii pentru im-pozit. Acel procent de X% (10% l-ar fi făcut și ușor calculabil) trebuia aplicat pentru absolut ORICE venit, începând cu salariul normal, retribuția zilierilor, venitul din drepturi de autor, venituri din câștigul la loto, mergând până la venituri acordate de stat, însemnând ajutoare de șomaj, alocații sau chiar pensii. Da, pentru ultimele trei exemple se măreau sumele inițiale cu 10% și apoi se evidenția impozitul, astfel încât nici statul și nici omul să nu piardă nimic, doar pentru înrădăcinarea ideii că absolut orice tip de venit e impozabil!

În schimb, ne-am potcovit cu zeci de coeficienți, tabelașe, nomenclatoare, reguli pentru câte zile de concediu medical plătit și de unde, sute de câmpuri, checkbox-uri, dropdown-uri, form-uri care nu mai încap deja pe ecranele zgârcite-n rezoluție a celor mai folosite laptopuri.

Metoda epatării clientului prin complexitatea ecranelor și multi-tudinea de rapoarte, practicată obsesiv de firmele abonate la con-tractele cu statul, face casă bună cu apetența lui „Homo bugetaris” pentru demonstrația că altu’ n-ar face față în locul lui, ambele împletindu-se într-o spirală a demenței ce virusează sectorul de IT&C, având parcă drept scop tocarea de fonduri, mimarea efor-tului maxim și aflatul în treabă, spirală din care, dacă nu izbutim să ieșim, suntem condamnați la sufocare, aidoma bateristului le-gendarei trupe Led Zeppelin, înecat în propria vomă.

P.S. S-a schimbat ministrul de la MCSI. Probabil că în rest nu se va schimba nimic. �

constantin.teodorescu@mozartrocks.ro

Constantin Teodorescu

Nimeni nu proiectează automobilele de serie pentru ca ele să fie confortabile și pentru Ghiță Mureșan pentru că ar fi mai costisitor decât să-i facem lui cadou una specială, pe comandă.

«

www.ittrends.ro

27Nr. 3 - Martie 2014

F O C U S

În primul rând, decizia de migrare parțială sau totală a infrastructurii în cloud este legată de o anumită stare de fapt la care s-a ajuns. Aceasta e generată de starea de „sănătate” a sistemului informatic, care implică luarea unor măsuri. Fie mașinile hardware din dotare trebuie upgradate sau înlocuite, fie serverele nu mai fac față volumelor tot mai mari de date, fie noile aplicații de business necesită mai mult spațiu de stocare, o procesare mai rapidă sau condiții îmbunătățite de siguranță. Și enumerarea poate conti-nua... Cauze sunt multe. Esențială este decizia. Ceva trebuie schimbat. Avem bani pentru asta sau nu avem. Trebuie să ne adaptăm din mers, iar procesul de transformare e îndelungat. Nu avem bani, ne trebuie o soluție deșteaptă sau ne gândim la un compromis. Cine decide ce este mai bun pentru noi? Toate acestea sunt adevăruri desprinse dintr-o multitudine de situații reale, la care inevitabil se ajunge pe parcursul ciclului de viață al unei sistem informatic.

Cloudul și-a dovedit viabilitatea. Cloudul ajută companiile să economisească, oferin-du-le soluții mai performante, mai ușor de administrat și nu în ultimul rând mai ac-cesibile. În momentul în care s-a luat de-cizia adoptării unor soluții de infrastructură cloud trebuie stabilită o echipă care să coor-doneze achiziția și implementarea. Struc-tura minimală a echipei trebuie să includă directorul IT - pentru evaluarea ofertelor tehnice și cel puțin un reprezentant al exe-cutivului - pentru analiza managerială și financiară. Mai departe procesul nu este de loc simplu, căci nu este suficient să studiezi ofertele de servicii de pe Internet.

Oferta de servicii IaaS este destul de bogată, dar descrierile de servicii nu sunt întotdeauna complete. Cum putem ști dacă o ofertă sau alta este mai bună pentru cerințele specifice organizației noastre? Iată câteva criterii folosite în mod curent și re-

comandate atunci când căutăm să facem o paralelă între ofertele de servicii IaaS:

Politica de prețuri - e bine să evaluăm un plan de prețuri înainte de achiziția unui pachet de servicii. Prețurile mici acoperă de multe ori costuri ascunse pe termen lung sau lipsa unor facilități care se taxează su-plimentar. Optați pentru o politică flexibilă de prețuri, cu libertate de ajustare în funcție de cerințele reale, astfel încât să plătim într-a devăr numai pentru ce folosim...

Expertiza furnizorului – alegeți un furnizor de servicii care este expert în do-meniul lui, dispune de probitate legală și mai ales e blindat cu toate certificările și competențele necesare.

Service Level Agreement (SLA) – este esențială existența unui astfel de contract care să poată fi studiat înainte de a se lua decizia de achiziție. În Catalogul Cloud Computing Romania 2014 publicat recent în colaborare cu Agora Grup există un Ghid unde sunt explicate pe larg condițiile mini-male pe care trebuie să le îndeplinească un SLA.

Gradul de încredere – câtă încredere putem avea într-un furnizor? Poate el să asigure condițiile tehnice minimale promi-

se? Asigu rați-vă că serviciile oferite se pot adapta la cerințele de lățime de bandă sau puterea de calcul de care aveți nevoie în momentele de vârf ale procesării și stocării datelor.

Probitatea financiară - e bine de cunoscut gradul de stabilitate financiară a furnizorului. Este el destul de stabil financiar pentru acoperirea unor contracte pe termen lung?

Administrare flexibilă – Furnizorul trebuie să ofere un sistem de manage-ment bazat pe o interfață API care să permită managerului IT al beneficia-rului să administreze, să controleze și să mențină cu eficiență și ușurință parametrii serviciilor.

Orientarea către client – un furni-zor trebuie să dovedească determinarea de a veni în sprijinul clientului prin existența și calitatea suportului tehnic acordat. Su-portul poate fi apreciat calitativ pe mai multe nivele:� Slab - Furnizorii oferă doar forumuri

gratuite, iar orice altă formă de suport tre-buie plătită;� Mediu – Providerii oferă un singur tip

de suport gratuit 24x7 (prin telefon sau chat);� Extins – Furnizorii oferă tipuri mul-

tiple de suport, incluse în tarifele de bază. �

Când, cine, cum și pe ce criterii alegem un furnizor de servicii cloud?de Radu Crahmaliuc

A legerea celui mai potrivit furnizor de servicii cloud nu este ușoară. Vorbind în general despre serviciile de infrastructură, e clar că deciziile de alegere a furnizorilor trebuie să fie rezultatul unui lung și complex proces de analiză.

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

28 Nr. 3 - Martie 2014T E N D I N Ţ E

de Alexandra Roată

În acest sens, virtualizarea și consolidarea infrastructurii sunt fenomene care migrează către centre de date speciali zate, iar cloud computing-ul este o soluție adoptată de tot mai multe companii.

Și pentru că tot am vorbit de-spre dinamica reală a propagării informației și, în special a teh-nologiei, este extrem de impor-tant să vorbim și despre cum trebuie să se adap teze compa-

niile noilor schimbări, care sunt tendințele de implementare a acestora, precum și care sunt riscurile la care se supun în contextul unei prioritizări defec-tuoase.

Fascinate de trendurile dic-tate de publi cațiile specializa te și de tendințele târgurilor inter-naționale de profil, companiile pot alege din setul general de obiective pe acelea care nu sunt neapărat și cele mai potrivite.

Un studiu publicat la începu-tul anului trecut de compania Enterprise Strategy Group - ESG - (2013 IT Spending Intentions Survey) expune un top al ce-lor mai importante 15 priorități stabilite de reprezentanți ai industriei IT&C. În număr de 540, respondenții au ales pen-tru primele poziții aspecte pre-cum: securitatea informațiilor (29%), procesele de recuperare a datelor (27%) sau virtualiza-rea implementată la scară largă (26%).

Cu certitudine, în procesul efectiv de prioritizare a zonelor de maxim interes se reflectă și bugetele alocate. În același studiu ce aparține Enterprise Strategy Group, 50% dintre res-pondenți au confirmat faptul că bugetele companiilor pe care le reprezintă au rămas neschim-bate în anul 2013, comparativ cu anul precendent, în timp ce, în anul 2012, 60% dintre com-panii au declarat suplimentarea bugetelor în sectorul IT.

Astfel, interesante sunt mo-dalitățile de justificare a inves-tițiilor în această direcție, din punctul de vedere al echipei de management. ESG plasează pe prima poziție în clasamentul răspunsurilor primite, obiecti-vul de tip Return of Investment (ROI), urmat de reducerea cheltu ielilor operaționale și de îmbu nătățirea proceselor de business. Cu siguranță, este evident faptul că tehnologi-

ile specifice virtualizării sunt esențiale pentru a menține la cote înalte rata de răspuns dată de schimbările propuse de un anumit segment de piață.

Care sunt prioritățile companiilor de IT în planifi-carea bugetelor în 2014? Profesioniștii din industria IT și, mai exact, din zona outsour cing, se confruntă cu cele mai noi modificări rezultate din dinami-ca mediului online și a trenduri-lor tehnologice, în ansamblu. Se pare că, până in anul 2020, 90% din bugetele departamentului de IT vor fi controlate din afara acestuia (conform unui studiu publicat de Gartner).

Până atunci, analistul Gartner,  Frank Ridder, a iden-tificat miza anului 2014: cei mai tradiționaliști dintre repre-zentanții departamentului de outsourcing vor trebui să lucreze adaptat noilor tendințe și să se conformeze ideii conform căreia colegii lor vor prelua task-urile obișnuite. Astfel, departamentele de business vor achiziționa com-ponentele hardware și serviciile de men tenanță corespunzătoare, acolo unde este cazul, ca rezul-tat al digitalizării întregii com-panii. Este vorba despre o pro-vocare acceptată: celor ce dețin decizia de achiziție le revine și responsabilitatea de a cunoaște produsele sau serviciile pe care urmează să le utilizeze. �

To Do List 2014

Dacă din multitudinea de cerințe care descriu industria IT ar trebui să alegem unul singur, cu siguranță, experiența acumulată ne-ar îndruma către dinamism. Iar rapiditatea propagării informației susține dezvoltarea permanentă a tehnologiei avansate. În acest fel, o afacere, fie că vorbim despre un start-up sau despre o companie bine poziționată pe piață, va viza alinierea la schimbările dictate de

trendurile manifestate global, mizând, în același timp, pe o inspirată prioritizare a investițiilor și o eficientă implementare a arhitecturii produsului sau serviciului tehnologic comercializat.

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

Alexandra Roată

www.ittrends.ro

29Nr. 3 - Martie 2014

T E N D I N Ţ E

Vocile oficiale Microsoft nu mai conte-nesc să ne anunțe că, la începutul lunii aprilie 2014, încetează definitiv supor-tul pentru familiarele Windows XP și Microsoft Office 2003, „caii de ham” ai multor firme de pe la noi. În schimb, clienții sunt îndemnați să achiziționeze noul, multrâmbițatul Windows 8.1. Poate că vestea „pensionării” XP va fi ignorată de o mare parte a publicului larg, dar cei care se pricep cât de cât știu că acest anunț nu este doar o simplă manevră de marketing, destinată să mai aducă com-paniei niște încasări. Practic, clienții sunt anunțați că, după aproape 13 ani, cei care se mai încăpățânează încă să folosească bătrânul sistem de operare sunt lăsați în voia sorții. După 8 aprilie, în absența actualizărilor periodice pentru sistem, publicate de Microsoft (acele updates care sosesc zilnic prin Internet și care vă solicită, uneori sâcâitor, atenția), calcu-latoarele Dvs. vor fi expuse virușilor și atacurilor externe de tot felul, ca să nu mai vorbim de lipsa acută a driverelor XP pentru componentele hardware pe care le cumpărați. Cu alte cuvinte, vi se oferă motive serioase, aproape obligatorii, de a renunța la XP.

Ceea ce mașinăria de reclamă a Microsoft „omite”, în mod convenabil, să spună este că nu veți putea rula Windows 8 pe vechile Dvs. calculatoare. Este ne-voie de sisteme mult, mult mai puternice pentru a putea instala măcar Windows 8, nemaivorbind de un lucru comod, cu o viteză rezonabilă. Ceea ce vi se cere este înlocuirea completă a stațiilor de lucru sau laptopurilor pe care le folosiți. Pen-tru un utilizator casnic, migrarea poate fi prilejul unui cadou plăcut sau, dimpotrivă, a unei doze serioase de nervi și de pro-bleme financiare și tehnice. Pentru o firmă, însă, care se vede pusă în situația de a trebui să înnoiască rapid calcula-toarele tuturor angajaților, poate însemna

o problemă insurmontabilă, un blocaj to-tal. Care e soluția?

Desigur, există „varianta zgârcitului”: de a nu efectua schimbarea, de a ignora pericolul. Însă, din cauzele pomenite mai sus, ea este păguboasă: riscurile de securi-tate sunt enorme, iar pierderile generate de documente pierdute, de viruși și de „gripa-

rea” activității zilnice a firmei pot fi încă și mai costisitoare, pe termen mai lung.

Eiiii, și există și cealaltă soluție, cea pe care nici un consultant Microsoft n-o să v-o sugereze vreodată: renunțarea completă la Windows și înlocuirea lui cu un sistem GNU/Linux capabil să ruleze comod pe vechile Dvs. calculatoare, dota-te cu maximum 2 GB RAM, un procesor Celeron sau DualCore și sub 500 GB hard-disk. Veți constata, astfel, că secretarei Dvs. nu-i trebuie un Intel i7, nou-nouț, 8 GB RAM și cel puțin două licențe software costisitoare (Windows 8 + MS Office 365) doar pentru a edita aceleași documente (tip Word sau Excel) pe care obișnuia să le editeze în MS Office 2003, pentru a trimite un e-mail sau pentru a vizita un site Web!

Ce distribuții GNU/Linux vă stau la dispoziție? Este cazul să evaluați cu atenție

calculatoarele pe care le aveți. Pe un sistem rezonabil, cu 1,5 - 2 GB RAM și un pro-cesor bunicel veți putea instala, în funcție de preferințe, cea mai recentă versiune de Fedora (http://www.fedoraproject.org), Ubuntu (http://www.ubuntu.com), Linux Mint Debian (LMDE la http://www.linuxmint.com), OpenSuSE (http://www.opensuse.org) sau chiar ZorinOS Core (http://zorin-os.com). Aceste distribuții nu sunt cele mai economice, din punctul

de vedere al consumului de resurse hard-ware, dar sunt aspectuoase și comode; de fapt, interfața grafică a ZorinOS este atât de asemănătoare cu cea a Windows 7, încât dintr-o privire fugară nici nu veți sesiza diferența. Sistemele unde con-strângerile hardware sunt mai mari (512 MB - 1 GB RAM) vor putea fi exploatate rezonabil folosind Debian (http://www.debian.org), Fedora LXDE (http://spins.fedoraproject.org/lxde), Lubuntu (http://lubuntu.net), Xubuntu (http://xubuntu.org), Fedora XFCE (http://spins.fedoraproject.org/xfce) sau alte distribuții speciale (cum este Puppy Linux http://puppylinux.org). Desigur, pot fi înlocuite și sisteme cu rol de server, primele alegeri fiind, aici, Debian sau CentOS (http://www.centos.org). �

Cu ce înlocuim Windows XP?de Răzvan Sandu <razvan.sandu@zando.ro>

Motto: „Pe cutie scria: «Pentru a utiliza produsul nostru, este necesar să aveți insta-lat un sistem de operare Windows 2000 sau mai bun». Așa că am folosit Linux”

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

30 Nr. 3 - Martie 2014T E N D I N Ţ E

de Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

În calitate de director IT, în cazul unei avarii sau a unui incident iremediabil, în care serverele sunt distruse definitiv, cum vei comunica șefului tău că datele companiei au fost pierdute? O soluție de backup ar putea fi ultima speranță, însă dacă acest backup se realizează pe servere ținute în acceași cameră cu cele principale, backup-ul este complet inutil în cazul unui accident. Tocmai din aceste motive, ar fi bine să fii tu primul care comunică șefului „veștile proaste” – că există o nouă soluție, Cloud-ul.

De ce nu este Cloud-ul o soluție și pen-tru compania în care lucrezi? Te gândești, probabil, că tu știi cel mai bine să gestio-nezi și să ai grijă de datele companiei în care lucrezi, iar transferarea acestora într-un loc necunoscut și inaccesibil ție ar putea duce la pierderea sau accesarea acestora de către persoane necunoascute. Cu siguranță, soluțiile de Cloud nu posedă aceste caracteristici negative. Soluțiile de stocare a datelor în Cloud reprezintă un in-strument modern, care a fost creat pentru a răspunde nevoilor și cerințelor compa-niilor, de a avea acces la tehnologii de ul-tima generație.

Deși Cloud-ul este un subiect la modă în prezent, teama generală a companiilor de a accesa această soluție este încă mai puternică decât beneficiile și avantajele reale ale acesteia. În mod ireversibil însă,

Cloud-ul reprezintă viitorul, iar acesta va deveni, treptat, prima opțiune a compa-niilor în ceea ce privește stocarea datelor.

Beneficiile „datelor în nori“, mai mari decât împotrivirea companiilor

� Optimizarea costurilor: Deși, în prezent, compania poate susține costu-rile actuale pentru achiziționarea sau închirierea serverelor, în timp, creșterea cantității de date implică costuri mult mai mari. În schimb, Cloud-ul funcționează pe alte considerente, iar costul lunar al factu-rii pentru acest serviciu va fi incomparabil mai mic decât costurile unor servere.� Protecție: teama companiei de a fi

„descoperită” în lipsa unor servere fizice nu reprezintă un motiv suficient pentru a exclude total posibilitatea stocării în Cloud. Fiind „în nori”, nu va exista niciun inci-dent nefericit care să ducă la pierdea sau coruperea fișierelor, ci, din contră, acestea vor fi mult mai protejate. � Eliminarea slăbiciunilor: benzile

magnetice, hard disk-urile și serverele pot fi ușor distruse și sunt vulnerabile la uzură, ceea ce va conduce în timp la înlo cuirea acestora și alocarea unor resurse suplimen-tare. În Cloud, toate aceste slă biciuni sunt automat eliminate, iar compania va avea mai puține lucruri de care să se preocupe. � Accesibilitate oricând, oriunde: Un

mare atuu al soluțiilor în Cloud este ac-

cesibilitatea oferită utilizatorilor, care pot accesa datele dorite în orice moment, fie de pe laptop, telefon mobil sau tabletă. Astfel, soluțiile de Cloud răspund nevoii tot mai mare de mobilitate din prezent.

Pentru companiile mici și mijlocii, so-luțiile în Cloud se pot dovedi o alegere inspirată atât din punct de vedere al beneficiilor obținute, cât și prin prisma accesibilității la tehnologii moderne și eficiente. Înainte de a trece însă la Cloud, compania are nevoie să treacă printr-un proces de analiză internă, în care sunt puse în balanță resursele (atât cele umane, cât și cele tehnologice), cantitatea de informații deținută în prezent, nevoia de a stoca sau nu cantități mai mari în viitor, precum și bugetul alocat stocării datelor. Cloud-ul poate să nu fie soluția ideală pen-tru toate companiile, însă înainte de a lua o decizie finală, evaluați toate posibilitățile!

Pentru mai multe informații despre solu țiile în Cloud și despre beneficiile acestora pentru companii, vă invităm să intrați în legătură cu un consultant de la Class IT Outsourcing, accesând website-ul  www.classit.ro  sau ne puteți contacta la adresa de e-mail office@classit.ro. �

Fii tu primul care comunică „veștile proaste”!

În general, există percepția conform căreia datele interne ale companiei trebuie păstrate în interior, pe servere aflate în aceeași clădire, pentru un mai bun control. Aparent, activitatea departamentului de IT ar putea fi amenințată de posibilitatea stocării informațiilor în Cloud. Deși Cloud-ul pare o amenințare la adresa departamentului de IT, este mai bine ca această „veste proastă” să fie comunicată direct managerului general de către directorul IT, înaintea altor specialiști din piață.

Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

www.ittrends.ro

31Nr. 3 - Martie 2014

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.roMarina Enache, Events Managermarina.enache@agora.roAndreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru arot@idgrup.roConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comCristian Ivănuș cristian.ivanus@neurosoft.roDaniel Cruceanu daniel.cruceanu@daxor.roMihai Nadăș mihai.nadas@tss-yonder.comMonica Muscă monica.musca@gmail.comRadu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.roVioleta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2014 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

www.ittrends.ro

32 Nr. 3 - Martie 2014L O R E D A N A ’ S V O I C E

Ştiţi ce cred oamenii despre compania voastră/în care lucraţi?

În general, când vor să se angajeze undeva, oamenii realizează o căutare online pentru a afla mai multe date despre companie, persoanele aflate în poziţiile de conducere şi despre cei care le-ar putea deveni şefi. În

acest moment, totul depinde de rezultatele oferite de motorul de căutare utilizat şi de lucrurile scrise despre companie anterior. Evident, se întreabă şi cunoscuţii dacă ştiu ceva – mai ales ceva care nu funcţionează, minusuri – despre instituţia în cauză. Dar online-ul este o resursă importantă de documentare.

Adesea, această căutare nu mai este realizată ulterior de respectivele persoane. La şase luni de la angajare, sau chiar la un an, puţini mai sunt cei care vor sã vadă ce rezultate ar oferi o căutare similară celei pe care au făcut-o înainte de angajare. Alţii însă, în căutarea unui loc de muncă, obţin informaţii actualizate despre companie.

Că un angajat nu se mai uită să vadă ce se mai scrie despre companie, nu este o tragedie.

Dar şefii, persoanele aflate în poziţii cheie, ştiu oare tot ce se scrie despre compania pe care o deţin/conduc?

Răspunsul la această întrebare diferă în funcţie de companie, oraş şi de preocuparea pe care o au cei din top

management pentru imaginea companiei. Sigur, oamenii care lucrează la departamentul de comunicare şi relaţii publice ar trebui să ştie care sunt cele mai noi informaţii despre firmă. Dacă este să vorbim ca la carte, ar trebui să fie realizate sondaje de opinie periodic, să se compare rezultatele obţinute cu indicatorii de imagine, cu imaginea dezirabilă şi să se remarce dacă imaginea percepută este cea dorită sau nu. Dar, evident, aceasta implicã nişte bugete destul de mari pentru companiile mici şi medii.

Şi-atunci cum afli ce cred oamenii despre companie?Probabil cea mai mare investiţie care trebuie făcută este cea de timp. Da, pentru a fi la curent cu ceea ce se scrie despre companie indicat este să se realizeze căutări utilizând diverse instrumente şi urmărind rezultatele în cadrul reţelelor sociale şi pe internet, în materialele publicate (fie acestea articole de presă, fie materiale pe diverse bloguri).

În funcţie de specificul companiei veţi decide şi cât de des realizaţi asemenea căutări. Astfel, o companie care comercializează produse, de pildă, este clar că poate să se confrunte oricând cu crize care să pornească de la un simplu

mesaj publicat online, mai ales atunci când acesta aparţine unei persoane influente.

Astăzi, oricine poate scrie orice, iar mesajele pot ajunge „virale” într-un interval de timp destul de scurt. Să nu uităm că oamenii mai degrabă se plâng decât laudă ceva şi că mulţi dau mai departe imediat o informaţie negativă despre o persoană sau o companie, mai ales dacă datele sunt prezentate într-un mod argumentat şi există dovezi clare în favoarea afirmaţiilor. Pentru o firmă care are un site unde vinde produse IT, de exemplu, faptul că nu se onorează unele comenzi, ori că, atunci când apar probleme, compania nu primeşte produsele la reparat în perioada de garanţie, sau nu le repară pe cele primite, ori că o anumită promoţie este mincinoasă, toate acestea pot genera un scandal de proporţii şi pot duce la o criză de imagine (şi nu numai) importantă.

Dar nu trebuie să vă gândiţi doar la riscurile unor crize pentru a căuta informaţii despre companie. Există şi alte motive pentru care ar trebui să ştiţi cum este văzută organizaţia. Astfel, puteţi constata care sunt elementele care ar putea fi îmbunătăţite la nivel de servicii; puteţi afla ce îşi doresc clienţii şi puteţi veni în întâmpinarea solicitărilor lor (să adăugaţi unele servicii post-vânzare, să adăugaţi anumite informaţii sau categorii pe site etc.), puteţi vedea dacă imaginea lor despre companie este cea pe care doriţi să o aibă, puteţi afla ce alte produse ar dori să se regăsească în portofoliul firmei, puteţi vedea ce şi dacă şi unde scriu angajaţii despre compania la care lucrează şi aşa mai departe.

În loc de concluzieModul în care se reacţionează în cazul unor mesaje negative intens promovate online este extrem de important, iar aici vorbim despre pregătirea pentru potenţiale situaţii de criză, de crearea unui plan de gestionare în funcţie de tipul de mesaj publicat. Asemenea planuri trebuie să existe pentru orice companie, adaptate la specificul acesteia, dar acesta este un subiect mult prea vast pentru a-l dezbate acum, aşa că îl las pentru un material viitor. Între timp însă, atenţie la ceea ce se scrie despre compania voastră sau despre organizaţia la care lucraţi! �

loredana@prwave.ro

Violeta-Loredana Pascal

Ceea ce spun ceilalţi despre companie s-ar putea să aibă un impact mult mai mare decât mesajele oficiale ale respectivei instituţii!

«

cloudsocratePlatforma completă de business

Soluție inteligentă ERP&CRM&BI. Dezvoltare rapidă de aplicații. Cost redus.

Managementul performanței - BI

ERP CRM

Platformă pt. dezvoltare rapidă de aplicații

AplicațiiMobile

AplicațiiWeb

Rapoarte

MijloaceFixe

Salarii ModulePersonalizate

Ser

vicii W

eb

Ser

vicii W

eb

Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, RomâniaTel: 0268 314446, Fax: 0368 710611

E-mail: office@bitsoftware.ro

Socr

ateC

loud

est

e o

solu

ție B

ITSo

ftw

are

Clienți

ParteneriISV / OEM

Experți in diferitedomenii

SocrateCloud este platforma de business care furnizează o soluție completă și complexă de gestiune economică (ERP), gestiune a relațiilor cu clienții (CRM) și Business Intelligence, companiilor care activează în Agricultură, Telecomunicații, Servicii Profesionale, Construcții, Distribuție.Arhitectura inovatoare 100% cloud, permite partenerilor să dezvolte rapid aplicații mobile, aplicații web, utilizând platforma SocrateCloud și implicit infrastructura și procesele deja existente. SocrateCloud oferă performanță crescută, implementare rapidă și costuri reduse.

www.bitsoftware.ro

Află cum poți să devii Partener Autorizat

Alătură-te Programului de Parteneriat SocrateCloud și beneficiază de noi oportunități de creștere a afacerii.

www.bitsoftware.eu/ro/comunitate/parteneriat

Partener Autorizat

SocrateCloud

® Core™