istorie
DESCRIPTION
leuTRANSCRIPT
Istorie Cea mai veche monedă atestată pe teritoriul românesc este
drahma de argint în greutate de 8 grame, emisă de pólisul (orașul)
grecesc Histria în anul 480 î. Ch. Ea a fost urmată și de alte
emisiuni de monedă ale polisurilor grecești din Dobrogea. Geto-
dacii foloseau monede macedonene, apoi au început să emită
monede proprii din argint, asemănătoare cu cele ale celților,
pentru ca apoi să emită celebrii kosoni de aur. De asemenea
monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au
pătruns și ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupația
romană, dar au continuat să circule și după retragerea aureliană,
fiind apoi înlocuiți de monede bizantine.
În formațiunile statale românești, s-a emis monedă, primul
voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara
Românească, el bătând ducați munteni din argint, urmat de Petru
Mușat în Moldova, acesta emițând groși de argint.
Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, Transilvania a
avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși, oboli, dinari,
creițari, guldeni, taleri și ducați, începând cu anul 1538.
Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede, de-a lungul
secolelor circulând: taleri turcești, galbeni ungurești și austrieci,
zloți, carboave rusești, țechini venețieni, în total peste 100 de
tipuri de monede. O emisie de monedă a costat până și capul unui
domnitor. Este vorba de Constantin Brâncoveanu, cel care a emis
o monedă-medalie cu efigia sa pe ea, încălcând astfel religia
musulmană și dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul.
Prin Regulamentele Organice adoptate în 1831 în Țara
Românească și în 1832 în Moldova, se stabilesc monedele care
pot fi folosite pe teritoriul românesc: galbenul austriac, sfanțul de
argint (din germană Zwanziger[7]
: „denumirea monedei de 20
creițari”),
Ca o recunoaștere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă, care să se
numească „român”, sau „romanat” (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). Acest lucru
însă nu era posibil, fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului, dar și de puterea
otomană, care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale.
Acest articol face parte
din seria Însemnele României
Drapelul României
Stema României
Imnul României
Heraldica României
Decorațiile României
Timbrele României
Leul românesc
Însemnele regalității române
vizualizare • discuție • modificare