it trends februarie 2014

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Gabriel PantelimonGabriel PantelimonCountry General Manager, Xerox RomâniaCountry General Manager, Xerox România

„Viitorul va fi al serviciilor. Va fi mai important modul în care „Viitorul va fi al serviciilor. Va fi mai important modul în care îți ajuți clienții să își atingă obiectivele și mai puțin specificațiile îți ajuți clienții să își atingă obiectivele și mai puțin specificațiile

tehnice ale unor echipamente și aceia care vor avea un nivel tehnice ale unor echipamente și aceia care vor avea un nivel operațional ridicat vor fi cei care vor avea de câștigat.”operațional ridicat vor fi cei care vor avea de câștigat.”

Nr. 2 - Februarie 2014www.ittrends.ro

Pag. 12-13Pag. 12-13

INTERV IU

eHEALTH

Radu Brașoveanu,Radu Brașoveanu,Local BU Lead IT GlobalLocal BU Lead IT GlobalSolutions OMV PetromSolutions OMV Petrom Pag. 10-11Pag. 10-11

Pag. 4

Gheorghe-Ioan Mihalaş, Gheorghe-Ioan Mihalaş, Membru al Academiei Membru al Academiei de Științe Medicalede Științe Medicale

Marcus Frantz,Marcus Frantz,CIO Petrom & OMV GroupCIO Petrom & OMV Group

Pag. 10-11Pag. 10-11

™

™

www.acer.comAcer and the Acer logo are registered trademarks of Acer Incorporated. Copyright 2013 Acer Inc. All rights reserved.

PadDisplayNotebook Ezel ™

90°90°

8.

Notebook-ul proiectat pentru touch

™

www.ittrends.ro

1Nr. 2 - Februarie 2014

Homo softensisVa veni o zi în care software-ul va mânca, va înghiți, va distruge civilizația?

Până la intrarea software-ului în cultura populară lucrurile erau altfel așezate. Își aveau un alt rost. Eu încă îmi mai amintesc o vreme în care respectul pentru lucrul bine făcut era suveran. O vreme în

care meseriașii erau admirați, respectați și erau considerați modele de urmat în viață. O vreme în care lucrurile ieșite din mâinile lor frizau perfecțiunea și erau gîndite și con-struite să dăinuie o viață, sau chiar mai multe vieți, ur-mând a fi moștenite din generație în generație.

Apoi cineva, mai mulți ne-au momit să primim în viețile noastre noua creație a lui homo sapiens sapiens, soft-ware-ul. Un golem care ar fi urmat să ne ușureze viața, să ne elibereze, să ne descătușeze creativitatea ...și n-ar fi prea greu să adaug alte sloganuri de marketing prin care acest ceva ne-a fost insinuat în viețile noastre. A fost, cred, pentru întâia dată când ni s-a spus, iar noi ca o turmă docilă am acceptat, că această creație este firesc să fie imperfectă. Este normal să dea rateuri, să aibă scame, bug-uri și chiar erori grave de concepție și implementare. Pentru că este complexă, pentru că vom primi patch-uri cu care s-o peticim, pentru că vom face upgrade-uri, prin care vom înlocui o variantă imatură, proastă, imaginată în grabă, cu o alta ceva mai puțin proastă ...și tot așa, pentru că drumul spre perfecțiune este nesfârșit. Doar că dacă ne dorim acea nouă versiune, ceva mai puțin proastă, trebuie să schimbăm mașina, ne trebuie un procesor mai rapid, cu o frecvență mai ridicată, mai multă memorie, mai mult spațiu de stocare. Cu alte cuvinte să ne căutăm în por-tofel mai des, să cheltuim mai mult pentru această plăcere vinovată, să jertfim mai mult din timpul și munca noastră pe noul altar. Și să considerăm acest lucru ca fiind firesc.

V-aș putea provoca să vă imaginați multe situații în care o astfel de capitulare ar fi inacceptabilă. Voi încerca doar un exemplu. Cum ar fi să fiți la volan, la o viteză considerabilă, să vă bazați pe ce poate mașina, și la un moment dat comenzile să cedeze (ecran albastru de Windows, sau aplicație închisă în iOS etc.) și să dureze câteva zeci de secunde, dacă nu minute, până când siste-mul/aplicația se restartează? Ar fi o restartare în cer.

Probabil că din această împăcare cu faptul că un sistem prost este totuși acceptabil să ni se tragă și prăvălirea tot mai accentuată spre superficialitate. Nu mai este timp și loc pentru epopei și romane. A rămas cel mult loc pentru momente și schițe. Dacă vorbești în fraze ai toate șansele să nu te mai asculte nimeni. Chiar și propozițiile scurte încep să devină prea lungi. Subiectul și predicatul au de-venit desuete. Azi pare să fie suficient un dialog de genul: „-cf? -bn -PasAriiici mi.e dor d tnnn :x -pusiiiii”.

Nu mai este loc de respect și politețe. Știu, toată lumea este foarte, super, über -ocupată. Știu, suntem invadați de o mulțime de mesaje nesolicitate. Avem o mulțime de mesaje la care trebuie să dăm un răspuns dar nu avem suficient timp acum sau nu știm încă ce să răspundem. Și totuși, atunci când vă întâlniți cu un prieten sau cu-noscut pe stradă și vă salută, sau vă întreabă ceva, treceți nepăsători mai departe pentru că sunteți prea adânciți în gânduri, pentru că aveți prea multe lucruri la care să vă gândiți? Dacă în viața reală vă comportați altfel, de ce credeți că folosind soft-ul vă puteți deroba de buna creștere? O să veniți cu un patch ulterior?

Și poate că tot comunicarea mediată de software să fie și cauza radicalizării. Degeaba vorbim despre rezoluții tehnologice tot mai mari, degeaba urmează 4K și nu peste multă vreme 8K, dacă nuanțele dispar, dacă lumea este colorată din ce în ce mai mult doar în alb și negru. Subiec-tul poate fi oricare, politic, ecologic, ideologic etc. Nu mai este loc de îndoieli, nu mai este loc de opinie ponderată, nu mai există decât opțiunea alegerii taberei. Chiar dacă tu nu faci parte din niciuna dintre tabere. Îndrăznește să îți formulezi opinia și vei fi catalogat ca aparținând automat unei tabere, motiv suficient să fii lapidat virtual de tabăra adversă.

În zilele noastre totul devine smart. Avem, sau vom avea în curând, smartphone-uri, smart TV-uri, smart watches, smart glasses etc. și vom vorbi despre smart cities și smart countries. În limba română smart poate fi tradus în diverse moduri. Eu n-aș traduce însă smart prin inteligent, ci mai degrabă prin isteț. Istețimea nu-i totuna cu inteligența. Faptul că vom purta din ce în ce mai multe obiecte istețe, chiar dacă și noi suntem dotați cu o oarecare istețime, nu ne face mai inteligenți. Ba, dacă nu reflectăm puțin asupra subiectului, s-ar putea să ne facă cel mult cocălari. �

[email protected]

E D I T O R I A L

Romulus Maier

www.ittrends.ro

2 Nr. 2 - Februarie 2014S O L U Ţ I I

European IT & Software Excellence Awards este o competiție de referință pentru continentul nostru, selectând şi recom pensând în fiecare an companiile de software cu performanţe de excepţie.

Rețeta electronică reduce timpul de așteptare în farmacieSistemul informatizat pentru reţeta elec-tronică, implementat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost de-clarat finalist la două categorii: Enterprise Solution of the Year şi Public Sector and Utilities Solution of the Year.

Soluţia IT, creată și implementată de echipa comună formată din SIVECO şi HP Romania pentru CNAS eficientizează și face transparent actul de prescripție medicală. Pentru medici, ea reduce riscul de eroare inerent reţetelor scrise de mână. Simultan, creşte încrederea pacienţilor în sistemul de sănătate şi le diminuează mult timpul de aşteptare legat de elibera rea rețetelor atât la doctor, cât și în farmacii. Reţeta Electronică este un proiect fi nanţat prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională „Investiţii pentru viitorul dumneavoastră”.

Instruire eficientă pentru angajații sistemului judiciar românescFinalist în competiția European IT Ex-cellence Awards este și Sistemul IT de eLearning implementat pentru Ministerul Justiţiei şi pentru sistemul judiciar din România. El a fost nominalizat la categoria Government/Utilities Solution. Proiectul, „Platforma eLearning pentru Ministerul Justiţiei şi sistemul judiciar din România”

a fost realizat în întregime cu know-how și tehnologie românească, fiind finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”.

Soluţia IT dezvoltată în cadrul pro-iectului cuprinde un portal educaţional, o platformă eLearning AeL şi 50 de module de cursuri interactive care eficientizează procesul de instruire a angajaţilor Minis-terului Justitiei la nivel central şi local.

Cursurile contribuie la asimilarea uşoară a informaţiei și generează o motivaţie în plus pentru angajaţii din sistemul judiciar pentru dezvoltarea profesională continuă. În acelasi timp, platforma contribuie la creș-terea transparenței, dând acces publi cului larg la informațiile diseminate de minister şi de instituțiile subordonate acestuia.

În sprijinul celor aflați în căutarea unui loc de muncă în străinătate Și proiectul GREEN (Gestionarea eficientă a resurselor în vederea îmbunătăţirii

calităţii serviciilor oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, dar şi de economisire a resurselor naturale) s-a calificat printre finaliști la categoria „Information & Document Management”. GREEN folosește SIVADOC, sistemul infor-matic pentru managementul documentelor creat de SIVECO Romania. Proiectul a fost implementat la Agenția Natională pentru Ocuparea forței de Muncă (ANOFM), fiind în prezent utilizată la nivel național în cele 48 de agenții ANOFM.

SIVADOC este un sistem informatic per-formant care permite gestiunea centralizată a documentelor. Din punctul de vedere al utilizatorilor, performanța se traduce în: acces foarte rapid la informații actualizate privind stadiul documentelor, stabilirea de termene limită în funcţie de tipul docu-mentelor, recepționarea de alerte privind activităţile în derulare. Pentru arhivarea documentelor, sistemul permite scanarea şi organizarea arhivei de documente, in-clusiv prin utilizarea codurilor de bare.

Juriul impresionat de valoarea soluțiilor prezente în competițiePentru Marele Premiu, SIVECO Romania concurează cu alte 80 de companii din 16 ţări europene. Aplicațiile finaliste au fost selectate dintr-un număr record de aplicaţii, provenind din 25 de ţări care aparțin zonei EMEA – Europa și Orientul Mijlociu. Câştigătorii vor fi anunțați la Gala European IT Excellence Awards, care se va desfăşura la Londra, pe 26 martie.

„Juriul a fost impresionat de faptul că software-ul a devenit o parte fundamentală a ofertei IT, de cât de mult şi de bine este el folosit şi integrat, precum şi de potenţialul oferit de soluţiile din acest an”, a spus John Garratt, editor la revista IT Europa și membru al juriului. �

Un număr record de nominalizări pentru SIVECO Romania, în marea finală European IT Excellence Awards 2014În finală concurează soluţii informatice înscrise de 80 de companii din 16 ţări. SIVECO este prezentă cu trei proiecte, nominalizate la patru categorii.

Trei proiecte naționale de succes implementate de SIVECO se regăsesc printre finaliștii competiţiei internaţionale European IT & Software Excellence Awards 2014, la patru categorii diferite. Astfel, compania își confirmă statutul de lider al caselor românești de software, dezvoltând soluțiile care contribuie considerabil la eficientizarea activității unor

instituţii din domenii esențiale pentru societatea românească.

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro


P E S C U R T

CeBIT 2014, cel mai important eveniment internaţional de expoziţii şi conferinţe dedicate profesioniştilor din domeniul tehnologiei informaţiei va avea loc la Hanovra, Germania, între 10 şi 14 martie 2014. Oferind o combinaţie unică de servicii şi beneficii, evenimentul surclasează printr-o serie de parametri precum: participare internaţională, acoperire media, oportunităţi de networking şi transfer de cunoştinţe.

România va participa la acest eveniment cu un pavilion naţional situat în Hala 6, standul C50. Un total de 17 expozanţi vor prezenta expertiza şi capabilităţile de dezvoltare software şi outsourcing, în scopul de a stabili noi parteneriate şi colaborări.

Prezenţa României la CeBIT 2014 se axează pe fructificarea avan-tajelor pe care o asemenea expunere o oferă profesioniştilor ITC din ţară. Având circa 230.000 de vizitatori profesionişti, 72% din participanţii la CeBIT sunt implicaţi în procesul decizional; facilităţile de networking sunt destinate nivelului de top astfel încât să poată găzdui întâlniri de calibru.

La nivel politic, CeBIT intermediază dialogul între delegaţiile ofi-ciale şi ataşaţii lor economici. Reprezentanţii oficiali ai României sunt interesaţi să participe la acest dialog şi să crească posibilităţile de coope rare între ţări.

Evenimentul în sine este foarte atractiv pe plan global, fapt ce se confirmă prin vizitatorii ce provin din 120 de ţări şi cele peste 160,000

de schimburi de contacte pe oră. Unul din cele mai importante aspecte pe care CeBIT le facilitează este transferul de cunoştinţe între experţi: circa 130 de speakeri de calibru susţin peste 1000 de ore de conferinţă pe 20 de scene. Portofoliul tematic este de asemenea foarte divers şi accentuează actualele tendinţe din domeniul ITC.

În plus, târgul internaţional pune la dispoziţie un sistem de match-making unde furnizori şi potenţiali clienţi se pot întâlni pentru a discuta idei şi proiecte într-o manieră organizată.

Participarea companiilor româneşti la CeBIT 2014 face parte din programul de promovare a exporturilor organizat de ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii), în partneriat cu MECMA (Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri) şi CRPCIS (Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine).

În acest an, România va fi reprezentată de următoarele companii: Accessa, Agilio Soft, Altom Consulting, Ambo Software, Aptus Soft-ware, BeeNear, Codespring, Evozon Systems, Greensoft, High-Tech Systems Software, IT Six Global Services, Lasting Software, Nexus Elec-tronics, Pentalog Romania, Romsoft, Ropardo şi Stefanini Romania.

Lotul delegaţiei române este format din companii ce provin din principalele centre ITC ale României: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Sibiu şi Craiova. Serviciile oferite de aceste companii cuprind gama completă de dezvoltare software – atât soft la comandă cât şi soft comercial. �

România la CeBIT 2014

www.ittrends.ro

4 Nr. 2 - Februarie 2014e H E A L T H

În cadrul acestuia, în 2004 a fost lansată inițiativa „European Digital Agenda”, în cadrul căreia domeniul eHealth ocupă o poziție însemnată [1]. Trebuie aici re-marcat faptul că elaborarea acestor pla-nuri de cercetare a fost ea însăși o temă de cercetare. Din fondurile de cercetare au fost alocate resurse pentru explorarea tendințelor în diferite domenii, asigurând astfel o orientare a fondurilor către direcții prioritare de mare impact. Demn de remar-cat este faptul că în acțiunile de explorare au fost antrenate și personalități științifice de prestigiu, care au susținut menținerea temelor de cercetare fundamentală, în con-textul presiunilor intense ale industriei, orientate prio ritar spre cercetări cu aplicații ime diate. Astfel, call-urile din programele cadru FP6 și FP7 în domeniul eHealth specificau cerința ca proiectele să integreze informația medicală, începând cu nivelul molecular și celular (informația genomică și proteomică), nivelele de țesut și organ (imagistica medicală, semnale biologice, date de laborator), până la nivelul întregu-lui organism (nivelul clinic), pentru a oferi medicului o imagine complexă și completă a stării pacientului, pentru a înțelege me-canismele bolilor și a planifica un trata-ment adecvat. Nu era omisă nici dezvoltarea unor metode avansate de investigație (ex. lab-on-a-chip, portable/wearable devices) și tratament, accentuându-se «personaliza-rea» tratamentului. (Studenții la medicină sunt învățați încă din primii ani că fiecare pacient e diferit; «nu există boli, ci doar bolnavi»). Se preconizează ca cercetările în domeniul eHealth să conducă spre indivi-dualizarea tratamentului, ca pas mandator

spre „predicție”, apoi spre „prevenție”. Me-dicina actuală - preponderent curativă - este scumpă și are rezultate modeste; medicina viitorului se dorește a fi cea preventivă, ceea ce va atrage modificări majore din multe puncte de vedere. Nu este greu să intuim inter-relația puternică a domeniu-lui medical cu aspecte din domenii conexe: tendința demografică de îmbătrânire a populației prin creșterea speranței de viață, aspecte legate de stilul de viață, mobilitatea crescută, incluziunea socială etc etc. Acesta este contextul în care s-au elaborat direcțiile principale de cercetare din domeniul eHealth în cadrul noii versiuni a «European Digital Agenda», secțiunea «eHealth Action Plan» [2] din programul «Horizon 2020» (echiva-lent al FP8).

Să prezentăm sintetic principalele obiec-tive pentru 2014-2015 [3].

1) Personalizarea sănătății și îngrijirii medicale: înțelegerea sănătății, îmbătrânirii și bolii (determinanții sănătății, factorii de risc, mecanismele îmbolnăvirii)

2) Promovarea efectivă a sănătății și pre-venția îmbolnăvirii (translatarea «omics» prin abordări stratificate, evaluarea pro-gramelor actuale de screening și protecție)

3) Dezvoltarea unor noi instrumente și tehnologii de diagnostic (investigații in vitro, tehnologii imagistice in vivo), cerce-tare clinică pentru validarea biomarkerilor și noilor dispozitive medicale

4) Tehnologii inovative de tratament (noi terapii pentru boli cronice sau ne-transmisibile, pentru boli rare), medicina regenerativă, terapii avansate, stabilirea efectivității intervențiilor (în special la copii și bătrâni)

5) Promovarea îmbătrânirii active și sănătoase (servicii robotice, soluții pentru viață independentă în cazul unor dizabilități cognitive), detecția precoce a riscului, pro-movarea menținerii sănătății mintale în cursul îmbătrânirii

6) Îngrijirea sustenabilă a sănătății centrată pe pacient (sisteme pilot de medicină personalizată), sisteme ICT avansate pentru servicii în medicina integrată �

Informatica medicală în „Agenda Digitală pentru Europa”de Prof. Dr. Gheorghe-Ioan Mihalaş ([email protected])

Temele de cercetare din domeniul eHealth sunt prezente în planurile de cercetare ale Comisiei Europene încă de la primele programe cadru. Aria tematică acoperită s-a lărgit în permanență, devenind tot mai complexă. De fapt, experiența acumulată în ultimul deceniu

al secolului trecut a condus la dezvoltarea unui plan de cercetare solid și coerent, „European Research Area” în 2000.


Notă:

[1] Ilias Iakovidis. EU eHealth Agenda in Research and Deployment. In: eHealth Conference 2007. Bonn: Nanos Verlag. 2008: 281-284

[2] http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/ehealth-action-plan-2012-2020-innovativeHealthcare-21st-century

[3] http://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/h2020/wp/2014_2015/main/h2020-wp1415-health_en.pdf

MIHALAŞ GHEORGHE-IOANMembru al Academiei de Științe Medicale, profesor de informatică medicală și biofizică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Premiul „Gheorghe Marinescu” al Academiei Române (1989), director al CCSS - Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară al Ministerului Sănătăţii (2001). Președinte al Societății Române de Informatică Medicală (1998-2010) și al EFMI - European Federa-tion for Medical Informatics (2006-2008), expert al al Comisiei Europene (e-health unit) din 2002, președinte al Comisiei de Informatică Medicală al Academiei de Științe Medicale.

Biografie

www.ittrends.ro


A D V E R T O R I A L

13 ani de parteneriat Xerox România și Trodat: costuri mai mici, productivitate mai mare şi o calitate de imprimare superioară.

Trodat, principalul producător de ştampile şi cărţi de vizită din România, a descoperit avantajele tehnologiilor de imprimare Xerox acum 13 ani, când a achiziţionat primele echipamente Xerox - opt echipamente DocuColor 12 şi un echipament DocuColor 250. Ambele tehnologii sunt ideale pentru tipărirea unor materiale color la preţuri accesibile şi la o calitate remarcabilă a imaginii, cu viteze mari, de până la 50 de pagini pe minut color şi 65 de pagini alb-negru (DocuColor 250).

După ani în care tehnologiile Xerox şi-au dovedit calităţile la Trodat, compania a luat decizia în octombrie, anul acesta, să încheie un contract de servicii, pe o perioadă de patru ani cu Xerox România.

Situaţia iniţialăAvând o fl otă eterogenă de echipamente în toate magazinele sale

din ţară, Trodat se confrunta cu un management difi cil al reţelei IT, care consuma foarte multe resurse şi îşi dorea să-şi sporească efi cienţa. Cum deţinea multe echipamente vechi, unele dintre ele non-Xerox (85 la număr), compania avea costuri foarte mari de întreţinere şi consuma foarte mult timp cu administrarea acestora.

De asemenea, nu exista sistem de monitorizare a volumului de documente tipărite, iar în ceea ce priveşte productivitatea mai era loc de multe îmbunătăţiri.

Trodat voia să deţină o fl otă de echipamente modernă şi omogenă, instrumente software avansate care să îi permită un control riguros atât al documentelor tipărite, copiate sau scanate, cât şi al costurilor implicate. Consumabile de o calitate superioară într-un număr mai mic, scurtarea timpului petrecut cu activităţile de administrare a echipamentelor şi a documentelor, o calitate foarte bună de imprimare şi posibilităţi multiple de personalizare şi securizare a datelor completau lista cerinţelor companiei.

De asemenea, Trodat îşi propusese să facă o infuzie de tehnologie, să benefi cieze de un sistem care să îi permită să monitorizeze activitatea de imprimare în 69 de magazine pe care le deţine în toată ţara şi să reducă substanţial costurile de imprimare. Mai voia un sistem efi cient de suport tehnic şi de administrare a tuturor echipamentelor din reţea.

Soluţia Xerox Soluţia Xerox a constat în optimizarea fl otei de echipamente deţinută

de Trodat, prin înlocuirea vechilor tehnologii cu multifuncţionale Xerox de ultimă generaţie.

„Am înlocuit cele 15 tipuri de echipamente existente, 12 alb-negru şi 3 color cu doar două tipuri (WorkCentre 7225 - color şi WorkCentre 5325 alb negru), în total 75 de echipamente Xerox de ultimă generaţie în tot lanţul de magazine Trodat”, spune Ionuţ Baciu, Key Account Manager, Xerox România. „Am redus numărul tipurilor de consumabile folosite şi am instalat în toate multifuncţionalele un software de monitorizare a fl otei de echipamente, Xerox Device Manager, astfel încât managementul Trodat să ştie în orice moment ce se întâmplă cu documentele şi costurile sale. În prezent, compania poate să realizeze lunar rapoarte de performanţă şi să îşi îmbunătăţească rezultatele de la lună la lună.”

Noile imprimante multifuncţionale Xerox WorkCentre 7225 instalate în magazinele Trodat sunt ideale pentru grupurile mici şi medii de lucru. Acestea adaugă noi opţiuni pentru imprimarea şi scanarea mobilă,

integrează tehnologii bazate pe cloud şi ocupă mai puţin spaţiu, având un design compact.

În plus, echipamentele includ tehnologia ConnectKey, un sistem software care simplifi că activităţile cu documentele, securizează datele şi permite accesul la servicii de cloud şi imprimare mobilă.

Seria de multifuncţionale alb-negru Xerox WorkCentre 5300 pentru formate A3 reprezintă un sistem de lucru complex, care oferă o productivitate ridicată, este dotat cu funcţii avansate de scanare, având cele mai înalte niveluri de securitate a datelor şi a reţelei. Destinată în principal IMM-urilor, WorkCentre 5330 tipăreşte la viteze înalte, de până la 30 de pagini pe minut, şi are o rezoluţie de 1200x1200 dpi, ce oferă o calitate remarcabilă imprimării.

RezultateCu ajutorul tehnologiilor Xerox şi al serviciilor de management al

documentelor, Trodat urmăreşte să îşi reducă cu până la 30% costurile cu documentele, să îşi efi cientizeze activităţile cu documentele, să îşi optimizeze reţeaua de echipamente şi să crească nivelul de calitate a materialelor tipărite.

De asemenea, îşi doreşte să îmbunătăţească permanent serviciile şi produsele oferite clienţilor săi şi să execute aplicaţii în timp util, indiferent de volum şi complexitate.

„Rezultatele obţinute până acum cu ajutorul echipamentelor Xerox ne-au determinat să folosim în continuare numai tehnologii moderne Xerox, în baza unui contract de servicii”, afi rmă Mihai Brandus, Administrator Trodat. „Materialele pe care le-am obţinut pe tehnologiile Xerox au fost de o calitate foarte bună, suportul tehnic oferit de Xerox a fost prompt şi efi cient, astfel că timpii morţi de nefuncţionare a aparatelor a scăzut foarte mult. Odată cu schimbarea reţelei de echipamente, ne aşteptăm la reduceri de costuri, la o productivitate sporită, un management efi cient al consumabilelor şi, bineînţeles, la deţinerea unui control riguros al costurilor şi al documentelor, prin instrumentele Xerox software de monitorizare, control şi securizare a documentelor.” �

Xerox reduce costurile, sporeşte productivitatea şi creşte calitatea materialelor tipărite la Trodat, de 13 ani

Multifuncţionalul color WorkCentre 7225

www.ittrends.ro

6 Nr. 2 - Februarie 2014R E V I E W

FineReader 12 contribuie la îmbunătăţirea performanţei multor procese şi funcţii, de exemplu conversia mai rapidă a documen-telor, posibilitatea de a deschide rapid docu-mente, indiferent de dimensiune, în timp ce procesul OCR rulează în fundal, sau re-cunoaşterea instantanee a unui text sau ta-bel într-o zonă selectată din pagină. În plus, FineReader 12 asigură o precizie superioară a OCR în cazul documentelor de afaceri şi al documentelor redactate în limbile asiatice, dar şi noi instrumente de îmbunătăţire a imaginilor prin care utilizatorul poate genera copii electronice ale documentelor la un nivel calitativ vizual superior faţă de original.

FineReader 12 oferă instrumente intuitive pentru scanarea documentelor şi transfor-marea imaginilor din documente în formate electronice editabile şi în care se pot efectua căutări, de ex. Microsoft Word, Excel, PDF, TXT, sau în cele mai răspândite formate de cărţi electronice ş.a.m.d. Tehnologia OCR dezvoltată de ABBYY asigură o „citire” de o calitate excelentă a documentelor tipărite, fiind capabilă să recunoască 190 de limbi, in-clusiv limba română, dar şi orice combinaţie a acestora. În plus, bazându-se pe tehnolo-gia adaptivă de recunoaştere a documentelor (ABBYY ADRT), FineReader „înţelege” struc-tura logică a documentelor, putând reconsti-tui chiar şi documente de mari dimensiuni, complexe, recunoscând elementele de forma-tare (antet, subsol, numerotarea paginilor, cuprins etc.) pe toate paginile. FineReader 12 vine acum cu o serie de îmbunătăţiri de înaltă performanţă, printre care:

� OCR în fundal pentru eficienţă maximă - FineReader 12 vine cu o abordare inovatoare faţă de conversia documentelor: utilizatorul poate deschide, vizualiza şi prelucra instan-taneu orice document, indiferent de dimensi-une, în timp ce programul continuă să prelu-creze documentul în fundal. Spre deosebire

de soluţiile tradiţionale, în care utilizatorul este nevoit să aştepte ca documentul să fie recunoscut integral înainte de a putea efec-tua alte operaţiuni, în FineReader 12 funcţia OCR rulează în fundal, ceea ce poate duce la o economie de timp considerabilă, având în

vedere că paginile documentului devin ac-cesibile instantaneu. În plus, în FineReader 12, funcţia OCR este mai rapidă cu până la 15 %*.

� Extragere facilă a datelor şi fragmente-lor de text - Prin interfaţa optimizată şi noile comenzi, utilizatorii FineReader 12 pot copia cu uşurinţă orice tabel sau text formatat din orice zonă selectată, fără să fie nevoiţi să aştepte până când documentul este recunos-cut integral.

� Precizie îmbunătăţită pentru documen-tele de afaceri - FineReader 12 oferă un nou instrument pentru eliminarea ştampilelor co-lorate şi a marcajelor executate cu pixul în documentele scanate sau în fotografii, asigu-rând astfel o recunoaştere calitativ superioară

şi un aspect vizual îmbunătăţit al documen-telor de afaceri. De asemenea, asigură o reconstituire cu până la 30% mai precisă a graficelor şi diagramelor, dar şi a altor ele-mente tipice din documentele de afaceri.

� Conversie fără probleme a tabelelor - FineReader 12 asigură o conversie a tabele-lor de până la 40%, ceea ce poate însemna o economie de timp şi de efort considerabilă pentru proiectanţi, finanţişti şi ceilalţi spe-cialişti atunci când trebuie să prelucreze date numerice. În plus, prin posibilitatea de sal-vare în format XLSX, utilizatorii FineReader 12 pot salva paginile unui document în foi de lucru Excel separate.

� Precizie îmbunătăţită pentru limbile chineză, japoneză, coreeană, arabă şi ebraică - FineReader 12 continuă să fie lider de piaţă în ceea ce priveşte numărul limbilor pentru care oferă suport OCR, îmbunătăţind precizia OCR cu până la 15% pentru limba arabă, cu până la 10% pentru limba ebraică şi cu până la 20% pentru limbile chineză, japoneză şi coreeană.

� Salvare şi regăsire mai uşoară a fişie-relor din spaţii de stocare Cloud - FineReader 12 asigură acces mai facil la cele mai utili-zate spaţii de stocare Cloud, cum ar fi Google Drive, Dropbox, SkyDrive etc. În plus, prin integrarea directă cu Microsoft SharePoint Online / Office 365, distribuirea documente-lor este facilitată și mai mult.

� Îmbunătăţiri ale calităţii vizuale în cazul documentelor scanate, fotografiilor şi fişi e-relor PDF - Prin funcţia OCR pentru camere digitale dezvoltată de ABBYY, utilizatorii pot transforma fotografii ale documentelor în imagini la nivelul calitativ al scanării şi au la dispoziţie noi funcţii de prelucrare a fotografiilor, cum ar fi decuparea automată a mai multor imagini şi înălbirea funda-lului documentului original. De asemenea, noua tehnologie PreciseScan dezvoltată de ABBYY netezeşte caracterele pixelate din fişierele PDF în care se pot efectua căutări, îmbunătăţind calitatea vizuală a documen-telor, astfel că citirea şi arhivarea acestora devine mai facilă, iar imprimarea lor va fi de o calitate superioară. �

ABBYY FineReader 12ABBYY, unul dintre liderii mondiali în domeniul recunoaşterii documente-lor, capturii datelor şi al tehnologiilor şi serviciilor lingvistice, a anunţat lansarea pe piaţă a FineReader 12, cea mai nouă versiune a mult premiatei aplicaţii software de recunoaştere optică a caracterelor (OCR) şi de con-versie a documentelor.


www.ittrends.ro


Principalele rezultate ale studiului:� Creșterea în volum și în nivel de

complexitate a amenințărilor. Atacurile simple care au cauzat prejudicii controla-bile au oferit căi de acces pentru operațiuni criminale sofisticate, bine orchestrate, apte să genereze prejudicii economice și de reputație majore. � Complexitate crescută a ame-

nințărilor și soluțiilor. În contextul creșterii rapide a adopției de dispozitive mobile și soluții cloud computing, sce-nariile de atac informatic au cunoscut un nivel fără precedent. Noi clase de dispozi-tive și noi arhitecturi au oferit atacatorilor oportunități de a exploata vulnerabilități neanticipate până atunci și resurse prote-jate în mod inadecvat. � Infractorii cibernetici au con-

statat că exploatarea infrastructurii de Internet produce beneficii mult mai mari decât atacurile având ca obiectiv câștigarea accesului la computere și dis-pozitive individuale. Aceste atacuri sca-late la nivel de infrastructură încearcă să obțină acces la servere de hosting pe web, nameservere și centre de date poziționate strategic – cu scopul proliferării atacurilor corelate la resursele individuale deservite de acestea. � În 2014, deficitul de specialiști în

domeniul securității IT este de peste un milion la nivel global. Gradul de sofisti-care la care au ajuns tehnologia și tacticile utilizate de infractorii informatici impun creșterea numărului de specialiști în secu-ritate care să monitorizeze constant sis-temele, să detecteze infiltrările, să aplice măsuri de securitate în cel mai scurt timp și în modul cel mai eficient.

Date cheie� Numărul total de vulnerabilități și

amenințări a atins cel mai înalt nivel din mai 2000 încoace, când a fost realizat primul raport de acest gen. Până în luna octombrie a anului trecut, numărul total de alerte de securitate a crescut cu 14% față de perioada similară a anului precedent. � Din cele 30 de companii multi-

naționale mari, cu prezență globală, evaluate de Cisco a rezultat că toate rețelele acestora și-au direcționat uti-lizatorii către site-uri Web infectate cu malware. 96% dintre rețelele monitori-zate au raportat trafic către servere com-promise. În mod similar, 92% din rețele au dirijat traficul către pagini Web fără conținut și care, în general, găzduiesc activități malițioase. � Atacuri Distributed Denial of

Service (DDoS) — atacurile care întrerup traficul către și dinspre website-urile ce se dorește a fi accesate și care pot paraliza ac-tivitatea furnizorilor de servicii Internet au crescut atât ca volum cât și ca severitate. Unele atacuri DDoS încearcă să mascheze alte activități frauduloase cum ar fi sabo-tarea reţelelor cablate, înainte, în timpul sau după o campanie DDoS. � Troienii cu ținte multiple reprezintă

cea mai frecventă formă de malware dis-tribuit pe Internet, cu o pondere de 27%. Scripturile malițioase precum exploit și iframe sunt a doua cea mai întâlnită ca-tegorie cu o pondere de 23%. Troienii responsabili pentru furturile de date pre-cum furtul parolei și atacuri de tip back-doors reprezintă 22% din totalul atacurilor malware. Scăderea constantă a gazdelor unice de malware și adreselor IP – cu 30%

în perioada ianuarie-septembrie 2013 – sugerează faptul că atacurile cu malware se concentrează în tot mai puține cazuri atât pe gazde cât și adrese IP. � Java rămâne limbajul de progra-

mare preferat de criminalii cibernetici. Potrivit datelor Sourcefire, companie achi-ziționată de Cisco anul trecut, exploit-urile Java reprezintă 91% din Indicatorii de Compromis (IOCs).� 99% din malware-ul pe mobil

targetează dispozitivele Android. Cu un procent de 43.8%, Andr/Qdplugin-A a fost cel mai răspândit malware, mai ales prin copii ale unor aplicații legitime, distribuite în magazine de aplicații neoficiale. � Industria farmaceutică și chimică,

dar și producția de electronice au în-registrat un nivel ridicat al numărului de atacuri malware de-a lungul timpului. În 2012 și 2013 s-au înregistrat creșteri sem-nificative și în agricultură și minerit, până nu demult sectoare cu nivel scăzut de risc. Numărul de atacuri malware a continuat să crească, de asemenea, în energie, petrol și gaze.

Puteți accesa întregul raport Cisco: h t tp : / /www.c isco .com/web/of fers/lp/2014-annual-security-report/ �

T E N D I N Ţ E

Raportul Cisco de securitate pentru 2014Raportul Cisco de securitate, ajuns anul acesta la a șaptea ediție, prezintă cele mai importante tendințe din domeniul securității cibernetice și oferă recomandări companiilor despre cum își pot proteja mai bine sistemele, aplicațiile și rețelele.

Dorin Pena, General Manager Cisco Romania

www.ittrends.ro

8 Nr. 2 - Februarie 2014T E N D I N Ţ E

Și, cu toate acestea, a reușit. A reușit să facă trecerea de la ceea ce înseamnă nice-to-have la must have, în aceeași măsură în care sistemele computerizate au trecut, în timp, de la o listă de funcționalități restrânse (în anii 1960 se vorbea doar despre desene, animații, procesarea documentelor scrise) la aplicații informatice complexe, uti-lizate pe scară largă de oameni de știință și de profesioniști din toate domeniile. Mulți sunt cei care pun semnul egalității între specificațiile unui produs software și cea mai importantă structură media din toate timpurile, întrucât comunicarea, sub toate formele sale, de la redacta rea unui articol în Word și până la publicarea unui blog post, a unui gând pe Twitter sau pe Facebook, toate acestea au la bază beneficiiile reale oferite de o aplicație software.

Produsele software sunt interfața ima-ginației transpusă în lumea reală. (Lev Manovich, Journal of Visual Culture)

Un studiu Softlead.ro, ce a avut in vedere companiile de software listate în cadrul platformei și aplicațiile informatice ale aces-tora oferă o imagine asupra industriei, atât din punctul de vedere al dezvoltatorilor, cât și din cel al achizitorilor. Astfel, în cele peste 350 de soluții software, în top 5 se clasează cele specializate (din industria transportu-rilor, medicală, farmaceutică, Horeca etc.), aplicațiile de tip eLearning, Enterprise Resource Planning (ERP), cele de raportare, respectiv de organizare.

Extrem de interesant este faptul că toate acestea fac parte din categoria aplicațiilor recomandate de consultanții în afaceri la începutul oricărui start-up. Publicația PC World le-a oferit cititorilor săi o listă completă a celor mai importante instru-

mente de gestionare și de organizare a activității la birou și, deși vorbim despre un articol publicat în urmă cu 5 ani, toate aplicațiile menționate mai sus stau la baza proceselor de eficientizare și de optimizare a resurselor.

În acest sens, PC World a introdus aplicații de calcul rapid, management finan-ciar, instrumente de recuperare a datelor, de blogging, calendare integrate în serviciile de e-mail-ing, de comunicare în timp real (în special pentru video conferințe), precum și cele dedicate proceselor de vânzări (in-clusiv monitorizarea și interpretarea rezul-tatelor acestora), serviciile de e-commerce, precum și multe altele. În mod evident, aplicațiile dedicate unui anumit tip de afa-cere sunt cele adaptate industriei, nevoilor principale și obiectivelor pe care le-a setat compania achizitoare, iar reprezentativi-tatea mare pe care acestea o au în Româ-nia are la bază un set de aplicații software tradiționale.

Care sunt, însă, domeniile cel mai bine reprezentate la nivelul dezvoltării aplicațiilor informatice?

Conform Softlead, clasificarea mediilor în care se simte nevoia produselor software prezintă în top domenii precum retail, edu-cație, gestiune, financiar-contabilitate, re -surse umane sau cele specifice admi nis-tra ției publice. Nu este vorba despre un top-surpriză, ci despre o reflectare a zonelor în care eficientizarea proceselor de lucru și a resurselor, în general, precum și optimi-zarea timpului sunt obiective principale, ca motor universal cu rol în coordonarea la nivel global.

Acesta este și motivul pentru care, de cel puțin 10 ani, produsele software pot fi con-

siderate declanșatori reali ai algoritmului vieții umane. Unul dintre cele mai vizibile argumente ce stă la baza acestei idei este o comparație a modului în care se produ-cea conținut în anii 2000, față de trendurile actuale.

Cum pot crea reale oportunității dezvolta-torii de aplicații software din România?

Limbajul software va deveni, cu sigu-ranță, unul cunoscut de tot mai mulți sim-plii utilizatori sau profesioniști în dome-niul tehnologic. De aceea este important ca fiecare dintre cei care gândesc arhitec-tura unei aplicații software să adapteze și să transforme constructiv modul în care vând, promovează, colaborează, inovează sau educă testerii și achizitorii finali, mai ales dacă vorbim despre următorii 5 ani. Cu siguranță, România a câștigat un mare plus din punctul de vedere al creativității, alinie-rii la nevoile regăsite în piață, dar mai are de străbătut un drum anevoios în procesul de educare a potențialului consumator.

Dacă vorbim despre cele mai importante 10 tendințe ale pieței de software, atât la nivel local, cât și global, cu siguranță, vom începe cu tot ceea ce înseamnă soluțiile Big Data și transformarea acestora într-un ser-viciu. Propagarea cloud computing nu va mai viza doar afacerile medii și mari, ci se va adresa chiar și utilizării individuale, ca metodă de optimizare a costurilor soluțiilor software sau a infrastructurii hardware. Companiile care vor alege această variantă vor scădea costuri în departamentele de IT, HR sau la nivelul management-ului vânzărilor. �

Despre IT în 2014 sau de ce copiii noștri învață pentru prima dată limbajul software?de Alexandra Roată

La început, a fost o descoperire uimitoare a celor pasionați de tehnologie. A fost un pas pe care nu mulți îl așteptau și, despre care, cu atât mai puțini ar fi crezut că ar putea schimba lumea. Alexandra Roată


www.ittrends.ro


R I S K M A N A G E M E N T

Avem în țară destule motive pentru ca managementul de continuitate să consti-tuie un subiect important pe agenda multor organizații ce dețin departamente puternice de IT&C. Ar trebui poate să auzim mai des decât deloc de un exercițiu reușit al unui plan de continuitate efectuat de o organizație ori de testarea cu succes a unei proceduri de recu-perare executată de o alta.

Entitățile publice au obligația de a imple-menta Standardul 21 – Continuitatea Activității din Codul Controlului Intern Managerial, potri-vit căruia entitatea publică „asigură măsurile corespunzatoare pentru ca activitatea acesteia să poatã continua în orice moment, în toate împrejurările și în toate planurile”. Directiva Europeană 2009/140/EC impune obligații de asigurare a continuității serviciilor furnizate prin rețelele publice de comunicații electronice. La rândul lui, sistemul bancar are necesități clare în materie de Business Continuity deri-vate din cerințe ale Băncii Centrale Europene ce transpar și pe website-ul BNR unde putem citi că „toate elementele planurilor de asigurare a continuităţii activităţii trebuie testate periodic” și că testarea „este o componentă importantă a administrării continuităţii activităţii”.

În acest context destul de consistent de obligații privind Business Continuity, izvorâte din cerințe legale ori necesități de armoni-zare din cadrul UE, ne-am aștepta să auzim destul de des de exerciții ale planurilor și teste ale procedurilor de continuitate ale diverselor organizații. Ne-am aștepta să vedem secțiuni ale rapoartelor anuale dedicate managementu-lui continuității, așa cum au început să existe deja unele dedicate managementului de risc. Ni s-ar părea firesc să vedem entități cu obligații legale în materie de Business Continuity lăudându-se cu succese în exersarea planuri-

lor de continuitate. În fine, ne-am aștepta să auzim de organizații care și-au certificat ori se pregătesc să-și certifice capabilitățile de Business Continuity potrivit standardului ISO 22301: Societal security – Business continuity management systems – Requirements.

Totuși, aceste lucruri nu prea se întâmplă și nu ne este dat prea des să aflăm despre vreo organizație din România care să fi făcut vreun exercițiu major al planului de continuitate.

Desigur, ne putem imagina că servicii spe-ciale fac astfel de exerciții dar nu auzim de ele deoarece rapoartele exercițiilor sunt secrete de stat. La fel, ne putem închipui că și entități publice fac teste și exerciții de continuitate dar nu prea aflăm de ele deoarece rezultatele rămân secrete de serviciu. Ne mai putem ima-gina și că planuri de continuitate ale unor entități private sunt regulat exersate dar nu apar informații publice deoarece respectivele entități, spre deosebire de omoloagele lor din alte zone, nu doresc să facă un avantaj com-petitiv din pregătirea de continuitate ori, din modestie, nu doresc să-și dovedească am-ploare angajamentelor privind responsabili-tatea socială corporativă prin divulgarea unor informații privind bugetele destinate manage-mentului continuității activității. De exemplu, poate că unele autorități își exersează foarte meticulos planurile de continuitate, inclusiv cel al sistemului IT&C, fără să spună nimic despre aceasta în dorința de a ne surprinde plăcut cu promptitudinea și eficacitatea răspunsului lor de continuitate în situații de urgență reale.

Ceea ce știm cu certitudine este că există mai multă informație publică despre debarcări extraterestre decât despre exersări de planuri de continuitate din România.

Pregătirea de continuitate se verifică în mod uzual prin două tipuri de activități: teste și

exerciții. Există similitudini și diferențe între acești termeni pe care este util să le înțelegem pentru a putea aprecia când un test a fost reușit și cînd un exercițiu a fost un eșec.

Testarea se referă la verificarea unui ele-ment specific dintr-un aranjament de con-tinuitate, de exemplu o procedură sau un echipament. Un test se consideră reușit atunci când procedura a fost executată integral în timpul stabilit ori echipamentul a funcționat conform așteptărilor. De exemplu, dacă se testează o procedură de refacere în maxim 24 de ore a unei baze de date complet distruse, un test reușit este cel în care echipa de con-tinuitate reface efectiv baza de date în locația alternativă în cel mult 23 ore și 59 de minute. Dacă echipa nu reușește acest lucru, procedu-ra este perfecționată și testul se reia, procesul continuând iterativ până când este îndeplinită cerința de timp. În concluzie, un test în accepțiunea de mai sus a termenului, trebuie să iasă bine ca să fie considerat reușit. �

Exersarea planurilor de continuitatede Gabriel Popescu

Calitatea managementului de continuitate al unei organizații este fundamental determinată de intensitatea și complexitatea programului de exersare a aranjamentelor sale de continu-itate. De fapt, auditorii încep să ia în considerare un plan de continuitate doar dacă există o documentație concludentă privind exersarea continuă a planului. În lipsa unor dovezi concrete

privind exersarea, un plan este mai degrabă o premisă decât o dovadă a existenței unui management de continuitate eficace. Aceasta se întâmplă deoarece exersarea este singura modalitate prin care se poate verifica practic validitatea planului de continuitate, funcționalitatea procedurilor de implemen-tare a strategiilor și capacitatea personalului de a înțelege și executa planul.


Gabriel Popescu este consultant independent de Business Continuity Management și Enterprise Risk Management. Gabriel este certificat de Business Continuity Institute cu grad MBCI (membru al insti-tutului) și DBCI (posesor al diplomei de studii uni-vesitare a acestui for profesional).

Biografie

www.ittrends.ro

10 Nr. 2 - Februarie 2014I N T E R V I U

Rep.: Cum este perceput departamentul de IT în OMV/Petrom? Ce operațiuni IT sunt desfășurate în România și care sunt cele desfășurate din Austria sau dintr-o altă țară?

Radu Brașoveanu: În cadrul grupului OMV, serviciile IT sunt furnizate în principal de Global Solutions din cadrul OMV Petrom din Romania și OMV Global Solutions din Austria. Aceste două echipe conlucrează și din punct de vedere al utilizatorului final, sunt percepute ca un întreg, ca o singură di-vizie responsabilă de a furniza serviciile IT în grup. Structura organizatorică similară, procesele și indicatorii de performanță co-muni crează astfel o singură echipă vir tuală care funcționează pe acealeași standarde și principii. Din punct de vedere IT, strategia comună în grup a fost, este și va fi ca Româ-nia să fie un pilon de bază pentru furniza-rea acestor servicii în tot grupul OMV (peste 27 de țări). Efectele acestei strategii sunt mai mult decât benefice, atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere al calității serviciilor oferite.

De ce am ales România ca principal furnizor de servicii IT? Am citit recent că România se află pe locul 9 în lume și pe locul 2 în Europa, după Polonia, în ceea ce privește țara preferată pentru operațiuni „near shoring”. Acesta ar putea fi un motiv dar în cazul nostru mai sunt şi altele care au dus la această alegere. În primul rând, circa 60% din producția de hidro carburi a grupului OMV vine din România și avem aici aproximativ 20.000 de angajați. Un alt motiv l-a constituit capabilitățile pieței românești de IT, atât în ceea ce privește specialiștii IT, dar și în ceea ce privește limbile străine vorbite. În România există specialiști IT care vorbesc foarte bine

engleza, dar, ceea ce este și mai impor-tant, există destul de mulți care vorbesc și germana.

Departamentul propriu-zis de IT este de fapt o organizație virtuală, care funcțio-nează ca o singură entitate și care furni-zează servicii de IT către clienți în mod

transparent, indiferent dacă specialiștii sunt localizați în România sau în Austria. În România, în IT, avem cca. 400 de specialiști iar în Austria cca. 150 de specialiști, toți angajați ai companiei. Evident lucrăm și cu consultanți și cu sub-contractori.

Principala misiune a departamentului de IT este să facă tot ceea ce este posibil pentru a adăuga valoare business-ului. Nu ne propunem să fim o divizie numai de hardware și software IT. Scopul nos-tru este să furnizăm servicii doar în cadrul grupului OMV și OMV Petrom, fără a ne interesa alți clienți de pe piață. Problema pe care ne-o punem este cum să folosim instrumentele existente pe piață pentru a ajuta cât mai eficient business-ul nostru de bază, care este producția de petrol și gaze. Suntem aici pentru a ajuta partenerii

noștri interni, iar pentru aceasta trebuie să înțelegem business-ul și să le putem oferi diferențiatorii de care au nevoie.

Rep.: CIO-ul face parte și din consiliul de conducere al OMV? Are un cuvânt de spus în deciziile strategice?

R.B.: CIO-ul are de obicei un rol de su-port, din punct de vedere IT, pentru deciziile de business

Rep.: În ce proiecte majore de IT ați fost implicați recent în România?

R.B.: Aș începe prin a aminti proiectul de automatizare a sondelor din Romania, prin care obținem informații și controlăm son-dele de la distanță. Este vorba despre peste 2.000 de sonde din România, adică despre o infrastructură uriașă, atât la nivelul son-delor cât și la nivel central, unde colectăm informațiile aproape în timp real, și de unde oferim informațiile necesare pentru luarea de decizii. Este de fapt o aplicație de tip Big Data, cu colectare de informații structurate și nestructurate, care oferă informații atât echipelor de întreținere și mentenanță cât și conducerii. Ideea este că am implementat un sistem IT complex care ajută business-ul. Datorită acestui sistem, mentenanța se poate realiza cu o echipă cu mai puțin personal, se poate realiza preventiv și se poate interveni doar atunci când sistemul IT semnalizează această necesitate. Infor-mațiile obținute sunt folosite și pentru lua-rea altor decizii operaționale.

Un alt proiect, poate cel mai mare din interiorul OMV Petrom, este cel de trans-formare organizațională. Am început acest proiect în urmă cu 9 ani și lucrăm în con-tinuare la el, adăugându-i noi componente.

Marcus Frantz: Așa cum a menționat și Radu, cel mai mare proiect este cel de transformare a OMV Petrom. În 2004, când OMV a cumpărat Petrom, societatea era foarte descentralizată, cu multe sucursale și entități independente. Petrom instalase SAP încă înainte de privatizare dar era utilizat foarte puțin, la nivel local, iar datele erau

Sisteme IT complexe, regionale, administrate din RomâniaRadu Brașoveanu, Local BU Lead IT Global Solutions OMV Petrom, și Marcus Frantz, CIO Petrom&OMV Group, au avut amabilitatea să ne vorbească despre proiectele complexe de IT implementate şi despre strategia de viitor.

de Romulus Maier

Radu Brașoveanu, Local BU Lead IT Global Solutions OMV Petrom

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

transferate către sediul central pe dischete floppy. După privatizare am investit masiv în interconectarea infrastructurii, mutând toate funcțiile principale la București. Așa a luat ființă business unit-ul Global Solu-tions în OMV Petrom. Mai departe, am conectat toate unitățile din teritoriu, in-clusiv stațiile de aprovizionare, iar acum avem date în timp real despre tranzacțiile comerciale, ceea ce nu era posibil înainte. Deci am investit în infrastructură, apoi în aplicații, care au trebuit realizate de la zero. Am implementat imediat o aplicație de casă (Cash Register) pentru stațiile de aprovizionare. Am dezvoltat sistemul de plăți cu carduri Petrom. Dezvoltarea a fost făcută de companii românești de software, pe baza specificațiilor pe care le-am furnizat noi. Încărcarea cisternelor cu combustibil era înainte un proces pur manual, ceea ce ducea la pierderi mari. Am automatizat și acel proces. Precomenzile sunt preluate automat, șoferii cisternelor sunt direcționați către stația de alimentare corespunzătoare, iar alimentarea și evidența, inclusiv emi-terea documentelor de transport, se fac auto mat. În acest mod deținem un con-trol total asupra fluxului de produse și am eliminat pierderile. Acum putem măsura și ști zilnic cât producem, ce tipuri de com-bustibili, cu ce consistență, în ce tancuri ce combustibili avem, cât am vândut și putem lua astfel decizii legate de nivelurile de

producție. Am implementat acest sistem nu numai în România ci și în toate celelalte țări în care grupul OMV este prezent.

Pentru a realiza aceste lucruri am inves-tit masiv și în trainingul oamenilor, atât în ceea ce privește noile tehnologii, dar și în

managementul de proiect. Am implementat și standarde în managementul de proiect. Acum întreg grupul, și nu doar departa-mentul de IT, lucrează cu același program de management de proiect și folosește aceeași terminologie.

Rep.: Ce planuri aveți pentru perioada următoare?

M.F.: Noi ca departament de IT nu derulăm un business al nostru, divizia IT este un suport pentru business-ul de bază. Știm unde ne aflăm astăzi, avem un plan

unde trebuie să ajungem până în 2017. Colaborăm strâns cu business-ul nos-tru pentru a înțelege strategiile de bază și modul în care IT-ul poate ajuta, în toate de-partamentele. Strategia OMV Petrom este de dezvoltare sustenabilă și de creștere profitabilă. Fie care Unit Line IT își are pro-priile priorități, deci nu există o strategie IT unică. Trebuie să ne diferențiem în funcție de cerințele Unit Line-urilor și să optimizăm întregul. Deci am putea spune că strategia noastră este să privim informația ca pe un capital (information as an asset).

Un alt aspect este legat de securitatea informației, în care vom investi masiv în perioada următoare. Avem un program, de-numit Black-out, prin care ne propunem ca până în 2015 să reducem riscurile pe care le cunoaștem în momentul de față cu 80%, fi-ind conștienți că în timp ce vom implementa acest program vor apărea riscuri noi. De exemplu, în Petrom City avem o rețea Wi-Fi. Deja nu mai puteți găsi nici un port prin care rețeaua să poată fi penetrată. Avem acest program implementat în sediile centrale. Avem însă încă destule locații în care mai avem de lucru la protejarea împotriva ac-cesului neautorizat. Lucrăm și la instruirea oamenilor, astfel încât aceștia să aibă o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă secu-ritatea informației. Informația ca și capital, digitalizarea business-ului și securitatea IT sunt câteva dintre prioritățile noastre.

O altă zonă pe care ne concentrăm este întărirea pro-activității din partea utilizato-rilor. Este modul în care încercăm să creăm locul de muncă al viito rului. Nu putem ignora tendința spre mobilitate. Încercăm să ne imaginăm cum va arăta locul de muncă peste 5 ani. Lucrăm pe diferite scenarii, le prezentăm business-ului și împreună de-cidem care situație anume ar fi de preferat. Vorbim atât de mobilitatea utilizatorilor, cât și de mobilitatea procese lor. Facem o diferențiere, în ceea ce privește mobilitatea, între diferite stiluri de lucru și adoptăm acele dispozitive care se pretează cel mai bine unui anumit stil de lucru.

O altă prioritate este să derulăm ope ra-țiunile de IT ca și cum ar fi un business în sine. Adică să ținem cont de eficiența business-ului, să avem procesele necesare, standardizările necesare, să menținem totul cât mai puțin complex posibil şi să con-solidăm numărul de furnizori de echipa-mente și soluții IT. �

Marcus Frantz, CIO Petrom&OMV Group

OMV Petrom este cel mai mare grup petrolier din sud-estul Europei, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Gaze şi Energie, Rafinare şi Marketing. Grupul şi-a consolidat poziţia pe piaţa petrolieră din sud-estul Europei în urma unui amplu proces de modernizare şi eficientizare, pentru a cărui implementare au fost realizate investiţii de peste 8,8 miliarde euro în ultimii opt ani.La sfârşitul anului 2012, Grupul exploata în România şi Kazahstan rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 775 milioane de barili echivalent petrol (750 milioane barili echivalent petrol în România). Cu o capacitate nominală anuală de rafinare de 4,2 milioane tone, OMV Petrom este prezent pe piaţa distribuţiei de produse petroliere din România, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia, prin intermediul unei reţele de circa 800 staţii, operate sub două branduri, Petrom şi OMV. Activitatea de comercializare produse petroliere în România se desfăşoară prin intermediul OMV Petrom Marketing, care este deţinută în totalitate de OMV Petrom.Pentru dezvoltarea sa sustenabilă, OMV Petrom a extins lanţul valoric al gazelor prin abordarea pieţei de elec-tricitate. În acest context, OMV Petrom operează centrala electrică pe gaze de 860 MW de la Brazi şi parcul eolian Dorobanţu, cu o capacitate de 45 MW.În anul 2012 cifra de afaceri a Grupului a fost de 5.891 milioane euro, iar EBIT (Profit Înainte de Dobânzi şi Impo-zite) a fost de 1.270 milioane euro.OMV, cea mai mare companie industrială publică din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. În Explorare şi Producţie, OMV activează în două ţări de bază, România şi Austria, şi deţine un portofoliu internaţional echili-brat. În Gaze şi Energie, OMV a vândut aproximativ 437 TWh gaze în 2012. În Rafinare şi Marketing, OMV are o capacitate anuală de rafinare de 22 milioane tone și deținea la finalul anului 2012 aproximativ 4.400 staţii de distribuţie în 13 ţări, inclusiv Turcia.Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 18,99%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 1,62%, iar 7,74% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti.

OMV Petrom

www.ittrends.ro

12 Nr. 2 - Februarie 2014I N T E R V I U

Rep.: De peste 20 de ani se vorbește despre „biroul fără hârtii”. Azi când până și la unele restaurante ni se oferă opțiunea de „chitanță digitală” se pare că suntem cel mai aproape de acest deziderat. Încă din 1994 Xerox a folosit sloganul „The Document Company”, deci este o com-panie care se concentrează pe document și nu pe hârtie. Cum vede Xerox azi această tranziție și cum se poziționează strategic pentru noua eră? Chiar vom ajunge la „biroul fără hârtii”? Când?

Gabriel Pantelimon: Este adevărat că documentele pe hârtie au scăzut ca pon-dere, cel puțin în ultimii 5 ani. Se merge din ce în ce mai mult pe documente digitale, pe conținut digital. Eu n-aș afirma că suntem foarte aproape de biroul fără hârtii. Xerox este și producător și vânzător de hârtie, de business, ecologică etc. Dacă ne uităm la

volumele de hârtie comercializate în Româ-nia, acestea nu scad, ba chiar la nivelul anului 2012 erau în creștere.

Rep.: Da, dar acest lucru se întâmplă și pentru că asistăm la o democratizare a IT-ului, la consumerizarea lui. Astăzi se printează și acasă și în locuri în care înainte nu erau folosite imprimante.

G.P.: Absolut. Putem împărți piața în di-verse segmente: mediul de birou, aplicații de producție, acasă etc. În unele segmente în anii viitori se va înregistra chiar o creștere a volumului de imprimare. Da, există provo-cări, care vin atât din dezvol tarea tehnolo-giei, cum ar fi cloud compu ting, mobili-tate etc., cât și de la nivel economic, mai ales în ultimii 5 ani. Numărul tranzacțiilor economice într-o perioadă, care a fost de criză, a fost foarte jos. Volumele de hârtie încă sunt în creștere, dar, da, tendința este

către documente și conținut digital. Noi nu suntem ancorați în documentul pe hârtie. Obiectivul nostru este să facem ca munca clienților noștri să fie cât mai ușoară, să-i ajutăm să-și crească productivitatea, atât atunci când este vorba despre documente pe hârtie, cât și atunci când este vorba de-spre documente digitale și din acest motiv suntem într-o transformare și ca firmă. Ne concentrăm tot mai mult pe partea de servi-cii. Echipamentele pe care le livrăm sunt multifuncționale echipate cu noua platformă de software ConnectKey, și lucrăm cu am-bele lumi, atât cu cea pe hârtie, cât și cu cea digitală. Tranziția este însă în mod clar înspre servicii și pe această linie se înscrie și achiziția companiei Affiliated Computer Services (ACS) de către Xerox în 2009. Ne îndreptăm tot mai mult spre business pro-cess outsourcing, infrastructure outsourcing și nu mai suntem doar centrați pe document cum am fost până acum.

Rep.: Ați vorbit despre tendința înre-gistrată în România. Există un specific românesc sau tendința este valabilă, cel puțin la nivel regional?

G.P.: Tendința este regională. Xerox România face parte dintr-o organizație care acoperă Europa Centrală și de Est. Tendințele sunt aceleași în toate țările din regiune.

Rep.: Ce este ConnectKey? Dați-ne mai multe detalii.

G.P.: ConnectKey este o platformă soft-ware pe care Xerox a lansat-o anul trecut și pe care o integrează în echipamentele multifuncționale. În acest moment avem o gamă de 16 multifuncționale Xerox care utilizează platforma software ConnectKey. Pe de o parte această platformă face legătura cu conceptul de cloud compu ting, de mo-bilitate, de BYOD. Clienții pot, de exemplu, să scaneze către cloud, să imprime de la distanță etc., toate acestea într-un mediu securizat. Pe de altă parte această platformă ajută în trecerea spre servicii. Având aceeași platformă software este mult mai ușor să

Creștere susținută de un nivel operațional ridicatde Romulus Maier

Cu Gabriel Pantelimon, Country General Manager, Xerox România, am discutat despre viitorul printing-ului, despre tendințele momen-tului și despre modul în care Xerox reușește să crească într-o piață dificilă, după 5 ani de criză.

Gabriel Pantelimon, Country General Manager, Xerox România

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

oferim servicii pe o flotă de echipamente, chiar dacă acestea sunt eterogene, diferi-te. Când vorbim despre cloud, oferim chiar integrare cu aplicații specifice, cum ar fi Microsoft SharePoint. Dacă vorbim despre securitate, platforma vine cu McAfee incor-porat. Pentru această platformă am încheiat parteneriate cu Microsoft, McAfee și Cisco.

Rep.: Platforma ConnectKey este deschisă doar către anumite platforme de cloud, cum ar fi Microsoft, sau este deschisă și către alte platforme?

G.P.: Nu, nu este vorba despre o singură platformă, la configurare se poate selecta orice platformă dorită, fie Dropbox, Sugar Sync etc. Din acest motiv a apărut și con-ceptul de Smart MFP (Smart MultiFunc-tional Product). Totul devine Smart. Un multifuncțional nu doar că poate printa, copia, scana sau să trimită un fax, dar este și un dispozitiv care poate efectua aceste operații către cloud, care are și antivirus, care este aliniat cu cele mai recente noutăți tehnologice. Smart MFP-urile sunt prac-tic niște calculatoare, au adresă IP, sunt în rețea, din acest motiv și securitatea este extrem de importantă, deoarece acestea ar putea constitui zone de vulnerabilitate în rețeaua unei companii.

Rep.: Se vorbește tot mai mult și de-spre Public Printing Locations. Echipa-mente aflate în locuri publice, localizabile prin GPS, din aplicații mobile, astfel încât să poți printa pe cel mai apropiat echipa-ment, sau pe un echipament aflat pe traseul pe care deja te deplasezi. Aveți soluții și în această zonă?

G.P.: Soluția noastră de mobile print chiar acest lucru îl face. Se poate face o segmen-tare la nivel de organizație și un utilizator al aplicației de mobile printing să aibă acces la toate echipamentele din acea organizație, să vadă unde sunt localizate și să-și aleagă echipamentul pe care dorește să imprime, dar există și varianta open, atâta timp cât furnizorii de servicii dintr-o arie geografică se înscriu în acest portal Xerox, ei pot da acces clienților la imprimare, evident con-tra cost. Dar aplicațiile de birou sunt doar o mică parte din ceea ce numim Open Public Printing, mai există și aplicațiile de producție. Dacă un client dorește să imprime o broșură, de exemplu, sau să trimită o comandă, avem soluții de Prin-ting on Demand, de Web Services. Clientul poate să dea comanda, să și-o aranjeze,

să-și calibreze culoarea și s-o trimită către un partener de-al nostru care dispune de mașinile care pot să imprime acea lucrare.

Rep.: Vorbeam despre Smart MFP și de-spre faptul că totul devine Smart. Există fenomenul denumit Planned Obsolence, durata pentru care un echipament este planificat să funcționeze înainte de a se uza cel puțin moral. Durata de viață a software-ului este, de regulă, mai redusă decât durata de viață a echipamentelor în care este folosit. Nu ne îndreptăm spre o pantă periculoasă, de consum fără măsură, în care va trebui să înlocuim tot mai multe echipamente și mașini din ce în ce mai des?

G.P.: ConnectKey păstrează toate atri-butele produselor software. Vom menține software-ul actualizat și adaptat la noile tendințe și vom face upgrade-uri, fără ca acest lucru să implice neapărat și necesi-tatea schimbării echipamentelor hardware. În lumea printerelor situația nu s-a schim-bat semnificativ în ultimii ani. Dacă vorbim de un printer simplu, durata sa de viață este de 3-4 ani, dacă vorbim despre un multifuncțional, atunci durata de viață este de 5-7 ani. În ultimii ani, datorită crizei, clienții au preferat să utilizeze echipamen-tele pentru o durată de viață mai extinsă, să le înlocuiască mai rar. Să nu uităm, vân-zarea de echipamente a scăzut în 2009 cu 65%, față de anul anterior. În ultimul timp se simte însă o revenire. Conform datelor IDC, anul trecut volumul de echipamente vândute a crescut în România, și a crescut în valoare, nu în număr de unități. Încă nu

avem datele finale pentru trimestrul 4, dar la nivelul primelor 9 luni piața crescuse atât ca valoare, cât și ca număr de unități vân-dute. Cel mai dinamic segment este cel al IMM-urilor.

Rep.: Cum ați încheiat anul trecut?G.P.: 2013 nu a fost un an foarte ușor,

din punct de vedere financiar a fost com-parabil cu 2012. În piața de echipamente laser, singura în care activăm – Xerox ne mai fiind prezentă în piața de echipamente inkjet, am crescut atât ca valoare, cât și ca număr de unități vândute, atât la formatele A4, cât și la formatele A3. Strategia noastră a fost în linie cu piața, ne-am orientat către culoare, tendință spre care se îndreaptă și piața. Am avut un an bun și în zona echi-pamentelor de producție. Și nu în ultimul rând aș menționa zona de servicii. În 2012 am lansat un program pentru partenerii Xerox, care se numește Xerox Partner Print Services, prin care certificăm partenerii, și aceștia oferă clienților finali posibilitatea să își externalizeze către ei tot ceea ce înseamnă mediu de birou, fără ca aceștia să trebuiască să achiziționeze echipamente. Partenerii noștri gestionează flota de echi-pamente, clienții ne mai având probleme le-gate de service. Totul este pro-activ, există call centere care văd echipamentele în timp real, planifică intervențiile pro-activ. Clien-tul știe doar că are un SLA. Putem afirma că piața românească se maturizează, în special în sectorul de IT. �


www.ittrends.ro

14 Nr. 2 - Februarie 2014S M A R T H O M E

Iluminatul a fost una dintre primele apli-cații ale automatizărilor pentru că permite proprietarului să controleze crearea unei atmosfere potrivite oricărei ocazii, de la o seară relaxantă de lectură sau de vizionare a unui film, până la o sărbătoare cu prie-tenii sau o seară romantică, prin simpla accesare a unui scenariu. Din punct de ve-dere economic și vizual, variatorul de ten-siune a adus mai multe avantaje. Pe de o parte prelungește viața consumatorilor prin faptul că nu comută sarcina electrică brusc, iar pe de altă parte este ideal ca la sfârșitul filmului sau în momentul în care sună cea-sul deșteptător becurile să se aprindă treptat, fiind o plăcere să ne acomodăm ochii treptat la schimbarea intensității luminii.

Economic vorbind, aceste dispozitive sunt prevăzute mai nou și cu contoare de energie electrică, fapt care ne permite să aflăm exact câtă energie electrică a fost consumată, în fiecare locație, atât instan-taneu, cât și grafic, pentru o perioadă de măsurare.

Totodată avem posibilitatea să măsurăm (de obicei, în tabloul electric – la siguranțe) consumul total al iluminatului sau să dăm comanda stin-gerii tuturor luminilor prin apăsarea unui singur buton pentru consumatorii care au instalate dispozitive .

În continuare voi da un scurt exemplu de automatizare a iluminatului pentru un spațiu care poate reprezenta un apartament, un etaj dintr-o vilă sau o parte dintr-un bi-rou. Tehnologia folosită (Z-Wave) permite

să nu se intervină în instalația electrică. Astfel, sistemul se poate folosi foarte ușor în locuințe finisate și personalizate, cât și în cele în curs de amenajare. Pentru cele în care se mai pot trage cabluri, singura cerință a automatizării luminilor, dar care se poate ocoli într-o oarecare măsură, este ca în doza întrerupătoarelor să existe nul și fază, astfel încât să se poată monta un dispozitiv care trebuie alimentat continuu. Dimmerul (sau variatorul de tensiune) și-a mărit și mai mult aria de utilizare. Cu ajutorul lui se pot comanda luminile chiar și în cazul în care nu există fir nul în doza întrerupătorului. Aces-ta poate fi folosit ca dimmer sau se poate configura să funcționeze ca un switch chiar și pentru becurile economice.

Un alt avantaj al sistemului wireless de tip rețea cu noduri este acela că se poate

demonta și muta într-o nouă locație, în cazul în care este nevoie. Mai poate fi spus că acest sistem poate îngloba dispozitive mai vechi din tehnologia X10.

Comanda acestor între-ru pătoare sau variatoare se poate face în mai multe feluri. Local, de la întrerupătorul tradițional care nu este ne-voie să fie înlocuit, cu ajutorul unei telecomenzi speciale, de la orice telefon mobil sau alt terminal conectat la rețeaua

WiFi din acea locație, sau de la distanță, cu ajutorul oricărui device conectat la internet. Astfel, distanța de la care se poate comanda sistemul este variabilă – poate fi din fața clădirii (pentru un aparat conectat prin tele-

fonia moblilă la date) până la distanța dintre două continente, unde vă aflați în vacanță!

Controlul manual sau local spuneam că se poate face cu ajutorul întrerupătoarelor existente. În cazul variatoarelor de tensiune, pentru ușurarea manevrării, se pot instala întrerupătoare noi, monostaile. Acestea nu mai au două poziții distincte (închis / de-schis), ci acționează ca butonul unei sonerii. Există încă o variantă în care întrerupătorul special Z-Wave are trei poziții – una neutră și două direcții de acționare – acestea fiind ideale pentru variatoarele de tensiune sau pentru acționarea draperiilor sau a jalu-zelelor și a storurilor. Acestea funcționează ca o telecomandă pentru dispozitivele care acționează variatoarele sau motoarele.

Controlul local folosind telecomanda pen-tru rețeaua Z-Wave poate fi o telecomandă cu touch-screen sau cu butoane, aceasta putând fi folosită și la alte dispozitive din automatizare, nu numai la lumini. De exemplu, la uși de garaj, la porți automate, storuri, jaluzele, prize și așa mai departe. În aceeași măsură pot fi folosite și cunoscu-tele mici telecomenzi de tip alarmă care vor executa câte o acțiune pentru fiecare buton și atât!

Controlul cu ajutorul dispozitivelor co-nectate la internet se realizează prin inter-mediul unor programe soft cu interfețe și capabilități diferite. Controlul prin inter-mediul calculatorului este cel mai complet

Automatizarea locuințeiStudiu de caz pentru o locuință

Automatizarea locuinței este un trend în toată lumea civilizată pentru că răspunde unor nevoi concrete, începând cu economia de energie și controlul automatizat al consumato-rilor, continuând cu satisfacerea unor nevoi de control și comoditate în ceea ce privește utilizarea spațiului de locuit și nu în ultimul rând personalizarea spațiului în care ne

petrecem timpul liber.

de Marian Teodorescu

Inte

rfaț

a pen

tru c

alcula

tor

Telef

on cu

aplic

ație

de co

ntro

l la di

stan

ță

www.ittrends.ro


S M A R T H O M E

mod de interfațare cu automatizarea. Aici se realizează pe lângă comenzile efective, configurarea rețelei și – cel mai important – scenariile pe care urmează să le accesăm de oriunde sau care vor lucra și funcționa în lipsa noastră.

În schema alăturată sunt 8 circuite de iluminare pentru fiecare zonă (notate Si), fiecare cu unul sau mai multe întrerupătoare (notate Ii). Mai este reprezentat lângă ușa de la intrare panoul cu siguranțe și alte 4 prize de perete (notate Pi).

Circuitele „cap scară”, cum este cel de pe hol, vor putea funcționa în continuare cu firele și întrerupătoarele existente. Dar dacă în dormitorul 1 nu a fost prevăzut inițial cablajul pentru a avea întrerupătorul 11 la capul patului, acesta va putea funcționa wireless cu ajutorul rețelei și a unei baterii. El va comanda direct dispozitivul montat în spatele întrerupătorului I10, rezolvând astfel problema cablării suplimentare care ar pre-supune un mic șantier și un mare inconve-nient, în principiu.

Circuitele, ca cel din sufragerie, la care doriți să fie montat un variator de tensiune, vor avea nevoie, pentru ușurința acționării, de un alt întrerupător monostabil, așa cum explicam mai sus. Pentru circuitele cu lămpi

fluorescente sau economice se vor monta switch-uri (on/off) care, nu uitați, au nevoie să fie alimentate. Adică, să existe în doza de montaj a întrerupătorului nul și fază le-gate direct la rețea. În panoul de siguranțe se poate monta un dispozitiv care măsoară curentul elec-tric consumat. Astfel, veți cunoaște consumul cu ilumi-natul al locuinței.

Priza automatizată P1 cu contor de energie din bu-cătărie folosește la aflarea consumului frigiderului, iar în cazul în care sesizează că pe o perioadă presetată (de 12 ore, de ex.) nu a consumat energie electrică, emite o alarmă că acel frigider nu funcționează.

Prizele pentru perete din sistem pot fi folosite pentru un lampadar în sufragerie sau o veioză în dormitor pentru care se pot utiliza cele cu variator de tensiune, sau pentru a monitoriza și comanda oprirea al-tor consumatori pe timpul zilei, cum ar fi încărcătoare sau surse ale diverselor aparate uitate în priză. Veți fi surprinși să aflați cât consumă aparatele în modul stand by. Tot cu o astfel de priză se poate seta un program strict de vizionare a programelor TV din camera copilului nealimentând televizorul sau calculatorul.

Pentru controlul iluminatului se pot folosi și o serie de senzori despre care vom vorbi pe larg în următoarele materiale. Dar un senzor de iluminare și unul de mișcare vor putea să aprindă lumina exact atunci când avem nevoie fără ca noi să acționăm vreun buton. Sau numai senzorul de mișcare combinat cu

starea noapte sau zi dictată de controllerul sistemului de automatizare. Luminile se mai pot aprinde automat și în cazul unei alarme de incendiu sau de alt tip, pentru a folosi în siguranță căile de acces.

Alte exemple de scenarii descrise pe scurt vă vor ajuta cu siguranță să identificați și să gândiți o multi-tudine de alte setări posibile:

Sosire acasă – deschiderea ușii de la intrare va aprinde lumina I2 pe hol și poate porni un radio sau alt player.

Plecare de acasă – cu o singură apăsare pe un buton care comandă

în rețea un scenariu se pot opri toate lumi-nile și/sau alți consumatori.

Momente de relaxare și lectură – lumina pentru citit este pornită, ledurile RGB se setează pe o temperatură de culoare caldă și plăcută și, mai mult, sistemul audio rulează sunetul pădurii...

Ceas deșteptător – sistemul audio por-nește la maxim cu un marș din armată sau, varianta mai plăcută, cu un ciripit vesel de dimineață. Intensitatea luminii crește treptat. Și putem continua... în cazul unor automatizări complexe, boilerul pentru apă caldă funcționează de peste o oră, iar ga-zonul din curte este udat și începe fotosin-teza proaspăt cu primele raze de soare.

Despre senzori, motoare și alte scena-rii voi povesti în următorul material. Însă, rețineți, că pentru fiecare spațiu în funcție de designul, destinația și spiritul lui, există soluții personalizate, funcție de imaginația și proiectul fiecăruia. �

www.incontrol.roTelecomandă locală Z-Wave

Întrerupător - telecomandă cu 3 poziții

www.ittrends.ro

16 Nr. 2 - Februarie 2014S E C U R I T A T E

În mai toate organizaţiile lucrează oa-meni ce folosesc staţii de lucru PC ori dispozitive informatice mobile, cu care creează şi accesează date şi documente. Într-un fel sau altul (ori, spus alternativ: prin cabluri sau prin conexiuni radio), aceşti utilizatori sunt conectaţi în aşa-numita „reţea de calculatoare”. În plus, această „reţea informatică” a organizaţiei (LAN) este conectată la hiper-reţea, la internet-ul cel mare (WAN), fie pentru a căuta/publica informaţii, fie pentru a-l fo-losi la comunicarea cu parteneri din lume (ori cu proprii salariaţi atunci când aceştia nu lucrează în chiar sediul respectivei organizaţii). Spre a favoriza globalizarea (ca deziderat asumat mai mult sau mai puţin conştient), internetul funcţionează cu foarte puţine constrângeri tehnice şi morale, astfel că (fiind un loc unde mai totul este posibil), conexiunile reţelei lo-cale (adică ale organizaţiei) la reţeaua cea mondială (adică internetul) se constituie vrând-nevrând în vulnerabilităţi. Adică în porţi pe unde pot intra şi chestiuni pertur-batoare la nivel informatic: viruşi, atacuri, furturi, spionaj. Dacă în „universul” cas-nic ori al firmei mici obişnuim a ne feri de astfel de pericole prin soluţii software (instalând aplicaţii informatice de prote-

jare pe PC, pe tabletă/smartphone, ori pe calculatorul-server), aflăm că organizaţiile măricele adresează vulnerabilităţile infor-matice mai degrabă prin soluţii hardware. Aşa că ne-ar prinde bine să ştim câte ceva din avantajele acelora.

Dar mai întâi să vizualizăm schematic soluţia! Da, ne putem imagina cum un echipament hardware se interpune între

(conexiunea) internet şi calculatoarele noastre (fie ele staţii PC, notebook-uri, sau chiar servere ale organizaţiei), cu rolul de a analiza continuu ce intră şi ce iese prin conexiune şi de a derula anumite pro-cese când simte că este cazul. Intervenţia acestui dispozitiv se poate manifesta de la simpla filtrare – adică a lăsa să treacă doar ceea ce este legitim/bun – şi până

Mai toate organizaţiile – fie ele mari, medii ori mici; fie ele comerciale sau instituţionale – ajung să-şi dorescă protejarea resurselor informatice proprii în relaţia cu internetul cel mare. Ştim că există o mulţime de soluţii de securizare, cu specializări concrete şi în diverse abordări. În cele ce urmează vă propun să ne uităm un pic la securizările de natură hardware, despre care organizaţiile medii/mari ştiu (sau află pe măsură ce cresc) că le sunt cele mai potrivite.

Securizare prin hardwarede Mircea Băduţ

www.ittrends.ro


S E C U R I T A T E

la acţiuni ori decizii complexe, după cum vom vedea. Probabil că deja recunoaştem în această schemă ceva din domeniul router-elor (acestea fiind echipamente hardware răspândite, şi care, pe lângă funcţia de intermediere între reţeaua locală şi cea exterioară, au uneori şi facilităţi de securizare), însă în cele ce urmează ne focalizăm pe acel gen de hardware destinat explicit protecţiei.

Producători consacraţi de echipamente hardware de protecţie: Barracuda Networks; Blue Coat; Cisco; DrayTek; SecPoint; SonicWall; WebSense

Firewall împotriva spam-ului şi viruşilorÎntr-o organizaţie funcţionează câteva zeci, sute ori poate mii de conturi de email pen-tru necesităţile profesionale ale angajaţilor (ori ale partenerilor şi colaboratorilor), ceea ce înseamnă de regulă existenţa unui server de email. Într-un astfel de context se poate ajunge la un cuantum de peste un milion de mesaje pe zi, din care uneori mai mult de 90% sunt mesaje „spam” (deci fără legătură cu activitatea organizaţiei). Pentru a opri intrarea acestor mesaje email nedorite, în echipamentul hardware s-au implementat reguli prin care se verifică fiecare pachet ce intră spre serverul de email, controlându-l de mai multe as-pecte specifice comportamentului „spam”. Această „amprentă spam” se poate referi la: conţinutul textual al mesajelor (inclu-derea de adrese web suspecte), adresa email de expediere (deseori constituită „la derută”), ataşamente (tipuri şi/sau conţinuturi de fişiere), subiectul mesaju-lui (cu suspiciuni de „inginerie socială”), etc. Şi cum implementarea prin hard-

ware de reguli pentru această verificare a traficului are similarităţi cu verificarea anti-virus (dar motivat şi de faptul că cele două ameninţări coexistă chiar simbiotic), echipamentele de protejare a reţelelor in-terne pot include şi facilităţi puternice de securizare împotriva malware-ului (prin metode similare celor folosite de software-urile anti-virus).

Protejarea se realizează pe mai multe straturi: de la „simpla” filtrare anti-spam şi anti-virus (însăşi protecţia anti-virus putând funcţiona pe 2-4 nivele) la anga-jarea reputaţiei adresei IP, ori de la auten-tificarea expeditorului până la evaluarea intenţiilor purtate de mesajele/pachetele ce încearcă să intre în reţeaua informatică a organizaţiei. Apropo de straturi, anumite echipamente permit chiar şi configurarea ponderii (accentului) cu care anumite me-canisme/reguli de protejare să acţioneze în acest mix, adică o inter-echilibrare flexibilă şi dinamică aplicabilă după observaţii statistice profilate pe (sau de) client.

Pe lângă securizarea anti-spam şi anti-virus, hardware-ul poate include şi funcţiuni de protejare împotriva acţiunilor de spoofing şi de phishing, facilităţi de criptare/decriptare, de izolare în carantină (pentru obiecte/resurse dar şi pentru uti-lizatori).

În mod firesc, producătorii acestor echipamente asigură ac-tualizarea on-line a informaţiilor prin care hardware-ul constituie regulile de protecţie (actualizări – pre-cum „Barracuda Energize Updates” – pe care firewall-ul le realizează automat prin legătura ce o păstrează cu server-ele „mamă”).

Soluţiile mai evoluate îngăduie şi con-figurarea unor reguli de verificare a me-sajelor email care ies din organizaţie, pentru a bloca eventualele abateri de la confidenţialitate. Şi, apropo de con-figurare, trebuie amintit că administra-rea acestor echipamente se face de obicei printr-o interfaţă web (deci fără instalarea vreunui software) destul de accesibilă, de aici controlându-se concret acea impunere necesară a normelor/regulilor ce alcătuiesc „politica de securitate” a organizaţiei. De

asemenea, probabil că vom întâlni şi dispozitive care includ o memo-rie de stocare pentru jurnalizarea

procesărilor.

Filtrare webDeşi am început cu soluţiile hardware des-tinate să asigure serverele de email, există şi o categorie de echipamente care se ocupă explicit şi totodată generic de conexiunea internet. Sunt dispozitive ce încorporează tehnologie capabilă să blocheze intrarea malware-ului în reţeaua organizaţiei (pro-tejând împotriva viruşilor, a spyware-ului şi a altor tipuri de dăunători informatici), dar care poate reduce şi traficul (din)spre acele servicii internet contra-productive (reţele de sharing multi-media, reţelele so-ciale, etc – aspect important în condiţiile în care statisticile arată că în general 30-40% din traficul internet de la locul de muncă nu este legat de sarcinile de serviciu).

Astfel de echipamente realizează un control precis şi determinist asupra trafi-cului web, dar şi asupra traficului prin protocoale rezervate unor aplicaţii inter-net (precum mesageria instantanee sau reţelele „peer-to-peer”). Pentru aceasta se foloseşte – pe o arhitectură gen proxy – o combinaţie de inspectare riguroasă a pa-

chetelor (din Layer 7, conform modelului conceptual OSI) şi de reguli de verificare din Layer 3 (vizând deci porturile destinaţie ale pachetelor şi adresele IP). Dispozitivele pot utiliza scheme de autentificare stan-dardizate (gen LDAP, Active Directory, Novell eDirectory, Kerberos, NTLM) pentru definirea ansamblului de politici de secu-rizare, iar respectivele politici se croiesc (destul de intuitiv) după cerinţele particu-lare (şi evolutive!) ale organizaţiei.

Dacă suntem puşi în situaţia provoca-toare de a alege o soluţie de web-filtering, studiul nostru ar trebui să plece de la ca-pacitatea conexiunii internet ce deserveşte organizaţia (traficul putând varia de la 10Mbps până la 1000Mbps) şi de la numărul de utilizatori concurenţi (tipic între 25 şi 10000 de persoane). �


www.ittrends.ro

18 Nr. 2 - Februarie 2014O P I N I I

Cu trenul personal! Adică al tău!

Un banc de pe vremuri zice că odată, un ardelean ajuns cu întârziere la gară zise cu năduf, privind în urma trenului care tocmai se îndepărta: „Vezi, asta înseamnă să nu ai lucrul tău!”. Astăzi, din ce în ce

mai multe instituții ale statului ajung cam în aceeași situație, la multe din ele, un control financiar ar fi posibil să arate că ar fi fost mai economic să cumpere garnitura de tren și vreo 2 locomotive de rezervă, decât să liciteze servicii de transport de pe „piața liberă”. Cel puțin la capitolul „deszăpeziri”, cu siguranță multe consilii județene ar fi putut, cu banii cheltuiți pe servicii contractate în ultimele 4 ierni, să-și cumpere uti-laje performante pentru următorii 20 de ani!

Pe vremuri, când „UN CALCULATOR” însemna un pro-cesor 8086 la 2 MHz, cu 56 Kbytes de memorie și stocare de 241Kb, orice „întreprindere” găsea bani să cumpere unul-două calculatoare și să plătească 2 oameni să-și rezolve cum puteau problemele informatice, ba niște stocuri, balanțe con-tabile sau salarii. Între timp, deși salariile se plătesc tot la o medie de 8 ore pe zi, numărul de conturi nici măcar nu s-a dublat și gestiunea se ține tot pe stilul intrare/ieșire, și poți să dai cu tunul și nu găsești pe o rază mai mică de 5 km în jurul tău un telefon care să fie mai prost (la toate capi-tolele, rezoluție ecran, procesor și memorie) decât „CALCU-LATORUL” de pe vremuri, subit, ditamai instituții ale statului au devenit neajutorate și nu mai pot, vezi tu, să-și rezolve niscai probleme cu 2,3 programatori și trebuie musai să vină o firmă „specializată” să le rezolve problemele.

Cel mai drăguț exemplu este Autoritatea Electorală Permanentă, o instituție care, luată la bani mărunți, lucrează efectiv mai puțin de o lună pe an. Cam la 4-5 ani odată, se strâng în total 4 tipuri de alegeri, cele locale, cele parlamentare, cele prezidențiale și cele europarlamentare. Cam cu o săptămână înainte de alegeri, cineva ar trebui să deschidă instituția, să șteargă praful strâns de acum un an, să se asi gure că e hârtie în fax și în imprimante, că liniile de comunicație mai merg, să facă refill la imprimante și să deschidă calculatoarele să nu se fi prins fire de păianjen la ventilatoare. În ziua alegerilor, ar trebui să primească niște date intermediare de prezență, seara să înceapă să primească buletine centralizatoare și să le bage în niște foi de calcul și în maxim o săptămână să-și încheie treaba.

Dar, vorba lui Matache, eheheee, adunatul ăsta pe coloană nu e atât de ușor pe cât crede lumea, el trebuie algoritmizat. Scanatul foilor și transmisul lor prin mail nu se poate face alandala, ca orice fax, el trebuie documentat, trebuie scrise manuale, creat un „flux de lucru”, o procedură, documentele trebuie arhivate, nu doar puse pe un disc, cum ar face ama-torul de mine!

Ca urmare, toate lucrurile astea nu le pot nici face și nici gândi cei care, după calculele mele umile, stau degeaba în medie 11 luni pe an, pe salarii (îmi închipui nu mici) la Autoritatea Electorală Permanentă! Cu atât mai mult cu cât, din când în când, mai apar modificări RADICALE în struc-tura alegerilor cum iacătă, au apărut acum când, la viitoarele alegeri europarlamentare, vor trebui aleși nu 33 ci numai 32 de parlamentari.

Este evident pentru toată lumea că nu se mai poate folosi, dom’le, vechiul program ci trebuie adaptat, pentru că A.E.P. n-are posibilitatea, nu are specialiști, are doar niște juriști și eventual alte specialități fără legătură cu progra marea, care 11 luni pe an studiază legile să vadă dacă ștampila care atinge marginea dreptunghiului e vot valabil. Iar pentru chestia asta, cineva a evaluat din priviri că toată distracția va costa cam vreun milion de euroi. Ce este și mai interesant e că totul costă cu 30% mai mult decât în urmă cu 5 ani, tot la europarlamentare! Păi dacă „ajustările” costă mai mult, de ce nu cumpără un program de la zero? Cu condiția să ceară următoarei firme (dacă aia de acu’ 5 ani n-a știut, n-a fost în stare sau n-a vrut) să aibă bunăvoința să înceapă programul ca la problemele de la liceu, clasa a IX-a, cu instrucțiunea „var NrEuroparlamentari = 32”, să putem refolosi programul și altă dată!

Bineînțeles, cineva se va găsi să-mi explice că A.E.P. nu cumpără programe, ci „un pachet complex de servicii infor-matice” însă cam de la aceleași firme, că altele probabil n-au aflat formula cu SUM(D1:D200) care trebuie pusă în josul co-loanei! Că acum costă mai mult decât costa data trecută iarăși o fi explicabil, că știm cu toții ce greu e să scoți programele de pe CD-ul de acum 5 ani, să te uiți o zi să-ți aduci aminte ce-ai scris acolo și să fii în stare să modifici!

Făcui socoteala cam cât i-ar fi costat pe A.E.P. o echipă PROPRIE de 10 programatori, matematicieni și statisticieni de înaltă calificare pe care i-ar fi plătit lunar, cu salariu identic cu cel al Premierului, timp de un an de zile, pentru pregătirea programelor și echipamentelor pentru următoarele alegeri. Mie, costurile mi-au dat ca fiind la jumătate față de achiziția de servicii, deci ardeleanul avea până la urmă drep-tate: „fraților, în România, mai bine vă cumpărați trenul vostru!”. �

[email protected]

Constantin Teodorescu

www.ittrends.ro


T E N D I N Ţ E

Ce e interesant la acest subiect este că, în pofida acestui entuziasm cu valențe enciclopedice, este destul de neclar în acest moment care sunt factorii care inhibă larga adopție a tehnologiilor 3D Printing la nivelul industriilor de consumer sau chiar enterprise.

Analiștii de pe Wall Street preconizează ca această piață va putea fi evaluată la o valoare de peste un milliard de dolari până la sfârșitul lui 2016, adică mai mult decât dublu față de estimările pentru 2013. Por-nind de la ce se cunoaște astăzi, am fi mai înclinați să credem că zona enterprise va oferi ecosistemul necesar pentru o tot mai largă adoptare. Și pentru asta e suficient să ne uităm la marii jucători de pe această nouă piață, precum 3D Systems sau Stratasys, care și-au creat un portofoliu de

produse și de clienți stabili, cu precădere în zona de manufacturing. Dar lucrurile sunt de-abia la început. În pofida unor avantaje reale oferite în fazele de proiectare și de

realizare a prototipurilor, nu sunt încă de-stule elemente de eficiență care să asigure adopția la scară industrială. E nevoie aici de multe povești de succes precum cea a producătorului Trex Bicycle, care a integrat primul echipament de printare 3D multi-color și multi-material Objet500 Connex3 de la Stratasys în procesul de testare a componentelor și de fabricare a acceso-riilor pentru biciclete.

Si aici se face tranziția de la enterprise la Consumer, prin posibilitățile practic ne-limitate de personalizare a produselor în funcție de cerințele individuale și integra-rea rapidă în producția de serie a acestor produse finite customizate.

Larga adopție în procesele de fabricație oferă avantaje competitive foarte clare, atât pentru marii producători care își pot surclasa rivalii prin adoptarea rapidă a unor noi linii de produse, cât și pen-tru micile companii care pot specula inerția de implementare a celor mari și a constelațiilor lor de furnizori, surclasân-du-i pe zone restrânse și obligându-i la o adopție rapidă. Avansul pe care îl au pe

această piață 3D Systems sau Stratasys e important, dar nimeni nu ar putea anticipa care ar fi ierarhiile daca HP s-ar decide să investească în 3D printing.

Important aici este și aportul produ că-torilor de software. Decizia Adobe de a in-clude funcții de modelare 3D în pachetul său Creative Cloud a creat o largă emulație în rândul creatorilor profesioniști și adopția 3D Printing la nivel small business. Dar mai trebuie să așteptăm un pic, până când ecosistemul va permite ca imprimantele 3D să devină la fel de populare ca preț și ca tehnologie, ca orice imprimantă inkjet.

Ce va însemna anul 2014 pentru 3D Printing? Cu siguranță o continuare a acestor evoluții. IDC nu exclude posibili-tatea ca producătorii consacrați din zona echipamentelor de office precum HP sau Konica Minolta să scoată produse pentru această piață până la sfârșitul acestui an. Tot IDC estimează o dezvoltarea rapidă a acestei piețe cu o medie de creștere anuală de 29% până prin 2017.

Deocamdată imprimantele 3D sunt vede-tele demonstrațiilor din mediile academice sau show-urilor din marile expoziții in-dustriale, alături de ecranele uriașe touch screen sau de roboții programa bili. �

Fenomenul 3D printing, de la entuziasmul enciclopedic la adoptarea pe scară industrialăde Radu Crahmaliuc

Iată un subiect pe lângă care am trecut de câteva ori razant, propunându-mi să revin altă dată, mai pe îndelete. Și iată, cã acum ar fi o bună ocazie, mai ales că ar fi vorba

de o altă tendință tehnologică majoră a ultimilor 2-3 ani. Mă refer la efervescența 3D Printing, care se bucură de un entuziasm tehnologic de largă audiență, de la reproducerea artizanală a unor instrumente casnice, la implicațiile în genetică și nanotehnologie, de la imprimanta 3D gigantă, care poate turna într-o singură zi structura unei case, la imprimarea organelor pentru transplanturi sau cercetările NASA legate de reproducerea copacilor și a vieții în medii extraterestre…

www.ittrends.ro

20 Nr. 2 - Februarie 2014O P I N I I

Zeamă de pescar mass-media

O supă hrănitoare este, de principiu, un amestec de nutrienţi cu gust şi unul din cele mai sănătoase feluri de mâncare concepute de mintea umană. Transpus în alte medii decât cel culinar, acest con-

cept nutritiv poate îmbrăca forme cu totul diferite, adesea toxice.

Să luăm, de pildă, supa de presă. Sau mai exact zeama de presă, deoarece aici, de obicei, ingredientele au un gust îndoielnic. O astfel de zeamă are rareori un aspect limpede şi un rol hrănitor (a se citi formator şi informator). Cel mai adesea are un aspect tulbure, deoarece scopul ei final este chiar acela de a sluji pescuitorilor în astfel de lichide, adică celor care, mânaţi de diverse motive, nu mai găsesc altceva de făcut ca să-şi ostoiască foamea decât să încerce marea (supa) cu undiţa (pixul sau tastatura de computer).

Care poate să fie una din reţetele aplicate? Se ia o publicaţie de business, considerată fanion în România, şi un domeniu de larg interes. Nu, nu politica, deoarece aici ciorbele cu ingrediente radioactive sunt de-a dreptul banale, ci, de pildă, domeniul IT&C. Se construieşte un caz, iarăşi de larg interes, cum ar fi un proiect lansat în execuţie de un minister. Un proiect la care, pe lângă cel care comandă proiectul, în speţă instituţia publică, participă furnizori de tehnologie, consultanţi, auditori etc. Cu alte cuvinte, o sumă de ingrediente care să facă zeama cât mai vârtoasă.

Ce face un pescar mass-media cu o asemenea zeamă? Foarte simplu, încearcă să o folosească în scop personal cât mai eficient. Adică aruncă nada în tot acel lichid, în speranţa că s-o prinde ceva în cârlig. De preferinţă ceva cât mai consistent, o pradă suculentă care să astâmpăre foamea pescarului, pentru că, nu-i aşa?, vremurile sunt tare urâte şi foamea e mare.

Caz concret: Ministerul Societăţii Informaţionale şi pro-iectul eRomania2. Un proiect în care există un beneficiar clar, MSI, un auditor mare, Deloitte, şi un furnizor de teh-nologie bine definit în urma câştigării unei licitaţii, Omni-logic. Care furnizor lucrează pentru realizarea proiectului cu alte două nume importante de pe piaţă, IBM şi Asseco.

Zeama aici se coace foarte simplu: se ia valoarea anun-ţată a proiectului (de circa 9 milioane de euro plus TVA) şi se leagă această valoare de ceea ce ar trebui să însemne proiectul în întregime la faza terminării lui. Cu alte cuvinte, se amestecă furnizorul de tehnologie cu consultantul şi cu beneficiarul, totul cu scopul de a se genera acea zeamă consistentă.

Pentru picanterie, se mai aruncă în lichid nişte perso-naje, altfel nume cunoscute pe piaţa IT&C, în special în me-

diul online, care îşi dau cu părerea în privinţa viabilităţii şi validităţii proiectului în sine, amestecând, la rândul lor, tehnologia folosită cu conţinutul proiectului şi elementele de securitate. Asta deşi cel puţin două dintre acele per-sonaje sunt cunoscute mai ales pentru chestii care ţin de legislaţia online sau de site-uri de comerţ electronic. În fond, personaje care se pricep la toate şi umplu ecranele televizoarelor zilnic au devenit ceva banal. De ce nu s-ar replica modelul în cât mai multe zone ale vieţii socio-eco-nomice mioritice?

Care e scopul unei asemenea acţiuni? Păi dacă ţinta atacului nu este beneficiarul, adică instituţia publică, atunci nu rămâne de dedus, logic, decât că această ţintă este furnizorul de tehnologie, cel presupus mai vulnerabil. Vulnerabil la ce anume? La o mică cedare sub presiune. La o deschidere a băierilor pungii. La o înţelegere negociată. În fond, pe fondul general de sărăcire, un mediu în care nici maneliştii, nici băncile şi nici alte firme nu mai au bani de aruncat ca înainte, paleta mijloacelor de a face rost de aceşti bani trebuie diversificată, nu?

Nu am fost şi nu sunt un fan al proiectului eRomania2. Am scris de mai multe ori că acest proiect este un imens pas înapoi faţă de ceea ce ar fi trebuit să însemne eRoma-nia. Un proiect eRomania atacat de tot felul de neofiţi că ar costa enorm la cele 500 de milioane de euro estimate. Un proiect care, în opinia oamenilor care chiar au realizat astfel de proiecte în România, ar trebui să coste nu 500 de milioane, ci 2 miliarde de euro ca să fie eficient. Dar asta e cu totul altă poveste.

Însă a te apuca să faci o ciorbă tulbure dintr-un pro iect atunci când te socoteşti publicaţie fanion a mediului de afaceri mi se pare cel puţin dezamăgitor. Mai ales că, într-o astfel de calitate asumată, dispui, teoretic, de resursele necesare ca să faci o analiză pertinentă pe marginea tuturor elementelor proiectului. Ca să separi, cu alte cuvinte, apele. Şi ca să-ţi slujeşti, în ultimă instanţă, proprii beneficiari, adică cititorii tăi. Din păcate, atunci când nu faci asta, rişti să treci un prag dincolo de care nu mai există întoarcere. Un prag care, în speţa prezentată mai sus, pare să fi fost deja trecut. �

[email protected]

Bogdan Marchidanu

www.ittrends.ro


O P I N I I

Românii sunt deja blazați de sen-zaționalul ieftin din presa națională; cu atât mai puțin ar trebui să stârnească ecouri emoționale un eveniment atât de tehnic ca inaugurarea unui portal guvernamental. Aparent, importanța ce se acordă lucrării poate fi pusă pe seama numărului mare de cetățeni care vor interacționa cu portalul, fiindcă el își propune să adune date din toate colțurile țării, despre fiecare birou, regiune, primărie, drumeag și comună. De câte ori nu v-ați dorit să nu mai plimbați adeverințe între autorități, legătura între ministere, Poliție, Casa de Pensii, spital și Fisc să se realizeze automat, iar Dvs. să interacționați comod cu statul, din fața calculatorului de acasă, prin intermediul scumpetei, drăgălașului de portal? Ei bine, cel puțin o parte a dorinței vi s-a îndeplinit: avem o scumpete de portal! Scumpete, zic, cel puțin dacă ne uităm la cele aproximativ 10 milioane de euro pe care chiar Minis-terul declară că reprezintă valoarea con-tractului. Wov, 10 milioane de euro pentru un site? Mă rog...

Problema e că hackeru’i curios din fire și unii – băieții de la Trusted.ro - chiar au vrut să vadă ce „știe” noul portal. Și cum cei care au învățat omenirea să scrie pagini Web, din 1993 încoace, sunt Sir Tim Berners-Lee și echipa lui de la World Wide Web Consortium, ai noștri au vrut să verifice la ei corectitudinea codului HTML oferit de statul român. Așa că, mai întâi, au deschis validatorul oficial http://validator.w3.org și au introdus acolo URL-ul portalului românesc. Lucru pe care-l puteți face și Dvs., ca exercițiu, în pauza

de masă. Acum, la un proiect de semestru mai lunguț, scris de vreun student entu-ziast în ale informaticii, te-ai aștepta să găsești 741 de erori și 815 avertismente marcate cu roșu în codul HTML, câte am găsit eu, azi. Studentul acela are, sigur, restanță „pe toamnă”. Dar la un Minister, „se pune”? Că un webdesigner profesio-nist privat, care cunoaște ABC-ul afacerii, nu duce în fața clientului său o pagină Web care nu trece nici verificările de bază ale lui Sir Tim. Ar fi compromițător. Numa’ zic...

De fapt, cei care au descoperit toate astea au făcut o analiză mult mai detaliată a noului portal. O puteți citi și Dvs. la http://www.trusted.ro/audit-portaleromania, ca să vă formați o impresie proprie. Printre altele, se vorbește acolo despre pro bleme de securitate a datelor. Lucru destul de îngrijorător, fiindcă site-ul acela vă va cere să vă autentificați cu user și parolă și, pentru unele funcții, va avea acces la baze de date integrate, la CNP-ul, fotografia și actele Dvs. în format electronic: fiscale, bancare, de stare civilă, despre proprietăți... Nu v-ați dori vreo „interacțiune” cu vreo rețea de traficanți, nu?

Dintr-un interviu publicat recent (partea a I-a, partea a II-a), am aflat și punctul de vedere al autorilor portalului e-România 2: firma Omnilogic. Păreau destul de supărați :) . Printre altele, scrie acolo că doar pu-nerea împreună a unor componente hard-ware și software scumpe, de tip enter-prise, provenite de la furnizori de marcă, este garanția ce poate asigura calitatea și vizibilitatea unui portal. Pur și simplu, Software-ul Liber, opensource, nu are ce

căuta în proiecte de asemenea anvergură, destinate să deservească „zeci de mii de utilizatori”. Nici un site minor, bazat pe GNU/Linux, nu poate căpăta o vizibili-tate cât de cât decentă în Internet. Pfuiii, bănuiam eu! Doamne, Wikipedia, Debian, Apache, MySQL, Red Hat, Android, sunteți afară din joc!

Există, însă, și un aspect în care noul portal e-România nu se deosebește de alte site-uri oficiale românești: accesibilitatea. Fiindcă, vedeți dumneavoastră, o pagină Web guvernamentală trebuie accesată de TOȚI cetățenii. Toți plătesc impozite sau amenzi, toți au nevoie de vreo adeverință sau de vreo carte funciară, din când în când. Chiar și cei care nu văd bine. Sau deloc. Chiar și cei – din ce în ce mai mulți – care accesează aceste website-uri de pe ecranul micuț al vreunui telefon mobil. Chiar și cei care nu posedă Windows, nu pot rula Internet Explorer, Adobe Reader, Microsoft Excel sau plugin-ul Flash. Chiar și cei pe ale căror sisteme de operare nu li se oferă drivere pentru „certificatele califi-cate” agrementate de Statul Român.

Și pentru că toate aceste nevoi umane de interoperabilitate trebuiau să poarte un nume, li s-a spus Standarde Deschise, dragi autori de caiete de sarcini... �

[email protected]

Portal de aur țara noastră are...!de Răzvan Sandu

Chiar înaintea Crăciunului 2013, Ministerul pentru Societatea Informațională a anunțat lansarea multanticipatului Portal al Democrației Participative (http://www.portaleromania.ro - cunoscut informal și ca „e-Romania 2”), în versiune de testare publică. De atunci, comentariile presei și ale oamenilor de specialitate asupra acestei resurse de informare națională nu mai contenesc. Din partea dezvoltatorilor au apărut, deja, unele reacții iritate. În cele ce urmează, voi încerca să explic, pentru cititorii mai puțin tehnici: de unde atâta pasiune, atâta cârcoteală? Ce tot au „băieții ăștia răi” cu bietul website, de îl critică?

Rãzvan Sandu

www.ittrends.ro

22 Nr. 2 - Februarie 2014

În mod paradoxal, însă, lucrurile nu stau în felul acesta – IT-ul devine tot mai complex și important în contextul actual, al evoluției tehnologice fulminante. Fie că ești sau nu un specialist în IT, îți poți da seama că acesta face parte, iremediabil, din viața companiei tale. Mai departe, modul în care IT-ul este folosit ca o resursă internă valoroasă, menită să eficientizeze procesele operaționale și activitățile zilnice din companie, depinde doar de rolul pe care i-l atribui și de o vi-ziune focusată pe rezultate și evoluție.

De ce contează IT-ul atât de mult și ce provocări întâlnesc companiile?Folosirea tehnologiei informației ca resursă internă poate constitui o adevărată provo-care pentru companiile tradiționale, unde activitățile cotidiene și-au păstrat aceeași rutină și nu au fost influențate major de avansul tehnologic. În acest context, ne referim la companii care au înregimentat un mod de funcționare simplu și comod, în care IT-ul se regăsește cu greu sau chiar deloc. Aceste companii nu resimt nevoia de schimbare și își păstrează aceleași obi-ceiuri, însă și poziția pe piață și veniturile acestora rămân la fel, neschimbate.

În schimb, companiile inovatoare, care folosesc tehnologia informației ca pe un fac-tor puternic de diferențiere și care sesisează oportunitățile de dezvoltare, sunt cele care se bucură de un impact puternic pe piața în care activează și care își devansează cu mult competitorii. Aceste companii înțeleg cum funcționează piața, realizează o radio-grafie a propriei activități și se aliniează rapid cu noile trenduri în materie de IT.

Contrar percepțiilor unor directori de com-panii, care susțin că IT-ul nu intră în sfera de activitate a companiei și a angajaților săi, prezența IT-ului se manifestă chiar dacă ne referim doar la contul de e-mail și la site-ul de prezentare ale companiei. În plus, companiile care au înțeles importanța și beneficiile aduse de IT folosesc această componentă în multe alte arii, printre care se numără:

� Baze de date: crearea și menținerea unei baze de date este esențială pentru orice business orientat către fidelizarea clienților și atragerea altora noi, în scopul creșterii vânzărilor. În contextul actual, o bază de date web-based, de tip CRM, este mult mai eficientă și mai profesională decât una obișnuită.

� Servere de stocare: pentru companiile care desfășoară activități ce presupun sto-carea unor cantități mari de fișiere și asigu-rarea securității acestora, închirierea sau achiziționarea unui server devine o soluție foarte bună pentru îndeplinirea acestor obiective.

� Comunicare: pentru ședințele dintre parteneri sau colegi din sedii aflate în orașe diferite sau chiar în alte țări, setarea unei tehnologii de tip VoIP (Voice over Internet Protocol) se dovedește a fi alegerea perfectă pentru realizarea rapidă a apelurilor audio sau video folosind internetul.

� Accesul la informație: în contexte specifice, accesul din exterior al angajaților la resursele interne ale companiei poate deveni un adevărat atuu în promovarea companiei sau chiar câștigarea unui nou client.

Care sunt beneficiile adoptării acestor soluții în companie?

� Eficientizarea operațiunilor și a activităților zilnice;

� Stocarea datelor importante și asigura-rea securității acestora;

� Reducerea costurilor;� Facilitarea comunicării;� Simplificarea accesului la datele in-

terne ale companiei;� Mai mult timp alocat strategiei de dez-

voltare a companiei.Pentru a implementa în companie soluții

care implică o componentă de IT, nu este necesară existența unui departament de IT dedicat. Rolul acestuia poate fi ușor preluat de către companiile specializate în externa-lizarea serviciilor IT, care își oferă expertiza atât companiilor mari, cât și companiilor mici, care doresc să beneficieze de servi-cii profesionale asemenea companiilor mai mari.

Pentru mai multe informații despre aceste soluții și despre beneficiile implementării acestora în compania dumneavoastră, vă invităm să intrați în legătură directă cu un consultant, accesând website-ul www.classit.ro sau ne puteți contacta la adresa de e-mail [email protected]. �

T E N D I N Ţ E

de Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

Paradoxal: IT-ul, în loc să dispară, este din ce în ce mai important!

Trăim într-o lume tot mai complexă și avansată, în care tot mai mulți specialiști sunt multitasking și se consideră experți în multe domenii. Ce rol mai ocupă IT-ul astăzi, într-un mediu în care a fost „înghițit” de alte arii conexe și în care se consideră că acesta nu mai este important, pentru că „oricine se pricepe la toate și poate rezolva orice”?

www.ittrends.ro


L O R E D A N A ’ S V O I C E

Angajaţii voştri ştiu de ce trebuie să facă ceea ce li se cere să facă? Ş

tiu, un titlu care pare complicat şi necizelat. Am ales totuşi să îl las în această formă întrucât transmite cel mai bine esenţa mesajului. Da. Voi vorbi din nou despre comunicarea internă şi mă voi axa de

această dată pe modul în care explicaţiile oferite la timp şi cui trebuie pot duce la mai buna motivare a angajaţilor şi, implicit, la avantaje pentru companie.

Ce-şi doreşte şefulToţi cei din management îşi doresc subordonaţi care să

fie cel puţin eficienţi, să îşi ducă la îndeplinire sarcinile. Îşi doresc, printre altele, angajaţi care să se poarte într-un mod profesionist întotdeauna. Lista poate continua, desigur, însă pentru tema de faţă mă voi limita la aceste elemente.

Ce-şi doreşte angajatulEvident, sunt şi aici multe dorinţe care ar putea fi

menţionate, însă pentru subiectul adus în discuţie relevante ar fi: îndatoriri clar specificate de la bun început. Atunci când apar noi solicitări, angajaţii şi-ar dori să afle şi de ce trebuie să le ducă la îndeplinire.

Sună... ciudat? Deficienţele sunt peste totEi bine, mi s-a întâmplat să observ deficienţe la capitolul

comunicare în aducerea la cunoştinţa angajaţilor a sarcinilor lor şi a schimbărilor în companie atât în cadrul firmelor mari, cât şi la cele mai mici. Am zărit probleme la multinaţionale, dar şi la firme mici din diverse oraşe. Cu alte cuvinte, nevoia angajaţilor de a înţelege de ce trebuie să facă ceea ce li se cere să facă este prezentă indiferent de mărimea instituţiei.

Comunicarea se face către cine trebuie?Acum, se impune o precizare: sarcinile şi schimbările sunt

comunicate pe linie ierarhică; altfel, în mod logic, nici nu ar putea fi duse la îndeplinire.

Odată o decizie luată, se creează un fel de... lanţ: fiecare nivel din conducere comunică mai jos deciziile. Angajaţii care ajung să pună în practică acele decizii şi cei care instalează software-ul ori hardware-ul sau fac vânzările de produse, în funcţie de specificul companiei, află de la managerii lor, dar adesea este vorba doar despre comunicarea deciziei, nu despre explicaţii şi informaţii suplimentare.

Lipseşte viziunea de ansambluFiecare decizie luată la nivel superior are o justificare.

Sigur, managerii au acces la mai multe date, cunosc mai multe aspecte ale afacerii şi ştiu mai multe despre politica organizaţiei.

Cei care pun în practică deciziile sunt însă des în postura în care nu înţeleg care este scopul final al acţiunilor lor. Nu văd care sunt câştigurile companiei, nu înţeleg de ce un mod de acţiune este mai bun decât altul şi aşa mai departe.

Soluţia simplăOferiţi-le angajaţilor o viziune de ansamblu asupra

sarcinilor lor şi a schimbărilor din cadrul companiei. Sigur că nu le veţi putea oferi întotdeauna toate datele pe care le aveţi, însă explicaţi-le beneficiile finale, pentru ei, clienţi şi companie şi, ajutându-i să înţeleagă, îi veţi ajuta să îşi facă mai bine treaba. Îndeplinindu-şi mai bine sarcinile, aduc şi câştiguri companiei. Sunt altfel motivaţi, ştiu să ofere explicaţii mai departe şi văd care este scopul final al acţiunilor lor.

Atenţie la cine le comunică schimbărileSigur că este mai comod ca informaţiile să fie transmise

pe cale ierarhică de la un nivel la altul. Sunt anumite situaţii însă în care este bine ca aceste informaţii să fie comunicate de managerii de la nivel mai înalt. Angajaţii vor aprecia mereu o întâlnire la care să participe un reprezentant de la nivelul executiv al companiei pentru a le oferi informaţiile cu privire la sarcini sau modificări. În plus, asemenea întâlniri sunt de ajutor şi pentru motivarea angajaţilor şi transmiterea altor mesaje pozitive (anunţarea unor rezultate financiare bune ş.a.). �

[email protected]

Violeta-Loredana Pascal

Oferiţi-le angajaţilor posibilitatea de a vedea care este scopul final al acţiunilor lor! «

www.ittrends.ro

24 Nr. 2 - Februarie 2014

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner [email protected] Enache, Events [email protected] Maier, Marketing & PR [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru [email protected] Teodorescu [email protected] Ivănuș [email protected] Cruceanu [email protected] Nadăș [email protected] Muscă [email protected] Crahmaliuc [email protected]ãzvan Sandu [email protected] Pascal [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2014 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

R E V I E W

Toate aceste modele vin cu Office Home & Student preinstalat, acces la aplicațiile din Windows Store și posibilitatea de a salva documentele pe OneDrive (noul nume al SkyDrive). În curând vor fi lansate alte 2 noi modele care vor fi echipate cu Windows 8.1 Pro.

Aceste modele se doresc a fi dispozi-tive all-in-one pentru muncă, educație, business și entertainment și sunt prin-tre primele tablete care vin echipate cu noul procesor Intel Celeron Dual-Core

( Baytrail) pe 64 de biți la 1.46 GHz, care are o putere de procesare de 2 ori mai mare și performanțe grafice de 3 ori mai bune decât procesoarele din generația anterioară Intel Atom.

Interfețe disponibile: Micro USB 3.0, Mini HDMI, Micro SD (prin care capaci-tatea de stocare poate fi extinsă cu până la 64 GB). Tableta poate fi conectată la un monitor/TV extern fie prin slot-ul Mini HDMI, fie fără fir prin Miracast.

Monitorul este LCD IPS, MultiTouch (10 puncte), cu o rezoluție de 1280x800 pixeli.

Tableta mai are și o cameră frontală de 1 MP prin intermediul căreia se pot face videoconferințe.

Bateria de 4000 mAh oferă o autonomie de 4 ore video-playback și 150 de ore în stand-by.

Un accesoriu important care poate com-pleta această tabletă este o tastatură blue-tooth.

Prezentarea s-a încheiat cu o demon-strație practică de utilizare a tabletei în cadrul unei aplicații de automatizare a forței de vânzări. �

Prestigio a lansat Multipad Visconte, noul PC cu Windows 8.1 în format de tabletăPrestigio a lansat azi 4 noi tablete de 10” din familia Multipad Visconte, echipate cu Windows 8.1.

Cele 4 modele diferă doar prin conectivitate și prin capacitatea de stocare, fiind disponibile modelele 32 GB WiFi, 32 GB 3G (21 Mbps), 64 GB WiFi și 64 GB 3G, la prețuri cuprinse între 1.500 și 1.800 de lei.

cloudsocratePlatforma completă de business

Soluție inteligentă ERP&CRM&BI. Dezvoltare rapidă de aplicații. Cost redus.

Managementul performanței - BI

ERP CRM

Platformă pt. dezvoltare rapidă de aplicații

AplicațiiMobile

AplicațiiWeb

Rapoarte

MijloaceFixe

Salarii ModulePersonalizate

Ser

vicii W

eb

Ser

vicii W

eb

Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, RomâniaTel: 0268 314446, Fax: 0368 710611

E-mail: [email protected]

Socr

ateC

loud

est

e o

solu

ție B

ITSo

ftw

are

Clienți

ParteneriISV / OEM

Experți in diferitedomenii

SocrateCloud este platforma de business care furnizează o soluție completă și complexă de gestiune economică (ERP), gestiune a relațiilor cu clienții (CRM) și Business Intelligence, companiilor care activează în Agricultură, Telecomunicații, Servicii Profesionale, Construcții, Distribuție.Arhitectura inovatoare 100% cloud, permite partenerilor să dezvolte rapid aplicații mobile, aplicații web, utilizând platforma SocrateCloud și implicit infrastructura și procesele deja existente. SocrateCloud oferă performanță crescută, implementare rapidă și costuri reduse.

www.bitsoftware.ro

Află cum poți să devii Partener Autorizat

Alătură-te Programului de Parteneriat SocrateCloud și beneficiază de noi oportunități de creștere a afacerii.

www.bitsoftware.eu/ro/comunitate/parteneriat

Partener Autorizat

SocrateCloud

it trends februarie 2014

Documents