tcrlerea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieitINOIU,IONlalendarul firanulul romAn / Ion Ghinoiu. - Bucuregti :

ivers Enciclopedic Gold, 2017sBN 978-606-704391-4

Ion Ghinoiu

CalendoruJ]clronuJui rom0n

Zile si mituri)

2018

Tgffid*Er$,no,*

JNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKSINIVERS ENCICLOPEDIC GOLD

itr. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, Bucuretti,010784b1.:0371.332.838- mail: ilif uz are@univ ersenciclop edic, ro

t w w. univ ers enciclop e dic. ro

ledactor: Marcel POPA

bhnoredacto r: Mariana MIRZEA

)operta: Iordache SILVIU

electie gi prelucrare imagine: Cornelia Plegca, Laura Toader, Cbtblin Alexa

bate drepturile slunttezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD.

CUPRINS

Prefa!iI. Ianuarie / Cirindar I Gerar

IL Februarie / Faur / FiurarIII. Martie / Mirtigor / Germinar

IV. Aprilie I Prier / Traisti-n bi{V. Mai / Florar

VL Iunie / Cireqar

VII. Iulie I Lunalui Cuptor

VIII. August / Augustru / Misilariu / Gustar / Secerar

IX. Septembrie / RipciuneX. Octombrie / BrumirelXI. Noiembrie / Brumar / Brumarul Mare / Vinicer

XII. Decembrie / Andrea /'Neios

Bibliografie

7

15

49

83

tt7153

193

227

26r297

33r367

397

429

,d"#(#

#ff':i

;i

It i::,4 tll:'ji, f,t,1

,

I .:i, I1 L?i ':i. irilirt u$i '',' rlii.#l+;

' r iirl

,t,1';]

lrlir :

I st,I tj1,

''tl'iitt,ji

ilt

li''ffi+;i

r. TANUARtt / cARtNDAR I orRAR

orlc*utApr-ll ll€tl4,,,,^

SslcoV16q*ilreaiexlx;

Turcd, lll|||,,l]|.'tomorfe

rcq 6 n elal,6*,,r r t cd taurinl

Bft a i a tllgq,,tdointecelui matern

go6 gteail " tl'0deintemeiere

, '' H tor6jnitUlss,r,,^

\ tunii, ziuafip,iqoulFemeitor

, li,ta4i, ziultl'r,,lrenar

M ierc u ri, llq7,'dts qi a lunii martie

,r,, .lni zirtd Ze.,t, 'ur|Jri,aplanetei

Mercur,l', loi,ziua Zeu1,,il*i;anlaneteiMercur

' 't' ttinteri, ziuate;,iilldneteiLuniter

i il Somo5fE, ziuaiu,u*nta$ia planetei Venus

,, \ n)1" Oeomorfism npo,,i')ra0lanetei Saturn

,\',h,,Jt,t', rndo-european')rdtltropomorfism

,t \n, "0lt 'rlltrhr Cir6sy;; de ldtti1t,^,,,,

,

., '^,1,, S6npetru/ LuPilor "ulernll

' 'rhh,

' "tod'oln Antanasiile, vindu,o^-

' lilele, cdliltoare o^;'dfe de boli

i4iezurile $i hota,*udrldnt

,', sdptdmena '{rrei

l. 0uminicd, ziua Sf6nr,

,, Votgelul fetelor ''uruisoar€

,' :^istsn16, de 'a

ledoi^,

" ,ortex;51snfa, d, iu;".'u mormdnt

\ ituqistenfa, de la roiaculde om la veacul vecilor

f.stronomie populorj'urd'ou la fEptura om

o']fitoriiin stele lih1u,"^... . .

t,.lvestea sp1nzutui "'rptii

satelor

c^i]Diide larnd

rr'rl'Iteicrai"$ lUartin

la n Ua f ie,luna a 11-a in calendarul

roman, cu inceputul de an la 1 martie, gi

prima luni in calendareie iulian gi gregorian,

pdstreaz| amintirea lui Ianus, zeu cu douifele: una orientatd spre anul care se lncheie(Anul Vechi) gi alta spre anul care vine (Anul

Nou). Denumirea populari a lunii de Cdrindarsau Cdlindar se referi la practica lntocmiriicalendarelor meteorologice din foi de ceap[ sau

din coji de nuci in noaptea Anului Nou, cea de

Gerar la gerurile nlprasnice de la miezul ierniiiar cea de Omdtosul la nimelii care se pun lnaceastl perioad[. Dupi incheierea sirbitorilorde Cr[ciun gi Anul Nou se reiau activitifilelegate de industria casnici, multe desfhgurate

in gezitori, iar dupi Boboteazi se deschide

un important sezon de nunfi. Sirbitoriletradilionale cuprind obiceiuri si practici magice

specifice inceputului de an prin care oameniiincearci si oblini prosperitate, sinitate, linigtegi pace in noul an.

Prelucrare dupd Harta 595 din Micul Atlas Lingvistic Romdn(MALR ll, 1987)

( )alcrrdarul popular c

1rcIsottifi care a Soareltri,

('lllrrrlr), dupi moartcl pl

rt lirsl asociat cu cei rrral

Mllhrn 9i a\ii. incepilrrrlsc nrirlurizeazi, imbill t

,lirrfil Calendarului grr

suu rrrni bitrani dupil r

Nou: Srinyrisdi celelrr*

Pe butoi, iubegte gi 1

drrtgoslci pe plaiuri lc

pc cnl; Shntilie (20 iulgcncrntia sfin{ilor-rnrA.iun (24 decembrie )flI i rtrpulu i calendarislpritr via[a vegnici, ilrt

a. Sirnctuarul circuliltla Sarmizegetusa

calendar geto(MIclea, Florescu, l'rBl

b. Calendarul popr

calculat pe anril(Ghinoltr, l'r'i:

=

-f;

A Anul Nou, renagterea Zeului

Calendarul popular este deschis de ziuanaqterii primei divinitifi a omentrii, AnuI,personificare a Soarelui. Acesta este Vechi (BitrAn), in ziua de 31 decembrie, gi Noa(Tdnir), dupi moartea qi renagterea lui in noaptea de Revelion. Astrul zilei, Soarele,a fost asociat cu cei mai importanli zei ai omenirii: Zeus, Saturn, Shiva, Criciun,Mithra gi allii. incepdnd cu ziaa de nagtere a Zeulti An, timpul personificat cregte,

se maturizeazd, imbiftr?tneqte gi meare pentru a renagte dupi 365 sau 366 de zile.Sfinlii Calendarului popular, metamorfoze ale aceleiagi diviniti{i, sunt mai tinerisau mai bitrdni dupi distanta (zilele) care ii separi de moartea gi renaqterea AnuluiNou: Sdnvdshi, celebrat in prima zi a anului, este un tinir chefliu care sti cilarepe butoi, iubeqte gi petrece; Dragobete (24 febraarie), fiul Dochiei, reprezintd zeuldragostei pe plaiurile carpatice; Shngiorzul (23 aprilie) este un tdnir rizboinic, cilarepe cal; Sdntilie (20 iulie) gi Shmedru (26 octombrie) sunt maturi, dupd care urmeaz|.generafia sfinfilor-mogi: Mo; Andrei (30 noiembrie), Mo; Nicolae (6 decembrie), Mo;Ajun (24 decembrie) qi Mo; Crdciun (25 decembrie) care anunli moartea si renagtereatimpului calendaristic . Zeul An este nemuritor prin moarte gi renagtere perpetui, nuprin viala veqnicd,, iluzorie, doriti de muritori.

a. Sanctuarul circular dela Sarmizegetusa Regia,

calendar geto-dac(Miclea, Florescu, 1980);

b. Calendarul popularcalculat pe anul 1921

(Ghinoiu, 1997)

tu1$

20 / IANUARIE / CARINDAR / GTRAR

3 Sorcova, divinitate fitomorfb

Sorcova este un substitut al divinitdlii fitomorfe invocatl de copii in prima zi a

anului ca si aduci oamenilor sorcovifi viafl lungi, s[nitate 9i prosperitate' Ca obiect

de recuziti, sorcova se confecliona la inceput din una sau mai multe rimurele de pomi

fructiferi (m[r, pir, viqin, prun) sau de trandafir tiiate 9i puse in api la inmugurit

gi inflorit in ziaa de SAntandrei (30 decembrie) sau la Mog Nicolae (6 decembrie)'

Ulterior, obiectul ritual cu care colindau copiii s-a confecfionat dintr-o nuia cu

rimurele impodobite cu fire colorate de lAni, cu bete 9i cu un fir de busuioc in vArf in

Bucovina sorcova avea atagat un clopolel cu a cirei limbi din metal chema divinitatea

fitomorfb. Sorcova, simbol al vegetafiei de primivari, este fbcuti astizi din hdrtie

colorat6 gi flori artificiale. Copiii, dupi ce igi sorcovesc pirinfii 9i rudele apropiate,

pornesc cdte doi-trei colindatul prin vecini. in timp ce reciti textul augural: ,,Sorcova,

vesela,/Seffeili,si-mbitrinili,lCaunm[r,caunpir,/Caunfirdetrandafirt'lTateca fierul,/ Iute ca olelull/ Tare ca piatra,l Iute ca sdgeata!/ La anul 9i la mulli ani!'l

ating ritmic cu sorcova uga sau fereastra, daci colindi afarl, sau corpul gazdelor, daci

colindi in casl. Sorcovitul este o bitaie rituali, gest atestat frecvent in obiceiurile

Bbieli cu SorcovaLunca Jari5tei, jud. Buzbu (AIEF)

TANUARTE / CAnrruu^o

calendaristice (bitutul pimintului cu maiurile, bitutul toacei) duo '/GElo,'

cotidiani (bdtutul pe umir). Dupd incheierea colindatului, sorcova sQ, $i r

0n, ca ceva sfrnt, agilati pe peretele de risirit al casei, la icoani, sa\f{rrql I" "clin gospodirie (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova). ',,il1;'

nJ Turca, reprezentare miticd tdqn,

Rolul zeifei preistorice in ipostazd zoomorfaeste interpre,u, ,u q, ' Inl

Nou de feciorul cetei de colinditori care imbracl o masci bovind nulrq:it,,

de zona etnografici, Turcd, Bourd, Cerb, Caprd, Brezaie. Turca se nE$,lq;lr '

confeclionarea migtii cu acelagi nume, petrece gi se desfatd impreqn)r1,,jj'-'

feciori, anturajul slu divin, gi apoi moare simbolic, loviti cu ciomagul,lu \r , ' '

lnecati, pentru a renagte impreuni cu timpul cu care se confundi, un1.t'n]|t,6' '

Masca Turcii se compune din cap, corp qi un bi1 (picior) care\illl1''or

pflrnAnt. Capul are doui coarne de bovini impodobite cu panglici,;')q,,,'

tlori artificiale, un bot nedefinit de animal (lup, cal, iepure, caprel O;,,'fr,i'

ccl care imbracd masca il deschide gi il inchide, climp[nind ca o barzi,,'frtq,r

este confec{ionat dintr-o fa{d de masi, cusuti ca un sac, pe care sunt 1,,j(rrql

gl basmale colorate, smocuri din piele de iepure sau fulgi de pasari |lir,,

spate. Trasi peste cap, Turca lasd siL se vadd in partea de jos capitul(jtt,,sprijini cioplit ca un falus gi gleznele celui care o imbraci. Este o rnn*lllilq

cilre seamini, mai ales atunci cAnd turcagul sti aplecat, cu un ciudatp,,i'I,r,i,,

Ca personaj divin, Turca igi respecti statutul: ac{iona independq,,lllq

cetei de feciori, nu se supune ordinelor vitafului, se amuzi speriind fq,,llf i6

mugci cu ciocul asistenlii curiogi care se apropie de colinditori, solicillilbl

rrtAt cdt considerd ci i se cuvine. Turcagul, feciorul care imbraci masca ,l'th

v<lrbeascd, mirind misterul care plutegte in jurul siu. Incompatibili q,, ltt

'lbrca nu-i inso{egte pe membrii cetei cind merg la biserici inainte dr,ltilt

lrinecuvAntali sau la casa preotului cu colindatul propriu-zis. inainte d,,'1ll

joaci solitari, in centrul satului, un dans fard egal, n:umit ]ocul cel Mutr '

tiiii:t,i"Tpi,lil;;:,ru;

iiriffi-ftr*fiiHil,'ll;'- ir t' p -.ii#l

l::ffi1il:l, rr, l-t'0 . lt,

'l,onat dintr_o nuia cu

o..t ^ili$i

,o,l I'

,,,drbusuioc in vArf. inI I

trr-'rn"] o rl r11,,,," ae busuro. in varf. in

, I'rirn;,, 'l

r{. n"rr chema divinitatea

It ,n* o'u'

-- t,,t,'ntutd astazi din hartie

*te 11; 1 ttrnorrd

,; ii'![:::': 4.il1 ll; J[i: H#:[:t,,,u .,nn^'iti a,u iltlulausural:,,sorcova,'l..,u'Par'/ ,ll ilfi'd. rrandafir!/ Tare

'',1 *r,njl'it' ra, ul und

si la pulli ani!'l',rli,

,J^.uru or1u,'ucorpul gazdelor, dacd' 6rst at7 '' Ilecvent

in obiceiurile[''

I

lu

ir,

, ,l\o\)0,."^

n'u,llJ.uu,,,-,,o,..,

TANUARTE / cAnrruonn / ;ERAR /2r

calendaristice (bitutul pimAntului cu maiurile, betutul toacei) dar gi in practicacotidiani (bdtutul pe umir). Dupd incheierea colindatului, sorcova se pistreazd peste

an, ca ceva sfAnt, agdfatl pe peretele de risirit al casei, la icoan6, sau in alt loc curatdin gospodirie (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova).

3# Tu rca, F€prezenta re m iticb

Rolul zeifei preistorice in ipostazd zoomorfb este interpretat la Criciun qi AnulNou de feciorul cetei de colinditori care imbraci o masci bovind numiti, in raportde zona etnografici, Turcd, Bourd, Cerb, Caprd, Brezaie. Turca se nagte simbolic laconfeclionarea migtii cu acelagi nume, petrece gi se desfati impreuni cu ceata defeciori, anturajul siu divin, gi apoi moare simbolic,loviti cu ciomagul, impugcati sau

inecat6, pentru a renagte impreun[ cu timpul cu care se confundi, anul calendaristic.Masca Turcii se compune din cap, corp qi un b61 (picior) care o sprijini in

pimint. Capul are doui coarne de bovini impodobite cu panglici, bete, clopolei,flori artificiale, un bot nedefinit de animal (lup, cal, iepure, capri) din lemn pe care

cel care imbraci masca il deschide gi il inchide, climpinind ca obarzd. Corpul Turciieste confecfionat dintr-o fati de masi, cusutl ca un sac, pe care sunt prinse panglicigi basmale colorate, smocuri din piele de iepure sau fulgi de pasire gi o coadi inspate. Trasi peste cap, Turca lasd si se vadi in partea de jos capitul beplui care o

sprijini cioplit ca un falus gi gleznele celui care o imbraci. Este o masci compoziticare seamin5, mai ales atunci cAnd turcagul std aplecat, cu un ciudat patruped.

Ca personaj divin, Turca igi respecti statutul: acfiona independent de membriicetei de feciori, nu se supune ordinelor vitafului, se amuzi speriind femeile gi copiii,mugci cu ciocul asistenlii curiogi care se apropie de colinditori, soliciti plata (darul)atAt cit considerd ci i se cuvine. Turcagul, feciorul care imbraci masca, nu are voie sd

vorbeasci, mirind misterul care plutegte in jurul siu. Incompatibili cu creqtinismul,Turca nu-i insofegte pe membrii cetei cAnd merg la biserici inainte de colindat s6 fiebinecuvAntali sau la casa preotului cu colindatul propriu-zis. inainte de a muri, Turcajoaci solitari, in centrul satului, un dans fard egal, numit locul cel Mare.

taurind