istoria educatie fizice si sportului

7/24/2019 Istoria Educatie Fizice Si Sportului

1/13

UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

ISTORIA EDUCATIE FIZICE SI SPORTULUI

Conceptia marilor ganditori si folozofi despre edcatia

fizica si sport

Facultatea de Stiinte Umaniste

Departametul Educatie Fi!ica si Sp"rt

#r"$es"r dr% #e&"iu '"nstantin

Student #ec&ea Dra("s)'"nstantin


2/13

CUPRI!S

'ON'E#TUL DE EDU'ATIE FI*I'A%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%+

DE 'AND E,ISTA S'OLI-%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.

EDU'ATIA FI*I'A SI S#ORTUL IN ATI'HITATE/////////////%%0

EDU'ATIA FI*I'A SI S#ORTUL IN #ERIOADA I1#ERIULUI RO1AN////2

EDU'ATIA FI*I'A SI S#ORTUL IN EVUL 1EDIU/////////////%3

EDU'ATIA FI*I'A SI S#ORTUL IN #ERIOADA RENASTERII////////%4

EDU'ATIA FI*I'A SI S#ORTUL IN SE'OLELE ,I, 5 ,, /////////%+6


3/13

CO!CEPTUL DE EDUCATIE FIZICA

77In educatia $i!ica si acti8itatea sp"rti8a7 c&estiunea unui ni8el superi"r al in!estrarii si

pre(atirii se pune in m"d $rec8ent7 determinand ad"ptarea unui m"d di$erit de a pri8i m"tricitatea

la c"pii7 tineri sau adulti%

'"nceptul de educatie $i!ica repre!inta " a9stracti!are si " (enerali!are a e:perientei

acumulate in acest d"meniu7 incepand din cele mai 8ec&i timpuri si pana in !ilele

n"astre% '"nceptul actual de educatie $i!ica repre!inta " etapa in e8"lutia n"tiunii% Initial a $"stutili!ata n"tiunea de ;(imnastica7 care in pre!ent are un c"ntinut mai restrans7 iar trecerea la

denumirea de educatie $i!ica s)a dat"rat lar(irii s$erei acestei acti8itati7 di8ersi$icarii c"ntinutului7

a $"rmel"r de "r(ani!are si cresterii se(mentului de p"pulatie antrenat in practicarea sa%

'"nceptia despre educatia $i!ica repre!inta 8al"ri$icarea c"nceptului de educatie $i!ica7 prin

aplicarea lui la c"nditiile c"ncrete ale anumit"r s"cietati% Ea ilustrea!a sistemul de (andire in

care se incadrea!a c"nceptul7 precum si n"tele care ii di$erentiea!a c"ntinutul7 dar mai ales

$inalitatile% In R"mania7 e:presia acestei c"nceptii se materiali!ea!a in ;Le(ea educatiei $i!ice si

sp"rtului% '"nceptul de educatie $i!ica tre9uie anali!at din d"ua perspecti8e

una idealista 9a!ata pe " (andire $il"s"$ica si pe le(ile l"(icii7 care e8identia!a descrieri7


4/13

) e:istenta spirituala a "mului este in$luentata in mare masura de p"si9ilitatile de miscare

si starea de sanatate=

) pers"ana in ansam9lu este mai cuprin!at"are decat suma partil"r sale c"mp"nente >c"rp

5 spirit?% Ast$el7 educatia $i!ica7 spre de"se9ire de celelalte tipuri de acti8itati m"trice7 are

" p"!itie pri8ile(iata7 pentru relatia ec&ili9rata pe care " pr"m"8ea!a intre elementele

$i!ic si psi&ic%

Speci$icul calitati8 al educatiei $i!ice nu c"nsta in $aptul ca se des$as"ara " acti8itate

m"trica7 ci in m"dul in care se des$as"ara aceasta acti8itate7 in "9iecti8ele urmarite si in accentul

pus pe 8al"area $"rmati8a a c"ntinutului instruirii%

De cand e"ista scoli#

#r"9a9il dint"tdeauna7 "amenii cei mai in8atati dintr)" c"munitate au $"st un $el de

dascali ai cel"rlalti% Generatiile mai in 8arsta transmiteau cel"r mai tinere cun"stintele necesare

8ietii7 in8atarea $acandu)se mai cu seama prin imitatie si pe 9a!a traditiei "rale% Deci in8atatura

si in8atarea e:ista dint"tdeauna%

Dar sc"lile-Depinde de ceea ce intele(em prin sc"ala% O adunare de "ameni in mi


5/13

In urma cu peste @%666 de ani7 pre"tii E(iptului $ara"nic ii in8atau pe 8iit"ri scri9i stiinta

redactarii si a desci$rarii manuscrisel"r 5 pe 9a!a c"mplicatului sistem al &ier"(li$el"r 57 iar

in India antica7 t"t pre"tii erau cei care predau (ramatica7 stiintele7 $il"s"$ia7 alaturi

de Vede 5 cartile s$inte ale reli(iei &induse% In8ataceii c&ine!i studiau si ei p"e!ia7 $il"s"$ia si

reli(ia7 culturii c&ine!e apartinandu)i7 de alt$el7 cati8a mari carturari ale car"r "pere de8enisera

materii de studiu "9li(at"rii% Unul dintre acesti in8atati7 '"n$ucius >sec"lul al VI)lea i%Hr%?7 este

s"c"tit primul pr"$es"r particular% Neputand mer(e la sc"ala 5 statutul sau material si s"cial nu)i

in(aduia 57 s)a an(a


6/13

cucerite de r"mani%

#e masura ce s"cietatea de8enea mai c"mple:a si c"munitatile se mareau7 sc"ala incepea

sa capete t"t mai multa insemnatate% Faptul de a mer(e la sc"ala se trans$"rma intr)" "cupatie in

sine7 parintii de8enind t"t mai dispusi sa)si lase c"piii sa in8ete macar sa scrie si sa citeasca= a

$i dascal de8enea " pr"$esie in ade8aratul inteles al cu8antului7 cu n"rme si c"duri speci$ice7 iar

educatia se trans$"rma ea insasi in "9iect de studiu si d"meniu de cercetare%

EDUCATIA FIZICA SI SPORTUL I! ATIC$ITATE

n Sparta7 stat a(ric"l scla8a(ist7 c"ndus dup "rnduirile se8ere sta9ilite de Licur(7

e:erciiile $i!ice erau un mi


7/13

Kmens sana in c"rp" san"K i care a str9tut sec"le inspirnd i ast!i pe t"i cei ce se "cup de

acti8itile sp"rti8e%

#lat"n >023)@44 %Hr%?7 discip"lul lui S"crate i pr"$es"r al lui Arist"tel7 n lucrrile saleKRepu9licaK i KLe(ileK7 scrie c educaia $i!ic a c"pilului tre9uie s nceap de la natere7 9ac&iar nainte7 prin n(ri+B).04 d%Hr%?7 a scris " carte despre (imnastic7 s"c"tit

unul dintre cele mai imp"rtante i!8"are d"cumentare asupra ist"ricului7 te&nicii i c"ncepiil"r

despre (imnastic7 i(ien i medicin%

EDUCATIA FIZICA SI SPORTUL I! PERIOADA I&PERIULUI RO&A!

R"manii% n peri"ada de $"rmare a p"p"rului r"man7 ct i n peri"adele re(il"r i

repu9licii7 cetenii tineri i aduli se e:ercitau n artele r!9"iului7 duceau " 8ia aspr i

disciplinat7 practicau e:erciiile $i!ice intense7 ca mersul i aler(area7 scrima7 lupta7 clria7


8/13

n"tul7 aruncarea suliei%

n timpul imperiului7 dup cucerirea Greciei7 cultura (reac cucerete la rndul ei R"ma7 medici

i (imnati7 dui n capti8itate sau 8enii de 9un 8"ie atrai de (l"rie i 9"(ie7 aduc cu ei arta

medicinii i a (imnasticii% "curile atletice i t"ate (enurile de ntreceri sunt primite cu

entu!iasm7 n sc&im9 (imnastica terapeutic sau i(ienic sunt i(n"rate sau desc"nsiderate%

Gimnastica este s"c"tit prea u"ar i nu p"t admite ca tinerii s se e:ercite sau s apar ("i n

$aa pu9licului% n l"cul palestrel"r i (imna!iil"r7 (sim la r"mani termele m"numentale >cele

mai mree au $"st termele lui 'aracalla7 " minune a ar&itect"nicii?% Aceste instituii de8in l"cul

de ntlnire al arist"crail"r i 9"(tail"r imperiului% #entru cetenii de rnd sec% IV d% Hr%? medic (rec din Sardinia7 a trit la R"ma i a $"st medicul mpratului

Iulian7 a scris " ade8rat encicl"pedie medical n care se "cup printre) altele i de (imnastic%

O9ser8m7 aadar7 c n antic&itate cei care s)au pre"cupat de pr"pa(area e:erciiului $i!ic au

$"st medicii% 1icarea7 e:erciiul7 (imnastica cu ramurile ei7 alturi de masa


9/13

episc"pul Am9r"!ie7 a emis un edict prin care a "rd"nat n @4@ >@40? suprimarea "curil"r

Olimpice c"nsiderate cult p(n% Te"d"siu7 printr)un (est spectacul"s7 a curmat de $apt 8iaa unui

muri9und7 ntruct "curile Olimpice de8eniser petreceri sn(er"ase% '"rupia i di8ersiunea

sustr(eau p"p"arele de la e:primarea nemulumiril"r l"r% Aceasta este ep"ca pe care UVENAL

0)+. a caracteri!at)" cu dispre prin cele9ra e:presie Kpanem et circensesK >mai mult circ

dect pine?% O9ser8m c des$iinarea min(e mic asemnt"are cu cea de tenis?% "cul se des$ura ntre . ec&ipe cu @

min(e asemnt"are cu cea de &and9al alctuit din piele umplut cu $ul(i7

$in sau pmnt?


10/13

EDUCATIA FIZICA SI SPORTUL I! E*UL &EDIU

n E8ul 1ediu este rndul sp"rturil"r p"pulare7 sp"ntane7 simple7 adesea primiti8e% '&iar

i ma436)+6@? >A8icena este numele latini!at al lui A9u)Ali I9n)sin de "ri(ine tad


11/13

l"r%

Hier"nimus 1ercurialis7 medic i $il"!"$ italian7 nscut la F"rli ln( Ra8ena7 a trit la

R"ma7 #ad"8a i Viena ca medic al mpratului 1a:imilian al ll)lea a cun"scut 9ine (imnastica

elenic pe care a descris)" n cartea sa KDe arte (imnasticaK tiprit n +B24 >+B@? care cuprinde

2 KcriK >capit"le?%

1"ralistul $rance! 1ic&el de 1"ntai(ne >+B@@)+B4.?7 preci!a K'e nPest pas une me7 ce

nPest pas un c"rps uP"n dresse7 cPest un &"mmeK Ks cretem un "m ntre(7 nu un trunc&i

nensu$leit7 nici un su$let trunc&iatK%

#"eii en(le!i 1ilt"n i QCr"n7 p"etul (erman ieland scriu despre Olimpia%

Scriit"rul $rance! %% R"usseau7 n "pera sa KEmilK7 ar $i d"rit s)i transmit acestuia

nsuirile i e:periena atleil"r (reci de la Olimpia7 prin e:erciiile $i!ice de t"ate (enurile7 dar

mai ales prin aler(are%

K#rinii (imnasticiiK7 Am"r"s >Frana?7 Arn"ld >An(lia?7 'lias >El8eia?7 Lin( >Suedia?7

a&n >Germania?7 Nac&te(all >Danemarca?7 s)au strduit s cldeasc " n"u c"ncepie

peda("(ic despre educaia $i!ic% n rile l"r7 au reuit s cree!e ade8rate sisteme de educaie$i!ic% naintaul l"r7 peda("(ul "&ann 'rist"p& Guts 1uts7 pr"$es"r de (imnastic a pre!entat

"menirii7 n +4@7 ideea renaterii "curil"r Olimpice%

EDUCATIA FIZICA SI SPORTUL I! SECOLELE +I+ , ++

In esenta educatia $i!ica este $"rmata dintr)un ansam9lu de actiuni care c"ntri9uie la

de!8"ltarea pers"nalitatii ele8ului prin p"tentarea calitatil"r psi&"$i!ice ale acestuia si prin

asi(urarea unui ec&ili9ru intre ele% 'a atare "ptica p"tri8it careia educatia $i!ica ar $i d"ar un

mi


12/13

Educatia $i!ica de8ine " acti8itate ce are un c"ntinut nu numai acti"nal ci si peda("(ic si

8i!ea!a trans$"rmari de natura $i!ica si psi&ica in c"nc"rdanta cu idealul educati"nal si

de!8"ltarea inte(ral)8"cati"nala a pers"nalitatii >I% Nic"la7 +440?%

Exista si alte opinii referitoare la necesitatea si rolul educatiei zice sau chiar

de ordin conceptual. Astfel, M. Calin (1996) analizeaza educatia zica

impreuna cu actiitatea sportia prin fuzionarea acestora, delimitand

conceptul de educatie zica si sportia sau, asa cum om 8edea la alti aut"ri7 in

m"d de"se9it la 1% Epuran7 se delimitea!a educatia $i!ica de educatia c"rp"rala si de acti8itatea

c"rp"rala7 de unde si anumite su9ramuri ale psi&"l"(iei sp"rti8e cum ar $i psi&"l"(ia acti8itatii

c"rp"rale si psi&"l"(ia educatiei $i!ice%

!n conceptia lui M. Calin educatia zica si sportia este actiunea care

prieste toate arstele umane prin a raspunde unei du"le tre"uinte# indiiduala si

sociala, autorul extinzand sfera atri"utelor si o"iectielor educatiei zice si in plan

social mai ales prin intermediul componentei sportie, sportul deenind un principal

fenomen social. $in perspectia indiiduala contri"uie la im"unatatirea si

consolidarea starii de sanatate a or%anismului uman, la dezoltarea normala a

acestuia si la prelun%irea duratei ietii omului, iar din punct de edere social prin

sport si actiitate sportia se creeaza structuri si mecanisme sociale care conduc la

mentinerea socialului. !nca din Antichitate, &ocurile sportie au preocupat si antrenat

foarte multi indiizi, e actori, e spectatori, omul caracterizandu'se prin aceasta

tre"uinta de spectacol si de miscare.


13/13

QIQLIOGRAFIE

) &ttpWWW%re$erat%c"mre$eratepeda("(ieEducatia)$i!ica300%p&p) &ttpWWW%re$erat%c"mre$eratemedicina'ON'E#TUL)DE)EDU'ATIE)

FI*I'A20.%p&p

) &ttpWWW%desc"pera%r"cultura.2@+BB6)sc"li)maestri)si)discip"li) &ttpartic"le%$am"usW&C%r"sp"rtulXinXc"nceptiaXmaril"rX$il"s"$i) &ttpre$erat%cl"p"tel%r"S"crateXX#lat"nXsiXArist"tel)2363%&tml) &ttpWellnessma(a!ine%r".6+B++6@e8"lutia)educatiei)$i!ice)si)sp"rtului)de)la)

inceputuri) &ttp

istoria educatie fizice si sportului

Documents