ion d. rosca - africa, continent negru

- ION D. ROSCA

EDIT9RA SOCIALISTAwww.dacoromanica.ro

=-

ION D. RO5CA

AV1

CONTINENTUL NEGRU.AFRICA ESTE UN MOZAICDE POPOARE, 0 MINANESECATA DE MINERALESI 0 URIASA REGIUNE DEMATERII PRIME.

EDITURA SOCIALISTABUOURESTL STR. VASILE BOERESCU. 1www.dacoromanica.ro

Pozisia AfriceiPovestea numelui

Continentul a frican, dei era asezat n apropierea Eu-ropei, a fost cel din urmA uscat a carui inf4tipre gene-ran a fost cunosc:ue, cie.si in valea cea ant de ro-ditoare a Nilului inflorise ceal mai veche civilizatie, cu5000 de ani inainte de Christos.

Pentru Greci, Africa a fost Libia. Mara' de acestnume, _Africa s'a numit i Eskati, adicaIlesperis tinuful Occidentului", Moghreb etc.

Cht priveste cuvntul de Africa, nu i se stie precis o-riginea. Dmp unii cercetaori, acest cuvnt ar fi unmime vechi al Cartaginei Afryquah" insemnand Des-piirlirea" saru Colonie", referindu-se la despdrtirea'fir, patria mamg.

Pentru Romani, continentul era miirginit numai in.regiunea Jibian, ycinhI Italiei, Tell-ul tunisian,numith nc i asedzi, Friga" nume care se ere& afost dat in urin'ii intregului continent.

Sub voalul intunerecului

Prima intrebare ce-ti pui dupii cercetarea trecutuluiafrican, este urmaoarea: pentru ce Ciare,, acest conti-

3www.dacoromanica.ro

neta misterios, n'a fust el Intre cele dintai, care sa4 lumi-'eze la aurora umanitatii?

In cuprinsul acestui continent, care si-a tinut ferecatemarginile pn in pragul vremurilor noastre, a existatmilenarul Egipt, tara visurilor apuse'', desfAsurandu-saca o uvitl de viata de-a-curmezisul pustiului cu chipulde jaratec si sub un cer de flaeara, care ne-a p543trat a-proape neatinsc monumentele cele mai m'Arete ale anti-chitatii ; piramidele, sentinelele timpurilor de glorie".

Trei secole inaintea erei noastre, tot in cuprinsul aces-tup continent, se infatisa prima imagine a marcial. ora,s;cosmopolit si a carui gandire va sapani intregul

mediteranean, sub Roma si Biza.nt, in t'mp ce, in a-pu3u1 aceluiasi tarm, o alfa' eetate africana ?a ineu me-tht sA ceara Romei conducerea lumei; este vorba despreCartagina, a &ir' influeng patrunsese phria 'n mimacnntinentului si care, pentru prima ara, a desteptat ne-miscata lume neagra, caravanele sale strabltnd pus-tul de foc al Saharei, iar navele sale sub Hanon, inain-taser pina'n golful Guineei.

Dia cele de mai sus, se de3prinde marea contributie a-fricanA la patrimoniul cel dela afile umanitatii. Accas-

veche desteptare i bogan,' inflorire s'a aratat irisanumai pe marginea continentului. Intiadevar, in aliadde ingusta vale a Nilului si de marginea nordica medt-teranee, tinutilli de nvalnic vieat. ciliar din adincaantichitate si bine cunoscute, interioarul Africei rama-sese insA tot sub zabranicul intunerecului.Dela nasterea Egiptului i piina la caderea Romei, ti

nutul meciiteraneean singurul cunoscut rmine a-proape neschimbat, mai toate civilizatiile succedndu-se,alungandu-se i amestediadu-se, numai pe aceastd in-glistti, plata mediterana a Africei. Dincolo, insu, rAmaneamarea terra incognita", domeniul monstrilor i i le-gcndelor.

4 www.dacoromanica.ro

Asaltul A fricel

Abia in seeolul al XV-lea, Portughezii ceichntai au pornit alatorii de-a-lungul coastei apusenea Africei de Nord, filra poata insa sA patrund in in-terior. Piitrunderea dinspre partile nordice a fose stin-jenit, de Sahara impartia tacerii". Dealungul acestuiWm au pinta Fenicienii, Catarginzii, Grecii, Egiptenii,Romanii i alte neamuri 41n trecut. Ptrunderea dins-pre miirile care-i fac ocol, a fost deasemeni ingreniata,din pricina nffjerli coastelor. Astfel, urmul aptiscaneste plin e nisip sau de stnci pe cea ma mare intin-dere.

In rezumat, cercetarea continentului african se pre-zint deci astfel : Fenicienii au fost singurii, care in an-tichitate, au ocolit continentul de jur imprejur, dela ra-!Ara la arms pornind din marea Rosie si intorcandu-seprin. stramboarea. Gibraltar, fad. a cobori pe Virmutivreme indelungata, iar tnteriorul riimanea tot un mister.

In fine, Romanii s'au intins mai mult in longitudine,dela ormurile atlantice pan in India, tara rnirodeni-ilor"; spre Nord, insa, ei se opriser4 la padurile Germa-niei, iar spre Sud, la pustiul fierbinte al Saharei. Dupcaderea imperiului roman de apus, Arabii iau in sap-nire acest continent, dar ei nu calatoresc &cat pe tarmulde nord si de rasarit.

A trebuit sa se mai depene inca 800 de am, ea cerceia--rile asupra Africei s ja un avant necunoscut; anume,In secolul al XII-lea, un negustor venetian, Marco Polo,ajunge Oda la curtea imparatului Chinei, unde a rrtmasdouzeci de ani. Intors in patrie el scrie (1295) o cartecare povesteste despre minunfiiIe i civilizatia din Chi-na precum si din Zipangu (Japonia), untie ar fi &Maaur inct templele sunt Cu usile i acoperisul din aurcurat.

In acsest timp, apar insa, Turcii care cuceresc Asia


Mica, lar in and 1353 patrund prin Dardanele i n Eu-ropa. Mind in acest chip vechiul drum .spre India".

Aeum trebuia sa se caute alt drum nou, iar italieniiputean ie5i din Mediterana impotriva curentnlui delaGibraltar, Francezii i Englezii fiind, pe atunci. simplepopoare de uscat", iar Spanioli fiind ocupati in razbo-iul impotriva Maurilor, care a durat 700 de ani. Aa dar.numai Portughezii puteau gsi aceasta cale nona spy..4 ara mirodeniilor": India.

Intradevar, ei pornesc in cautarea acestei notti cal peapa. in anul 1400 au pornit primele corabii ocolind A-frica pela apus. Navigatorul Bartolimeu Diaz trecede capul col mai de Sud al Africei, pe care-I boteaza, Cunumele dc Capul Furtunilor.

In fine., in anul 1497, Vasco de Gama ocolete in intre-gime continentul, ajungand in India Dupa aceastil data,larmurile hind bine cunoscute, s'a inceput patrundereas;i spre inderiorul affit de misterios al continentului afri-can.

Descoperirea, cercetarea i. colonizarea Africei se in-cepo abia dup. 1850. Astfel, o intreaga armaa de explo-ratori se straldueste .sa desvalue tainele Continentuluinegrn". mire acesti primi pioneni ai cunoa5terii interio-rului african, pomenim de Livingstone (scotian),Schweinfurth (german) Stanley (american) i Nachtigal(german).

O lume ferecati prin margini semete

Africa este un continent de trei ori mai mare deckEuropa (peste 30.000.000 km. p.) desfasurAndu-se in cele:long emisfere, fiind singurud continent strabatut pelamijlocul sau de ecuaior.

Africa este greu de pAfruns, fapt pentru care a traitvreme indelungata departe de restul lumii. Cu toa te a-cestea, varietatea resursdor sale a atras pe Europeni.Ca urmare, ea a Onus un linut de colonizare, fiind im-


lartita in secolul XIX (intre Anglia, Franta, Belgia, por-tugalia i Italia) fara ca s adapasteasca vreun Stat in-digen asomanator cu col al Japoniei sau cel al Chineidin Asia.

Calea spre India pela Cap.

Sub fromierele politice impuse de Europa, exitiio deosebire infra Africa alba (Africa de Nord) populatade Berbera i Arabii de rasa alba i intre Africa neagra(Ifrica centra1k". meridionala populata de Negri).

In ansamblul slim, Africa este akatuita dinten uria*eplatform, inaltata, insa uniforma, ii cuprinsulapele au, scobit creste, erase si au sculptat in fcirma de


cuvete i cfiteva depresiuni imense : Sahara la Nord; ba-sinul lui Congo, in centru ; Kalahari. la Sud.

Privind relieful african pe o harta observant usorpeste tot interiorul continentului se desfasoara un pocli.;)cu spinari largi i cu multe scobituri, in care odihnescnenumArate lacuri. Dar, de jur imprejur, podisulinalf cu mult mai mult uneori marginea sa atinge1.400 m. j chiar 2.000 m. Aceasta margine semea-Ok rareori permite sa se infiripeze eke o suvitilrie am-pie intre munte i coasta. Deoarece-muntele vine chiarpnii in prag de mare, acostarea vapoarelor langa farmeste cu neputint. In general, coastele .Africei sunt pujinarticulate, nefiind porturi naturale. In nici o parte a pla-netei nu se afla vreun continent cu tarmurile ath deprimejdioase si mai neprimitoare de oaspeti ea Africa.Lungimea coastelor africane trece de 28.600 km.,. perind inconjurul celor europene atinge 32.000 km.

Cele douI Afriel

Infatisarea continentului african, cu toata, unitatea saaparentA, privita, mai adnc, ne desvilluie dour] chipurideosebite : o ,,Afria neagra si o Africa, alba", Intrade-var, privind pe o harta chipul Africei, poti s desprinziusor marea sa ltire in p4rtile nordice i ingustime incele suJice. o deosebire dupa aceea de structura,mire relieful incretit al tarilor Atlasului san Moghreb"

relieful tabular din restul continentului african, o deo-sebire climatica, cu intinderea numai a zonelor desertice

mediteraneene in partea nordica i in fine, o opozitieurnana, mire populatiile ngre si cele albe.

Daca mai adaoga,m apoi, faptul c acest dualism geo-grafic se rega3este deopotriv4 deacurmezisul intregei e-volutii istorice, aceasta ne ajuth s desprindem douaAfricii cu totul deosebite : Africa neagra si Africa alba..Aceasta despArtire nu este numai simpla vorbA, ci edeinscrisa pe fata solului si se resimnte i in aerul african.


IrteadevAr, in Africa nordidi, cerul, oamenii, peisagiul,totul o3te.familiar. In acest fragment de Europa pe careo niinlim Africa Mica" sau ,,Moghreb", adic insula Oc-cidentului" islamul insui la o infiitiare aparto. Apoi,'aril a vorbi de cetatile neo-franceze, ca' Alger sau Casa-b'anca, intreaga viata respir o poezie care ne este cu-n.oscuta.

In Africa troplcalrt. i in Sudan, pa-trill, Negrilor, neaflara inteun p5mnt necunoscut: arborii plantele numai sunt pentru noi cunoscute, popoarele rasele nesunt straine; chiar i. cerul ne pare strilin, iar intre solulELCC1311.11 tinut i noi nu este nici o legiiturg.

Fecare dintre aceste bloeuri africane" are o infati-sare intern5, care-i d unitatea sa particular: pentruAfrica a1b aceasta se datoreste deosebirei dintre ceta-tea rnediterana i tribul nomad, a ciiror lupta a um-plut intreaga istorie d'ola Cairo la Maroc; pentru Africaneagrii, civilizatia oraseana este cea care a o oarecareuniformitate tuturor societAtilor indigene, dela Senegalla Zambezi. Kraal-urile zuluse i colibele indigenilor

'Bassutos, .sunt creatiuni inrudite cu bordeele de paleguineene i cu colibele sudaneze, in timp ce cortul tua-reg aminteste cti totul alt Jume, pe aceea a marilor no-mazi", care pal5Iduet3c toate stepele ce se fin lant dinAfrica nordica i pAna", in singuriitAtile Asiei centrale.

Lumea neagrrh africana a suferit o micorare a intinde-rii ei de altadata, trebuind s cedeze meleagurile ei marilornomazi, mai razboinici j mai organizati. Dela un capi`itla altul al ,,Continentului adormir, pe marginea dintreSudan si Sahara pe care o num'm cfeert, la contactuldintre sedentari j nomazi s'au nriscut cele mai multe im-perii negre.

In tot lungul paralelei de 15 gr. oscileaz.' hotarul din-ire Sahel si deert, aceeasta fiind astfel pe 4.000 km. fron-tiera &litre Negrii sedentari i Albii nomazi; la Nordsunt Maurii i Tuaregii la sud, sedentarii sau sedentari-

Aceasta deosebire dintre cele &ma Africi, nu tre-


bue s ne fac' s uitiim unitatea fundamental pe careo prezintg, Africa, cele dousa' jmnatiti nefiind altcevadect douii plirti ale acohrias continent. ,Nmestecul desnge dintre ele, legiltura dintre nomazi cavalerii pus-rialui j sedentari patriarhii oazelir", precum si co-munitatea religiei lor in islam, formeazii adevrata unicdintre cele dousa" Africi.

Astfel, Africa p5streazil, pe deasupra oricarei fron-liere politice, deciziunile fundamentale ale natureifizice si ale geografiei sale etnice: Africa alh corespun-de deci ca partea nordieli: Africa de Nord sau Moghreb,desertul Sahara, Tripolitania j Egipt. Africa neagriI cu-prinde restul african: Africa Occidentalii, Africa cen-tralg. (Congo), Africa australii, Africa oriental si Ma-dagascar.

Cel mai insemnat furnizor qi client al Europei

Cu toai izolarea sa, Africa a atras pe caloni.sti prinvarietatea resurselor sale si prin lipsa concurentei indi-gene. Prin aceasta ea a ajans in scurtil -vreme unul din-tre principali furnizori ai Europei i in acelas timp. celmai bun client.

Africa poseifil in suprinsul s'Au mai toate formele desi de flor. din intreaga lume, afari de cele ale

regiunilor polare. Productiile solului sunt, deasemeni,foarte variate: recoltele unei emisfere alternand cui celeale celeilalte, iarna emisferei sudice coinciziind ii varacmisferei nord ice.

infine, caprinife destule bogAii miniere. Detele dou pgrti ale ecuaiorului, munai acest continent,ne prezint6 dourt game de zone climatice, 'vegctale, ani-male si umanc, de o uimitoare simetrie.

Numai Africa produce sau poate sA produca bate ce-realele, fructele i bate milrfurile coloniale: vanilie,ceai, cafea, cacao, trestie de zahar, arachide, etc: mate-riile prime necesare diferitelor industrii: bumbac,


lemn, cauciuc, etc. Tot ea pesedil mai toate mine-ralele utile J Fier, ararna, plumb, cositor,) efe. Coinbusti-btle petrol), iingr451minte (fosfati) fiind inacelas timp primul produciltor din lume pentru aur

diamant.Indigenul african nu reprezinta un concurent pentru

european, Negrii din Africa nefciincl niei-o dovadil depentru a concura sau a combate pe noul in-

irus. Numai Arabii ar putea fi adversari seriosi. Niei unpopor african nu poate deci sil fie comparat cu cel alJaponeziler sau al Ifinclusilor.

Europa are nevoie de Africa pentru a se aproviziona,acest continent putindu-i furniza materiile prime in-dustriale j marfurile coloniale care-i sunt indispensa-

Europa industrial a are, la andul su, nevoie de Africapentru a-i vinde produsele sale.

www.dacoromanica.ro

12

Cucerirea AfriceiPrima colonizare: sub masca actiunii religioase

se ascandea expansiunea comercial.PAtrunderea economica a Afrieei Continentul ne-

gru", de cAtre Europa, a fost infaptuita, in primul randde Portughezi.

In lima lor, au patruns: Olandezii carausiiSpaniolii, Englezii, Francezii, Germanii i Italienii.

Prima colonizare portugheza s'a sprijinit, indeosebi, pesclavaj. Pana catre sfirsitul secolului al XVII I-lea, partrunderea religioasa fAcuta intr'un scop de conversiune,n'a adus nici o imbunAtatire 9onditiunilor de vieara' aindigenilor.

Coloniile portugheze, au ramas vreme indelungatilmai o expresiune a expansiunei credintei religioase,ascunzand operatiile cornea-dale.

TurburArile politice constante, ale unei metropole ne-stabile, n'au alcatuit fapte care sa inlesneasesa' desvolta-rea acestor colonii portugheze, care au vegetat vremeindelungata sub apasarea colonilor metili si a indigeni-lor convertiti.

in Africa rasariteana. Portughezii au recurs atunei lao incercare, care nu era, de aide', decat o marturisire aslabiciunii: Portugalia cedeaza Mozambicul cu arenawww.dacoromanica.ro

Coloniei Mozambic-ului, care a reusit s piing in va-loare colonia.

Mast procedeu, lucrativ fr indoialg., nu poate fi insg.socotit ca metodg de colonizare. Republica portughezg.,prin actul colonial din 8 Junio 1930, ne dovedeste c aiToit sg, mice un rol fruntas. Actul prevedea este drept

cateva dispozifiuni relative la indigeni. Intrese specifica: colonizarea domeniilor de peste mare si ci-vilizarea populafiilor indigene, prin exercitarea influen-fei morale ce-i revenea metropolei, ca urmare p. patrona-jului sat' asupra Orientului".

Inteun cuvnt, din acest document, se degaiii, deci a-ee,easi tend:ntge o predominare a expansiunei metropo-lei sub masca misiunilor, in scopuri economice. () primgrij a conditiei vieafg a indigenului, pare s fi preo-cupat inteo misurg oarecare natiunea colonizatoare,tnsg n'a apglrut nici o doctring de actitme asupra acesteiebestiuni.

A doua colunizare; Continentul negru o piafapentru mrfurile engleza

In fine, Spania, promotoarea marilor descoperiri geo-grafice, care aveau sg lgrgeascg orizontul inchis al M-ina vechi, n'a ocupat un loc prea insemnat in domeniulContinentului negru". Du ne g.andim insg la faptulc acest stat s'a ngscut dintr.'o largg, experintA coloniza-Loare dobAndit in America de Sud, ne-am fi asteptat eaea s' inaugureze metode noi. Cu toate ca se spune des-.pre Spanioli, cg au -put totdeauna Sri pgstree reputa-fia de conquistadori", 1111 a se fine seama de la Jeyen-da negra", opera care se strgdueste s demonstrezeSpania a jucat un mare rol, ceeace nu-i contestii nimeni,in colonizarea Americii de Sud, trebuie insg s recunoas-/ern c acfiunea spaniolg in Africa a fost inexistentg.

Aceast slabiciune s'a datorit nu atilt lipsei de geniusau do resurse natural, ci numai dezinteresgrii fart de


colonii, exploatate adesea de functionari necinstiii. Dealtfel, Spania fiind prea mult ocupata cu politica sa in-terioara s'a gasit la un moment dat in situatia de a numai putea actiona miscarca, sa de expansitme.

Sprijinindu-se prea mult pe laurii primei sale expan-siuni, n'a obscrvat cum dupa invingerea Invincibi-le Armada" din eeturile Nordului se inalta put:Tearnaritiing, a Albionului, care Ii urmarea pas cit pas ex-pa nsiunea.

Actiunea colonizatoare a kngliei s'a deosebit cu totulde cea portuglieza. Intradevar, ceeace domina in gandi-rea colonizatoarei briitanica, este una dintre cele maiarztoare tendinfe nationale si imperialiste.

Expansiunea coloniala n'are dupa coneeptia Albio-nului deck un scop unic: s furnizeze materii primeuzinelor englez,e, coloniile alcatuind, la rindul lor, unelement constant de cosumafie a produselor trimise deacestea, contribuind prin toate midloacele pentru prospo-rarea industrieL comertului i marinei eimreciale a Ma-

reiSpre atinge scopurile sale, Anglia a incercat ne-

ntimarate formule. In primul rand, ea a lasat grija dea coloniza neste pamnturi noui pe seama compani-ilor hotairite prin mandat regal. Aceste companii fostinzestrate cu putcri depline: administran eoloniile, tra-tan ca sefii indigeni in numele regelto, bateau mnnede,fAceatt justifie, in totul se itrmairea o imbunatatire asoartei indigenilot, dar si inlesneau cAt mai mult patrun-derea produselor engleze.

Cobonii englezi sunt tofi negustori. A tutafi intr'o mareinasura de guvern, ei si-au indreptat sfortrile numaiscopul de a-i marl cifra afacerilor si a beneficiilor. Tn-teadevar, Anglia, ark in metropola, cat kd in colonii, s'aaratat totdeanna ca un mare popor de negustori. Aeestfapt explic de ce ea n'a clutat niciodai .sa realizezenici o formula de patrundere, dc asociatie 5i inert, maiputin, de asimilafie indigena.


Forma guvernmintului prin organismul uniii protec-torat pasiv, Ii place infinit mai mult Angliei, dealguvernamAnt direct.

Grija de ciipetenie a Angliei a fost, in primul rand. d'ea inraptuil toate organismiele prielnice unei minunate ras-pAndiri a rdarfurilor sale, precum i pentru o dit maimare consumdlie indigen. Intr'un cuvant, indigenul sA,ajungii, un bun client si un bun consumator.

Englezii au construit Cj minunate, porturi bine inzes-trate si druirturi de fier confortabile frirA, nici un ames-tec Cu strilinii indigenii.

Englezul nu Sc socoteste niciodatil c traeste la unalt popor; el trete, 'jute Anglie prelungitr, infAptu-indu-si imbogiltirea sa, Ins In cea mai complectii. ;ndi-ferentA fat de tot ce nu este englez.

O astfel de politica nit putea sil reuseasca ins deckla popoare supuse, care nu cunosteau evolutiile sociale,trAind in dep'Arfari si in necunostint de fapte. Acestaa fost cazul cu Africa g care explicii succesul secular alEnglezilor in Extremul Orient.

Influ.enta materialA a Angliei, calitatea perfectil a ne-gustorilor sAi i corectitudinea procedeelor sale comer-ciale vor riimane multii vreme inc5, vii in tilrile care aufost sub dorninalia sa economica; nu s'a indeplinitnici o operil constructiv in materie administrativi: saupoliticii i, mai ales, spre inAltarea autohtonilor.

Extremul Orient, care a fost mai mult de un secol ma-rea piata, baza puterii Angliei, a manifestat, in ultimulltimp, .0 tendintA de emancipare. Egiptenii, cei dintAi,. ;ininceput sa' scuture jugul comerciantilor britanici; ei au,fost urmati indata de Hindusi Chinezi. De acitua sepoate spune c in locul unui Orient adormir seseaz Orientul care se desteaptr.


Ultima colonizare: asocierea indigenului negrula opera stdpauitorului alb

Noii veniti, pe scena Continentului negra, BelgieniiItalienii, vor aplica un alt sistem de colonizare.

Belgienii, la sosirea lor in Congo, sub masca i anoni-matul socieatilor concesionare, au trecut totul prin foc

sange, sub falsul pretext al. cuceririi. Acest regim astarnit in lume o miscare de dezaprobare.

In anul 1910, guvernul belgian, 'nand In mana, subcontrolul parlamentului, conducerea coloniei, a reusitpuna pe primul plan misiunea sa civilizatoare. Congobelgian, este astazi o colonie in plin avant, sfortarea bel-biana fiind demna de adrnirat.

In fine, Italienii, veniti mai tarziu in Africa, luaseraIn stapanire teritorii insemnate, ins ca totul desm3ste-nite, constand indecosebi din tinuturi neroditoare.

Din cele de sus, se poate desprinde ca, ceeace a domi-nat natiunile europene, a constat, indeosebi, in faptula exploata" Africa inteun scop mercantilist. De adigrija natiuniior colonizatoare de a organiza paced in ta-rile aflate sub dominatia lor.

Cu bate acestea, Franta, este cea care a realizat for-mula coloniala cea mai lama, in fata careia, bate pute-rile se inclina si care formeaza ast5,zi expresiunea defi-nitiva a stiintei coloniale.

Un fapt domina, intreaga politica coloniala france4:nevoia de considera conditia indigenului ea fiind cea ma'insemnat54'.

Daca, in curgul lungei !sale vieti coloniale i indcosebidupa Revolutie, Franta i inca mai mult Franta republi-cana, a ascultat de un sentimentalism egalitar pentru

toti cei care se supun legilor; ea a stint sa uneasea in a-ceeasi familie pe toti indigenii de toate rasele.

Istoria coloniilor franceze prezinta un exemplu unic,de felul cum a tiut sil infaptuiasca o re3taurarea indivizilor, paralel cu desvoltarea economica.


Conv!nsii de valoarea institutiilor imbibate de spiritulroman, in sensul cuvintelor: dura lex sed lex, Frantaaplicat o parte din aceste institatii i popoarelor i rase-lor pe care le domina.

Politica colonial francezA a incercat, timp indelungIn mai multe randuri, s. infaiptuiase asimilarea indi-genilor, pentru a-i spune acelea% legi.

Pentru marii oameni politici ai Republicii, animati de'spiritul anticolonial, aceast5, asimilare, dei le prirea ne-cesar, socoteau c este foarte greu de realizat.

In secolul al XX-lea s'a intmplat insA o evolutie: desrvoltarea industriei a silit natiunile eunopene, deei

Franta, s'al se gandeascA c o oolonie poate s ajung un'tentru de consumatie a procluselor.

Astfel apare acest Continet negru" ca un minunatcmp de exploatare pentru intreaga Europa.

Europa a reprezentat totcleauna flacra gandirii o-meneti. tiinfa european a lovit umanitatea prin uni-tatea sa, in timp ce politica i economia europeanafost elementele distructive ale .stabilitpi lumjj africane,prin faptul c deasupra intereselor generale economice,'trona atoiputernicia economice britanice.

Colonizarea de asazi a Africei este, intr'adevr, o ope-rii mora1,i de inalt civilizatie. Colonizatul alb nu tre-

buie s, mai considere pe indigenul negru numai ca un.client, ci ca un asociat, pentru infptuirea unei opere co-mune de redresare fjzic, mora% i social, ca i pentruo imbuntatire constant, a conditiilor vietei sale, mate-riale.

ImpIrtirea cea din urmtIn ocuparea continentului african de catre puterile

europene, se pot distinge deci trei faze: a) Stabilirea es-calelor pe cile Extremului Orient; b) Ocupkirea coaste-lor nordice ale Africei, episodul luptei pentru stApa&reaMediteranei; c) Cucerirea interiorului de cltre stateld

2 1 7www.dacoromanica.ro

industriale, .Anglia i Franta in deosebi, in a doua jum-fate a secolului XIX.

Escalele In timp ce lnctta, China Japonia i intsu-lele Sonde atraieau chiar din sec. XVI, vizitale Europe-nilor, Africa rmane mereu in izolarea sa. Cu bate aces-tea, ea trebuia cobra, pentru a putea merge, pe caleaapelor, spre Extrernul-Orient. De aceea, diferitele stateeuropene posesoare de colonii Oceanid Indian si-auinstalat escale pe coata african, pentru a se aprovizio-ha si a se adaposti in timpul furtunilor. Aceasta este o-riginea primelor calonii portugheze, engleze i franceze.

Dupa aceea, Francezii din sec. XVII i stabilir hazenavale in Sengal i in Madagascar (Fort Da.uphin).

Duo str4pungerea canalului Suez (1869), se siniti ne-voia a se poseda alte noui escale pe coasta oriental aAfricei (Erytreea. P Somalia, a Italiei, Frantei

Ocuparea Africei de nord In secolul XIX, atatAnglia cat si Franta se dusmneau pentru a pune manape Mediterana, fiecare ocupand Cite o parte a litoraluduinordic african.

Astfel Egiptul a suferit, timp de aproape eincizeei deani, protectoratul englez, Franta a anexat Algeria si astabilit protectoratul salt asupra Tunisiei p Maroculni.Italia a intervenit mai tarziu, recunoscandu-i-se j ei(Irept asupra Tripolitaniei.

e) lmpgr(irea Africei in secolul XIX Franta siAnglia au indeplinit din vechile escale din seA-. XVI siXVII, stpnirile de astzi.

Dela 1880 si pan la inceputul sec. XX, s'a desfAsurato perioadal confuz de operatiuni, 1upte impotriva in-digenilor si de rivalitati intre natiunile europene.

Franta a cucerit cea mai mare parte a Africei Occi-dentale, rar. regiunea Nigerului inferior si de catevaenclave Morale eng1eze, un teritoriu care se intinde delalacul Ciad si pang la coasta Atlanticu.lui sub ecuator, A-frica ecuatoriala francez; in fine, in Sud-est, Varlagas-ear.


Anglia poseda Sucianul egiptean, o parte a Africei o-rientale .0 Africa australa.

Basinul lui Congo a devenit o oolonie a corianei bel-giene. Germania cucerise Togo, Camerunul, Sud-veGtulafrican .0 Tanganica. Spania exercit un drept de su-veranitate asupra coastej inarocane a Mediteranei (Rif)i asupra coastei sahariene (Rio de Oro) qi posedii 0

mica oolonie in regiunea ecuatorialg. (Guineea spaniolii)In fine Italia cucerisi> Etiopia in 1936.

Numai Statul Liberia (Republica neagra fondatd deNegrii repatriati din America) a rstnas independentil.

www.dacoromanica.ro

lmagini de munti i natura africana

20

Olimpul african: chi de fcc, guler de z5padA

Kilimangiaro, cel mai isemet dintre muntii Continen-tului negru" n'a fost cunoscut celor vechi.

Prima cunotinfa' despre el se datorete geografuluispaniol Encizo, care-1 numete insg. Etiopienspunnd c acest munte semet este bogat in aur, populat

. de mistreti isAlbateci i. de oameni cari mAntinc5In anul 1848, misionaruI Rebmann, primul dintre (1.-

1Atorii moderni, a putut s priveascA in toali. maretia sa,acest munte ochi de foc i guler de. ornilt". Cu toateacestea, inch' mult4 vreme, harta Africei era goalA inmijloc, geografii spunand c muntele ar fi efectul unuimiraj sau o halucinafie. In curiind, nsu funja munte-lui fu infritl de un alt misionar, anume Krapf, care a-junsese prin lantul Buru pAna la poalele marelui mun-te", inltat spre cerul de foc, drept din mima misterio-stilui continent.

In fine, dela 1861 la 1862, alti exploratori mersetii. imai departe, urcand povaruiurile sudice ale munteluiKilimangiaro, piin'a pela inrultimea de 3200 in., f5rii. Tulsa'sA ajungl chiar marginea cea de jos a z'pezilor ce-i facbran alb imprejurul frunfii de foc".

A urmat apoi; Nero, Fischer, Thomson i Johnston,www.dacoromanica.ro

-..,. -

L.tS

. Wog,,%:.P*.

Ktlimangforo afr1can"

: .x:,..

401030., : -f--,i'.' , .:..., t,* ...,,a.: :, - X. "vair';`,,,.'

-:-,..:,-,--, ' ;t:'.14'. ,.,;,&.;:.-..:,.. ..:..,... .", :e:.> .. ,,,,,,,..3:,,,

.,,...4. ,,,s:

', *

!..i.**,. ,,, - ;,:. '. .i 1, - L tk".040A.7.7.. i ., itria 41.-- a

= .: ' ' --' : i .. . , , ,,P.P....., ,.,-,i ' =, =,1'. ,z/V '''._ . -N ,t;, '-.17.:-.."..7,10,

, , =.

,.. -,. ,---,.

. , . .- "P ''.---' ,-.... ', :-.:: -' ''',.= A ..2 '',--:: = e ti;' '1-,,'-i1C.:4''', ' ..,.. ,. . - , ' e

.

.:...t ,:... e' t.. , .'. S....., ;..,..4,,:.

.',$,LN'iisik';...tik.;.:.;._.W. -..4- :7.77.,41t01:414*-4E..eit.'.i.(44-efie41#AW'li'


cart au urcat acest munte faimos; in fine urmeazii Meyer,care in anul 1887 atinge dup5. cinci zile de Breavgrful suprem, care se inaltg, chiar la marginea cratera-lului, fiind infa5urat inteun brit' de ghiatii.

De atunci, Kilimangiaro a ajuns unul dia principa-ele centre de atractie pentru clltorll continentului afri-

can.

Masa enorinii a vulcanului are peste 100 km. (lelasilrit la Apus, ocolul salt fiind peste 270 km., cam de dougori cgt al Etnci.

Muntele vulcanic Kilimangiaro se compune din doi vul-cani (cratere): Kibo, domul central i punctul culminantde 6010 m. i eel mai recent, precum i Kimauenzi (Mau-rcnsi), inalt de5360 m., al cgrui pise ascutit, -vi-44zOt de lamarginea r5stiriteanii. a masivului intreg, ascunde i res-tul muntelui. Ambele vilrfuri sunt acoperite de zgpezi ve-nice. cu bate c6 se gilsese la lat. owl. de 3.

Att spre Nord, CAA i spre Apus i Rsuirit. Kilimangi-aro ii ridic regulat povrniurile sale plnii la viirful su-prem ; spre Sud, ins numeroase guri sau cratere adventi-ve de erupfie s'au deschis la piciorul muntelui i lavele ca-care s'au kurs au format o terasg larg de intiltime mijlo-cie, pe care torentii au tgiat-o in fragmente paralele, cescoboarg spre cimpie in promontoare.

In once sezon ne-am afla, zil.pada se aratiil pe vrforitegemcne ale lui Kilimangiaro, fie in chipul unei manti:uniforme, fie ca nite dgre neregulate, in -fiecare sezon,dupil fiecare zi, aspectul muntelui schimbandu-se, chit-trin timpul perioadei de useaciune.

Unii dintre localnici credeau c aceastii zgpadii, careacopere fruntea eraterelor ochi de foc" ar fi de-argint

i. eh' in mginile profane ea se transformg, in apii.In luna Octombrie, ninsorile scoboaril de obiceio cel

mai jos, indeosebi pe povgrnisul apusean (la 4.250 in.) InAugust, linia inferioaril se retrage ceI mal aproape

de yid uri.Urcarea anuntelui de altfel foarte grea Sc face

.29 www.dacoromanica.ro

cu cea mai mare usurinta, in timpul lunilor cnd cadefiinde in aced sezon sunt mai putine ceturt, muntele

fiind astfel golit de non: cand cupola inzepezita aparedeasupra negurilor, .stralucind in soare, ea se aratii cu atatmai nareata' cu cat pare a fi desp'artifii de pamnt, prinoceanul de vapori. Pentru aceasta a fast nurmit de Masaimuntele Ngae, Ngai, adicii Casa lui Dumnezeu"; ei Il nu-meau i Duny Flor" sau Muntele Alb".

Versantele lui Kilimangiaro prezintii un minunat con-trast, in raport cu marimea j frumusetea sa. Kiliman-giaro, Olimpul Africei", nu este locuit phrili. pela 1700in. Mai sus de ultimile locuinte ale Negrilor ce s'au aciuiatP e pantede sale, se mai gasesc plantatii de banani inca-vre-o 300 im.; mai spre varfuri inceteazii, once lucrare apamntului si apar pduriJe nestrlatute, ca periadese, dui:a care urmeazti arbori pitici, iar povarnisurilesemete thmn desg-olite.

VArfurile sunt incoronate de-o mantie de zapad, yes-nick din care se scurg nenunarate pgrae cu ape reei, a-bia descurcindu-se prin desisurile piidurii de ferigeuriase si legate prin plante agiiptoare.

Cu toate c acest stAlp de foc ingulerat vesnic ca zii-padil", se afla aproape de ecuator, noaptea e asa de fri-gurczas6, inct urcarea spre piscurile sale este a-sa degrea ca pe piscurile Himalaiei.

Asa cum este alcatuit muntele Kilimangiaro, in pri-vinta elimei i vegetatiei formeaza un adeviirat mi-crocosm" .sau un fel de rezumat al piimAntului intreg.De ex.: pe Kilimangiaro, jos pleci dela banane; pe la2500 m., ajungi in climatul trilor rnediterane; dela2500-4000 m. e asemiinaltor cu mijlocul Ettropei; iarpeste 4000 m. arborii se aresc i incepe un tinut cu ier-buri care amintete saracia polara.

Vantul de foc : SimunulSahara marea cu valuri de nisip", este vesnie vanjo-

ha de adeviirate uragane, dintre care douti's mal cunos-

23.www.dacoromanica.ro

cute: Simunul, pe marginea apusean i Khamsinul, pecea rasAritean5.. Uneori, aceste vanturi se contopese sprea insufleti in unduiri de dune, tot sentnul oceanului denisip".

Simunul sau El cheheli", adica vantul de foc, estecea mai mare pacoste a caravanelor ce calca pintinl dela Tripoli ultimul targ" din pragul de sus al Saharei,pan la Tumbuctu, cel mai mare targ'' din calllalt pragal desertuluf.

Toti nomazii saharieni j aduc aminte cu groaz'd, dearztitoarele lu biciuiri, ca niste limbi de flacilri".

Simunul suflil uneori cu o furie inspa:xnantatoarc,fiind insotit de vuele de neinchipuit. Un adevArat ura-gan ce inalta pan'n slava cerului vartejuri uriase denisip fierbinte i fin ca pulberea, viirandu-1 in ochi, ingura, in urechi, in na-s si chiar prin poni pielci. Uneoridureaza numai eateva ore, alteori zile de-a-randul.

Mai ales pe timpul cumplitelor arite ce par cernutedin cutele cerului de fliicari", ce spanzur paste

c-u plimant de jeratee" vijelille Simunului, auntlungi i pustiitoare.

Toate descrierile c5.16torilor saharieni despre acestbrichetir, cum mai este botezat, iti tstarneste fiori

de spaimg..Iatii cum Il descrie unul: Deodat o neliniste gro-

zav5 pune capilt monotoniei. La orizont, un nour roscatprinde cerul. Soarele pare ateva clpe incins de o co-roan5, de fra'cri. Cldura devine ing.busitoarc. UntipAt de g,roaz striThate pretutindeni : Simunul !"Toata lumea se asterne la yamant. Cali si amilile pre-simt -din instinct primejdia, care soseste i ingenunche,lungindu-si gatul si capul pe nisip".

O alfa' descriere ne zugrilveste starnirea Simunuluicare Ucide" in chipul urmator: Cand in zarca cealarga', vazduhul prinde rumenA culoare de aur, saharia-nul nu se opreste locului cuprins de emotii artistice, cicat s fugil, sil se ascundal la adpostul unui cork sau


al unei movile de nisip, oriunde i M'a zabav. El ,tiedi de acolo vine pieirea, ea nourii aceia rorati ce se*Malta val-vArtej pe azurul curat al boltei, punandstavila intre paimant i soare, nu sunt altceva, decatsemnele Simunului, teribilul, necrutatorul vant al de-tert ului".

De.sertul ii apara imparatia sa i prin aceste sufluriciogoritoare, incat simti cAnd se deslantuie Simunul

ca'n loe de aer, tragi pe na,ri ,,un fel de pulbere finaca ceata i caldA cd o baie de aburi".

Uneori, la deslantuirea Simunului, razele soareluiprinse inteun vartet, fac un fel de cerc mare luminos,care te orbete, iar marea de nisip pare de o culoare ce-nuie pncata.

Natura africana., care a inaltat in pragul de sus i jipisal marelui pustiu", un fel de perciele de protectie"din padurile stranse'n ochiurile de verdeata ale oazolor,din regiunea Atlasului-saharian, i. din imprwatia ierbu-rilor" sudaneze, sufere adesea dupa urma acestor rabuf-neli ale atmoGferei deertice.

Alteori vegetatia par'ca-i oparita din pricinacald al Simunului: Frunzele copacilor se vestejesc

i se prajese vliznd cu ochii, par'ca le auzi sfArhind.Atmosfera e atat de apIsatoare, a te doboara".

Insasi lumea animala presimte i. se teme grozav deacest vant. Astfel, camita regina pustiului" este cead:ntai care simte starnirea Simunului: Atunci sisa* locu-lui, adulmeca o clip zarea Cu ochii ei profunzi, apoiscurrna rara, ovire nisipul, culeAndu-Jse cu ca.pul inteogroapa sapata in nisip. Omul se grabete sa-i 'acoperecapul cu burnusul i la adapostul trupului ei trernurand,a7teapta sa so risipeasca, in zare, urgia i ultimul vuetdemonic s'a fie inghitit in tainal departarilor..."

Acest v5nt este asemuit de nomazii arabi cu un mon-stru din a carui gura hidoasa t4nesc flacari de foc, -Wat

puternice incat stirne3c unduirea seninului oceanu,lui de nisip" din tainuita imAratie a tacerii eterne".


Prin fierbintele srut dat chipului de nisip al Sar_harei, Simunul nalf pn'n slvle cerului nouriinisip cari imbrobodesc fata sultanului nomad cu unlintoliu.

Cand Simunul starnit din revrsatul zorilor, tineumbrele inserarii incep s, se astearnii cernute

din slvi orizontul ce incinge marginile m'Ara cuvaluri de nisip", pare cuprins de flcri rosii.De aci, vorba arabilor: Simunul sau Cheheli"adica viintul de flacare", cind se starneste peste Saharaparnntul jc.ratec", aprinde peste intreg pustiul uncer de flacxV.

Noptile de vrajd ale pustiuluiMulte si nebnuite mistere invluie tot cuprinsul Sa-

harei, impriltia Cu pmint de foc i cerul de flacrr.In singurtatea desertia esti npdit de -rnisterioa-

sele miraje ce ti le cern seninele i linistitele nopti sa-hariene. Intr'adevr, nici o all mretie depanat5 dininltimile ceresti n'ar putea aduce cu nespusa i mg*-reata frumusete a noptilor sahariene.

In faptul inseerii desertice, Atot-puterniculincearcli toat mestria unur colorit de basme, mai alesin clipa cand noaptea-si d in gen cnd armoniasuavolor culori ce onduleaza pe valurile amortite ale ni-sipului s'e descompune lent in undele cenusii ale amur-gului, sau in crapt de zi, cnd soarele de foc se inaltdintre vaiurile de nisip, invluind tot pustiul Inteo lu-mina cie argint.

Noptile sahariene sunt ininunate prin mretia lumi-nilor cernute prin sita de curcubeu de reg,ina noptin

Arabii-nomazi, rsftatii copii ai imprtiei taceriieterne" se inteleg cloar prin semne in faptul serii, pecare o primesc cu rugcium acute.

Sub noaptea tcutil a Saharei s'au infafit Arabii cuil3pra vial hrzit de Coran.


Mal-0a ,noptilor saltarienei s'ar puteia asemui inparte Cu aparitia luminiLlor polare, cAnd penleleleriiise de curcubeu se ce.rn din cutele eerului peste ralapmntului Inghetat, sau cu neintrecuta mrelic a .,1i-curicilor oceanicir ce phipLe in cumpttna do noapto.

Acelea.si jocuri de lumini i mnbre cerne uncori noap-tea sahariana peste fruntea irunirmuritelor valuri aleoceanului de 'nisip". $i uneori, jocurile de luminkpro-iectate de seninul nisipas de jos sunt dltjoare de Tiori.

Alteori se intampla ea pustiu1 .angAlbeneascri pe in-tinderi si lumina s. se ingle atunci piina'n eeruri, 'Me:Asteiele incep a pli si ele, iar umbrele noptii saltariene,schimbate intfo lucire slabL incep s unduiasca pestefruntea valurilor de nisip, starnind gAnduri spre stafiichiar celor mai Aernerari &Aloe.

Asa se.deapang, senina i fermeditoarea noapte in Sa-hara. 5i In cutele-i umbroase, Arabul nomad, uitiind depripirea soarelui nemilos de zuna, i dcsklier;t sacul mi-nunatelor povesti din o mie si una de nopti" infilsurate-

ghemul viselor c'an raiu. $i-a atunci, sub ocrotitoareainvaluire a noptii, entece minunate i melodii dulci, tre-zesc ecourile cmpiei moarte7 cAnd sufletul fr1 griji sifeciorelnic al ph'storului nomad, se revars in unde depasiune i fsentiment, ce plutesc o clipa in spatiumerg sa se stingd apoi, pe ;nansa laj a cerului sa-hartan.

Toba dunelor

luanea a auzit de morgana", rairajul pUS-tiului E un miraj al vederii. Putini au auzit inssi de un miraj al auzului", de antecul nisipului" saude toba dunelor".

Asa ne povesteste un ciilator, cum odat'il a simtit cu a-clev5rat fiori de frica, pe cand trecea un tinut de dunesahariene: Undeva, aproape de Dei inteo parte neho-arit batea misterioasa toba a dunelor. Cnd mal tare,

2Twww.dacoromanica.ro

child mai slab, oprindu-se uneori, ca apoi inceapiifan tastica

Suuetul acesta al toboarului negru" sau djign"eum 1-au numit Arabii, nu e o halucinatie. Intr'adeviir,

camilarii ainintesc cu fric4", spunhnd c chiar

28

Un peisagtu saharian

i chmilele ii simt i ciulesc urechile la auzul infundatal tobei pustiului.

Arabii riimhn incremeniti la auzul ace,stei tainiee fan-fare"; pentru ei, sunetul tobei n' Eu. fi decht muzica mis-terioash a duhului rhu, djinn", care le anima stir-;situ& nAruinciu-le Cele din urmii sperante, ce-i imbiasepin ad, spre zmbetul dulce al pustiului: oaza, soco-tith drept un fel de raiu pmfintesc.

La fel si alti clori spun ch in unele parti ale mare-lui Erg saharian, nu e rar sii. auzi cantand. nisipurile, canite clopote ce sunA pe pantele Serbalului, in munteleSinai...

3.,

1.1tC.#

.

-tnt.ar -

:

ii..,-,-_,.-..:_,, ._ -,:-.7.-.,.

_Uaig'-',,.-'

.:I.;74 ' . -' ..-....... ...--.,..41,-.- ..,..-M-......L........ZIPX,,--=-7.:,....' --..., ' ____ ,,: ,-,-, e-A.,:c; ...,..4,---.. '

- -,-,., ^,--44"---......-.._--M-,----..__;:._-

.._-..:,-.,.. .

britaie".

inshsi

www.dacoromanica.ro

Mira jul pustiilor a atras mintile multor savanti, cares'au pus in serviciul des1eg6rii lor. Astfel s'a putut ex-plica faptul c, sunetul acela, cnteiul sau simfonia pus-

provine din frecare,a miliardelor de molecule alenisipur:lor vibrante, ce se rostogolesc pe povanisul du-

Un popas in pustiu

nelor in bltaia viinturilor ce vnjolesc Utaocfihn, fataoceanului de nisip".

Mai ales noaptea, valurile de nisip se rostogolesc indepirtAri suflate de vfint i in mijlecul calmului nocturn,vuetul lor seamng. Cu pasii ritmati ai unei caravane Inmar, galopuri de cai i rApkit fantastic de tobe...

Asa se desfasoarii simfonia pusbului" asa ( a siq:mfonia impargtiei albe", undo stratificarea fuigilorde zapaa starneste acelasi sunet misterios.


Din vieata apelorFluviul minune

Nilul este fluviul minune", nu fiinda ar fi ce' mailung din lume ci, pentru cd el nu-si mai aflii un clt to-var4 in intreg brul de pustii" care incing p5inkintul,In cuprinsul tin.uturilor tropicale, arse de ploaia razelorcernute fr mad de soare;.sultanul nomad" al desetu-rilor, din slvile de foc ale cerului.

Nilul a fticut sa risarg, deacurmezisal seninulai decele mai bogate ape. Intr'adev5r, pe mai mult de

jumtate din cuprinsul salt, n'are afluenti si nieleste alimentat eu ploi. Cu toate acestea, cl se incumetesu strbat pusiul cu p64m. ant de jilratec i cu cerulflaciira", sfirsincl prin a pliimAdi una din cele mai fer-tile regiuni din lume: Egiptul, stivitti de viatril, prinsYnpoale de pustiu". De aceea, nici un alt fluviu de pe fataintregului pgmnt, nu se bucura de atita strAlucire caNilul Gangele Felahilor".

Nilul a filcut sa rilsara deacurmezisul seninului de ni-sip ars, o suvitil de oazii, in care a gAlgait o via ome-neascg chiar din primele timpuri: Egiptul tara visuri-lor apuse", tara cu trei fete. Intr'aderv5.r, Egiptul, pri-miiivara este ,,pustiu ", un senin de ape, iar lama un


camp vercfe de aci si nuntele de hambar al grau-lui"

Povestea acestui fluviu minune' este una din celemai frumoase. Dintre fluviile care brazdeaza fata pa-mantului, el are forma cea mai Isim.pla: curge dela Sudspre Nord, facand numai o ingurii, mare eotitura. Intea-devar, pe mai mult de 6.000 km. de tlungime, Nilul nu semuta de,cat eu 400 km., gura sa fiind aproape pe aceiasilinie cu isvorul.

Bazinul sau cuprinde cal mai mare lac al emisfereiri-'s'Aritene, oei in.ai semeti raunti si eel mai mare oras al,Continentului negru".

Neamul inaiipatelor cel mai numeros al emisferuluinordic, ca i aproape toate animalele pamantului, para.-duese pe malurile inverzite ale Nilului ca intr'un pa-radis. O vegetatie care merge dela flora alpina, la a-eea a tropicelor, dala a miastinilor la aceea a stepelor

deja aceea a desertului, la culturile cele mai hogatedin lume, acopere intreaga lunca a Nilului in chipul u-nui ,,covor verde" prins in rama rosietica a celor douapustiuri marginase: arabic in rasarit i libic in apus.

Nilul fluviul sfant" clupa vechii egipteni intru-parea lui Am,on, Jupiterui egiptean a hranit nenu-mairate neanyuri: oameni de munti, de mlastini arabi,crestini, canibali, pitici

Luptele crunte ale oamenilor pentru aur i putere,pentru credinta i obiceiuri i Pentru suprematie, pot s'Afie urmarite deacurrn.ezisul a sase milenii de viatA scursa,peste-fata acestui dar al Nilului":

Fara Nil, inguista oazii a Egiptului, ar fi innecata denisipurile pustiilor ce-1 mArginesc.

Nilul apare deci ca o fiinta vie, care dupa o nastrefericita4 dintr'un lac de sub ecuator, este manat apoiParea de un blestem tsrli infrufate pustiul.

Nilul fluviu ce poarta in valurile sale povestea a miide- ani-'..., isi incepe deci- viata chiar din inima C,onti-ncntului negru", isvorand dintr'un mare lac, cunoscut


sub numele de Ukerewe sau cel de Victoria-Nyanza, deande porneste printeo dubl didere, dintio margine 'aaeestei mri interioare". Asa dar, chiar din pruncie oincepe nvalnic, spre a se linisti ins ndat i ocrotindin undele 'sale inspumate, pe hipopotami, pe deasupradirora uzureste lumea inaribatelor.

in mica insula ce rasare de sub undele rostogolitepeste diderea cu care incepe isvorul Maki, se all a-devratul paradis al psrilor". Din acest furnicar alpiis5,retu1ui", in mijlocul zgomotului starnit de cderile&Hui, s'asvrle in undele inspurnate cormoranul. Dinacest paradis" se inalt spre slavi mii de pttari, spre aalinta chiar din lase nasterea fluviului minune";cea care-ti atrage ns atentia este ibis pasAreasfilutii" a Nilului.

Cei vechi spuneau el Nilul isvoreste din. munliiLunei", i mult vreme nu s'a stint acest cap al fluvittluiprovidential, care .strbate pustiul undc oamenii morde foame, fiindc pmfintul rabd de sete".

Lama N'yanza sau U-kerew, numit mama fluviu-Jai" de atre Stanley, este ce' mai intins lac de ape a-dormite din continental african. Speke, care a deucope-rit aceast ,,mare interioarii" o numise: Victoria sauVictoria-N'yanza numele de Kerew, venindu-i delauna din marile sale irtsule. Apa de prisos a acestei madinterioare", alimentat de potopul ploilor ecuatoriale, sescurge printio stirbitur a coastei 'sale nordice, peste a.-derile Ripon, situate*la nord de ecuator, largi de I este300 m., ce-si grbesc la fandu-le apa primiI, spre ahrni isvorul Nilului, ce apare astfel dinfr'un inceput caun mare fluviu, cltor din mima atat de misterioas aContinecatului negru".

Astfel, acest fluviu shine' ce poarti. de mii de aniin valurilp sale, vet3tea despre minunalia ce agaie inaceast51 oglind uriasir pe care-o alctueste lacul Vic-toria, asezat chiar pe britul de foc" ce infilsoar inijlo-cul Africei, i-a desvluit local nasterei abia actun. 74 de


ani, cAnd s'a descouerit ca Nilul fiul mrii interioare"incepe .printeo cdere de ap, artandu-si ehiar dinprimele cupe puterea.

De cum si-a inceput insl calea, dusmargi il incol-'ese: vantul Ii biciueste coamele inspumate, spre a-1intoarce par'cA din nstrusnicai pornire; soarele cel fier-binte Ii cerne Peste fafii. siigeli de foc, 'spre a-1 infricosa;rocile.ii gAtuie clea la fiecare pas : vegetatia Ii nApri;-desi albia, lar furnicarul de vfetkti depe ambele maluri,ii sorb cu lacomie apa cea sfnt i dattoare de viga.

Rttul sageati: o mare In mersCongo rAul sgeat" este, ca lungime (4.640 km.)

al doilea fluviu al Continentulu% negru", iar ea mblrimea bazinului slin (3.690.000 km. ptrati), al dullea peglob.

Ca Amazonul ,,ecuatoral vizibil", Congo este flu-viul pdurii virgine ecuatoriale. Isvoarelo lui, un feldepenjenis de rAuri, mlastini i lacuri, se gAsesc pepodisul marilor Lacuri.

Isvorul propriu zis se naste la Katanga, in imiltimilevecine muniilor Kundeluaigu, sub numele de Lualaba,nume pe care-1 va pstra pana la c,ascadele lui Stanley.DupA ce a strbltut muntii Mitumba, se rspiindeste inintima depresiune Upemba, ale cArui mlastini le strli-bate, dup. ce a primit pe Kulecha.

Dup Bukama, la iesire din caderile Konde, Congoeste navigabil. Tot asa t'Amarle. ealea sa Sud-Nord,in mijloeul crweia el primoste pe Lukuga, ernisar al la-cului, Tanganika. Gongo ii croeste un defileu cu cata-racte portile infernului", deacurmezisul crora are uncurs strAns, nAvalnie i navigabil, pan la eAderileChambo. Pu-Pu mai departe insA, Gongo ,i sap din pouun pat larg, in gresii tinere i redevine iarsi navigabil,alctuind al doilea trunchiu, dela aceasta, 131.363 panA laPonthierville.

3 33www.dacoromanica.ro

Acum, cursul fluviului trebuie so .striibatg o noulbara de granit i gresie &lea; formand tinutal casea-delor lui Stanky". CAnd le-a strbaut, intrg in cursulsu de cOmpie joasl, luand i numele de Congo. De aciincepe adevgratul mare fluviu, atingnd o atime si oadtincime atilt de mare, back a fast nurait o blare infliers". Inteadevar, fluviul pgdurii virgine se lrgesteatgt de mult, incgt se aseaming cu un intins lac *atemerge", aruia nici nu i-se pot vedea maluri/e, desfaisu-rgndu-si seninal apelor sale, In unele locuri pe maimult de 20 km. Intr'o astfel de albie largl, pe care o o-cUpg fie integral, fie impOrtind-o prin nenumgrate in-ale joase i mlastini, Congo i adung nenumgratiia flu enti.

Mai departe, el continug nOvalnic, rostogolindu-si a-pele milloase i imbiesite cu nenumOrate restan i vege-tale si organice, acoperind insulele ce-i taie cursul, in-vgluit de o vegetatie bogatg, amintind numele de ladverde" ce s'a dat Amazonulai.

0 fauna bogatg, form.afg. din hipopotami, crocodili,rinoceri i elefanti, palgduesc in apele si pe rialurile sale,ea 'jute adeviiratO patrie.

Totusi, fluviul pgdurii ecuatoriale n'a sciipat de ob-stacolele ce-i atin calea, dici sub ecuator trebuie s sa.ricele sapte cascad.e ale lui Stanley.

In fine, in curgal inferior, la icsire din cascadeleStanley nu poate sO sfArseascg la Ocean deck dupO cea scgpat si de vestitele cgderi ale lui Livingstone, un-leel n'are mai mult co 400 m. lgrgime.

La Matadi, fluviul se large* iari, aproape pgng. lajuingtate km., iar adncimea ajungand 70 m. Cursul luieste de acuma

Akins la nivelul oceanulai Atlantic, Congo se sfgr-seste printeun estur larg de 150 km., care incepe de/aBoma, unde s'au ingltat porturile Boma i Matadi.

Congo varsg, in mijlociu spre Atlantic o masii.enormg de apg, debitul su fInd evaluat intre 60.000


S0.000 m. cubi pe secunda, 'Meat la mai mult de cinci le-ghe in mare, in fata varsarii, supra fata Atlanticului esteInca dulce, lar &Ara turbure a apelar lui se vede plutindpe fata oceanului, pitna la 0 depal'rtare .de 60 km., delafarm.

Debitul su puternic se datorete: lungimei (4640 km.)*1 imensei intinderi a bazinului sail (3.690.000 km.);

2) dispozitiei acestui bazin, 'care intinzandu-se de oparte .1 de alta a ecuatorului, are totdeuna ploi. lu (im-pul verii noastre, afluentii si nordici Ii sunt in cretere.Id timpul iernei noastre, cresc afluentii cei suciici, maiales uriaa retea a lui Kassai. i unii ieeilalti crescscad astfel alternativ.

Este pacat ns c existenta rapidelor impialic, a-cest fJuviu larg i adanc s formeze o cale navigabiltcontinua; valcarea economica a Africei ecuatoriale s'ardnbla fara, aceste rapi,de.

Astfel se prezinta cursul acestui mare fluviu", u-nu) din cele mai lungi, unul din cele care are cel mai in-tins baziii i unul din 'cel mai puternic thu lume.

Congo fluviul pdurii virgine", ca i toti afluentiiau crAmpee sau trunchiuri navigabile", separate

hash' intre ele prin caderi i rapide.Dintre toate aceste trunchiuri navigthilo, cele mai

importante sunt atkt pentru fluviu principal catpentru marii si afluenti acelea cari ocup partile in-ferioare ale bazinului ,congolez ; ele se raeordeaza mireele i alctuesc o retea navigabila continua. Dealtfel, inaceasta parte a cursului stiu, artera congoleza alimentata,de marii si afluenti din Nord si din Sud, are debitulsuI cel mai regulat, fara perioad. de ape loase; tot ai-cea poate primeasca navile de mare tonat (400 tone).

In aceast groapa care se desfavara dela Stan1c),Pool" pfina la Stanley Falls", exista o retea continua,accesibila imbarcrilor i proprie sa sustina un comertactiv de peste 8.000 km. Din nenorocire, el este separatde marea eea libera prin caderile lui Livingstone: intre


Matadi, pe Congo maritim i Leopoldville, pe StanleyPool este necesara o transbordare.

In totalul celor 12.000 km. de cai navigabile dintrecare numai 8.000 km. accesibili imbarearilor puter-nice nu gasim nici o cale navigabila,' continua, chiarin lungul marelui ,fluviu, care prezinta patru trunchiuriseparate prin trei zone de cacti i rapide ; peste tot nuaflarn cleat linii de apa, momentan sau partial naviga-bile, oferind totusi un mijloc de circulatie td de cornedlocal.

Aceasta ar fi imaginea acestui fluviu al paduriidine ecuatoriale", care spre a iesi la ocean trebuie silsara mai in-Lai peste apte cascade (cascadele lui Stan-ley), cand coboara,' in marea groapa congoleza", apoisil Arabaia stavilarul muntilor marginasi, formandmumeroase cascade si repezisuri, ce-i atine Ine'odata ca-la spre seninul atlantic".

Astfel, cu bate ca4 Congo este separat de Atlanticprin aderile lui Livingstone, nefiind direct accesibil va-poarelor din larg, lar alte cderj cataracte ii atinlea .si'n cursul superior, totusi, fluviul padurii" ramanereteaua navigabila cea mai completa. dupu cea ama-zonica din cte exista pc 'Amami.


Din taina plantelor i animalelorIadul verde

Ateasta padure uriasa poarta dIferite numiri ea: pg.-durea ecuatoriala, padurea virginab padurea secular,padurea umeda, padurea burete, iadul verde. In cele ceurmeaza, dm diferite pasagii din infatisarea acestci,,inri pa,duroase" dupa exploratorii ei mai insemnati:lata cum o descrie Stanley in Intunecimile AfriceP

In fieee zi aceleasi peisagii. Tinuturi cu paduri, apeLin!stite, insule impadurite i canale late cu Ewa tnoartii,linistita, care in luciul strigator al 'soareatii, seamana, cuTiluri mercur.

Deasupra pad urilor stralucea soarele orbitor de 111-.111h-1AT Sub belta imens.a vesnica a frunzisultn stapa-nea amurgul lugubru i cradura umeda &rite() bite tur-ceasca. Din arbori cadea roua tropicala ca o ploaie ma-runta. in lungu trunchiurilor si a crengilor, impletieiteCu plante agatatoare uriase, ori liane subtiri, era o abu-teala calda ce &Idea in picaturi mari. Pamantul chiftindde apA, imprastia umid.tatea sa sub forma, de aburi, careintAlnind frunzarul rece si ud de deasupra capetelornoastre, se condensau spre a eadea ca ploate. Hainele de-veneau repede grele, muiate de sudoarea ce rasbea prinloti poni ea 5i de umezeala din jur. La fiecare pas da-


deam peste mocirle acoperite inselator de frunze. Alteori uriasii pgdurii, ay' lift la Omant, ne intrerupeaudrurnul cu munti de crengi. Eram sift sA trtiem o trea-mare pentru caravane, lung de citiva kilometri. Spec-tacolul ar fi fAcut s tremure Mima cea mai zdravgnAla urm'a niA sturasem de tot glodul, de aburii i tutu-nericul monstru.

E cu neputintA sil observi de mai aproape node sifructele i numeroasele minuni ale acestei vegetatii, eeu neputintg,' notezi deosebirile de scoartg si cie frun-zis in copacii maestosi care ne inconjoarii salt sil com-pari diferitele gume vitrificate saw cebase ce curg capicAturile de lapte, ca piditurile de chihlimbar, ca pica-turileide epal. N'aveaan vreme sg4urmArim coloanele riiu-fAciitoare de furnici cari UTCa i scoboaril trunchiurilede copac, prin. vane # lanturile de munti pe cari 111eoferA creturile scoartei; sau ca srt asteptgm luptele fu-rioase ce au sA se dea 'intre batalioanele de furnici negre

furnici rosii ce vin din directa opuse.Cum am putea zgbovi Mug aceastg grggnadui de pu-

treziciune ca srt sondgm acest copac mort, odatA asa depnternic, i acum poros ea un burete? Din ce a fost, eInus Triai are acurn cleat conturul; interiorul foieste detriburi mici de insecte. Puneti urechea: yeti attzi mur-murul necontenit al vietii intense. Aceste milioane deanirnale ca forme diverse, Cu culori splendide, euvrele ce-ti iau ochii, Nesele, bucurandu-se de viata 'orscurtii, dar activii, fn preget; tuitati-vil la ele cum rgs-toarnA, jefuesc, luptg., distrug, nagnAncii, construese,

pretutindeni, exploreazg fAril incetare i fArg. rg-gaz.

Puneti numai in:Ana pe un copac, culcati-vil pe pg-mAnt, atingeti o cracg moartg. i -yeti intelege activitateadevorantA ce nagnancg, totul, furia veninoasrt care insu-fleteste aceste poporatii mititele. Deschide un carnet, pa-gina albA atrage o multime de fluturi; o a1binii4 injurul mAinei tale, o multime de rudenii ale mustei de38 www.dacoromanica.ro

miere ti se vara in ochi; o viespe iti sboara pe la ureche;un bondar enorm i ameninta ()bruja; o armat intreagade furnici ti se urca pe picioare din ce in ce mai sus,irca un moment infig in gat fuilcile lor taloa.se. 5icu toate astea, ct este de frtunoasa' aceastil lume a tro-picelor:

1nchipuiti-va toata Franta i toa-U Spania acoperitacu copaci a azor inltime variaza intre 6-56 m. Varfu-rile acestor copad i al caror diametru este deis, citeva,degete pana la 120 cm. si mai bine, sunt asa de apro-plate a se incalcesc si te impiedica s vezi cerul i soa-rele. Arunca dela un copac la celalalt odgoane groase de5-40 cm ; incolacestele, fii cu ele noduri, ghirlande, de-semneaza niste W i niste M uriase, lipeste de trunchiuriSall invarteste-le de jur imprejur i pana la varf ca un5.,Ltrpe imens. Pune pe aceste odgoane flori i frunzefil ca sus ele s ascuncla impreur cu cracite, soarele; depe crarile de 'mi sus de tal-. ta-le s recad Cu sutete injos pana la chievil picioare lela rmnt; la capai pune-le ah:liza radacini din acelea pe care plantele parazitelt ratincii ir. raer, rmesteca printre ele otlgoano j frngiimai subtiri, treoi printre dansele alte odgoane i altefriinghii, care sa se intlneasca intre ele cat se va pateaIai confuz, fra,' 6.1 te preocupi, de regularitatea dese-nului sau chiar de materialul de care te slujesti. Pe fiecel'urca, pe fiece ramura orizontala, pune niste verze e-norme si vegetale de cele cu frunze late si mari care senumesc plante cu urechi de elefant" i mai pune bu-chete de orchidee i perdele de ferige, asa de cornunepdurea cea mare; acopere ramuri, crengi, curpeni, cumuschiu gras, semannd a blana verde. Si nu-i inca

Odatii ce toti copadi vor fi asezati la locul lor, cupodoaba lor de licheni si de plante agatatoare, intindepe jos U covor verde. de frinium i de amonii

de mrcini pitici, acopere pamantul cu un strat grosde buma, de ramurele, de frunze, de crengi pe jumatateputrecle. pune din cativa metri in cativa metri un urias


camt de cativa ani de zile i devenit un putregai de li-bre in descompunere, in care stau colonii de furnici,generalii intregi de insecte; ascunde-1 apoi pe jumatatesub o multime de plante agatatoare sau ingroapa-1 subfrinzisui cazut din numerosii copaci tineri, cari profitade eaderea Jui i yeti avea ,,Sylva antica", compactlmarea padure de nepatruns a Africii.

Populati aceste regiuni vaste cu triburri nenumaratecare se rasboesc intre dansele i care traesc departate lacate 10-40 km., unul de altul, in mijlocul poenilor dinpiitlure pe ale carei ruine ei cultiva banane, manioc, tu-tun ,bob, colocasie, bostan i pepeni. Sprc a face im-posibila apropierea de satele lor, ei presara pe poteci je-pusi ascutite bine sti ascunse cu viclesug sub frunze careiti par aduse acolo de vant, ori langa trunchii dizutipilmant. &rind peste trunchiu, Istrainul calca cu piciorulgol In teribila tepuse; ramane schiop luni intregi:duca.nu e ucis de otrava cu care e uns varful tapusii. Ei gra-madesc apoi craci, rastoarna copacii, fac 'un fel de ba-ricade, dela spatele ciirora te pandesc cut lancile si eusagetile lor de lemn, cu varfurile intarite in foe i {re-cate in otrava.

Padurea virgina, b.'trana Seeba (Sylva), unde de yea-eltri copacii cresc, frame i mor, se deosebeste mult deaceea pe care omul a locuit-o candva. Copacii sunt mai

mai drepti turnchiuririle au dimensiuni .rnaicolosale; se gasesc deseori poeni naturale unde nu-i preagreu de umblat i uncle pamantul e mai uscat, mai tare,mai compact; locul de preferinta al piticilor.

Oaca.tai plantele, daca cureti desisulte afli inteun loc curat racorors, unde ar fi delicios siistai. Dar dup dour' trei generatii, vegetatia terge mi-ce urma a interventiei omului. Peste cateva luni n'ai

putea trece. Trebue sarti deschizi un tunel printreareste masse de verdeata inabusitoare i asa de ameste-eate, de incurcate, incaldte, incit, daca varfurile at fipe un acelas plan, ar fi mai lesne de mers pe deasupra.


Cand isbuteti s tai o tranre prin acest desis, planteletNiate piezis iti sfasie picioarele..."

at acum clescrierea. Marei PAduri" : Waibel,Thorbecke i Unterwelz: Padurea ecuatorialii isi dato-este vieata cldurii mari .i neintrerupte cum si ume-

zelii, care in regiunile de coastii ale golfului Guineeaeste datti de respiratia mrii, iar in Camerun si bazinulCongo de multimea de ploi, care ani de ani, cad in toa-te anotimpurile. Si pe aci stint epoci de ploi mai puter-nice ori mai slabe, chiar pa uze, dar acestea nu dureaiiatat ca p5mintu1 sA se poatii usca. Radacinile copacilorfi gilsesc necontenit umezealii imbelugatii. Pe 1ng a-ceasta, pil.durea nsai ajutA la piistrarea amezelii. Subdesul ei fruaazis, aproape nepatruns nici de razele snare-lui, evaperarea apei, cu care este intesat piimantul estecu totul neinsemata. Covorul de muschi, piitura defrunzi puterzit i noroiul formeaza un burete uriaszare suge si pAstreazii apa. Piidurea i apar ingur is-vorul ei de vieatii.

Vremea se scurge prin aceste tinutari una i aceeasizi de zi. Pansa" pela 8 dimineata plutesc prin aer panzeputernice de neguri. Care orele 9 apare soarele, iar a-proape de amiazi e ciildurA ap5isaoare. Dup5 amiazi,pela orele i 'salt 8, cerul este aeoperit cu nouri neg-ri a-menintaori. Care 5 se petnete ploaia puternicil into-vArrisittt cele mai adesea furtung. Plou ca intreru-peri mai mari sau mai mici toafai noaptea.

Aproape 10 luni din an, acest timp ploios deapgnii firneintrerupt. Soarele rAmtme ascuns saptamni dearn-dul. In toata aceast vreme ploaia cade neinduratil, clndpiimntului ap Cu galeata. Apele avantate prin desisulpAduri nu mai poi fine piept potopului ;3i. se revarsiipeste maluri.

Aerul paciurilor ecuatoriale este intotdeaunator. In casa ziivoritii a pildurii lipseste influent-a inviorii-Ware i rAcoritoare a vantului. Se abat g pe aci furtuni,uneori ark de puternice, fuck desr5d5eineazA i doboa-


ra la pamint copacii uriasi singuratici, dar acestea se o-presc la marginile padmii care se ridica in fata ea ade-vaiat zid. Valuri de aer miscat improspatat nu poatepatrunde decat prea putin in partile dinspre interior.

Prin aceste paduri, temperatura, ca i ploaia, estepeste masura de ridicata si tot anul aceeasi. Iii mijlociuramane la 250 si variazA mai Inuit dela zi la noapte, de-cat dela vara la lama,. Despre anotimpuri ca pe la noi nupolite fi vorba.

Aceasta mare umezeala unita cu caldura tropicalacu lumina vie a soarelui, care std.' deasupra, dau acestortinuturi un aer ca de sera, in care vegetatia poate cresteneIntrerupt i eu mare belsug.

Pgdurea eeuatoriala este ca o claaire cu 4 etaje. Josde tot, la fata pam'Antului, se intinde covorul de muschimale ea o perna, napadit de buruieni i plante Vita,Hare. Peste toate acestea se 'idled.' la inaltime de eativametri suraedenie de arbusti i copaci tineri. Deasupra,ea al treilea etaj se inalta copacii puternici de 20-50metri, ale caror coroane se unesc i, impreuna cu nume-roase plante agatatoare care ii. leaga Intre ei, forn-tea.zaadevaratul acoperis al padurii. Prin aceasta bolta deverdeata patrunde i se ridica copacii uriasi care ereserasletiti i ating inltimea de 60-70 metri. Acestiaboltesc varfucrile ea niste domuri uriase ale earor coloauede susutinere sunt trunchiurile lor. Randuirea interioarla p"durii este foarte felurita. Pretutindeni ies la ivealaaceleasi conditiuni favorabile de vieata. Din trunchiurilecopacilor uriasi se aviinta In toate partile radacini lateea niste scanduri i lungi de -mai multi metri. Curmeede liane puternice, care ajung sa 'aiba o grosime cat abratului ori piciorului, .se incolacesc si se catara petrunchiurile copadlor. Sprijinite de mii e radacini, careatarna ca adevarate draperii, ajung On deasupra co-roanei. De aci se avanta pe coroana copacului vecin, oricad drept la plmnt, de unde o pornesc din nou la drumtarandu-se i incolacindu-se ca niste srpi, pentru ea ain


DOU sa se catere pe un alt trimchiu. In chipul acesta a-jung de se ncura unele cu altele i fac un desis de ne-p'.itruns. Pe trunchiul,. pe crengile i cbiar pe frunzelecoroanelor arborilor se aseazl o armat de paraziti, maiales orhidee, care trimit pe pmnt suraedenie deni aeriene. Pretutindeni pe crcanele crengilor cresc

In maldere ferige groase, ale altor sport imprstiati devnt. g5sesc loc in cele mai mici scobituri :116 scoarteiprind

Frunzisul tuturor plantelor agattoare, arbustilorcopacilor mitri este foarte bogat i felurit. Frunzo, acirnari, aci mici, late ori inguste, tari sau mOi, straluci-toare la culoare ca argintul ori de culoare verde

umplu toate golurile astupnd ferestrele ea seipdurii.

Pdurile ecuatorial e suut sirace in lumin putnd fiasemlnate cu niste pivnite ntunecoase sau pesteri sub-pmntene. Chiar in timpul zilei, in aceste paduri te in-conjoaf o noapte verde. La aceasta mai contribuielinistea degvirsit, fcerea misterioas a acestui domcu colane uriase. De abia, ici-colo, pofi zri prin intu-necata noapte a pdurii istr.lucirea unei raze galbenede soare, care se prelinge ca aur curgtor pana la pa-mantul negra. al pdurii. Aceast' raz parc zapiicit.fricoasl de a:Uta intaneric rtceste catva vreme incoa

In colo si se retrage. Nicaeri soarele nu poate luminadin plin piin la pinnt. Numai intimpltor poti vedeapentru citeva cupe, printre ramurile verzi, lumina Ha-ritoa re a cerului albastru. Pe vreme de ploaie nici po-menealA de asa ceva. Bnuesti, tij c" acolo sus pestebolia verde a acoperisului de frunzi i dup norii negTide ploaie ai cerului striiluceste globui de aur al soarelui.

Daca zilele sunt intuneeoase in pMuire, noptile suntnegre ca de boina. Cnd eerul e acoperit cu nori dieplcaie i aceasta se intiimpl intotdeauna pe tino') de


noapte, cand ploaia se pravaleste nebuneste la pamant,intunericul dintre arbori e atat de negru el parc:i a-i pu-tea sa-I tal,. Frumoasele n.opti senine cu stele lipsesc Cutotul padurii ecuatoriale.

Din pricina vremii, plantele nu au numai o anumitaperioada de desvoltare ca pe la noi. In padurea eeuato-tiala vezi pe uncle care cresc din pan alaturi de cele caretanjesc, ori au ajuns la maturitate. Ici vezi un copac cufrunzisul rarit, dincolo un altul lipsit de frunie; maideparte un altul pun de flori sta alatuni de un vecin'incarcat de fructe.

Padurea ecuatorial galgaie de vieata. Din ea aflam oueintrerupta crestere dar si o continua putrezire. Alaturide copaci plini de vieata poti vedea altii care trag anioarte. Multi dintre acestia, ran* de traznetul care s'ascurs in timpul ploii, au coaja sfasiata, coroana stlra-mata j ramurile Tit/pie ori cazute la pamiint. Pe .locu-

mide s'au produs rupturile napadesc plantele para-zite, milioane de ciuperici, care acopar trupul schilodal copacului grabesc sfarsitul.

Pe sub scoarta ranita gandacii i incep manca degaurire, spand tuneluri ramificate in lemnui putrezit.In cele din urma uriasul sleit de puteri se pravaleste lapamant. In cadere frange vecinilor sal crengi groase catun pom, sparge retelele de liane g face o gaura puter-nica in bolta de verdeatg a padurii. Prin aceasta, siarelepriveste pe mormantul lui, pana cand ramurile vecinilorveseli ca au gasit loc liber de crestere incliid din noubolta.

Algturi de copacii plini de vieatg, de cei care se luptamai pastreze ultimele cupe de agonie, stau cei in-

trali de mult pe calea pieirei. Trunchiuri de copaci pu-trezite in intregime, lemne uscate i frunzis putrezit zacimprastiate la pamant peste tot locul.

Tinuturile ecuatoriale, adevarat paradis pen tru plante,sunt adevgrat iad penru Gm.


1)5331 mai jos descrierea aceleasi pduri ecuatorialefcuta de un caltor roman (A. Varlam):

,,Prid_urea ecuatorial, produsul unui sol imbibat desi supra inalzit de soare, dar una dintre frumuse-

file naturii; ea trebue pusii in randul lucrurilor careuirnesc. Inainte de-a intra in ea, and fi se spune ca pezeci de rail de kilometri patrafi se intinde nesfarlitapadurea i iar padurea, ai dela inceput acest sentimental mrefului, ca i in fafa oceanului nemarginit. Aicitotal e de dimensiuni extra.ordinare: grosimi i inalfimineobiniute ochiului nostru, totul este croit pe altesuri, cu care nu ne potrivim i la, raclacina unui ttunchiut simfi un pitic.

0 lumina salb de amurg, uniforma, se cerne prin aco-perisul des de frunze, verde si ea; rar scapa printre elecate o raza venind de sus, ca o sageat cu varful aprins,spre a se infige ici, cogo, prin tulpinele de lemn.

E hniste slesAvar0.ta; e prea multa lacere, padureafermecat si frica te cuprinde. Once fsgomot, un fipat1-ai prefera, fi-ar da mai multa, siguranfa, Jock aceastasirustra lipsa de vieaf.

Te intrebi daca nu cumva cauza acestei imobilitafi nueti tu, omul, animal nernaivazut prin aceste locuri.liana atunci era poate agitafie, miscare, hohot, xis kticantec, maimufele fineau sobor, papagalii se ceriau, pA-srile coruri, pe ciind altele bateau tactul, tocanddin pliscuri, dar la aparifia ta spaima le-a cuprins si to-tul a amufit. De dupa perdeaua verde te privesc mii deochii, priviri sticloase de sarpe, privire bland6 omeneascade maimufa, ochi intrebalori de pasare, urmndit-fi desits, Cu neincredere miscrile, tate vietafilesuflarea, pentru a nu atrage atenfiunea acestui cinclat,nechemat i poate periculos musfir.

Aerul e saturat de umezeala, hainele i pielea suntude.

Picaturi grele cad si loviturile lor pe frunzele late rii-sun5 in mijlocua fAcerii i te fac sui fresar.


Un murmur vag dar continua, ca zgomotul unui bon-dar, ce sboar, se ande, fr s poti sti dacl vine de sus,de jos, din scorburi ascunse, sau iese din pmint.

'Un miros ca dup ploaie, de frunze putrezite, de pu-tregai de lemn, de mucegaiu persistent i intensificat deamezeala. i cldura dimprejur, te urmreste tot

invariabil.Ctite odat, din pfilcuri de flori se las (ca o perdea

prin care treci) mirosul rar i necuposcut, dar delicias isubtil ca un parfum pregatit de un artist expert dinamestecuri savante.

In baia aceasta de aburi ealzi, ferit de razele soarelui,simti o destindere a trupului si spiritului. Dar cine e o-bligat s stralat sute de kilomteri prin aceastd pAdure,saptmni intregi, entuziasmul i admiratia dela ince-put, chiar cand presupunem la acel drumet simturitistice, i tse schimb intr'o tristete si o &ninfa grahnicAde-a iesi odat din acest mormint de verdeat, de-a a-junge in cmpie, unde vntul prime* aerul, unde sil*"stele i unde stii cand soarele rsare si and asfinteste.

Din and in cnd, o band, de maimute provoacacare in furnzis, fipnd strident i ascutit, dar in curcindtrece si in urma lor tAcerea continua s stripiinealscA

piidurea ecuatorial.

Mirile verziInehrpuiti-va o cmpie cat poti cuprinde ca ochii, o

cmpie sfirsit, innecat in ierburi de toate ma-rimile si de diferite specii: peste tot ierburi i flori cumirosuri imblitatoare, sau eu miros neplacut i otravi-tor si dese ca inima pAdurilor,virgine.

Privind aceast intindere a ierburilor ai impresia denemrginit, Intocmai ca'n fata unui ocean. De ad si nu-mele ce li se dri. de mrile verzi".

Savana este creatia climatului tropical cu dou epocide,osebite: epoca ploioas, (vara) si. cea secetoas (iarna).


Pe lAngA dimat, in nuantarea aspectului savanei inter-vine i solul: dac este mai calcaros, savana .este presa-ratA cu arb-ori spinoi; dac cuprinde laterita. savanadevine mai intrerupta, adapiandu-se secetti priu mico-rarea frunziului i prin ramificarea radAcinilor ce seinfunda mai adAnc in pimAnt; infine, daca solul estesubtire, atunci covorul ierburilor" esta aproape con-tinuu.

Marea problema' pe care o are de deslegat savana estede a imakazina apa in timpul ploilor de a o Ostra cu

fiindca i in tinuturile ei se poate spune omu-lui ii este foame, fiinda locului Ii este sete".

Savana, cAnd ierboasri, cAnd stufoasa sau chiar padu-roasa, este formatia care acopere in Africa cele mai in-tinFe suprafete. Ea se desf4oar din Sengal pttna in A-bisinia castel tie apa", ocupa partile joase ale AfriceirsIritene i inconjoara pAdarea ecuatorial, pentru aatinge coasta atlantic la Sud de lluvia Congo.

Sava.na africana se prezint, deci sub aspecte diferite,dupa natura terenurilor. Mal intai observlm o savanacu animoze i arbuti spino5i (xerofili). Ea trece pe ne-simtite la savana cu ierburi mari, imerza prerie uncledomina gramineele (Andropogon, Pennise'cuin), formandndesea un covor vegetal continuu; Baobalul (Adansoniadigitata), arbore precis african, care nu crete decAt inlocurile descoperite, este foarte caracteristic savanei.Buchete de arbori apar ici 5i colo i savana evolueaza a-tmici pre padurea pare. In lungul apelor, arborii segrupeaza in adevrtrate paduri. Vazut de sus, intreg li-nu tul se arar, strabatut de galerii forestiere impletite cunenumarate liane; acestea sunt tentacolele pe care pA-darea ecuatoriala, virgina, le trimite spre mima Suda-nului, adevrata impAratie a ierburilor"..

In toatA intinderea sadsavana este domeniul marei fauneafricane. Abonderrta paunilor ei explica multimeaierbivorelor care atrage multimea carnivorelor.

Savana africanA se prezinia astfel sub aspecte diferite.


Cele mai mari intinderi sunt alciitaite din prerii degraminee inalte de 2-5 m., ca trestia sau chiar ca bam-busal. Printre ele predomina Andropogoan. ele i Pani-cum, dintre care faimoasa iarba a elefantului Pennise-tura purpureum" atinge chiar 6 m., ca ntfime, in locu-rile mai umede. O alta graminee care detine loe insem-nat In tinuturile ierboase ale savanelor africane este siImperata eilindrica, care atinge 1-2 m., a &Arai tulpinase termina printeun spie greoi i all).

Aceste prerii ierboase sunt dominate ici i colea dearbusti, and apropiati !Ana la punctul de a forma bu-chete, canci spatiate pfina la o departare de 30 m.

Deacurmezipl acestor tinuturi ierboase, cursurile deapioi sunt indicate prin darele mai inverzite ale galerii-lor forestiere" sau ale perdelelor de pOduri" cari prebia-gesc piidurea virgina panA in mima savanelor.

Daca examinam aceasta savanA in diferitele epoci aleanului, bagam de seanis.' infatisarea peisagialui seschimba cu totul. Sii ne asezam, exernplu, in epoca ma-rilor ploi (in Iunie sau Iulie) pe un. loc mai ridicat. A-tunci campiile ierboase sunt in plin4" expansiune; noidominiim un adevrtrat ocean de verdeata". Intreg as-pectul savanei este atunci de o monotonie absoluta. Ani-malele par innecate in aceasta impara,tie a ierburiloe.Zadarnic vei incerca sit.' le zaresti. Seninul verde al ski.-vanei le-a inghitit in sanul su. Chiar elefaniii uriasiilumei animale" dispar ca niste soareci printre inalteleierburi ale savanei.

Totul este umezit si nu se usuca niciodata. Chiar sicele mai mici rauri cari brazdeaza savana sunt acumumflate sci duc o apa tulbure i na,valnica inct sunt gieude trecut.

1.1mosfera care spilnzurii peste imensitatea lerburiloreste de-o linvezime minunata intre doua ploi.

Mai tarziu, la inceputul %sezonului uscat (adica inNoembrie .sau Decembrie), inainte de a se da foc ierbu-rilor savanei, toata regiunea a cpatat o culoare unifor-


Ina rugiaie, peste care se inaltil semet arborii CAL7ele mai verzi, insa i ele ca inceput de decolorare. Jer-burile si-au atins acum inaltimea cea mai maree ea inflo-rescente terminale, ingalbenite i uscate, pe catele face sa unduiasca intoemai valurilor

Iianatul este foarte greu in savana. Intr'adevar, faunaeste cu totul aparata de natura, cele mai multe ierbivore(antilope, bivoli, elefanti) stau ascunse printre ierburileinalte ale savanei.

Insii aceasta ocrotire a ierbii este atinsa in curiind defuria focurilor: se da foc savanei de catre indigeni. Ast-fe3, intreg oceanul de ierburi 'Ante" este euprins depara focului nemilos ce acopere intreaga savana in pro-pia-1 cenuse.

De unde la inceput savana isi imbrobodise cl1pnl cuun covor verde primavaratec, alcatuind marea cea ver-de", in sezonul uscat chipul savanei este altul,

formand marea cea galbenii"; ikine, armachipul ei se schimba, inteo adevarata mare negricioasa."

marea de cenuse".dar, aceasta imparatie a ierburilor" ne arata trei

fete: chipul inverzit si surazator, chipul palit intristatsi chipul cel indoliat i cernit.

Sub cea din urma infatisare: ,savana cernita", vana-tul i fotografia gasesc spatiile libere.

Privita acum savana din aceiasnilfime, oceanul verde" al ierburilor a facut loe unui intins covor cenusiu"ce se desfasoara cat cuprinzi cu ochii, dominat de ar-busti ale caror frunze parlite de flacari au cazutt iar inlocul lor a ciat un nou frunzi de un verde desc'nis,care tre,mura peste acest peisagiu cernit al savanei.

Cat priveste- galeriile forestiere" ce urnaresc cursu-rile de apa din savana, ne apar i ele parlite de para fo-cului.

Atmosfera este acum uniform, posomorata, ortzontu-rile vaporoase. Sunte, in marele sezon al vnatului.Potecile sunt user de itrmat7mersul relativ usor. Anirm-

4 49www.dacoromanica.ro

lele au acum o viatg grea, ca urmare a disparitiei ierhuri-rilor ce le ocrotea. Nesiguranta 1e face sfiicioase. Elecautg acum chiar cele mai niici acoperisuri pgcfuroasebrusseIe spinoase crutate de flAcgri. Incendierea savuneise face deci periodic. Iarba de Guineea sau de Sudan seus-ucg atAt de tare in epoca de secet ;neat se peate a-prinde foarte usor chiar singurg. Este deajuns si se pro-Neil o scAntee din izbirea pietrelor pricinuite de fuga

unui ierbivor i iarba sg se aprindg. Alteori se poate a-princle dela scnteia unui trAsnet.

Infine, cele mai dese incendii in savang sunt pricinuitede indigeni, fie pentru a organiza vngtoarea diferiteloranimale care foiesc intre ierburile savanei, fie pentrua prepara terenuri de culturg Leg a mai recuge la defri-seri atilt de grele.

DacA nevoile culturii indigene nu cer dec.& incendiide suprafatg relativ micA, in schimb, incendiile organi-zate de vAngteri se desfIsoarg pe frontufri cari depAsescadesea chiar 10 km.; perdeaua de fliicgri puternice im-pinge din fatA-i spre loviturile vgngtorilor animaleleinnebunite.

_Mutate de numeroasele grgmezi de substante com-bustibile i prin vAnturile regulate si constante, acesteincendii plimbg flacgrile lor pustiitoare zile in ir, i nuse opresc cleat atunci and eking la un tinut care a fostars mai inainte.

Peisagiul acesta indoliat al savanei, strgjuit de sirurilearborilor ciungi ai ,,Padurilor galerii" prjiti i ei deflacgrile ce-au parjolit iarba, se va schimba insg dupgprunele

In Aprilie sau in Maiu, deed' aruncgm o privire-- de.jurimprejurpeste intensa panoramg a savanet care neera faniiliarA, nici n'o mai cunoastem. Ea ne infAtiseazgtacum doug culori: verdele viu i intens al ierburilor

verdele intunecat, aproape negru al pgdurilor gale-rii". Acum este primgvara africang.

Dacg, privim de aproape, in aceastA monotonie verdea


savanei, putem vedea cAteva flori inteadevr frumoase,cm este mai ales minunata liliacee Gloriosa, ale cAreiflori trec pe aceiasi planta, dela galbenul pal, la galbe-nal auriu, la rasul deschis i chiar la cal viu.

In aceast4 epocA, savana s'aratA de sus ea un adevaratcovor, cu fondul vedre deSchis culoarea ierburilor,prius in chenarul verde incbis al perdelelor de pi-duri", brzdat infine de dunga albicioasA. a rInri-lor dgire de argint".

In epoca de primaveral, animalele savanei incep sil seaventureze in afar dint retragerile umbroase.

Elefantii incep sil se arate in turme. Ei trec usor prin,,marea de ierburi", ridicind uneori cu trompa tulpinileierboase care Ii impiedicA. (iarba elefantului fiind pu-ternic, nu arde in intregime ci tulpirtile ei, sub actiuneadogoritoare a flacgrilor, se indoiese ca niste arcuri sprepmtnt, asa c terenul este uneori acoperit de impleti-cirea acestor arcuri). Pistele sunt acum greu de urmat.

Savana este Marea. regiune a elefantilor , unde eisesc spatii ierboase de strbtut i ascunzisuri

In toatA desfAsurarea sa, savana rmne tleci dome-niul faunei africane: ierbivore oarnivore.

AdAogali acestei faune viata intens a insectelor aeru-lui si a solului cu regina termita", cu censtructia ei ci-clopeean, adliogati apoi fauna special a apelor si a-teea a stancilor; adogati cAteva sute de specii de rep-tile: cele patru varietAti de cobre, tot asa de periculoaseca cele indiene, fusa frA ochelari si cele zec,e varietti,cJe vipere. Imaginati-vil inc zborul nenumratelor pa-sri cari acopar lacurile, fluviile si mla.stinile j yeti a-vea icoana vie a Savanei, oceanul ierburilor".

Marea de alfaAlfa este vegetatia cea mai binecuvAntail a tinuturi-

lor care fac brau imprejurul Mrii Mediterane, linde a-ceastA trestie a stepelor africane" cuprindc suprafete


intinse din tara amintirilor apose" i pana'n Chinaafricana'', in deosebi prin Tstepele Oran-ului, unde indi-genii vorbesc de o ,,mare de alfa".

Aeeasta mare de alfr ne da impresia unei nesfarsitemonotonii, uniformitatea peisagiului saw fiind aphsa-t:,nle. Amintim cuvVtele lui Fromentin in aceastx pri-vintii: Alfa este pentru calator cea mai silicticoasi ve-getafie: aceleasi tufe, rasarind intamplator pe un terennumai gheburi, avand infatisara i culoarea unor lufede pipirig, tremurnd inteuna, leganandu-se ea paruldespletit, la cea mai usoar unda de 1r-int. De departeui erede ca e un ogor cu gilt' care nu se mai coace si sevestejeste Bra s ingalbeneasca:'

Alfa sau Ari" cum o numesc Cabilii este gramineecare creste indeosebi in tinuturile eu climattil uscak.Inaitele podisuri ale Algeriei i Tunisiei ocupa locutfrunte in aceasta privinta.

Aceasta tufa-graminee, care doming inalte/e podistiriorano-algeriene, ce nu primesc cleat 50 militnetriploaie, se poate inalta pana la un Tetra i in grosimepoate trece de jumatate de milimetru. Trtmchiu-i subpa-mntean lung so noditros se intinde in toate partite, datufele de afara, fiecare tufl fiind aproape numaifrunze.

Umezeala imbelsugata totdeauna desvolta frunzele dealfa, facandu-le ca niste coardele late si verzi. Seceta,dimpotriv4 le suceste marginile ca i la frunzele de po-rurnb si le parleste varful lor ascutit.

Alfa este atat de mladioasa, incat localnici o folosesc/a tot felul de impletituri. Din ea i fac rogojini, papuci,

maturi, etc.Prin topirea tufelor de alf se obtine fuiorul, din fi-

brele frunzelor; ce 'se foloseste la tesutul covoarelor,torsul servetelor si la impletitul franghiilor.

Dintre toate intrebuintarile alfei, cea mai de pret estefabricarea hrtiei. Inteadevar, cnd in Europa n'au niaifost de ajuns sdrentele pentru a face hArtie, iar fabricile52 www.dacoromanica.ro

au folosit lenine, paie i canepl, atunci alfa, gramineeapodisului algerian si a unor sesuri din Tripoli, a ajunsun izvor de bogafie; de aceea toate privirile s'au indrep-tat spre aceste tufe ce cresc nesemnate neingrijite.

Jata cuna aceasta mare de alfa' ce paidaeste pestestepele Mogbrebului, de unde la inceput era socotitlfrlii' preff. ca o regiune apsatoare pentru om, fiind ase-muit de unii calatori cu insusi tinuturile de serub" dinpustia australiana, incepe sa fie privit ea avand rolulce-1 are palmierul pomul ce sta cu picioarele u. dp sivarful in- foc" i cu iarba de Sudan" a savanclor.

Pentru exploatarea acestei graminee de prof s'a fcuto cale ferata dela frin pank sus pe podis; dela Oran,calea ferat patrunde pana la granifa sudica a Nlarocu-lui, dela Alger pana la Djelfa, in Mima stepelor imbac-site de alfa.

Caravane de cmile, incarcate cu maldare de alfa vinpana la stafie, unde iarba este aleasa, stransa in pacliete,legat cu sarma i dusa spre mare, la vapoare.

Sialstfel, aceast piare cu alfe este strabtuta decorabia desertului", aceea care calcA i marea cu valu-rile de nisip".

Alfa ca i prinful palmierilor", atrage pe ornIn aceste tinuturi pustii.

Arborele de uleiAcest minunat copac face parte din lumea palmieri-

lor ce's socotiti arbori providenfiali.Dintre acesti palmieri, mi care natura a brzit in

marea-i clmide toate frmurile africane, acolo undeploaia este bogat, cel mai insernnat pentru locuitoriiSudanului fara Negrilor", este arborele de ulei, careaduce atitea foloase loealnicilor, incat Negrii Il numescprietenul".

Arborele de ullei are foarte multe intrebuintilri ca siceilalfi pahnieri. El este folosit deopotrivii de Negri si de


Albi, atat pe.ntru lemnul snu, cat i pentru frunzele sale.Folosul cel mai mare d'Ainsu ca productor nesecat deulei. and fructele arborului care cln ulei sunt .coapte,Negrii le culeg si le strang in vase incApntoare; aci fruc-tele care gem de grnsime, sunt cnIcate i zdrobite de oa-meni Inclfafi in sandale de lemn spre a fi apAsarea maigrea.

-In urmn, total se puna la tease si se extrage uleiul.Uleiul acesta de palmier alegues-te unul din produsele

cele mai importante ale coastelor africane.Arborele acesta atAt de roditor in fructe illeioase este

de altfel exclusiv tropical si. african. Deaceea, toatAcoasta guineeanA, aceea care in trecutul apus purtase nu-rae de coasta fildeu1ui, auru1ui, sclavilor, astAzi aste cu-noscutn in lume sub numele de ,,coasta uleiului".

Arborele reptilA.Acest arbore curios, cu care natura a facut adevArate

,,perdele din motu& uriase de eximan" pe marginiie ma-loase ale Senegal-ului, face parte din familia vegetalelorzise Pandanee. El e M'id de curios, cci vizut din del:Pi:Ir--tare aduce eu o reptila triase. De obiceiu arborele rep-tan" se inalt din malul tarmului i poate atinge peste14 metri. De cum fzbeste malul care-i inconjoaril trun-chiul, tulpiha se subtiazil., se imrndie i ne mai putandsta bAtclasA se indioaie i atinge saprafata linistit.' a seni-nului oceanie, in a cirui lucire i oglindeste fataTulpina este inelatn. i din fiecare inel mustesc smocuride fibre ce se inaltii o ciipten sus, ca'n urmn sA se afandeea niste cabluri in malul de sub apa ce le-a imbiat sAl-tarea spre

Deasupra smocului de fibre ce infrunzesc din inelelece incing tulpina, arborele imugureste in cinci sase ra-muri, in chipul gaturilor de lebede, ce poartn niste frun-ze lungi, groase, ascutite i cu marginile tioase, incatdin zare par niste sulite.


Cucriotsul arbore proptit in ubrede rezamatori, cu ra-murile goale, a cror arcuire se inclina spre desf a-ura smocul de frunze ce calca aceste part de lume.In jural acestor Pandanee rasar multimi de alte plante

de apa, facand o hora ce se reflecta in unduiri -cremara-loare pe luciul seninului oceanic, sub adierea brizei cemanghie morturile animale de pandanee in chipulghemului in tare se strng erpii spre a scuipa piatranestemata" cum spun basmele.

Arborele de paine al maimatelorUriaul cel mai nitstrupic al vegetatiei africane este

arborele cunoscut sub n.urnele de baobab san ,,arborelede paine al maimutelor".

El este mi numai cal mai rrusarit dintre arborii easletice se inalta in linutu.rile marginae savanelor est-afri-cane, ci i cel mai mare dintre toti copacii ce fac umbrii

Uneori, atinge peste 60 metri in inconjur.Baobabul este i destul de inalt, ins6 se tot subtiazti

spre varf, din card mustesc ramuri ce se raspandesc intoate pOrtile.

Cnd trunchiul baobabului este mai scund, ramurilelui a ting fata pamantului, intocmai cum face o salciepingatitare, formnd o adevarata coliba naturala, undeso pot aciuia oame.ni sau animale.

In general, trunchiul baobabulut este de dona ori madplin decat iniiltimea dela panant pana la crengi.

Trunchiul sau uria e impodobit Cu nenumArate creugivanjoase i. aproape orizontale, ceea ce Ii da din margi-nea zarii o infatiare de umbrela uriaA.

Uneori, baobabul prezinta i ramuri inferioare, carese arcuesc in sus, incilt din departare are chipul uneisere fantastice. Inaltimea pe care o poate ajunge es

ion d. rosca - africa, continent negru

Documents