ion banu -
TRANSCRIPT
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 3/2272
FILOSOFIA GREACA
PINA LA PLATON
Partea 1
Redactori-coordonatori
AtlcHna Piatkowski
on Banu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 5/2272
CLASICII FILOSOFIEI UNIVERSALE
FilOSOFIA
GREACĂ
PÎNĂ LA
PLATON
Partea 1
Studiu i.storic de 1 Baoo
EDITURA ŞTIINŢIFIC..\ ŞIENCICLOPEDICA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 6/2272
81Xl:REŞTI. 1979
Colecţie lngrijitll de
DEL SEGALL
Coperta şi supracoperta colecţiei :
VAL lriUNT:EANU
TABLA DE MATERII
Colaboratori . . .
VI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 7/2272
Cuvint inainte
VII
Lista colaborărilor
XI
ON BANU Studiu istoric
XV
T:SXT:S
1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 8/2272
Secţiunea 1 : Semnificaţii in textelenceputurilor
Poezia epică, genealogică şi didactictJ
Homer (p. 7), Hesiod (p. 27), Orfeu (p.49), Musaios (p. 64), Epimenidcs (p.
71), Pherekydes din Syros (p. 78) Liriciai secolului V II
Tyrtaios (p. 87), Alk.man (p. 90),Archilochos (p. 92), Mimnermos (p.94),
Semonides din Amorgos (p. 96),Terpandros (p. 97)
Cei .. şapte tnţelepţi"
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 9/2272
Kleobulos din Lindos (p. 101), Solonatcnianul (p. 102), Chilonacedemoniannl (p. 102). Thales din
Milet (p. 103), Pittacos din Lesbos (p.103), Bias din Priene (p. 104).Periandros din Corint (p. 104)
Lirici ai secolului V 1
Alcaios (p. 107), Hybrias (p. 111),Theognis din Megara (p. 112),
Solon (p. 121), Phokylides (p. 130),Stesichoros (p. 132), Epicharmos
p. 134)
Secţiun6a a II-a: Fizl.callsmul
nltJatorUor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 10/2272
Thales (p. 147), Anaximandros (p. 168)Anaximenes (p. 184), lrlamercos
1Q\
u;nnnn rHn "mn" fn. 195l. Idaios dinHimera (p. 203), Dio-
Colaboratori:
ON BANU, MARIA MARINESCU-HIMU, MIHAI NASTA,
STELA PETECEL, ADEI.INAPIATKOWSKI, DIONIS M.
PIPPIDI, ALEXANDRU POSESCU,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 11/2272
CONSTANTIN S N-
DULESCU, FELICIA ŞTEF,
MARIANA TÂŢU
ClJVÎNT ÎNAINTE
Volumul de faţă pune la dispoziţia celornteresaţi,
pentru prima oară în limba română,
colecţia integrală
de texte pe temeiul cărora studiemstoria filosofiei greceşti pînă la Platon.
Această delimitare, care satisface doar n parte comandamentele 1ogico-istoricdin etapa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 12/2272
clasică includem doar începuturile) estempusă de un
considerent de ordin practic, fortuit :redăm pe filosofii
din a căror operă prăpădul distrugător a
veacurilor n-a
ăsat să subziste decît frînturi şi neoprim la punctul
PLATON - primul filosof de la care ni sau păstrat texte
ntegrale.
Colecţia noastră cuprinde atît fragmente
din opera
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 13/2272
pierdută a filosofilor, cît şi menţiunile şcomentariile
antice asupra lor, aflate în tratatelevechilor autori, fie
ei filosofi ori doxografi.
Am utilizat într-o considerabilă măsură,ca în toate
ucrările similare moderne, opera DieFragmente der Vorsokratiker, a luiHermann Diels, căruia îi aducem aici
recunoscătorul nostru omagiucomemorativ. Magistrala
sa construcţie, continuată de Walther
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 14/2272
Kranz, a ajuns azi
a a XII-a ediţie, de care ne-am slujit şi
noi.
Totodată însă unghiul de vedere sub carea fost întocmită prezenta reuniune de
exte diferă de acela al tuturor colecţiilor asemănătoare de pînă acum,nclusiv aceea
ntocmită de Diels. Am luat înconsiderare nu doar pe
filosofi, ci filosofia. Am. inclus aşadar ot ceea ce e suscepti-
VII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 15/2272
CUVINT INAINTE
bil să reliefeze şi să hotărnicească în
chip mai expresiv
filosoficul, văzut în perspectiva formărişi dezvoltării
ui iniţiale în Grecia. Am cuprins deci :a. textele care
prefigurează sau în care germineazăvechea filosofie greacă;
b. cele ce prezintă un interes filosoficnemijlocit, în opera
autorilor ce aparţin - potrivit criteriilor
moderne -
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 16/2272
altor sfere de creaţie spirituală decît ceafilosofică;
c. textele - mitologice, sapienţiale etc. -prin raport cu
care se configurează în mod mai
expresiv filosoficul.
Aceste considerente au diriguit şintocmirea studiului
storic ce însoţeşte volumele de texte,dar o face nu fără
omisiuni, în limitele extinderii pe careşi-a impus-o.
Autorii vechi au fost grupaţi, fireşte,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 17/2272
potrivit înrudirilor "de şcoală", dar s-ainut socoteală - nu în cazul filosofilor -
şi de preceptul ce vizează gradul de
maturitate logică a reflecţiei. A trebuitsă procedăm deci, uneori, dacă nu prinncălcarea cronologiei, prin
considerarea ei
iberă, elastică.
Acolo unde punctul de vedere literar nua putut fi
conciliat cu cel literal, primul a fost
ertfit în folosul celuide-al doilea. Ori de cîte ori termenii pecare vechii autori
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 18/2272
-au folosit, dîndu-le semnificaţiiparticulare sistemului
or - ca apeiron, logos, homoiomerii,nous - sau în cazul
unor termeni ce exprimă sensuri proprii
culturii greceşti,
ipsiţi de corespondenţi în culturamodernă - spre pildă
hybris - am renunţat la procedeul nefastde a le impune
pseudo-echivalenţi din lexicul românescşi i-am păstrat
n sonoritatea lor originară.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 19/2272
Atunci cînd, utilizînd lucrarea lui Diels-Kranz, ne-am
ndepărtat totuşi de ea - prin omisiuniori adaosuri -
am păstrat totuşi, de regulă, numerotarea
de acolo. Numărul unui fragment Diels-Kranz circulă în lumea de specialitatesub acest indice, devenit un fel de numepropriu.
Se explică astfel ceea ce ar puteaaltminteri să apară o
nadvertenţă în succesiunea numerică aunora din fragmente.
Transpunînd în alfabetul nostru vechile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 21/2272
Alkmaion, iar nu altfel. Evident, ocatalogare strictă,
aici, nu e posibilă.
n vederea întocmirii lucrării, amsolicitat colaborarea unora din cei mai
preţuiţi filologi şi anume conform
studiilor de specialitate în care aupreferat să se angajeze.
n atare condiţii, este firesc ca profiluldiferitelor secţiuni
ale volumului de faţă să varieze înraport cu modul în
care s-au angajat autorii lor în tratarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 24/2272
partea Editurii,
dei Segall, căruia îi aducem, aici,
mulţumirile noastre.
Redactori-coordonatori
Adelina PiatAowski
on Banu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 26/2272
LISTA COLABORĂRILOR
la volumul I partea 1 şi a 2-a)
Secţiunea 1: SEMNIFICAŢII INTEXTELE INCEPUTURILOR
Poezia epieă, genealogieă şi didactică
Homer: traduceri de GEORGE
MURNU; note de ADELINA PIAT
KOWSKI.
Hesiod: traduceri de ŞTEFANBEZDECHI şi DUMITRU BURTEA;
note de A. PIATKOWSKI.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 27/2272
0,-feu; Musaios ; Epimenirles :raducere şi note de FELICIA ŞTEF.
Phe,-ekydes: traducere şi note deMARIANA TÂŢU.
Uriei ai secolului VII
Tyrtaios: traduceri de SIMINA NOICAşi de A. PIATKOWSKI; note
de A. PIATKOWSKI.
Alkman : traducere şi note de A.PIATKOWSKI.
Archilochos: traducere de SIMINAOICA.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 28/2272
Mimnermos: traducere şi note de A.PJATKOWSKI.
Senumides : traducere de SIMINAOICA.
Terpandros: traducere de A.
PIATKOWSKI.
Cei "şapte intelepti''
Kleobulos din Lindos; Salon atenianul :Cl.ilon lacerlemoniannl; Thales
din Milet; Pittacos din Lesbos; Bias dinPriene; Periand,-os din
Corint; traducere şi note de MARIA
MARINESCU-HIMU.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 30/2272
Salon: traduceri de ŞTEFANBEZDECHI şi de SIMINA NOICA; note
de A. PJATKOWSKI şi ION BANU.
Phokylides : traducere de SIMINAOICA.
Stesichoros : traduceri de SIMINAOICA.
Epicharmos: traducere şi note de A.PIATKOWSKI.
Lista include traducerile preluate. Altemodificări in privinţa paternităţiierlelor sint menţionate la locul cuvenit.
Selecţia textelor din poezia epică şi cea
irică a fost făcută de I. BANU.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 31/2272
Secţiunea a Il-a: FIZICALISMULNIŢIATORILOR
Thales; Anaximandros; A-naximenes:raduceri şi note de M. MARI-
ESCU-HIMU.
Hippon: traducere şi note deCONSTANTIN SĂNDULESCU.
daios din Himera: traducere de A.PIATKOWSKI.
Diogenes din Apollonia: traducere şinote de ALEXANDRU POSESCU.
Secţiunea a III-a: ARITHMO-
MAGICUL ŞI ARMONIA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 32/2272
Pythagoras: traducere şi note de MIHAIASTA.
Hippasos; Parmeniskos; Ikkos;Ameinias; Paran; Bro(n)tinos; Kerkops:
Petron: traduceri şi note de MIHAI
ASTA.
Menestor; Xuthos: traduceri şi note deFELICIA ŞTEF.
Secţiunea a IV-a: EXISTENTULABSOLUT
Xenofan; Parmenides; Zenon din Elea;Melissos din Samos : traduceri
şi note de D. M. PIPPIDI.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 33/2272
Secţiunea a V-a: DEDUBLAREAUNITARULUI ŞI LOG08-UL
Heraclit: traducere şi note de A.PIATKOWSKI şi ION BANU.
Antisthenes; Cratylos: traducere de A.
PIATKOWSKI.
XII
LISTA COLABORARILOR
Secţiunea 11 VI-a: PRELUDII ALEŞTIINŢELOR
Hekataios din Milet : traducere şi note
de STELA PETECEL.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 34/2272
Pseudo-H esiod; Kleostratos; Phokos :raducere şi note de FELICIA ŞTEF.
Alkmaion: traducere şi note de MIHAIASTA.
Demokedes: traducere şi note de MIHA
ASTA.
Kleidemos: traducere şi note de A.PIATKOWSKI.
Secţiunea a VI l-a : REFLECŢIAPSEUDO-CHIMicA.
Empedocles: traducere şi note deFELICIA ŞTEF.
Secţiunea a VIII-a: INŢELEPCIUNEA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 35/2272
MATERffil
Anaxagoras: traducere şi note de
CONSTANTIN SĂNDULESCU.
Archelaos: traducere şi note de MIHAIASTA.
Secţiunea a 1 X-a : MIT ŞIDEMITIZARE
Acusilaos; Theagenes din Rhegion;Metrodoros din Lampsakos: traduceri şinote de MARIANA TAŢU.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 42/2272
XVII
b. Lirici ai secolului VI .
XXVIII
I. Naşterea filosofiei greceşti .
XXXII
II. Fizicalismul iniţiatorilor . .
LV
V. Arithmo-rnagicul şi armonia
LXXVII
V. Existentul absolut . . . .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 44/2272
CLIV
XI. Valenţe structurale ale cugetArii
preclasice
CLVII
B. ETAPA CLASICĂ PINĂ LAPLATON
XII. Societatea greacă în secolul lui
Pericle şi cugetarea
filosofică . . . . . . . . . . .
CLXI
XIII. Arhitectura materiei şi a istoriei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 45/2272
CLXXII
XIV. Bio-materialismul
CXCVIII
XV. Homo-mensura . . .
CCXII
XVI. Conştiinţa conştiinţei
CCXXXIV
A. ETAPA VECHE
SEMNIFICAŢII IN TEXTELE
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 46/2272
NCEPUTURILOR
a. PRIMII POEŢI. ORFICII. CEI
"ŞAPTE ÎNŢELEPŢI"
1. Grecitatea e o entitate ce aparedincoace de jumătatea
celui de al doilea mileniu î.e.n. Studiilerecente evidenţiază
cu forţă mereu sporită antecedenteleegeene ale celui mai
vechi fond de civilizaţie greacă. Culturaminoiană aparţine
nsă unui cadru de continuitate ce se
ntinde departe în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 47/2272
răsărit. Prin urmare, cunoştinţele noastrede azi dau un
nou sprijin
documentar,
concret-determinat
viziunii
mai vechi, conform căreia geniul grecşi-a dobîndit strălucita sa individualitatenu în izolare, ci in interiorul cadruluiglobal al lumii est-mediterane.Conştiinţa istorică a făcut să aparărelativ tirziu demarcaţia dintre elinitate
şi ceea ce numim Orient.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 48/2272
Tema de ansamblu a relaţiilor de idei cuOrientul depă
şeşte programul pe care ni l-am impus.Sarcina pe care
ne-o asumăm în prezentele pagini constă
n reliefarea reperelor autohtone de carerebuie să ţină seamă istoriograful
filosofiei greceşti. Repere, într-un triplusens: idei premergătoare, idei princontrast cu care va dobîndi semnificaţiifilosoficul şi în fine o anumită cugetarece se substituie un timp oarecare teoriei
filosofice. Ne vom explica imediat.
Delimitîndu-se, societatea greacă şi-afăurit codul ei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 49/2272
deatic, mai întîi in modalităţile poeziei epice ori lirice,
mitice ori laice - cum şi în cele alepreceptelor etice sau
civice : epopeile homerice, poemele
hesiodice, sentenţele
religioase ale primilor orfici, liricancipientă, sau maximele
nţelepţilor, al căror număr trebuia săpoarte emblema
XVII
ON BANU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 50/2272
solemnă a cifrei şapte. Toate acestea, însecolele VIII- VII;
unele din ele, prin şi dincolo depersoana, nu întotdeauna
certă, a creatorilor lor au exprimat
cugetări colective.
Filosofia, iniţial, şi-a reliefat intenţiileşi sensurile dincolo de personalitateaitularilor ei, potrivit liniilor de forţănstituite în această ambianţă. În textele
de care
ocmai am vorbit au prins fiinţădescrieri ale lumii, reflecţii
de largă cuprindere, pe fundamentul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 52/2272
meditativ ce are ca obiect nu natura, cisocietatea, omul
şi comportamentul său etico-politic.Cum se va vedea, în
filosofia greacă anterioară sofiştilor şi
ui Socrate, cugetătarii privesc spre"cer", străini deocamdată de conceptulspec-ificităţii umane şi deci de ofilosofie "umană",
dînd nemijlocit, în această sferă depreocupări, puţin,
aproape neglijabil. Dar nici o societate,a nivelul atins
de greci în aceste secole, nu se poate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 53/2272
dispensa - nenumăraţi martori orientaline-o confirmă - de statorniciri în sferarelaţiilor etice şi politice, indiferent
dacă dispune
ori nu, sau nu încă de o metafizică.
nainte de cugetarea socială exprimată îabstracţii
de tip filosofic şi constituită în sisteme - sau cînd, cum
nu e cazul Greciei, o asemenea cugetare
nici nu se va naşte există pretutindeni o înţelepciune a
experienţei curente
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 54/2272
a vieţii, a tensiunilor sociale trăite de"omul de pe uliţă",
ştiutor de carte ori nu, deci nu cunecesitate om de cultură.
Acesta va avea poeţii, mitografii,
moraliştii săi; intelectuali,
care nu trebuie să fie filosofi spre arăspunde în modul
care le e propriu comandamentului de aoferi societăţii
n ansamblu sau grupurilor socialeparticularizate într-însa, discursul etico-cetăţenesc de care au nevoie. Întreaga
ume mediteraniană a cunoscut reflecţii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 55/2272
de acest tip, la modul propriu oriransfigurat, poetico-religios, produse
XVIII
SEMNIFICAŢII IN TEXTELENCEPUTURILOR
de intelectualii vremii, fie ei dascăli,curteni ori "profeţi"
n Orientul Apropiat, sau, simplu,cetăţeni luminaţi, în
polis-de greceşti. Numim aceastăproducţie intelectuală,
sapienţială, spre a o distinge de cea
filosofică, teoretică,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 56/2272
pe care o precede, o însoţeşte dacă nu en situaţia de a-i
ine locul.
Ei bine, ceea ce nu au oferit făuritorii desisteme a fost
dat, în secolele VIII- VII, de către"înţelepţi", poeţi
şi mitologi. A fost o sophia, care, încănefilosofică, avea
să persiste ca un succedaneu al filosofiesociale şi dincoace
de secolul VII. Ea, oricum, chiar după
revenirea filosofiei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 57/2272
"pe pămînt", ,-a continua să ofere ohrană spirituală cu
caracter popular, foarte gustată, cu atîtmai mult cu cît
printre autorii ei figurau poeţi de talia
unui Hesiod. Epoci
de vid filosofic istoria a cunoscut, dar de vid sapienţial,
niciodată.
Rolul de care vorbim al sophiei nuexclude, evident - aici
ea se aliniază reflecţiei prefilosofice
despre natură - pe acela
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 58/2272
de a funcţiona ca mediu de culturăpentru încolţirea filosofiei socialepropriu-zise. Mai mult, aşa cum vom
vedea, însăşi metafizica ce va urma vamprumuta, modificîndu-i destinaţia,erminologia etica-politică şi
economică,
aproape niciodată integral epurată devechile ei semnificaţii antropologice.
2. Reprezentări ale cadrului geo-cosmice reţin mai
ntîi atenţia reperele de pe itinerariul ceconduce către
viitoarea filosofie a "naturii". Cînturile
homerice ne oferă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 59/2272
un cadru geo-cosmic închis. Pămîntul,epuizat în limitele
oicumenei*, ar fi un disc plat, înconjurade fluviul Okeanos.
El poartă, sprijinit de coloane
marginale, bolta cerească
din aramă, lume a divinităţilor uranieneDedesubtul
pămîntului, Hades-ul, iar la adîncimemai mare Tartar-ul.
Poetul Mimnermos va descrie ceva maiîrziu, sub probabilă inspiraţie
egipteană, drumul de noapte al soarelui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 60/2272
pe sub pămînt.
* oikournene - otxou[J.lV1J - ,.ceea ce e
ocuit", subînţelegîndu-se pămîntulocuit. (În privinţa accentelor :ranscriind în alfabet latin termenii elen
am adoptat procedeul de a reda oricare
din cele trei accente greceşti prin accengrav).
XIX
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 62/2272
Schema structurii Universului homeric
Două note mai ales sînt relevante în
perspectiva istoricafilosofică. Prima,caracterul limitat al menţionatului cadruevaluabil drept corolar sau, poate, puncde reazăm antedeliberativ, al
conceptului de absolut care va dominantreaga filosofie greacă. A doua notă,
dubla cvalifiere a spaţiului. Potrivit une
diferenţieri radicale, trei zone,profund diferite între ele sub raportulsemnificaţiei lor
calitative, subdivid spaţiul: zonasuperioară cvalifiată
prin divinităţile uraniene ce o populează
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 63/2272
zona terestră
ca "spaţiu uman" şi zona subterestră a
divinităţilor infernale. Dar nici spaţiulocuit nu e omogen calitativ. Intervine unal doilea grad de eterogenitatecalitativă, în virtutea căruia fiecare
zvor, fiecare copac are "zeişorul"
ui: "orice colţ de pe pămînt este overitabilă persoană,
dotată cu sentimente şi voinţă, asemeneaomului, animalelor şi plantelor"1• În
fiecare locuinţă, spaţiul sacru din centruocupat de altarul pentru jertfe, sau loculrezervat
n Agora cultului sacrificial, public au
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 64/2272
altă valenţă calitativă decît suprafeţeledimprejur.
Timpul e închipuit în chip analog. Negîndim la cele
cinci "vîrste" hesiodice ale omenirii,
avînd fiecare domi-
1 E mi 1 e Mire a u x, La viequotidienne au temps d' Homre, Paris
Hachette, 1954, p. 21.
XX
SEMNIFICAŢII IN TEXTELENCEPUTURILOR
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 65/2272
nanta ei calitativă, ca Dike (optimitate),sau Hybris (cutezanţă criminală) etc.nsuşirile atribuite zilelor, unele faste,
altele nefaste, ce preocupă pe Hesiod senscriu în
aceeaşi viziune.
Modalitatea
potrivit căreia primii filosofi, numiţi
"fizicieni", vor gîndi atît spaţiul cît şiimpul ca pe nişte
entităţi omogene - fără să dea, evident,vreun enunţ
formal în acest sens - se conturează doar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 66/2272
dacă ne dăm
seama de modalitatea opusă, precedentă
a eterogenităţiî
calitative.
ota unei anumite substanţialităţi aumii e comună
atît vechii literaturi, cît şi celei
filosofice care-i va urma.
n epopeea homerică, în poemulgenealogie al lui Hesiod,
n cosmogoniile orfice* ataşate numelorui Orfeu sau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 68/2272
n altă parte. Aici, reţinem temadivinităţii în vechile texte.
Ea tinde să absoarbă în ultimă instanţădouă tendinţe:
una optimistă, în virtutea căreia
Universul apare ca avînd
un sens, o raţiune de a fi şi de a secomporta; cealaltă care,
biciuită de imprevizibilul şinexplicabilul din lume, de
ot ce într-însa e resimţit ca non-sens, nupoate să nu caute
voinţe şi intenţii ascunse, de dincolo de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 69/2272
ume, deci inexplorabile, datorită căroras-ar produce non-sensul. Zeul entotdeauna o transfigurare calitativă a
unui summum omenesc, iar nu, ca înreligiile de mai tîrziu, o sinteză
ogică de determinaţii ideale. Este,
acum, o proiecţie cosmică a facultăţilordar şi a caracterului, nu întotdeaunaăudabil, din om. După cum omul se
apreciază pe sine Precizăm : unii orfici au fost
contemporan cu primii milesieni;
dacă-i catalogăm totuşi ca premergătorio facem deoarece, foarte probabil, nufac decit să preia reprezentări orfice ma
vechi.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 70/2272
XXI
ON BANU
cînd aservit, cînd liber, cînd ascultător de recomandările
raţiunii, cînd capricios, ba chiar mpulsiv sau crud, tot
aşa vor fi considerate şi raporturile
"naturale" traduse
mitologic în comportările zeilor înraport cu umanul. Alteori, ca în versurilui Semonides din Amorgos, întreaga
capacitate de decizie va fi atribuităzeilor - să spunem
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 71/2272
forţelor extraumane - fără nici o instanţămai înaltă.
n această ipostază, omul se va simţi cuatît mai mic, mai
nefericit, cu cît zeul, de astădată nesupu
destinului, va
fi mai liber să facă cu el ce vrea. Orbrămîne sensul vieţii
dar numai pentru om, nu şi pentru zeu.
Potrivit unei alte perspective, omul,dimpotrivă, supradimensionîndu-şifiinţa, se va simţi în stare să comande
naturii, chiar "divină" fiind. Îl vedem
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 72/2272
atunci instituind
misterii - ne gîndim la cele orfice - al
căror ritual îi dă putinţa să se"preschimbe în Zeus", ori cel puţin să"impună"
cerului, prin efectul magic al mituluiagrar, a-i asigma o
recoltă bogată.
3. Meditaţia sapienţială. A vînd caobiect în mod nemijlocit existenţa
socială, relaţii şi opţiuni omeneşti,aceasta se va modela după caracterulangajării oamenilor în aceste
relaţii. Într-o privinţă acestea au
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 73/2272
caracter universal şi
generează imperative de interes general
Dar, întrucît se
conturează de pe acum şi diferenţierisociale, ele vor face
ca anumite vederi politice şi etice să fieşi ele diferenţiate.
Cele două modalităţi se disting vizibil.
Cel ce parcurge, spre exemplu,maximele şi sentenţele
celor numiţi, prin tradiţie, şaptenţelepţi ia cunoştinţă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 74/2272
de articole ale unui cod de norme ceconvenea, evident,
grecilor din toate ambianţele sociale:nedepăşirea măsurii,
cunoaşterea de sine, cultivarea
nvăţăturii, respectarea
prieteniei, discreţia, devotamentul faţăde părinţi şi atîtea
altele. Multe din îndemnurile date deHesiod în Munci si
Zile au o funcţie analogă. Poetul dinAskra, spre deosebie
de Homer şi de momentul cînd el însuşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 75/2272
scrie Theogonia,
atunci cînd se referă la zei în poemul
Munci şi Zile, e
preocupat mai puţin de funcţiile lor cosmice, cît de rolul
ce se presupune că-1 joacă reglîndraporturile sociale dintre oameni.
XXII
SEMNIFICAŢII TN TEXTELENCEPUTURILOR
Atenţia noastră e solicitată, în aceeaşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 76/2272
ordine de idei,
de semnificaţia misteriilor, îngemănate
de legendă cu numele lui Orfeu, dar sprecare puteau trimite şi referirile laMusaios, ca "Prezicător", sau laEpimenides, ca unul
ce-şi putea părăsi, după voie, trupul.
Ca şi Hesiod, practicienii orfismuluierau de regulă
oameni din popor. Dar, potrivit schemei
noastre, reţinemn acest moment, din multele înţelesuri
ale doctrinei ini
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 77/2272
iatice, orfice, pe cele presupuse asatisface interesele
oriciruia dintre greci. E vorba de uncomandament etic.
Spre deosebire de mai toate
congregaţiile care au instituit
ulterior proceduri misterice, undecăutata fericire postmortem era garantatniţiatului cu condiţia simplei împliniri ehnicilor rituale, aici, în orfism,
condiţia ce se impune este etică:
practicarea binelui şi evitarea răului.Pe de altă parte, o diferenţă între sectaorfică şi "înţelep
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 78/2272
ii" laici. Aceştia din urmă sfătuiescspre "bine" şi atit.
Credinţa orfică introduce în plussancţiunea, recompensarea binelui. Seutilizează mitul existenţei post-sepulcrale
ca instrument de moralizare a vieţii "dedincoace", destinat deci practiciinterumane. Exortaţia orfică este pusă
nu în termenii combaterii răului, ci înaceia ai comuniunii
cu binele. Cînd, în cuvîntul lui Orfen saual lui Pherekydes,
e preconizată împotrivirea faţă de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 79/2272
soartă, sau cînd sînt
denunţate faptele ruşinoase ale zeilor, nu
e nicidecum
vorba de ateism, ci de o religiozitate dealt tip, preocupată
să sporească simţul responsabilităţiietice umane. Reîntîlnim pomenitul ţelmoralizator. Se ştie că tezeleplatoniciene despre dualitatea trup-suflet, viaţă pămîntească-viaţă
eternă, despre felicitatea după moartearupului a sufletului celui "bun" sînt denspiraţie orfică.
,uăm în consideraţie acum cîmpul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 80/2272
diferenţierilor. Sîntem,
spuneam, în secole de constituire a
disocierilor sociale.
n fază încă incipientă pe vremea luiHomer-Hesiod, ele vor
căpăta un rol bine marcat abia în epocafilosofilor milesieni.
Astfel, sclavii vor trece din condiţiadomestică, puţin semnificativă, spreaceea cînd, treptat, dincolo de secolul
VI, vor constitui principala forţă deproducţie. Observaţia de mai
sus se referă şi la disjuncţia dintre
aristocraţie şi demos.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 81/2272
XXIII
ON BANU
Literatura poetico-sapienţială a vremiioferă mărturii
despre procesul apariţiei faliilor socialşi adîncirea lor.
Le reflectă, susţine ideile ce intră în
conflict, se oferă istoriagrafuluifilosofiei ca primă arie în cîmpulconstituirii variatelor mentalităţi
deologice din sfera conştiinţei sociale.e vom da seama de importanţa pentru
noi de a lua în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 82/2272
considerare tema de faţă de îndată cevom întreprinde
dezlegarea marii enigme a apariţieiacelui "miracol" care
va fi filosofia greacă preclasică. Dar
prezintă interes şi
n sine, ca problemă de conştiinţăsocială (sapienţială),
de ruptură în sfera conştiinţei.
Lumea eroilor homerici este aceea afruntaşilor gentilici
comandanţi militari, cîrmuitori şi
udecători. Ei cultivă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 83/2272
morala războiului, a temerităţii ce sepoate consuma tot
atît de bine în moarte eroică ori înaventură galantă. În
calitate de distribuitori ai justiţiei nu
sînt în situaţia de a
se plînge de lipsa ei. Odiseu ucide pepeţitori în ciuda legii,
pentru că ceea ce-l domină nu e spiritulustiţiei, ci patima
de stăpîn şi soţ. Preceptele vieţii sobrenu sînt pentru ei:
ntre două lupte, prea ar fi departe de ei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 84/2272
gîndul de li se
conforma. În lumea lor, cei nevoiaşi nu
prea se bucură
de audienţă; aşa că, în cînturileepopeilor aceştia aproape
că nu apar, cu toate că ştim bine căexistă.
Alta e mentalitatea căreia îi dă expresiepoetul-ţăran
n M unei şi Zile şi care e dominantă înpoem, în raport
cu locul ocupat de morala "comună".
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 85/2272
Luăm cunoştinţă de o gîndire şi o morala muncii, prinzînd corp în mediulcultivatorului de pămînt care luptă
şi el, dar nu pentru glorie, ci pentrusubzistenţă, nu cu
ceilalţi truditori, ci cu brazda, cu clima,cu abuzurile judecătorilor părtinitori,coruptibili şi cu propria sa slăbiciune.
ubeşte pacea, revendică dreptatea, îi enecesară austeritatea. Gîndul său nu eocupat de statutul moral al războinicului
ci de calendarul muncilor agricole.Aspiraţia către dreptate domină gîndulsău cu atîta obstinaţie, încît
funcţionează nu numai ca forţă motoare
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 86/2272
actuală, dar şi
printre criteriile care vor fi diferenţiat,
pînă la vremea sa,
nchipuitele vîrste trecute ale omenirii.n protosociologia poeziei epice, M une
şi Zile, spre deosebire de epopeileXXIV
SEMNIFICA ŢII IN TEXTELENCEPUTURILOR
homerice, ni se oferă chipul ambianţei
sociale, nu în modunitar, ci dedublat, în speţă în aducătoride daruri şi de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 87/2272
"mîncători" ai acestora.
O diferenţă corespunzătoare în privinţa
modului în care
e privită divinitatea. Basileii homericisimt nevoia de zei
ndeosebi pe cîmpul de bătaie dar cevamai puţin în viaţa
cotidiană paşnică. Problemele socialenu-i frămîntă prea
are; spre a le rezolva dispun de propriaor forţă materială,
brută, astfel, că, cel puţin în acest
domeniu, nu prea trebuie
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 88/2272
să se adreseze divinităţii. Pentru ei,distanţa om-zeu nu
e resimţită a fi foarte mare, în orice caznu atît de mare
ncît să nu se vadă cîteodată
"întovărăşindu-se" cu zeii
n acţiuni comune. Cînd şi cînd, nu sevor sfii să-i trateze
ca pe nişte simpi cama,razi de chef:zburdalnici, capricioşi,
ba chiar nechibzuiţi, dacă nu de-adreptul dezmăţaţi. Desigur, ceea ce engăduit stăpînului e permis şi
cîntăreţului ce-i desfată pe oaspeţi. De
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 89/2272
aici, atît de omenescul chip al
zeului homeric.
n mediul lui Hesiod predominăsentimentul slăbiciunii.
Zeul e solicitat în interesul recoltei, înnteresul înlăturării
nedreptăţii. E grivit deci cu mai mult
respect şi cu mai
multă teamă. In acelaşi timp, o amarăexperienţă 1-a
făcut pe omul hesiodic să se îndoiascăntrucîtva de bunele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 90/2272
ntenţii ale zeilor. i priveşte deci fărăsimpatie, fără nici o
dorinţă de a da ochii cu ei. De aceea seva strădui să-şi
sporească iscusinţa şi strădania în
muncă, pentru ca, pe
cît posibil, pe viitor să se descurcesingur.
ntrevedem în orientările pe care le-amexpus două
atitudini limită opuse care vor proliferao gamă de poziţii
ntermediare. Le apreciem, pe de altă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 91/2272
parte, ca puncte de
plecare pentru atitudinile pe care le vom
regăsi, cu modificările de rigoare, însubstraturile ideologice ale şcolilor filosofice ce le vor urma.
Vorbind de evantaiul poziţiilor,consultăm acum lirica
secolului VII î.e.n. şi spusele"înţelepţilor".
n poezia lui Tyrtaios, e vădită direcţia
de gîndire aunui proaristocrat, intens preocupat demenţinerea ordinei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 92/2272
radiţionale. După cum cred cei de viţănobilă, aceasta
e bună, divină, făcînd ca şi justiţia ce sesprijină pe ea
XXV
ON BANU
să fie de asemenea zeiască. Poetul
Terpandros, animat
şi el de gindul menţinerii echilibruluisocial, se recomandă
ca personaj ales de Pythia spre asalvgarda pacea socială.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 93/2272
Archilochos nu are probabil încredere îmijloacele paşnice.
Drept instrument ce-i procură celerebuitoare, el glorifică
ancea iar nu plugul. Vorbeşte cu totul
altfel decit Hesiod,
deşi ştie - o spune - că doar munca epropriu-zis productivă.
Ştiind că sentenţele celor "şaptenţelepţi" au fost distribuite de tradiţie
unuia sau altuia dintre ei într-un mod nuprea demn de încredere, ar fi poaterecomandabil să le
apreciem în bloc. Dar legendele au tîlcu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 94/2272
or. n speţă,
gruparea - deşi nu tocmai stabilă - a
ndemnurilor şi
aforismelor, în serii individualizate lasăsă se întrevadă
siluetele mai multor tipuri de atitudinepolitica-morală.
Respectăm convenţia, păstrămpersonalizarea, dar ceea
ce ne interesează în paginile de faţă esteipologia şi mai
puţin numele proprii. Numele lui Thales
şi Solon apar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 95/2272
deci în textul nostru de două ori, o dată,convenţional,
aci, şi abia în alte capitole în autenticaor istoricitate.
Bias din Priene ne-ar oferi chipul unui
moralist care,
de la înălţimea poziţiei celui avut,priveşte mulţimea
depreciativ şi care, ca şi Tyrtaios,poetul, intuieşte un util
punct de sprijin în cultivareabigotismului religios. Distingem înatitudinea atribuită lui Kleobulos din
Lindos, fost cîndva tiran, linia de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 96/2272
conduită a omului "simplu", ce se
conservă, practicînd austeritate:: şi
evitînd acte de escaladare a condiţieisale sociale. In Pittacos din Lesbos seconturează figura înţeleptului mînat despirit practic.
Totuşi, nu laudă îndeletnicirea denavigator, care va deveni
orgoliul acelora, prin excelenţăpracticieni, care sînt oamenii
demos-ului. În Chilon din Sparta,bănuim un alt gen de
om al societăţii de "sus". Vedem în el un
raţionalist, preconizînd prudenţa şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 97/2272
reţinerea în relaţiile cu cei de "jos".
Thales din :Milet, aici în calitate
figurată, "sapienţială",
se împacă destul de bine cu filosofulThales, cind se arată
simpatizant al vieţii de intelectual activ,rafinat. Prin cuvintele puse pe seama luiPeriandros din Corint, vorbeşte unubitor de democraţie. El înclină spre
reforme, dar nu de
XXVI
SEMNIFICA ŢII IN TEXTELE
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 98/2272
NCEPUTURILOR
natură să nimicească fundamentele
existente ale rînduielilor civice. În fine,Solon, atenianul, întruchipează, aici, peconducătorul politic, aşa cum şi-1 doreaomul din popor:
n actele de legiuitor, va să se presupunăpe sine în condiţia
celui vizat de lege, în actele deudecător, în condiţia celui
udecat; să evite măsuri excesive, dar sănu renunţe la principiile sale; să-şialeagă cu grijă colaboratorii, să fiecumpănit în manifestări, iar opiniile sale
să se sprijine pe considerente avînd
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 99/2272
forţa evidenţei.
4. Momente prefilosofice. Lumea zeilor
este, în vechea
iteratură, o lume de entităţipersonificate, în virtutea
unui demers pur poetic. Sînt însă figurimitice care interesează prin funcţiasemnificativă pe care o ocupă înprocesul ce conduce spre cugetareaprimilor filosofi. Tema va fi consideratămai îndeaproape în capitolul consacrat
reliefării acestui proces. Ne mulţumimdeci, aici, cu semnalarea ilustrativă amomentelor notabile, sub un triplu
raport: acela al constituirii conceptelor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 100/2272
eoretice ale ionienilor ca acte deabstractizare filosofică; acela privindcaracterul fizica! al menţioqatelor
concepte; în fine, sub
raportul exprimării teoretice amodalităţii de a fi a lumii
fizicale.
Sub primul din cele trei unghiuri devedere se arată
demne de relevat figuri mitice din
Theogonia, ca: ;.ne.sis,Dorul, Vrajba, Uitarea, Discordia ; deasemenea cele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 101/2272
din poezia lui Alkman, ca: Buna OrdineCivică, Prevederea şi altele.Consemnăm tot aici tema hesiodică a J
usti
iei ca .,esenţă" umană, cum şi pe aceeaa orficului Musaios
despre provenienţa tuturor lucrurilor dinUnu.
n sensul celui de-al doilea unghi deprivire, pomenim:
semnificaţiile fizicale asociate, laHomer sau Alkman,
cu fiinţa unor zei ca Zeus, Hera, Thetis;
mitul hesiodic
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 102/2272
al Haos-ului; momentul fizica! dinmiturile orfice.
Privitor la reflecţia asupra modalităţiiumii fizice, luăm
n considerare texte, precum cel
hesiodic asupra universalităţii,discordiei", sau acela din Pherekydes
pe tema raportului contrarietate-armonie.
Scrutînd această veche literatură cu maimultă minuţie,
am desprinde din ea un material multmai bogat. Sus-men-
XXVII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 103/2272
ON BANU
ionatele ilustrări sînt însă suficiente,cum se va vedea,
spre a justifica teza asupra unor
semnificaţii prefilosofice
n cea mai veche literatură greacă.
b. LIRICI AI SECOLULUI VI
5. Secolul al VI-lea este timpulapariţiei, proliferării şi
nteropoziţiilor sistemelor filosofice. Eleste marcat, în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 104/2272
planul cugetării sociale din cetăţilegreceşti, de atitudini
mai adînc delimitate decît în secolulprecedent, de adversităţi incomparabilmai acute, de mai multă claritate înmanifestarea ataşamentului faţă de
anumite straturi şi
nterese din polis. Vom vedea cît a fostde intimă legătura
dintre această nouă condiţie şi apariţiafilosofiei. Dar,
despre social şi politic, cei ce vorbescnedisimulat, neechivoc sînt poeţii, iar filosofii deloc, sau aproape deloc. Aşa
ncît clarificările dobindite în versurile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 105/2272
celor dintîi încurajează pe istoriografulfilosofiei în sforţarea sa de a desluşisubînţelesurile şi motivaţiile politice al
sentenţelor celor
din urmă.
6. Alcaios, Hybrias şi Theognis dinMegara au fost
partizani înflăcăraţi ai condiţiei socialearistocratice.
Alcaios, preocupat de înfruntările
politice din Lesbos,patria sa, convins de superioritateanativă a aristocraţiei,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 107/2272
său, omul de rînd, cu o aroganţă şibrutalitate puţin obişnuite.
Theognis, angajat şi el în luptelepolitice, este un aristocrat pe carerevolta populară ce şi-a atins scopul l-aruinat.
Pentru el condiţia privilegiaţilor, de oparte, situaţia celor
"de jos", de altă parte, ar fi justificateprin compoziţia
morală naturală, imuabilă a unora şi acelorlalţi. Cei "de
XXVIII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 108/2272
SEMNIFICA TII IN TEXTELENCEPUTURILOR.
os", prin care înţelege pe "cultivatori,exportatori, meşteşugari, marinari . . .nteresaţi în demolarea vechiului
edificiu social"1, reprezintă "Răul", iar
victoria lor, o
victorie împotriva "Binelui", deci a firiiElogiază aşadar
ratamentul oricît de violent contraplebei. Cînd laudă
nţelepciunea, se subînţelege că, dupăpărerea lui, e apanajul
elitei. Presupunem deci că şi ea, alături
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 109/2272
de valoarea etică,
e considerată inerentă fiinţei celui
născut nobil. El admite
că zeii pot fi nedrepţi, dar interzice să lise ceară socoteală
pentru aceasta. Am spune că la poetuldin Megara, convingerea potrivit căreiacasta din care face parte are nevoie dezei, ca protectori ai vechilor rînduieli, eatît de puternică, încît solicită să fieslăviţi, chiar ştiindu-se că
uneori încurajează injustiţia.
7. Încă din ultimul deceniu al secolului
anterior incepuse
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 110/2272
să se afirme cugetarea lui Solon dinAtena, marcînd o
mentalitate radical diferită. A fost ofigură proeminentă,
datorită şi versurilor, dar mai mult
personalităţii sale de
reformator şi cugetător. Independent deoriginea nobilă
a familiei sale, se vădeşte receptiv faţăde glasul vremurilor noi care, în acel
imp, favorizează ieşirea din obscuritatea demos-ului. Pentru acea vreme e nouăprofesiunea sa
de credinţă, în virtutea căreia toate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 111/2272
ndeletnicirile -
comerţ, agricultură, meşteşuguri, poezie
divinaţie, medicină - au valoare egală2•
Sistemul cenzitar pe care-1 introduce nuare caracter
egalitarist. El restringe putereaeconomică a celor bogaţi,
uşurează în mod notabil condiţia celor mpovăraţi de
datorii, dar nu face concesii demagogicepoporului. Concep
ia sa reformatoare poartă drept
caracteristică ideea de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 112/2272
nnoire prin persuasiune şi consensgeneral3, care, fireşte,
se va dovedi utopică. Principiul său deeunomie, adică
ordine stabilă întemeiată pe solidaritate
civică-, dincolo
de inegalităţile economice şi sociale,care dăinuie şi pe mai
1 J. C a r r i ere. Theognis et le ăramepotitique grec, in .,Pall a s",
Toulouse, 1953, p. 3.
2 Vd. Robert J o l y, Le theme
Philosophique des genres de vie dans
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 113/2272
'anliquite classique, Bruxelles, Palaisdes Acad4!mies, 1956, p. 13.
1 Vd. P 1 u t a r h, Solon, 15.
XXIX
ON BANU
departe - poate fi apreciat capremergător al conceptului
de nomos, pe care aveau să-1 opună
sofiştii celui dephysis*.n numele eunomiei, reazămul edificiulu
civic se instituie
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 115/2272
privilegiat. Iată,
credem, un prim act de desacralizare a
spaţiului, aflat în
contrast cu neomogenitatea calitativă dinviziunea spaţială
homerico-hesiodică.
Promovarea, pînă la un punct, a
ibertăţii celor diu
păturile mijlocii e susţinută laegiuitorul atenian de consolidarea
proprietăţii lor funciare. E o intuiţiepractică a raportului dintre condiţiamorală şi cea materială a omului,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 117/2272
sensualistă a acestei
consideraţii se ,-a înscrie în orizontul
deatic al ionienilor.
Toate acestea nu ne sînt date la poetulreformator în
plan teoretic, ci se desprind dingîndurile sale poetice, din
normele practice pe care le statuiază.
8. În spirit oarecum analog va cugetarealitatea din
polis şi Phokylides din Milet. Acestcontemporan al lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 118/2272
Anaximandros e departe de a crede, caTheognis, că favorizaţii sînt cunecesitate şi dota ţi. Referindu-se la
nobilii neînzestraţi, pare să vrea să-iconsoleze: sînt norocoşi,
* V. infra. p. CLXIX.
Z. P e t r e, Formarea ideologieidemocrate în Grecia, teză de doctorat,manuscris, p. 25.
2 J.-P.
Ve r n an t, Mythe et pensie chez lesgrecs, Paris, Maspero, 1974, p. 209.
XXX
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 119/2272
SEMNIFICA TII IN TEXTELENCEPUTURILOR
adică, desigur, au norocul de a primiotul de-a gata, deşi
n-o merită. Simpatia sa merge alături de
cei aflaţi în condiţie mijlocie. Animat dspirit civic, pune cel mai înalt preţ pebuna ordine din Cetate.
Stesichoros din Himera preferă să-şinchine gîndurile
nu zeilor, ca Phokylides, ci eroilor.Blamează pe cei ce
acceptă veridicitatea povestei homerice
a Elenei şi a aventurii ei troiene.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 120/2272
Ambele conduite îl desemnează ca pe unspirit critic neataşat liniei bigote aegendei populare. Atît
el cît şi Phokylides par să nu sedistanţeze prea mult de
mediul ideatic în care se propagămentalitatea filosofilor
din oraşul 1 ui Thales.
Un poet care oglindeşte capacitatea deexpansiune a
filosoficului, începînd cu a douaumătate a secolului VI,
a fost Epicharmos (moare în sec V). În
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 122/2272
pythagorism şi de viziuneadialecticianului din Efes.
Poezia lirică a secolului VI ne oferăcaleidoscopul pasiunilor care 1-aurăscolit. Sublimate în tensiuni logice, eldau socoteală, pe temeiul antecedentelo
schiţate mai sus, de
naşterea filosofiei.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 124/2272
umanism prin faptul că ntă}::eştenc""§9._ejţa Ju puterile omului. Cei ce
văd în îndeletnicirea istoricilor o
evaziune nu ştiu ce este istoria"
Pierre-111 axime .'>.chuhl
1 . Pe la începutul veacului VI dinainteaerei actuale,
Thales din Milet atingea aluC avieţii sale, moment pe
care îl considerăm demn de a marca
nceputul filosofieieuropene. Cu mult înaintea lui,Mesopotamia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 125/2272
prin
extele Cuvîntul lui lvf arduk si Imnul
către !star
recuse
pragul de la intrarea în filosfie, fărănsă a 'mai face după
aceea paşi notabili înainte. În Egipt aceldocument incontestabil filosofic, deplinfilosofic, care a fost Inscripţia regeluiŞabaka e anterior cu mai bine de un veantrării
ui Thales în istoria creaţiei teoretice.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 126/2272
Dacă acceptăm
prezenţele filosofice din izvoare
anonime - de pildă
dzing şi In-fu dzing în China, anumitepasaje impersonale din Upanişade -
atunci istoria celorlalte două mariambianţe filosofice antice, în Greciei,anume cea
şi
sensibil
celei elene ;
preferam msa, pentru a hotămici
nceputurile, momentele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 127/2272
nscrise de personalităţi istoricecunoscute ca atare, U ddalaka Aruni înndia - prezent în Chandoghia- Upanişad
şi Lao-dzî în China, atunci, ştiind căprimul a fost cu
aproape jumătate de secol mai bătrîndecît Thales iar
cugetătorul chinez cu cîteva decenii maiînăr,
nota
că gîndirea filosofică nominalizată aîşnit Jn lume
cele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 128/2272
opUlente ale" ei cam în celaiimp** .
.... * <ix(l.-/j - momentul culinat viaţa unui gînditor, apreciat
convenţional in vechile sursedoxografice ca asociat vîrstei de 40 de
ani.
* * Referitor la datele de mai sns v.cartea noastră Sensuri universale şidiferenţe specifice în filosofiaOrientului Antic, I, Ed. ştiinţifică,Bucureşti, 1967, p. 72 sq., 1 99, sq . ,
230, 266 sq.
XXXII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 129/2272
AŞTEREA FILOSOFIEI GRECEŞTI
Aşadar, împotriva modului de abordarea temei din
mai toate lucrările de specialitate, unde
filosofia Orientului
e ignorată, t111_a geuei fi1o.sofieinu este o problemă a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 130/2272
storiei filosofiei greceşti, nici măcar una a celei europene.
Cvasicontemporaneitatea primilor filosofi în ambianţe total
necomunicante între ele în acele veacuri
impurii ne obligă
să obsen·:1m că tema depăşeşte chiar sfera istoriei filosofiei.
Ea se cere dezbătută într-un cîmp alecărui linii de forţă
angajeaz{t epistemologia
filogenetică universală, teoria
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 133/2272
secole
SOCÎalp
J,i Sl:' cerea să Se sustragă
care Sl' n i'tscuser t şi care părea o
evidenţă
naturală si s-o înlocuiască cu alta,elaborată de cîteva
minţi îndăzneţe şi care părea, caatare, artificială ; să
admită di rînduiala din Uni vers, comodămurită pînă
atunci prin intenţii divine, s-ar stvîrşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 134/2272
n absenţa oricărei
ntenţii şi anume prin ea însăşi.
Asemenea revendicări nu puteau fiacceptate
mc1
m ăcar tolerate decît sub imperiul uneinecesităţi dl alt
ordin decît cel teoretic. Impactul teoretinu posedft în
inc decît arareori forţa de a se impune
rezistibil şi, chiar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 135/2272
cînd o are, nu stă în puterea noastră siidovedim aceasta.
Doar necesitatea întretesută în urzealavietii sociale e
snsceptibilă de a se in{pune inexorabil
şi, oricum, nnmai
sfera faptelor, în speţ{t a relaţiilor sociale, prin caracterul
XXXIII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 136/2272
ON BANU
or material, ne oferă un punct de sprijin
pentn dovedirea
unei necesităţi. Deci, în cazul dat, doar a nin•Jul acestui
gen de relaţii din cetatea greacă asecolului \"1 1 , putem
spera să reliefăm în mod convingător cxplicaţi<c produceri i
c u necesitate a unei traume ideatice atîtde răscolitoare
ca aceea constatată mai sus.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 137/2272
2. nainte de aceasta, se. impnnconseuma::..,;, 'naterialului intelectualasupra căruia i-a exercitat
n:;:esitatf·::
mpulsul semnifi cativ. .<\vem în n:deremomentele din
constiinta greacă anterioar t. Eleurmează a fi considerate
pe dour{ planuri. lJnn1, cst-.- acela asarci11ii pdilosoficc
prezente îu gîndirea antuni lcsianCt :celălalt 1•Lo se con turează cindvizăm chtsti unc·a dewitizării act sL isarcini,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 138/2272
::tiind dt drumul spre miksieni este,folosind '·' expresiea lui ::\estle, drumde la mit la }()gos.
Primul plan n,, instruicşh:. dupt cumam mai ::'-j •u-.;,, asup l<J.
procesului logic către abstrac{iihfilosrfice, asupra fondului
fi::.ical de care procesul e asociat i,n fine, asnpra modnlu:
n _care c g-îndită fit'nţarett fizic al ului
n Tlzrogonia, poetul enunH:ri\ ntităţ
divilll". zămislite·
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 139/2272
de ::\oapte, pr cum Xemesisinsemnînd şi :.Pedeapsa) ,
'rnj ba, Truda, Vitare:a . Durerea,Discordia i nu puţin(·
<>..ltde. Sînt, aşadar, 11e:rsonificări de
condiţii -:au relulii
sociak ţ;i psihologice, cn ca ra cter general.
Punctul de plecare este o l·xpt·ri.enţrt,care e . .empirică" ,
dar a dtrci cmpiricitate nu e cea aobiectclm- ensibile ;
L'a constă în multiplicitate:a relaţiilor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 142/2272
deapsa ca atare - dar concrr1
maginabil, individualizat. Raportul
dintre act:st universal
ernesis -- şi orice act individual depedt·psin.: •:•.te acum
XXXlV
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 144/2272
îndit în spirit biologic, dedescendenţă, ca şi cînd fiecare
act de acest fel ar fi zămislit (altămodalitate a empiricului)
de către :Kemesis. Procesul de
abstractizare, în demersul
de explicare a lucrurilor, există, dar estede · la început
i pînă l.:t firşit angajat în empiric,rămînînd în empiric.
Cînd Thales va spnne "toate sînt apă", capă în general,
d va me-rge pe un drum de abstractizare
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 145/2272
oarecum analog
.:eJni ce conduce spre enunţul "toate
actele de pedepsire
in de pc·rsoana Pedepsei", ceea ceconferă semnificaţiei
besiodice l uată ca exemplu un oficiuprefilosofic. Dar "apa"
din sistemul lui Thales diferă decisiv, îndouă privinţe,
de Neme:-;i . hesiodică : ::tpa î.ngenere e un concept, deci
•tcrepre;:cnluid (poate fi reprezentată o
anumită apă, dar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 146/2272
nu "apa in genere") ; apa în gc·neral egîndită ca "esenţă"
actuală a oricărui individual , iar un caascendent din care
ar provcni (se prea poate să fie ,·orba ş
de relaţia de ascendcnţă, d<ir nn eaconferă "apei" sensul filosofic). Relaţiae i n planu! ln:;iculu-i (unh•ersal-ndi,:idual), eliberat de repre
F.entare - F:urilc divine ale luiAlkman ocupă un loc similar celor
hcsiodice. Peitho (Persuasinnea),Promatlzi:ia
{Prevede:·e:l). Poros . _(Proiect-\Iijloc
de acţiune) , Aisa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 147/2272
Soartaj s1at persomf1cări mitice al ennor "forţe reale,
de sine-'>t;:itătoare, care acţionează înviaţa socială i în
c1 atură .
·
" ! .
Toate <i!:\:tea sînt generalizftri cncaracter mai mult
-:an mai r mtin restrîns. Cîud însăHesiod, înfometat de
dreptate, sr;une că dadi aceasta disparl'
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 148/2272
dintre oameni,
thtuci femeile vor deveni sterile iar omenirea va dispărea
:oi ea, el r<::dii, în formă metaforică )idin non biologizantă ,
< • sentenţ:::i as upra esenţi alit ăţii
umane. Universahtl uman.
tstfel schiţat prin nota de dreptate, o vapăstra atunci
'Înd va r•:<-lpărea în formă teoretică, lSocratc şi Platon.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 149/2272
Fizicalismului ionian i-an premers vechenunţuri fiTicale sau :-; ubstraturilefizicak a numeroase reprezentări
n lliada, zeul Somnc!lui se l audă că arputea
-.
1 A. P i ·1 t k . , \\"" s k i. j"l, JStli/:fiu(ri fl, a.U.-;Iracţ;i la A lknu.tn,a . . Ana-
<"lc Unive; · ,ţii C. L l'arhn:I,
S,·ria ştiinţe socinlc ", nr. lil --- 1 9<10p.
20.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 153/2272
Timpul, Eterul i
Haosul, considerate mitic, dar
desemnate uneori ca fii w l
anterioare Zeilor. Poetul Pherekydes,contemporan v u
l'hales, î n una din versiunile păstrate,preia, dar înavuţetl
sub raportul valorii de abstracţie, oveche legendă orfică
i indică drept originii a tot ce există,Timpul, căruia ii
sînt coroboraţi Zeus (Zas), activ , şi
Pămîntul , pasiv, şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 154/2272
din care se nasc Focul, Aernl :;;i Apa.
n gîndirea "mitologilor" despre
modalitatea dt: a fi. a
umii întîlnim Armonia (lipf.LOVtt),1\loira (f.Lo po:), Anc'mlic
ci.wxyx7J). Sînt entităţi mitice,reprezentînd, respectiv,
acordul cosmic, destinul,nexorabilitatea. Acestea vor prolifera
variate interpretări. Întrucît zeitatea,
care e inteligentă, e dominată deDestinul inexorabil, acesta c străin denteligenţă, deci antomat. În această
ultimă ipostaz;l,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 155/2272
entitatea, demitizată, va deveniabsolutitate mecam"r.:â
Scolie : com.-ulari tt sau explicaţie<lat<t ,·cehilor texte ue interprc ţi
antid (sculiaşti).
A. P i n t k o w s k i. Umbre şi luminiÎil domeuiul liricii vecl&i gr,•
"·ti, în " Studii clasic<:'", 11r. \'III, 1966, p. !!54.
XXXVI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 157/2272
Ht:siod atinge în lklunci Zile tc·ma"discordic·i" (cf;ntradicţiei) casălăşluind la "rădăcina" tuturor
ucrurilor ..
exprt"sie metaforică ce anticip<:azăconceptul de te11si u ne
ăuntrică între contrarii, ca principiu devalc are nniveEală.
Musaio:::, pod orfic, nu părăseştereflexia teologală, dar,
n cadrul act.stcia, ar fi schiţat imagineaunei lumi a
că n.·i divc·rsit ate provine din Unu
niţiat şi s-ar rcîntoan:e
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 159/2272
unitate".
Dar între ontologia mitică schiţaHt pînă
acum şi -...ca
mik:siană intervine o adîncă schimbare.
S-a obsen·at că ambianţa miturilor oferea ul în.--aş1
unele piese a căror plurivalenţă se arăta
susn:ptibi lt să
5ustină si. fidelitatea religioasă - cumarăt ase is• ,ria
ungilor :cole anterioare -- dar şi.fizicalismul, dacă t_·rau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 160/2272
altfel direcţionate. In toate cazurile pccare le-am reţiu ut,
s e observă o bh·alenţă, În virtutea cărea c:ntit ăţile în
caud pot fi privite şi ca ipost aze ale i
ntenţionalităţii di1:iue
din lume, dar şi altfel , în care caz, lamateriali şti , apa ni c
arat ă în fi zicalitatea d, Armonia înfuncţia de e:chilihru
cosmic. l\loira ca raport riguros întreevenim€:nte, An:'tnke
drc·pt necesit ate a ordinei universale.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 161/2272
Aşadar, atribute
şi rc:laţii iluzorii într-un caz, n:ale în
celălalt . Mit urile
sînt promoYate către niYele mai înalteale abst racţiei,
pînCt aproape de punctul în care simplacondiţie a cred.in
d se arată prea slabă spre a mai rezistagata ."ă ct:d•:ze
oenl abstracţiei realiste, filosofice.Vorbind de apari ţia
fi losofiei milesiene J.- J. Goblot spune
"Filosofia se n<\:;;te
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 163/2272
printr- un proces de
raţionalizare progresivă"1•
Conceptele colective, în special celereligioase, au o struct ur.! snsceptibilăde o mare mobilitate şi adaptabilitate.
M o hiplele re la te din corn plexulstructural pot, în anumite
condiţii, să-şi schimbe în modsemnificativ valoarea şi
si stemul de legături infrastructurale încare sînt prinse.
3. Raporturile congenitale ale lumii
greceşti cu civilizaţlile Orientului
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 164/2272
Apropiat au avut contribuţia lor laacumular-.:a de idei fizicale, ce nepreocupă aici. Cu titlu de curiozitatt:
nscriem aici o informaţie a luiPoseidonios, transmisă
de Strabon, după care atomismul grec ar
fi fost preluat
de l a "Filosoful Mochos", fenician, cear fi trăit "înaintea
răz-ooiului troian" . Relatarea e, sc-nţelege, fantezistă dar
de;l;jtă iaptul că în lumea greacă Ilăreafirească invocarea
unor antecedente intelectuale orientale,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 165/2272
n caz ul de f;:,ţă
ak fizicalismului atomist. De mult a fost
relevat faptul
crt apa, acest "principiu" al lui Thales,apare adesea in
dc,l· .nnente egiptene cu mult mai vechidrept obîrşie a
t:;nii. Apsu-Tiamat originare, alemesopotamienilor, au
dl: asemenea caracter acvatic ; Tohuvavohu din mitul
coo:;mogonic mozaic, mai bătrîn decît
Thales cn vreo :;;ase
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 166/2272
v v.-. ..:ari, spune acelasi lucr u ca siHaosul hesiodi c. Principil:) cauzalităţima:teriale este' afirmat într-un act laic
lh:-'opotamian din sec. VII - o scrisoarea medicului Arad
a nai către regele Assarhaddon -
aşadar dintr-o regiune
cu care hinterlandul
Miletului avea contact direct. Cit
pri n:şte elementul Timp, întîlnit în
repetate rîndnri înh·xtde pomenite adineaori, pare să nu fialtceva decît
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 168/2272
Ve.!. J. P r 7. y l u s k i, Lr1. GrandeDecsse. Payot, Paris, 1 9:i0. p.
1 89, rlup:t J. H i d c z, Les eco/eschaldennes sous A'n:andu• ,.t 1<->Se/euci.i•·s, ::.Vkl auf!:CS Capart, 193S, p. 4 1 .
AŞTEREA FILOSOFIEI GRECI;ŞTI
mai sus dominaţi a multiseculară în
umea grl cească aviziunii rnitke asupra realit ăţii. Dacăexaminăm condiţiile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 169/2272
n care s-a putut produce, în secolul cene interesează, act ul
de demitizare, atunci se impun atenţieinoastre doi fact ori,
unul intrinsec religiei greceşti, altul de
urdinul activit:'tţii
storice. Pri m ni este absenţa unuisaccrdoţi n Cel car:J.cler
statal. Celălalt constă în experi::nţacxpediţiilor geografice
spn· zările cele mai îndepărtate aleo1·cumenci. Psihologia
constituită în atare co11 diţii a faymizat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 170/2272
nchegan a i dwlogiei iaicizante, prielnic medin de cultură, la r!II Clul ei, alfilosofiei materialiste.
n mai toate civilizaţiile antice religiapozitivrt se rezuua
pe doi piloni : sentimente şi credinţe deo partv i de aită
parte puterea instituţionalizată apreoţimii, care constituia
o cas1 il oficializată, uu in:st nnn<nt
al txclu;;i vitătii putt:riide stat . Era chiar identificată cu aceasta elin urmă în regim ariie tcocraticc, atî
de caracteristice societăţilor de : !p trib
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 171/2272
uta P . n Grecia nu existu decît primuldin aceşti pi!.ni.
Preoţimea greac1 n u avea caracter ;tatal , n u îndepli :,::·a
o funcţie politică deţinătoarc ele putne
şi autoritate ad:ninistrativă. Nu exista ocastt sacenlotală. Ateul avea de·
uptat îm potriva unor doctrinereligioase, dar adVL·r:>arii
săi pri!lcipa1i eran mireni (credincio
cv uu a1Jarţi1:, aucle rului) ; ana de luptat împotrivadeilor şi sentimE-nl<:lor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 172/2272
bigote din mulţime, dar acestea aveaucaracter prokic,
capri cios, ţinînd de cutuma privaHt, iarnu de dn·ptul
public. Dacă fanaticii simţeau că, prin
aţîţan·a opi riil·i
publice spre a obţine măsuri materi alespontane co t t ra
blasfemiei, nu au şanse de succes şi eă epref('ra bil ",:·, se
adreseze organelor puterii, atunci aveaunevoie de· sa i>.: t.iuni judiciareemanate de la instanţele: politice laice:.
·:u exista nici u autoritate sacerdotal ă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 173/2272
oficială, aut ntH; :;;ă,
:::u caracter represiv. Cînd, în Egipt,
Amenophi al lV-ka,
d..:venit Ahnaton, s-a răsculat contrareligiei oficiale, a
dt:danşat reacţia triumfătoare a tagmdprcoţe:;;ti !.lin
:\Iemphi.s. În Grecia o forţă cît de citcomparabillt, in
1 Y<l. htcrart:a nua.strcl., ·L·.:pratli'lnaţin·nii
..
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 174/2272
s(:t/ah ,,a siatic:·' J ş i 1 ! .
3n . . ltc·Yist.l de fil.,st•fie", nr. :! i :l
din 1 96G.
XXXIX
ON DANU
s:rviciul aparam religiei oficiale, nu a
existat. ::\fediul decultură al gîndirii antifideistc abeneficiat neîndoielnic, pe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 175/2272
plan atît material dt şi psihologic, deaceastă imprejurare.
Să trecem la celălalt factor. În veaculVIII, începe în
metropolt.·le greceşti vremea
colonizărilor şi, implicit, a
navigaţiei departe în largul mării. Eaatrage pe portuari,
dar continuă să fie privită cu antipatie dărani, ca Hesiod,
sau de Pl.ttacos, "înţeleptul"conservator. Navigaţia era
unnl din efectele imediate ale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 176/2272
ascensiunii forţelor de producţie desprecare vom mai vorbi. Ea antrena dupăsine dzvoltarea meşteşugurilor şi, prin
urmare, a comerţului,
mai ales maritim.
Dar navigaţia, inlesnind în chip sensibilcălătoriiJc în
di recţii multiple şi la distanţe relativmari, a constituit
nn ;;timulator eficient al observării. uno
argi spaţii geografic.: pînă atunci necunoscute. Ea a făcut mai nec::sară şiob;'.:-rvarea cerului, a astrelor. Efectulcel mai spectaculos
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 177/2272
con-;ta îu faptul că geograficuldescoperit dezminţea la
ot pasttl mitologicul. Două exempledemonstrează profilaxia antimitologicăpe care o opera sporirea cunoştinţelor
geografice. lVIilesianul Hekataiosdemonstrează, în urma
unor observaţii geografice, inconsistenţmitului Ccrherulni
şi a altor mituri, iar neobositul călător
care a fost hardu!fil(l";of Xenofan adobîndit, aflînd obiceiurile tracilor şiale ethiopienilor, argumente care arătaucă zeii au fost inchipniţi dL· oame11i, ş
anume după chipul şi asemănarea lo r.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 178/2272
Mic:area geografică dezvăluieurmaşilor lui Homer că,
mergînd pe mare, nu descoperă nici unnferu1 şi nici un săla
de iiinţe monstruoase, că spaţiul este
omogen sub raport
caiitativ (lipsit de cvalifiere mita-magică) , că Universul
esh· lipsit de mistere şi fantomc.Populaţiile de navigatori
an fost
primele în Grecia cărora a început
umea să le
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 181/2272
a Pl"loponesnlui, iz olată prin relief decoastele mării ; ca
a rămas mai mult decît oricare altăregiune a Greciei ret ranşat ă în lumeamiturilor celor vechi, străi nă dezbucium spiritual, deci de progres intel
ectuaP , şi pri n aceasta
"fericiHl", dnpă o tmdiţională expresie.Staţionarea topologică c corelată custagnana spirituală, proliferînd idoli .
Ea e limitativă. Or, "expansiunii
Universului sideral :;;ial orizontului geografic îi corespunde olimitaţie a conti iu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 182/2272
d pt::rsonale"2.
Expansiunea geografică - colonizări ,
comerţ maritim -
participă la actul de răsturnare araportului om-Imn
n n,nJiguraţia mitică homero-hesiodică, omul e un :; u bordonat alspaţ iului inchis, delimitat de Okeanos.Conştiinţa migratoare ce ia act deaceastă finitndine, o denunţă şi
compromite raportul de subordonare. O"lume" care încetează de a mai i ncluden sine subiectul poate, implicit, să
dn·ină obiect de investigaţie al subiectu
ni degaj at .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 183/2272
S. Toate acestea constituie, sfl spunem ,"matuia", substra tnl propice să se of ereadu! ui teoretic n.Tol uţionar săvîr it
de Thales. Acest su]jstrat de idei şidispozi ţii psihologice poate să j ustificposibilitatea cotiturii spreantimitologism materialist, nu însă şi11t'ccs1·tatt'a schimbării de direcţie, caact "formal".
Continuînd deci, investigaţia sendreaptă acum către
viaţa economica-socială a Miletului.
nterpreţii iz,·oarelor sînt de acord săconstate avîntul
economic neegalat al acestui oraş
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 184/2272
egeean. Este "podoabă
a Ioniei", scrie Herodot . O veche
nscripţie îl glorifică drept
"cel mai vechi oraş al 1 o ni ei şimetropolă a numeroase
şi mari cetăţi din Pont, din Egipt şi dinoate celelalte
regiuni ale pămîntului locuit". Oraşmatern a nouăzeci
de colonii, este piaţa de încmcişare adrumurilor de comerţ
1 Vu. \" i c t o r n c r a r u, De /'orig ine
des cultes arca<hnrs, Porb.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 185/2272
pa.f'.iu:.
G. G u s d o r f. Lts scienus llumaincs
et la pensie oNidentale, II.
Les (wigi1n• rlrs uinur.< lmma inr.<.P:!ris. T'nyot. 1 9fl7. p. 4R7.
XLI
ON BANU
ale Europei Asiei
Î Africii. În Milet se prelucrează p1e1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 188/2272
a dcmos-nlui2.
Se Îll :-Jti tuie astfel în Milet, ca şi în
alte cetăţi port uare.
c : ·. nt a fost d::: pild(t Efesul, odedublare socială în sinai
cl«s<i de oameni liberi, proprietarireali ori virtuali de sclavi .
Vechea ari stocraţi<: gentilică, formatăcu prioritat-;; din
marii proprietari funciari, care domi nan cetate in virtutea unor stdvechi
pri,·ilegii, îşi vcd pntcrea politicădisptttatrl d' d4inr1torii de av ri
mobiliare ; dar aceştia din mmă, d-::::;;i
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 190/2272
puteri a aristocra-
1 Vd. G. G 1 o t z, Histoire grecque, I.
Paris. 1 925. p. :.!73 ; P.-M.
S c h u h l. Essai sur la formtdioJJ de lapensie grccque, Paris. P. U. F.,
p. 169- 170.
2 Vd. S. O u t s c h e n k o, C!asses ct
stnectures de classe
dans la
societe esclavagiste antique, iti .,Recherches iutemationales a la mmiere
du marxismc", Paris, nr. 2, 1957, p. 107
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 191/2272
XLII
AŞTEIEA f'!LOSOFIEI GRECEŞTI
iei o concurent(t biruitoare andustriasilor
i comu ci<'.J:ţi-
or ho.-rati" 1 • '
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 192/2272
b 1
<:: :;;tie că iz\·orul nemijlodt al
acestor bogăţii em aproa; ><::
xclttsiY mtmca sclavilor, al d"'tror număr ajunge să fie c u
ilrqml mnlt m ai mare decît acela alcetăţenilor liberi .
Dar sda,·ii nu aveau cuvînt, iar revoltaor apărea "Cetăţii"
ca 1111 act cont ra naturii. Ţăranii libernu jucau în geE'tal
un rol politic independent, ci erau
antrenaţi, duprt intt:r :sc,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 193/2272
n acţiuni politi ce, Ja remorca uneia sauceleilaltt.: din c::le
două pătmi menţionate mai sus.
G. Portretul social i psihologic al ,nobilimii" , de!'c<.·ndeuţ.i îndepărtaţi
ai basileilor homerici, este accia al uw>r oameni care se cousid(:rrt stăpîni şdiriguitori 1nin natc:n:
;i pri a presupusa lor structură morală,n virtutea 6u f:ia
doar ci ar fi fo::;t "cei bnni", prinsubstanţa di,·in:t cu care:
s e cnd im·esti.ţi. Ei iuvodt în
favoana lor autorita1:t:a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 195/2272
ui Apullon. Ordinea di n natur8.
apare a st:: confunda, susţinută
mitologic, cu ordinea din
societate ; ne-o spune gîndirea poetică aui Theogni;;,.
Zeu!; , , .tată al zeilor si al oamenilor",::ste totodat rt diriguitor al nat urii,
patrat{ al funcţiilor Yitale, arbitru alferiirii oamenilor i garant alordint.:i publice. Aristocraţia cetă
ilor se pretinde a descinde din zei :Thesens, strămoul
egcndar al aristocraţiei atcniene, c.
după legendă, fiu al
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 196/2272
ui I>oseidon ; Cadmos, odraslCt divinăeste presupus fondator al Thebei şipărinte legendar al aristocraţiei
heoţieue.
at{t n:rst:ri ale lui 'l'yrtaios : "însniCronidul (Zeus) . . .
1 F r. E n g e 1 s, Orig inert ja111ii1• i. rnţ•riettlţii privat .. -.' a stat":." ;.
n K. JII a r x - P r. E n g e 1 '· t 'i'r r,·,rnl. 2 1 , E•l . Pc,)itk;1, ] 91;:;.
p. J J -1.XLl l f
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 197/2272
ON BANU
a d;.ru it acest oraş (Sparta - N..).
Heraklizilor"1 - adică
aristocraţiei spartane. Tot Tyrtaios spuncă zeul Apolion
n
irdonat prin oracol "ca basileii, cinstiţi
de zei, ţara s-o
cîr muiască . . . şi ca oamenii din popor să asculte de legiuirile lor"2. Salon,contemporan mai tînăr al lui Thales,spune celor din mulţime : "Nu puneţi peseama zeilor suferinţele pe care le
nduraţi, ci pe seama propriei voastre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 198/2272
aşităţi ; i-aţi crescut şi apărat pe tiranişi drept urmare
vă aflaţi într-o amară servitute"3.Cuvinte din care rezultă
hlamul contra aserţiunii, neîndoielnic de
origină aristocratică , conform căreia zderau desemnaţi ca au tori ai opresiuniiexistente : în acest fel, suferinta deveneamuabilă
ca şi aceştia, adevăraţii vinovaţi, civilifiind astfel exoneraţi dL răspundere.
Reamintim de Eu.nomt:aproaristocratului Tyrtaios, prin care,"spre deosebire ele isonomie, n:i vechinţelegeau Luna orînduire într-un stat în
care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 199/2272
coudiţiik de trai nu erau egale pentruoată lumea".
ilogiul ordinei civicL', ca ordine întrenegali, se vrea autent ! !i cat prin voinţaZ('ilor.
i. liajul dintre religia tradiţională şideologia proaristocratică era temeiul
actelor normative administratiY-udiciare.
n virt utea invocaţiei consangvinităţiidintre autoritatea
divină i cea civilă, actul normati,· caşi sentinţa j udiciară,
d:tte amîndouă potrivit conştiinţei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 200/2272
edilLtlui ori j ndecătoruhl i , îşisorhau in(aililJila j uste ţc dinsubstanţa divină, h·stată de ascendentul
zeiesc descendentulni select .
nstrumentele celor de sus erau, spuneCharlcs Parai n.
"armele propriu-zise, religia şimonopolul dreptului"5 •
La polul opus, potrivit sugestiei ce sedesprinde din c: u \·intde lui Salon, sentrevede interesul de a înmăn unhia
adversitatea antiaristocratică a demos-ulni cu actul de a
1 T y r t a i o 5, Eunomia, 2 (Pr. 1 ) .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 201/2272
a Ibidem, 3 (Fr. 2) .
3 S o 1 o n, Sc1'isoare către
Philocypros, B.
A. P i a t k o w 5 k i, Sparta., oraş alculturii în sec. VII î. c. n.,
n ., Studii de literatură univer ală",1956, p. 1 98 (titlul de Eunomie
pare să fi fost dat poemului lui TyTtaiosulterior, de către Aristotel) .
C h. P a r a i n, Les caractres de lautte de classes dans l'anliquill
elassique, în .. La Pcn5ee ", nr. 108,
1963, p. 1 7.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 203/2272
derulează luptele politice dintredepozitarii lor.
oua pătură socială atacă rînduielilepolitice care asigură
domnia in cetate a celor puţini,
privilegiaţi prin naştere,
deci împotriva aristocraţilor şi înfavoarea unui regim
Pnlitic al demosulni. Fn text dinTucidide, care caracteri
Zl:ază o situaţie de mai tîrziu, comunămultor cetăţi greceşti.
c dătător de seamă în acest sens. "Greci
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 204/2272
scrie Tucidide dcYenise mai puternicăar bogăţiile mai numeroase decît înrecut : atunci, odată cu creşterea
bogăţiilor, se stabiliră
iranii în majoritatea timpului ; mainainte nu existau
decit «basilei1> ereditari, dispunind depri,·ilegii cktt:rm i nate' '1.
Ştim, tot prin 'l'ucidirle, că epitc.:tnl ele"tiran" era dat
11 această epocă, de regulă, aceluiacare .smulgea puterea
din mîinile aristocraţiei, sprijinimi u-se
pe dcmos. Comentind cuvintele de mai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 205/2272
sus ale lui Tucidide, P. Guiraud
)rccizca;r;ă d1 h:nomenul începe să
apar['!. pe la anul 700
.e.n. · ··· a;adar cu mult înainte deimpul a utorului Ră :·boiulai
pcloponcsiac - şi anume, ca urmare aapariţiei unei noi
. clase dl: îmbogăţiţi" dl pc urmacomerţului şi a industriei.
grup social care, în l upta împotriva
aristocraţilor, se sprijinftpe tira ni . G uiraud menţionează în chipexpres şi l\Iiletul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 206/2272
printre c\:tăţilc care au cunoscut acestfenomen.
Cum am arătat, poezia lirică a timpului -a Alcaios,
Hybrias sau Theognis -- se făcnse ecou
al dramatismului
conflictului. Tyrtaios apelase la spiritulcivic al poporului
nu fără a lăsa să transpară şi o uşoarăameninţare, cerîndu-i
prin gura lui Apolion să fie credincios,"să nu uneltească
ceva rău împotriva cetăţii"3.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 207/2272
Reproducem şi cuvîntul lui
Hybrias, care exaltă forţa materială
crudă cu care cel din
mediul social "de sus" îşi impuneconservarea prerogative-
T u c i d i d e, Războiul peloponesiac,, 12.
2 P a u 1 G u i r a u d, La main d'oewl!re industrielle dans l'ancimne
;rece, Paris, Alcan, 1900.
a T y r t a l o s . EunJ»>4ia. 3 (Pr. 2) .
XLV
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 210/2272
ON BALJ
or : , .Mare îmi c·.ste bo:;t j·ia ::mcc:a şi abia . . . imi apăul
pielea ; prin acestea sem ăn, J >rin
acl:stea secer, J 1riu acest<:a
-::int numit stăpîn de către cei iurolJ;. . . Ei ÎihL mi îndrăznesc să aih<t
ance -i sabie . . . Toţi cadnsrăimîntaţ.i la pilmîllt, sub genunchi n
Juu" ! . Sau, Thc.:oguis din M('gara :
Omul sărac, dintr-o c.la.Ht s-a-uavuţit, iar bogat ot:, doar intr-o singurănoapte. a sărJ.cit. C. l cu m:utc.: u-a•• :;
zbîndă, dar nechibz uitnl si-a dstigat, ]n
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 212/2272
:ă ii condus anumite minti te:c rl·t:cclar\' J(,·i,_;are sr:r• ·
nţelegerea faptului că nu ' l:ra ·::'ntinţă ;", ; l.: ocoÎittc
conzpron1-iterea ideologici rdigioas- .
ca uua ce 1 , > : ··e proc! amafii ca ocgiti11Ut1'C a po:iţi1lor ce coiisl-lm·au ubi, ut atacul11·;
·,
Jopular.
nstinctiv, ::;poutan, in ambiti.nţ. 'dor ce luptu ,: :a:potriv:;.
dominatiei poEtice a aristocratic·! "
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 214/2272
.odai, aşa cum nn depinde pe plancos1:1ic. Astid, rcprczl'll·
i'i.rilc: fizicale despre 11atmă, autohtont: şi importte, ca r<
;c:
acumulează în chip latent, aveau să fiecu pasiona!
Lecesitatc chemate la viată teoretică siexpresi<:. A fost tn:
mperativ zămislit în adîncul psihologieproprii p[thuii
sociale legate de progresul
meşteşugurilor şi al comerţului.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 215/2272
Miletul a fost primul pe planulrăscolirilor economice i.
sociale. Trebuia să fie şi primul undeacel imperativ s[t ii.
fecundat conştiinţa filosoiidi în direcţia
materialistă.
1 H y l, r i a s, lr. 1 .
" T li e o g n i s, Prima , ft·gie (fr. I l şi 5).
XLVI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 217/2272
ărăneasc::i., nu s-a desprins nicio da trd(_· religie. Starea de
spirit "orm.irionistă" schiţată mai sus aconstat probabil -
ca stare .. -nh:ctivă - dintr-un amestec
udlcit de tendiute
conoclast • · şi bigote, pe un fondconfuz de temeritate -;;i
fridt, de: r ·voltă şi supunere în raportcu zeii. In cel mai bun
caz, nu mr.i mult decît un nelămuritspirit antiteist arareori mfut •.a isit şi cemai adesea înăbuşit. Formaţi într-un
astfd eL mediu, filosofii materialisti au
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 218/2272
esit doar ei din
accastii sl.t f(· amhigui't. "\ u fo5t
inguii in a ' căror conştiin
ă s-a ptl':ttt împlini ncccsiratca scmnalatâ, dîndu-i-se expresie teord ică. Ei
au extcriorizat tendinţe retinute sicontracarate cEa mentalitatea mulţimii,nt1cînd-o: ltipcrt'c!ic, pint laconscdnţele logic<: couse<.·\·(_·nccu sine, adică pinfl la
materiali.;;mul antiteist.
Acest materialism Ilr>:::.::lasic e:;tL-,.;punem, antiteist . un
atei st . Primii rnateriaEşti --- anteriori
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 219/2272
ui Protagoras ::;i.
Den111crit - nu neagă :formal existenţa
zeilor, nici măcar
J I U pron nnţă îndoieli explicitr.:prh·itoare la fiinţarea lor.
Li doar Stl!)rimă atribtt(iif<, lor prinaceea că, în fapt, sînt
ransferat•-: în aria elementdor materiale, arătate ca "principii" . CÎ tillltl atitudinii faFt de zei nu
ransgresează deci Ja ei cîm;x1! tezelor fizicale despre natură. Chestiunearxistenţe1; zeilor avea caracter nupractic, ci speculativ şi avc.:a să .fi-:
Ul'J.hătută într-o etapă istorică
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 220/2272
ulterioară. Or, potri\·it
celor consc.-uma te de noi mai sus, ceea
ce ordinea zilei impmiea cer necesitatecugetătorului reformator era doar chestiunea jJractică a funcţiilor zeilor,nu mai mult. Impnlsnl politic prescrie
religiozităţii dimensiunile ei : nici unulnici cea1a1tă nn depăesc condiţiapractică a "suprimării"
atribuţiilor divine.
8. Semnificativ nu e numai faptul că
filosofia în cauzăa apărut tocmai în oraşul Milet şi tocmaa apogeul istoriei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 221/2272
sale economice dinaintea invazieisterilizante a medo-perşilor.Semnificativ, în sprij inul punctului de
vedere exprimat XLVli
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 223/2272
100
?00
JCO
"'00 km
Oraşe de baştină ale filosofilor greci ş.icentre de culturii •lin Grecia
secolele VII- V i.e.n.)
XLVIII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 226/2272
călător peste mări .
nh:resat ca i ei în promovarea
na\·igaţici , a putut fi
cono;iderat autorul unei , ,Astrologiinautice", probabil
n<t;mal de îndrumări astronomicepentrn piloţii de vase .
Fa p·,· ul de a fi prevăzut o eclipsăsolar t se înscrie î n acr ea7i
<>!'(line ele preocupări. Interesul săupentru ob;;crvarca
natnrii şi a raporturilor reale ce o
domină a j ucat m rol
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 227/2272
<k seam{t îu a-i statornici celebritatea :povestea duprt care.
oi cătî nd cn ochii spre cer, ar fi căzutntr-un puţ, arat{L
z'il îndelet11 icirile sale de " naturalist"
erau atît de popnlan
twît. intraseră în anecdotă. Spiritul,popular" îl anirn{l
: dtfd . amtm: prin ai:)titudinile lui comerciale, despre
crcrc, mai în gl umă, mai în serios, deasemenea se dusese
'(·stea. Preocupările sale tehnice --- ar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 229/2272
nm1ă) , în Ionia alternatt\'a politică era ori atitudine pro
kmocratică, ori una de supunere faţă depcrşi1 •
n conştiinţa unei personalităţi care
cutnula cunoştinţe de
izid i cunoştinţe despre pntinţa uneiviziuni fizicale
asupra naturii, înţelegerea faţă deconflictul social-cultural
a care asista, luciditatea inutilităţiiexplicaţiei teologice şi
. T 11. l' a p a d o p o 1. cercetind
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 230/2272
cugetarea celor "şapte înţelepţi",
creue a putea eticheta ideologia lor ca
fiind în gener.1l democratică. (V.
nceputurile ideologiei democrate.antice, în " Revista de filosofi<!', nr. 10
1 968, passim} . Cum am văzut,aprecierea se confirmi't •har 1:1 unii. ia
nu la toţi, cum crede Tll. Papadopol.
H o:> r o d o t IV, 1 37 ; \'. şi R. C o Il n, . l tltents, 1nre democratie,
Pari. Fayrml, i930, p. 69 -70.
L
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 231/2272
A TERE,\ !'ILUSOFIEIGRECEŞTI
a
miJC:rioasci cerinţe politice de arenunţa la L<l, simpatia pentru ceisocialmente interesaţi în aceastăn·uunţare, într-o asemenea conştiinţă,spunem, erau cotJceiitrate toate
condiţiile spre a face ca apariţiamaterialismului. iilosofic,
drept transformare a unei put i nţe în act
să constituie o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 233/2272
civică, unitară şi coerentă, ca principi udeologic component al mentalităţii
membrilor d. Luptele
politice, oricit de Yio1ente, îşi auraţiunea lor în cadrul
coordonatelor menţionate mai sus, nu înafara lor, cn atît
mai _l.)nţi n împotriva lor. Fenomenelede conştii nţă traduc
n limbaj ul care le e propriu această
stare de fapt. Cum statut ul put-is-ei îşisoarbc auton·tatca din lrgi - încănescrise -- armate religios, nu poate Iivorba, în pomenitde cotlli ictc, de
m·işcarc colecHvii antite]stă. Un partid
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 234/2272
politic
nue să atace statutul religios, ca atare, a
polis-ei ar fi la fd
dt: puţin posibil ca unul ce ar urmărinimicirea d fizică.
n uumele unei anumite linii politice, posă Sl: exprim(:
manifest critici la adresa unui anumitmod de a angaja
divinitatea tntelară, clar nu mai mult .J.lilitanţii carl: sut-iu
o politică democratică pot fi, unul sau
altul, adepţ i ai ant itt·ismului, dar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 237/2272
doar indi \
nu
i dualităţ i .
colectivităţi.
10. Cel ce investighează factorii motoriai apariţiei filosofiei greccti.. în Ioniasecolului VI, va trebui să lllt neglijeze
facto rul tensiune. El transpare dinncordarea fără
prececlenl a năzuinţelor şi pasiunilor social u
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 238/2272
mane care
au învollmrat atunci cetatea. O asemene
ncordare existenţială .1 supus şi mi.nţika o concentrare ;.;imetridL. Or.
ach tl dr: abstractizare filosofică este
maximum de încordare logică de care ccapabilă cugetarea. Reprezentarea
mitică arc pentru individ caracter nativ.Aici accentul
cade pe reflecţie colectivă pasivă. Este
o iniţiativr\ ce tHlreadversar sau, dacă vrem , adversarul eieste rezistenţa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 240/2272
spune Stanisla w
J erzy Lcc . Este întotdeauna în duel cu
altul, chiar prieten,
sau cu sine, este rezistenţă ofensivă nu
brută, ci patetică.
n acest început de secol, cugetarea unuionian fără liniţ;te .
geometru şi filosof, a apărut ca tipicăpentru spirit ul
propriu întregii cugetări greceşti : acela
.al aspiraţiei către
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 242/2272
contemplă sensul lumii dat în poeziahomero-hesiodică,
dar, întrucit acest sens e comunicat demit şi se vrea
epuizat în acesta, întrucît apare ca
ucîndu-se pe o scenă
ce depăşeşte pe om, acesta prea p uţin îgîndeşte. Prin
1 K a r 1 v o n F r i t z, Gru-ndproblem des Geschichlr dN antiken
Vissenschaft, W. de Gruyter, Berlin -ew York, 197 1 , p. 759.
LII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 244/2272
ndeosebi, uimeşte
dar şi nelinişteşte. Nu comite ea oare
hybris, crima de nesocotire aprerogativelor divine, trufaşă aspiraţie aomului de a se înălţa peste condiţia sa,de a se inst itui mai puternic,
mai. liber decît îi este ingă.duit ?Theognis, pentnt care
"hybris e cel mai mare rău"1, denunţă . vauele speranţe"2
ale celor ce cred "a şti" ceea ce e doar de competc-nţa zeilor.
Cînd însă filosoful materialist, ca
Anaximandros, tratează
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 245/2272
corpul universal ca pe un bulgărL·substanţial pe care cutează
"rt-1 "spargă" în inele, comite cc:l maiemerar gest ele ltyhris.
Materialiştii epocii, mai mnlt ckcit
filosofii nematerialişti ,
scoteau tainele naturii de sub imperiulusondabiki iscu
inţe dhine şi le aduceau "în bătaia"dibăciei iscoditoare
umane. Impotriva a ceea ce avea săcreadă Platon şi dupr.
d mulţi . pînă azi, filosofia materialistă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 247/2272
sale, se leapădă de elemente străine (deservituţi mitice
.N.) . . . păstrînd numai ce îi estepropri u"3•
Ruptura de tradiţie, considerareacorpurilor perceptibile
drept cu totul altceva decît ce păreau afi, preluarea poverii
unei imense responsabilităţi mentale,ată ce pretindeau
primii materialişti greci să între prindă
concetăţenii lor.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 248/2272
Pt'ntru atunci, cutezanţa de a se cere aşaceva, de a se
1 T h e o g n i s, Prima elegie, Pr. 3.
2 Ibidem, Pc. 2.
3 ,.A chile"
Parado:ult.
rlmte in , fenome·nologia spiritului,Bucureşti.
Hd. Ştiinţific!, 1969, p. 246.
LIII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 249/2272
ON BANU
pune în circulaţie o schemă făuridi deom, pot fi calificate
drept miraculoase.
1 1 . Tabloul schiţat mai sus, în care serelid\.:<L;l atît de
viguros apariţia lui Thales din l\tlilet,cupri ude însă, i t :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 252/2272
1 . THA LES DL.V Jl!LET (at•rox. rj-4:0 -- 550 L·.11.)
aparţine sub raport spiritual, dup[
c um s-a arătat, acc:lei
;;oci.::tăţi dnamic<::, depozitară rleenergii proaspete, ce se
dezvoltă în acest veac în cetăţileportuare ale Ioniei. Ar fi
ost primttl căruia i s-a dat numele d'fuţelept. Despre
preocupările sale am vorbit mai sus. Su
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 254/2272
:omentînd tabelele astronomicebahilonir.::ncl .
2. Pătrnus de spiritul năzuinţelor anticonservatoare ale
de:nws-ului, Thales s-a orientat către
gîndnt potrivit căruia
eşirea din modul de viaţă tradiţional seeagă de părăsirea
vechii vizinni asupra cerului şi. zeilor.Se va fi gîndit că
ruptura de vechiul mit o poate săvîrşicel mai hi11e chipul
unui unlve:rs în care forţa germinativă ş
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 255/2272
constitutiYă de
ucruri sl nu aparţină zeilor, ci chiar
ucrurilor arătate de
egende ca fiind făurite de zei. Toate ar avea o origină
corporală comună şi totodată o substanţactuală comună,
ot de ordinul perceptibilităţii, osubstanţă care s-ar păstra
me.reu aceeaşi de-a lungul tuturor schimbărilor şi a cărei
1 L e n i s B 1 a n c h e, L'rfdipse de
Tt.,lles et ses problemes. in
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 256/2272
Revue
,
philos. de la Prance et de l'.!trauger". ur!. 1968, pa..isÎlu.
LV
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 257/2272
ON BANU
.//;
/ ' /
/',/
...... ".
-'> •//
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 258/2272
J:
· /
? • '/
-'chema Cnin,rsului la Thalcs
forţă prodnctivă s-ar împlini în virtuteapropriei llL:Ct:;;iFtţi .
·\ceasta ar fi apa, "clement şi principiual lucnnilor" .
n sînt încă formulate conceptele dematerie sau matcrialitate. :iVIilcsianuare în vedere unitatea lumii, o nui tat ,egată de un ansamblu dat de însuşiri
perceptibile. Couceptele de mai sus apa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 260/2272
dar fără nici o precupare privitoare larelaţia ' dintr.:: de.
Tocmai de aceea, ele sînt închipuite înmod capricios ,
cînd ca fiinţînd laolaltă, cînd ca
succedînd una alteia.
ipsite în fond şi una şi cealaltă de oricestringenţă. Fiind
maginate ambele ca efecte ale unor voinţe divine superioare
or, se presupune că zeii pot oricîndnterveni spre a modifica starea
existentă a lucrurilor. Există ordinea
mi:;;cilri i soarel ui , dar Hera o poate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 261/2272
modifica după dorinţiil, Atena
1 llituia, XVIII, 230 -- :!33.
LVI
FIZICALISMUL INIŢIATORILOR
de asemena1, Zeus cu atît mai mult2.Există o anumită
ordine a corpurilor cereşti, pe care Zeus
o poate interverti3•
Conceptul thalesian de " apă", princontrast cu toate acestea, reprez:intă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 262/2272
afirmarea relaţiei necesare dintreordinea unitară a lumii şi diversitateaacesteia, în sensul că ambele
sînt luate ca atribute ale s ubstanţeiunice.
La filosoful din Milet, substanţauniversală "persistă
n ciuda schimbărilor suferite", dupăcum relateazrt Aristotel
Thales, fr. A 12).
E aşadar implicit recunoscut ă legăturadialectică dintre
unitatea materială a lumii şi diversitatea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 263/2272
ei calitativă.
Diversitatea apare ca multiplicitatc în
unitate. Este o
c.kscoperire filosofică fundamentală,chiar dacă deocamdată lipsitt de o
explicitare definitorie. Unitatea implică
egătura între ceva şi altceva, adid'tmultiplul. Atîta vreme
cît unitatea şi diversitatea sînt date: caatare, în mod disjuns, temeiul lor rămîne
n afara substanţei unitare, ceea cemplică un factor volitiv extramaterial,n speţă mitic.
Thales a prezumat caracterul material al
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 264/2272
unităţii şi a
presupus legătura dintre unitate i
multiplicitate ca ncce
ară, neputînd fi călcată. Nici una dincele dou ă laturi ale
contradicţiei şi nici identitatea dintreele m1 sînt încă la
Thales concret întemeiate.
n acest punct, o remarcă a elinisteiClemence Ramnoux.
n concepţia lui Thales, caracterulmonist al principiului
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 265/2272
are destinatia nn de a reuni forte saucorpuri ireconciliabile, ci de aduceaolaltă ceea e e dispersat4• Spre
dc.'Osebire de autoarea franceză credemcă această teză nu e
<.omună tuturor ionienilor. Imediat
după Thales, continuatorul săuAnaximandros va introduce tema unităţicelor opuse. Thales ne apare mai arhaic
decît succesorul său,mai aproape decît acesta dereprezentarea mitică, populară
a Universului : un Univers fără tensiuniăuntrice.
1 Odiseea . XXIII, 305 - 309.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 266/2272
lliada, II . .t05.
3
liada, VIII, 1 9 - 27.
4 C 1 e m e n e c R a m n o u x, J.,
diudoi'f>cmcnl cwti-logiqtt rles ;'wlcs
'!Yecqu<S, ln .. L::t dialectiqnc:. Actesdu xrve conges <le snt'iet.: de
philn5. de la nue fran<;ai:-:c", P. V... Paris. 19119, p . .t.
LVII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 267/2272
ON DANU
3. I ntim legată de problema de mai su
·t e· ace·,·;•
a raportului materie-s)lirit . O enunţare vrcmwi r:q1o 1·:.
ntre ele nu ne-a dat filosoful miksiani nki nn parc: :,;:
fi văzut aici O ] 'robJem [l cont urat ă caatare . J. i a VOJI Ji t
ntr-un fel d i n care r;are să rezulte căsocotc ;; i luL·rurik
nc·însuflc:ţite ca avîud " suflet", dînd ca
cxt·mr>lu magnd ! l l
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 269/2272
nchipuia că răH:u sc în j n ru t
mormi ntelor si care uneori se t
ransformă în demoni , în
şerpi et c. l)er onificat, sufletnldevenea mica Lt·iţ ă Psy ht:,
·i zată de ştrengăriik lui Eros. in fine casuilet al lumii,
nci ndividuali zat, apare cn semnificati ade functie vit a l'a '()ni versului,asimilat ă naturii divine a acct 1 ia
i ca atare supra-adăugată corpurilm-materiale. Eliminînd deci
deea autonomi ei sufkt nlni, fi losoful
care în an ,c,stă epoc:::
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 270/2272
c departe de a se gi n oi că uni tateamaterial :1 . 1umii n u
exclude însu:;;irea spiritului d e a fideosebit di n punct de
vedere calitativ, ajunge la a nu distinge
n fapt . , sufletul"
spiritul) de materie ; un-i mai răm ine,odată ce c. prezumat
caracterul primordi al al celor fi zi ce,decît s:c presupun[,
"sufletul " ca însusire gl'nerală afizicalului. Ace;,ta e hylozoismul luiThales: hyl;zoism care aşadar ne apah
ca formi"l I)fimitivă inevitabil ă a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 271/2272
materiali smului în proLkma matc ·
rie-spirit. Observaţia lui Bnrnet în
conformitate cu can:
"distinctia dintre materi e si SlJirit nufusese încă simtită"J
de către' Thal es c întc·meiat.ii doar cupreci zarea c;, distincţi a
e absentă în condiţia în care fuseseeliminată <.\ccepţinw _a
mitică a sufletului şi a rămas in faţafilosofului spiritu_ahtatca ca viaţ.ă sauca gîndire săl ăşluind în trul >liJiwatenalc 1 E r w i 11 R o h d e, Ps vâ"'
ed. fra>h't ;că, Paris, l'ayc;t . l !28,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 272/2272
passillL
J. n u r 11 e t, L'I.IU I'c>i'l'- ,j,; ,,,
p!iilos(Ilt,c grecque, ed. I T ;.J:n'ZU,Pari .
'nyot, 1 9 1 9. p. ! l i.
LVIII
FIZICAUSMUL INIŢIATORILOR
j numai <tcolo. E vorba cleei dematerie, care nu c văzută
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 273/2272
ca distingi ndu-se de altce \·a decît deea însăşi, iar nu de o
" nnitate tl<:mij locită a materiei ivie:ţii" , cum cred Uberweg-Heinze1 ,enunţare în care makria şi viaţa apar pcpicior clP egalitate şi care atribuie
vechiului filosof o capacitate
analitică pe care n-a av ut-o . Cîtpri\·cşte nemurirea suflet nlui de <.::ar.:pare srt ii vorbit Thales ca apare oafirmaţie 1irească : dacă materia cnemuritoan· iar sufletul e o prolJrietate
ne-rentă materiei , atunci fi reşte c şi elnemuritor.
4. Dar as,:rţi uuca lui '!'hales duprt care
otul ar fi pli n
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 274/2272
ele zei ? L'nii autori, ca Hnrnet, lltt-iacordă nici o i mportanţă, consi derînd-o ca o simplă maximrt. Dealtfel, după
\ristotcl, afirmaţia ar fi ;wut sensul ele proclama existenţa unin:orsală a suflctLtlui. Potrivit părerii lui G. Co
gniot, enunţul n ar face decît "să traducă punctul de vedere
după care materia este !lrin ca însăşi
animată"2• Autorulfrancez dCt în fond o versi une "ncaristotelizantă" a enuntul ui lui
Aristotel. Principalul e însă altul : în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 276/2272
les
K. B . ) nn e vorba de presupuneri ,
credinţă religie:
populară
ci exclusiv de determinarea filosofică aexis
entului absolut. Şi dacă Thales ar fivorbit despre Dumnezeu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 277/2272
ar fi un cuvînt gol lipsit de conceptulsău"3• Dacă
inem seamă de cele relevate mai sus,dacă amintim că în
tructura Universului, aşa c um o vedeaThales, zeilor nn
i se rezervă nici un loc trebuie să
respingem şi acea inter
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 278/2272
pretare potrivit căreia 'l'hales ar fi fost
panteist. Este un
1 U b e r w .: t; - H e i n z e, Geschichttdcr T'!!i!oso/'hie, Yol. I. p. 47.
G e " r g e
C o g n i o t, Le matirialis111e ;:r<1w-
roma.iu, Paris, f.:ditions Sociales. 1964, p. 2 1 .
" G. >V . H e g e 1, Vorlcslt n.gen ·ii/u•rdic Geschichte dcr Phi!osophie,
Werke, vo. XIII, ]J erlin, Dnnkcr um\
Humbloi, 1 840, p. 202.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 279/2272
LIX
ON BANU
anacroni sm modernizant ce atribuiecapacităţii teoretice
a acestor secoic valori pe care,neîndoielnic, nu k-a
a\-ut_
Oricum am iutnpreta enunţul l ui Thalesrefc·ritor la zc·i ,
socotim ho t ărîtcarc o împrejurare carea scăpat cercetătorilor. I>retntindl'ni ,afirm ă filosoful, lumea e apă, aşadar
spaţiul cosmic posedă omogenitatea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 280/2272
apei . De-a l ungul vremurilor au loc,constant, transformările tuturor celor diferite, d1:n i în apă. Ritmul
schimbărilor, intotdeauna identic cusinl', arc drept corolar teoreticomogenitatea
impului. Dintr-o asement'a viziune audispărut "zonele"
mitic-diferenţiate şi, udată cu ele,cvalifierea homeridt a
spaţiului ; a ti mp ului, aşij derca. E unu
din act de teoretice, demitizante, deseamă ale noului fizicalism. În nici uncaz, aşadar, enunţul , ,t otul e plin dezei" nu putea avea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 281/2272
o funcţie teoreti că mai însemnată decîtsentenţ"a "totnl e
plin de ap ă". Ba chiar dimpotrivă, dacăim·m seamă de
faptul că apa e l'ntitatea înglobantă. În
cea mai teologizantă dintre interpretări,zeii nu pot fi htaţi mai mult dedt ca nişteobiecte acvatice, ca toate celelalte,secunde în
raport cu apa primordială dar, spredeosebire de de, nepruducătoare dc
efecte. Am numit antiteism acea primăfază a ireligiozităţii iu ':echca Grecie,constînd în faptnl că zeii ,
chiar dacă nu sînt încă negaţi, sînt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 282/2272
subordonaţi , ,elemeutelor" si dcspuiatidt functiuni.
5. In gîndire lui ThaÎes, afirmareamaterialităţii lnwii
se leagă şi de nitzuinţa filosofului de a
afl a unele din
constantele matematice, în speţăgeometrice, care guvernează relaţiiledintre obiecte. E5te recunoaştereaexistenţei unor relaţii măsurabile laicear nu tainice între lucruri ;
relaţii cognoscibile, avînd caracter degeneralitate şi fiind
susceptibile de a fi expri mate în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 283/2272
anumite formule (teoreme) .
Pe aceast ă cale începe să fie făurit un
nou instrument cpi.-, ·
emologic, încă foarte slab, de l uare înstăpînire de ,rtt rl:
om a unor I enomene care păruseră a fianteri0r posesie a
zeilor. Ideea de demonstraţie matematicn c8.re intră i
cerinţa rigorii logice şi aceea a precizieexprimării, era 1111
su cces al ştiinţei incipiente Or,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 284/2272
spune E. Stamatis, "genialul
dcscopEcritor al principiului care cereca doYada matema-
LX
FIZICALISMUL INIŢIATOR !LOR
ică să aibă caracter de necesitate a fost
Thales din Milet"1.
,a instrumentul teoretic 1-a adăugat pecel de "l aborator" :
a studiat cerul pe o sferă masivă pe careerau înscrise cor-·
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 285/2272
puri astrale2.
6. Remarcăm şi nn element dialectic în
concept ul thalcsian de apă. " S ufletul"este pentru Thales în primul rîndmiscare, iar afirmarea caracteruluiuniversal al sufletului
ns'eamnă probabil, în primul rînd,afirmarea caracterului
universal al mişcării . Indicînd apa drepsubstanţă fundamentală actuală aucrurilor, milesianul a căutat să
exprimv astfel nu numai ceea ce numimnoi materialitate a lumi i
dar şi accentuata mobilitate a acesteia,
fluenţa cu care se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 287/2272
definitie. Filosoful întreprinde ' unanumit proces logic de sinteză a unor note esenţiale ce exprimă însuşiri ale
ucrurilor - perceptibilitatea,rnnsformabilitatea asimilată ideii de
fluiditate --- , dar şi n<:csenţiale, caprezenţa în ele a umidităţii. Unele
note au caracter abstract, ca cele dencreabilitatc sau de
etl'l·nitah·, dar ele apar ca un dat şi atît.Procesul de genera-lizare nu merge maideparte, nu duce la conceptul abstract ,
ci la un fd de sunn ancorat mecanic într-un anumit coucret , în speţ{l în acela cepare cel mai potrivit pc·ntru o
ast·menea operaţie : apa. Dar prin faptu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 288/2272
că apa c prezumaFt a fi esenţa şi aacelor lucruri care nu apar simţurilor noastre ca ncvatice - de pil dă piatra -
avem a face cu o
cugetare de tip nou, o cugetare desprempHcept ibil, despre ceea ce e doar
nteligibil. Prin faptul că un concretsensibil - apa -- a căpătat o funcţienteligibilă, funcţie
de unin·rsal al tuturor lucrurilor, încontrast cu imaginea
1 E v a n g e l o s S t a m a t i s, uber Tlzales von Alilct, in .. Das .'\ :tertum",ur. 2, 1960, p. 102.
G. A u j a c, La spJufropie, o u la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 289/2272
mlcaniqut au .<rr1'irr· tit la dicouvntr tl1nond(', în .. Rev. d'histoire dessden.:s", X X I I T . :!, 1 97(1, p. 9
LXI
ON JIANU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 291/2272
a obiecte fabricate, indică deocamdatăun fel de spirit
meşteşugăresc in operaţia filosoficăntreprinsă. Gînditorul
se îndn·arltă spre universal pe calea
care e mai degrabă
ac<:'ea ce werge de l a parte la tot.Princi pi ul si"nt, apa , e
nd1 tributar poziţiei întregului faţă deJartc. De aceea apa
este la el clement, stoiheion-a•ox.:::ov, termen care în aceasti"Lperioadă, pe lîngă "literă", poate să
ndice şi "un obiect 1ntre altele, dispuse
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 292/2272
ntr-o serie". .ozo; înseamn[t un rîn
dv m atcriak, ck lucruri, de numcre1.
Aşadar, lingvistic,
.: indicat rapmtul dintre parte şi tot,raport care printr-un
geri de translaţie logică încărcată deechivoc m· este dat
dn ·nt
ntre individual si universal.
a fost pri mul cugetdtor în sfera tcorid
filosofice·.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 293/2272
>ar theoria ·-- Il·o:c.)p[. a avut lanceput înţelesul de misiune a unei cetăţn afara ei, apoi privire a omulm: în
afara lui, "dUători c" rnentală. Arevaloare simholidi faptul că
prima thron:a, ca expediţie mentală a
unui cugetător în
afara empiriei sale, în sferaabstracţiilor, coincide cu prima
lzcoria ca ieşire a călătorilor ionienidin lumea încremenită
a vieţii sociale ancestrale populată dedaimoni2•
8. AXAXIM.Al\'DROS (aprox. 610
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 294/2272
546 î.e.n.) aparţine
şi el stratului popular de tehnicieni,
neguţători i navigatori milesieni .
) acţiune de colonizare în Yremca l uiera lcgatft de preocupfu·i comerciale.
Or, după o relatare a lui Aelianus (J
s-a
aflat în fruntea grupului de milesi enicare a întemeiat
..:olonia Apollonia pe ţărmul trac al:\lării Negre. Tehnica
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 295/2272
1 \". J. _\. 1 b e r t R i y a u <1, ],eprobleme du dcvenir rl i11 noli•m
-,, le: matiere dans /.a philosophiegrecque depuis les oriţ;illrs j1tsq11'(<Thdu
'- >"slc. l'aris. Alcan, 1 90G, p. 2!)0, n.G-!2.
" \"<1. 1 ;_ R <' rl l o w, Tlwaria, llcrln, ncnts\"h. \'"rl:tg d. \\' issr:nsch . .
} 'H-)d, p. ·- 2-4.
LX Il
FIZICA T.TSMUL TNIT!ATORILOR.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 297/2272
genera treptat ca tl goria filosofică dematerie. I s-au atribuit variate acct:p
iuni : infinitate a materiei în timp,nfinitate a materiei
n spaţiu, materie infinitft, materie
ndetenuinată calitat iv.
Controversa dacă semnifică 1'njinit orihtdcicrminaf a înu.·put încă înantichitate. Dubaterile desfăşurateconduc ln zilde noa!:>trc spre un sensfoarte apropiat de cele date
de doxografii Simplicius şi Alexandrosdin Aphrodisias :
o materie omogenă, avînd o anumită
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 298/2272
determinaţie, pentru
noi gren descifrabiJă, dar oricum
deosebită de cele patru ell:mc:nte -·pămîntul, aerul, apa, focul - şi numai înacest sens nedeterminată, sau mai binezis nedefinită în raport
cn ele . .Poate ceva intermt'diar întrlele, înrudit ă cu Haosul
hesiodic, după cum crede Abel Rey1.Evidenţiem patru
note distinctive : apeirou ca materieprimordial ă necreat [t
şi nepieritoare şi "nimic altceva decît
materie (hyle) ",
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 299/2272
după cum spune Aetios (fr. A 1 4) ;apeiron ca an umită
materie concreM ,· ca ceva deosebit deori care din subst anţr le
materiale din natură ; ca generator al
snbstanţelor natura l...·
menţionate : apa, aerul, pămîntul, focul.Din i1ptiron deriv:\
Universul actual, ca şi alte universuricare I-au precedat
n timp sau care Yor urma după el .
Ca şi Thales, continuatorul său a socotit
că l Xpli 6t ll tlitatea "fizicală" a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 300/2272
ucrurilor în multi plicitatea lor, pre:;npnînd o substanţă comună concretă. Vinpunctul de ,-edt'rl ·
" Alcătuit diutr-o vergea vertical ănfiptă în centrul unti p]c,ci ,·irnr·
are. gnomonul a înct:put priu a 5luji ladeterminarea subdivizirati l, r
zilt:i.
1 A b e 1 R e "· La _ino1tss d,, lascin1cc gH tql<'. l'arb. :\\J ,)n )!kh•·:
1 H:l:l, p. !iO sq . .
LXUI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 302/2272
ne-a spus-o Teofrast ,
că Anaximandros a folosit, primul,
ermenul de ocpx-arhe
principiu) , apeiron fiind principiuluturor lucrurilor.
Or, aratt autorul francez, arhenseamnă în perioada veche
primul termen al unei grupări ; enceputul , cel ce stă în
frnntct. Ca şi în cazul lui stoiheion,conceptul se referă la
o colecţie, arhc fiind ceea ce prezidează
otalitatea, comaudînd componentele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 303/2272
acesteia.
Concretul lui Anaximandros nu mai e
nsă concretul lui
Thales. Yedem chestiunea astfel :problema c:ra să se explice cum se
diversifică materia unitară, păstrîndu-şi
unitatea. Ea trebuia luată astfel încît săpoată fi închipuită
z· a posedînd două serii de însuşiri :unele care să aparţină
substanţei prime generale, originare,altele proprii formei
concrete date. Era nşor să susţii că apa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 304/2272
provine din foc,
arătînd că o ardere generează aburi, dec
umezeală. Dar
dacă aveai în vedere o cîtime de apădintr-un oarecare vas
situaţia se complica, deoarece ea nnnfăţişa trăsături
proprii, deosebite de acelea alepresupusulni tot originar.
Ea era şi rămînea ceva determinat dincare era greu de presupus că sedesprinde altceva, de asemeneadeterminat.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 305/2272
Pentru ca diverse substanţe fizicaledeterminate să derive
din ceva comun, trebuia ca aceastăsubstanţă connmă să
fie deosebită de substanţele derivate.
Trecerea unui determinat spre altdeterminat ntt poate s"'t aibă loc decîtprin atingerea nnui punct în cart:substanţa să fi încetat a mai
avea prima determinare fără s-o fidobîndit încă pe a doua,
aşadar a unui punct de indeterrninare.Trecerea de la o
determinare la alta include aşadar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 306/2272
ndeterminarea, alteritatea, contradicţiaConsiderînd diversitatea lumii şirecerea diferitelor determinate unele în
altele, acceptînd că in toate acestereceri apare momentul iudeterminatului
n.:-
.-\ . R i ,. ;1 u <1 , nf'. rit., p. 9G.
LXIV
FIZlCALTSlolt'L 1:-llŢL-\ TOiULOR
ultă că cec:a ce este comun tuturor
recerilor este prezenţan ele a conditiei de indeterminat.
Acesta devine astfel
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 307/2272
principiu, ptmct nodal eseuţial al tuturorrecerilor spre calităţi determinate şi,
prin extensiune, al înseşi determinaţiilor
diverse ale lucmrilor. Dat fiind căapeiron e o substanţă
ce nu are nici una din determinaţiile
fizicale curente, distanţa
ce-l separă de orice calitate e mai micădecît aceea ce separă
o calitate de alta, ca spre pildă, apauniversală thalesiană
şi calitatea lucrului nonacvatic ce ar "descinde" din apă.
Este principiu nu numai al unităţii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 308/2272
materiale şi diversităţii
umii, dar :;ti al trecerii de la unitate
spre diversitate, momentul dialectic alacestei treceri. O observaţie a lui Ch.Werner, reluind dealtfel părereaexprimată în acelaşi sens de gnrnet,
ntăreşte interpretarea noastră. E vorbade celebra
frază în car Anaximandros vorbeştede raportul dintre
upeiron i lucruri, ca avînd caracterul
spăşirii unei nedrepliiţi (fr. B 1 ) . Dacs-ar admite ca element primordial apa,care e umednl şi recele, deci numai oatură a contrariilor,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 309/2272
aa cum ie vedea Anaximandros şidupă el toţi urmaşii
-.iii greci !umed- uscat, rece-cald) ar nsemna, spune
Vemer, c:< nedreptatea ar fi tri umfat .
,Trebuia deci ca
substanţa :<t fie nu uun! dia termeniicontrarii, ci ceva
mai adînc din care se nasc contrariile şin care ele se resorb"1. Din constatarea
amorului citat rezultă că prinndeterminat - cl-peiron - se: restabileaechilibrul între
contrarii . Autorul eJveţian obsen<\.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 311/2272
cu noţiunea vreuneia din substanţelefizicale comune :
principiul itfwiron indică efortul său dea se ·îndepărta de
concret, prim pas spre noţium:a
abstractă de materie, dar
nu mai mult, căci apeiron ca şi apa luiThales, nu abandonează îtteâ. ft'renulconcrdultei . Părerea contrară, susţinută
1 C h. \li c r n e r, La phiioso11Jhit p·.-
cqu<. Payot, Paris, 1 938, p. 3.LXV
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 312/2272
ON l>ANU
de unii, nu găseşte sprijin în texte.
Dealtfel, observă C.J _
Classen, e greu de atribuit un asemeneagen de abstracţie
unui gînditor atît de timpuriu1.
10. Locul lui Anaximandros în istoria
categoriei de
materialitate e determinat nu numai degradul de maturitate logică al ideii salede .,materie", ci şi de sfera ei deaplicaţie. Ca şi la Thales, această sferăcuprinde şi fenomenele cereşti ; dar,
depăşind pe Thales, ea este extină
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 313/2272
şi la domeniul faptelor biologice.Animalele, afirmă Anaximandros, ar proveni din umezeala încălzită de soare
ar omul, născut şi el într-un mediuacvatic, s-ar ii maturizat.
ca specie - în interiorul unei varietăţi
de p(şti. Aceast8
formulă, cu toată lipsa ei de valabilitatebiogt-netică, ne
nfăţişează totuşi embrionul unei teoriibiologice . .fizicale"
cu sens filosofic materialist şi naiv-evoluţioni st . Ea elimină din domeniulbiologic intervenţia supranaturalului .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 314/2272
Prin lărgirea sferei de aplicaţie acauzalităţii de (;rdin fizic::tl ,
eoria lui Anaximandros accentuiază şimai n1t caracterul decorativ alprezenţei zeilor, despre car<= se parc c
filosoful nostru a vorbit, ca şi Thalesdealtfel , da:- într-u n
sens probabil mai mult simbolic.
1 1 . Anaximandros a explicitat reflexiaasupra dinamicităţii, proclamînd
,principiul mişcării" ca princiriugenerator, cn caracter etern. Istoriapropriu-zisă a conceptubi de miscarencepe, asadar, odată cu cel de-al Joika
filosof
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 315/2272
milesin. Deocamdat'ă nu avem nici odefinitie ;:. miscării,
nu avem nici o enunţare cu privire lacauz ei gen'eraUl.
Mişcarea e arătată ca fiind intrinsecă
u.i (/pt'iron, e deci
nţeleasă ca automişcarc a substanţeifizicale. :11arcînd o
nouă notă dialectică.
12. Naşterea şi dispariţia lucrurilor sîntarătate a sf
desfăşura .,potrivit cu necesitatea" (fr. B
1) . Chiar da6
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 316/2272
nu ne pare posibil să interpretăm aceastexpresie in sensul
conceptului de lege necesară, cumprocedează A. Rey,
care aici anticipează, ne aflăm totuşi pe
cît se rare în faţa
deii primare, elementare, primitive deordi1î f Hccesm·ă
1 C. ]. C 1 a s s e n. A IHI.rimanda. în ..h·rmes", ""ic·>.hc<1en. Baml
:10. 2. 1962. p. 162.
2 A. R e y. op. cit . • p. 83.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 317/2272
LXVI
f!ZlCALISMUL INIŢIATORILOR
a naturii. Cugetare liminară în care se
mai păstrează cevadin sensul afilosofic, mitologic al luian(mke (ca fatalitate),
dar în care se arată şi filosoficul : eprima pilpîire, vag
conturată, a conceptului materialist denecesitate, ca
egitate, în faza timpurie a implicaţiei.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 318/2272
Poate mai apropiat
de acest spirit al interpretării este
estle, care vede în textul
fragmentului El afirmată ideea uneiustiţii supreme ce
asigură ca, în disputa pentru existenţă aucrurilor de-a
ungul timpului suveran, ele să-şicedeze unele altora locul
şi să dispară după ce au aj uns săfiinţeze1. Amestec deci de
necesitate a transformării, prin
conservare a substanţei,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 319/2272
şi de spirit mitologic (al "drepteimpliniri") .
S ă asociem însă acest vag conceptfilosofic al necesităţii
de preocuparea constantă a urmaşului lu
Thales, în virtutea căreia este schiţată ovastă geometrie cosmică, sferică,susţinută d un sistem complex denele, în interiorul căruia
anumite raporturi numerice statornicescdimensiunile, forma şi poziţia reciprocă
a corpurilor cereşti. Necesitatea,chiar vag concepută, a fost abordată închip aritmo-geometric. Universul însuşi
ncepea să fie gîndit în spirit matematic,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 320/2272
o ade\·ărată "revoluţie intelectuală", cnm spune Jean-Pierre \'crnant2.
13. Capacitatea dialectică novatoare afilosofului nostru
-;c manifest::;. i în problema
contradicţiei. Naşterea Universului din jeiron primitiv se datoreşte existenţei î
sînul
;ău a dou:l. forţe contrarii, caldul şirecele, a căror înfruntare reciprocă adeclanşat procesul de formare a lumii .
.:\.naximandros, după cum spuneSimplicius, crede că
ucrurile s-au născut "din diferenţierea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 323/2272
ON BANU
}nelu/ SCC"E '.'; 1:':1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 324/2272
orifici·f l .-. .,-; "os
-- ]nelu/ iL·,-,i';:u
oriftCtf.;: ,·_ :- -,;.!
Jne!e :v :nlric! ale
Căii Lac:u ,:1 .'e altor sfell'
PăminU (IJ= !:r)
Raportul dintre mişcare i contradicţie
este !:.·-.:dar . El<·
apar însă de mai multe ori legateaolaltă. Consemnu m
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 325/2272
una din acele indistincţii caremărturisesc stad! ul primiti '
n care se află deocamdată procesul dedezvolt are al cat l··goriilor, dar care eotodată şi forma primară . brută, (k
sesizare a unui mare adevăr, încă
neexplicitat . acela al
ndisolubilei relaţii dintre contradicţieşi mişcare.
1 4. Să considerăm in sfîrşit aceaspectaculoasă şi iu
acelaşi timp ciudată teorie a inelelor1•Ele închid înlăuntrul lor focul, ca unelece sînt provenite din sfera universalil de
foc desprinsă cindva din rlpciron. Sînt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 326/2272
d\::stinate sft
explice, în concepţi a lui
Anax.imandros, fenom::ne şi însu
şiri cosmice atît de \·ariate, precum :caracterui circular al
Căii I..actec, caracterul luminos alastrelor : ttnitatea dt
naturi a stelelor, soarelui si lw1c i.miscărilr ;-,p,rente ak
astrelor, faptul cii unde :,-.trc "senişcă" iJ{t r-o ordi111
1 Yd. lucrarea noastri\, Primii 11111/o
a h,,li greci, Du cmt:ti, Ed. <k
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 328/2272
urmă, între de
şi stele.
Dacă în zilele noastre ar încerca cinevafără a face <l pel
a nici una diu cunoştinţele deastronomie pe care i le p;me
a-ndemînă ştiinţa şi care, prin urmare,
nu bănuieşte că
anumite mişcări sau dimensiuni cosmiceaparente nu
corespund realităţii, dacă ar încerca,spunem, să imagineze
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 330/2272
pe o premisă teoretică unitară, admisăca fundamental:" în
concepţia autorului, în speţă, teoriadespre (tpciron din care
nelele sînt arătate a proveni : procedeu
metodologie impecabil (altoit pe opoteză falsă) ; c) tinde să-şi suusumae
chiar dacă în chip cu totul nesistematic toate cazurile
de observaţie Înregistrate ; d) năzuieşte
să introducă /!nitate teoretică îndiversitatea acestora.
Fantasti că prin obiectele pe care le
pune în joc, teoria
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 331/2272
filosofului mi1esian e totuşi realistă înmăsura în care se
sprijină pe experienţă ; pe naivacontemplare necondusă
de altceva decît de bunul-simţ al
autorului, care nu bănuie:7te
cît de străin poate fi simplul "bun-simţ"de adevărul
ştiinţei. Fantezistă prin premise şiconcluzii, ea e probndă
prin spiritul ei metodologie, prinraţionalitatea procesului
meditativ ce merge de la premisa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 332/2272
niţială ]a enunţurile
concluzive. E străbătută de concepţia
unui Univers laic
şi dinamic, de efortul cătresistematizare, al unui gînditor
care vrea prea mult faţă de ceea ce-ingăduie tinereţea l u i
storică.
LXIX
ON BANU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 334/2272
ezeî că aerul lui
Anax:imenes nu este aerul în
accepţiunea curentă a cuvîntului şi cădeci, sub acest raport, nu e vor ba d1o revenire la :radiul thalesian alnoţiunii de materie, cum s-ar părea
a prima ,·edere3. Acest punct de vedere dus d 'l'annery
pini:, la negarea oricărei diferenţeeoretice între principiul
m;;tcrial al lui Anaximenes şi acela alui Anaximandros .
A1Lnrul francez crede că Anaximenes,
comparat cu Anaxi-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 335/2272
111G Jdros, . , nn a făcut decît săprecizeze pentru imaginaţie
do, rina primului . . . , fără a fiprocedat nicidecum, din
pm;, t de vedere filosofic, la o
retrogradare de la uu concept
abstract la ttll altul mai concret . . . "4•u credem că ftj)eiron
ar ". i fost uu " concept abstract" . Fără amerge atît de departe ca Tannery, fără a
neglija reziduurile mitice posibile nk conceptului de element-aer5, ne e greuotuşi să evităm
m ]:;·esia că principiul aerului este mai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 336/2272
puţin concrc:t-deter
J1li::at decit acela al apei din cugetarea
ui Thles, gravitîm1 in j uruisemnificaţiei de nedeterminare. Intrevedem dmtul Hlosofulni de a căuta,printre substanţele concrete,
un 1)rincipiu susceptibil în mai deplinămăsură, cu tot
car l cternl său concret, să exprimeuniversalul. În compara
ie cu apa, aerul dă şi mai mult impresiade fluiditate şi
difm.iune, fiind ca atare mai propriu
spre a exprima însuşirea lumii materiale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 337/2272
de a poseda mişcare, trausforrnabilitateşi yivacitate. Luînd ca punct de plecareo sugestie 1 A. 11. P r e n k i a n . Les
do;ţographics ct les jra.gmcnts de; Jlili-sien,', in ,. Studii clasice", nr. VI, 1964.p. 1 1 .
2 Vd. G . C o g n i o t, op. cit . , p. 23.
" Primii materialişti gl'eci, p. 17 - 1 8.
4 P a u. 1 T a u n e T y, Po11r l'histairede h1 science hel!J 11,•, l',d;, Alcan . 1887, p. 1 48.
\"d. 1•' e 1 i x B u f f i e r e, Les mythed'Homere et la pensiJ gvecqu.
P;ni,, Les llclles Lettr . 1956.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 339/2272
FIZICALISMUL INIŢIATOR ILOR
Ceru!{so!id)
Schema Universului la .'\naximenes
a lui Robin, observăm că însăşi noţiune
de prirlcipiu - judecată cu m ăsurile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 340/2272
acestor vremi îndepărtate - este mai
compatibilă cn materia-aer decît cu
materia-api"'1 . Principiu înseamnă ceeace e "la început", ceea ce seantosatisface şi nu depinde de altceva.Or, judecînd cn mintea c;:lor
.'echi, observăm că apa, avînd nevoiede un anumit suport
solid, presupune un altceva căruia îi estsubordonat ;;i ea
a tarc nu mai e, strict vorbind,"principiu". Aer ni nu .are
neyoie de suport, se menţine "singur" şi
dimpot1"i·;ră,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 341/2272
este: suport a altceva ; poate fi afirmatdeci, după preceptnl
spinozist, a fi "causa sui" şi ca atareacceptat ca "principia" .
Concc·pţia lui Anaximenes despre
materie continu:. ::,ă.
fie hylozoisU1, după cum ne indică unext, original de astădată, transmis de
Aetios (fr. B 2) . Trăsătura aceast<'- ccomună îutregii şcoli din Milet, chiar dacă nu am gc;;it-o
explicit confirmată în fragmentele luiAnaximandros. Comnnă rare a fi fost şipoziţia lor în problema zeilor,
comi<;eraţi de Auaximenes a fi născuţi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 342/2272
şi anume proveniţi din ,j ,'f .
:\>1aterial:ismul fizica! al lui
Anaximenes a fost voate ,.','Va
mai bogat decît acela al antecesorilor săi, prin mar..J
număr de corpuri şi fenomene cosmicecare primesc din
partea lni o Explicaţie naturală "fizică",deşi adesea fantezi stă. :E Yorba de stelşi planete, de temperatura te:,..-Inr,
LXXI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 343/2272
ON llANU
de apuncrca soarelui, de dnturi, ploi, grindină, ză padă,
curcubeu, cutremure etc.
1 6. Uadc însă gîndirea lui .\naximenesne conduce inai
departe pc drumul sinuos al dezvoltăriigîndirii filosofice,
este pe planul dialectidi. Filosoful nu semnl ţumc)tc cu
sug.:stia sau afirmaţia diversificării
materiei unitare. El
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 344/2272
u··ue stt definească acest divers, in considerare anu mite
calităţi f tmdamentale şi anume focul,vîntul, norul -- adică
vaporii Jc apă - apoi apa, pămîntul,
piatra, care la rindul
or ar fi smsa calităţilor multiple ceconstituie diversi t atea.
Dar prin aceasta lk apare conturatăpractic i deea ck calitate, fără să
constatăm încă o enunţare cxpliciEt, eLIatît mai puţin vreo definire a calităţii .
El cerectc'ază - aceasta este d2
asc:;nc·lt.:a nou - proc·sul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 345/2272
care duce la apariţia calităţilor dinmateria origi nară ,
aerul. Preocu]_)area de a se punechestiunea mod ului in
care apar noi calităţi, e notabilă. E o
preocupare nouă in
planul istoriL·i constitui:ii principiilor eoretice ale mi )icinii,
ob..,c·rvă Ohf Cigon1 • In sfîrşitmilcsianul ne înfăţişează
propria sa ipoteză asupra naturiiprocesului menţionat,
considerat a fi. proces de condensare ş
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 346/2272
rarefiere. Gradul
de0.ebit de condensare saa rarefiere
determină apariţia
unei noi calităţi. Dar gradul indică ocantitate, gradul de
condensare si rarefiere, o acumularecantitativă, al cărei
reznltat est aj"J<uiţia_ uneia dincalităţi!.:: fundamentale
ale.: l umii materiale. In mod i mplicit,filosoful ne enunţă
principiul cliaiectic al convertirii
cantitativnlui în c-alitativ. Principiul ce
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 347/2272
se desprinde din textul ce stl ladispozi
ia aoastră nu pare să fie afirmat ca unulce ar avea absolutii universalitate, eadevărat. Dar nu e mai puţin adevărat căprezideazt zămislirea unor calităţi
care, ele, au
cara cter uni versal, ceea ce împrumutrt principiului o anumită
tni \·ersalitate indirectă. deri\·ată.
1 7 . Dintr-un text al l ui Hippolytos (fr.A 7) rezultă că
procesul ele condensare şi rarefierc, ca
proces cvasinniversal
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 349/2272
pe acţiunea' frigului şi c[tldurii, deci peacţiunea tdlOr coutrarii. Dar prinaceasta funcţia contradicţiei capăt rt Ja
Anaximene:s un caracter mai larg decîta predecesorul su .
u găsim la el tensiunea contrariilor frig
cald ca motor
al fiecărei transformări ; dar atunci cîndprivim nn fiecare
ucru în parte:, ci lumea în toat ăcupriuden.:a c·i . atunci
ansamblul procesului Jlermanent deransformare din sinul
ei apare ca generat de prezenţa şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 350/2272
activitatea celor dcnă
contrarii. Contradicţia, din caz
Jartio:lar şi doar inijial
cum fusese la Auaximandros, devinedeci la A11aximeues
cu rezt::rva formulată - generală şimereu ac!ualâ in
ume, aşadar eternă, căci procesulmenţionat ali mentează
mişcarea, iar mişcarea e rc afirmată şide cel de-al trcika
filosof milesian ca vesnică.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 351/2272
18. Se pare că în pera luiA11aximcnes, pent rn prima
dată în Grecia, tema factorului psihicautentic e atinsă în
mod distinct!, depăşindu-se astfel
momentul logic de ignorare a problemei"fizica!" -spi ritual . Identificarea spiriu 1 ui ca substanţa fizicală universală
denotă faptul că în mintea
filosofului stăruie un mod de a ii algîndirii, mod pe care
l considerăm structural, în Yirtuteacăruia obie:ctul gîndit
e o substanţă care, în mod univoc, e
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 352/2272
otodată substanţă
fizicală şi "suflet" . Fizicalnl e
universalul, e "principiul",
e subiect, are deci prec:minenţă logicăn raport cu predicatul-"aer". Distincţia
caliiati\·ă
a spiritualului în
raport cu fizicalul nu e încă instituit ă.Pc de o parte noţiunea
de "materie" e ea însăşi primitivă, pe dealtă parte e absentă
orice reflexie asupra distincţiei dintre
corp şi conştiinţă,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 353/2272
dintre gîndire şi sensibilitate. Aceastarezultă, spre pildă,
din relatarea lui Galenos care spunea cădupă Anaximenes,
"omul este în întn:gime aer" (fr. A 22) .
Este posibil ca,
dată fiind orientarea hylozoi stă a şcoliiAnaximenes să
fi bănuit că determinaţia psihică este, înndivid, un fragment din determinaţia
"sufletească" a lumii materiale.Este însă probabil că fragmentul uman apsihicului uni-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 354/2272
1 Dacii nu cumva încă la Anaximandrosv. şi W. C a p e I l e, Vie
YorSCJkraJiker, Stuttgart, 1940, p. 88. n3).
LXXIII
ON BANU
Vt-r"al să fi fost intuit ca fiind cumva de
un gen "altfel",
altminteri nu s-ar înţelege de ce în textulrespectiv - fragment autentic din scriere
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 355/2272
ui Anaximenes - expresia
folosită pentrtt sufletul individual, Y,
ux ( psyhe) este alta
decît cea folosită pentru sufletuluniversal, 1tVEllfLOC ( pne-iima) .
Dar atît Y, ux-IJ cît şi 1tvdifLIX sînt aersînt deci materie,
n contrast cu vechea concepţie miticădespre suflet, deşi
noţiunea de suflet e nebuloasă.
*
*
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 356/2272
*
1 9. Şcoala milesiană constituie un punc
proeminent îuu·-un proces lent denfruntare a două concepte opuse : cde
d.c hybris (() pL-;), despre care am
mai vorbit şi meson
.1.ecrov) , cu înţelesul literal de,mijlocie". Primul termen
ndică, în lume, fîinţarea de arbitrar, debun plac, de
cE·l'a ce sfidează măsura, lăsînd să sesubînţeleagă şi caprici o.ll zeilor şinemăsura violenţei şi simpla năpastă ;
celă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 357/2272
Jal. dimpotrivă, conduce spre sensul,şi el complex, de
1:1ăsură.
ordine, moderatie.
u accepţiune largă, aceste din urină notau o prezenţă
eoretică universală în timp şi spaţi u. În
una mai restrînsă,
de disting geneza în Europa a cugetăriisistematizate
asupra codului de norme ce guverneazănatura, societatea, cugetarea şi
comportarea omul ui. În acest caz,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 358/2272
emblema măsurii recomandă cotiturasăvîrşită în cultura greacă
de la nentalitatea mitologică despreume, subj ugată de
dispoziţiile şi imprevizibilul divin, cătr
filosofie , către
tiinţa şi etica măsurii, spre care tind cemai mulţi dintre
gînditorii greci1• Distincţia e relativă :după cum preludiile
mu::urii sînt cîntate în mit, tot aşaprezenţa noţiunii de
hybris nu va pieri niciodată. Dar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 359/2272
progresiva degajare de sub
mperiul acesteia din urmă, scoaterea ei
din rang dominant încep odată · curăscrucea milesîană, înscrisă în geomdris mut fizica! al lui Thales, în "ispăşirene!dreptăţii'
1 Vd. II e i n r i c h L a u e, Mass 1mdMitte, Miinster i. W. und O
nauriick, 1960, passim.
LXXIV
F:?.:CALISMUL JNJTIATORILOR
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 360/2272
din fraza lui Auaximandros, în caracterunexorabil p urtat de conversinnile
anaximeniene ale cantităţiior.
Dacă 1nsă luăm pe hJ,bris în alt sens -cel de cutezanţii
ce sfirleazii autoritatea divină - atunci,dimpot rivă, iată
filosofia milcsiană în postura de acomite un groaznic delict
de h_-vbn:s : smulge puterile zeilor şi le
distribuie materiei !*
*
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 361/2272
.;:
20. trict vorbind, nu se poate afirma,
n cazu1 miles;,_.l1i -
1or, de o continuitate de şcoală, dincolode cele trei ctmosc:t':
figuri proeminente. Aceasta nu înseamnăcă iniţiaL·•de
or teor<:tice ar fi sleit odată cudispariţia lor. FugiLn:
menţiuni. la Proclos şi în LcxiconulSuda, poml'nesc 1){
Af amcrcos (san :Mamertinos) care,
mediat dupi Tha1es,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 362/2272
s-a doYedit a fi la fel de pasionat dupăgeometrie, ca şi intemeietorul şcoliimilesiene . Hippon din Samos (sau
1\Ietapont , !'an R hegion, sau Crotona),ataşat poate şi c<•lii pythagoricc,readoptă teza pri mordialităţii apei,asoci.:.tă
"principiului" frigului . Trăind in a douaumătate a ;;._ , -.)lului al cincilea,
Hippon de:prtşeşte, în istoria ateism' : ! i.
modalitatea prcclasică şi, contemporan
cu Prot n gor,l:· :)i
Dem(1crit. atad chiar ideea de existenţăa zeilor. 1 'H.:(t
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 363/2272
n :1utichit ate a fost numit ateu . I deeaanaximE·niană (le
elem<:nt-aer a fost reluată de Idaios dinHimera (sec. V
.e.n. J, nud(' reapare într-o formă
despre care unii au cn. zut
că ar \·iza un "misterios" elementntermediar ce s-ar si i. La
ntre aer i apL, san între aer ifoc1.
21 . Diogcncs d1·n Apollonia (sec. V) ecel mai interesant.
A avut o buni reJJUta ţie de filosof
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 364/2272
i "fiziolog", ulti: nul
calificativ Yizînd preocuprtrile sale
extinse în domeniul
astronomiei, al anatomiei şi fiziologieiumane. Proclamînd
că nimic nu se naşte din nimic, el eprimul care enunţă
explicit nu gînd ce domina întreagacugetare greacă, cea
1 Vd. W. K. ( . C t1 t h r i e. A HisloryPj Grcd1 Phii•-soplty, ,." _
I, CamuriJge CniH:rsity Pres.s, 1 969,
p. 36(1.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 365/2272
LXXV
ON BANU
dl·alist ă inclusiv. 'l'eza asupra unuisingur principiu mat.·r\al o motiveazăprin faptul că doar condiţia de (·senţă
u nică, comună tut uror elementelor dinnatură, face posibilă trecnca lor, unul înaltul, şi capacitatea lor de a se ţ;Jf!nenţa reciproc. Dacă afirmă că aceastăescnţii este
acral, o face pentru mai multe motive :acr tl este doar el
o;nniprezent, apoi "a fi peste tot"
nseamnă a putea cunoaştL· totul, deci a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 366/2272
poseda inteligenţă. Dat fiind căn,;uşirile sufktului sînt cunoaşterea,nteligenţa şi funcţia motoare,
reb uie ca si el să aibă o constitutieaerifonnă. Fizicalismul
să1: mecanfcist nu sc mlădiază decîtatunci cînd, urmînrl
poate pe Anaxagoras, vede în inteligenţ'IOYJCl'L - noesis)
g"''rnatorul ritmurilor cosmice şi
mplicit originea Jrumus'"('i lumii. Prinultima teză, vedem, paradoxal, la acestJ!J,-J.leria!ist, o cugetare prin carestrăbate conceptul pythagoric de armo
nii.', spr, a aj unge la fr umosnl din vi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 367/2272
ziunile lui Socrate şi Platon. umindaerul . ,Zeus ", el face în
onel acela:;;i lucrn ca şi contem.poranusău ateu, Prodicos,
care afirmă că zeii uu sint altceva decît
personificări populare
ale celor trebuitoare.: omului.
V
ARITHl\10-!\L\GICUL ŞI ARMONIA
" Pytllagoras a fost primnl e:ue adenumit ( :niversul
Kosmos, datorită onlinei pe care o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 368/2272
vedea
dominind într-însu!".
Pseudo-Plntarh, De plac. II. 1 Stoh., Ecl, 2 l .
. In a dota j umătate a secolului VI.e.n., în societatea
-reacă dia sadul Italiei incepe sii se
afirme o învăţătu r:i.
kgat:i d-:: aumde lui Pythagoras. Eadevărat că, spre deosebire de trecutulnu prea îndepărtat, rămîn azi prea puţinemoti-,'c să ne îndoim de existenţastorică a acestui personaj ,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 370/2272
sau altaia dintre purtătorii doctrinei.Dacă
\ristotel, la nn mai mult de un secol şiumătate dup{t
Pyt hagoras, prAeră să vorbească nu de
nvăţătura întemeietomlui, ci de ,.aacelora pc care-i numim pythagorici".
noi c2i de azi, deşi avem la dispoziţie odocument _ţie mai
bogată, nu stăm mai bine în privinţa
delimitărilor. In j uruideilor şi persoanei lui Pythagoras
continuă să se desfi"t
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 371/2272
şoare şi azi largi dezbateri. Istoricul ceurmăreşte însă
nainte de toate procesul dezvoltăriigîndirii filosofice poate,
atîta vreme cît aceste dezbateri nu-i
oferă concluzii definitive, să se refere,după modelul lui Aristotel, nu in modspecial la Pythagoras, ci la pythagorici.
nţelegem prin pythagorismul vechi,cugetarea asociată
de activitatea întemcietorului şcolii, acelor din preajma
LXXVII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 372/2272
sa şi a urmaşilor săi ncmijlociţi . Unii
numesc pythagorism
mediu faza de reînsufleţire care angajează sfir itul secolului V şi , în mare
parte, secolul IV, fază avînd dreptprincipal reprezentant pe Philolaos,activ pe la începni:nl menţ:ionatei etape
Termenul de pythagorism non l: rezervatfazei eleniste a curentului . Acesta dinurmă a continuat <t
dăinuie şi în lumea romană.Pythagoras s-a născut în insula Samos p:1 inceputul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 373/2272
celei de-a doua jumătăţi a secolului VI.Tîni",rul insular a
fost contemporan cu Anaximenes, aj unsa -.-1rr-,t<1. înaitei
maturităţi. Vecinătatea imediată a
Miletului '"" fi făcut
ca filosoful din Samos să i11tre repeden conta.::: cu orietJtarea inaugurată
de Thales şi să-şi hotărnicc:r'=--scăat:tudinea printr-un radical contrast cucealaltă. 11 regăsim instalat în oraşul
Crotona din sudul Italiei acti''
pe diverse
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 374/2272
planuri. Ca om politic, a militat pe liniaconscrvatismul ui
proaristocratic. Se spune că moartea sa pe la începutul
secolului V - ar fi survenit în urma unui
compot politic.
Vechiul pythagorism prezintă mai multefaţete. Estecurent politic,antidemocratic, este învăţătur 1filosofică,
dealistă, este doctrină religioasă. Înaceastrt ultimă ipostază, activitatea şi-odesfăşoarţt în cea mai · mare parte într-un cadru sectant, închis. Prin aceasta,
prin ritualul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 375/2272
misteric practicat în interiorulcongregaţiilor sale, prin
articolele sale de credinţă,pythagorismul secol ului VI ui.
se înfăţişează foarte aproape de orfism
şi de sectele reli-gioase orfice1 ; oapropiere care în multe prh:inţc mergepînă la indistincţie.
Faptul că de-a l ungul existenţei salecurentul pythagoric
nu a avut mereu acelasi caracter encontestabil . Îndeosebi,.
odată cu Philolaos, pythagoricii par să
se fi îndepărtat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 376/2272
ntr-o anumită măsură de accentul fideisniţial şi să fi
elaborat o serie de teze remarcabile subas1Jedul ieşirii
filosofiei din faza ei primară.
n cele ce urmează, sînt luate înconsiderare anumite
răsături ideatice minimale cu caracter permanent iu.
pythagorismul vechi şi cel mediu.
1 Vd. de pildă, H e r o d o t, II, 81.
LXXVI I I
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 377/2272
ARITIJMO-MAGICUL ŞI ARMONIA
2. Burn.:-t Yorbeste de nn anumitreviriment religios îu
secolul al VI-lea î..n.l care succedeapariţiei materialismului . Ellust::-..::ază între altele acest rcvirimeu
prin influenţa crescută ;:;. orfismului.Observaţia lui R urnet ne conduce
spre păren_·<l după care pythagorismul
face parte dintr-un
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 378/2272
ansamblu de manifestări care auconstituit o recrndescenţă
a religiozitlţii în a doua j umătate asec. VI, fapt ce
plasat 1n contextul opoziţiei dintre aces
fenomen şi
ca1ismul autimitologic milesian. Avemde-a face cu o reac
ie, expiicabilă în prim rînd princonflictele sociale din
umea gr ad. Gomperz sugereaz{texistenţa unui raport
utn religiozitatea pythagoricilor şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 379/2272
proaristocratismul lor.
El arată că luptele dintre democrati si
aristocrati, în cetătilc din sndul Italiei,au devenit si' m'ai violente' de îndată
c "parti11u1 aristocratic (al h{i
Pythagoras
.N.) ,
ran.-,tormat prin dogme şi practicispeciale într-o confre
Yic religioa<' !ji socială puternicorganizată şi devenită
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 380/2272
t a L in stat , a început să se comportefaţă de masa cetăţenilor cu şi mai multdispreţ !ji trufie decît înainte"2•
Legătur<>. dintre factorul teoretic şi ce!politic în gîndirea
pythagoric{;, faptul că scrierilemilesienilor erau cunoscute
in această epocă, cele arătate înpaginile anterioare referitoare la snirituantitraditionalist si manifest laicizant alcugetării ri losofilor milesiel{i ne
ngăduie să presupunem ciipythagorismul a îndeplinit funcţiaobiectivă de a opune
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 381/2272
materialismului milesian fundamentareafilosofică a unor
vechi teze mitica-religioase, înfăţişînduni-se ca un fel de
ransmutaţie filosofică a unora din
sentenţele de credinţă
radiţionale.
3. Esenţa lumii în ansamblu şi a fiecăruiucru în special
ar consta dnpă pythagorici, aşa cumsubliniază Aristotel,
nu într-un element material, ci în
principiul numărului,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 382/2272
unit cu acela al armoniei, care dealtfelse reduce ea însăşi
n ultimă analiză tot la număr. Redămextul (Aristotel,
1 J. B u rn e t, op. cit. , p. 87.
'f h. G o m p e r z, Les pense·urs de laGrece, Paris-I,ausanne, 1908,
p. 1 1 1 .
LXXIX
Ot-: ll A :-Ji.'
Metajiz:ica, I, 5, 985 h-986 a) : .,Pe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 383/2272
vremea acestor filosofi şi chiar înainteaor, a::;a-numiţii pytbagorici s-a n
consacrat cei dintîi studiului
matcmaticilor şi l•'-au dezvoltat.Pătrunşi de această disciplini'i, ei auadmi" c;I priiicipiile matematice sînt şiprincipiile tuturor (·xi !'tenţelor.
ntrucît din aceste principiimatematice) m;n erele sînt
prin natura lor cele dintîi, iar în numerepyth;: goricii credeau că văd o mulţimede analogii cu lucrurilt care există
şi care devin, mai curînd decît în foc, înp<'i mint, în api'i
cutare determinaţie a numerelor fiind
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 384/2272
drept a tea, cutare
alta sufletul şi inteligenţa, cutare alta
momc·lllul potrivit,
şi oarecum la fel cu toate celelaltedetenninaţii l ; întrudt
apoi ci vedeau că numerele exprimauproporţiile muzical<:,
ntrucît în fine toate celelalte lucrnri lise păreau alcătuite
n întreaga lor natură asemenea cunumerele, iar numerele
păreau a fi realităţile prime, ei socoteau
că principiile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 385/2272
numerelor sînt elementele tutnror existenţelor şi întregul
'uivcrs se reduce la armonia num erelorar toate potrivirile
pc care ei le puteau constata în numere
şi în muzică, de o
parte, şi fenomenele cerului şi părţileacestuia şi ordinea
din Univers, de altă parte, ei le adunauşi le cuprindeau
n sistemul lor". Spre deosebire deepoca de mai tîrziu,
al altui stadiu de maturitate logică, în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 386/2272
care numerele au
fost considerate de pythagorici în sensul
or pur matematic, vechii pythagorici leau dat o semnificaţie ontologică, dublatăa rindul ei de arhaice supoziţii magice.
Ele ar fi
, elementul" substanţelor fizice, alatributelor acestora .
ba chiar al unor valori etice şi estetice.Din numere s-ar
na şte şi în numere s-ar întoarce toate.Ele ar fi în fel ul
llr t·senţa actuală a lucrurilor.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 387/2272
Cind pythagoricii spun că num ărul esteo otu-r6t; Myo:::
dw avtos logos), ci afirmă că, spredeosebire de ovo(.lrt.
onoma) , adică de numele ce identifică
ucrul din punct
de vedere exterior, avem logos-ulpropriu, adică esenţa
ucrului, tot una cu sarcina luinumerică1•
1 Vd. K u r t v. P r i t z, Grundproblemsdef' G8Sekichte der anliln"
Wi.scnsckafl, Berlin-New York, W. d
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 388/2272
Gruyter, 1971. p. 49.
LXXX
\R!TI !lO-AG!CUL ŞIAR!>.!OilA
4. Semnificaţia c:nunţnlui pythagoric
"toate sÎI<t nmn.tr
a variat probabil de la unul la altuldintre adepţii cureutului şi sigur de la oepocă la alta. I.(uăm în consi deran osemnificaţie primitivă. Potrivit acesteiaorice obiect din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 389/2272
realitate are volum, orice volum înprincipiu poatl' fi delimitat de suprafeţepe cele trei dimensi uni ak: ";ale, deci
poate fi redus la suprafeţe ; oricesuprafaţă poate ii deli mitată de li nii ,ca atare orice suprafaţă poate fi .,reclus:t"
a linii_ Fiecare linie, la rîndul ei, e-steo totalitate de puncte,
poate fi d(·ci descrisă ca număr depuncte. Ca atare, numărul
de puncte trece spre linii, din linii spresuprafeţe, din suprafeţe spn• volum, înaşa fel încît orice obiect, iu ultim?\
analiză, este raportabil la un anumit
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 390/2272
număr.
nţelegem, astfel, sensul enunţului
atribuit lui Pythagoras : l
" ucrurile sînt numere".
Cxaminînd teza din rîndurile imediatanterioarv, observăm că punctul -- aflata baza construcţiei -- C'Ste conceput în
fapt ca a\ Î
nd o anumi tă extensiunc: spaţialăaltminteri "linia" 11-ar putea fi socotită
ca reductihi l ft la un Humăr · determinude puncte) . Se denunţă astft'lmodalitatea primară în care fusese luatnumărul de către cel mai vechi
pythagorism : entitate obicctuală cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 391/2272
caracter corfJoral.
Odată cu numărul, era indicată ca esenţă
a realităţii şi
armonia. Se subînţelegea prin acestermen un gen de acord
ăuntric, "pur", predeterminat, cu variatesfere de aplicare. Acordul era conceputca statornicit numeric. Nu apărea oareacest lucru din examenul armonici prinexcelenţă, cea muzicală ? I ată, sprepildă, armonia dată de un instrument cu
coarde : aici, fiecare sunet dt:pinde deungimea coardei, aşa încît, pe una şiaceeaşi coardă, pri n schimbareaungimii, obţinem sunete diferite.
Lungimea e număr, deci sunetul şi, în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 392/2272
ultimă instanţă, armonia sunl'tc:lor sînt
ot numere.
La nivelul fiecărui lucru, armonia constaprobabil îu
congruenţa multiplicităţii sale numericentrinsen·, în faptul că, deşi aceasta e
pătrunsă de opoziţia par -- impar, lucrulnn încetează de a fiinţa ca unitate.
LXXXI
ON BANF
n c<:: priveşt...· armonia universală, eaera transpusă în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 393/2272
rmenul de kosmos, folosit probabilpentru prima oară d(
pythago:-ici spre a numi Universul.niţial se înţelegea prin
kosmos rînduiala din cetate, deci din
planul social. Exprima
principiile de normă organizatorică şi derarhie. La pythag:)rici, aceste atribute
sînt extrapolate spre a deveni ordine
-;n rremă, armonie a Universului. Va fi
avut un rol aici!hservarca ritmicităţii mişcărilor
astrale, ce vor fi părut
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 394/2272
diri guitc şi ele de un gen de "normă". Pde altă parte,
ritmul este măsură numerică,susceptibilă să susţină armonia.Capacitatea Universului de a se structurşi de
a include mişcările în chip armonios nuera luată ca o expresie a fizicalităţii, cica o însuşire predestinată. Un textplatonician , adesea comentat, nepermite să surprindem
mai profund determinaţiile infra- şiextranaturale ale
armoniei-kosmos. Este un "liant" ce
uneste într-un tot
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 395/2272
"cerul i pămîntul, zeii şi oamenii" ; uniant, constituit
. din concordie şi bună ordonare, dinnţelepciune şi spirit
dt:: dreptate"1. Se observă cum nota de
ordine naturală
absoarbe înţdesuri etica-raţio nale careevident, exccd
"natural ul" .
Asocierea dintre număr şi armonie erasusţinută de ambivalenţa consemnatăfiecăruia din cei doi termeni. Numărul
este raport cantitativ dar ar fi şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 396/2272
constituent axiologic
ce se degaj ă magic din presupusa lui
substanţă. Armonia
este de asemenea raport de ordinentrinsecă, dar şi destin
ogica-moral .
ntr-un sens, întrucît armonia fiinţează î
n vi rtutea
m.tmărului, acesta e luat ca principiuultim, unic, al viziunii pythagorice. În alsens însă, formula a două principii -număr şi armonie - părea impusă defaptul d\ orice real, cu necesitate
multiplu, este real întrucît multiplicitate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 397/2272
sa nu este dispersiune, ci complexitate aunei compoziţii legate, coerente,"raţionale".
5. Diogenes I,aertios ne comunică un
ablou ontologtc
destinat să schiţeze procesul (logic) alconstituirii Universului în spiritulprincipiului aritmetica-geometric, pytha1 P 1 a t n n, Gorgias, 508 A.
LXXXII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 398/2272
\RITH10-M -\GJCUL SI ARMOc; IA
goric (Cartea a VIII-a, Cap. I) . Urmează
s[t i nţdegemndiciul dat de Diogenes în chipul de
mai jos :
Unitatea :
principiu primordial de simplitate şi
arm-01: c.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 399/2272
J
\'" -,_,
Doimea :
ca să fie posibilă trecerea ztnu-lui spre
altc:eYa, trcbttic
1 ea unul să fie negat; e necesară uccicel puţin o de(h!blare, înaintea oricărei
multipliciti'\ţi, ucci un princiri"
al do-i-ului.
-iume1cle :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 401/2272
ucru se prezintă avind desUşu1
rare spaţială. Sint p1·incipii r;eometrice
ale extensitmii în spaţi<t.
'·}ubsttmte concret-sensibile
Transmutaţia principiilor aritluno
pămînt, apă, aer, foc)
geometrice in diferenţieri calitallue
1
care justifică ui\"er itatca caEt:ctivă aucrurilor.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 402/2272
Kosmos :
Constituirea rînduielii universaleraţionale în •·are luc-rnrile sintntegrate.
Dar Diogenes are în vedere aici doar latura ::-raţială. a
n:alului. Reiese din alte texte şirar1ortul dintr · numew
şi timp. Pornindu-se de la constatarearitmurilor bioloicv
i astrale, se ajunge la conceptul de
x.otLpo:;; (kairc)s)
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 403/2272
sau "timp critic"\ adică intervalul deimp dd crmimbil
uumeric, în limitele căruia are loc, înmod implacabil, împlinirea unuieveniment, ceea ce conferă numii rului;;\
menirea de măsură a timpului (dar caimp dijerenţ1 at) .
6. Conceptul pythagoric de număr are osemnificaţie
particulară care poate fi surprinsă denterpretul modem,
doar dacă se transpune într-o structură
menta]ţL cu tot ul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 404/2272
diferită de cea a timpului nostru.
Potrivit dispozitivelor noastre de
gîndire, am putea
recunoaşte că numărul, în sensul celor expuse mai sus, ar
1 P. K u c h a r s k i, Sur la notionpythagoricienne de XCllf . in "Rc
·ue philos. de la France et de l'tr.", 21963, p. 1 69.
LXXXIII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 405/2272
ON BANU
urma s[l fie luat ca expresie mentală a
unei relaţii obiectuale, relaţie în raportcu care lucrul material, în fizicalitateani, ar avea caracter primordial. Am
spune deci că
relaţia numerică obiectuală are caractersecund faţă de
corpul sensibil şi că numărul (subiectiv)are caracter secund în raport cu relaţiaobiectuală. Ambele aceste raporturi sînt
nversate în mod idealist în cugetareapythagorică, o dată în mod deliberat, iaraltă dată, mai exact sub alt
umhi de vedere, în mod nedelibcrat,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 406/2272
primitivist. n primul
ca z, relaţia obiectuală e deliberat
prezumată a avea caract1·r primordial îraport cu corpul sensibil. Ea devine zmi
,ersalul prim al tuturor lucrurilor. A
doua inversare e
nccleliberată. Ceea ce este în faptconcept-num ăr (deci
;ubiecti\') e luat drept entitate ce ar avedin cternitatl:
caracter obiectual, existentă deciprimordial, în lucru .
Ceea ce ar putea fi luat în considerare
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 407/2272
drept obiectual
- iluzoriu, dar obiectual - e presupus a
fi în sine şi prin
sine obiectual : iată numărul conceput casubstrat imallent al lucrnlui perceptibil.
Mai departe : sîntem într-o fază degîndire filosofică în
._·are, în virtutea unei valenţe decugetare pe care o considrămstructurală, antedeliberativă, tot ce e
real e presupus a fi corporal. Aceasta,credem, nu în virtutea unui concept decorporalitate pus în mod distinct ca alteal
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 408/2272
celui de incorporalitate, ci în modularhaic potrivit căruia
nu se pune încă problema vreuneidistincţii, în sfera realul ui, dintrecorporal şi incorpora!, dintre practicperceptibil şi ipotetic perceptibil, dintre
perceptibil şi imperceptibil .
Drept consecinţă, numărul obiectualizate, aşa cum am
văzut, considerat corporal. În calitatea lui de extrapolare
a unei construcţii mentale (conceptul) ,pentru noi, aici,
atributul e lipsit de semnificaţie. Dar şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 409/2272
alţi filosofi ai aceleiaşi faze structuralede gîndire vor proceda la fel, conside
rînd ca avînd caracter corporalfacultăţile logice şi afective :
ntelectul, simpatia, ura şi altele.
S-a văzut mai sus una din modalităţilede înţelegere
pythagorică a corporalităţii numărului .O altă modalitate
era aceea în virtutea căreia numereleerau presupuse a
avea extensiunea geometrică a
gnomonului, ca, spre pildă :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 410/2272
LXXXIV
ARITHM0-1AGICUI. Ş! .\!' t,fO I"JA
L. pentru numărul trei, sau i____ pentrunumărul patru
etc.
ntr-un fel, destinat, probabil, să rămînă
pentru noi
mpenetrabi l, pythagoricii ajungeau săpresupună că lucrurile sînt universal şiprimordial instituite printr-un sistemJăuntrifS de relaţii arithmo-geometric:eCel ce ajunge la un
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 411/2272
asemenea rezultat are toate motivele săpresupună că o
atare ciudată arhitectonică intrinsecăfiinţează în virtutea
unor virtuţi ascunse, insondabile, pline
de mister, ale
numerelor. Acestea se vor impune decisub un chip totodată
cantitati\rist şi magic-calitativist. Seatribuie o încărcătură magică, specifică
fiecărui număr de la 1 la 10. Astfel, Unufundamental, ia caracterul de "părinte"al celorlalte
numere, de "etern demiurg" ce menţine
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 412/2272
ordinea l ucrurilor, cum observăHabertl, părînd a se confunda cu Zeus.
Unu, fiind pretutindeni, didnitatea searată implicit a fi
,peste tot". Coloratura mito-magică a
numerelor 1 - 10
nu se limitează deci la ele : multiplul deşapte, spre exemplu, beneficiază devirtuţile magice ale lui şapte.
Puterile magice ale numărului devin
nsuşiri intrinsecerde lucruri lor a căror esenţă enchipuită a fi constituită din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 413/2272
numărul dat. Armoniile reductibile lanumere, valorile
dice sau estetice - şi ele, tot "numere" -posedă implicit balastt!l magic alnumerelor instituite în funcţiile res
Jective.
n cugetarea pythagorică de mai tîrziu,nnmărul nn va
mai fi gîndit ca un constituent ee ar fiprezent în lăuntrul
fiecărui lucru. Va fi gîndit ca principiuce ar avea, în raport
cu lucruri le, exterioritate, guvernînd
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 415/2272
> O. H a b e r t, La religion de la Grcceantique, Paris. Lethielleux,
1910, p. 353.
LXXXV
o!': BANU
nie muzicală, proporţie, concordiematrimonială, perfec
ie) .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 416/2272
7. Teorie pythagoridi a numărului,fascinant amalgam
de inventivitate :;;i primitivitate, iachipuri diferite dup
faţeta către care se îndreaptă atenţia
noastră .
Ea este o ontologie. Principala teză amateriatitilor ionic:ni.
fusese noţiuuc:a de esenţă "fizicală",unitară a realităţii.
Pythagorismul păstrează principiul deesenţă unitară, care
apăruse în gîndirea filosofilor milesieni
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 417/2272
şi care, înţekasr•.
acolo în sens fizica], exdudea
cauzalitatea mitid - , pă:-treazănterpretarea filosofică monistă a naturiidr .îi d.ii UE
alt conţinut, potrivit conceptului denumăr-<:!':enţă.
Ca teorie matematică, embrionară, ea s-a arătat sn;:;ceptibilă să conducă pc uniidintre pythagorici spre autentic:.,descoperiri în ariile geometriei şi
aritmeticii. Pc dt cunoa:;;tc:m, însuşiP:ythagcras a fost autorul unor dcscopc:rir; matematice importante.După el, o serie de ciiscipoli an
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 418/2272
continuat activitatla maestrului lor înacc:s'.: domc nin
mpinşi poate şi de i deea că studiulmatemat1cil()r arc: i
uncţia unei purificări morale. Tot aşa,
dee:a \.te Intrificar
rupească a putut împinge şi a împins pealţi pythagorici.
spre studii medicale. în cercurilepythagorice s-a contJrat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 419/2272
c:urentul aşa n
umit al matematicienilor care:, liberatcu.
ncetul de misteri i, de ritualuri, desimbolistica numerelor, a trecut peC'rcnul cercetării ştiinţifice-, b variate-discipline.
Există îu fine tcologismul pythagoric.Pentn: aderc·nţii
acestuia, numărul era un fel demicrodivinitate a ohtL'Ctului,susceptibilă a înzestra lucrul în cauză cu
;"':Js, valoa-·
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 420/2272
re,
destin, intcnţionalitate, cu puteri
dătătoare de efecte
materiale sau morale. Încă în antichitatedenumirea de:
,acusmatici" viza pe cei care "urmeazăn tăcere" prcceptele şcolii, transformatn articole de credinţă. Dacă, în
cugetarea filosofului pythagoric,viziunea mitidi a lumii
era prelucrată într-o transmutaţiefilosofică (idealistă) ,
acusmaticii nu făceau altceva decît să
substituie vechii.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 421/2272
mitologii a fiinţclor legendare tot omitologie, de asU1
dată însă una a numerelor.
LXXXVI
ARITHi\fO-MAG!C UT. Şi ARMOI'il •
8. Pythagoricii notează existenţa în lumea unar contraste. Cităm din Aristotel
Ivfetaph., I, 5, 986 a) : Unii pythagorici"admit că principiile lucrurilor sînt zecea
număr şi ie rînduiesc în cupluri : finit-nfinit, neperechevereche, unu-plural,
drept-stîng, masculin-feminin,
repaosmişcare, drept-curb, luminos-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 422/2272
ntunecos, bun-rău, pătrat
{)blong". Probabil că în mod indirect
eza dialecticii contra-
1-iilor a profitat de pe urma acestor enunţuri, dar cupluri](::
pythagoricc de contrarii exprimau maidegrabă un joc al
minţii, încărcat de mistica opoziţiilor,decît rezultatul, fie
7i simplist, al observării naturii. În locde contradicţii ca
.::q)resii ale realităţii dinamice - ca în
sistemul lui Herat·lit - avem la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 423/2272
pythagorici un gen de tablou pios şihaotic .
de un desăvirşit arbitrar. Plantrrilcrealului se amestecă
ndistind . Departe de a fi expresii
ogice ale realităţii,
ck sînt presupuse a domina ca factor primordial imuabil
realitatea fizică, sau cea moral-socială.u orice afirmare a
contradicţiei mărturiseşte dialecticul.De îndată ce contradic
ia nu este concepută ca fundament
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 424/2272
necesar al mişcării, ci ca
un jatum misterios, absolut şi imuabil, e
nu este decit
nua din formele gîndirii arhaice preapuţin semnificativă
_-;ub raport filosofic.
9. Imaginii fizicale despre cer şi aştri,
prezentate dt:
milesieni, pythagoricii îi opun un sistemcare, deşi 11 n t
deloc lipsit de idei demne de interes, edominat nu de criteriul observaţiei, -
chiar dacă înşelătoare - ca la milesieni
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 425/2272
ci de o supoziţie magică ce atribuievirtuţi miracn·
Joase cifrei :::ece. Aceasta e simbolul"perfecţiei" ; trebuie
deci c:t necesitate magică să-i fie
subordonată lumea, - care
nu poate să nu fie perfectă - chiar dacă,n acest scop,
:dor nouă "corpuri" ale observaţiei -pămîntul, soarele,
hma, cinci planete şi firmamentul stelar ar urma să i
se adauge unul inventat ad hoc :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 426/2272
antihtonul
antipămîntul) . 'rotuşi, notăm faptul că
Universul pythagoric nu
mai este cel mitologic al lui Homer, ciunul conceput ca
realitate mai omogenă din punct devedere fizic decît la
autorul Iliadei. Este un Univers în carepămîntul, pentru
prima oară, este admis a se afla înmişcare, învîrtindu-se
n j urul aşa-zisului foc central, " tron al
ui Zeus". Deşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 427/2272
LXXXVII
TON BANU
acest plan al l' nive:rsu1ui fuseseconstituit potrivit unot
critnii dominate d<: magie dfrică şi de
armonie mitid'L
deşi nu are caracter heliocentric, estefoarte probabil 6t
a avut mai tîrziu un rol în istoriaichidării geocentrismului. Oricum, însă
cum relevă Dan Bădărău, reprezentarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 428/2272
Universului ca sistem armonios denumere avea, intre alte consecinţe, şi peaceea de a introduce în modelul logic
al Universului diferenţîerile magiceconţinute în mistica
nt! merelor1 .
Filosoful grec intuic·ştc faptul cănoţiunea de ordine
naturală trebuie asociatii unor măsuricantitatiw, riguros
definite. Legitatea in natură, Îll sensul eiştiiEţific, se întemeiază însă tocmai peun ansamblu de legi speciale,
determinabile în ultimă analiză
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 429/2272
matematic.
1 0. Ideile politice ale pythagoricilor
dezvluie şi mai
rlcplin funcţia conservatoare,antidemocratică îndeplinită
de prezenţa lor istorico-filosofică.
Rccomandînd Yenerarca zeilor, ei
cereau totodată respectarea ierarhiei înstat şi. a legalităţii2• Ca adepţi airînduielilor aristocratice, fără îndoială
că legalitatea a cărei respectare o cereapythagoricii era aceea ce se întemeia peradiţionalele constituţii de tip oligarhic
PropoYăduind ideea de nemurire a
sufletului , de viaţă viitoare, de mîntuire
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 430/2272
prin
purificări şi totodată de calm şi
pasivitate în viaţa reală,
n ,·ederea dobîndirii unei anumiteseninătăţi, toate îmbibate de bigotism,
pythagoricii apar astfel şi pe aceasti.
ca k în calitatea de campioni airetragerii in contempla il'
bigotii, ai împăcării cu trecutul, curadiţia, adversari ai
acţ_iunii politice innoitoare.
n contrast cu exponenţii ideologici ai
democraţiei care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 431/2272
militau pentru un sistem politic favorabiasigurării drepturilor demos-ului,drepturi în ultimă analiză economice,
pythagoricii emiteau ideea că însăşiacţiunea pentru o
·iaţă tercstră mai fericită trebuie
condamnată, ca nee:x:primind ,.,·irtutc-a". Iată ce spun în acest sens Janet şiSeailles : 1 Vd. D a n B il d ii r ă u, Le
110mb1'r citez les premicrspythagorir;ro>.<.
n .,Acta logica", 5, 1962, p. 100.
r.. R o b i n, op. cit. , p. 65 şi urm.
LXXXVIII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 432/2272
ARITHMO-MAG!CC'L ŞI .\RMONIA. Se pare că în gîndirea lor, renunţareaa feri cire este pnvit;\ drept o condiţie a
virtuţii"1.
Observăm izomorfismul dintrecaracterul momentului
mitologic din metafizica pythagorică, dea i nhiba investi
aţia raţională, şi proclamaţia prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 433/2272
care politica lor re
L"tmoştea, sau aproape, intenţia de a
bloca acţiunile practice înnoitoare.
1 1 . Soluţia pythagorică are caractvr dealist prin fapt ul
că prezumca 1-ă primordialitatea şiantonomia universalul lli faţă ck individual, a abstractului faţă de concret, a
<:onstrucţiei logice îaţă de obiectul reaal cunoaşterii.
Dar, independent de aceste inversări aleraporturilor reale,
·onsenmăm acum principalele aporturi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 434/2272
pythagorice, prin
.·are a fost susţinutii progresiunca
cunoaşterii ştiinţifice.
\vem în \·.:dere: procesul dematuri1.are a capacităţii de
Lbstracţie, istoria constituiriiconceptului de legitate şi
problema :netodei matematic(' .
Referitor la prima din aceste tem(:·, (: instructi vă comparaţia ctt milesienii.Aceştia, în dtutare:a unui principiu,
,:u valoan: aniversalrt, de constituire a
realul ui, procedează
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 436/2272
care întreaga cugetare a acelui
-;ecol gîndeşte orice pozitivitate i lll
afectează semnifica
i a actului logico-filosofic la care ne-am referit. Inaptitudinea nnmarulni
pythagoric de a-şi îndeplini în modautentic sarcina ămîne, dar provinedin altceva. Un autentic universal deextremă extensiune ar fi trebuit să poată
ttncţiona tşa încît să dea socoteală dereal sub raport
atît cantit"ltiv cît şi calitativ. Or. dacănumărul, aşa cum
1 P. J a n e t et G. S e a i I l e s, Histoire
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 437/2272
de lct i'hilosophic, Paris,
Delagrave . < 930, p. 396.
LXXXIX
ON BA.."'U
a fost conceput de pythagorici,răspundea cerinţei cantitativiste, nuputc:a satisface apelul calitativist decît
prin virtuţi pur fanteziste, mitologice,fapt care iace caduc-il
ntreaga teorie. Această deturnare miticăa numă rului existD.
dar, i nsistăm, el un e în primul rînd
entitate mitică1. Este,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 438/2272
n prim pian, o punere în ,-aloare, înmodul atunci posibi; ,
a rationalităti1: .
Re'feritor r'a a doua tc·mă, a istorieinoţiunii d..: legitate.
·izăm conceptul pythagoric de kosmos-armonie . FărH. a
omite componenta l ui mito-magică, dar ştiind că armonia
susceptihilă a fi exprimată în formulematematice, sur-prindem în substratul eipropensia către înţekgerea lumii i nsensul stringenţei, al constantelor
universaie, proprii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 439/2272
matematicului.
Termenul de kosmos, spune W. Dilthey,
ndjdJ. dm tul.
grecilor "de a se angaj a in studiulregularităţi.i raţionale
i al ansamblului armonios careconstituie relaţiile şi mişdtrileUniv·rsului"2• În acest fel, gîndireapythagoric0
ne împinge mai aproape de conceptui de
egitate decît lll:aflasem pînă în acest moment, săspunem, în concepţia lui.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 442/2272
e dcr Philosopliif, în JVcrke, FJ!. XIII,lerlin 1840, ?· !?8 ; de ase menea. F
r. E 11 g e 1 s, Dialectica uaturii, p. 188
2 \Y. D i 1 t h c y, Int1·oduction a l'etudedes scieuces lwmaines, Paris.
Presscs Cniv. de Ilrancc, 1 942, p. 191.
XC
ARITHMO-MAGICUL ŞI ARMONIA
alJţă op.::rii matematice apythagoricilor, considerînd tot
>dată că in elaborarea acesteia locul de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 443/2272
cinste îi revine
filosofului din Samos. Autorul german c
de părere, slujinduse de aprecierile luiProclos, că Pythagoras, după ce şi-ansuşit un anumit material acumulat de
orientali, a depăşit
;tadiul la care ajunseseră aceştia, stadiustrict tehnic,
;;i a elaborat o serie de "primeprincipii", cu caracter
eoretic-deductiv. Este adevărat că şil'hales a făcut mate
uatică, dar el mai mult a presimţit decît
a realizat acea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 444/2272
mare transformare săV r)iită dePythagoras, constînd în
L·rearea prooriu-zisă a stiinteimatematice1. Von Fritz spune
că se simtc(la pythagoici tendinţa de
aj unge la o "ariti
netica zmiz·crsalis", care a j ucatprobabil un rol de genul
aceluia îndeplinit mult mai tîrziu deconceptul de "mathesis
universalis " .
12. Pluri'i·alenţa pythagorismnlui i-a
asigurat o persistenţă multiseculară în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 445/2272
Europa şi în Orientul Apropiat. A
radiat în direcţii spirituale variate,
asigurîndu-şi în timp
i spaţiG o descendenţă ce a depăşitconsiderabil pe aceea
a oricărui filosof preclasic. Cum a arătasidore Ltvy într-o
ucrare devenită clasică3, pythagorismnstoric şi cel legendar
an prolifera: progenituri spiritualediscernabile în cugetarea teoretică, înpractica politică, în filosofie şi poezie,n religiil publice şi cele misterice di
ot bazinul mediteranean, în creştiuism
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 446/2272
ca şi în formele mai noi ale mozaismulu-;i
zoroastrismului. În istoria filosofiei si
a stiinţe
1
or,
mmele saL: sînt discernabile pînă înpreaj ma epocii moderne.
1 E g m o n C o 1 e r u s, De
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 447/2272
Pythag-.>r! a Ililb.-rt, Paris,Plammarion,
1943, p. 9 ;;q .
V o 11 P r i t z, op. cit., p. 60 ; termenudt: "matlu:sis un iversalis"
ex.primă la Leibniz conceptul de"ştiinţi"i uni n:rsală", sint(,ză a întregii
cunoaşteri, fundamentat!!. logico-matemntic.
8 1 s. L e v y, La Legende dePytf <lgm'e, de Grece en Pa/cstine,Paris,
libl. des H:mte::; Etudes, 1927.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 448/2272
XC [
l \
f XISTEI\TUJ_, ABSOLUT
, Domn să nu-ţ! lie nici och h d .
sonora ureche ori limba ;
:\'umai raţiunii încre(le-i cîntarulcinstitei dispute"
Parm.cnidrs din Elea, Diog. Laert., I X .
2 2 (pum're în versuri : (·. ]\.'"ani) .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 449/2272
1 . Elea este tm oro:1 din sudul Italieiîn 1 a- numit8
Grecie :\'Iare, de unde i numele scoliicare a luat naslcn:
n acd oraş. Din şcoal; eleată fa
parte : poatt: , Xenfan.
născut la Colofon, în răsăritul lumiigreceşti, c.:.i e vine de
acolo in Elea ; Parnwnides din Elea,figura cea mai reprezentativă a şcolii ;
Ze11on din Eka şi JJf elissr.s. născut înSamos şi venit ulterior şi d în Elea.
X:enofan este acela care - înclinăm să
creden; - euunţfi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 450/2272
unde teze ale elcatismului, fără să leaprofundeze insii .
Parmenides este mintea cn:atoare carefunda;;·.cntează şi
argumentează în chip cn totul original şi
cu remarcabil
alent de convingere ideil e şcolii eleate. Zenon ii ia sarcina
să adndi noi argumente în sprijinul ideilor lui P;-trmenides
şi , cu acest prilej , procedează lanteresante •nalizc ak
raporturilor dintre conc('pte şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 451/2272
realitate1• :\fdi<:"''lS nu se
remarcă prin prea multr1 noutate.
2. XENOFA N. Viaţa l tti acoperă adoua _i t<miitate a.
secolului VI şi o parte a secolulni V.c.n. Călt1tor asiduu,
rapsod şi filosof, e un gînditor a cărui
curiozitate il împingl·
către orizonturi de }Jrvncupări maivaste dedt poate sii.
cuprindă forţa lui :-,i uktic-uterpretatiYă. El r!<: dă schiţa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 452/2272
unui tablou tcort·\ : L· pe cît elendrăzneţ pe ati:- de fugi t i v
1 În priuci pula a J:wr:n. a icărei titlu un-I cunoaştt· m . el dezvoltă,după spusek h>i l'ruclos. "rgumenteleale iu număr •le patruzeci .
divizate fiecarr· i:1 m a i nwae ipotezevd . A u g n s t e D i e s, Noeioe.
a rarmbtide nl · ,ti P l :t t " n. l'aris,1923, Les Belles Lettres, p. 17}.
XCII
EXISTENTUL ABSOLUT
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 453/2272
cugetat. Efuzinni lirice dar nu doar atît .Despuind metJ.forele de podoaba lor,ntrevedem, pe cît s-ar pru··a, mwk
repere a ceea ce se va cunoaşte maiîrziu sub 1111 mele (lLelea tism.
De la el ne-a rămas foarte puţin. CeC'a
ce spun dcsprL"
deile lui cei vechi prezintă discordanţestorici şi doxografi îl pomenesc uneori
"interpretativ", atribuindu-i tc1di voienuanţe teoretice care i-au fost străinl'.Dadl. la aceasta
adăugăm limbajul său ele poet lipsit încdL" spt:cificitatc
erminologică filosofică, ne dăm seama
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 454/2272
cît e dL" greu o.;{l.
surprindem fondul viziunii sale
eoretice.
El crede în fiinţarca unei realităţiobiectualc. Aceast:1
nn seamănll cu imagina pc care şi-ofac oamenii desprL·
umea ce-i înconjoară. Impotrivaopiniilor omeneşti, această realitate eceva unic, fără discontinuitate, străin de
naşten şi pieire, imuabil, ce nu poateaşadar produce uhuk ce n-a fostdintotdeauna. Acest C:nu (singular-unitar) posed8.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 455/2272
so1sibilitate si ratiune. Fiind absolutobsesia antică J.
absolutului) , 'singlar, inteligibil şiepuizînd Tot-ul, i _,,_
potriveşte determinativul de Divin.
Cum însă, reală fiind, entitatea în cauzăe corporalrt
univocitatea corporal-incorpora! dinstructura stadinlui
de gîndire preclasic) trebuie datsocoteală, crede Xenofau,
de specificitatea ei fizicală. Ca atare ea
este "pămînt şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 456/2272
apă", după unele izvoare, ori numaipămînt, după altdc· .
Această entitate, absorbind totul, estrăină de atributtil
mişcării . Şi totuşi nu putem spune
despre ea : "nu are mişcare", deoareceun asemenea enunţ se referă la mişcare.
Cum după Xenofau mişcarea e deneconceput, ea nu csic
i deci nu putem pune Unul în nici un
fel de raport cu ea.Starea lui e străinft de orice legătură cu"mişcarea şi nem işcarea", redă
Simplicius (fr. A 32) gîndul ce anunţă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 457/2272
JK
Parmenides.
Ontologia acestui Unu, at ît de grenasimilabil de căt re
cugetarea filoso:fică modernă, se poatecontura numai lllt>
ditînd asupra structurii cugetării
filosofice din stadiul
preclasic. IJrin indistincţia dintrecorporal şi incorpo1 at
aj ungem la :fizicalitatea inteligenţei.Este o obict nalitatL·
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 458/2272
a tmei eutitrtţi totodată fizicale :;;i spiritnak. I n m1 sur 1.
XCill
100: BANC
n care fizicalitatea acestei entităţi apareca primordială
se subînţelege, nu anterioară) în raportcu Taţionalitatea
ci, putem vorbi de o semnificaţiematerialistă. Vom regăsi
o ::1oţiune chibzuită în mod similar cînd
ne vom ocupa <.le
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 459/2272
ous al lui Anaxagoras. Dar, spredeosebire de cazul lui
Anaxagoras, aici, la Xenofan, aceastăentitate Unu-fizicaldivin este în unicexemplar iar nu într-o pluralitate.
Divinitatea Unului este ceva atît de noun cugetarea
greacă a ti;:npului, ea neagă în chip atîtde tranşant şi de
militant vechile reprezentări mitologice
ale grecilor, încîtdin acest punct de vedere înţelegemobservaţia lui Burnet :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 460/2272
"Probabil că printre contemporaniXenofan a fost numit
mai degrabă ateist decit oricum altfel"1
Unii comentatori moderni vorbesc demonoteismul lui
Xu10fan. Cnm termenul are o accepţiuneeologică bine
circumscrisă, aplicarea lui la acest Unufizica! al filosofului
din Colofon este de un stridentanacronism. Nici termenul
de panteism nu e mai puţin nepotrivit :
nu c vorba de o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 461/2272
divinitate di fuzată, prezentă în tot ceeste, ci de una ce ar fi
rationalitatea - "divină" - a tot ceea ceeste. Divinitatea lui Xenofan e unconcept dat în valenţele de cotivergenţăale unei anumite structuri filosofice, înc
primitive, inasimilabile conceptelor generate pe fondul unor structuri cu totuldeosebite. înclinăm să credem că nu
avem la Xeuofan Divinitatea ca subiect,ci ca atribut, divinitatea
umii. Ar fi perfecţia lumii (corporale)
perfecţie ce se
recunoaşte, se gîndeşte pe sine ca atare,n mod cu desă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 462/2272
Yîrşire pasiv, autocontemplath·n.:fiinţînd nimic altceva
decît sinele) .
3. Interpretarea lui Xenofan contimtrt săfie controver
::att. unii istorici, mai demult, Kirk şRaven mai de curînd, se arată puţindispuşi să accepte apropierea lui deParmenides, aşadar calitatea sa defondator al eleatismului .
Autorii englezi menţionaţi îl sitniază madegrabii într-o
anumită relaţie cu filosofii ionieni2•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 463/2272
J. B u r n e t, op. cit., p. 143.
G. S. K i r k - J. E. R a y e 11, Thc
Presocmtic Philos?j>hers. Cam
)ridge, At the University Press, 1971, p166.
XCIV
EXISTENTUL ABSOLUT
n ce ne priveşte, păstrăm prezenţa lui încapitolul ce
are ca obiect pe eleaţi, dar nu fără
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 464/2272
ezitări.
4. PA RMENIDES a trăit cam între anii
520 si 460 Î.E:.n . .
contemporan, probabil , ceva mai tînăr,al lti Heradit.
a cunoscut, asemenea efesi anului, şigloria dar i contc;:-;-t arE·a.Ambianţa continE:ntală calmă a Eleei sedcose1x·a la fel de mult de aceea,agitată, a portului ionic, pe cit
avea să difere quietismul elcat deensionalitatea dinamidt
a heraclitismului. În mod analog, funcţia
socială, conservatoare, a primuh1i, de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 465/2272
aceea împrospătătoare a celui de-aldoilea. În poemul său "Despre natură",Parmenides va
ua, poate, ca punct de pkcare reveriafilosofid1 a lni Xenofan dar, în acestcaz, o ya preschimba în sistem, atît cit
poate fi vorba de sistem în acest secol .
5. Principala t<:mrt a cugetării luiParmenides este ac-:ea
a Existentului (Mv) . Filologic vorbind,:.6v poate fi tradus
fie ca "existenţă", fie ca "existent". Dupcum a demonstrat Holscher, prin acestermen filosoful eleat are în vedere ceea
ce este (Seiendes) , aşadar un subiect
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 466/2272
absolut . Or, dintre
cele do11ă nrsiuni posibile prima
ndică un atribut. Deci
doar cea de-a doua, care indică unsubiect e corectii..
Socotim că în româneşte termenul celmai potrivit e cel
de Existent iar nu de "existenţă" ; nicicel de "fiinţ:t "'.
cum nu se poate mai echivoc.
ouienii, referindu-se la real, căutau unprincipiu unitar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 467/2272
de universalitate, susceptibil să deasocoteală totodaHt :k
mul tipli citatea şi varietatea care sîntproprii realului.
n dtutarea unui asemenea principiu,
Parmenides porneşte de la ceea ce arepentru el \·a1oare de axiomă. Oaxi_(,m{t ce s-ar impune în chip absoluta cărei simpl{t enunţare arată dt earebuie să guverneze de la început şi di
prin ;:a
1 rebuie să se verifice constant oriceenunţ filosofic ce se
revendică drept adevărat, cum şi orice
construcţie filo:;ofică : principiul logic
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 468/2272
al noJtcontradicţiei : "Că propoziţiilecontradictorii nu pot fi deopotrivăadevărate, o spmw
1 tr v o li O 1 s c h e r, Sein. wzdSeiendcs bei Parmenid<.<, comunic.1-
re la al 5-lea !'ougres al Societăţilor deStudii Clasice (FI EC). Bonn
1 - 6 sept. 1 969.
XCV
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 469/2272
10:-.; llANU
Parmenides) in acele versun m care
mustră pc cei ce
dt:ntifică contrariile" (fr. B 6) . Se punensă chestiunea
dacă avem dreptul să construim tabloulumii plecînd de ia
!ll principiu logic. Răspunzîndafirmativ la această în
d·t:bare, Parmenides va afirma : "esteacelaşi lucrn a gîndi
;;i a exista". Este uu enunţ în multe
feluri tăhnăcit. O interpretare care, după
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 470/2272
părerea noastră, satisface cerinţeleotalit ăţii structurale, de sistem, a
concepţiei lui Parmenides vste aeel·a
propusă de Burnet, acceptată deKernfeld şi
,nsţinută mai recent de Walter Brocker1
"E tot una a
îndi şi gîndul că [ceva] este" (fr. B 8)Nu în sensul că
·xistă tot ceea ce gîndim, ci în sensul dtnimic ce n-ar
•ll t<.-a fi gîndit coerent nu există.Dacă ne-am însuşit
ac<.-astă ,·ersiunc, am făcut-o deoarece
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 471/2272
se acordă structural
cn
consecinţa ce derivă din principiulnoncontradicţiei .
din urmă e pentru Parmenides însăşiraţionalitat ea gîndirii, modalitateaabsol ută, um:că, in care ea
fiinţează în chip coerent. Ceva care nusatisface raţionalitnh·a, deci principiulnoncontradicţid, nu e.."\.istă, căci nu
poate fi corect gîndit. Deci pentruPannenides se instituie
1dentitatea univocă între real. rational s
1ZOncontradictoriu.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 472/2272
Să supunem acum cercetării duăen'tităţi, singure posibile : existent-nonexistent . Să ataşăm, ipotetic,
fiecăruia din ele două predicate, singureposibile şi ele, şi obţinem
următoarea schemă :
exil>tă : lj existentul există.
cxbtentul
"'- uu există : 2) existeutul nn exist'!.
exi,;tă : 3) nouexistentnl un c.xistil.
nn nexistentnl
-nn există : -li nonexistcntnl exist;i.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 473/2272
"\ plicind principiul noncontradicţicicelor patru propozitii posibile, seconstată că a doua şi a treia cad, că în
virtntea celor două rămase nonexistcntule suprimat şi că
..
"'- 1 \V. B r o c k e r, G9rgius ca11traPanntJ.idcs, in "lierme..'\"" Dan(\
-l6. -1, 1 958. p. 438 ; de asemenea, D.:\!. P i p p i d i, eomcntarht Ia
·r. B 8 (11. 17).XCV I
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 474/2272
fJUSTENTUL ABSOLUT
rămîne existentul. Aşa cum se va vedeamediat, interesantă
şi productivă nu este aici simplăafirmare a existentului,
ci o atare afirmare în Yirtutea căreia
admiterea existentuluisemnifică totodată excludereanonexistentului.
6. Dacă existentul c real şi dat fiind -conform structurii teoretice a epocii - căot ce e real e corporal, rezultă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 475/2272
că exi::>teutul va fi luat de cătrePannenides antedeliberativ dreptcorporal. Vrem să spunem că nu avem la
el vreo demonstraţie în favoareacorporalităţii:, că intreaga delilx:rare afilosofului asupra lui e6v se desfăşoarăuindu-"e ca de la sine înţeles faptul că
corporaP. Este o corporalitate ce serelevă prin extensiune în spaţiu. Caatare, ca exi'nt în sine, e o
corporalitate abstractă pur intdigihi!:î..dar care, dacă ne luăm după felul în careapare sin:ţu: :;or noastre, se arată a seangaja în substanţe fizicale (anume focu
şi pămîntul).
s c:mstată că existentul aparesimţurilor noastre ca
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 476/2272
avind :nultiplicitate. Pe de altă parteexistentnl e principiul unit:\ ţii.Parmenides va înregistra aici două
contradicţii.
Una într' unitate şi multiplicitate, adoua în însăşi multiplicitatea Prima e
evidentă. A doua rezultă dincomandamentul d. .1 excludenonexistentul : în adevăr, multiplicitatea
ar pres pune delimitări între celemultiple ; dar delimitarea bs::amnăsepararea existentului de alt existent,ceea ce e tot una cu fiinţarea între aceste
existente a nonexistentlllui. Excluzîndnonexistentul, dispare putinţa camultiplicitatea să fie altceva decîtsimpla aparenţă.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 477/2272
n ' -on:>ecinţă, a apărut nevoia de ase examina chestiunea<..'Ontradictoriului. Simţurile o afirmă,
nu însă şi raţiunea. Potrivit raţiunii,există doar unitatea - numai existentutfiinţează cu adevărat - şi nu există cuadevărat multiplidtatea. Ambelecontradicţii relevate adi neaori sîut
deci datorate simţurilor. Concluzia :
doar ceea ce e conform raţiunii posedăautenticitate, iar ceea ce "spun"
simţurile e iluzoriu. Cercetarea cea mai
recentă evidenţiază
faptul el e platonizantă, nu eleată,nterpretarea conform
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 478/2272
!n acest sens, vd. G u i d o d e R u g g ie r o, Si<u·ia delta filosr.fio . vr>- I.Bart Latcrza & Pigli, 1950# p. 162.
XCVII
ON BANU
cărtia Parmenides ar nega existenţa
umii fenomene?.;;:. Ceea
ce neagă el este că ar fi aşa cum aparesimţurilor noastre1•
Aşadar nici existentul obiectual, niciRaţionalul nu pot fi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 479/2272
sediu al contradictoriului. Contradicţiapoate sălăşlui doar
n modul de funcţionare al simţurilor san sfera celor
ati ngătoare de simţuri. Calea simţurilor
e "a dona cale"
de abordare a lumii, cale înşelătoare încare însă, :in mod
blamabil, se angaj ează "vulgul",neiniţiat în ceit- f1]osofice.
otaţiile de mai sus referitoare laraţiune şi mţuri
semnalează faptul că, prin eleaţi,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 480/2272
filosofia greaca J)ăşea
pe terenul unui nou domeniu de cercetar
filosofic;',, actla
al gnoscologiei şi, implicit, alsubiectivităţii.
Gîuditorul eleat nu procedează înspiritul recmoaşt l:rii
particularităţii calitative carediferenţiază subiectivitatea
de "existent" ; singularitatea acestuia dinurmă e dealtfel
ncompatibilă cu o atare diferenţiere. D
ndată c:t pecificul calitativ ar tinde
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 481/2272
să prindă un oarecare contur - înegătură cn particularitatea sensibilităţii e inu.buşit
n embrion. Totuşi importanţaepistemologică a 1<1ptului
semnalat mai sus e notabilă şi alături deel a înc:, unuia,
nici el neglij abil : Parmenidesntreprinde, primul :n filosofia greacă,
critica datului empiric.
7. l)armenides dezvoltă cercetareaexistentulni "1 a aributdor sale.Particularitatea demonstraţiei saleenstii in faptul că atributele nu sînt
susţinute prin dovezi obcr va
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 482/2272
ionale. :Este speculaţie logică şi atît. EtlC(:'} II: prin
considerarea atributului vizat în cadrulunui c-npln de
contrarii ce i se impune în mod ipotetic
Continuă prin
a
arăta că atributul opus estecontradictoriu, deci imposibil
prindpiul uoucontradicţiei) . Datorităfaptului că d treia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 483/2272
posibilitate nu e de conceput (principiulerţiului extJns) ,
dentitatea primului atribut se afirmă închip al"_.,olut
principiul identităţii) . Iată o probă de
ext : "nemiŞCat
stă [ e-".istentul] . . . ; de vreme cenaşterea şi moarte-ci au
1 J a c q 11 e s B r u n s c h w i g,recen7Je la J. H. 1\.!, , l\1. l.,oenen.
al'mcnides. M.elissus, Gcwgias. Areinterpretation of Eleatio f-i•ilosophy.
111 ;,Revue phllosophique de la Fr=ce
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 484/2272
et de l'etrauger", m . 4, 1 965,
p. 512 ; vd. şi W. B r o c k: e r. ari. cit.,
p. 430.
XCVIII
EXJSTENTUL ABSOLUT
fost aiungate departe [fiind
contradictorii - n.n.] , el . . .
zace în sine şi astfel, neclintit, rămîneocului" (fr. B 8) .
Spuneam mai sus că existentul sempusese cugetării
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 485/2272
eleate prin faptul că nonexistentul searătase logic-contradictoriu. Dar acestase arată a fi contradictoriu şi dacă
e privit sub raport fizic sensibil. Înadevăr, pentru filosoful acestui secolnonexistentul sub raport fizic e subîn
el:es a fi totuna cu neantul, ori cu vidulori cu golul. Este
corolarul faptului că prin existent sesubînţelege fiinţarea (opusă neantului),continuitatea sebstanţială, .
corporalitatea (opusă golului, sauvidului) ; în virtutea univocităţiieorporal-incorporal, ceea ce fiinţeazăare substanţialitate corporală ; nici o
distincţie deci între vid, ca spaţiu fără
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 486/2272
materie, şi .,gol" ca spaţiu în care existăo materie ,
dar care fiind foarte difuză nu opunerezistenţă notabilă
precum , .golul" din interiorul unui vas)
Or, sub raport
fizic, plinul şi golul fiind contradictorii,ele nu pot fi amindouă.
Dupâ cum am spus, cleatul nu contestărealitatea fenomcnalităţii obiectuale
sensibile, ci doar faptul că ea este aşacum apare simţurilor noastre. Dacă nupot coexista
şi plinul şi golul, ceea ce ar fi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 487/2272
contradictoriu, şi dat fiind
că cel ce se elimină e golul, rezultă
fiinţarea doar a plinului .
Existentul e plinul.
Excluderea multiplicităţii este totuna cuexcluderea discontinuităţii. Singur posibil, atributul continuităţii.
mobilismul este consecinţa eliminăriimişcării ca fiind
contradictorie. În prim rînd, în concepţieleată imobilismul se impune prineliminarea apariţiei şi dispariţiei.
El se mai impune şi în virtutea altui joc
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 488/2272
al principiului
noncontradicţiei. Mişcarea este trecere
unui obiect dintr-un
anumit spaţiu în altul care, ca să-1primească, ar trebui să fie gol. Dar golu
nu este, ca nonexistent. Trecerea dintr-uoc în altul nu e cu putinţă, deci nici
mişcarea ca
deplasare în spaţiu. Cu Zenon se vacontura desluşit şi
a treia ipostază a nimicirii mişcării prinefectul imperativelor noncontradicţiei :corpul ce s-ar mişca ar fi în condi
ia contradictorie de a se afla şi a nu se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 489/2272
afla, concomitent,
n unul şi acelaşi loc.
XCIX
ON BANU
Dar de ce oare, conform cu punctul devedert al Jui
Parmenides, trebuie eliminate naşterea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 490/2272
şi distrugerea ?
Ceea ce naşte trebuie s[t provină din
neant, din non-existent.
n mod analog, distrugerea este trecereadin exitent în
non-existent. Imposibilitatea non-existentului le (.'Xclude
pe amîndouă. Deveni rea, evoluţia,schimbarea <·<Jit ati vă
ca şi creşterea (cu corolarul eidescreşterea) sint de asemenea variatepostaze ale naşterii (a devenitului. a
noii calităţi, a cantităţii adăugate prin
creştere), aşadar toate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 491/2272
acestea se exclud. E suprimată şifinitatea în timJ-', {'i-11<:- e
distrugere absolută.
8. Devenirea este unitatea dintreexistenţă şi ;:;onuistenţă, gîndea
Heraclit. Respingind devenirea,'cJn:::enides o face într-un text care,
dacă aşa cum se admite indeob
şte îl vizează pe dialecticianul din Efes,conţine Jltimul
enunţ polemic cunoscut nouă în textelefilosofiei rt·eeşti,
anunţînd spiritul critic, propriu viitoarei
structm1, llasice, a cugetării eline.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 492/2272
"Trebuie - spune Parmenide:-".ddresîndu-se discipolului său - gîndit şiafirmat că t:xistentul este. Aceasta
deoarece existentul este, iar none:x.it,:ntul
nu este. Îţi atrag luarea-aminte să nu
păşeşti pe ace!-! drum
al cercetării nonexistentului. . Ţine-tedeparte i d•:· acela
pe care rătăcesc muritorii cu douăcapete care tn] ştiu
nimic. Căci zăpăceala din piepturile lormînă giJ)d·o] lor
şovăitor. Aceştia rătăcesc surzi şi orbi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 493/2272
n acela-1 imp,
neghiobi, ca o turmă nepricepută care
socotc:;<tt" cci a
exista şi a nu exist!! este acelaşi lucru şică totodată uo este
acelaşi lucru ... " Intr-un singur capraţiune) nu po: sălăş4
ui două cugetări contradictorii. Dacăacestea işj găs(sc
otuşi loc atunci, de bună seamă, loculor e în dond ,_apde
deosebite!
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 494/2272
9. Am semnalat angajarea eleatismuluin cîmpul t:.:r.•oseologiei. Temele
gnoseologice sînt atinse în mod
nesisto.:-matic, indistinct, fragmentar.Sint totuşi preludii demne d<.:'nregistrat.
:'\i se oferă pentru prima oară - dar aproximatv concomitent cuheraclitismul - o opinie explicită despre
capacitatea cognitivă a simţurilor şi araţiunii, cum şi
despre raporturile dintre ele. În timp cenformaţiile senso-
c
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 495/2272
EXISTENTUL ABSOLUT
riale au caracter sărac, înşelător,raţiunea e glorificată ca
fiind unic criteriu al adevărului,atotputernică, deci străină de eroare.
Aceasta nu înseamnă că eleaţii, inclusivParmenides, ar
fi negat cu totul rolul simţurilor în
cunoaştere. Înseamnă
doar că, după părerea lor, informaţiilesenzoriale trebuie
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 496/2272
privite cu maximă neîncredere şi căomul trebuie să se
adreseze raţiunii atunci cînd vrea sădobîndească adevărata
cunoaştere. O alegorie schiţată de
Pannenides exprimă
deea. Alegoria descrie călătoria pecare o face omul doritor
de cunoaştere într-o lume fantastică,unde, în mod simbolic,
se pune problema alegerii intre celedouă căi: cea în
şelătoare a simţurilor, cea singură
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 497/2272
adevărată a raţiunii.
Pe omul care caută ade,·ărul, fiinţele
cele mai demne
de respect îl com·ing că nu trebuie să sencreadc'i i 11 cele
văzute cu, ochii, ori attzitc cu urechile,ci cii trebuit set urceteze toate prinraţiune.
nformatiile senzoriale nu tr-.:bnie pur ssimplu n.--·inse,
otuşi, pri activitatea simţurilor, omnlnu se ridid-t.pe o
reaptă superioară de cunoaştere.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 498/2272
Simţurile repn:zintă un
fel de introducere, ele sînt cele ce
conduc pe om in lumea
obiectuală în \·ederea cunoaşterii ci,cunoaştere care este
nsă tut apanaj exclusiv al raţiunii.
10. Nu se poate căpăta o imagine
adecvaUt asupra acestui
embrion de gnoseologie eleată decîtdacă, renunţînd Ia
conceptele cu care sîntem familiarizaţi,ncercăm sa ne
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 499/2272
ranspunem în lumea unor semnificaţiipe care istoria
cugetării le-a depăşit de mult.
Aplecîndu-ne asupra fragmentelor parmenidieue ne cuprinde o nedumerire
Pe de o parte, filosoful eleat \·orbeşte
n amănunt de istoria şi compoziţiamixtă a Universului
n care două elemente - focul şi pămîntu işi joacă rolul
fizica], pe de altă parte, tot el ne spunecă toate acestea
se referă la "opinie", la "aparenţă", dup
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 500/2272
cum, neindoielnic, însăşi istoricitatea,schimbarea în timp sînt chestiuni de"opinie", căci existentul e incompatibil
cu schimbarea
si devenirea.
Credem că ceea ce Parmenides înţelegprin aparent sau
"de ordinul opiniei muritorilor" nu-şigăseşte corespondent
CI
ON BANU
n filosofia contemporană. Vedem o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 501/2272
anumită analogie
ntre aparenţa eleată şi ceea ce va fi
pentru Empedocles
diversitatea calitativă de dincolo de celpatru "rădăcini"
sau, pentru Democrit, sfera lui nbmos. Epoate ceea ce
va avea în vedere Protagoras cînd vavorbi de "om ca
măsură a lucrurilor" (una dinaccepţiunile acestui dicton).
Ceea ce e conform "opiniei" nu e nici
real cu ade;rărat,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 502/2272
dar nici doar iluzie. Nu e o simplănvenţie a simţurilor,
dar ceva ce se arată potrivit lor, dupăspecificitatea lor
receptivă. Este "verdictul" lor despre
chipul de a fi a cu
otul altceva, un altceva care e substratal chipului şi care e
realul simplu, omogen, imuabil. Acesta,ndiferent de percepţiile inconstante ale
simţurilor, e absolutul. Corespunde"principiului", aşa cum îl prezumeazăfilosofia greacă,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 503/2272
concept la fel de depăşit în ontologiamodernă ca şi dl!terminaţiile de simplu,omogen, imuabil, absolut. Acest
substrat, această esenţă, - la Parmenidesexistentul - se adresează simţurilor într-un fel care, ca mod de a lua chip
deci ca "în-chipuire"), ca mod de astărni opinia (părerea) este, întocmaicum şi existentul este. Dar este în mod
exterior, în mod atingător de simţuri, încare caz, dacă
rezervăm predicaţia este doar pentru
ceea ce este în mod
absolut, iar nu relativ (la noi), atunciacest chip de a apărea nu este.
Sugestive aceste cuvinte româneşti de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 504/2272
"părere" - ca iluzie, dar şi ca opinie carpoate fi deplin justă, în care caz econtrarie iluziei - sau de "închipuire" -
ot ca iluzie, dar care, fiind "luare dechip", e tot atît de reală, opusă iluziei,ca orice chip. Oare "aparenţă"
nu are tot două semnificaţii,contradictorii, de amăgire
şi mod real de a apărea?). Noi spunemeste - nu este,
presupunînd un cuplu de alterităţi. Este
şi nu este ale eleatului nu constituie uncuplu de alterităţi. Nu este e luat în altplan decit acela în care afirmăm pe esteşi ca atare nu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 505/2272
se pot interraporta. Este e afirmat desprexistent; cu toate
atributele sale, inclusiv acela de aapărea într-un anumit
fel. Aparenţei nu i se potriveşte deci
nici predicatul este,
nici cel de nu este. E o stare din alt plandecît cel al lui este -
nu este, planul modului în carereacţionează cu necesitate
CII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 506/2272
EXISTENTUL ABSOLUT
obiectuală (nu doar intersubiectivă)
simţurile noc.stre la
felul, real, în care apare existentul.
Cînd Parmenides vorbeşte cu dispreţ depărerile muritorilor de rind, el nucondamnă faptul că oamenii contemplă
această aparenţă, că tind să-i afle"compoziţia
în limi
"
ele, deSigur, ale substanţelor fizicale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 507/2272
simple din ]umea
aparenţelor), că se interesează de felul
cum se arată ea,
schimbindu-se şi devenind. 1'răim înaceastă lume a aparenţelor şi avem
nevoie s-o explicăm.
Parnienides va aprecia drept lucru fireschiar faptul ca
oamenii să medlteze la originea lumii şis o atribuie unei
puteri divine, care e totodată forţă
formatoare şi, ca principiu de ordine-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 508/2272
dreptate, Dike (dtx"I'J) forţă mişcătoareEste
ceea ce Parmenides va desemna prinermenul de dairnon
81XLfJ.6l"V}l. Demn de dispreţ e,potrivit părerii lui, faptul
de a ne limita la "lumea aparenţelor", dea nu indemna
raţiunea să "treacă peste" (fr. B 16), sădepăşească aparenţa în căutarea esenţeiSubliniem djn nou că domeniul aparenţenu e acela al nonexistentului al lui "nu
este";
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 509/2272
cele pe care muritorii de rînd le au în
vedere în cimpul
"aparenţelor", cum ar fi spre pildăumina ori întunericul
şi în genere toate lucrurile convenţionaldenumite prin
imbă într-un fel sau altul, nu sînt dedomeniul nonexistentului.
Deci, în timp ce
o spune şi o repetă fără
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 510/2272
echivoc eleatul - cercetareanonexistentului e vană şi
deci nu trebuie întreprinsă, dimpotrivă,nvestigarea cîmpttlui "aparenţelor" nu efără rost. Parmenides o face, ba chiar destul de amănunţit.
11. Sarcina pe care şi-o luaseParrnenides, eliminarea
contradictoriului, a multiplicităţii, nuputea fi îndeplinită
dacă, aşa cum le înţelegea filosoful, eraabsoluti2·atc. Iată
cîteva din inconsistenţele sistemului său
a. Pe cale exclusiv raţională, corifeul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 511/2272
e1eatismului absolutizează Unicitatea şicontinuitatea existentului. Tot dproclamă raţiunea "cale de cunoaştere"
ba chiar nu singura. Or, cunoaş
erea, ca act cognitiv, implică subiectcunoscător şi obiect
1 Vd. O t t o
G i 1 b e r t, Die 8c.t11.,,." thsParm.enides, în .,A:rchiv
filr Geschichte der Philosophie", vol.20, Berlin, 1, 1906, p. 41-42.
CUI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 512/2272
ON BANU
al cunoaşterii, ceea ce presupune
dualitatea obiect-subiect
şi discontinuitatea dintre ele. Premisaeleată se exclude
prin si\le însăşi. b. Calea ce ,.conduce"raţiunea spre existent trece prin regnulaparenţelor, iar alt drum nu există.
Din două una : sau raţiunea caregîndeşte asupra noncontradictoriului nu
are alt obiect decît pe sine şi atunci nudescoperă existentul, sau ea merge cătreacest obiect,
n care caz, cum afirmă eleatul, nu-l
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 513/2272
poate atinge decît prin
ntermediul instrumentelor simţuri-
raţiune, declarate contradictorii.oucontradictoriul nu poate deci întîlninoncontradictoriul decît prin intermediucontradictoriului. Dialectica
contradictoriu-noncontradictoriu sempacă foarte bin cu aceasta. dar nu şi
cugetarea care absolutizează
noncontradictoriul. e. Existentul eleat nuposedă decît
atribute negative. Este nonmişcare,11ondiscontinuitate,
nonîncc:pnt, nonfinitndine,
nonschimbare, nouevoluţie. Tot
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 514/2272
ce e determinat e fie nonexistent, fieaparenţă. Concepţia
care atribuie realului autenticnegativitate pură şi scoate
determinatul din incidenta atributelor
este
nu este îl
expuue
destrămării, aeninţă putinţa lui de arămîne
obiect al mc:ditaţiei. Aici filosoful
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 515/2272
deschide o poartă teologicului1. d. Şiacum o obiecţie care nu mai vizeazăogica sistemului, ci e mai degrabă de
ordin extrinsec. Parmeuides
strllluce)te ca un cugetător dedatraţiunii. Or. raţiunea
est:.: prin excelenţă mişcare, călătorie agîndului prin confruntarea judecăţilor opuse, este tensiune încărcată dedialectică a contradictiei. Si, cum vomvedea imediat,
extul lui Pannenides ste ndesfătător exemplu in acest
sens. Cel ce crede că se poate suprima
contradicţia cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 516/2272
ajutorul jocului dialectic, obţine unrezultat opus celui
scontat.
12. De aceea, supremul paradox : teorianondialectică
a cleatismului oferă, prin ricoşeu,
storiei dialecticii contribuţii uueori lafel de însemnate ca şi cealaltă teorie,contemporană cu ea, a heraclitismului.
1 Vd. in acest seiL A. M. F ren k i an,Parmenide, precursor al
eotog_iei ngatiue, in .,Codrul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 517/2272
Cosminului", Cernăuţi, nr. X-XII/1939.
passtm; Les origines de It tfleologie
14egalive de Pamu!nide a Plotin.
n Ren ta clasică", XV -1943, passim.
.
CIV
EX!STENTUL ABSOLUT
Vorbeam ceva mai sus de inadvertenţaprocedurii ce
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 519/2272
observăm noi,
rece cu necesitate prin contradictoriu.
Dacă, aşadar,
nterpretul pune între parantezeconcluzia consemnată de
eleat şi examinează itinerarul pe care, înfapt, s-a angajat
el, mergînd spre concluzie, atunci,mpotriva conduzki,
descoperă, în forma practică - nueoretică - modalităţi
ale unităţii dintre contradictoriu şi
noncontradictoriu,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 520/2272
dintre sfera logicului şi a experienţei.Sînt succese de fapt
ale dîalecticului.
Pe aceeaşi linie: demonstraţiamposibilităţii mişcării,
datorită faptului că este contradictorie,ba chiar în multiplu sens contradictorie,se impune şi ea a fi luată nu numai subraportul concluziei, negativiste,consemnati
de Parmenides, dar şi sub raportulprcmisei. I_.a aceasta
din urmă preferă să se op!ească
nterpretul, dacă îl interesează istoria
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 521/2272
dialecticii. In acest punct, el vaconsemna un profit dialectic egal, dacănu chiar superior celui oferit
de Heraclit, de care va fi vorba încurînd. Acesta afirmă.
caracterul contradictoriu al mişcării, neoferă, prin imaginile arcului şi lirei,alegoria contrariilor generatoare demişcare, în timp ce eleaţii - Parmenidesşi Zenon -
schiţează teoria esenţei contradictorii a
mişcării.Lăsăm în contul eleaţilor negareamişcării şi reţinem în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 522/2272
beneficiul dialecticii motivaţia ce a stata baza concluziei
negatoare.
Tot astfel noi, opunînd pe eleat luinsuşi, contestîndu-i
concluziile şi aplecîndu-ne asuprareflecţiilor care le precedă,
refuzînd ceea ce ne oferă şi luînd ceeace ne refuză, trecem
ca bunuri cîştigate în istoria elenă adialecticii, pe lîngă
cele deja notate, descoperirea
caracterului contradictoriu:
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 523/2272
al oricărui real (existentul), al spaţiuluişi timpului (unul
şi celălalt, ca unitate dintre finit şinfinit, dintre conti-
cv
ON BANU
nun şi discontinuu), al raportului dintre
fenomen şi esenţă,dintre existent şi conştiinţă, dintre obiecşi subiect, dintre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 524/2272
sensibilitate şi raţiune.
13. Toate acestea rezultă mai pregnant
dacă examinăm
şi aportul lui Zenon din Elea, discipolului Pannenides,
ale cărui celebre aporii au rostul de antări prin noi argumente concluziile
formulate de magistrul său. Ceea ce faceel este să enumere contradicţiilemplicate în teza
pluralităţii şi în teza mişeării. Sprepildă, în privinţa mişcării, contradicţiilrelevate de aporiile denumiteDichotomia1, Ahile şi broasca, Săgeata
Stadionul.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 525/2272
Tocmai în această "acumulare decontradicţii" constă
valoarea lui de .,inventator aldialecticii", cum i s-a spus9•
H. Wallon remarca aportul lui Zenon în
studiul realei
antinomii în care intră gîndirea înraporturile ei cu experienţa brută;niţial, aceasta nu devine susceptibilă de
a fi gîndită decît dacă e stabilizată şimobilizată3• Pentru
Ath. Joja, teoria dialectică a lui Zenoneste o .,logică a probabilului"4.
14. În istoria filosofiei europene,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 526/2272
eleatismul inaugurează
o modalitate de gîndire care se va
reproduce mereu de-a
ungul mileniilor, în numeroase sistemefilosofice, indiferent dacă în mod
exhaustiv sau nu: modalitatea instituiriiunei anumite premise logice, pur ntelective, considerată
n chip absolut, instaurată axiomatic,mună faţă de orice
experienţă, subordonîndu-şi oriceconfruntare teoretică
şi învestită ca atare cu titlu de principiu
prim al unui sistem
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 527/2272
dat de gîndire. Modalitatea modernă,potetico-deductivă,
1 Începind eu Aristotel şi mergind pinăn zilele noastre, continui
ncercări.le de rezolvare a aporiilor lui
Zenon. Vd., spre pildl, soluţia
propusă de A n t o n D u mi t r i u, dupăcare Zenon ar comite .,erori
elementare de logică" (Valoareametafir:ică a raţiun-ii, Bucureşti, 1933,
Cartea Romblească, p. 108).
1 H. Ba. r re au, Znon d'Elie,
nuenteur de la Dialectique: dikmmes
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 528/2272
ou simples paradoxes J, in voi. .. Ladialectique-Actes du XIV-e Congr de;Societes de Plillosophie de langue
franaise", Paris, P.U.P., 1969. passim
3 Hen r i W a 11 o n, De la act ltJ gîdireEd. Ştiinţifici, 1964,
p. 222.
A t h. J o j a, Logos şi ulws, Bucureşti1967, Ed. PolitiCă, p. 173·
CVI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 529/2272
!XISTENTUL ABSOLUT
va întîmpina mari dificultăţi spre a
detrona conceptul,
cu rădăcini atît de adînci, de principiu,cu caracter categorico-deductiv. VittorioSainati vorbeşte de .,intuiţiacontemplativă a existentului" laParmenides, ca de suprem
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 530/2272
canon al aprecierii erorilor metodologice sau al opiniilor
empirice şi adaugă că eleatul a instituitpentru uzul secolelor viitoare,rezistentul mit teoretic al unei absoluteexperienţe metafizice"l.
1 V i t t o r i o S a in ati, Tra Parmenidee ProlagMa (Le jwemesse
sloriche della logica greca), tn.Filosofia", Torino, XVI, I, ian. 1965,
p. 69,CVII
VI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 531/2272
DEDUBLAREA UNITARULUI CALOGOS
"Învăţătura multă nu te deprinde să aiminte:
altfel. ea ar fi luminat şi pe Hesiod, pe
Pythagoras, pe Xenofan sau Hekataios."
Heradu, fr. 40
1. ă.scut în Efes, Heraclit (539-470.e.n.) a fost evocat
ca unul din gînditorii eterni ai lumii, pricomemorarea
nternaţiouală din anul 1961, cînd s-au
mplinit 2500 ani
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 532/2272
de la naşterea sa.
Ora';;ul său de baştină, port egeean,
participă cu intensitate la clanuleconomic al Ioniei, despre care s-avorbit referitor la milesieni. Desidescindea dintr-o veche familie
aristocratică, totuşi a ref zat, atuncicînd i-a venit rindnl,
să preia însemnata funcţie sacerdotalăce revenea de drept
n Efes familiei sale. Opera sa,desemnată comrenţional
prin titlul Despre natură - m:p1
cpucrzw<;
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 533/2272
pierdută,
e cunoscută prin cele aproximativ 130de fragmente ce
s-an păstrat din ea.
Din imensa bibliografie heraclitică aultimilor ani cea
mai nouă, mai completă şi maiminuţioasă prezentare
filologică-filosofică a fragmentelor heraclitice este aceea
a lui Miroslav Marcovich, Heraclitus,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 534/2272
Editio maior1, 1967,
The Los Andes Unh·. Press, Merida
Venezuela).
2. Dacă din rîndurile mai sus reproduseale lui Heraclit,
ăsăm deoparte pe Hekataios, atunci -ndiferent de
semnificaţia pe care le-a dat-o autorulor - ele ne dau
o imagine plastică a locului pe care îlocupă gîndirea filosofului din Efes înncleştarea dintre orientările filosofice
opuse în sec. VI î.e.n., încleştare care se
simte şi în aceste
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 535/2272
Vd. şi Editio llfino1· a aceluiaşi autor,1\.t:f'rida, 1968. p. 150.
CVIII
DEDUBLAREA UNIT AR ULUI CA
LOGOS
cuvinte ca şi în majoritatea fragmentelorrămase de la el.
n gtnd.irea heraclitică, raţionalismul şidialectica - deşi
cu caracter încă global şi aforistic - seafirmă spectaculos,
dacă nu şi libere de arhaic, opuse în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 536/2272
chip manifest miturilor pythagorice,nondialecticii eleate şi, pe cît se pare,simplisruului pe care efesianul îl
socotea a fi fost caracteristic cugetăriihesiodice (şi homerice).
Concepţia heraditică era o replică dată
eleatismului în
mă::;t.J.ra in care era acesta schiţat înopera lui Xenofan, cu
oate el neşlefuit încă. Poate că Heraclitcunoştea şi
cugetarea lui Parmenides. Independentde faptul că ceilalţi
eleaţi sint mai tineri decît Heraclit şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 537/2272
fără a nega un grad
superior de elaborare unora din
conceptele cu care operează
Parmenides şi Zenon, pe planul evoluţieogice, gîndirea
dial.:cticianului din Efes şi aceea a luiParmenides ne apar
a c0ustitui aceeaşi fază istorică acugetării filosofice
greceşti.
3. Definirea factorilor carecondiţionează orientarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 538/2272
filosofică a lui Heraclit este şi maidificilă decît de obicei
cînd e vorba de aceste timpurindepărtate, pentru că la
sărăcia documentelor istorice de care ne
zbim mereu în
cazul vechilor filosofi, se adaugă înspeţă discrepanţa dintre
convingerile sale politice şi funcţiasocială obiectualft -
probabilă - îndeplinită de ideile salefilosofice. Aristocrat
prin naştere, el nu-şi ascunde un anumit
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 539/2272
dispreţ pentru
cei mulţi, pe care-i socoteşte incapabili
de a da legi bune
cetăţii., 5an de a dobîndi înţelepciune.Pe de altă parte însă,
dincolo de preferinţele manifestate,cugetarea sa îndeplineşte in anumiteprivinţe funcţii care, obiectual, susţin
cu precădere dinamismul straturilor celor mai înaintate din
soC:tatea efesiană. A fost oare într-unanumit moment,
n Grecia, puterea de atracţie a ideilor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 540/2272
filosofice noi atît
de mare încît a eclipsat vremelnic orice
filosofie conservatoare, apărarea peplan ideologic a vechilor rînduielirămînînd un timp doar pe seama"teologilor"? Lăsăm chestiunea.
deschisă, nu însă înainte de a semnaladouă notaţii care ar putea contribui laămurirea chestiunii. Prima, a lui
Zeller, după care Heraclit s-ar fimpotrivit nu numai dominaţiei mulţimii
dar şi dominaţiei unui singur individ,
CIX
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 541/2272
ON BANU
apărînd ca adept al libertăţii; a doua a
ui Kessidi1, <.:are
crede că în gîndirea filosofică a luiHeraclit s-au oglindit
năzuinţele sociale ale aristocraţieimoderate care s-ar
deosebi de acelea ale marii aristocraţii.Pe această linie
s-a observat că, spre deosebire dearistocraţia cea mai
conservatoare, el era adeptul v6(iot;-
ului (nomos), legea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 542/2272
scrisă, mai "modernă", a cetăţiisclavagiste, opusă vechiului
drept cutumiar (nescris).
4. În concepţia lui Heraclit elementulmaterial foc, necreat şi nepieritor este
destinat să dea problemei raportuluidintre unitatea lumii şi multiplicitatea eio soluţie superioară aceleia sugerată demilesieni.
Heraclit merge, pe linia îndepărtării demiturile primitive, mai departe decît
milesienii în ceea ce priveşte raportuldintre principiul unitar fundamental şipluralitatea calităţilor descinse dinprincipiu. Milesienii, prezumînd că
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 543/2272
un anumit element fizical reprezintăesenţa actuală a
uturor individualelor materiale, credeaucă a existat o
stare iniţială a elementului dat - apă,
aperion, aer - anterioară diferenţierilor calitative. Noţiunea arhaică de începutal lumii - noţiune al cărei caracter miticdevine evident de îndată. ce ne întrebămasupra canzei care a
determinat materia iniţială să păşească
spre condiţia dediferenţiere - pare să nu mai grevezecugetarea ontologică
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 544/2272
a lui Heraclit. Focul se află faţă deobiectele şi substanţele
variate ale lumii materiale actuale înraport de primordialitate dar nu deanterioritate. El se transformă dineternitate şi la infinit, în aer, apă, pămîn
şi vice-versa. Teza conflagraţiei finale ia fost atribuită lui Heraclit de unii
comentatori antici, pe nedrept.
Unitatea materială a lumii este extinsăde filosoful efesian asupra vieţii
spirituale - "sufletul" - deşi deocamdatăntr-un fel primitiv : filosoful pare să nugăsească aici soluţia modului în carepoate teza unităţii lumii să se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 545/2272
acorde cu aceea a deosebirii calitativedintre materie şi
spirit; el dă atenţie precumpănitoareunităţii. Din nou,
1 Vd. 14>. X. K e c cu 1l H,
P,Utl.lleKmwca u MamepuMU3M 6/JUilococjJUu
Fep{li(Auma Bf/JeccKOZO, in,Bonpocbl cpHJiocOiflnn", nr. 5-1953.
CX
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 546/2272
DE DUBLAREA UNIT ARUlUf C."LOGOS
atracţia abisală a absolutului ! Caurmare, le apropie într-un
mod care duce la un fel de contaminare
reciprocă :
spiritualitatea e considerată a .,proveni"din materie ca
oricare altă substanţă materială concretă apa sau pămintnl
ar pe de altă parte materia-foc ea însăşe pri
,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 547/2272
vit:i in chip hylozoist.
ntreFedem în conceptul heraclitic de
Joc bivalenţa unei
gîndiri care, tinzînd cu forţă să cîştigendependenţa fizicală faţă de mit, nu
dispune încă de concepte degajate cuotul de: anumite comandamente ale
spiritului mitologic.
Buffier·.:: are dreptate să aminteascăaici de mitul străvechi
al focului, atotputernic pentru că îşiaserveşte totul, pînă
şi r:lmitatea metalultti1. ·
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 548/2272
5. Cum urmează să considerăm tezasubstantei-foc
u istoria categoriei de materie? Grossomoda, Heralit nu
depăşeşte acea treaptă de dezvoltare a
categoriei date,
n care filosofii materialişti, departencă de noţiunea abstractă de materie,
exprimă ideea materialităţii printr-oanumită substanţă fizicală, adică printr-omaterie ce posedă o determinaţie
calitativă concret-senzorială. Dar el îidepăşeşte
Je mi.lesieni. Focul nu e nici una din
cele trei stări de agregaţie ale materiei,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 549/2272
reprezentate prin celelalte trei elementeprimitive (apă, aer, pămînt), ci cauzauturor celorlalte:.
El apare ca exprimînd ceva în carecelelalte s-ar integra.
Este un comun, care, în cugetareafilosofică începătoare,
precede conceptul de universal, abstracFocul nu mai
apare deci ca .,materie primă" a
ucrurilor, ca în ontologiamilesienilor. În principiul focului,filosoful din Efes caută
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 550/2272
ogica universalului abstract dar nuzbuteşte să-I exprime
altfel decît printr-o noţiune concretă. Elncepe să gîndească abstracţia, noţiuneasa vesteşte căutarea, este pe punctul de anu mai fi concretă, dar comunică în cele
din urmă
abstracţia prin mijloace empirice.Uneori oscilează între
abstracţie şi concretizare · senzorială :focul e cînd unul,
cînd acel ceva care moare spre apermite naşterea aerului,
căzînd in reprezentarea de tip milesian a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 551/2272
materiei. S-ar
Pe li :z: B u f fiere, Les mythes
ă'Homere et la pensie g1·cque.
Paris. 1956, Les Belles ttres, p. 157-158.
CXI
ON BANU
părea că filosoful s-a mulţumit cu un fel
de exprimare Eimbolică a intenţiei salede a se ridica deasuprasenzorialconcretului. Noţiunea sa e încăprimitivă, dar poartă sarcina unei noi
noţiuni mai elaborate, mai mature.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 552/2272
6. La Heraclit focul este arătat în modexpres şi ca
factor de mişcare. Eleaţii consideraumişcarea i schimbarea calitativă drepdistrugere a cxistentului. Păstrînd
existentul, ei se simţeau nevoiţi să negeschimbarea calitativă. În conceptul dematerie-foc al lui Heraclit tind să sereunească existentul, materialitatca,mişcarea şi diversitatea calitativă. Maimult, el include capacitatea dediversificare ca atribut esenţial. În
adevăr, comparînd focul cu apa dinsistemul lui Thales de pildă, constatămcă, în timp
ce pentru apă mişcarea nu e un atribut
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 553/2272
ndispensabil,
existenţa flacării e incompatibilă cu
mobilitatea şi implică
mişcarea. :Focul c universal, iar încalitatea sa de cauză
a diversităţii este - spune Heraclit -,lipsă" şi .,prisosinţă"; el include în
mod necesar însuşirea de a genera şi adistruge, este prin urmare naştere şidispariţie de calităţi,
este schimbare calitativă.7. Unitatea exclude contradicţia,spuneau eleaţii. Unitatea este
contradicţie spune Heraclit.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 554/2272
Contradicţia dintre
rigiditatea arcului şi încordarea coardei
se exprimă în func
ia unitară a instrumentului, în funcţiaansării săgeţii.
n lucruri coexistă intregul cu neîntregulasemănarea cu
neasemănarea, apariţia şi dispariţia.Există contrarii, dar
ele sînt cu necesitate legate laolaltă;există deosebiri, dar
din ele se naşte armonia ; totul există ca
urmare a tensiunii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 555/2272
ntre contrarii. Homer visa o lume dincare să fie eliminată
discordia. Nu, protestează Heraclit, înreplică, dacă ar
dispare discordia ar dispare însăşi
umea!*
Descoperind dedublarea unitarului înentităţi contradictorii, Heraclit, dupăaprecierea lui Lenin, afla una din
răsăturile fundamentale, dacă nu chiar
singura fundamentală, a dialecticii,fondul ei. Atunci cînd, vorbind
În treacăt fie spus, ideea heraclltică se
găseşte in embrion la H es i o d (Munci
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 556/2272
şi Zile, 18-19), la acel Hesiod pe careHeraclit Il gratifică, nu o dată, cuaprecieri usturătoare 1
CXII
DEDUBLARI!A UNITARULUI CALOGOS
despre existentul material-foc, constatăcă este totodată
"lipsă" şi "prisosinţă" (fr. B 65),
Heraclit exprimă nunumai esenţa dinamică a focului, dar şiuniversalitatea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 557/2272
fenomenului dedublării oricărei entităţiunitare. Contradicţia internă fiind esenţăa focului, este esenţă a tuturor lucrurilor
Dar, pe cît se pare, viziunea dialectică aui
Heraclit merge mai departe : există,
spune el, o anumită
mişcare care este în acelaşi timp"dreaptă şi răsucită"
ca o spirală, după cum mersul şurubuluieste în acelaşi
imp "drept şi răsucit" (fr. B 59) ;rezultatul unei acţiuni
reprezintă un produs nou dobîndit prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 558/2272
ncluderea în sine
a unei stări anterioare.
Arcul (sau lira) constituie nu numaiexpresii plastice ale
efectului creator al contradicţiei, dar pecît se pare şi ilustrarea legăturii dintreunitatea şi ciocnirea contrariilor, de oparte, şi mişcarea spiralată, de altăparte: lansarea
săgeţii (produsul mişcării simbolizînd
calitatea nouă, superioară) apare caefect al încordării în sens contrar avergelei şi a coardei (opoziţia a douăforţe în cadrul obiectului unic),
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 559/2272
dar cu condiţia destinderii arcului, adica revenirii lui Ia
poziţia iniţială (înglobarea momentuluiniţial). Nu ştim
cît de departe a mers Heraclit în
cuprinderea semnificaţiilor acestor constatări, însă din ele se desprinde,probabil dincolo de intenţiile lui,silueta, palidă încă, a dialecticii
spiralei, a ceea ce va deveni mult maiîrziu principiul
negării negaţiei.
Se pune întrebarea dacă noţiunea
heraclitică de armonie nu intră în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 560/2272
conflict cu cea a perpetuei contradicţii.
Se pare că nu: în timp ce o parte a
existentului se îndreaptă
spre foc, o alta se îndreaptă sprepresupusele derivate ale
focului; or, dacă socotim că aceste douămişcări - una
"în sus" şi cealaltă "în jos" - seechilibrează, atunci acest
dublu proces constituie, tocmai prinopoziţia perpetuă
dintre cele două mişcări, o modalitate a
armoniei.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 561/2272
8. Cele spuse pînă acum pot sluji ladefinirea poziţiei
ui Heraclit faţă de religia timpului său.Problema nu
e simplă. Uneori întîlnim în texte referir
a divinitate, aprecieri admirative faţăde oracole. Charles Werner crede că
principiul armoniei este la Heraclit"principiul divin al
CXIII
ON BANU
umii". Continuă, spunînd că ,.Dumnezeu
el însuşi se află
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 562/2272
. la baza tuturor transformărilor"1•
Această interpretare nu concordă cuextele. În două
fragmente, de apartenenţă, ce e drept,nesigură, se spune
explicit că închinarea la zei e absurdă,
se dă a-nţelege că
noţiunea de zeu pe care şi-o făurescoamenii e lipsită de
sens (fr. B 127, 128). Chiar dacă textelenu-i aparţin lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 563/2272
Heraclit, e semnificativ faptul că i-aufost atribuite. Cu
atît mai semnificativ, cu cît ele pot ficoroborate cu alte
exte de orientare similară, de
provenienţă heraclitică
ncontestabilă. Mai mult, din ansamblulfragmentelor heraclitice rezultă faptul căel n-a combătut ideea de zei în numelemonoteism ului sau al "panteismului",după cum se exprimă.
de pildă Robin, ci în numele concepţieisale despre Univers,
ca lume care are o esenţă fizicală ce s-a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 564/2272
oglindi în noţiunea
de foc; e o lume necreată de zei, o lume
ce se desfăşoară
şi se conduce după propriile eideterminaţii, după "măsura"
ei (fr. B 30), adică în virtutea atributeloordonatoare
care-i sînt intrinsece.
Dar chestiunea se pune şi altfel.nterpretarea fragmentelor rămase de la
cei vechi cere să se ia în considerare nudoar
nţelesul lor textual dar şi semnificaţia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 565/2272
dobîndită
sub raportul totului structural din care au
făcut parte şi
ale cărui ligamente, atunci cînd nu ne-aufost date sau an
fost distruse de vreme, se cer reconstituite.
Reluind în acest scop teza heraditică acontradicţiei
.din care se nasc toate", a contradicţieicare este proprie
şi intrinsecă materiei-foc, înţelegem că
ea era destinată în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 566/2272
sistemul de gîndire al lui Heraclit sănfăţişeze în aşa chip
realul, încît acesta să apară depozitîndn sine principiul
existenţei şi devenirii,
autodeterminîndu-se ; deci liber de
nevoia de a face apel la forţe exterioaren speţă la zei.
Abel Rey notează că ideea transformăriegată de ciocnirea contrariilor, indică o
ume posedînd înainte de toate calităţifizice, care se modifică pe plan fizic,prin acţiunea
1 C har 1 e s W e r ner, La
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 567/2272
phiwsop"M gr cqw. Payot. Paris.1938,
p. 26.
CXIV
DEDUBLARI!A UNITARULUI CALOGOS
unor forţe fizice; avem la Heraclit "ofizică a contrariilor"1•
Burnet afirmă că prin DumnezeuHeraclit înţelege focul
şi nimic altceva, că Heraclit nu a
manifestat nici o simpatie
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 568/2272
pentru mişcarea religioasă din timpulsău. Ideea ni se pare
confirmată în fr. B 53, unde zeii sîntarătaţi a proveni
din "lupta tuturor [lucrurilor]": dacă
upta contrariilor
făureşte tot ce există, dacă ceea ce existse numeşte şi
zeu, atunci putem spune că zeii sîntrezultat al luptei;
or, în acea viziune care prezintă zeitateaca provenită
dintr-un conflict de lucruri sau acţiuni,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 569/2272
nu mai discernem
ceea ce se numeşte divinitate.
Aşa cum am arătat pe larg în lucrareanoastră asupra
ui Heraclit, din numeroasele fragmentece ating tema divinului rezultă căermenii "zeu" sau "zeiesc" apar adesea
ca simbol pentru superlativul absolutulubinelui, frumosului etc.). În măsura în
care focul e "suprem", el e Zeus.
Caracterul universal al contradicţieindeamnă pe filosof
să spună şi despre ea că e "unul şi
acelaşi lucru" cn Zeus
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 570/2272
fr. B 56). Divinul e evocat altădată caun summum etic
al omuluP.
Olof Gigon vorbeşte de funcţiaantimitologică a întregii
filosofii din această epocă, chiar atuncicînd păstrează
dogme, ritualuri, statui de zei,sacrificii3.
Spunînd aceasta nu vrem să-Iransformăm pe H;eraclit
ntr-un campion al ateismului, în sensul
modern al cuvîntului. Ateismul său
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 571/2272
constă în afirmarea autonomiei realuluicosmic, a materiei-foc. Dar e vorba dereal, de Univers
aşa cum erau ele presupuse a fi, degînditori ce profesează
nainte de constituirea fizicii şi biologieca ştiinţe. Unora
materia le apare ca însufleţită, pentru cănu ştiu ce e viaţa
sau forţa magnetică. Altora le va apărea
ca inteligentă,pentru că nu ştiu să justifice ordineaucrurilor prin legi-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 572/2272
1 A. Re y, La jeunesse de la sciencegrecque, Paris, A. Michel, 1933,
p. 317.
1 Vd. I. B an u, Heraclit din Efes,Bucureşti, 1963, Ed. Ştiinţifică,
§ Heraclit şi religia, p. 80 sq.
8 O 1 o f G i g o n, Les grands
problemes de la philosophie antique,
rad. M. Lefevre, Paris, 1961, Payot, p.59.
cxv
ON BANU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 573/2272
ăţi de tip fizico-biologic. Supoziţiadespre inteligenţa
materiei, elementele iraţionale, ba chiarnuanţele teiste
pe care le descoperim la vechii
materialişti pot reprezenta
neputinţa istorică a înţeleptului de a şticum trebuie să în
eleagă deosebirea dintre accesulraţional spre echilibrul
Universului şi accesul mitic. Ei dorescsă se delimiteze de
mit dar pot s-o facă, evident, altfel decît
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 574/2272
socotim noi că
ar fi trebuit s-o facă. Supoziţiile
contranaturale din concep
ia vechilor fizicalişti (physiologoi)reprezintă deci uneori
nu concesia pe care o fac mitologiei, ciprimitivitatea concepţiei lor desprenatură şi materie. Mai mult, din zelantimitologic, ei expropriază uneori pezei de unele din atributele lor radiţionale şi le trec pe seama materiei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 575/2272
n astfel de cazuri - Heraclit intră şi el î
această categorie - nuanţele ce nouă neapar teologice, ca şi cele hylozoiste,exprimă, credem, oricît ar putea să parăaceasta de paradoxal, un mod de a fi al
materialismului incipient, arhaic.
9. Aceste precizări vor înlesniaprecierea adecvată a
ezei heraclitice despre logos. Foarteadesea, mai ales sub
nfluenţa unor comentatori stoici care auatribuit logos-ului
ui Heraclit propriile lor vederi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 576/2272
eologice în tema dată,
autori mai noi dau acestei noţiuni
specifice sistemului lui
Heraclit o turnură mai mult mitică,fideizantă.
Principala funcţie cosmică a logos-uluise contureazl
prin raport cu dinamismul universal. Luise datoreşte
faptul că lumea, care e mişcare şicontradicţie, nu se transformă intr-unhaos.
n timp ce soluţia mitică făcea apel în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 577/2272
acest caz la capacitatea ordonatoare azeilor, Heraclit instituie conceptul deogos. Termenul heraclitic de logos nu
poate fi tradus în
chip mulţumitor într-o limbă modernă,deoarece nu are
n cugetarea modernă un semnificatcorespunzător. Logos-ul
şi focul exprimă una şi aceeaşi esenţă aumii materiale.
Lumea este foc şi este totodată logosspune Heraclit, căci
ordinea din lume se datoreşte f o c u 1 u
sau 1 o g o s-ului.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 578/2272
Sufletul este foc, este deci inteligenţă ;otodată focul este
nteligenţă, este logos. Fiind foc, deciprincipiu originar,
CXVI
DEDUBlARE.-\ UNITARULUI CALOGOS
Ogos-ul e intrinsec lucrurilor. Ar fi dec
ordinea necesară
a ex.istentu.lui, ordine care e aceeaşi,atît în lumea materială
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 579/2272
cît şi i.n cea spirituală derivată dintr-nsa. E o ordine cognoscibilă care, pe
plan uman, se manifestă ca inteligenţă,
ar pe planul naturii, ca necesitate. Nu eprovidenţă, ci există
ca xpresie a esenţei realităţii fizice
sau spirituale de a fi
foc (s,1u ca focul).
Remarcabilă e relaţia instituită defilosoful efesian între
ogos şi contradicţie:. Dat fiind căUniversul dinamic este
Uninrs al contradicţiei, dat fiind că
ordinea Universului
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 580/2272
este ordinea logos-ului, rezultă căprincipiul contradicţiei
coincide, sub acest unghi de vedere, cuacela al logos-ului.
Atunci. cînd filosofii timpului socoteau
drept de la sine
nţele· că liantul lumii e unitatea ei, afost îndrăzneţ din
partea lui Heraclit srt vorbească defuncţia agregantă,
iaută a contradicţiei. În concepţia sa,spune M. Marcovich,
.incordarea era fundamentul unităţii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 581/2272
lumii). Datorită
acestei armonii tensionate (1tOtJ..
v't'po1to ocp[.Lov(Yj). coeziunean.untrică nevăzută e mai puternică decîtegăturile perceptibile . . . şi ţineaolaltă construcţia cosmică"1•
Dar, ca şi în cazul focului, conceptul deogos păstrează
ceva obscur, învăluit parcă în fumulsacru ce se ridică de
pe altarele unde se ard ofrandele adusezeilor. Termenul
care bvăluie conţinutul fizical-
raţional expus mai sus este
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 582/2272
mprumutat probabil din limbajulmisteriilor eleusi.ne şi
al orfi.cilor, cu ale lor .,cuvinte sacre"hierol. logoi).
oţiunea de logos semnifică în acelaşi
imp profunzimea
de gindire a autorului ei, dar şi extremaui tinereţe istorică.
E un fel de expresie primitivă,metaforică a ceea ce înţelegem noi prin
egitatc.Heraclit îşi depăşeşte predecesorii şiprin aceea că, pentru prima dată în
Grecia, poate în acelaşi timp cu unii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 583/2272
pythagorici, reuneşte sub aceleaşiconcepte şi natura şi
realitatea socială şi cugetarea. Logos-ulmişcarea, opozi-
1 M. M a r c o vi c h, llerakleitos,
Stuttgart, 1967, A. Druckenmîiller. p.281.
Vd. George T lt om s o n, lleraclite etsa philosophie, in "La
Peusee··. nr. 116, 1964. p. 16.
CXVII
ON BANU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 584/2272
ia şi unitatea contrariilor le sintcomune. Atunci cînd
proclamă forţa legii normative a cetăţii
v61Loc;;
ntreve
dem faptul că aceasta îi apare caanalogă logos-ului sau
poate ca expresie socială imediată aacestuia. Poate că ideea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 585/2272
de legitate a naturii i-a fost sugeratăocmai de funcţiile
pe care le îndeplinea în cetate normaegală. Reflecţia
aceasta a existat la greci încă în epoca
an+rioară apariţiei
filosofiei şi a dus la făurirea miticeiAnanke
&.vciyxlj.
Dar şi după apariţia filosofieimaterialiste subzista, cu tot
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 586/2272
efortul materialiştilor de a-şi laicizaconceptele, dificultatea de a învingespiritul viziunii mitice asupra naturii.
Atîta vreme cît oamenii nu erau în staresă dea noţiunii
de ordine a naturii un conţinut concretprin formularea de
egi speciale diferenţiate şi totodatăranspuse în universalul limbajului
matematic, deci atîta vreme cît ordineanaturii nu a putut fi concret determinată,
n-a fost posibilsă nu rămînă încărcată chiar şi lamaterialişti de acel gen
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 587/2272
de nebulozitate care ascunde în maimare sau mai mică
măsură fantome şi mituri. Aşa se explicăcaracterul ceţos
al logos-ului heraditic. Poate cu singura
excepţie a atomiştilor din Abdera vomsimţi adierea lui Ană.nke de-a lungulntregii mişcări a filosofiei greceşti.
10. Dintre tezele heraclitice care atingeme de domeniul
social-uman, considerat de efesian încănesistematic şi foarte
vag diferenţiat, reţinem pe acelea din
substratul cărora
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 588/2272
distingem preludiile reflecţiei ce vaconstitui în etapa
clasică disciplina reliefat conturată aesteticii. Heraclit
este anticipatorul acesteia. în istoria ei
europeană
Acela pentru care lumea, ca acord alcelor opuse, "este
cea mai frumoasă armonie" (fr. B 8)ndreaptă asupra
Univtrsului o privire densă şi de interesnvestigator. dar
şi de vibra ţie poetică.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 589/2272
Echilibrul estetic uneşte într-o singularăcompoziţi<: pe
spectator şi obiectul cosmic al desfătărisale. Logos-ul
ce guvernează compoziţia e
proporţionalitate. Pe firele
din care e ţesută această compoziţie îşioacă timpul, "ca
un copil", destinul său. Sufletul lumii, caşi cel individual,
nu suportă să i se lezeze integritatea. Înpunctul unde se
produce vătămarea, el aleargă s-o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 590/2272
nlăture întocmai ca
CXVIll
OEDIJBLAREA UNITARULUI CALOGOS
păianjenul care, "aflat în mijlocul pînzeisimte de îndată
că o muscă. i-a rupt unul din fire şialeargă într-acolo parcă
plin de părere de rău pentru firul rupt"fr. B 67 a) .
Frumosul, într-o primă considerare, este
continuitatea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 591/2272
ritmului astral şi al celui existenţial,răirea după aceeaşi
măsură
ogos
a vieţii sinelui şi Universului. În faţa
sublimului cosmic, poetul simte gîndulsău singular
q p6v1)a•.
phrones·is) apăsat, cuprins de un pathos
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 592/2272
n
cărcat de melancolie aplecat sprerenunţare1 . E poate
aceasta condiţia creaţiei, în concepţia"filosofului ce plînge" ,
cum a fost numit de cei vechi Heraclit.
ntr-o nouă consideran. mai înprofunzime, frumosul e definit ca viu, canseparabil de lume, ca armonie a
contrariilor. Astfel"cosmologia lui e estetică, iar esteticaui, cosmologică"2,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 593/2272
cum spune excelent Kessidi.
Această concepţie, cred Gilbert şi Kuhn
ar explica revolta lui Heraclit împotrivapoeţilor, care aspiră către "pieireaadversităţilor", aşa ca Homer în IliadaXVIII, 107) , potrivit relatării lui
Aristotel. Estetica sa apunearevendicările raţiunii contradicţiilor,viziunii tradiţionale a poeticului liber d
conflict3• l . în fine o chestiune de logică. E utilă
o punere la
punct de natură să delimiteze valenţeleogicii în condiţiile
structurale ale cugetării preclasice,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 594/2272
condiţii pe care heraclitismut lentruneşte deplin.
D';!Şt filosoful are în vedere, practic,atît universalul cit
şi individualul, nici pentru el, nici pentr
ceilalţi filosofi
dinainte de Socrate nu există incăproblema unei teorii a
raportului dintre individual şiuniversalul logic (conceptul) . Ignorată
fiind, înţelegem confuzia dintreuniversal
şi "comun"
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 595/2272
xotv6v . termen prin care Heraclit se
referă la ceea ce numim noi "universal"u apare deci
1 L u d w i g B in s w a n g e r, HeraklitsAuffassu•g des 1llenschen,
n Die Anti.ke", Band XI. 1. 1935. p. 36
.
1». X. K. e c c u Jl. u.PILWCOI/Jcicue u scrnemu'4eCJCU.e
83aAROIII Fep(JIC/luma
3rjJeCCKIJ2!J, MocKBa, l13Jt. AKaJI.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 596/2272
XyJI.o>KecTB., 1963, p. 133 .
• K a t h a t l n e E v e r e t t G l l b e r
. li e l m u t K u h n. Istoriii
estetv;ii. trad. S. Mirculescu. Bucmeşti,1972, EU. Meridiane, p. 341 -342.
CXIX
ON BANU
nici problema deosebirii de extensiune
dintre concepte,nici cea a comprehensiunii1•
Recunoaştem, în problema calităţii,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 597/2272
univocitatea corpora]iucorporal,dentitatea real-corporal proprie
structurii meditaţiei filosofice vechi.
12. Prin strădania sa de a se ridica înfilosofie pînă la
actul de elaborare a unui sistematotcuprinzător coerent,
prin aplecarea sa către domeniul de ideisocial-umane între
care, pentru prima oară, se schiţează
cîmpul cugetăriiestetice, Heraclit se prezintă ca uncrainic nu prea indepi'irtat al viitoarei
etape, clasice, din desfăşurarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 598/2272
filosofiei greceşti.
Dar, sub raportul istoriei universale a
filosofiei, se impune, în prim plan,considerarea dialecticii sale.
Examenul de ansamblu al moştenirii
heraclitice descoperă teze dialecticefundamentale, cu determinaţii adesea
surprinzător de moderne. Apreciindu-lese impune în prealabil să ne scuturăm defascinaţia pe care o exercită asupranoastră cugetările sale, ferindu-ne să-i
atribuim succeseepistemologice imposibile.
Sub raportul rigorii ştiinţifice, Heraclit
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 599/2272
nu-şi poate depăşi
impul. Fie că e vorba de dialectica
mişcării, a contradicţiei,
sau a negaţiei, la prima vedere ele nesurprind, ne sugerează
cele mai subtile asociaţii, dar cînd leabordăm mai de
aproape ele se estompează. Heraclitexprimă dialectica
prin enunţuri care o redau în mod globalEle reprezintă,
predominant, un produs al speculaţiei
filosofului care contemplă obiectul ; ele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 600/2272
nu sînt sinteze teoretice, redîndobservaţii, riguros determinate, dincîmpul diferitelor planuri ale obiectului
Enunţuri, ca "toate se nasc din luptă",
sau ,.războiul este părintele tuturor", nune spun ·nimic
despre modalităţile şi diferenţierileconcrete în care se
manifestă contradicţia în viaţa"fizicală", în cea organică
şi psihică a individului, în viaţaspeciilor biologice, în cea
socială, sau în procesul cunoaşterii.
imic deci despre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 601/2272
fundamentele acestei constatări. Teza"luptei" este lipsită
1 Vd. in acest sens H 1 e n e 1 o a n nd i, Essai de reconslrudiaa
de la logique archaique, in "Eir e",
Praha, lll, 1964, p. 27.
cxx
DEDUBLARE.•\ UN!TARULU! CALOGOS
de determinaţii, atit logice cît şiepistemologice. Este o
străfulgerare mentală sugestivă, genială,
care se potriveşte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 602/2272
obiectului, dar nu e ancorată într-omotivaţie sprijinită
pe date cît de cît suficiente. În cazulobservării naturii,
dialectica heraclitică c lipsită de acele
concluzii pe care
doar cercetarea experimentală le puteazămisli.
Armonia lui Heraclit este, în ultimăanaliză, un fel de
suveran ce prezidează lupta contrariilorar aceasta apare
ca un turnir sau un "j oc de copil", deşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 603/2272
a fel de indispensabilă vieţii ca şiacesta din urmă. Dialectica obiectuală
nu-i ap3.re lui Heraclit ca un proces încursul căruia se
făuresc \'alori superioare, ci mai
degrabă ca un neîntrerupt
clocot într-un imens creuzet. Mişcarea şciocnirea contrariilor, in oricare dinplanuri, sînt date, ca un jatum, într-oume unde ,.se merge" pe loc .
Aceste delimitări se impun, înainte deevidenţierea momentului teoretic princare efesianul instituie în filosofia
reacii o atitudine care, într-o anumită
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 604/2272
imită, constituie
1ll1 act totodată de dh·ergenţă şi
anticipaţie. Filosofia
greac;i nu a fost nerccepth·ă
departe de aşa ceva -
faţă de contradictoriul din natură şicugetare. Dar, cu
variate modalităţi şi cousistcnţe, eapăstrează, ca valenţă
de cotp:ergenţă a diferitelor sisteme,
mperativul structural de .1 considera ,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 605/2272
principiile" ultime în postura de adomina, măcar în ultimă instanţă,contradictoriul, prin ,.puritatel' ' .
univocitatea, , .simplitatea" lor. Temereacă logicul ar fi lzat prin acceptareacontradictoriului constituie şi
va constitui obsesia chiar a celor maiemerari dintre dialect icienii greci.nsuşi Heraclit, ca filosof antic, grec, S(
află şi el sub jurisdicţia menţionateivalenţe atunci cînd,
deşi reticent, dubitatk, întronează
armonia deasupra contradictoriului.Platon, în faza sa de maxim heraclitism,
va proceda, in această privinţă, ca şi
nspiratorul său din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 606/2272
Efes. Or, relevant, cvasidizident apare lunul şi la celălalt
faptul ntt doar de a admite raţionalitateacontradictoriului, dar
era actul de bravură al lui Heraclit,
anticipînd
structuri teoretice ale altor vremuri -faptul de a considera evoluţia cugetăriiprin contradictorii drept o co1zdiţic a
cetei mai profunde raţionalităţi.CXXI
ON BANU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 607/2272
13. Succesiunea lui Heraclit este demnăde consideraţie
cînd urmărim făgaşul in care s..:a angajat fondul cugetării
sale. Nu acelaşi lucru se poate spune
despre cei pe care
vechea literatură i-a investit "oficial" cuitulatura de
heraclitici. Se spune despre un oarecareAntisthenes (care
nu trebuie confundat cu fondatorul şcoliicinice; cvasi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 608/2272
necunoscut că a fost adeptul lui Heraclitfără însă. ca
emeiul acestui atribut să ne apară preaimpede. Pe
Cratylos îl ştim întrucîtva mai bine.Acest personaj - al
cărui nume a ajuns nemuritor numaipentru că Platon )-a
făcut cinstea de a-1 lua ca emblemă dedialog - ,-a ±1 vrut
să fie mai heraclitic decît Heraclit atunc
cind, modificind
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 609/2272
aforismul "nu ne putem scufunda de douori în acelaşi
rîu" (Heraclit, fr. 91) proclama că n-oputem fae nici
,
măcar o dată" (Cratylos, fr. 4). Xu-şidădea &:ama că,
depăşind măsura, transformăheraclitismul în contrariul
său. Efesianul intemeiase învăţăturadespre dinami..::itatca
oricărui subiect păstrind identitatea
relativă) . a subiec
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 610/2272
ului. La Cratylos dispare orice
dentitate a subitctului şi,
mplicit însuşi subiectul. În fond, înocul unui dinamism
al existenţei el instituie un dinamism
care nimicete exis
enţa. Se pare că nu şi a dat seama deaceastă consec1nţă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 611/2272
şi că n-ar fi dorit-o. Oricum însă, i-aoftrit lui Platon argumentul pentruaprecieri neconforme la adresa
maestrului din Efes.
VII
PRELUD II ALE ŞTIINŢELOR
. Scriu acestea în mlstaa in care îmi paradevărate ; căci, după cum socotesc,povestirile grecilor sînt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 612/2272
multe şi ridicole"
He.1ataios din },filet, fr.
1. Epoca veche nu arc conştiinţa a ceeace modernii
numesc ştiinţă. Noţiunile de " disciplinăspecială ştiinţifică" ,
ori de ,,specialitate" sînt încă nenăscute
nu poate fi vorba
deci nici de denumiri disciplinare.Distincţie între "filosofie" şi "ştiinţă" nuexistă. Singura specializare diferenţiază
pe teologi de fiziologi, adică pe cei ce
se ocupă de tema
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 613/2272
zeilor, de cei ce cugetă despre "natură",ndiferent dacă e
cosmică, telurică ori umană, indiferentdacă perspectiva
e cea pe care noi o apreciem ca fiind de
filosof, de fizician,
geograf, istoric ori medic. Dacă ungînditor se apleacă asupra unui domeniupe care 1-ar revendica una sau altadintre ştiinţele moderne, o face întrucîtnteresul său se restringe la o parte din
Totul unui obiect, luat antedeliberativ caunic, în numele unei diferenţieri de faptar nu , . de drept". Abia în etapa clasică
şi, strict vorbind, prin Aristotel, se va
nstaura altă ordine sistematică.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 614/2272
2. HEKA TAIOS. Născut în Milet în adoua jumătate
a secolului VI, deci contemporan cuAnaximenes, Hekataios
poate fi considerat ca precursor, Îtl
Grecia, al geografiei
şi istoriografiei. În măsura în care, încugetarea sa, viziunea despreconfiguraţia pămîntului şi despre istoriepreia din spiritul de luciditate realistă,aică a filosofilor milesieni, din
nclinarea lor de a descifradeterminantele far·
elor naturale în însăşi realitatea
fizicală, iar nu în ·
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 616/2272
Explicaţiile fab uloase sau numaineconforme, a c m
circulau, în limitele cunoştinţelor dinacel secol îndt;părtat, nu lipsesc dinextele ce ne-au rămas de la el . Ne intt-
resează însă, evident, reflecţiile prin
care Hekata]os st detaşează depredecesori şi, mai ales in ce spirit o jace.
Dacă Parmenides instaura spiritul critic
n meditaţiafilosofică, geograful şi istoricul dinMilet o face in d(:'ra
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 617/2272
cunoaşterii faptelor şi evenimentelor şiaceasta mai d(-'Vreme decît elcatul. Elşi dă seama de faptul că adesea
relatările cnrente, tradiţiouale sîntucredibile şi atunci , in spirit milesian,
anunţă că va trece totul prin filtrulpwpiei
sale capacităţi de apreciere. Metodafuncţionase de:Ja în
fapt, începînd cu 1'hales, iar în sferafaptelor umane chiar
mai devreme, dar geograful este primulcare o proclamă
ca norm,'i, ca linie rnetodo1ogid't în
cercetare. Oare ai-Imei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 618/2272
cînd ii place să reproducă punctul deedere conform căruia zeii au fost
născuţi, neexistînd deci din "totdeauna",
nu o face cumva pentru a compromiteautoritatea supraumanului in beneficiulndependenţei de decizie, omeneşti ?
Xn ştim cîtă divinitate mai putea avea înmintea <'.lcestui
milesian "zeul născut". Oricum, nuntîlnim un aemenea
enunţ la nici unul dintre materialiştii
preclasici care, ch1ar cînd secătuiesc pe zei de atribuţii, nn seating de "per L:uu :ua"
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 619/2272
or.
n textele exploratorului din ),Iikt,ntenţia demil):<.a:::.:tă
e manifestă. Vorbind de povestirile pecare le ocoteşte
"ridicole", el avea în vedere desigur
egende de felul ac?leia
a Cerberului, ori a boilor lui Herakles.n locul mira cn1osului el propune în
ambele cazuri explicaţii reallst e. aşa·
cum un Anaximandros considera soarele
nu un zeu. ci 11n
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 620/2272
simplu cerc incandescent. Cerbernl ,fiorosnl cîine 1n1•:rnal
cu trei capete, n-ar fi fost altceva decîtun şarpe ·triaş,
aflat cîndva în Tainaron şi, se
subî11ţelege, transfomat de
11ăscocitorii de mituri în fiinţăsupranaturală. El denunţă,
ca neverosimilă, şi legenda ce atribuiasemizeului Huakles·
sprava de a fi dus boii furaţi de el dinErytheia - deci
ocmai din apusul Mediteranei - pînă la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 621/2272
Mycene, in .Pelopones. Urmează oexplicaţie realistă : întrucît boii din Epierau renumiţi prin frumuseţea lor,
stăpînul boilor, Geryon,
CXXIV
PJlELUDII AU! ŞTIINTELOR
acolo trebuie să fi domnit ; aceasta, -explică Gomperz1
cu atît mai mult cu cît Erytheia înseamnă"pămînt roşu",
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 622/2272
ar culoarea pămîntului, în Epir, estecărămizie. A putut
avea un sens demitizant şi neacceptareade către Hekataios
a opiniei după care aşa-numiţii
hyperboreeni s-ar trage
din Titani. Nu cunoaştem restul operiisale, dar atunci
cînd e prezentat ca ascendent spiritual aui Herodot,
ni se pare, judecîndu-1 după cele de masus, că e nedreptăţit.
Prea este .,părintele istoriei" aservit
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 623/2272
fabulaţiei mitologice.
Printre cunoştinţele sale geografice,
numeroase, o notaţie
aparte se cuvine acelora despre regiuningheţate, locuite
ale nordului, sau despre populaţiilepitice (pygmei) din
cxtremul sud (african) . În ambele cazure vorba de regiuni
situate cu mult dincolo de spaţiulconsiderat curent în acel
secol drept arie geografică locuită a
,omenirii" . De Ia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 624/2272
cine deţinea informaţiile ? Greu de spusdar, în orice caz,
recunoaştem în interesul pentru elespiritul milesian al
călătorului, cu corabia ori cu mintea,
scrutînd, mînat de
curiozitate ştiinţifică, fie taineleadîncurilor cerului, fie pe
cele ale depărtărilor pămîntului.
3. Filosofii milesieni, Hekataios şi nunumai ei sînt documente vii ale uneiactivităţi care, încă în secolul \·r î.e.n.angaj ează ceea ce se va numi cîndva
ştiinţă a naturi i .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 625/2272
Exponenţii ei stîrnesc interesul nostruprin faptul c ă se
ndeletnicesc cu observarea faptelor. Launii, ca la Pseudo
Hesiod, care urmărea să explice
originea strîmtorii Messina,
preocuparea geologică se întovărăşeştecu mitul. La alţii,
precum Xenofan din Colofon, reflecţiade tip ştiinţific apare
n stare pură . El ştie despre urme devietăţi marine.
descoperite în plin uscat, la S_yracusa,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 626/2272
Malta şi Paros (sau
Pharos) . J,e explică prin faptul că
altădată terenul, acolo,
Ya fi fost în contact cu marea ; ni se dăastfel o interebantă mostră de istorie
geologică.
Astronomia este reprezentată, alături demilesieni, de
un ]{lcostratos, cunoscut ca observator al stelelor, de Phocos
şi alţii.
1 T h. G o m p e r z, op. cit., Yol. J, p.
274 .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 628/2272
ON BANU·Configuraţia lumii după Hekataios
4. ALKMAION. Fenomenul biologic"om" dobîndeşte
o atenţie particulară începînd cu şcoala
medicală din Crotona, al cărei renume,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 629/2272
spre sfîrşitul secolului VI, depăşeşteconsiderabil frontierele lumii greceşti.Pe primul plan se
mpune numele lui Alkmaion, născutcătre finele secolului,
cn cîte,·a decenii înainte deEmpedocles. Apartenenţa sa
a şcoala pythagorică este îndoielnică,deşi unele teze pot
marca o înrlurire a şcolii, ca în cazul
credinţei în nemurirea sufletului, carensă, cum vom vedea, e motivată altfel lAlkmaion. Cînd vorbeşte despredivinitatea astrelor,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 630/2272
sau despre caracterul cert al cunoaşteriidivine, diferită
deci de cea incertă, omenească, opiniaaparţine unei tradiţii vechi ce precedepythagorismul.
Personaj ul a studiat medicină şi fizică.Ca atare, pe
măsură ce învăţatul din Crotona sendepărtează de reflec
ia metafizică şi se angajază pe terenul
biologic, supoziţiaeologică cedează teren observaţk>i cu
caracter, să spunem,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 631/2272
ştiinţific. Omul e apreciat de el acum dipunctul de vedere
al regnului animal, îu care sedelimitează de celelalte fiinţe
CXXVI
PJWI.UBU AL ŞTIINŢELOR
prin inteligenţă. Nemurirea sufletului,
prin care este el
asemănător zeilor, nu e motivată la el înraport cu o anumită escatologiemisterică, precum în pythagorism, niciprin imperative etice, ca la orfici şi, maîrziu, la Platon,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 632/2272
ci prin faptul că sufletul "se mişcă de lasine într-o mişcare eternă", ceea ceaminteşte mai degrabă de logos-ul lui
Heraclit, contemporan al crotoniadului.Fiecare act
prin care se construieşte mai departe
filosofia biologică
a acestuia din urmă îl apropie dedirecţia de gîndire a ionie
Jilor, deşi e, geografic, departe de ei.
Primul din aceste acte constă înextinderea fizicalismului
a sfera fiziologiei umane. E remarcabil
angajarea lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 633/2272
_\lkmaion în cîmpul explicăriisenzaţiilor - amestec dt::
adevăruri şi închipuiri - notabilă prinfaptul că o face în
ermenii raporturilor fizice. Le acordă
mai multă importa nţă gnoseologicădecît chiar Heraclit. Burnet îldesemnează ca întemeietor alpsihologiei experimentale1• Prinmc.:toda experimentului, este unprecursor al lui Empedocles şiAnaxagoras, cum şi al lui Democrit. El
descoperă
funcţia "hegemonică" a creierului casediu al raţiunii ;
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 634/2272
o va fi dedus din probabila aflare, prindisecţie pe animale
superioare, a traseelor nervoase ce ducspre encefal . A practicat cumva şidisecţia pe oameni, cum crede Cumston?2
Foarte improbabil, pentru această epocă
Principalul, la Alkmaion, este punctulsău de vedere
asupra conceptelor de vitalitate şi
organism viu. Viaţae tensiune lăuntrică între contrare,afirmă el, în speţă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 635/2272
ntre umed-uscat, rece-cald, amar-dulceşi altele. Heraclit,
n aceeaşi vreme, gîndeşte la fel. Totprin tensiune sau,
cum notează Teofrast, prin
,neasemănător", se explică
sensibilitatea organismului uman. Atîtaimp cît între
contrare se păstrează un anumitechilibru, omul e sănătos.
Echilibrul nu e static, ci dinamic ; un gende mişcare ciclică
"unind începutul cu sfîrşitul" ar fi modul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 636/2272
n care s-ar
conserva echilibrul stenic al carpului şi
sufletului. Dacă
J. H u r u e t, op. cit., p. 226.
2 C. G. C u m s t o n, 1ti. I> . Hisloir de la
.
nedetine} Paris, 1931 p.
.
95.
CXXVII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 637/2272
ON BANU
ntervine o schimbare in virtutea căreia
unul din termenii
cuplului de contrare devinedisproporţionat, atunci echilibrul se
deteriorează, iar omul se îmbolnăveşte.n cazul în care dezechilibrul e atît de
mare încît se întrerupe circu
aritatea mişcării, omul moare. Aici,Kirk şi Raven cred a
regăsi sensul acelui fragment heraclitic
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 638/2272
103
unde
efesianul afirmă că începutul şi sfîrşitulsînt, la o circumferinţă "unul şi acelaşiucru"1. Semnificaţia cauzalităţii
manente, materiale a bolii şi morţii seconturează, obser
·ăm noi, prin opoziţie cu medicinamagică, ce crede în
rolul morbid sau letal al unor duhuri
nocive. Prin deosebire, de asemenea, cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 639/2272
doctrina sacerdotală ce explicămorbiditatea prin voinţa zeilor ; sprepildă, în sec. V, aşa continuă să creadă
Herodot, atunci cînd motivează boala
ui Alyattes2• Desacralizarea sănătăţii şbolii se înscrie
n acelaşi orizont cu viziunea demitizatăasupra însuşi
fenomenului vital, care e subiectulalternativei normalpatologic. Termeniiacestei alternative ţin, la Alkmaion,
exclusiv de condiţiile vieţii materiale :emperatura, hrana,
regimul apelor, gradul de efort fizic,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 640/2272
absenţa ori prezenţa
constrîngerilor. Materialismul
hippocratic şi în special concepţia cefundamentează viaţa prin unitatea dintreorganism şi mediu derivă neîndoielnicdin aceste teze ale medicului din
Crotona. Anaximandros se referise şi ela apariţia vieţii în spirit analog, dar
fugitiv ; prima schiţă a unei
biologii umane materialiste ne e dată deAlkmaion, care,
prin acest aport, l ărgeşte tematicaansamblului materialismului preclasic.Pe făgaşul trasat de el se va angaj abiologia lui Empedocles din Agtigent.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 641/2272
O ultimă notaţie, terminologică. Spre adesemna echilibrul din organism,Alkmaion foloseşte expresia
croVO(Lt(%
"&v uvoc(LWv (isonomi.a tondynameon) , adică "norma echilibrată a
forţelor" ; predominarea unei singureforţe e denumită (LOvct:pX(ct:monarhia), adică .,domnia unuia
singur". Sînt termeni împrumutaţipoliticii, creuzct al terminologieiabstracte în genere, a celei ştiinţifice,
nclusiv.
K i r k şi R a v e n, op. cit., p. 235.
H e r o d o t, 1, 1 9 -22.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 642/2272
CXXVIli
PRELUDII ALE ŞTIIN'Jl!LOR
5. Vorbeam de prestigiul şcolii medicaledin Crotona.
Aventura, cînd agreabilă cînd nu, a altuimedic, Demokedes
din Crotona, la curtea regelui Darius,
care făcuse totul
spre a beneficia de iscusinţaspecialistului grec, mărturiseşte ontîietate elenă, necontestată pe întreaga
arie grecoorientală din acel secol.
Alt nume, acela al lui Kleidemos, ne
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 643/2272
conduce către sfera
studiilor de psihofiziologie din secolul
al cincilea. Din spusele lui Teofrast,reiese că 1-a preocupat raportul dintresenzaţii şi întocmirea organelor de simţEra de părerea
că acestea elaborează senzaţiile în chipndependent de
ntelect, adică în mod oarecum automat.Cazul urechii
era so•..:otit excepţional : aici seadmitea că rolul decisiv
l are < ugctarea.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 644/2272
VIII
REFLEqiA PSEUDO-CHIMICALĂ
Empedocles :
"0, Naturll mib'eaţll, cib'eia i-am fost
ovarllş 1 . . .
Oare-n m.ine, Viaţă, n rllsunat adlnca-ţimelodie,
Şi oare en am auzit aevea strllvechea-ţiaxmonie,
O, Natură fib'ă de margini ? . . .
Oare n-am trăit eu cu-acest preasfmt
pbrlnt, C'll.-aceste
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 645/2272
Raze, cu tine, care-mi eşti mereu insuflet, Tată
Ether ?"
HOlderlin, Moartea lui Empedoclestrad. Şt. At1g.
Doinaş)
1 . Personalitatea multidimensională a
ui Empedocles
din Agrigent (Akragas), Sicilia (490430 î.e.n. ), a impresionat puternicumea greacă antică. El s-a afirmat ca
filosof şi poet, ca teoretician şi ompolitic, ca savant a cărui fantezie s-a
arătat la fel de vie în planul abstracţiilo
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 646/2272
ca şi
n acela al inovaţiei tehnice.
Două lucrări I-au consacrat : Desprenatură - 7ttpt cp6crt<U
Per! Physeos) şi Purificări -xcx.&cxp(.Lo( ( Katharmo'i) .
Atmosfera poeziei le învăluie pe
amîndouă, ·dar prima
rămîne o ontologie, în timp ce a douaransportă pe cititor
ntr-o lume de vis şi mituri.
Cea mai completă lucrare, relativ
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 647/2272
recentă, tinzînd către
exhaustivitate, asupra operii filosofului
agrigentin aparţine
ui J ean Bollack1, istoric al filosofieigreceşti şi filolog.
Dintre datele biografice transmisereţinem două : ca
ehnician ar fi ameliorat clima cetăţiisale natale sfărîmînd un perete de stîncicare ar fi bara t calea spre oraş
vîntului împrospătător ; ca om politic aavut meritul de
a fi instaurat democraţia în Agrigent.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 648/2272
1 J. B o l l a c k, Empidocle, Paris, LesMitions de Minuit, 4 volume,
1965- 1969.
cxxx
REPLECŢIA PSEUDO-CHIMICALĂ
El întruneşte în persoana sa peexponentul politica-ideologic al stratulusocial celui mai înaintat din cetatea sade baştină, într-o epocă de notabilă
nflorire economică, şipe filosoful materialist ale cărui idei aumarcat în mod
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 649/2272
obiectual o replică datăconservatismului din timpul său,
reprezentat atît pe plan politica-socialcît şi pe plan filosofic de pythagoricL
Făcînd această constatare, nu respingem
posibilitatea
ca gîndirea lui să fi înregistrat influenţepythagorice. Se
spune că a fost un timp el însuşi unuldintre sectatorii
congregaţiei întemeiate de gînditorul dinSamos, din care
a fost însă eliminat. În esenţă însă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 650/2272
gîndirea sa filosofică,
de un realism "fizical" pregnant, face ca
ndepărtarea lui
dintre devoţii pythagorismului să aparămai semnificativă
decît prezenţa sa printre ei, independentde cauzele ce vor
fi fost invocate în sprijinul hotărîrii deeliminare.
Dacă precaritatea informaţiilor de ordinsocial-istoric
ne împiedică să distingem în mod
amănunţit dinamica
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 651/2272
ensiunilor sociale care a promovatorientarea sa filosofică,
otuşi funcţia socială a gîndirii sale seconturează indirect
ntr-un mod destul de neechivoc, dacă e
considerată prin
raport cu filosofia mitizantă pythagoricăşi cu funcţia
socială conservatoare îndeplinită deaceasta. Faptul a
fost de mult constatat de Zeller carespune : "Dacă ar fi
fost pythagoric, ar fi trebuit să fie
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 652/2272
partizan al vechii aristocraţii doriene, inimp ce, dimpotrivă, el se află in fruntea
democraţiei agrigentine"1•
2. M:aterialitatea lumii se afirmă înconcepţia lui Empedocles prin teoriacelor patru elemente - pămînt, apă, aer,
foc - numite de el rădăcini, pL 6>(-L't"oX (ritOm.ata), care,
spre deosebire de "principiile"milesienilor şi al lui Heraclit,
tint considerate imuabile, nesusceptibil
de transformare.După unii istorici ai filosofiei,elementele materiale ar fi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 653/2272
falit considerate de către Empedocles închip hylozoist.
Jacques Chevalier afirmă că, dupăpărerea agrigentinului,
1 B d. Z e l l e r, La PltilosopltU 4u
wees, Tol. Il, trad. Em. Boutroa%,P&ris, Hachette, p. 265.
CXXXI
ON BAC<Ugindirea ar fi un atribut general almaterieil. A. Frenkian,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 654/2272
ntr-o mai \"eche lucrare, considerăchiar că Emped(Jcles
"refuză să vadă deosebire între materieşi spirit "2.
Socotim însă, în acord cu Capelle3 şi
alţi cerct:'t.ători,
că în sistemul lui Empedocles prezenţahylozoismului e
agă, mai puţin semnificativă decit laoricare din predecesorii săi, chiar dacă
el continuă să creadă că în anumitecondiţii "materia gîndeşte". Fapt e că elconferă ensibilitate doar animalelor şplantelor, că atribuie o cauză mecanică
unui fenomen ca magnetismul care, pe cî
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 655/2272
pare, fusese la 'fhales semnul cel maiexpresiv al înţelegerii
hvlozoiste a lumii materiale.
Nu putem interpreta în sensulomniprezenţei ra ţiunii
eza după care omul cunoaşte princapacitatea cognitivă
a celor patru elemente. Aceastăcapacitate cognitivă ne
apare doar ca Yirtualitate, altminteriEmpedoclt:'s n-ar fi
precizat că gîndirea se află în sînge şi că
nu se afla nici în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 656/2272
cap, nici în piept.
3. În problema teoretică a mişcării,
poziţia lui Empedocles nn poate fidefinită în chip univoc. Diale<:tica vaprofita de pe urma faptului că, odată cuEmpedocles şi
Anaxagoras, se păşeşte pentru primadată în domeniul
unei examinări întrucîtva concrete amişcării. Heraclit,
deşi J)Tivise mişcarea ca inerentămateriei-foc, rămăsese
a un stadiu nebulos, primitiv de
exprimare teort-tică. De
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 657/2272
astă dată ne apropiem, prin Empedoclesde observarea
rece a fenomenului mişcării, observarepusă in primul
rînd în serviciul căutării cauzelor ei
mediate. Deschi derea
dezbaterii în j urul acestui punct ayea săfoloseasci'.l dezvoltării categoriei demişcare, deşi soluţia pe care o dBfilosoful e artificială. După el - şi înaceastă privinţă e )nferior ionienilor -
mişcarea nu e un atribut intrinsec al"rădăcinilor" fizicale, pe care el leconsideră inerte, ci ar fi ex-1 J. C h e v 1 i e r, Histoire de la pensie, voi. I,
Paris, Flamma-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 658/2272
rion, 1955, p. 119.
2 A r a m F r e n k i a n, Etudes dephilosopltie prisocratique, Paris,
J. Vrin, 1937, p. 55.
s W. C a p e 1 1 e, Die Vorsokratiker,Akademie-Ver1ag, Berlin, 2. Aufl.,
1961, p. 197.
CXXXII
REFLECŢIA PSEUDO-CHIMICALĂ
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 659/2272
erioară lor şi anume datorită acţiunii adouă forţe : :pti.[cx
Philia (sau qnA&nt;-Philotes) - şive'Lxot;-Neikos
ermeni care înseamnă literal ,.iubire" şi
"ură", dar
care sînt în fond intraductibili. Acesteforţe sint concepute tot fizica!, ca un felde corporalităţi ce detf:'rmină
asocierea şi disocierea celor patru
"rădăcini" şi car(:, sub
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 660/2272
un alt aspect, ar anticipa ideile deatracţie şi repulsie universală. Izolareamişcării de materie introduce in sistemu
ui Empedocles un element nondialecticcare va afecta
ntreaga lui concepţie filosofică. Dar în
acelaşi timp noutatea consta în faptul căpentru prima dată, filosofia era pusă înfaţa sarcinii de a analiza în mod concret
emeiulprocesului mişcării, de a recunoaşteexistenţa mai multor
forme de mişcare, avînd cauzeneidentice, cum şi în :faţa
ndatoririi de a cerceta raportul dintre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 661/2272
mişcare şi schimbările calitative dinsînul materiei.
Punînd problema cauzelor mişcării incercînd să o
rezolve, filosoful din Agrigent ne dă nna
din acele soluţii
n care se împletesc, într-un ghem strînsntuiţii înţelepte
cu aprecieri primitive. Heraclit fusesedescoperitorul contradicţki ca dedublar
a unitarulni , dar nu o arătase in modconcret drept cauză a mişcării, el,campion al ideii
de mişcare. Empedocles, superior lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 662/2272
Heraclit, consideră
"pentru prima oară . . . nu un singur
principiu al mi şcării,
ci. două şi contradictorii", după cumobservă Aristotel
fr. A 37) . Filosoful sicilian făcea astfenn pas spre înţelegt:rea faptului că teorimicării urmează a fi pusă în raport cudeea dedublării, dar nu a mers prea
departe în această
direcţie Forţele închipuite de el, Phil'taşi Ndkos, alter
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 663/2272
nează ca succesiune de contrarii, dar nuangajează ideea
dialectică de dedublare concomitentă amitarnh1i . Dealtfel
elementele sale nici nu permit o soluţie
dialectică mai avansată, căci ele,presupuse a fi imuabi1e, excluddedublarea, care implică tocmai mişcarnternă ,· ele exclud automişcarea. Dar
aici o nuanţă : din punctul de ndere alucrului care se mişcă, izvorul mişcării
este în adevăr exterior şi
noncontradictoriu ; dar din punctul devedere al Universului, poziţia teoreticănu mai e chiar aceeaşi ; cauzele sînt
neexterioare, ca unele ce au aceeaşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 664/2272
natură, fizicală, ca şi
CXXXIII
ON BANU
cele patru "rădăcini". Deşi acţionează
succesiv, cele două
forţe contrare nu încetează vreodată săfie, ca nişte constituente eterne şi
concomitente, de semne contrarii, aleTot-ului cosmic.
4. Ca şi fizicaliştii ionieni, Empedocles
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 665/2272
şi dă seama de
faptul că lumea înconjurătoare implică
atît unitate materială cît şi diversitate.deea de unitate materială, umbrită
de teza unei quadruple dacă nu sextuple
materii, reintră
n lumină atunci cînd filosoful evocăspha!ros-ul, tot iniţial,
n care elementele sale fizice se aflăreunite ca într-o magmă de forţa Phil!ei.
deea diversităţii e mai complicată ;Empedocles, mai ataşat experienţeiempirice decît eleaţii,
nu neagă diversitatea lumii. Cele patru
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 666/2272
rădăcini se întrepătrund în proporţiivariate, făcînd astfel ca înaintea noastrăsă apară lucrurile în infinita lor
varietate. Totuşi nu e vorba de ovarietate calitativă reală. Elementele seasociază dar nu se combină spre a da onouă calitate, . ci, după
un timp, din nou se disociază spre aredeveni ceea ce au
fost. În timpul asocierii, fiecare din elerămîne identic cu
sine, relaţia cu celelalte e pur mecanicăSchimbarea calitativă se manifestă casimplă exterioritate. Empedocles
nsistă asupra faptului că nu există
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 667/2272
apariţie sau dispariţie
de calităţi ; în substratul aparenţei noii
calităţi, ,,rădăcinile" au rămas "mereuaceleaşi". Aetios preciea:aă că ceeace se petrece nu are loc "printr-oschimbare calitativă,
ci printr-o acumulare cantitativă" (fr. A44) . Iată dar că,
după cum şi era de aşteptat, tezanondialectică a imuabilităţii elementeloare drept corolar teza nondialectică a
negării diversităţii calitative reale aumii. S-a vorbit adesea de Empedoclesca de un filosof care, spre deosebire deeleaţi şi de Heraclit, a adoptat teza
alternan)ei unului şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 668/2272
multiplului. Dacă avem în vedereraportul dinbe spldros
şi cele patru rădăcini, atunci tezaalternan)ei este justă,
dar ea nu mai e j ustă atunci cînd privim
rapol'tnl dintre
cele patru rădăcini şi diversitateaobiectică a lnmii. Aici
nu mai putem vorbi de alternanţa unuluişi multiplului,
ci de un substrat mereu imuabil şi dealternanţă. între
manifestarea lui ca atare şi manifestarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 669/2272
ui sub chip exterior modificat. Aiciunitatea e permanentă iar multiplici-CXXXIV
RIIJILJ!CŢlA PSl!UDQ.CHIMICALĂ
atea de dincolo de cvadruplu e în fond
luzorie. E un regres
nondialectic în măsura în care estenegată realitatea diversificării calitative
şi, dimpotrivă, un progres, în măsura încare dialectica explicitează astfelcategoria filosofică a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 670/2272
calităţii, recunoscută ca atare, fie şi înexterioritatea dacă
nu şi in esenţa ei şi care în sistemeleanterioare fusese cel
mult implicată.
5. Cauzalitatea pe care o invocăpretutindeni Empedocles
este o cauzalitate mecanică ce excludentervenţia divinităţii. Aceasta este
abolită întrucît filosoful, refuzînd să
admită orice intenţionalitate, socoteşteumea dominată
de întîmplare. Infinit probabil, Platon se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 671/2272
referă la Empedocles atnnci cîndvorbeşte de filosoful care explica totulprin "natură şi hazard", iar nu "în
virtutea raţiunii, nici
datorită unei divinităţi" (fr. A 48) . Dar Empedocles părea
a identifica elementele sale cu zeii. Fiecă e vorba aici de
simple nume date elementelor materialecum arată Diogenes şi Aetios, fie că zeiar fi fost socotiţi de Empedocles ca
părţi fizice ale naturii, cum credeMeuandros, un lucru
este cert, subliniat de majoritatea
cercetătorilor moderni :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 672/2272
nu există loc în sistemul agrigentinului,aşa cum e expus
n cartea Despre natură, pentruntervenţia divinităţii.
6. Originalitatea figurii lui Empedocles
apare cel mai
bine reliefată atunci cînd considerămpersonalitatea sa
de pioner al observaţiei şiexperimentării ştiinţifice. E
numai un pioner pentru că n-are ladispoziţie nici aparatură - cu excepţiaunei clepsidre !
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 673/2272
nici documentare
şi nici măcar criterii ştiinţifice cît de cîtschiţate. Lipseşte
deocamdată însăşi noţiunea de criteriuştiinţific. Totul
e deocamdată observaţie "de amator",
de începător condus
de fantezia sa, dar, auxiliar preţios, şi dconvingerea că
natura trebuie apreciată în cauzalitateaei fizicală, liberă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 674/2272
de adaosuri exterioare.
Obrvarea unui magnet îi oferă temeiul
unei teorii a
atracţiei dintre corpuri : ar fi vorba deunde ("emanaţii")
şi pori. E argumentul cauzalităţiimecanice, folosit, bănuim,
ca replică dată lui Thales care văzuseaici o manifestare
de hylozoism. Examenul unei lămpi,poate şi a rezultatelo.r unor disecţiipracticate pe animale, 1-au condus
cxxxv
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 675/2272
ON BANU
către o explicaţie, voită fiziologică, avederii, demnă de a
figura, cu tot caracterul ei naiv, în istori
psihologiei ştiin
ifice. Observînd perii, solzii şi peneleanimalelor, induce
natura biologică comună a acestora.Cercetînd lumea vegetală, încearcă
explicarea prin cauze fizice a pierderiisau menţinerii frunzelor. Contemplareacerului, asociată analogiei cu fapte carein de experienţa curentă, îl conduce
spre o serie de supoziţii raţionale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 676/2272
privind cauza eclipselor de
soare, natura stelelor şi a unei serii
ntregi de fenomene
cosmice. Aceste soluţii (unele din elebine intuite) mărturisesc un efort de
explicare antimitologică a structuriiUniversului şi a evenimentelor ce sepetrec într-insul.
Observaţii făcuseră şi înaintaşii săi.Filosoful din Agrigent îi depăşeşte prinpreocuparea de a înţelege presupusul
mecanism intern al evenimentuluiobservat, asa încît soluţia oferită săapară legitimă, atît prin acordul ei cu
sistemul ontologic de ansamblu, cît şi pe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 677/2272
emeiul prezumatelor date intrinsece. idepăşeşte şi prin faptul că la el seadaugă calitatea de experimentator.
Avem în vedere
ntre altele experimentul clepsidreicufundate in apă.
Aceasta îi permite să dovedească faptulcă aerul e corp
material ce nu trebuie deci confundat cuvidul - replică
dată simplismului eleat - şi, printr-ongenioasă asociaţie
de idei, să enunţe prin analogie o
anumită teorie fiziologică a respiraţiei,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 678/2272
fantezistă, dar nu mai puţin grea desemnificaţii filosofice. Spre deosebirede observaţie, experimentul indică în
aceste vremuri anticiparea, în formă
practică, a procedeului ştiinţific alpotezei ce-şi aşteaptă
confirmarea. În formă practică, seconstată intrarea în
acţiune şi a altor proceduriepistemologice : analogia, asocia
ia, inducţia, deducţia.Dar experimentatorul, spre deosebire deobservator acţionează ca gînditor ce
ncepe să se desprindă din starea de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 679/2272
dominat, spre a trece în aceea dedominator al naturii.
Deocamdată, timpul social-istoriceuropean nu permite
omului mai mult decît un preludiu infim.
Dar consemnarea
ui e cu atît mai necesară cu cît s-aradus la Empedocles,
cel puţin în cazul menţionat almodificării climei locale
din Agrigent, în operă de tehnician.Asemenea acte care,
CXXXVI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 680/2272
REJ;LECŢIA PSEUDO-CHIMICAL
n sec. V î.e.n., marcau intenţia de a
modifica datul natural,
ndicau, spune Charles Mugler, "în cemăsură se liberaseră între timp savanţi
şi constructori de vechile credinţereferitoare la raporturile dintre om şiUniversul fizic"1•
n asemenea condiţii gîndirea, deşi nupoate încă să înlăture dominanţaspeculativismului, dobîndeşte capacităţi
noi de pătrundere a naturii, iar aceastaşi dezvăluie noi
postaze.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 681/2272
Teoria celor patru rădăcini îşi propunesă justifice calitatea (în sensul precizatmai sus) , prin intermediul unei varietăţi
de corpuri "simple" amestecate într-oproporţie care, pentru indivizii aceleiaşspecii, e constantă. Amestecul
"se realizează conform unor raporturicantitative, numerice"2, spune N. LBoussoulas şi ne sugerează ideea de
structură. O reţinem fără a acceptapărerea sa, potrivit căreia filosofulsicilian ar privi natura şi structurile eica un iniţiat,
un mistic. Dacă ţinem seama deraporturile matematice,
de analogia dintre "rădăcini" şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 682/2272
conceptul de element
chimic şi dacă apreciem teoria
emanaţiilor şi porilor drept
un gen de figurare primitivă aconceptului de valenţă,
atunci gîndul nostru se îndreaptărezistibil spre tema
structurii chimice a corpurilor. Chimiepropriu-zisă nu
există în antichitatea greacă. Dar textului Empedocles
ne oferă antecedente semnificative
privind descoperirea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 683/2272
relaţiilor de ordin chimic dinorganizarea materiei.
Cît de departe a mers intuiţia denvestigator al acestui
obiect plin de taine denumit physis ne
arată geniala inspiraţie care-1 determinăpe fizicianul sicilian să afirme că
umina solară se deplasează în spaţiu, co viteză determinată, pe care o socotea,foarte probabil, calculabilă. Punctul devedere al lui Aristotel va fi mai stîngaci
deşi cu maibine de un secol mai tirziu.
1 C h. M u g 1 e r, Sur quelques points
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 684/2272
de contact enlre la magie el
es sciences appliquees des anciens, in
Revue de philoL. de litter. et
.
d'hist. anciennes", XLVII. nr. 1, 1 973, p36.
1 N. 1. B o u s s o u 1 a s, Essai sur lastructure du Milange dans la
pensie presocratique. Empetlocle, fn
Revue de mc!taph. et de mor.",
.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 685/2272
nr. 2, 3/1958, p. 143.
CXXXVII
ON BANU
7. Spiritul realist-laic duce la rezultate
nteresante şi
n domeniul problemelor vieţii.
Ceea ce nota Ch. Mugler referitor lafiziologia empedocliană - încăspeculativă - a văzului se potriveştentregii sale meditaţii asupra vieţii
organice : integrarea ei in sistemulnaturii1, în ontologia celor patru"rădăcini" şi a celor două forţe-
substanţe. De o parte, o reflecţie
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 686/2272
fiziologică minuţioasă despre un obiectncă "absent", iil:ructura ochiului, de
altă parte o speculaţie consecvent!
ogicii ei
fizicale interne despre un obiect prezentdar deformat
de iluzii empirice : natura. PentruEmpedocles naşterea
unui monstru avînd mai multe mîini, saua unuia cu mai
multe picioare, ori a unui trup de animalce părea să aibă
cap de om, bineînţeles neviabil, este
prilej ul unor laborioase
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 687/2272
meditaţii biologice. Dacă fiinţele îngenere, inclusiv cea
umană, pot lua şi asemenea aspecte,atunci e greu de admis
că mai sînt produse intenţionate a ceea
ce unii, spre pildă
pythagoricii, numesc raţiune divină.Atare apariţii sînt
mai degrabă supuse capriciilor hazardului. Un cap de om
asociat unui trup de animal indică ofăptură apărută ca
rezultat al asamblării, se presupune, a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 688/2272
unor membre preexistente, reunite închip întîmplător şi mecanic. Deosebireantre un asemenea organism monstruos ş
unul normal constă în faptul că, spredeosebire de primul, la cel normalorganele sînt astfel reunite "încîtcorespund unele
altora" şi sînt viabile, adică "îşi potsatisface nevoile specifice". Aşadar,
ceea ce a determinat păstrarea unor anumite asamblări şi nepăstrarea altorae capacitatea de adaptare la condiţiilevieţii. Dar excludem intenţionalitatea
divină, dacă singurii factori care auputut acţiona congtă în reunirea fortuităde organe preexistente şi viabilitateacelor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 689/2272
adaptate funcţiilor vitale, atunci s-ar putea formula o teorie
explicativă a originii vieţuitoarelor : lanceput an apărut
organe disparate : "capete fără gît, braţe
. . fără umeri,
feţe fără frunţi" (fr. B 57) care s-au unitntîmplător de
atîtea ori pînă cînd, după un număr uriaşde reuniri întîm-
1 C h. M u g 1 e r, SUf' quelquesfragments 4' Ewtpldocle, ta Rnue
.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 690/2272
de Philol., de litt. et d'hist. anc.", XXV, 1951, piiSiiim..
CXXXVIII
REFLECŢIA PSEUDO-CHIMICALA
plătoare, au trebuit - în infinitateaimpului - să ajungă
şi la asocieri bine potrivite care, ca
atare, să rămînă în viaţă.
Aşadar funcţiile vitale au selectatreunirile viabile dintre
cele neviabile, acesta a fost miezulraţionamentului, neexplicitat G.e texte,
al lui Empedocles, arhaică anticipare a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 691/2272
eoriei moderne a selecţiei naturale şi aadaptăriL
Fie că priveşte spre orizontul biologiccel mai larg, fie
că atinge fenomenul biologic special -
de pildă originea
deosebirii între sexe, ce s-ar datora unovariaţii în temperatura uterului - linia sae aceea a demitizării fenomenului vital,a integrării lui în sistemul natural centră sub incidenţa ontologiei sale
fizicale.8. Empedocles este, în interpretareanaturii, un mecanicist. El încearcă să
explice asocierea elementelor prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 692/2272
eoria porilor, cunoaşterea prin teoriaemanaţiei, mişcarea universală prinacţiunea celor două forţe mecanice
PhiHa şi Nei.kos. În această poziţieeoretică, recunoaş
em marca epocii istorice atît de timpurin care a gîndit
filosoful. Mecanicismul a reprezentatntr-o anumită măsură
condiţia necesară a elanului săuştiinţific. În acest secol,
al V-lea, caracterul rudimentar al
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 693/2272
cunoaşterii naturii cere
o temeritate eroică din partea celor ce a
urma să se pronun
e asupra eL Aceasta va avea la diferiţifilosofi repercusiuni
variate, în raport cu predispoziţiile lor deologice. La Socrate
se vor contura într-un fel, la Empedoclen altuL Acesta
se apleca spre fapte pentru prima datăexplorate : substratul alterităţii, cauzelevarietăţilor mişcării, motoruldiversificării din natură, raportul unitar
dintre faptul fizic, cel biologic şi cel
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 694/2272
psihologic. Elanul său fizica! nu se va
ăsa descurajat, dar va tinde către
simplificare prin reduc
ia fenomenului supus cbservaţiei laschEme accesibile
empiric, deci pur mecanice. Variaţiacalitativă, spre pildă,
se refuză percepţiei senzoriale. Una dindouă : ori e admisă
de un filosof ca Heraclit, care nu e omulobservaţiei minu
ioase, disociatoare, de laborator, ori e
abordată sub viziunea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 695/2272
unui experimentator, deocamdatărudimentară, în care caz
e respinsă. Maxima heraclitică "nu neputem scălda de
două , od în aceleaşi ape" împingea, cu
s-a şi întîmplat,
spre cealaltă : "nu ne puh.m scălda nicimăcar o singură
CXXXIX
ON BANU
dată" (Cratylos, heracliticul) , ceea cenu era încurajator
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 696/2272
pentru cel care şi-ar fi pus în gînd săstudieze de pildă apele
flu1.riale. Viziunea lui Heraclit era,pentru ştiinţa naturii
din vremea lui, în acelaşi timp, genială
şi ineficace. Teza
muabilităţii avea caracter nondialectic,dar exprima nevoia unui mod comod dea aborda obiectul, mai ales atunci cîndera considerat în spiritul principiuluiconservării materiei, prezent în sistemul
ui Empedocles.9. Rămîne deschisă încă spinoasachestiune a raportului
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 697/2272
de fond, teoretico-ideologic, dintreopiniile din Despre
natură şi cele din Purificări. Chiar dacăsocotim a doua
ucrare drept o operă pur poetică, a
preocupat din totdeauna şi continuă săpreocupe chestiunea de a şti cum se va facordat în mintea vechiului autor cîntarea despre cele
divine, inclusiv nemurirea sufletului, cufizicalismul mecanicist din Despre
natură. Observăm, urmărind varietateaopiniilor, că ele ocupă un evantai larg,de la aceea care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 698/2272
vede în Empedocles un materialist însensul modern al
ermenului, şi cea potrivit căreia a fostdealist, mistic,
adept de cult iniţiatic. Pentru cea de-a
doua părere, mai
rară, ne oferă un exemplu monografia luJean Zafiropulo1•
Tendinţa ideologică de a minimalizasemnificaţiile uneia
diu cele două lucrări ale agrigentinului en mare parte
răspunzătoare de distanţa dintre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 699/2272
aprecieri.
u e locul unei cercetări minutioase a
emei. Ne mul
umim cu consemnarea unei noteteoretice cu caracter de
prolegomena pentru orice adecvatăsoluţionare a ei, ca şi a
emei mai generale a modului în caresocotim că trebuie
nţeleasă. opoziţia dintre materialism şidealism pentru
epoca lm Empedocles. E vorba de
modul de a defini materia şi spiritul.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 700/2272
Folosim - altfel nu se poate - conceptelemoderne,
dar aceasta doar orientativ. Noi vorbimpentru acea
epocă, de materialism acolo unde
filosoful acceptă primordialitatea uneisubstanţe fizicale constitutive de lumesau/
şi a unei forţe mecanice, cu efectsimilar, chiar dacă, realul
1 J. Z a f i r o p u 1 o ,Empidocled"Agrigente, Paris, Les Belles Lettres,
1953, pasim.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 702/2272
decisiv este în acest
caz faptul că se atribuie primordialitate
unei entităţi fie
divine, fie logice sau etica-estetice, fieuneia în care se
aliază asemenea atribute. Nu decideaşadar, pentru această
epocă, prezenţa sau absenţa a ceea cenoi numim "ceva
adăugat naturii din afara ei", căci ceeace e pentru noi
"afară" poate fi pentru vechiul cugetător
ntrinsec conceptului de natură ; decide
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 703/2272
faptul dacă rolul primordial, într-uncomplex de noţiuni ce pot fi şi fizicale şspiritual-divine,
l ar: factorul fizical-mecanicnecesitatea oarbă, nonconştientă) ori
factorul intelectiv, afectiv, intenţionat
con
ştient} chiar corporal fiind. E de la sinenţeles că pe temeiul
acestor criterii vom observa existenţaunor stări teoretice,
pe care gîndirea modernă le surprindecu mare greutate,
dar şi variate grade ale distanţei dintre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 704/2272
un antic şi un
modern. să zicem dintre un materialist
antic şi unul
modern.
n st:.:nsttl acestui mod de a vedea îlprivim pe Empedodes
ca materialist, deşi vorbeşte în
Purificări de divinitate
"ca spirit sacru şi suprauman . . .cutreierînd cu gînduri
uţi. întreg Universul" (fr. B 134) .
Menandros a vorbit de "imnul fizical"*
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 705/2272
nălţat de el naturii. n opera ştiinţifică agrigentinului, primordialitateafizicalului, discernabil pe cale empirică
a avut un rol hotărîtor. Abel Rey relevăcu îndreptăţire faptul că importanţa luin istoria ştiinţei a fost legată de reacţia
sa empiristă
* Antichitatea a apreciat pe Empedoclesca fizician, iar nu ca magician. astrolog.
sau ca iniţiat în misterii. În vasta lucrareAstrologumena de W. G u n d e 1 şi H.G. G u n d e 1 (Wiesbaden, Steiner,1966), se arată, la p. 70, că deşi
Empedocles s-a ocupat intens de temaastrelor
n zadar vom căuta numele lui legat de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 706/2272
apocrifele astrologice"
.
adică. ex:plică autorii, cărţi secrete, cu
nvăţături ascunse rezervate
niţiaţUor) .
CXLI
ON BANU
faţă de raţionalismul eleat şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 707/2272
pythagoric1• Zafiropulo enumerăadmirabilele sale anticipări : " aatomismului, a aspectelor
complementare şi inconciliabile la careconduce problema continuu-discontinuua vitezei finite a luminii.
a selecţiei naturale şi adaptării lamecliu"2• Or, spiritul
care a cugetat astfel nu a fost cel al unuiacusmatic, al
unui posedat de misterii.
Prin toate acestea, odată cu filosoful dinAgrigent, anumite categorii filosofice -materialitate, cauzalitate, alteritate
calitativă, cunoaştere senzorială, raport
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 708/2272
dintre biotic şi abiotic - încep să fiecugetate în spiritul experimentului,modest, dar respectabil .
1 A. R e y, La. maturiU tk la pensiescientifiqut 1n Grece, Paris., AlbinMichel, 1939, p. 135.
1 J. Z a f i r o p u 1 o, op. cit., p. 183.
X
NŢELEPCIUNEA MATERIEI
Unuia care-I întrebă pe .Anaxagoras,exilat, daci-i
ipseşte societatea atenienilor, filosoful
U :rAspunse :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 709/2272
. Lor le lipseşte societatea mea, nu miea lor"
Diog. Lalrl., II, 10 (fr. A 1)
1. Anaxagoras din Klazomenai (500-428.e.n.) vine 1a
Atena cam prin deceniul al cincilea alsecolului şi marchează,
n istoria gîndirii greceşti, momentul incare începe participarea substanţială amediului spiritual al Atenei la
dezvoltarea filosofiei în vechea Grecie.n Atena a deţinut o poziţie intelectualăde frunte. Printre elevii săi îl ştim pePericle, a cărui gîndire laică a fost încă
n antichitate pusă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 710/2272
n relaţie cu aceea a magistrului său.Singura lucrare despre
care ştim sigur că aparţine filosofuluidin Klazomenai
a fost Fizica, însoţită, se spunea, de
grafice pe teme astronomice.
2. În sistemul lui Anaxagoras, ontologiambracă forma
concepţiei asupra homoiomeriilor
o!J.oto!J.epetott şi a lui
nous
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 711/2272
vouc;, termeni a căror semnificaţie poatfi descrisă,
dar nu redată în lexicul modern.Contactul empiric cu lumea dezvăluie
existenţa diversităţii calitative a lumiisub chipul unei multitudini de substanţemateriale : lemn,
metale, ţesuturi organice etc. Înconcepţia filosofului din
Klazomenai, aparenţa calitativă exprimănemijlocit esenţa :
diversitatea calitativă indică existenţa
esenţială a tot atîtea substanţe fizicale,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 712/2272
originare, necreate, indestructibile,muabile, în număr infinit. Fiecare din
acestea ar fi divizibilă la infinit : există
astfel sub forma de particule infinit demulte, infinit de mici, participind lanfinit de multe
amestecuri cu celelalte substanţe, decare ar fi dealtfel practic iD.ieparabile.Termenul aristotelic de homoiomerii · a
CXLIII
ON BANUndicat mai întîi particulele fiecărei
substanţe şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 713/2272
prin
extensiune - substanţele înseşi. După
părerea lui Anaxagoras, atunci cîndconstatăm schimbarea calitativă într-nu
obiect material, nu ar avea loc în fond
altceva decît schimbarea proporţiilor dintre homoiomeriile existente înobiectul respectiv. Drept urmare, devineaparentă o anumită
calitate, iar vechea calitate se reduce,ncetînd de a mai fi
aparentă. Această schimbare deproporţie, tot una cu modificareagradului de concentrare a calităţilor,
egată de o schimbare a legăturilor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 714/2272
nterne dintre homoiomerii, ca
dealtfel orice mişcare ce se produce în
cosmos, nu-şi are
originea în homoiomeriile obişnuite,socotite a fi în sine
ipsite de mişcare şi de forţă activă, cin nous.
La fel ca şi în cazul lui Empedocles -contemporan -
extele lui Anaxagoras indică si eleefortul liberării notiunii de materie dehylozoism, cee ce constituie, cumspunem, mărturia unui proces de
maturizare filosofică. De asemenea, un
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 715/2272
act de eliminare a univocităţii materie-spirit. Apoi Anaxagoras consemneazăunul din atributele principale
ale materiei, acela de infinitate, submultiple accepţiuni :
a cvalifierii, a divizibilităţii, a durateiconcrete. Conceptul
de infinit - mare, mic, sau temporal - escos astfel, după
cum observă Reyl, din amalgamul confu
n care se aflacu conceptul de indefinit. Anaxagorasabordează în acelaşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 716/2272
imp cu Empedocles, dar în alt mod,problema felului în
care sînt construite intern corpurilemateriale, simple ori
compuse, aşadar problema structurii
materiei. Conceptul
de homoiomerie pregăteşte terenulpotezei atomiste deşi,
spre deosebire de atomii şcolii dinAbdera, homoiomeriile
sînt diferenţiate din punct de vederecalitativ2•
1 A b e 1 R e y. La. Ma.turitl de la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 718/2272
1956. p. 358).
CXLIV
JNn!LEPCIUNEA MATERIEI
P. Kucharski a dat nu de mult onteresantă explicaţie
privitoare la sursele de inspiraţie aleciudatei teorii a
homoiomeriilor. Cercetarea legăturilor
dintre Anaxagorasşi mişcarea medicală din epoca sa,examinarea argumentelor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 719/2272
sale indică izvoare de ordin biologic.Trupul animal, ca
agregat unitar de ţesuturi, asemuit deunii Universului,
a putut fi un punct de plecare. Un altul,
ema anaxagorică
de sămînţă (sperma) care era universalconcepută pe atunci
n mod preformist, ca "un compus aluturor elementelor
esenţiale, constitutive ale viitoruluiorganism"l.
3. Distanţîndu-se de Empedocles şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 720/2272
superior acestuia în
storia categoriei de calitate,
Anaxagoras recunoaşte realitateadiversităţii calitative infinite a lumiimateriale. Dar recunoscînd-o, oabsolutizează, afirmînd, ca şi filosoful
din Sicilia, imuabilitatea calităţilor,negînd deci ca şi celălalt schimbareacalitativă.
maginea autentică a lumii apare astfeldominată în
sistemul lui Anaxagoras deantidialectica principiului eleat
al imuabilităţii. Este însă interesantă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 721/2272
afirmaţia că "lucrurile din Univers nusînt separate unele de altele, nu sîntdespicate cu securea" (fr. B 8), afirmaţi
care, deşi are
a bază în mintea filosofului starea deetern amestec al
homoiomeriilor din fiecare lucru,exprimă însă susceptibilitatea calităţiior de a fi înlocuită prin oricare alta,mplică deci în esenţa fiecărui lucru
posibilitatea trecerii
ui într-o infinitate de stări calitative.e întrebăm dacă Anaxagoras admite
existenţa contradicţiei în lucruri. Fără a
avea semnificaţia bogată a tezei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 722/2272
heraclitice, ea nu lipseşte cu totul lafilosoful klazomenian.
Cupluri de contrarii curent admise caatare în filosofia
antică sînt : cald-rece, luminos-
ntunecos, uscat-umed, rardens.Anaxagoras menţionează în mod expliciexistenţa
acestor cupluri în magma iniţială.Membrii cuplurilor se
separă, crede el, dar separaţia e doar momentul trecerii
de la o structură de agregat la alta ; ea n
e niciodată absolută, moment final. Nu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 723/2272
ştim ce semnificaţie a conferit t P. K u ch a r s k i, Anaxage el les idiesbiologiques de son siilc;le,
n Rev. phUos. de la France
2. 1964, p. 162.
.
. • ",
CXLV
ON BANU
Anaxagoras ideii de contrarietate, dar semnalăm cel puţin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 724/2272
două cazuri în care îi atribuie un roldinamic, pozitiv sub
raport dialectic : după cum observăAristotel, în concepţia
ui Anaxagoras embrionul animal e un
produs al contradicţiei - în speţă dintresexe ; Teofrast notează că, după
Anaxagoras, "senzaţiile se nasc dincontrarii" (fr. A 92) ,
căci senzaţia este rezultatul unui fel de
biciuire a simţurilor, ea este suferinţă,ar cauza suferinţei nu poate fi decîtciocnirea contrariilor.
4. În imaginea de ansamblu a gîndirii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 725/2272
anaxagorice, un
oc central îl ocupă nous (vou<;). Litera
nseamnă intelect,
nteligenţă, dar are în sistemulfilosofului din Klazomenai
o semnificaţie particulară ce face caermenul să fie intraductibil. Descifrarea
acestei semnificaţii are un rol hotărîtor n caracterizarea fondului ontologiei de
care ne ocupăm, precum şi în definireaocului ocupat de acest concept în
procesul dezvoltării categoriilor dematerie şi spirit.
Pentru unii, de pildă Burnet, no us are
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 726/2272
caracter pur
material. Pentru alţii el este spirit pur
Uberweg-Heinze) .
Gomperz îl consideră a nu fi nicimaterie, nici spirit.
ncontestabil, indicaţiile de caredispunem ne arată că
no us are atribute eterogene. El estenainte de toate arătat
ca o forţă mecanică ce genereazămişcarea din natură, activînd ho moiomeriile obişnuite. N o us provoacădesfacerea lor din massa în care
fuseseră agregate anterior şi, liberînd
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 727/2272
şi forţa spontană de atracţie reciprocă acelor asemănătoare, procedează cafactor ordonator, făcînd să apară
ucrurile, în diversitatea lor. Exterior corpurilor de orice fel, mişcînd fără a fisub vreo influenţă motoare din afara luiposedînd deci mişcarea caautodeterminare, no us este însă
nterior naturii.
Pe de altă parte, no us este fundamentulregularităţii
existente în natură, a ceea ce în natură e,frumos şi bun".
Ca principiu al ordinei, el reprezintă
usta relaţie dintre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 728/2272
ucruri, deci .,dreptatea" din ele. Dupăcum s-a mai observat, în mentalitateaantică ceea ce posedă automişcare este
de obicei considerat ca însufleţit. Peaceastă linie,
capacitatea ordonatoare a lui no us
apare ca atribut al unei
anumite conştiinţe : no us cunoaşte, decigîndeşte, e ato ate-
CXLVI
NŢELEPC!UNEA MATERIEIştiutor. Hegel a dat o atenţie deosebităacestei facultăţi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 729/2272
raţionale a lui nous. După părereaautorului Prelegerilor
de istorie a filosofiei, nous, ca expresiea ordinei din lucruri
ar reprezenta esenţa acestora. Or esenţa
ucrurilor se manifestă în "specia" lor,este deci universalul, este lege a naturii
Această esenţă-lege e concepută a fi desine-stătătoare,
dar totodată în natură1• Enunţul hegelian
e relevant. Estedeci nous demiurg al realităţii ?ntrebarea şi-a pus-o şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 730/2272
Platon care, fără a-şi ascundedezamăgirea, a fost nevoit
să constate că nous nu are un asemeneacaracter, dat fiind
că originea lucrurilor se află în
homoiomerii. În adevăr, nu
existenţa homoiomeriilor depinde denous, ci proporţia
după care sînt ele asociate în aceleagregate care sînt corpurile materiale.
ous generează mecanic dinamismulcare, împreună cu altă forţă mecanică,atracţia dintre cele asemănătoare,nstituie indirect acele proporţii
calitative.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 731/2272
Se vede dificultatea de a identifica penous prin intermediul conceptelor familiare nouă. Gîndirea presupune
conştiinţă de sine, libertate şinventivitate. Or nous nu
posedă atare facultăţi. Totuşi estedesemnat ca gînditor,
ca atoatecunoscător. Pe de altă parte, nereţine atenţia
o remarcă a lui Aristotel : Anaxagoras
face apel la atributele lui nous doar atunci cînd, preocupat de a găsi cauzaconcretă a unei realităţi nu e în măsurăs-o facă în alt chip.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 732/2272
E un gen de deus ex machina. Spre pildăema ordinei
naturale. A spune că se datoreştenteligenţei
nous
nseamnă a-i da un nume, dar nu a-i da oexplicaţie9• Un
nume pentru caracterul constant, ritmicşi necesar în timp
şi spaţiu al unor fenomene fizice ori
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 733/2272
biologice, deci un nume
pentru o prefigurare a legităţii, ca şi
ogos-ul lui Heraclit.
1 Nous este ,. Allgemeinheit", este ,. daseinfache absolute Wesen der
Welt", care exist!l "nur als Denken", darotodată "auch in der Natur,
als gegenstii.ndliches Wesen". Deasemenea : "die Gesetze der Natur sind
selbst ihr immanentes Wesen" (inVorlesungen ilbef' die Geschichte def'
Philosophie -Werke, voi. XIII, Berlin, 1
840, Duncker u. Humblot, p.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 734/2272
354, 356).
Vd. M i c h e l - P i e r r e L e r n e r,
La notion de finalite chez Af'istote,Paris, P.U.F., 1969, p. 15, 30, 1 17,referitor la slaba consistenţll aconceptului ana.xagoric de nous.
CXLVII
ON BANU
Dar e mai gol de conţinut decit acestadin urmă, căci e
ipsit de acele valori şi potenţenmagazinate în conceptul
heraclitic de contradicţie, aşa cum a fos
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 735/2272
schiţat cînd s-a
vorbit de relaţia logos-contradicţie.
După cum subliniază
Magalhaes-V il hena, nous este raţionalia te a imanen tă, "finalitatea obiectuală"
nterioară a lumii1• Cînd spunem însă cexistă o "logică a lucrurilor" nunseamnă că le
atribuim raţiune. Antecedenţa pe careautorul adineaori
pomenit crede că a descoperit-o cîndvorbeşte de raportul
dintre nous şi logicul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 736/2272
hegelian implid1 un- anacronism.
Formal, opinia pare întemeiată, dar în
fond conceptul de
raţionalitate hegelian indică un conţinuteoretic ce e
mposibil de incuscrit cu acela propriucugetării, încă atît
de tinere, a lui Anaxagoras.
Aşadar nous, ca un epitet pentru o realăordine naturală
şi pentru o ireală şi indescriptibilănţelepciune cu care,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 737/2272
altfel decît figurat, această ordine s-ar dentifica, suferă
de arhaism. Nu este de neglijat că in altăprivinţă e un act
de curaj intelectual, unul din acelea ce
au marcat anevoioasa ieşire a cugetăriigreceşti de sub tutela mitologiei .
Pe urmele predecesorilor săi fizicalişti,Anaxagoras atribuie principiului nous osubstanţialitate comună cu aceea
a tuturor homoiomeriilor ; este deordinul lui physis opus
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 738/2272
mythos-ului. Este in definitiv tot ohomoiomerie, posedînd
fizicalitate (fr. B 12) ca şi celelalte, dardeosebindu-se de
ele prin notele de "inteligenţă" şi
"puritate" (e "neamestecat"). W.Windelband a enunţat mai de multaceastă
părere, punînd - printre variateleatribute ale lui nous -
accentul pe cele care-I desemnează casubstanţă a mişcării
Bewegungsstoff) , ca , .element
corporal" ce posedă gîndire.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 739/2272
sau ca "materie a gîndirii" (Denkstoff)2n această fază
impurie a gîndirii teoretice, pentrufilosoful din Klazo-
1 V. d e M a g a l h a e s - V i l ll e n a,
Hegel, A ristote et A nttxttgor unesou·,ce mticonnue de ltt pensiehegelienne, in ,. La Pensee" , nr. 139[
1968, p. 103.
1 W. W i n d e 1 b a n d, Lefarbuch der
Geschichte der PkilosophitJ, cd .a V-a, Tiibingen, I.C.B., Mohr, 1910, p.34 -35.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 740/2272
CXLVIII
NŢ!!LEPCIUNEA MATI!RII!I
mcnai unitatea dintre materie şidinamism (nous ca mişcar ) . sedetermină într-un chip la fel de imprecis
pe cît sint de imprecise înseşi noţiunilede materie şi mişcare.
Le uneşte şi le separă. Acest fapt duce lenunţuri în care
distingem umbra mitului. Automişcarea
ndeosebi apare,probabil , ca o manifestarecvasidemonică, astfel că Anaxagora:>,
ncercînd să sporească gradul de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 741/2272
raţionalitate al conceptului de materie,este parcă nevoit să-1 separe de
acela - greu descifrabil, dacă nu mirific de mişcare .
De aceea e noz(s tm , .neamestecat" care
otodată se află
pretutindeni.
Aproximativ tot astfel stau lucrurile şi înceea ce priveşte
problema raportului dintre lucruri - evorba deocamdată
doar de cele corporale - şi ordinea
existentă în natură.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 742/2272
efiind în măsură să ridice conceptulvag de ordine a naturii
a forma lui matură care e categoria deegitate, filosoful
e nevoit să refuze şi acest atribut - şi el
ncă impenetrabil, cvasimitic - înconţinutul substanţdor corporaledenumite homoiomerii. Dar filosofulinde spre o viziune fizicală si ca atare
nu-i rămîne altceva de făcut decît să
"îngrămădească" atît mişcarea cît şi
principi ul de ordinea naturii, acest embrion de legi tatedevenit "inteligenţă" ,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 744/2272
Gomperz care spunea
că nous nu e nici materie, nici spirit, am
prefera să spunem
că e şi materie şi spirit ; e primordialmaterie, dar subsecvent încărcată de
spiritualitate. El ne apare ca un fel decreier mecanic al lumii, material caorice creier şi susceptibil de gîndire caorice creier de pe cea mai înaltă treaptă
a materialităţii. Pare a fi un fel deextindere - primitivistă, hylozoistă şi
cumva idealistă - asupra naturii, a tezeipsihologice enunţată tot de Anaxagorascu privire
a faptul că la om "de la creier provin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 746/2272
fost acela de a raţionaliza conceptul dematerie, el trebuia
să fie însoţit de preocuparea de acontinua laicizarea con
ceptului de Univers. Nimeni nu a adus
mpotriva imaginii
mitologice a kosmos-ului argumente atîtde neechivoce ca
filosoful homoiomeriilor. Ideiimitologice de zeificare a
astrelor, acesta îi opune nu simplaafirmare a fizicalităţii
or, ci note fizicale determinate,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 747/2272
descriind soarele, luna şi
alţi aştri drept masse incandescente
dintr-o materie anatogă cu aceea apămîntului, concluzie dedusă, probabil,
după cum s-a relevat, din examinarea
meteoritului căzut,
n vremea lui, la Aigos-Potamos. Chiar cînd avem simple
supoziţii, ca atunci cînd vorbeşte de lunca de un astru
ocuit, sau cînd presupune existenţa maimultor lumi,
oate locuite, ele reprezintă negarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 748/2272
finalismului geocentric.
Considerat ateu, el a atras asupra sa
ndignarea tradiţionali
ştilor bigoţi ai Atenei încît, învinuit înmod public de impietate, s-a decis
ntemniţarea lui, expulzarea ba, dupăunii, chiar condamnarea lui la moarte.
Coroborarea tuturor acestor date infirmăeza lui Jacques
Chevalier1, care vorbeşte de caracterul
"divin" al lui nous,eologizînd astfel sistemul preceptoruluiui Pericle.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 749/2272
6. Vorbind despre Empedocles, amrelevat impasul în
care riscă să intre acela care 1-ar aprecia după definiţiile
moderne ale materiei şi materialismului
Rezervele de acolo se potrivesc în totulşi lui Anaxagoras.
Unii interpreţi au văzut în corporalitateaui nous un argument în favoarea
materialismului acestui învăţător al
ui Pericle. În faza structurală căreia îiaparţine acesta,
ndiferenţa faţă de distincţia dintre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 750/2272
corporal şi incorpora!
continuă să domine, din substraturi
antedeliberative, cugetarea filosofică.Spiritul continuă încă să fie gîndit drept1 Vd. J a c q u e s C h e v a 1 i e r,Histoire de la pensie, Paris,
Flammarion, 1955, p. 122- 123.
CL
NŢELEPCIUNEA MA TEJliEl
corporal, iar opoziţia dintre materialismşi idealism vizează
chestiunea raportului dintre ceea ce, in
ume, e conştient
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 751/2272
şi ceea ce nu e (conştiinţă-materie), iar nu chestiunea dacă
sfera conştiinţei este ori nu corporală. Îsensul acestei
statorniciri istorice, Anaxagoras e
materialist, nu datorită
corporalizării "inteligenţei", ci înmăsura in care socoteşte
primordial principiul de homoiomerie -care reprezintă
substanţa fizicală în principiunonconştientă, oarbă - şi
n măsura în care, în homoiomeria-nous
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 752/2272
elementul "inteligent" este, ca predicat,un subordonat al fizicalului sau, dacăvrem, o injecţie de raţionalitate
administrată unui
corp fizical.
Dar nici nu reiese din texte că nous estecu adevărat
conştiinţă în Sens propriu, chiar dacăuăm în considerare
semnificaţia conceptului de conştiinţă în
secolul lui Anaxagoras. În filosofiaimpului, conceptul se conturează, dar chiar cind se merge către admiterea,aici, a unei particularităţi calitative,
delimitările rămîn mult timp imprecise ;
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 753/2272
nchipuitele aderenţe reciproce aleconceptelor de materie şi
spirit continuă să înceţoşeze meditaţiapresocratică. Delimitările sînt pentruantecedenţii lui Socrate mai uşor dentuit, mai greu de definit, cu atît mai
greu, pentru noi,
de definit obiectul intuiţiei lor.
O compoziţie sui-generis are pentruaceşti materialişti
impurii şi noţiunea de divin. Ei sedelimitează de lumea
divinităţilor adorate în temple, de cea a
zeităţilor, statuilor şi imnurilor, aceasta
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 754/2272
e limpede. Ce anume păstrează înnteriorul acestei delimitări nu e preaimpede. Exaltarea
forţei şi creativităţii umane - aceastăsevă a întregii
civilizaţii greceşti - se exprimă adesean termeni de cult
religios. Un limbaj în care semnificatul complex, făcînd
extrem de anevoioasă decantarea de
către uoi - aserviţiimbajului şi aparatului nostru
conceptual - a sensurilor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 755/2272
simbolice de cele proprii, a reveriilor de demersul logic,
a fondului autentic uman de cel iluzoriu,mitic.
M. Detienne gîndeşte poate într-un chip
analog cu al
nostru, atunci cînd constată laAnaxagoras spirit laic
"opus demersurilor gîndirii religioase"şi, în acelaşi timp,
n mod aparent paradoxal, posibilanrudire a cugetării
CLI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 756/2272
ON BANU
sale cu aceea a lui Hermotim,reprezentant al ransSlmului "şamanism"grec, ce admite "călătorii cataleptice"
misterioase, clarviziune extatică.Spiritul anaxagoric e
concomitent laic şi autodivinizat1•
7. Sînt autori care văd în nous piatrafundamentală a
edificării istorice a conceptului de eu. Îaccepţiunea propusă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 757/2272
mai sus, potrivit căreia nous este oentitate ontică obiectuală, el nu justificăacest punct de vedere. Dacă discernem
a Anaxagoras preludii de antropologiefilosofică, avem în vedere altceva. Oadmirabilă frază a sa (fr. B 2111) :
noi oamenii sîntem ceea ce sîntem prin,experienţă"
E!J-7te:tp(cx ( empeir'ia), "memorie" L "!L 1) ( mneme), prin
,înţelepciune" - cro<p(cx ( sophia) şi
,meşteşug" - n:x.vlltehne) este plurisemnificativă. Ea
schiţează concep
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 758/2272
ia în virtutea
căreia
dimensiunile omului civilizat
deosebit prin aceasta de restul
animalelor, adaugă
filosoful în acelaşi context - sînt date decunoştinţa
empirică a naturii, cunoştinţă devenităsapientia şi valorizată în practicaproductivă.
Dar nous nu e enumerat aici, ceea ce nuse explică dacă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 759/2272
ar fi avut sensul de valoare spiritualăsubiectivă.
Umanul anaxagoric e aşezat la răscruceace separă
viziunea despre om ca obiect, între
altele, al transformărilor
din natură, de viziunea socratică ce-ldefineşte ca subiect
autonom logic şi etic. Max Miihl,referindu-se la rolul atotstăpînitor al lui
nous, cum şi la maxima anaxagorică a"totului în tot", crede că acestea sereferă şi la omenire,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 760/2272
dînd epura unei reprezentări despre ostrînsă "comunitate umană mondială",despre colectivitatea socială în care
"indivizii simt că-şi aparţin unii altora,ntr-o unitate integratoare"2.
Textele menţionate nu exclud oasemenea semnificaţie.
Oricum, caracterul pur obiectual al luinous nu ne împiedică
1 M. D e t i e n n e, Les origines de la
notion d'intellect : Hermctimeet Anaxagore, în ,. Rev. philos. de laFrance et de l'tr.", 2, 1964, p.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 761/2272
168- 169, 174.
1 Vd. M a x M ii h 1, Die antike
Menscllheitsidee in illremgeschichllicllen Entwicklung, Leipzig,Dieterich, 1928, p. 6.
CLII
NŢELEPCIUNEA MATERIEI
să observăm că filosoful ce construieşteontologia lui nous,
comite, fără voia lui şi independent deobiectivul teoretic
urmărit, o extrapolare la natură a unor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 762/2272
facultăţi umane,
nstrăinate şi obiectivate ca dealtfel toţi
făuritorii de mituri.
Considerînd acum nu lucrul obiectivat,ci substanţa-subiect a înstrăinării
recunoaştem, dincolo de intenţiilenflăcăratului filosof al naturii,
capacităţi, ritmuri, imperative logice şiproiecte tcleologice umane, care pot ficu dreptate
consemnate ca antecedente ale
descoperirii socratice deEu.
Anaxagoras şi Empedocles reprezintă în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 763/2272
mişcarea ideilor
filosofice capacităţi egale de maturitate
ogică şi teoretică,
puncte nodale în procesul ce conducespre faza clasică a
societăţii, filosofiei şi culturii greceşti.
8. Istoria înregistrează ca discipoli ai lu
Anaxagoras,
ntre alţii, pe Arcltelaos şi pe Metrodoros din Lampsakos,
deşi fondul gîndirii lor nu justifică înprea mare măsură
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 764/2272
o asemenea etichetare.
Archelaos, din Atena sau din Milet, ne
oferă un oarecare
moment anaxagoric, dar tras pe treptenferioare. Principiul nous nu ar mai ii o
entitate exterioară homoiomeriilor, ci oentitate cu caracter divin, inerentămateriei. Lui
Archelaos i se cuvine atenţie doar ntrucît, ca filosof ce
respiră dej a atmosfera spirituală a unuialt moment istoric,
cel clasic, de care va fi vorba imediat,
se ocupă de morală,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 765/2272
de politică şi de problema începuturilorsocietăţii omeneşti.
Metrodoros din Lampsakos (diferit dealt Metrodoros, din
acelaşi oraş, filosof epicurian) aminteşt
de Anaxagoras
ntrucit filosoful din Klazomenaidentifica pe nous cu
Zeus sau atribuia zeiţei Atenasemnificaţia de meşteşug
arti:i) .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 766/2272
X
HIT ŞI DEMITIZARE
. Pierderea miinilor inseamnă
nimicirea înţeleptei Atena"
MetrodOf'os din Lampsahos, fr. 6
1 . Punctul de vedere în virtutea căruianvestigarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 767/2272
divinului ar constitui un act de blasfemnu este familiar
cugetării grecilor, aceşti temerariexploratori ai oricărui
cîmp posibil . Socrate însuşi - primul
care proclamă expressis verbis un atarepunct de vedere prohibitiv - nu-l
respectă nici el în mod prea strict.Există dimpotrivă,
a greci, din timpuri îndepărtate,
predilecţia pentru explorarea şicomentarea obiectului denumit zeu şi aacţiunilor acestuia. Unii o fac cu pietatealţii nu, dar toţi durează
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 768/2272
o punte peste adîncul ce separă lumeaor de cea "divină" .
Eroii, semi-zeii, daimonii sînt şi eimărturii în acest sens,
amintind istoriografului că zeii au
nceput, în istoria religiilor, prin a fi,conştient sau nu, oameni-zei. Am luatcunoştinţă pînă acum de implicaţiilecosmologice ale teologiei şi demodalitatea în care se separă dedivinitate materialismul ; de divinitate,dar nu şi de zei, a căror negare formală
va fi opera abia a etapei clasice.Asistăm însă, jn
generaţiile din aj unul momentului ·
storic clasic, la anumite evenimente
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 769/2272
ntelectuale semnificative în aceastăordine de idei.
2. Credincioşii, ca A cusilaos, mitograf din ultima parte
a secolului VI şi prima parte a secolului
V, comentează
mitul, propulsionat de înclinarea de asupradimensiona
divinul. Cînd afirmă originea din Haos azeilor, nu e mai
puţin devot decît Hesiod. Cinddivinizează rîuri, cînd caută
egitimări divine profunde războiului
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 770/2272
roian - ce apăruse
CLIV
MIT ŞI DEMITIZAREmultora ca un "măcel pentru o femeie" -cînd întreprinde construcţia mitică a
storiei omenirii, se vădeşte dînd parcăo replică bigotă, de pseudogeografie şipseudoistoriografie, contemporanuluisău, Hekataios din Milet,
veritabil · geograf şi istoric.Anaximandros schiţase teoria
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 771/2272
unei antropogeneze de tip pur biologic,natural. Şi aici
eza lui Acusilaos va fi răsunat ca onfruntare : oamenii
au fost făuriţi printr-o procedură mitică,
a iniţiativa divină,
anume din pietrele aruncate în spateleor de către Deucalion . şi Pyrrha.
Relevăm în acest punct viziunea luiAcusilaos, spre a
ngădui surprinderea, în dimensiunea eireală, tipul de interpretare a demersuluimitologic, în ansamblul său, de către
Theagenes din Rhegion şi Metrodoros
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 772/2272
din Lampsakos,
pomenitul discipol al materialistului
Anaxagoras.
3. Theagenes din Rhegion este activ înultima treime
a secolului al şaselea şi în prima parte acelui următor.
Este acela care inaugurează în culturagreacă conduita
ălmăcirii alegorice a zeilor. S-a spus cănu a făcut-o cu
ntenţii ateiste . Că, dimpotrivă, şocat d
felul cum apar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 773/2272
zeii în cînturile homerice - frivoli,uptînd unii cu alţii,
ca în Cîntul XX al Iliadci
ar fi vrut să-i ferească de
oprobriu, spunînd că nu despre zei evorba acolo, ci de
entităţi ce doar poartă numele lor. Aşa,upta Atenei cu
Ares ar exprima, simbolic, luptanţelepciunii împotriva
neînţelepciunii. Peste tot unde Ia Homer
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 774/2272
apar zeii, el vede
denumiri pentru substanţe şi corpuri din
natură ori valori
etice. Care va fi fost intenţia lui, nu ştim. Dar publicul,
atît de familiarizat cu textele homerice şcu populaţia
de zeităţi ce trăieşte în ele, nu puţin va ffost tulburat să
afle că, acolo unde, spre pildă, versulpovesteşte despre
sprăvile Afroditei, avem de-a face în
realitate cu aventur i
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 775/2272
ale patimilor omeneşti. Efectul practic cel mai probabil
nu era cel nimicitor de idoli ?
4. Am vorbit de Metrodoros din Lampsakos, discipol
al lui Anaxagoras, despre care ştim c ă fusese prigonit
pentru impietate. Or, elevul său nu va fifost mai evlavios
atunci cînd, ocupîndu-se tot denterpretarea lui Homer
dentifică pe Agamemnon cu etherul sau
pe Ahile cu soarele'
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 776/2272
CLV
ON BANU
1n privinţa zeilor, ei ar fi tot una cuorgane ale co:rpnlui.
Cînd, după relatarea lui Tatian, afirmăcă "nici Hera, nici
Atena, nici Zeus nu sînt ceea ce
consideră acei ce le ridică
ncinte şi altare, ci ipostaze ale naturii şcombinaţ.ii ale
elementelor", face el oare altceva, infapt, decît Theagenes ?
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 777/2272
estle socoteşte, tot privitor laMetrodoros, că a " descoperi înDemeter, ficatul" este ceva de prost gust
"o culme a absurdităţii"1• Adevărat, nusună graţios în mechile delicate ale unuielenist din secolul douăzeci, dar nu şi încele ale unui elen de acum douăzeci şipatru de ecole,
care credea, ca şi mesopotamienii, că
ficatul este sediulvieţii trupului iar Demeter, fiinţa ·vieţiinaturii j mamă
a Kore-ei, rodul ogoarelor.
Acum, la cumpăna dintre două epoci, se
schiţează o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 778/2272
mişcare de idei tranzitorie cătreconcluzia pe care. cum
vom vedea, o va formula filosoful-sofisclasic, ProdiLvS :
zeii sînt o născocire a oamenilor.
Dar, pentru omul grec, îndeosebi pentruntelec tmlul
grec şi mai ales în veacurile preelenistemiturile ma:i sînt
şi altceva decît viziuni cosmogonice şiontologice. doar
acestea din urmă cîmp al demitizării.
Ele sînt şi naraţiune
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 779/2272
ce se vrea istorică, transfigurînd în felulci trecutul, oferindu-se ca susţinător alegăturii/legămîntului cu tradiţia, cu
deea de tradiţie, cu ideea de tradiţieeroică de incomparabilă măreţie, decare elenu1 e ataat cu pathos şiveneraţie, independent de diversitateadin planul ideologic. Sînt de
asemenea un fond poetic, din care
generaţiile continuă săsoarbă satisfacţii estetice, indiferent demodificările ce
afectează psihologia lor. Miturile maisînt un tezaur tematic
ce va mai inspira secole de-a rindul pe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 781/2272
CLVI
XI
VALENŢE STRUCTURALE ALECUGETĂRII
PRECLASICE
Filosofii cu care ne-am întîlnit pînăacum gîndesc potrivit unei structuri
comune de cugetare teoretică, faptsemnificativ pentru diferenţa obiectualăce se constată între preclasic şi clasic,
deşi trecerea de la un stadiu la altul seface prin prezenţe tranzitorii şi prinritmuri care variază
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 782/2272
de la o valenţă structurală la alta.
Univocitatea corporal-real, peste tot
ntîlnită, nu este o
concepţie rezultată dintr-o cumpănirementală asupra
realului, cumpănire între două soluţiiposibile, dintre care
una, aceea a corporalităţii, ar triumfaasupra celeilalte.
Este, în afara oricărei cumpăniri, singurmodalitate in
care e luată determinaţia de real. Un
gînd care s-ar opri
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 783/2272
asupra incorporalităţii e un gînd ce s-ar opri asupra neantului. Numim aceastăpoziţie, adeliberativă. La Parmenides,
ucrurile doar în aparenţă ar sta altfel.La eleat, credem, teoria nonexistentuluieste expresia unei condiţii care, înaintede a lua formă logică, are o rădăcinăpsihologică. E deci o transpunere înmodul teoretic a unei propensiistructurale primordiale, ateoretice. În
ipsa neutralităţiide atitudine care, se presupun, precede oautentică dezbatere lăuntrică, este, în
fond, o falsă dezbatere, o nonde1iberareUnivocitatea real-corporal nu este, ladrept vorbind, în preclasic, o "teorie"nici asupra corporalităţii, nici asupra
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 784/2272
realului, ci un mod de a fi .,al teoriei"despre real.
De amenea, stadiului de gîndirepreclasică îi este proprie şi univocitateacalitativă între subiect în genere şiobt:ect CLVII
ON BANU
n genere. Una din expresiile ei estendistincţia calitativă
dintre "natural" şi social, ceea ce
determină ca şi în gîndirea filosoficăontologia să se confunde cu filosofiasocială
{cu totul embrionară) . Realitatea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 785/2272
nconjurătoare e privită
deocamdată în mod global, ca un tot în
care socialul şi
naturalul sînt, sub raport calitativ, totuna.
n vechiul
Orient, începuturile filosofice ale
gîndirii şi ale filosofiei
au acelaşi caracter. Astfel, la vechiichinezi, yin şi iang
reprezintă în acelaşi timp pămîntul şicerul, întunecosul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 786/2272
şi luminosul, negativul şi pozitivul,femininul şi masculinul, uneorinefavorabilul şi favorabilul, noţiuni ce
nclud şi cosmicul şi biologicul şi eticulDharma şi adharma vechilor djainişti aun acelaşi timp, o dublă accepţiune,
cosmică şi etico-politică. Ormuzd şi Ahriman, la iranieni, sînt fecunditate şisterilitate (ca însuşiri cosmice) şiotodată
bine şi rău {în sens etic) . Dao, înfilosofia laodziană, ca şi
ogos-ul heraclitic, exprimă în modndistinct atît ordinea
din natură cît şi pe cea din societate.
Referitor la greci,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 787/2272
constatăm că atunci cînd Anaximandrosvrea să exprime
permanenţa materiei în variabilitatea eicalitativă, foloseşte o expresie de ordinetic, vorbind de "nedreptatea"
care trebuie compensată în timpuri.Armonia ontologică
generală a lui Pythagoras a început prina fi, în mintea
ui, rînduială politică. La Heraclit,
contradicţia statorniceşte în modnediferenţiat atît opoziţia dintre arc şisăgeată, pe aceea dintre zeu şi om, cît şipe cea dintre stăpîn şi sclav.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 788/2272
Forţele cosmice fundamentale care aparn sistemul lui
Empedocles sînt PhiHa şi Netkos,noţiuni de ordin socialetic. Deocamdatărealitatea socială domină în asemenea
măsură conştiinţa oamenilor, încît ·aceştia nu pot să gîndească asuprarealităţii fără a trece noţiunile filosoficeprin prisma socialului. Aceasta numplică şi conştienţa
faptului. Dimpotrivă, vechii filosofi nu
văd probleme teoretice sociale care săe reţină atenţia ca probleme socialedistincte, ei văd doar lumea reală în moglobal. Pentru
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 789/2272
ei problemele sînt de un caracter univocceea ce, in limbajul nostru, se exprimăprin constatarea univocităţii, în sensul
că ei gîndesc natura prin prismasocialului şi aceasta
CLVIII
VALENŢE STRUC11JRALE ALECUGETARII PRECLASICE
n detrimentul clarităţii vederilor atîtasupra uneia cît şi
asupra celuilalt.Această prioritate a socialului seexplică prin aceea că,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 790/2272
n fapt şi înainte ca omul să-şi deaseama de aceasta, mediul
social este, în raport cu omul, învelişulcel mai apropiat.
Omul a învăţat demult să se distingă pe
sine de natură, dar el
nsuşi e socialitate. Putem vorbi de omşi natură ca de
entităţi care sînt în anumit sensexterioare una alteia, dar
omul şi societatea sînt entităţicosubstanţiale. Aici noţiunea deexterioritate e inaplicabilă, căci
societatea există
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 791/2272
exclusiv prin oameni. De aceeaproblema om-natură apare
mai înainte de problema om-societate.Dialectica acestor
relaţii constă, pe cît se pare, în faptul că
atîta timp cît
omul nu înţelege distincţia calitativădintre societate şi
natură, el priveşte globalitatea lor prinprisma apropierii
duse pînă la indistincţie - dintre sine şsocietate.
Univocitatea social-cosmic este
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 792/2272
corolarul univocităţii umansocial, altăvalenţă structurală a gîndirii preclasice.Socialul va apărea distinct, ca urmare a
unui dublu proces, unul de distanţarespre "centru" şi altul de diferenţiere spr
"periferie" ; distanţare a socialului de
om, pe de o parte,
diferenţiere a socialului de natură, pe dealta. Privirea
ogică pe care omul o aruncă în sferanaturii care-1 înconjoară nu poate aj
unge acolo fără a străbate sferasocialului, în speţă modul său· deexistenţă socială, care într-un anumitsens este în el însuşi. La filosofii
preclasici din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 793/2272
Grecia, unitatea om-societate semanifestă nu numai prin
condiţionarea socială a liniilor generalede gîndire ale filosofilor, ca în oriceepocă, dar, în plus, prin faptul căpomenita indistincţie social-cosmic
constituie un tot ce apare ca o extinderea socialului, ca şi cînd relaţiile dinnatură ar fi
"socialificate".
Reamintim, în seria determinaţiilor de
univocitate şipe aceea dintre biotic şi abiotic, temei ahylozoismului.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 794/2272
Este afirmată demult şi am menţionat-omai sus, ca notă
specifică a gîndirii de care ne ocupăm,nediferenţierea dintre ceea ce numim nofilosofie, de o parte, ştiinţă, de altă
parte. Această notă nu este doar contrapartea paupertăţii
observaţiilor şi, în mod adiacent, aspeculativismului,
CLIX
ON BANU
fireşti, amîndouă, condiţiei de început.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 795/2272
Pentru a delimita
filosoficul, este necesară o clarificată
scusinţă şi o îndelung practicatăconştiinţă despre inteligibil, despreuniversal şi despre însăşi conştiinţa,ucru dificil în condiţia indistincţiei
calitative subiect-obiect.
B. ETAPA CLASIC .. PINA LAPLATON
XII
SOCffiTATEA GREACA IN SECOLULLUI PEIUCLE
ŞI CUGETAREA FII.OSOFICĂ.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 796/2272
. (Statu\ nostru) se numeşte democraţiepentru că
aparţine celor mulţi, iar nu unui numilr mic de oameni . . . Sărăcia sauobscuritatea originii nu indepilrtează pecineva (de funcţiunile publice) dacă
poate fi util statului . . . Cel ce are dreptocupaţie munca manuaEi nu e lipsit decapacitate politică."
Pericle degpre democraţia sclavagistăde
a Atena (Tncidide, Istoria războiuluif>elopr,nesiac, II, 37 -40) ..
1 . Apogeul filosofic şi general-cultural
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 797/2272
prin care se înscrie în istoria Grecieiantice epoca clasică (cuprinzîndaproximativ a doua j umătate a secolulu
V şi primele trei
sferturi ale secolului IV î.e.n.) estenseparabil de numele
Atenei, de schimbările economico-sociale care au dus la
nstaurarea, în cetatea atică, a regimuluui Pericle. Modificări de ordin social
au chemat cugetarea filosofică să-şi
punrl. probleme teoretice noi. Tensiuneasocială fără prec.:dent a ..:uprins îndinamismul ei şi conştiinţele, supunîndue de asemenea încordării înăsprind
ciocnirile de idei,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 798/2272
bi ciuind imaginaţia creatoare în toate
sferele spirituale,
nclusiv cea filosofică. Se observăsemnificative concordanţe între ineditul
raporturilor interumane şi acela al
ematicii filosofice, între intensitatearăirii sociale şi
maturitatea cugetării filosofice caregîndeşte noua tematică.
Focarul atenian iradiază departe, aşancît noile valori
al căror nucleu e dat de creaţiile lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 799/2272
Socrate, Platon şi
Aristotel, se afirmă şi în alte cetăţi, ca
de pildă Abdera
1ni Democrit şi Protagoras, Cos, patriaui Hippocrates,
san Ceos unde se naşte Prodicos.
Primele priviri se opresc aşadar asupra
Atenei.
CLXI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 800/2272
101 BANU
Vorbindu-se de ascensiunea economică
şi politică a Ab:nei , în secolul V î.e.n.,ca e explicată de obicei prin efecte-levictoriei împotriva "marii armate" a lui
Xerxes şi Mardonios, uitîndu-se însă căAtena a învins pe per<;i datorită
forţei ci, în primul rînd na,·ale, care
mărturisea existenţa
prealabilă a unei notabile capacităţiehnico-economicr:.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 801/2272
Ascensiunea economică a Atcnei anceput, d11 ;-.ă cum se
vede, mai de timpnriu, iar victoriile: dea Plat2.! ..1 -;;i Captt !
\Iycale nu au făcut decît să intensifice ş
să uJnsolidez.c·
avintul economic al cetăţii hcgemone.
n acest secol V Atena, înainte dt' adeveni m:. oraş ,.,_[
monumentelor de art5, este un oraş alatelicn :('r meşteş:l··
găreşti, al întreprinderilor comerciale
i
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 802/2272
mpreună cn
Pireul
un oraş al şantierelor navale, ca ::;ă un
m.i pom,
nim de însemnatele exploatări mi11ieredin Atica. In vi aţ.a
:conomică a A tenei sponste conside1·abil roln1 iutrenri u·
z[itorilor meştcşugari, al v.:gnstnrilor
al armatoriloi:·, al
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 803/2272
cămătarilor, al cetăţt: nilor ce slujesc înflotă. Politica l lli
Clistenes şi Themistocles, exprimîndcerinţele obiecht:.:1.k
ale economiei Atenei, a avut un rol de
seam{l i>C linia Îil··
ăptuirii democraţiei al cilrei1rganizator princiral a t()st
Pericle. Confederatia de la Delos,condusă de At vna, fthV!'il"
n fond o alcătuie pusă în slujbantereselor -posesorihr
de averi mobiliare din Atena.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 804/2272
Democraţia ateniană a fost purtătoareantc rc::;elor tuttl··
ror acestora, ca una care era singură înstare să. le satisfaco"t
nevoile economice . Detin{ttorii de
averi mobii1are, bem:··
ficiarii producţiei meŞteşngăreşti ,negustorii i armatm-i i.
sprijiniţi de un număr însemnat deoameni liberi ocup<tţi.
n întreprinderi şi în flotă, ca şi de nnii
ărani înstăriţi -
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 805/2272
sînt interesaţi în suprimarea privilegiilo· cehii aristocraţii funciare, cîte mai
rămăseseră, ş1, drc1 t condiţir·
ndispensabilă în acest scop, inrţtsturnarc:a :2. dicali':t J.
puterii lor în cetate.
Cu cît ascensiunea (:·conomică apăturilor "tlc jos", Hlt'll··
ionate, a fost mai puternică, cn atîtcontrastul de i.ntcn_·s'"
a fost mai viu si rezistenta aristocratieimai i ntensă. Ik
aici şi duritate conflictu'lni, a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 806/2272
ciocirii dintr<: demu:>-ul
atenian, de o parte, şi aristocraţie, de
alta, conflict care: dii.
CLXII
ieC OLUL LUI PERICLE Şr CUGETAREA FILOSOFICĂ
socoteaU't in cea mai mare parte deensiunea consemnată
adineaori.
2. Cuca ind puterea în anul 443, Pericle
avea să definea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 807/2272
scă ceva mai tîrziu orientarea ideologicce caracteriza,
după părerea l ui, noul regim, în spiritulcuvîntării pe care
i-o atribui12 Tucidide in această temă
şi din care am extas
proroziţii :e înscrise în fruntea acestor rînduri.
Democraţia ateniană urmează a fiapreciată în ultimă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 808/2272
nstanţă prin prisma valorilor, atît desubstanţiale, pe care
e-a promovat. Dar cuvenita preţuire aacestor valori nu
rebuie să împiedice constatarea dt
Pericle exagera virtu
ile regiml1lui său. Dacă aruncăm oprivire lucidă asupra
c·:)ocii, ea ne va apărea mai contrastantcolorată decît
cum se :Îni.ăţişează în cuvintele puse peseama stratcgului
atenian. Este o democraţie sclavagistă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 809/2272
ce se întemeiază
p(; munca unui mare număr de sclavi.
Aceştia reprezintă
mensa maj oritate a celor care au dreptocupaţie munca
nanuală, dar pe ei Pericle nu-i are învedere. Egalitatea
n faţa legii este rezervată exclusivcetăţenilor, în timp ce
1 'opulaţia a aproape 200 de cetăţi"asociate" este jefuită
7i terorizan de atenieni ; echilibrul
politic e cu totul relativ, labil, sistematic
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 810/2272
ameninţat de luptele politice interne
i de răzbr)aicle externe .
Succesul politic al dcmos-ului atenian,efect al succeselor
;ale economice devenite hotărîtoare şicare a avut o in[] uenţă binefăcătoareasupra progresului literaturii, arte-1or i filosofiei greceşti, s-a îutem:iat pciocniri violente
ntr forţe contradictorii, şi aceasta
şi a lăsat amprenta
aupra tnt n;or valorilor spirituale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 811/2272
făurite în această epocă.
Puterea democratică satisfăca
aspiraţiile stăpînilor de
ateliere meştcşugăreşti, ale armatorilor
ale negustorilor
i proprietarilor agricoli mij locii, dar era privită cu scept icism de o massădestul de mare de ţărani liberi (miciproprietr.ri) ai Aticii şi nu mnlţumea pedeplin sărrkimea,
care ar fi dorit reforme mai radicale 1.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 812/2272
1 Istoria Unicusală, voi. U, sub re<l. S.L. Utcenko şi c.olah . Buc.,
1959, Ed ibn Ştiinţifică, p. :;..
CLXHl
ON BANU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 813/2272
Prin iniţierea de Yaste lucrări publice,prin numţtrlll
mare de cleruhii trimise pc teritoriulaliaţilor, presiunea
sărăcimii era periodic şi parţial
atenuată. ReYolte:le "alia
ilor" erau în cele din urmrt lichidate.Teroar(:a in a cărei
menţinere erau interesate toate păturileclas<:i dominante
- deasupra divergenţelor dintre ele -apar•l. statul d'-'
răscoale ale sclavilor. Rămînea însi:'t
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 814/2272
ura autidc!llocratică
a partidului aristocratic. lndepcudc.:nt
de mcuţiouatek
imite ale democraţiei, aceasta apăreaameninţătoare pentru aristocraţi, care
nfruntau guvernul democratic :;;
complotau împotriva lui, încercînd săprofite de pe t:ruu
actelor sale de slăbiciune:. Asprimeaconflictului e evocatu
pregnant - spre a lua un exemplu - deepitaful de pe m· ;rmîntul tiranuluiCritias, care deşi aparţine Un(:i Jate n.-
va.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 815/2272
raai tîrzii, e totuşi caracteristic şi pentrustarea. de spi rit
a aristocratiei il in vrC'mca lui Pericle :"Acest monvnwut
este dedict oamenilor curaj oşi care,
deşi pcntrn puţin
imp, au stăvilit totuşi desfrînareaneruşinată a afnrisitul ui
popor atenian"1. Cînd, la sfîrşitulsecolului, Lysias va "infiera în pledoari
sa împotriva lui Eratosthenes, fărăcH ,gile acestuia şi ale lni Teramenes,cuvintele sale ne \ nr apărea ca biciuindntreaga politică a aristocraţiei
atenivw·.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 816/2272
Sistemul democratic nou creat chemamassde Je oamv ni
iberi la conducerea statului. Calculttlarată cii di n cei cir..:a.
30-35 de mii de cetăţeni atenieni maturi
peste un sft"·rt
aproape 10 000 - erau în permanenţăangajaţi în indeplinirea unor funcţiipublice ale statului2 ; in plus ,:i
receau mereu u nii în locul altora, ceea
ce făcea ca nwnaiprintr-un accident vreun cetăţean să steamultii vreme i n
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 817/2272
afara oricărei demnităti.
Aceasta însemna că, ' după înlăturarea
barierdor antidemocratice din tre<'tlt,straturi largi de C:C'ti'-iţeni f{u·i>.
, blazon", fără a ven: şi fără experienţă
erau pr
să SL·
nstrniască, să înveţe a decide înreburile politice fundamentale ale
statului (în consiliul celor 500) , s.
aplice j ustiţia (în tribunalul ce1or 6 000de heliaşti), să rFzolve pro-1 Du.pă B sc h i n e, I, 39.
2 A r i s t o t e 1 , Constituţia Atenei,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 818/2272
XXIV, 3.
Ck"'<IV
SECOLUL LUI PERICLE $1CUGETAREA FILOSOFICĂ
bleme administrative curente (sîntaproximativ
de
mici funcţionari) etc., şi totodată sănveţe să ia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 819/2272
n adunarea legislativă ca şi în tribunale
oua viaţă politică aducea în discuţie o
serie de teme
cărora exponenţii intelectuali aiaberelor opuse le dăd•:an
soluţii opuse.
De o parte, mii de oameni impli avea
nevoie de prijin în acţiunea lor socială. Gînditorii apropiaţi de dcmusenunţau teze teoretice care exprimau
adevăruri noi, d·scopel'ite tocmai submperiul practicii sociale intense la careparti cipau pături sociale aflate altă datrn stare de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 820/2272
somnol enţă. Democrit arăta că cetatearebuie să fie condusă de oameni, în
funcţie de capacitatea lor, i ar uu în
funcţie de originea lor (se subînţelegearistocratică) . că
regimul democratic, tîn'tr, are nevoie
de sprijinul pătmi or
argi - cu excluderea sclavilor, senţelege - şi că în ::<:,·st
scop interesele, preocupărilendividuale trebuie la nt.:Yoie
să fie forţate să cedeze în faţanteresului generaJl (al latului
donocratic). Protagoras proclama
principi ul d11pă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 821/2272
care oamenii simpli pot fi şi trebuie săfie educaţi in aşa id
ncît să fie pricepuţi "in treburile cetăţii. . cu fa1,ta
şi cu vorba"2•
Din tabăra opusă porneau idei radicalopuc-. Sofistlil
Kallich:s exprima punctul de vederearistocratic ah: uci
cînd, sperînd să descurajeze pedemocraţi şi s ă le paraJizez<:eforturile, spunea : "Natura însăşi arată,cred, că cte drept ca cel capabil să
aibă mai mult decît cel netn:Lni c,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 822/2272
cel ce t:·ste mai puternic, decît cel ceeste mai slab . . .
Dreptul se defineşte prin faptul că celputernic cond.1.:ce
pe cd slab şi stăpîneşte mai mult decît e
. . Dnpă dreptul
naturii, şi boii şi toate celelalte bunuriale celor mici şi
fără putere sînt ale celor mari şiputernici. Acesta este
adevărul' '3•
3. Intră în scenă probleme teoretice noi,
aspecte noi în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 823/2272
upta dintre ideile filosofice. Gînditoriiepocii simt ne\'OÎa
1 Diels, Die Fragmente der Vorsokratikel', 55 B/252, 258, 259.
1 P 1 a t o n, Protagoras, 319 A, trad. Ş.
Mironescu.
1 P 1 a t o u. Gol'gia.s, 483 D- 484 C,rad. Al. Cizek.
CLXV
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 824/2272
ON BANU
nnor clarificări de principii, susceptibilsă susţină în acţiu
Jhl lor socială oameni, altă dată neluaţi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 825/2272
n samă, acum
cÎJ<:l, dc:.şteptaţi dintr-o ltmgă
somnolenţă, simt politicul
şi socialul intrat în ordinea imediatităţiiEi sînt chemaţi
spr·: acţiune şi trebuie să facă faţăexigenţelor acesteia.
Ei au a schimba legi şi a propune altele.Apare însă o difi
_- : : : f ate teoretică : nu cumva legeanormativă e inviolabil;l ca şi ordineanaturii ? Dacă da, cum se poate justificaschi mbarea ei ? Dacă nu, cum rămîne c
radiţia care o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 826/2272
ch dară sacrosanctă ? * De aici,problema raportului dintre
om·"l chemat să fie legiuitor şiudecător, de o parte, şi
soc ietatea-stat, de altă parte. în
procesul activităţii colccti\·< . cugetarefilosofică ajunge să se maturizeze îndeajuns, Îlli:;·, st simtă nevoia sănţeleagă şi temeiurile acestei
lk nrizări. Problema educabilităţiiapare şi ea pe ordinea
eL· ?i, dar m1 ca o problemă "excathedra", ci ca una a
·i :..:ri practice. E un fapt că, în mai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 827/2272
mare măsură ca oridcl. cehiţeniio"J.meni simpli ai Atenei învaţă, secultivă, s,_, r, dndt, iar problemele
pedagogice devin probleme sociale
d::: prim ordin.
Prefacerilc d:; ordin economic-socialdetermină şi o anum:! modificare aconcepţiei asupra obiectului filosofiei.
Ci( ..ro spun:; prin intermediulpersonajului său Varro că
n ,1.ceastă epocă filosofia a coborîtdin cer pc părnî:utl.
Ex ·:·esia a fost reluată adesea pînă în
zilele noastre. În
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 828/2272
m>·:lra în care această expresie tinde săsublinieze impariar · :t filosoficănemijlocită manifestă, pe care o capătă
ll, :' ·!emcle omului ca e justificată. Eane spune că filosofia
ră<.: ; · nnde în mod pozitiv apelului cevenise din adîncnrile
cltx-Jtulni social, apel care ia o formăsatirică în acele cu-
, P u s t e 1 d e C o u 1 a n g e s, care
obsrvă că legea era socotită, . o ··ea caracter divin, afirmă că nu s-
pus şi nu se putea pune pro
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 829/2272
L!c . d . , abrogării ei ( Vd. La citeantique, Paris, Hachette, 1923, p. 222).
n r ·alitate lucrurile nu stau astfd. Depildă, în discursul lui Andokid•:s deapărare împotriva acuzaţiei desacrilegiu e vorba, intre alteh·. :r,cma\
de abrogarea legilor lui Dracon şi Solona care se referă
;i l'. de Coulanges. La origină legea erasocotită a avea caracter di
Yin. clar aceata nu face decît că
evidenţieze o dată mai mult compli<' :otdc ideologice care stăteau în faţ:noilor guvernanţi.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 830/2272
c i c e r O, A cadem. sc., I. 4.
CLXVI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 831/2272
SECOLUL LUI PERICLE ŞICUGETARCA FiLOSOFICĂ
vinte prin care Aristofan cere filosofulusă coboare di n
mpletitura "sferelor înalte", situateundeva între cd şi
pămînt , şi să se intereseze în primul
rînd de oameni.
Reamintim însă cele spuse referitoare larelaţia cu soc!alul, a filosofiei antuioareSocialul îşi exercită rolul, fie t:;cbal,asupra genezei conceptelor despre lumefie - pot nvit pluralităţii tipurilor de
existenţă, în cadrul comun - d"tlpra
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 832/2272
variabilului din domeniul orientărilor.Expresia ;ui Cicero şi-ar pierde decivaloarea dacă ne-ar conduce spre
concluzia că filosofia auterioală - materialistă sau idealistă - nu avea nimiccomun cu aspiraţiile sociale ale
oamtnilor. E descifrabilă, cum s-a văzutfuncţia scciai<'1.
a gindirii ontologice din întreaga t:pocăveche, de la 'l'l;.alc:,;
a Empcdocles, chiar dacă raportulapare la aceştia n:ai
puţin direc t.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 833/2272
4. n epoca clasică, sub presiuneadervc::.ceuţei soci<dl:
care a fost menţionată mai sus, social -politicul se imptme
n chip nou atenţiei oamenilor.
Schimbarea politică schiu;bă în:,ăşideea despre polis ; particularitatC'a
schimb&rii constă în faptul că acumfenomenul social-politic încep
să fie gîndit prin norme constitutiven.:cunoscute ca spec;fzc:-'
şi, în acest sens, distincte. Faptul căacum este la ordinc<'zilei distincţiadintre physis (naturii)-9 umc; şi uomos
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 834/2272
{lege)-vo(.Loc; nu este decît expresiaacestei clariiic:tri.
De pe poziţiile democraţiei, Democrit -gînditor al epocii
clasice - e poate primul filosof care
gîndeşte îu spiritul
deosebirii calitative dintre natură sistorie si care a n
neglijează cercetarea vreuneia elin de'.Atomisn{ul său .: : \)
concepţie "pură" asupra naturii şicunoaşterii, însoţitiî.
ele o însemnată descoperire referitoare
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 835/2272
a istorie, prixitCt
n specificitatea ei. E unul din aspectele
care denotă ::;piritul "clasic" al gîndiriisale. Hippocrates însuşi, d< \iatpreocupărilor medicale şi părînd a nuvedea dincolo de , :c:.
şi spune cuvîntul în probleme sociale şpolitice fundaln·.·ntale, urmînd distincţişi orientări similare celor demoL·raticeAlături de ceilalţi contemporani,Socrate a înct-[ >Ut şi el prin a constataexistenţa dublei sfere de preocu i · ·,ri
ilosofice, cea referitoare la natură şicea socială. Con.,:utînd aceasta, elnterzice omului să treacă dincolo de
CLXVII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 836/2272
ON BANU
sf ra socialului : "Oare credeţi că aţiadîncit îndeaj uns
cunoştinţele asupra omului - întreba
Socrate pe ceilalţi
filosofi - încît să vă încumetaţi săcercetaţi acest obiect
K
1)osmos-u , 1"1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 837/2272
5. Sfera social-umană care acum, înetapa clasică, se
dezvăluie cugetătorilor, produce efecterăscolitoare. Ea
inde să se impună în prim-plan. La
Socrate, bogăţia ei
va avea, alături de alte cauze între careşi cele ideologice,
un efect inhibitor. Cîtă vreme cele douăsfere apăreau indistinct ca una singură,
filosofii nu au părut speriaţi de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 839/2272
foarte probabil pentrn Socrate cevanfricoşător şi lăsa
deschisă temerea că cel ce păşeşte peerenul cercetării
socialului îşi epuizează forţele fără a
mai putea trece şi la
cercetarea kosmos-ului.
La Platon, fascinaţia socialului face caoate compartimentele cugetării
filosofice, inclusiv ontologia,
gnoseologia şi logica să fie incluse într-un sistem integral dominat de
meditaţia asnpra unor valori social-
umane.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 840/2272
Exponenţii filosofiei ai tendinţelor democratice promovează spiritulenciclopedic. În această privinţă stan
mărturit: opera lui Democrit, Hippias,Aristotel. D upă cum am relevat în altăparte, Platon devine şi el enciclopedista
bătrîneţe, odată cu Tima-ios , după ce amlădiat în direcţia
atenţiei faţă de demosproaristocratismttl din Statul. La
magistrul Academiei şi la alţi cugetătoriai vremii, enciclopedismul e un produsal aplecării asttpra faptelor şi teorieisociale.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 841/2272
Subliniem faptul că diferenţierea întresocial şi natural,
acuitatea trăirii sociale şi politice vor permite filosofiei să
1 X e n o f o n. Amintiri astepra lui
Sacrale', I, 1 .
CLXVIII
SECOLUL LUI PERICLE ŞICUGETAREA FILOSOFICĂ
privească mai conccutrat şi, implicit, să
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 842/2272
aprofundeze uatura socialului şi aomului social. Socrate va oferi contribuţii utile în acest domeniu.
Diferenţierea Ya merge :ct mai departe,spre conturarea mai accentuată a omuluica
subiect cunoscător al obiectului real ce-nconj oară i al
propriei sal e subiE:ctiYităţi. Vaprogresa astfel :;>Î gnoseolugia care, cuSocrate, Gorgias, Democrit, Platon, _•ristofd , întră intr-o fază nouă, intră din
prcistorie în faza istr.rici\
a dezvoltării sale.
6. :-)emnificativă pentru noua etapă a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 843/2272
.descopuirii
socialnl ui" este şi apariţia, la aproape
oţi marii reprezvutanţi ai noii epoci, annor preocupări referitoare- la trecu t u1
şi destinul societăţii, la originea,eenţa şi teme Îl!ri le artitudinilor şinstituţiilor sociale. Intîlnim schiţ(·lc
m:or
"utopii", fie sub forma unor re1ntări dateca evocări istorice fie sub aceea, mai
mult ori mai puţin istematici"t ,
a prokcte]or de reforme constituţionale.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 844/2272
Filosofi , medici
şi poe li e întreabă asupra condiţiilor
optime ale socialului
nou descoperit. Asemenea preocupări sereliefeaz:it în scrierile lui Protagoras,
Democrit, Euripide, la hiplJOcratic:i , lPlaton si AristoteL
7. Divcrs'ificarca problcmaticiifilosofice, a profunda r. '<t
cercetărilor, îmbogăţirea nuanţelor,
naintarea cittre conştiinţa dificult ăţilor au loc în cîmp uldiscuţiilor in coJ :tradictori n . Una din
dezbaterile ample care au stimulat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 845/2272
degajarca în spirit autonom şi tot maiaprofundat a ontologiei sociale a fostaceea diutre două orientări, instituite pe
emeiul menţionatei distincţii physis-nomos şi divergentl·
ntre ele sub raportul invocării unuia sau
altuia din cek
două principii drept criteriu deegitimare a celei mai bune
ordini în cetate. Cel care a formulatprimul tern a acestei
disjuncţii a fost Archel aos.
'artizanii principiului ph)·sis erau
ncredinţa ţi ca mtreaga n:alitate, fie
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 846/2272
cosmică fie social-umană, e ordonată
n spiritul unor norme inebranlabile,
descinse din rînduieli
universale, cu caracter divin. Asemeneanorme s-ar fi întrupat şi în străvechea
ege nescrisă a cetăţii, sacră şinviolabilă, inspirînd fără putinţă de
eroare deciziile judecătorilor promovaţdin rîndurile ancestralei nobilimigeutilict:, CLXIX
ON BANU
ca şi ale descendenţilor acesteia.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 847/2272
Simpatizanţi ai tradiţiilor,
ca Socrate sau Platon (cel puţin anterior
dialogurilor de
b;Hrîneţe) , sînt, fiecare în felul său,adepţi ai acestui principi u : Socrate
cînd laudă pietatea vechilor instituţii1 şcaracterul divin al comandamentelor drepte folositoare
oamenilor, iar Platon atunci cînd cerefilosofilor - guvernanţi ai Statului Ideal să se inspire din cunoaşterea Ideilor, cu
caracter absolut, imuabil, divin, careexprimă
esenţa extrasocială, extraumană, ba
chiar extramundană
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 848/2272
a oricăror decizii drepte privind viaţapolis-ei ori viaţa
sufletească.
Partizanii principiului nomos aduc unpunct de vedere
nou. Criteriul în munde căruia urmeazăsă se decidă dacă
o normă diriguitoare, de ordin politic orttridic, este bună
n u ar fi cel al conformităţii cuprescripţii sacre, sprijinite
pe tradiţie ori pe o prezumată voinţă a
zeilor. Trebuinţele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 849/2272
i năzuinţele oamenilor dintr-unmoment determinat al
vi(4ii paris ci dau ele criteriul după car"lucrurile publice"
mmează a fi considerate ca bune şidrerJte.
Semnificantul binelui, al legiuitului estecetatea, dintr-un
moment determinat, a)adar omulcolectiv, conştiinţa socieicitii, luată înmod concret-istoric.
Dezbaterile aduc în scenă variante în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 850/2272
care nude enun
<>ri pot fi derutante. Atunci cînd,
vorbindu-se de legi,
;·:: spam: că dreptul oamenilor de adecide asupra instituirii
or derivă din natura lor şi a lumii, înfapt, dincolo de modul
de exprimare, e contestat principiulphysis în modlll în
care a fost desemnat mai sus. Cind seface elogiul capacităţii
egiuitorilor de a da legi bune şi a le
schimba, dînd astfel
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 851/2272
'X:presie, dincolo de elementelevariabile, unor principii
abs(}lute i imuabile, -prin a căror autoritate se legitimează
niţiativele lor, aici, independent de
aparenţe, e în fond
contestat principiul nomos în sensulcelor consemnate
adineaori. Ceea ce distinge deci înprincipiu cele două poziţii este criteriul
social-istoric concret, variabil, prinopoziţie c u criteriul cosmicului,anistoric, imuabil. Există şi situaţii
de compromis teoretic asupra cărora
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 852/2272
nu mai stăruim.
1 Ap. X e n o f o n, A mintiri . . . , I, 4 .
CLXX
SECOLUL LU[ PER.ICLE ŞICUGETAREA l'lLOSO!'iCA
Pc fnndalul legitimării poziţiei teoreticede a<kz: nne i<'.
principiul nomos, se va contura în etapaclasic:t o pun,\
filosofic a omului, înţeles ca entitate
avînd "virtutea" ,,a ,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 853/2272
adică ttn ansamblu de determinaţii princare se contun:azit
calitCJtea specifică de om. În măsura încare, de la Ull filosd
a altul dintre clasici, se: vor c. videnţia
aceste detcnnina ţii ,
n autenticitatea lor, vom putea vorbi deun anumit u.nwni5m al etapei clasice.Elanul spre om va duce spre statorniciride seamă, care însă vor gravita toate în jurul uni·,:rsulului uman,
absoletizîndu-1 şi neglijîudu-se sauminin;:<lizîndn-se deocamdată temasingularităţilor indivizilor um.::.ui .
Depăşirea acestui stadiu va fi abia oper
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 855/2272
ontologie, apoi a gnoseologiei, de oparte, de filosofia sociahi. şi ontologia,de altă parte. Este, prin Gorgias,
Socrate, Platon,
Aristotel de., un nou moment în istoriagnoseologiei, a
ogicii, a dialecticii ; prin hippocratici,e o etaprt nouă în
storia observaţiei experimentale ; este,prin Democrit :;;i
Aristotel, o etapă nouă în istoriacunoaşterii ştiinţifice şi
n istoria teoriei societăţii. Prin
Protagoras sau Democrit,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 856/2272
o fază superioară în istoria ateisnmlui.oua fază c socratică, democritică,
hippocratică, este faza ciocnirii unor
dei noi, faza unor cuceriri aparţinîndunei pleiade filosofice,
care alături de rem arcabili poeţi şi
dramaturgi, artişti
plastici, istorici, cercetători ai naturii şioameni politici,
au răspuns unei grandioase chemărisociale, şi i-au răspuns
n chip r('marcabil de productiv.
CLXXI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 857/2272
XIII
ARHITECI'URA MATERIEI ŞI A
STORIEI
Cuvîntul este umbra acţiunii" (Democtit
•
n afară de Democrit, nici un filosof (depină a
•
cum) nu a pătruns cu gindirea lui dincolode suprafaţa lucrurilor. Democrit însă. agîndit despre toate, ba chiar şi asupramăsurii în care se deosebe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 858/2272
e un 1 ucru de celălalt."
Aristotel. De gen. et corr., I, 2, 315 a 34
1 . Dintre gînditorii trecutului, unii sefixează în atenţia
noastră prin influenţa exercitată învremea lor, influenţă
pe care însă din perspectiva zilelor
noastre nu o mai putem
ustifica. Alţii, care n-au ieşit din umbrăn timpul vieţii
or, au început să crească abia dupămoarte, primind pentru
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 859/2272
gîndirea lor doar din partea istorieiomagiul pe care i 1-a
refuzat contemporaneitatea.
Democrit din Abdera (aprox. 460 -370.e.n.) reprezintă
uuul din cazurile rare din istoriafilosofiei în care un gînditor înălţat pepiedestalul veneraţiei publice de cătrenşişi contemporanii săi, rămîne acolo
vreme de milenii, iar critica
zilelor noastre nu face decît să-1 înalţeşi mai sus, ţinînd
seama şi de vastitatea operei create de
el şi de prestigiul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 860/2272
dobîndit în ochii contemporanilor şi -mai presus de
orice
de însemnătatea perenă a descoperirilorsale.
Opera lui, a cărei întindere şi
complexitate - după mărturiile celor vechi - o egala pe aceea a lui Aristotel,a fost creaţia unui integru, curajos şi
activ novator şi polemist.Diu cele aproximativ o sută de lucrăriscrise de D;;mocrit,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 861/2272
mai exista foarte puţin pe timpul luiSextus Empiricus
sec. II e.n.) .
2. După cum se ştie, cei vechi şi maiales Aristotel obişnuiau în marea
majoritate a cazurilor să se refere laconcepţia lui Leucippos şi Democrit înmod indistinct. Dat fiind că şi nouă azine este aproape imposibil să cunoaştem
piecis aportul fiecăruia, vom prefera decele mai multe ori,
CLXXII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 862/2272
ARHITECTURA MATERIEI Ş[ ASTORIEI
n textul de faţă, să vorbim despregîndirea lor comună.
Dar uu uităm că meritul elabor nii ei
minuţioase şi al amplitudinii tematicerevine în primul rînd lui Democrit,despre care Marx şi Engels au spus că afost ,.cea dintîi minte
enciclopedică, la greci"1.
Despre istoria Abderei ca şi despreviaţa lui Democrit
;tim puţine lucrnri. Pentru înţelegerea
funcţiei istorice
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 863/2272
P'-' care a îndeplinit-o concepţia deansamblu a celor doi
filosofi abderitani trebuie luat înconsiderare următorul
aspcc: : Abdera fusese înfiinţată de
colonişti din cetatea
onică Klazomenai, devenise un oraşcomercial, ba chiar
punct de trecere al dr umurilor comerciale care duceau spre
Orient şi se afla, în epoca de care neocupăm, sub sfera
de iufluenţ.1 a Atenei . Ea aparţinea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 864/2272
.imperiului" acesteia.
Democrit însuşi locuieşte cîţiva ani în
Atena. După cnm
se ştie, conflictul dintre democraţie şiaristocraţie căpătase
n a doua j umătate a sec. al V-lea,caracter, să-i spunem,
,intcrstatal", astfel încît, în j urul celor două poziţii politicoideologice opuse,se polarizan gînditori din toate cetăţile
angajate sub o formă sau alta în acelaşiproces istoric.
Or, istoria Atenei ne este mai bine
cunoscută şi se pot
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 865/2272
considera cele spuse referitoare lacetatea atică drept adecvate spre adesluşi indirect şi apariţia gîndirii lui
Democrit, deoarece este infinit probabilcă aceasta aparţinea unui
ansamblu suprastructural comun Atenei
şi Abderei, corespnnzător tmor condiţiişi conflicte econ01nice analoge2•
3. În ajunul maturizării gîndiriifilosofice a lui Democrit,
storia categoriei de materie mersese
pînă la punctul încare, odată cu Anaxagoras, diversitateaconcretă a lumii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 866/2272
materiale era redusă la ea însăşi, ceeace, în fond, lăsa deschi
:;ă problema unităţii materiei. Înconcepţia anaxagorică
unitatea materială a lumii rămînea o
ntenţie, defectuos
rcalizată din punct de vedere teoretic.
1 Ideologia germană, E. S. P. L. P., p.140.
"Democrit . . . a fost ideolog alcercurilor negustoreşti şi meşteşugăreştiale clasei stăpînilor de sclavi", se spunen HcmopuR noAumu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 867/2272
if!CICUX yr.t.enud., sub red. c. -KeqeKbRH il: r. 11. eAKHH,MOCKBa, 1955,
f. Y. IO. JI., p. 45.
CLXXIII
ON BA!'-!U
Cum putea fi unificată lumea calităţilor
din:rse, fără
anihilarea, la rîndul lor, a acestora dinurmă Atomismnl
soluţionează problema astfel : lucrurilesînt formate din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 868/2272
părticele materiale foarte mici, identicen substanţa lor
sau, mai corect spus, identice în lipsaor de particularitate
fizică şi a căror asamblare în proporţii
diferite constituie
ucrurile, întreaga realitate. Atomii sîntndivizibili*, căci
divizibilitatea lor infinită ar implicaprobabil, dispariţia
umii materiale însăşi1. Duritatea lor exprimi'i faptul că
ei sînt ceva ( aev), că au caracterul de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 869/2272
existe nt, că sint
muabili şi indestructibili. Diversitatea
ucrurilor s<: e:xplică
prin faptul că atomii au diferite figuriconfiguraţii) , că,
n agregate, aşezarea lor reciprocădiferă după ordinea
n care se află, sau după poziţia lor. Separe că şi mărimea
or variază. Ei nu sînt practicperceptibili p:rin simţuri,
dar aceasta doar datorită micimii lor şi
slăbiciunii simţurilor noastre ; sînt însă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 870/2272
principial perceptibili i sînt numiţiocmai de aceea şi crwf.Loc-som.a,
adică lucru ce este, în principiu, vizibil
sau tangibil (corp)2• Astfel atomii, carenu prezintă vreo particularitatecalitativă**, dau naştere prin
acumulare cantitativă, prin jocul poziţieşi al ordinei lor
reciproce, diversităţii calitative a lumiiu intrăm aici
n analiza chestiunii, mult controversate
dacă atomii sînt Vd. referitor la controversele
contemporane asupra opiniei
denwcritice : H a n s J o a c h i m K r ă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 871/2272
m e r, Platonismus u. hellenistischt:.
Philosophie, Berlin, New York, De
Gruyter, p. 267 !>fJ. , c um şiaqnmentele de text ce îndreptăţescpărerea asupra determinaţiei de minwtatomic la Democrit, de ordin atî:t
ontologic cît şi fizic, la p. 27G.
1 Vd. în acest sens, W. C a p e 1 1 e, opcit. , p. 284 - 285.
a Vd. A. R i v a u d, Le probleme dudevenir et la notion de la matiere dans l
philosophie grecque . . . , Paris, Alcan,1906, p. 265.
• Această detenninaţie nu are caracter
absolut. P. N i z a n, in I.e
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 872/2272
mmerialisme antique, Paris, Ed. Soc.ntern., 1936, p. 38, atrage aten
ia, în mod îndreptăţit, asupra faptului catomiştii nu au mers pînă
a capăt în cuantificarea atomilor. Ei
păstrează unele diferenţe calitative.izan are în vedere "rezistenţa în faţa
vidului". Ni se pare cu trebuie ţinutseama, în primul rînd, de deosebiri caacelea ce marchează unii atomi prinasprime şi alţii prin netezime (cuconsecinţe calitative perceptibile) şi
mai ales particularitatea ce-şi punepecetea asupra atomilor rotunzi şi subtilşi care ar genera însuşirea calitativă dea da naştere vieţii, psihicului uman,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 873/2272
gîndirii.
CLXXIV
ARHITf.C:"UiL\ MATERIEI ŞI ASTORIEI
Jiferenţiaţi şi prin greutate. Diltheyexplică de ce, fără
Ul atomii să aibă greutate, în unele textese vorbeşte despre
,crtderi"1.
nsuşirile atomilor : figură, ordine,poziţie, mărime int
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 874/2272
lnsuşiri de ordin exterior. Duritatea lor un este decît negativitate, est.:::rezistenţa faţ'ă de o acţiune exterioară
de dis-1 rngi..':fe au cl<.:spicare, eaangajează de asemenea exteriorit<ltea.Atomul c tocmai de aceea denumit şiEaioc-idea - , tdmen care se aplică maintîi figurii atomului şi apoi,
prin cxtensiune, atomului ca atare. Iniţia
dea înseamnămaginea asupra căreia se opresc
privirile. Atomul este deci
coni iguraţie. Chiar dadi am dori săadmitem că nota de
gret:tatc- ar fi implicată în unele referiri
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 875/2272
şi îndL ea nu ne-ar
tpă:;·a le::;=,ltt vreodată de
substanţa atomilor, ci excl usiv
de c;:;a de miscare a lor, asadar de unfactor considerat dl·
atcmisti :1 fi ' extrinsec atmulni.Acesta n-are stmctur{t,
n so{su i ci e finitudinc absol ută.Este omogen şi inert .
)-a obsen·at că atomul şcolii dinAbdera e construit in
uwJ analog existentului eleat. Noţiunea
unui atom, în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 876/2272
lcelnşi ti:11p material şi lipsit denterioritate, adică
"epuizat", este una din obscuriti:iţilemajore ale atomismului.
nfinit probabil, în mintea atomiştilor a
existat ideea
că diferenţele calitativ<.' dintre lucrurirebuie explicate
prin unităti a căror constructie internă sănu mai aibă
nevoie de reo explicaţie, cu ltecnvinte să nn existe. Ei
căutau lucrurilor o cauză ultimă, care să
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 877/2272
nu mai pună
problema vreunei alte cauze mai
profunde. Se înţelege
de la sine că nici nu ar fi putut mergemai departe, într-un
moment în care însăşi această genialăsoluţie a atomului
este obţinută nu pe cale experimentală -cale care vreme
de încă două milenii şi jumătate vacontinua să refuze
omului a dezvălui ceva în această
privinţă -, ci pe cale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 878/2272
pur speculativă. O asemenea soluţie,care indică un
punct-terminus în cercetarea deprofunzime a materiei
şi a cauzelor, este nondialectică.
1 W i 1 h e 1 tn D i 1 t h e y, Inlroductioâ l' ilude des sci.ences humaines, Paris,P.U.F., 1942, p. 218 -2 19.
CLXXV
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 879/2272
ON BANU
Atomul este, aşadar, conceput în chip
elcat. Totw;;i, o
semnificativă deosebire intre atomism şeleatism. Esenţial
n eleatism este negarea vidului si -consecuti,· - a
cării, de unde caracterul nondialectic alntregii
Esenţială, în atomism, este teza dupăcare realitatea t•ste
compusă, cu drepturi egale, din materie
şi vid, din existent
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 880/2272
şi "nonexistent", ceea ce va aveaconsecinţe Însemnate
din punct de vedere dialectic.
4. Pînă la atomişti, vidul era confundatcu a·rnl sau pur
şi simplu ignorat. Se considera că nimicncorpora! nu poate
fi admis, existenţa implicînd neapăratcorporalitate. Dintr-un text aristotelicrezultă că atorniştii înţekgeau prin vid n
aerul, ci ceva în care nu există nici un fdde cor p1.
Or, după cum observă ]. Bernal2, a fost
un mare curaj
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 881/2272
din partea filosofului grec de a fintrodus în ştiinţă no
iunea de vacuum, care repugnacontemporanilor săi ';ii
care chiar şi în vremea Renaşterii va
continua a fi negat:I
de fizicieni. Aici nu intereseazăproblema dacă poate sau
nu exista spaţiu fără materie. Pentruepoca lui Democrit,
n această descoperire importante eraurei lucruri. : a)
distincţia dintre aer şi vid ; b)
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 882/2272
recunoaştere:a existcnţPi
obiectuale a spaţiului, implicată în teza
sus-menţionată,
chiar dacă vidul atomiştilor nu poate ficonfundat cu spa
iul fizicii moderne ; c) distincţiaeoretică dintre categoriile
de spaţiu şi materie, implicată deasemenea în enunţarea
filosofilor din Abdera.
Dar tema timpului ? Filosofii acestor epoci, inclusi\'
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 883/2272
Democrit, admit spaţiul dar nu şi timpulca notă esenţiali:l
a fiinţării materiei. Pentru Democrit,spaţiul e "reversul
ontologic al materiei", dar în privinţa
impului, aratft
Harold J ohnson, deşi indispensabil, emai degrabă un
"accident", în sensul de a nu ficonsiderat "un ingredient
esenţial a ceea ce este lucrul"3•
1 A r i s t o t e 1, Ficica, IV. 6. 213 a.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 884/2272
1 J. D. B e r 11 a 1. Scitnu in history,London. 1954, tra.d. rusă, Moscova,1956, p. 107.
H. J. J o h n s o n. Tlwee AncimtMeanings of Matter: Democritzts, Platoand Aristotle, in .,Journal of the History
of Ideas", XXVIII,.
1 - 1967. p. 7.
CLXXVI
AR! !ITECTlJRA MA TER!EI ŞI ASTORIEI
5. Mişcarea e universal prezentă. Ar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 885/2272
avea diferite cauze.
E inerentă vîrtejului de atomi care
precede formarea oricărui Univers sau,cum precizează Robin, ca efect alvidului, care, neopunind rezistenţă, faceca atomii să nu fie în situaţia de a nu se
putea mişca. O a doua canz , :-;ă-ispu
Hem "::>.ctivaută", e cea a ciocniriidintre atomi, după cum
relevă in mod explicit Aetios1• O a trei
cauză. e atracţiadintre cele asemănătoare. Democritcrede acE·asta, spre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 886/2272
deosebire de Empedocles, la careatracţia existt între neasemănătoare. Îfine, o cauză mai subtilă, datorită figurii
atomii rotunzi sînt mai mobili. Avînd omobilitate superioară
celorlalţi atomi, graţie rotunjimii, ei
constituie sufletul,
ar acesta mişcă trupul omului, după oprimitivă îormulare
care i dentifică viaţa cu mişcarea.Subliniem d in toate
aceste cazuri mişcarea apare ca atributal massei de atomi .
Aceştia se opresc atunci cînd participă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 887/2272
a anumite agregate,
cu caracter vremelnic. În timp ce
mişcarea e o proprietate
spontană a atomul ui, nemişcarea vinedt'n imprejurărz·
rxterioare, cînd, de pildă, atomul esteoprit de alt atom asemănător. Decioprirea e vremelnică, iar miscarea <:vesnică.
Consemnăm teza modernă a
subordonării 'echilibrnîui faţăde mişcare De notat că teza heraditică auni\·crsalităţii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 888/2272
mişcării şi armoniei nu aj ungea la o
definire expresă a
caracterului subordonat al echilibrului,cum apare ea la
atomişti. În privinţa cauzei fundamentalea mişcării, şcoala
d.in Abdera îşi iuterzisese accesul spreo soluţie dialectică,
n momentul în care imaginase un atomnert, nesusceptibil, prin urmare, sănmagazineze forţe contrarii ; un atom
fără interioritate, care excludea prin
urmare ab initio
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 889/2272
posibilitatea prezumării unei cauzenterioare a mişcării .
Cercetarea concretă a cauzelor diferitelor mişcări reprezintă un actnstructiv, dar limitat. Filosoful nu merg
mai departe, spre a cerceta, dincolo decauzele variatelor
mişcări, condiţia ce generează oricemişcare, mişcarea ca
atare. E adevărat că atomismul se află în
acest punct pe opoziţie care, din punct de vederedialectic, e superioară
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 890/2272
celei aristotelice şi, într-o anumitămăsură, celei a lui Empe-
1 A e t i o s, Opiniile fi/os., I, 23, 3.
CLXXVII
ON llANU
dodes : deşi exterioară atomului, nu eextrinsedt massei
1tomice, deci materiei atomice.Ambiguitatea teoretică
rdit'ctă o ambiguitate antică : forţa deatracţie-repulsie,
-iteza superioară a atomilor mobili
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 891/2272
mpune existenţa a
c ea ce .:'.iugler numeşte o "energie
cinetică a atomilor"1 ;
otodată, constituţia atomilor excludeorice sursă, orice
cimp al unei atare energii. La atomişti,
mişcarea ca atare
rilmine un dat nedemonstrabil şinedemonstrat.
O contribuţie interesantă a atomiştilor înproblema
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 892/2272
mid1rii reiese dintr-un text al luiSimplicius2, în care se
spane că, după părerea atomiştilor,mişcarea de deplasare
:st.:: .,mişcarea primă, singură atribuită
elementelor (adică
atomilor) , în timp ce celelalte mi şcărisînt atribuite doar
ucrurilor născute din elemente (atomi) asemenea .,alte"
mi şcări sînt arătate a fi : creşterea,schimbarea, naşterea ,
di:>;)ariţia. V. E. Timoşenko analizează
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 893/2272
acest text3, şi con
'tată că, după Leucippos şi Democrit,
există donă feluri
ck: mişcare, una simplă, proprieatomilor, şi alta mai complexă, proprie
corpurilor formate din atomi.Constatarea c acceptabilă, dar trebuie,credem, co:npletată. Spre deosebire deTimoşenko, credem - dacă Simpliciusredă exact
deea abderitanilor - că potrivit acestui
ext, atomiştiiau intuit transformarea unei mişcări înalta. A doua categorie de mişcări apare,
e adevărat, doar după agregarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 894/2272
atomilor, dar agregarea e un efect almişcării simple, astfel
că mişcarea complexă apare ca derivatăndirect din cea
simplă.
6. Principiul cauzalităţii ocupă, dupăcum au observat
şi cei vechi, un loc de prim-plan însistemul atomist, fiind
mai preţios decît "tronul Persiei", dupăo expresie a lui
Dcmocrit însuşi. Existau soluţiile
dealiste, anume, pe plan
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 895/2272
ontologic finalismul Socratic, iar peplan gnoseologic poate
1 C h. M u g 1 e r, Pluralisme materiei epluralisme dynamique dans
a physique grecque d'Anaximandre a
Epicure, în "Rev. de Philol., de
it. et d'hist. anciennes", XXXV, 1 ,1961, p. 76.
S i m p 1 i c i u s, Comentariu, la A r is t o t e 1, Fiz., VIII, 9 265
b 24.
3 B. E. T H M o w. e H K o, O
xapaKmepe Mamepu!!AU3Ma
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 896/2272
J{eMorcpuma,
n "BonpoCbi lţJHJiocoqmit", nr. 3,
1954, p. 78 -88.
CLXXVIII
AlHilTECTCRA MATEldEl ŞI A ,,;·r omEI
scepticismul unui Gorgias. Atomiştii aurespins a:;emen:·a
ip de soluţii, cum rezultă spre exempludin poziţia lor în
problema calităţilor. Părerea lui De
Ruggiero, care afinnrt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 897/2272
că ar exista la atomişti un apel disimulaa fiualism1,
ne apare nemotivată.
Orientîndu-se în sensul fizicii atomilor,ei se angajau pc
un teren ncdestelenit, asa că nu trebuiesă ne :;urprir<dă
faptul că adese logica a gumentăriişchioapătă. lndq:cndent de aceasta, eirămîn, în istoria categoriilor cat;zalităţi
primii constructori ai conceptului decauză.
Punctul lor de plecare constă în
admiterea faptului, rc:u.tnoscut şi de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 898/2272
atîţia dintre predecesorii lor, că în lumeexist ;, o ordine unitară, care face caegăturile dintre evenimente
să se desfăşoare cu necesitate. Kosmos-ul e tocmai expresia
acestei unităţi de ansamblu cu caracter necesar. Kecesitatut
rezultă din simpla existenţă şi acţiunespontană a element elor materialeatomii) . Sînt concludente în acest st:ns
mărtmiile lui Aristotel, care arată că,
după atomiti,cauza lumilor e de la sine"2 şi a luiAetios, care notează
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 899/2272
"
că Democrit indică drept esenţă a
necesităţii, "rezistenţa,
mişcarea materiei şi ciocnirile dintr-nsa"3• Pînă la Democrit ideea de
armonie a Universului nu a fost lipsiHtde unele: aderenţe mitice. Acest caractemitic putea avea în principiu un dublucaracter : afirmînd o origine mitică,dupii wm se manifestă la orfici ;ndicînd un sens teleologic al
umii, ca în pythagorism. Atomiştii sîntpreocupaţi s8.
A
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 900/2272
dimine ambele accepţiuni. In ce priveşteprima, sînt concludente cele arătate pînăacum ; în ce priveşte cea de -a doua
preocupare, ea este relevată într-un textal teologului
creştin Lactantius, care se arată
nemulţumit de faptul că
Demoerit respinge orice providenţă. Daaici, primul impas :
filosofii abderitani nu ştiu să explicecauza concretă a armoniei, nu ştiu să
ntemeieze cauzalitatea pe structuri şiforţe 1 G u i d o d e R u g g i e r o, Lafilosofia greca, vol. I, Dalle origini aPlatone, Dari, 1950, G. Laterza & Figli,
p. 1 68.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 901/2272
Fizica, II, 4, 196 a, unde acest "de lasine" este substantiv, factor : 'tba1h61'Cl'tOY
3 automaton (D., Vors. 55 A 69).
8 A e t i o s, opin. filos., I, 26, 2.
CLXXIX
ON DANU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 902/2272
concret dc tt:rmi: wte, astfel că
noţiunea de cauzalitate
"
are
a Democrit caracter simplist, fatalist 1
"
Atomitii insistă asupra faptului că
orice lucru are o
cauză. Atu :1ci dud Democrit spune cănvocarea intîmplării
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 903/2272
c o
vut"bă goală menită să ascundă
gnoranţa, el are în
vedere în mod evident lipsa de cauză,ar nu sensul modern
al termenului de întîmplare. În acest punct dăm peste o
dee 2are, la prima vedere, surprinde.Democrit, care afirmă
caracterul absolut al cauzalităţii, pare sfi admis la această
n·g,t' ă o excepţie, una singură, ceea ce
avem impresia că
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 904/2272
-a mirat pe Simplicius. Kosmos-ul -probabil că fiecare
din nenumăratele kosmos-uri - seformează din întîmplare,
adică, în sensul lui Democrit, fără
cauzrt, din massa eternă
de atomi. Nu credem că e vorba de odefecţiune logică, ci
de o idee care pare a fi avut un sensprofund. 'Mişcarea
atomilor reprezintă, după părereaabderitanilor, o cauză
suficientă spre a explica toate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 905/2272
schimbările ce au loc in
kos:nos, fără a se face recurs la
divinitate. Mirmarea cauzalităţii areaşadar o semnificaţie antiteologică. Darse va putea
pune întrebarea : din ce cauză, dinvîrtejul primordial de
atomi apare şi se desfăşoară la unmoment dat un proces
de constituire a ordinei armonioase a
kosmos-ului ? O cauzăexterioară materiei ? Ea ar trebui să aibcaracterul unei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 906/2272
forţe inteligente, mitice, iar atomismulnu se acomodează
unor astfel de soluţii. Cauzalitatea nu arnceput, afirmă
Democrit, dar pentru formarea kosmos-
ului nu e nevoie de
nici o cauză specială, ci doar de ontîmplare oarecare.
Presupunem că renunţarea la cauzalitatea apărut aici
ateistului ca singura cale de ieşire dinmpas. Aici, după
cum vedem, negarea cauzalităţii e cea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 907/2272
care are semnificaţie
antiteologică Uu argument per a
contrario în sprijinul
acestei interpretări ni-l oferămecanismul logic care avea
mai tîrziu să-1 conducă pe Aristotel la
prezumarea primului
motor, de natură divină.
1n fine o observaţie pe care ne-osugerează un text aristo
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 908/2272
elic Democrit, scrie Stagiritul, spune că"ceea ce este activ
1 M. A. D t n n i k, tn Hcmopu11cfJu/locotfJuu, t. 1, MocKaa, 1957,
p. 97.
CLXXX
ARHITECTURA MATERIE! ŞI ASTORIEI
;;i ceea ce este pasiv sînt tot una, adicăde aceeaşi natură.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 909/2272
Căci (altminteri) . . . nu ar fi posibil săacţioneze unul
asupra celuilalt"1. Probabil că intenţiaprincipală a acestei
enunţări era de a evidenţia substratul
comun pe care trebuie
să se mani.feste cauza şi efectul spre aputea înfăptui relaţia
cauzală. Este însă tot atît de adevărat d'tn acest fel relaţia
e-ra transpusă în domeniul înţelegeriiunitrtţii şi reciprocitiiţii dintre cele doucategorii, premisă indispensabilă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 910/2272
nţelegerii ulterioare a raportuluidialectic dintre ele. Aşadar,
moment nou în istoria dialecticii cauză-efect.
7. Prin atomism trecem într-o etapă nouă
n istoria
:ah:goriei de materie, deosebită demomentele proprii
dapei vechi. şi imediat premergfitoarecelei aristotelice.
e explicăm. Dacă aruncăm o privireasupra stadiului
anterior, observăm că la materialiştii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 911/2272
onieni, la eleaţi, la
Empedocles şi Anaxagoras, concepţia
asupra materiei indude, în mod fireştendistinct pentru ei, trei teze pe care
::ercetarea noastră le disj unge : a)
recunoaşterea, de obicei
implicată iar nu explicitată, a faptuluică toate lucrurile
.1.1.1 însuşiri comune cu caracter obiectual : rezistenţa pe care o
opun, necreabilitatea,ndestructibilitatea, moMlitatea, per
:eptibilitatea ; b) că lucrurile au aceste
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 912/2272
nsuşiri datorită
Japtului că ar fi în fond transformări. ale
unui anumit ce
";:are, luat în specificitatea lui concretăeste purtătorul
uturor acestor însuşiri ; c) acest ce esteuna din substan
rele fizicale pe care le constatăexperienţa curentă, substanţă
calitativ determinată, presupusă a sta laoriginea tuturor
celorlalte substanţe : apa, aerul,
pămîntul, focul - nna,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 913/2272
oate, salt unele din ele laolaltă, - sauceva de genul lor
care nu e tot una cu ele, sau un număr foarte mare de
substanţe în genul lor.
Dacă, îu comparaţie cu teoriile din acesstadiu, să-i
spunem preclasic, avem în vedereconcepţia aristotelică
asupra materiei, atunci meritul de seamăal autorului
Fizicii este acela de a fi recunoscut
faptul că ansamblul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 914/2272
dat de determinări - comunitatea unor nsuşiri esenţiale
ale obiectelor perceptibile,ncreabilitatea şi indestructibili-
1 A r i s t o t e 1. De g1n. et co"·• I, 7,
323 b.
CLXXXI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 916/2272
ON BANU
atea Jor1 - })Oate i trebuie să fie
privit În mod indqK· Il·
dent de "existenţa individuluiparticular"2, că deci :·ic
pot exprima materialitatea fără a se maiasocia unui ce: ,
care să fie, în spccialitatt-a lui concretăptutător al acesbr
nsuşiri . Deci, lui Aristotel, spre adefini materi«, i-a fo,;t
suficientă prima din cele trei teze notate
de noi, izbuti nd
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 917/2272
astfel s ă desprindă acele determinaţiide specificul concrc.·t
care apărea îu mai mică sau mai maremăsură în h·za 1
doua şi a treia, şi elaborind astfel
noţiunea abstractâ de
materie.
Dacă acum luăm în considerare teoriaatomilor, ca t. ri
· ·
l tl fizică, ci filosofică, a materiei,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 918/2272
atunci ne apare a -.·o:L.! itu:
reapta intermediară între <:tapa
preclasică si cea aristntdică. În adevăr,atomiştii consideră şi ei 'determia;r:'cgenerale notate mai sus îu cadrul primeieze, apoi, s j;·r·
deosebire de Aristotel şi la fel capredecesorii lor materiaJ i:,ti
preclasici, leagă aceste determinări deun substrat concretdeterminat ca entitateperceptibilă, atomul ; dar ei au buna
nspiraţie de a se opri aici şi izbutesc săse libercz>
de al treilea moment, nemailegînd
caracterul perceptibil
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 919/2272
al atomulni de o anumită determinaţiecalitativă a materiei ,
dată de experienţă. Atomul este obiectsensibil, dar nam a i
brincipial sensibil, fără ca s ă coincidă
n determinaţiiJ,,
ui cu vreuna din substanţele materialen care se diversifictl
din punct de vedere calitativ materia.Este perceptibil ,
dar numai teoretic şi î n acest sens,abstract perceptibil .
Subliniem trăsătura perceptibilităţii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 920/2272
atomnlui, impotriv ,;
părerii lui M . Solovine3, după care
atomii nu ar fi realităţi
ontologice ; Soloviue confundă caleaogică ce a condu."'
pe atomişti la conce:ptul de atom cuesenţa atomilor, cart:
este de ordin obiectual.
Dar, pe de altă parte - şi acest lucru nupoate fi negat,
ci este, dimpotrivă, de însemnătatecapitală - atomii sînt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 921/2272
abstract perceptibili. Ei nu maireprezintă aşadar extinderea abuziv ăasupra reprezentării materiei, a unei
calităţi sau a nnui anumit număr dincalităţile substanţelor fizicale
1 A r i s t o t e 1, Fi::ica, I, 9, 192 a 25
sq.
Ibidem, I, 7, 191 a 10 sq.
M a u r i c e S o 1 o v i n e,Democ'Yile, Paris, 1928, Alcan, p. XLIV
CLXXXII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 922/2272
AR:i!TECTURA MATERIE! ŞI ATTOlHET
'\.tomnl nu este o oarecare substanţitcare, pc fnndamcntnl
calităţii ei diferenţiate, să poarte
determinaţiile menţionate
mai sus. El este entitate ontologicărecunoscută pe calea
sintezei logice a determinaţiilor dencrcabilitate, indestructibilitate,
capacitate de a opune rezistenţă,mobilitate, Jll:rceptibilitate, plussimplitate-" limită". Această sintezr1 epresupusă a corespunde unei realiţăţi
obiect uale, dar drumul elaborării ei în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 923/2272
mintea filosofului e cel al abstracţieiogice, acelaşi drum pe care va apuca,
după ato
nişti, doar Aristotel, spre a elaboranoţiunea abstractă
l materiei Rivaud, care nu recunoaştevreo teorie a materiei
a înaintaşii lui Democrit admite că laatomişti avem "se
parc, o teorie a materiei"1•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 924/2272
Faptul acesta al descvalifierii - deşi nuotale
a
atomului aYea o mare însemnătateeoretică pentru interpretarea diversităţi
calitative a lumii. Cu cît anumite
unităţi elementare sînt în mai maremăsură lipsite de
determinare calitativă, cu atît sînt elesusceptibile de a
explica o mai mare diversitate
calitativă. Această dialectică a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 925/2272
cantitativului şi calitativului este lesnede înţeles : dacă atomii ar fi diferenţiaţidin punct de vedere calitativ.
atunci numărul de calităţi din lume s-ar imita, în mod
neC'O'sar, la numărul de calităţi date, deatomi, iar lumea
ar apărea imuabilă. E tocmai, mutatismutandis, soluţia
anaxagorică. Pentru că nu sînt
diferenţiaţi calitativ, cimai mult sau mai puţin identici cu einşişi (cu anumite
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 926/2272
rezerve, făcute mai sus) , ei sîntsusceptibili de a da naştere
unui număr infinit de calităţi, a danaştere unora mereu
noi, susceptibili de a sta, indestructibili
a baza unei lumi
n eternă schimbare şi înnoire. Submpresia cunoscutei
magini a lui Aristotel, care comparăatomii cu nişte litere,
vom spune că între homoiomeriile luiAnaxagoras şi atomi
este oarecum deosebirea dintre scrierea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 927/2272
deografică şi cea
alfabetică. Atîta vreme cît semnele
exprimă idei, un număr
dat de semne redă un număr dat de ideişi nu poate reda
mai multe Ca semnele să poată redaorice idee, ele trebuie
n prealabil să piardă orice sens logieparticular, propriu.
1 A. R i v a u d, op. cit., p. 175.
CLXXXIII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 928/2272
ON BANU
Cu aproximati,· 25 de litere se poateexprima un uum[tr
covîrşitor mai mare de cuvinte-ideidecît cu zeci de mii
de ideograme. Să punem în locul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 929/2272
semnelor-idd calită
ile lumii obiective, să punem în locul
iterelor atomii şi
atunci valoarea atomismului, subaspectul care t: cercetat
aici, se va impune cu evidenţă.
Desprinzîndu-se de calitate, redîndu-ne
o teorie a cantită
ii şi a cantitativului_l, atomiştii auzbutit să se desprindă .
de datele imediate, fenomenale, aleexperienţei, spre a se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 930/2272
ndrepta spre cercetarea inteligibiluluisubjacent. "A fost o
qperă de geniu - scrie Brunschvicg -aceea de a scormoni
adînc, sub datele observaţiei sensibile,
spre a putea fi pust·
n acţiune principii teoretice, care maiîrziu aveau să.
;ervească drept călăuză pentrunterpretarea raţionalrt '
experienţei"2• Autorul francez pune înumină me,-itul atomismului de a fi fost,n fond, prima teorie filosofidt -
adăugăm noi, materialistă, altminteri s-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 931/2272
ar putea obiecta că e uitat pythagorismul care a căutat să se desprindă de
sensibil, spre a intcrpn:ta lumeamaterială. Trebuie relevat
nsă, în completarea afinnaţiei lui
Brunschvicg că, spre:
deosebire de pythagorici, atomiştii s-audesprins de sensibit
ca materialişti şi dialc:cticieni, fără antoarce SIJatele sensibilului, ci
nglobîndu-l. Ei s-au desprins dedeterminaţiilc
calitative diverse ale materiei, dar le-au
negat, ridicîndu-se '
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 932/2272
deasupra lor ; ridicîndu-se peste ele, aunglobat în noţiunea lor de materie acelerăsături sensibile pe care experien ··
a le arată a fi cele mai generale.Pythagoricii, intuincr.
contradicţia dintre sensibil şi raţional,au dizolvat în chip
dealist sensibilul în raţional. Eleaţii,constatînd aceeaşi
contradicţie, le-au disj uns în mod
nondialecti<:, reţinîndraţionalul şi eliminînd sensibilul.Atorniştii, în faţa aceleia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 933/2272
şi contradicţii, au acceptat în mod 'dialectic unitatea dinţre
raţional şi sensibil, admiţînd în modmaterialist primordlalul perceptiv alconceptului raţional de atom. DeRuggieroomite acest lucru, esenţial,
atunci cînd afirmă că atomii.
1 În acest sens, A. R e y, La matuitede la pensie scientifique e»•
Gce, p. 131. De asemenea, M. S o o v i n e, op. cit., p. XXII.
2 L e o n B r u n s c h v i c g.L'expbience humaine et la causaliti plty.sique, Paris, 1 922, Alcan, p. 125.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 934/2272
CLXXXIV
ARHITECTURA MA TBRIBJ ŞI ASTORIEI
ar fi elaboraţi în teoria abderitanilor închip , .aprioric"1,
<:U excludc:rea factorului empiric,
adică pe o linie "pythagorică". Autorultalian confundă caracterul abstract al
sintezei care a dus la ideea de atom, cuabsenta bazei empirice a acestei sinteze
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 935/2272
n acelaşi timp, şi aceasta evidenţiază
caracterul încă
primitiv al soluţiei atomiste, aj unşi înacest punct, abderitanii şi-au epuizat
puterea de abstractizare, n-au păstratgeneralizării lor logice baza eiobiectuală - universalul
--lin lucrurile materiaie - , ci an ferecasinteza logică a
materialităţii într-un suport concret-ndividual - atomul.
Atomisnml trebuie apreciat sub dubla lu
atură, de teo
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 936/2272
ie fizică a unei anumite structuri amateriei si de teorie
filosofică a materialităţii lumii. Se ştiecă nu' trebuie să
onfundăm categoria filosofică de
materie şi diferitele
eorii fizice asupra organizării materiei.Atorniştii au lăsat
a. în teoria lor, să se confunde acestedouă poziţii ştiin
ifice ca !)Î cînd viziunea fizică ar epuiza-o, prin ea insăşi,
şi pe cea filosofică. În acest punct,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 937/2272
ndistincţia dintre filosofi c şi '!tiinţific,abderitanii gindesc în spiritul structuriieoretice care: a dominat cugetarea
preclasică, iar nu în
acela al :;t ructurii clasice în care i-amntegrat . Poate că
ocmai indistincţia aceasta a fost motivucare a făcut ca
Aristotel . in dezacord cu teoriafilosofică atomistă ce-i
trttea în iaţă, să respingă totul,nclusiv conţinutul ei fizic.
n adeviLr, atomiştii, căutînd o soluţie
eoretică în problema
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 938/2272
filosofică a materialităţii lumii, o soluţicare să satisfacă
i observaţiile empirice asupraucrurilor materiale, au aj uns
a un rezultat care rezolva, în concepţîa
or, problema,
prin intermediul unui anumit mod de anţelege structura
fizică a lucrurilor materiale. In căutareasoluţiei filosofice,
ei au elaborat o teorie care, nouă azi, neapare nemijlocit
ca teorie fizică a materiei. Materialismu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 939/2272
dialectic, spre a
defini materia ca universal, nu izolează
universalul de lucru
Til e individuale, dar nu exprimăunitatea dintre universal
7i individual şi nici primordialitateandividualului, decît
după ce dist-inge în prealabiluniversalul, mai întli 1n indivi-
1 G u i d o (l e R u g g i e r o, op. cit p. 63- 164.
•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 940/2272
CLXXXV
ON BANU
dual, mai apoi de individual . Atomiştiidin Abdua m;
elaborau categoria abstract ă de materieadică nu pub:at ;
ncă s ă gîndească materia c a universal
distinct, d·,r i;;idădeau seama că trebuie sit renunţe laconcrdul caiit ati\
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 941/2272
al lucrurilor n-;atuiak cunoscute prinexperiE-nţa curent :1 .
Şi ai. unci au imaginat o an umităstructură Jizidt a materid,
capabilă, după părcrG! lor, să ne
conducă, prin diviziune,
spre o anumită uliim{t componentămaterialft conactc'i a
ucrurilor, care însă ar fi atît de redusăncît nu ar mai
avE·a particularităţi calitative şi ar fi,prin urmare, capabi l :-\
s ă exprime unive:rsalu1 filosofic, a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 942/2272
cărui funcţie trebuia sit
:'ie tocmai aceea de a se ridica
deasupra rarticlllarităţi ;m
calitative.
Pentru noi, modernii, raportul dintreobitc i mat cri(
'ste un raport -indi'l-·idu al-1mt·versal.
Raportul di ntre obit•d
i atom este însă un raport întreg-parteAtomi7tii ccn!·undi";
ct:ie două planuri. Şi, bizar, confundăuniversalul cu par/ca.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 943/2272
Trebuie să facem distinctie între acestedouă. httmt ak
atomismului : a) ea de 'structurăatomică '' materiei
descoperire epocal ă - în care vedem
piatra inndame ntal·a concepţieimoderne fizice şi pc care ştiinţa de maiirzi u ana -o confirme, dezvoltînd-b) cea care yj.,;.: ază categoria
filosofică de materie, care în minteaaoraiştilor uu se distinge de prima şicare, cu toată superioritatea ei faţă
de formulele teoretice anterioare, arencă un caracter primitiv, menţinîndu-sc
ca atare în faza prearis-totelică de
elaborare a acesteia.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 944/2272
Dar trebuie în acelaşi timp săconsemnăm un apt care
constituie, neîndoielnic, una din cele made seamă succt :'c
ale cugetării filoofic:e. Atomismul,
demonstrat azi pe cak
experimentală, cu toate deosebirilensemnate care-1 disting de cel antic, ar
pmtdul de plecare în atomism ul
naugurat în Europa de Leucippos şi
Democrit. Aceşti<l ,pc cale speculativ[t, au izbutit să ajungăa anticipan:a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 945/2272
unei teorii fizice demonstrate azi în modexperimental.
8. Odată cu atomiştii, filosofia greacă adispus, probabil
pentru prima oară, de o t.::or:ic a
cunoaşterii care a urmărit·
atît soluţii d..:: ansambla cît şielaborarea, uneori impresio· ·
nant de minuţioasrt, a unor momentespeciale ale procesu ·
CLXXXVI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 946/2272
ARHITECTURA MATERIEI Şt ASTORIE!
ui cunoaşterii, ca de exemplu formareasenzaţiilor, atît
Je conştiincios înregistrată de Teofrastn tratatul Despre
senzatii.cu;,.oaşterea începe cu formareaacestora din urmă.
Convins că senzaţiile coincid în chipmpecabil cn insuşirile
fenomenale ale obiectelor sensibile,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 947/2272
atomistul crede că
J.ceasta s-ar explica prin faptul că, într-
un fel sau altul,
-ar produce o "atingere" între organuld(; simţ şi lucru.
Cttm, în cazul văzului, dificultatea de asusţine o atare
motivaţi.e părea de neîndns, filosoful dăcurs imaginaţiei .
El prezumează că, de pe suprafaţacorpului, s-ar desprinde
1m fel de membrană (atomidt), nn mu laj
c<:: ar reprodncv
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 948/2272
'igura obiectului. Asemerea mulaj c,saa chipuri - ztwf..oc
rei do la) ar "transporta" în organ ulvizual însuirile lucrurilor, inaugurîndastfel întregul proces cognitiv.
Care a fost caracterul gnoseologieiatomiste ?
n literatura contemporană arc odspîndire relativ largă
\:'Za asnpra subiectivismului sa u
agrw::.ticismnlui atomiştilor. Victor Brochard atribuie lui Dc:nDcrit ognoseologic.:
ubiectivistrt, antiernpiristă care I-ar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 949/2272
apropia de Platon1.
După Gonzague Truc, Dcmocrit ar fi
precursor al ideii
le "relath·itate pură a spiritului"".Cleto Carbonara, deşi
dă o foarte corectă descriere aconcepţiei atomiste asupra
procesului cunoaşterii,
conchide totui. în dezacord cu
propriile sale premise, afirmînd"scepticismul cert" gno
"cologic al lui Democrita. Nicola
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 950/2272
Abbagnano, fiind de părere
ă, după atomişti, ar exista un abis între
sensibilitate şi
raţiune, îi atribuie lui Democritconvingerea asupra caractvrulni limitat
al cunoaşterii4•
nmărul redus de fragmente originale îaceastă tem8.
i dificultăţile de a armoniza enunţurice par a fi în dezacord
1 V i c t o r n r o c h a r d, Protagoras etDemocrite, în "Etll(les de
p1ilusophie ancienne et moderne",
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 951/2272
Paris, 1 9 12, Alcan, p. 33.
2 G o n 7. 't g n e T r u c, Histoire dr ta
philos?f'hie, Paris, FischlJa
:her, 1950, p. 5G.
3 C 1 e t o C a r b o n a r a, La filosofiagrec2 , val. I, Datle origini a
Platane, Xnpc)li, 1951, I,ibr. scient, ed.
p. fl3.
N i c o 1 a A b b a g n a n o, S!oriCLddlil filos'Jf!o.. Y<>l. I, Torim),
1 958, Un . ti!'.-ecl.Torinese, p. 43.
CLXXXVII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 952/2272
ON BANU
unele cu altele: îngreunează sarcinanterpretului. Impasul
poate fi îusă învins dacă enunţurilegnoseologice sînt cititt· .
inînd seamă de structura totalităţii de
sist(:m <lin can
fac parte.
Chestiunea modului în care considerauatomiştii calită
ile este corolarul chestiunii de a şti ce
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 953/2272
rol gnoseologk
acordau informaţiilor scnsoriale. Dacă
acestea din urmi:
erau declarate inşeli"itoare dispăreaorice temei u.l accep
ării calităţilor f enomcnale drept reale
ar nu ibzorii.
Unele texte d·..:rnocritice par a conducecătre concluzit
subiectivistc. Aflăm (fr. B 125) cărebuie frtcut deosebire între anumite
senzaţii care ar avea o valabilitate dmu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 954/2272
VO(.H;)-nomo i ele: altă part,
atomii şi vidnl " a caro:
"
valabilitate estE: en1j-ctce*. In aceeaşiordine de id,:i s<:
nscrie şi semnificaţia enunţului potrivitcăruia "sînt două
forme de cunoaştere una limpede altaobscur[t" (fr. B 1 1 ),
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 955/2272
explicîndu se c ă pri n cunoaşterea
oLscură se înţelege aceea
dată de senzaţii iar prin cea limpede,raţiunea.
A. Rivaud1 şi V. E. Timoşenko2 audemonstrat în ehip
convingător faptul că atomiştii admiteaurealitatea abiel>
uală a calităţilor. Ato miştii aveau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 956/2272
convingerea că toate
senzaţiile se formează printr-un anumit
cont act , direct
sau indirect (sinllllacre , vibraţii,atingere tactilă) , între
organele de simţ şi realitatea materialăcare ne înconjoară.
Cît despre fenomenul gîndirii, acesta s-ar datora circulaţiei
prin trup a mulajdor, aşa că ar constituiun fd de produs.
al "transformării" hullttlui material şi, în
ultima analiză ..
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 957/2272
a atomilor înşişi .
nterpretările snbiL ctiviste pe care le-am pomenit mai.
sus sînt legate de părerea după care, laDemocrit. senzaţiikar avea o valoare
doar subiectivă, convenţională, el nead-miţînd. ca reală, obiectuală, decîtexistenţa atomilor şi a vidului. Rivaud
spune însă că între cei doi termeni, norn•
şi ctcc, nu este un raport ca de la
"convenţie" la ade\·ă•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 958/2272
obiectual, ci că indică deosebirea dintredouă aded.r<ri,
* Creuem că tcrm<.>uii nomo i eteesînt intraductibili sul • raportut
semnificaţiei lor din gnoseolcogia lui
Democrit.
1 A 1 b e r t R i v a u d, op. ci#., p. 151sq.
s V. E. T i m o ş e n k o, a1·#. cit., p. 83sq.
CLXXXVIII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 959/2272
AIH-!ITECTURA MATER IE! ŞI ASTORIEI
dintre care unul, n.omo, este derivat şicomplex, iar celălalt,
etee, este elementar, direct sesizabill.
Asmus nu crede că
ceh: două cunoaşteri ar fi considerate decătre Democdt
drept contradictorii, ci ttm:te,cunoaşterea raţională fii nd
"prelungirea"2 percepţiilor senzoriale.Ultima e denumită
.obscură", deoarece, afirmrt Democrit,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 960/2272
ea devine neputincioasă cînd impulsulexterior e prea slab (fr. B 1 1 ).Demoerit descoperă astfel fenomenul
psihologic al j;ragului sen
;,att"â. Percepţia senzorială ar fi reactiasubic:di\·ă fată de
fei10mene obiectuale, iar acestea oexpresie a esenţei t'ucrurilor materiale,esenţă de asemenea obiectnală, dar unsensibilă ci inteligibilă3•
Mai există, după cum credem, un
argument în sprijinulacestei interpretări care evidenţiazăempirismul guoseologic
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 961/2272
mecanicist al hti Democrit. Să privim,raportate unele la
celelalte, cîteva din enunţurileatomiştilor. După Democrit,
raţiunea îşi ia "toate cunoştinţele" de la
simţuri. Apoi, a percepe şi a gîndi ar fiotuna, iar aceste activităţi ar fi datori te
uneia şi. aceleiaşi capacităţi ; deasemenea, sufletul şi gîndirea ar fi unulşi acelaşi lucru, dat fiind că sufletul eformat din atomi. Este vorba deci de onatură i dent1că între
o:tcr-0-lJcnc;; ( riisthesis) , vouc;; (110US) Şi lji UX ( psyhe} . Înţelegem astfel afirmaţia lui 'l'eofrast că
după Democrit, gîndirea ar fi corporală
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 962/2272
şi pe cea a lui Plutarh, arătînd cămnlajele lui Democrit poartă cu sinechiar emoţii şi pasiuni .
Democrit şi-a explicat mai limpedegîndul atunci cînd a
arătat că sufletul, prin acea parte a luicare nu e gîndire,
este răspindit în întreg corpul, în timpce, atunci cînd se
tabileşte un anumit echilibru intre
atomii " de suflet",apare gîndirea, localizată doar într-oparte a corpului
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 963/2272
torace sau creier).
Rnunţuri le aparent dezacordate ar putea
s:i aparţină
unui context în care Democrit foloseşte,n spiritul vremii,
un procedeu care a reţinut insistentatenţia sofiştilor, acela
al "argu mentelor duble". Bine condus,acest procedeu,
1 A se vedea argumentarea lui R i " a nd, op. cit. , p. 1 59 sq.
2 B. <t>. A c M y c. Jl.eMotcpum,
MoexBa, i-'13.11. .1\\ocK.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 964/2272
YI!HEepcw<en
1 969, p. 42.
3 Ibidem, p. 19.
CLXXXIX
ON BANU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 965/2272
c.::onstînd în examinarea argumentelor pro şi contra ale
unei opmu, avea să-şi dovedeascăvaloarea euristică în
disputele orale ale lui Socrate şi în
dialogurile scrise platoniciene*. Despreprezenţa
menţionatului procedeu la
Dcmocrit, dispunem de un argument deext. Enunţul
ui Democrit, considerat agnostic,asupra senzaţiilor, unde
apar şi termenii enigmatici de nomo şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 966/2272
etee, e redat de
Gal cnos astfel : "Democrit, după ce a
defăimat aparenţele
'l asi bile, spunînd <<"VOI.L<Jl, existăculoare, amar, dulce, dar
7s'!î , nu există decît atomi şi vid >>,pune simţurile să
-orbească astfel împotriva raţiunii :<<Sărmană raţiune,
bpă ce ai împrumutat de la noiargumentele tale, vrei
st ne dobori. Dar căderea noastră e
nimicirea ta >> (fr .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 967/2272
13 1 25) .
Rezultă din toate cele de mai sus că
ntreaga viaFt
p::.ihică, inclusiv senzaţiile, gîndirea,sentimentele, aşadar
ntreaga subiectivitate a omuluireprezintă un produs
c;nhiecti\' al unui material obiectual cara pătruns în corp
prin mulaje sau, într-o descriere maigenerală, prin atomi .
9. Ca reprezentant (cu precumpănire) al
epocii clasice,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 968/2272
Tlemocrit acordă o atenţie largdesfăşurată obiectului social
f'i uolitic, sub variate laturi ale acestuiacăutînd st-1 cerce
c;e în specificitatea lni. E adevărat că
adesea dispunem
doar de maxime, dar avem dreptul săcăutăm conce1 >ţia
2'cnerală subjacentă care le leagăaolaltă, deoarece lista
ie opere democritice, transmisă deDiogenes Laertios, indică
o serie de lucrări cu caracter istorica-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 969/2272
etic care au exprimat,
desigur, o concepţie de ansamblu.
Subaprecierea lor, saa
,,_,asineglij area lor, aşa cum seconstată, spre pildă l:J.
Bertrand RusselP, este deci nedreaptă.
Ligamente ale concepţiei sale istorice
reies mai ales
din două fragmente ceva mai mari2, încare c: dată o
ackvărată schiţă concentrată a istorieiumanităţii . Bogăţia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 970/2272
Privitor la funcţia formei de dialog (carc departe <le a fi doar
*
;'urmă") în opera platoniciană, vd.ucrarea noastră, Platon lwntcliti
".' . . . , p. 1 6 sq.
B e r t r a n d R u s s e 1 1, History of
Westel'n philosophy, T,cmdon.
.Hen & Unwin LTD, 1961, p. 82 sq.
o D i o d o r, I, 8 ; T z e t z e s. Scolii laI e s i o d, XIV, 13 sq.
cxc
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 971/2272
ARHITECTURA MATERIEI ŞI ASTORIEI
de idei teoretice explicitate şi mai ales
mplicate în aceste
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 972/2272
exte ar fi greu de evidenţiat în cîtevarînduri . Este în primu1 rînd o evocare adezvoltării istorice a societătii omeneşt
ncepînd cu o stare învecinată cu aceea an1nalc1or, continuînd cu viaţa depeşteră, spre a aj unge în fin:__ la
<·c a civi lizată. Pe-ntru constituireaunei stiinte dia1cc'.: i ''a i storid , estensemnată recunoaşterea d către
Demoni·
a caracterului evolutiv al societătiiomenesti, ca dezvo1tar.:,
de 1a o fază inferioară la unasup'erioară. Apoi, drept factcr
{u ndamental al acestei dezvolUni, el
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 973/2272
ndică nevoia mate::-iai;'i
care a stimulat pe oameni şi forţa lor
nventivă. InterEtilcl
comnn i-a făcut să se adune laolaltă şi sformeze societatea, iar puterea
oamenilor, constituiţi într-un anum;
a.gregat social, a sporit. Experienţa şiacţiunea lor prachc
n natură le-a dezvoltat inteligenţa, i-adus Ia minunat ..
descorcriri, între care a focului şi adiferitelor meşteşuguri .
Omul s-a 1·idicat, pentru că a fost ajutat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 974/2272
,de mîini şi dl
raţiune", spune Democrit. Iată, ca factor
al dezvoltări i
ccialc, un criteriu dedus dinactivitatea productivă a
on111lui, criteriu care se impune voinţesal e. Textul, indicînd alături de raţiunerolul creator al mîinii care munceşt,l l enfăţişcazit intuirca însemnătăţii munciin opera ck
civilizare a omului, a colaborării ei curaţiunea şi, implicit,
relevă însemnătatea determinantă a
vieţii materiale asn11ra
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 975/2272
dezvoltării culturii. Asemenea teze sînt,fireşte, încă depart.
de materialismul istoric, dar cuprindncontestabil u;;
element de materialism, aparţinînd
preistoriei tezei ştii Il ţ!fice a roluluideterminant al modului de producţie învi:Lţ:
-;ocialii. Se ştie că întemeiereamaterialismului istoric s-a
sprijinit pe o îndelungată evoluţieeoretică prealabi1:1
n domenin1 gîndirii sociale. În textul lu
Democrit Se cn
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 976/2272
Yine să fie salutat un moment al acesteievoluţii, pca.t..:
chiar primul în Europa, la acest grad dematuritate.
Dar nu numai atît. Din textele menţionat
mai rezn:td
că, după Democrit, relaţiile de la stăpîna sclav, relaţiilde oprimare şi eleuptă dintre oameni, furtul ca şi
regalitatea, nu au existat din totdeauna.Autorul antic ar
evocat o epocă trecută, cînd oameniiduceau o viaţă Jc
prietenie şi colaborare, cînd nu aveau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 977/2272
rcgi şi stăpîni, C Hd
CXCI
ON BANU
mplicit, un exista stat şi sclavagismsîntem tentaţi si
presupunem noi) , cînd un existauviolenţa, războaiele,
furtul, cînd nu exista aşadar proprietatea
privată (ne gîndimnoi) . E vorba deci, într-un cuvint, deacea orînduire socială
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 978/2272
pe care filosofia marxistă a istoriei adenumit-o comunt
primitivă.
Aceste gînduri, abstracte şi utopicepentru vremea lui,
nu au reprezentat mai mult decît viziuniale unui om care,
pentru o clipă, se refugiază dinactualitate în reverie. eăci,
de obicei, Democrit ne apare ca om alimpului său : ataşat
grupurilor democratice ale clasei
dominante din societatea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 979/2272
sclavagistă a secolelor V -IV î.e.n., elnţelege cu luciditate idealurile lor,nterpretîndu-le în limbaj tc·oretic, şi
gindind în spiritul năzuinţelor ce leanimă.
Criteriul raţionalităţii fiind dependent
de criteriul bine:lui ,
c(•re definirea prealabilă a noţiunii debine. Filosof Ltl din
Abdera ne apare orientîndu-se sprecriterii obiectnalc. Bun
este ceea ce corespunde interesuluigeneral, aşa cum acesta
c definit de legea cetăţii, deci bun e cee
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 980/2272
ce se confonnează
dreptului, legii. "Este puternic şi senin
cel ce acţionează
n concordanţă cu legea. Răul . . . edispreţul fală de
ege . . . ", spune Democrit. Viaţa moralnu există în
afara societăţii, ci în cadrul ei. Drej_stşi moral este ceea
ce serveste interesului comun.
n m'od semnificativ, într-un fragment Slgntpc:azii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 981/2272
aolaltă, ca lucruri ce trebuie respectate"legea, magistratnl şi înţeleptul". Căfilosoful din Abdera căuta nu factor
neC'esar, exterior individului, care sădefinească morali tal:o::a acestuia si s ădesemneze un cadnt determinat a lsentimentelor sa'le subiective, ne-ospnn(: una din cele mai
interesante maxime, unde omul e
ndemnat să se conducănn după capriciile subiective pe care legenerează posedarea
dE· bnnuri, nu după speranţele deşartecare pot să se ivească
n cugetul său, ci dnpă natură, care nn c
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 982/2272
subordonată
lÎllllllltli, ci St: a utosatisface - ?
Ocr c; o a?J·d.px. c; ( ph-sis
d,'; autarkis) .
Considerînd dezbaterea dintre adepţiiprincipiului legii
nomos -;;i aceia ai principiului naturii
ph'(Jsis, dc·spre
care am mai vorbit, se observă înansamblul părerilor lui
CXCII
ARHITECTURA MATERIEI ŞI A
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 983/2272
STORIEI
Democrit adeziune la principiul
democratic al legii. Semnil'icaţia datăde Democrit termenului de natură înexpresia reprodusă mai sus nu dezmintecredem, spusele noastre.
n opoziţie cu Socrate, Democritelaborează o etică
aică1•
1 u acest moment istoric, are o
mportanţă primordialăchestiunea de a şti dacă alţii decît vechiaristocraţi pot
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 984/2272
avea dreptul de a conduce cetatea. Oungă serie de maxime,
chiar dacă nu total concordante, coincidntr-o privinţă :
conducerea trebuie s-o aibă cei
valoroşi, fie că au anumite
a pti tudini din naştere, fie că audobîndit cultură şi înţelepciune prinnvăţătură şi educaţie. Semnificaţia
politică
a acestui principiu se reliefează în modşi mai pregnant ,
dacă-1 comparăm cu criteriul
aristocratic de promovare
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 985/2272
"'ocială. Un exemplu : Plutarhpovesteşte că, în bătălia
dl' }a Potidaia, premiul vitcjiei, carerevenea după merit
ui Socrate, fu destinat de generali lui
Alcibiade, "datorită
originii sale aristocratice"2• Democriteste apărător al ideilor de stat, lege şiegalitate, văzute, toate, prin prisma
11mJi adept al intereselor demos-ului,ntr-un moment
storic care voate fi caracterizat ca unulde triumf al demonaţid , iri ciuda unor eclipse vremelnice. El apără statul şi
dreptul, mergînd pînă la revcndicarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 986/2272
pedepsei capitak (fr. B 259) împotrivaduşmanilor lor, pentru că vede îu degaraute ale înfloririi tuturor : "Dacă
prosperă statul,
atunci prosperă toate ; dacă seprăbuşeşte statul, se prăbu şeşte totul"
fr. B 252) .
Tezele de mai sus ne apar, în puţineleexte care au ajuns
pînă la noi, a vînd o înfăţişareschematică şi de obicei pur
enunţiativă. Ele nu sînt întotdeaunacoucordante, ceea ce
asă deschisă posibilitatea ca unele din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 987/2272
ele să fie apocrife .
Dar, privite în ansamblu, ele dezvăluie
otuşi profilul unei
concepţii de bază închegate şi mature. Ounitate teoretică
eagă laolaltă sociologicul de etic, iar pe acesta de politic.
Unitatea ne: apare şi mai completă dacăinem seamă şi
1 Dup{L cnm observă, cu tlrcptate, R od o 1 f o :M o n d o 1 f o,
n
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 988/2272
Prvble;ni dd pen.siero anlico. Bologna,1936, Nic. Zanickeli, p. 20.
" P 1 u t :• r h, Alcibiade, Paris, 1927,Garnier, p. 45.
CXCIII
ON BANU
de vederile pedagogice ale luiDemocrit, despre care, aici ,
ne vom mulţumi să spunem că,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 989/2272
exprimînd, ca şi pedagogia
ui Protagoras, cerinţele ascensiunii
democraţiei, se manifestau în favoareadeii educabilităţii oamenilor, aransformabilităţii lor morale şintelectuale, ca şi împotriva metodelor
de constrîngere.
Apreciind gîndirea social-politică afilosofului atomist.
relevăm constatarea pe care o facKecekian şi Fedkin, cînd.
spun că Democrit a fost adeptul uneidemocraţii cenzitarc,
"moderate", luînd poziţie critică faţă de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 990/2272
democraţia , .ex-tremistă" care seconsolida în Atena în a doua jumătate aveacului V î.e.n.1•
10. Am lăsat la urmă tema ateismuluişcolii dic Abder<:t,
deoarece apare în gîndirea filosofilor atomişti ca o consecinţă nu numai astructurii atomice a lumii, dar şi a caral>erului pe care îl are viaţa socială.
Pînă în epoca clasică, fuseseră elaboratnumeroase tez<'
antimitologice dar divinitatea nu fusesenegată în mod
expres. Ipoteza inexistenţei zeilor e
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 991/2272
formulată în faza ccD.
nouă a gîndirii laice, în epoca clasică,
odată cu unii sofişt i .
La atomişti apare, c a şi l a Prodicos,negarea didnităţii,.
corolar al fundamentării teoretice aateismului . Avem în
vedere, înainte de toate, teoria atomistăşi concepţia asupra
cauzalităţii, întemeiată pe atomi şi pemişcarea lor nece-·
;ară . .,Atomistica se opune în general
reprezentării creaţiei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 992/2272
umii şi conservării lumii de către ofiinţă străină acesteia
. . [În atomistică J natura îşi are temeiun ea însăşi,
este, simplu, pentru sine", spune Hegel2
Argumente gno-seologice vin în sprijinucelor ontologice. Filosofia socială.
a lui Democrit considera şi ea căevoluţia societăţii ornt:·neşti îşi aveacauza "în sine", fără intervenţia vreunui
factor divin. În fine Democrit,lustrîndu-şi concepţia cn
exemplul conservării sănătăţii, pare să f
căutat şi o fun-damentare etică a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 994/2272
credinţa în zei, ba mai
mult, imaginea lor apare omului în
conştiinţă. Aici Democrit avea în vederprobabil visele. Oamenii sînt cei ce aucreat pe zei, spune Democrit, atuncicînd, temători
in faţa forţelor desfăşurate ale naturii,e-au atribuit caracter divin . .,Numele
zeilor sînt simboluri lingvistice", spuneael (fr. B 142) . Dar imaginile ? Aiciexplicaţia reprezintă
un amestec de consecvenţă, dar şi desimplism. Toate reprezentările noastreprovin din mulaj e, efigii materiale aleucrurilor înconj urătoare, care pătrund
n organul vizual.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 995/2272
Dacă e aşa, imaginea divinităţii,constatată de om în con
ştiinţa lui, trebuie să aibă la bază totnişte mulaj e. De unde
prQiTin însă aceste mulaje ? Întrebarea
rămîne fără răspuns.
Trebuie să ne mulţumim cu ipoteza căprovin de la agregate atomice materialentîmplătoare, trecătoare1.
1 1 . Dacă, împotriva opiniei aproape
unanime în istoriografia filosofiei greceşti, vedem în
Democrit un gînditor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 996/2272
dasic iar nu un .,presocratic", o facemdeoarece folosind
procedeul analizei structurale şiexaminînd sistemul de
gîndire al marelui atomist, prin
compararea structurii
etapei vechi cu aceea a epocii clasice,observăm în substratul cugetării salepredominanţa celei de-a doua. Filosofiasocială se separă la el în chip calitativde ontologie.
ntemeiat })e studiul minuţios alsenzaţiilor, ne oferă o
gnoseologie de sine-stătătoare.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 997/2272
Aplecarea sa asupra problemelor omului, calitativ diferenţiate, a istorieisale sociale, a mijloacelor sale de
cunoaştere relevă faptul
că a fost
filosoful care, împreună cu Socrate şi cusofiştii, au făcut
ca filosofia . ,să coboare din cer pepămînt". Compararea
ni cu Socrate este instructivă din mai
multe unghiuri devedere. Tradiţia nu greşeşte cînd indicăeoria socratică
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 998/2272
a inducţiei şi a universalului conceptualpe scurt logica
<;ocratică despre care va fi vorbacurînd, drept reper de
prim ordin al teoriei care formulează
determinaţiile a ceea
ce numim etapa clasică. Ea greşeşte însăcînd omite contribuţia care, în acestdomeniu, îl apropie pe Democrit de
1 V. şi C 11. A p p n h n, Ciceron, Paris,
1935, Garnier, n. 39, p. 346 -347.
cxcv
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 999/2272
ON HANU
Socrate, de clasicul Socrate. Filosofulabderitan a schitat
principiul logic al inducţiei, s-a ocupatde deosebirea dintre
esenţă şi accident, de diferite modalităţiale accidentubi ,
cutp. arată Salomon I,uria şi Th.
PapadopoF.
n mod analog cu acela în care au făcut-Platou şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1000/2272
\ristotel, filosoful din Abdera ne-aoferit un sish·m în ,_·:ue
variatele sfere de preocupări - de"fizică", onto!otţic:,
gnoseologie, filosofie socială, etică,
politică - :<.c grupc:tzt
n mod echilibrat. Au dispărut la elatîtea din univoC:.ti{
ile calitative "preclasice" : biotic-abiotic, social-co:ottiic,
subiect-obiect (dar nu şi cele în carepersistă faptul de a
corporaliza spiritualul, indistincţia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1001/2272
dintre criteri ul de hazft
al fizicii şi acela al ontologiei şi altele)
Efortul său 4<· a
renunţa la limbaj ul metaforelor şisimbolurilor, de a ok·ri
reflecţiei Jilosofice o terminologieehnică proprie, dă rc;; ultate decisive,
semnificati\·e sub raportul care nentereseatt aici. În ce priveşte
"cercetarea sa conceptuală şi definirea.
esenţelor (lucrurilor) ", cum nenformează, din păcate
prea eliptic, Aristotel, d îl anticipează
pe Socrate. Limbaj ul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1002/2272
său se depărtează de cel sentenţios, sprea se apropia de cd
deliberativ, cel puţin atunci cîndanalizează fnncţiilc orf anelor de simtsi formarea sc:nzatiilor.
12. În gîndir a atomisHt, mate;ialismulontologic şi atd:-::mul se îmbină cu ofilosofie sociaEi orientată în directia
materialismului şi cu o gîndire politică
democratică.Mecanici smul îşi lasă o puternicăamprentţl îu teoria
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1003/2272
atomilor. Indivizibilitatea şi amorfismulatomilor, natura
mişcării atomice, reunirea atomilor concepută ca simplă
asamblare, natura psihicului şi a vieţii,
caracterul înregistrării senzoriale,dentificarea naturii senzatiilor cu natma
gîndirii etc ., iată atîtea din aspectelemecaicismului. Dar
atomismul a reprezentat o mare cucerireeoretică a mi.n!:ii
omeneşti.
Prin el, Democrit e 1111 ilustru
precursor al ştiinţei moderne. Dacă P.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1004/2272
Couderc, în spiritul părerilor poetuluiVak•ty, 1 Vd. c. Y. JI y p H 11,JI.c,ltOKpum u unayKillUBitaJl
;7o,•ul{a, î:n "B('CT
IHI\ .npeHHeif Hcrop uM", 4, 1961pnssim; T h. P a p a d '' p o 1.
Cfmsideraţii asupra logicii luiDcmocrit, in "Revista de filosofic", 9,1965.
passim .
CXCVI
ARHITECTURA MA TER!r:I Şl ASTORIEI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1005/2272
nu vede "nimic comun" între atomismulvechi şi cd modern1,
dar nu-şi argumentează opinia, tezacontrară beneficiază
dimpotrivă de un lux de argumente2•
Gassendi recunoJ.:;;te
patemitatea lui Democrit asupra teorieisale atomiste,
ewton de asemenea. Or, Newton e celce 1-a inspirat pe
Dalton, unul din întemeietorii teorieiştiinţifice a atomilor. Bernal scrie căatomismul abderitan, deşi nu poat.· fi
considerat ca teorie fizică propriu-zisă,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1006/2272
este totuşi "embrionul direct sirecunoscut al tuturor teoriilor mod(:rneasuora atomului"3
1 P. C o u d e r c, L'astro11omie. Debuts
et prog1·es,
n
vol,
,e
.
ciel dans l'histoire et dans la science",
Paris, 1940, 1,.D.P., p. G9.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1007/2272
V. lii. S o 1 o v i n e, op. cit., p. XI,IIsq.
J. B t: r n a 1, op. cit., p. 108.
XIV
BIO-MATERIALISMUL
. !lfedicina nu are nevoie de ipotezegoale''
Hlppocrates, Despr vechea mediciniJ.16.
1 . Adresîndu se lui Phaidros, îndialogul cu acelaşi nume
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1008/2272
al lui Platon, Socrate îl invită să iaaminte la ceea ce spune
despre natură medicul Hippocrates, pecare Platon, prin
cttvintele l ui Socrate, îl pune pe acelaşi
plan cu însăşi ,.ra
inuea cea dreaptă"1•
Dacă am reamintit această observaţie a1 ui Platon, este
pentru a atrage atenţia asupraconsideraţiei pe care fondatorulAcademiei o avea faţă de gîndireamedicului din Cos,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1009/2272
gîndire invocată aici nu sub latura eimedicală, ci sub latura ei generalăfilosofică.
n istorie, Hippocrates a rămas îngeneral "părinte al
medicinii" şi atît ; mai mult, pentru uniieste medicul care,
dacă a izbutit să creeze o teoriemedicală, acest lucru s-ar
datora tocmai faptului că ar fi eliberat
medicina de filosofic, dîndu-i înapoispecificul ei
"opus doctrinelor speca
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1010/2272
ative", după cum spune Windelband2•
Uberweg-Heinze
cred şi ei că Hippocrates nu foloseştefilosofia în opera lui
ştiinţifică3• Autori ca Robin, Bn!hier şiatîţia alţii nu-i
acordă gînditorului din Cos nici un locn istoria filosofiei.
Ba unii cercetători ai istoriei filosofiei,ca A. Rivaud•
1 P 1 a t o n, Phaidros, 270 B-C.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1011/2272
2 \V. W i n d e 1 b a n d, op. cit
p. 54.
•
" tJ b e r w e g H e i n z e, Grundriss der
Geschichte der Philos.,phi.
voi. I, Berlin, 1903, p. 62.
4 A. R i v a u d, Les grands courants dea pensie n.ntique,-Paris, 1 932,
p. 50.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1012/2272
CXCVIII
BI O-MATERIALISMUL
merg chiar pînă la a pune la îndoialăexistenţa fizică a lui
Hippocrates-
Această din urmă pluere are azi foarte
puţini adepţi.
u este cazul să insistăm asupra mărtmiilor care glăsuiesc
nu numai despre t-xistenţa fizică a l uiHippocrates - care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1013/2272
a trăit probabil peste 80 de ani şi a căruakme trebuie
plaată pe la anul 420 î.e_n, - dar şidespre actiYitatea lni
de medic, iniţiator de şcoală şi autor
fecund.
u poate fi m:gată nici însemnătateafilosofică a gîndirii
sale. În diferitele lucrări consacratestoriei ştiinţei in antichitat e, apare
adesea nu numai Hippocrates medicul,dar şi Hippocrates filosoful. Abel Rey,n cartea sa La maturzte
de la pensie scient1jique rn Grecc,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1014/2272
subliniază Jocul lui Hiamcrates îndezvoltarea filosofiei antice. Concepţiafilosofică
a marelui asclepi ad se vădeşte amplă şn monografia pe
care Louis Bourgey o consacră în 1953colecţiei hippocratice : Observat1:on ctexperience chez les midecins de lacullection Mppocratiquc.
2. O primă problemă e aceea abibliografiei hippocraticl:.
Sub numele de Corpus kippocrat1:cum,radiţia ne-a transmis
un număr de aproximativ 60 de lucrări.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1015/2272
Există părerea
unanimă că nu toate aceste lucrări i-au
aparţinut lui
Hippocrates, ci numai unele dintre ele.Există de asemenea
aproape generalizată părerea că, dintreucrările care nu
au fost ::;crise de mîna lui Hippocrates,o parte aparţin
şcolii sale, fie că au fost scrise de fiiisau de ginerele lui,
care toţi au fost medici, fie de alţii
dintre discipolii săi.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1016/2272
Se admite de asemenea, în general, căunele lucrări din
Corpus aparţin altor autori, ba, pe cît separe, chiar altor
orientări tc:oretice, şi că numai prin
rutină sau hazard au
ncăput în acelaşi cadru cu lucrărileşcolii din Cos.
u poate fi pus la îndoială caracterulneunitar al Corpusului . După Rey, în
Corpus s-ar (-xprima două orientărideosebite, după L. Bourgey, trei.
Problema care ne preocupă însă aici
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1017/2272
este aceea a ro!ului
ucat de şcoala hippocratică în
dezvoltarea filosofiei ln
Grecia antică. Cercetînd Corpushippocraticum, sîntem izblţi
de un ansamblu de idei de marensemnătate filosofid şi
CXCIX
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1018/2272
ON BANU
ajun gem la con el uzia că istoriografii
filosofiei i-au nedrept[iţi"!: pehippocratici, neacordîndu-lc locul ce lerevine în chip firesc în istoria filosofieica exponenţi ai unui momen filosofic .
..: vom ocupa de contururile acestuimoment, fără a fi
preocupaţi de chestiunea dacă ideilefilosofice care-i defille.: ii aparţin luHippocrates sau adepţilor săi. De:
aceea, vom vorbi nu de Hippocrates, cide hippocratici ; o cere
rl:l'.erva iăcută mai su,;.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1019/2272
r:: dăm seama de faptul că în CorpusexisU't, pe lîngă
orientarea hippocraticilor, şi puncte devedere di\ e
rgente
n raport cu acestea. Faptul se datoreşte
acelora - numeroi şi anonimi - care auadunat laolaltă, sub o singură
ituLtură, lucrări medicale carepro\·eneau din cercuri
diw,rgente între ele sub raport teoretic.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1020/2272
Unneaz.[t să desprindem doar acele ideicare ni se vor
pi:irc<l că ('Xprimă un anumit tot. Nucredem că a\·em altă
soluţie şi aceasta ni se pare acceptabilă
dacă nu pretindem
stl îdăţişăm cititorului un sistemfilosofic conturat. atribuit unui anumitautor. Nu înfătisăm asadar un asemeneasbt("lll, ci un anumit ansamblu d.e' idei,mai mult sau mai
puţill organizat, într-o oarecare măsurăestompat. exprimînd nu atît o doctrinăndividuală, ci mai ales un anumit
moment, colectiv. Sîntem cu atît mai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1021/2272
ndreptăţiţi să pro
Cl'(hm astfel, cu cît avem în vedere şi
alte două împrejurări. care justificăpărerea după care marea majoritate aucr:irilor din Corpus sînt legate printr-o
dublă unitate.
Avem în vedere pe de o parte o anumităunitate ideologică,
carl: a reunit laolaltă, pînă la un punct,pe membrii grupulni hippocratic, şi, pede altă parte, unitatea de timp, datt1 de
faptul că, în imensa lor majoritate,ucrările Corpusnln: au fost întocmitentr-o perioadă cuprinsă între ultim.eL.
decenii ale secolului al V-lea şi mijlocu
secolului al IV-lea î.c.n. Este perioada
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1022/2272
clasică din dezvoltarea filosofici'i înGrecia - perioada lui Socrate, Democritşi Platm: - în faza ei imediat anterioară
celei aristotelice.
3. Acest ultim fapt ne poate dirij a :;;ispre det.:rminarea
rolulai istoric pe care 1-a îndeplinitcugetarea colii hippocratict·. Nucunoaştem destnl de bine evenimentelepolitice ce
BIO-MATERIALISMUL
din insula Cos, in epoca delimitată maisus. Ştim îns;t cii
perioada de matmitate a lui Hippocrates
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1023/2272
coincide cu perioada de intensflafirmare a democraţiei ateniene, intr-unimp în care insula Cos se afla în orbita
nfluenţei exercitatt.: de
Atena democratică, şi-şi adaptanstituţiile oriEntării democratice a
Ate:uei. Un text indică faptul că, în acesconflict între vechea aristocraţiegentilică şi noii dcţin[ttori
de averi mobiliare, militanţi pentr tdemocraţie, Hippucrates a fost mt adeptal democraţiei. In lucrarea Despre
vechea medicinâ, care aparţinencontestabil lui Hippocrates însui,
el vorbete cu neocolită simpatie în
favoarea celor "care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1024/2272
nu se supun despotismului şi seguvernează pe ei îni:;i"l,
manifcstînd ostilitatea sa faţă deregimurile în ..:are .,oamenii nu sintstăpîni pe persoana lor, nici nu sintguvt::rna ţi de legi }Je care să le fi făcu
ei înşişi, ci de către o putere
despotică"2•
Hippocrates reunqte în opera sa spiritulfilosofiei materialiste, cu interesul intenpentru cunoaşterea raţională
a naturii lucrurilor, cu afirmareadealului politic democratic. El aransmis, desigur, spiritul acestei
orientări teoretice urmasilor săi în ale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1025/2272
filosofiei şi stiintei.
4. Hippocraticii s-au ridicat în primu'l
rî1cl împotri,-a
acelora care nu legau practica lor medicală de o concepţie
eoretică generală ; ei s-au ridicat înegală măsură şi ÎmlJotriva celor care,fascinaţi de teorie, nu ştiau să oraporteze la realitate şi rămîneau lapoteze deşarte, lipsite de continut.
În scrierea Despre vechea medicittă,autorul arată că
medicina "nu are nevoie de ipoteze
goale. . . despre care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1026/2272
nu se poate şti dacă sînt ori nuadevărate, deoarece nu
există ce\·a cu care să fie comparatespre a se cunoaşte
reali ta te a" 3.
1 Desp1'e vechea Pnedicină, § 16.
2 Ibidem.
3 Ibidem,
I. Referirile la. lucrările hippocraticese dau in prezentul studiu <lnp{,următoarele texte: E. Li t t re, Oeuvrescomp!Ctes d'Hippocraf.e, l'aris, 1840-
1861; Dr. C h. Dare m b e r g,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1027/2272
Hippocrale. -
Owt•res choisies, Paris, 1855; Dr. C. Să
n d ul e s cu, Traduceri hippocraticc,nucureşti. 1940.
cer
ON BANU
Ceea ce avea aici în vedere autorul
hippocratic erau aceleconstrucţii filosofice care nu aveaudrept punct de plecare
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1028/2272
obiectele şi fenomenele realităţii, ciplecau de la plăsmuiri
fantastice ale minţii, în care se căuta săfie întemniţată
realitatea. Asemenea plăsmuiri
fantastice erau elaborate,
de pildă, de pythagorici şi şi-au găsitecou şi în unele dintre
ucrările intrate în Corpus, dar care seaflă în flagrant contrast cu orientarea
hippocratică. Hippocratismul nuaccepta, ci respingea teoria numerelor, afuncţiilor misterioase ale cifrei 7, teoriecare aparţinea misticii pythagorice a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1029/2272
numerelor. De acord cu Bourgey, trebuieadmis că lucrări
ale Corpus-ului în spiritul celei intitulatFoetusttl de 7 luni,
de pildă, nu aparţin spiritului
hippocratic.
Totodată, socotim că unii dintre autoriicare, pe drept
cuvînt, scot în relief aici raţionalismulhippocratic, în opoziţie cu
raţionalismul, trag anumite concluziinejustificate.
Astfel, atît Bourgey, cît şi Littre, atribuie
hippocraticilor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1031/2272
acestora Tezele cnidiene. Citim înCorpus: "Cei ce au compus
cartea numită Tezele cnidiene an notat înmod exact ceea
ce simt b;:,lnavii în fiecare afecţiune...
Dar ce anume trebuie să ştie medicul,fără ca lucrul să-i fie spus de cătrebolnav, este omis în mare parte ; totuşi evorba de o serie
ntreagă de noţiuni, după cazuri, iar unele din ele au
mportanţă pentru interpretareasemnelor"1. Ceva mai
departe, autorul îşi precizează gîndul:
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1032/2272
" n ce mă priveşte,
socotesc necesar să fie folosită gîndirea
n toate aspectele
artei medicale"2• În repetate rînduri,hippocraticii insistă
asupra necesităţii ca faptele izolate săfie interpretate
n lumina unei anumite concepţii,elaborate la rîndul ei
pe baza faptelor. Pe practicienii lipsiţide concepţie, autorul
1 Regimul t11 bolile acuta, § 1.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1033/2272
Ibidem, § 2.
CCII
BIO-MA TERlAUSMUL
cărţii Regimul în bolile acute îiasemuieşte in chip ironic
cu ghicitorii, care, spune el, privind opasăre ce zboară,
sînt gata să formuleze cine ştie cesentenţă în cazul în care
pasărea zboară spre dreapta şi cu totul
alta, dacă pasărea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1034/2272
zboară cumva spre stînga_
Şcoala hippocratică afirmă şi pentru
medicină necesitatea elaborării uneiconcepţii filosofice generale. Aici,
distincţia dintre punctul de vedere al
medicului şi punctul
de vedere al filosofului nu operează,căci organismul uman
este privit de hippocratici ca o parte anaturii; ei subliniază faptul că specificul
corpului uman, fără de a cărui înelegere medicul nu poate face faţă
sarcinilor sale, nu poate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1035/2272
fi sesizat altfel decît considerîndu-1,, caparte a naterii,
n ansamblul ei. Or, natura fiind una,esenţa ei este de
asemenea una, deci aceeaşi, fie că e
vorba de macrocosm
sau microcosm. Asupra acestei ideihippocratice ne atrage
atenţia Platon. În Phaidros, citimurmătoarele: .,Socrate:
adresîndu-se lui Phaidros) - Crezi tu căeste posibil să
cunoaştem bine natura sufletului, fără a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1036/2272
cunoaşte natura
Tot-ului? Phaidros - Dacă e să-1 credem
pe Hippocrates,
asclepiadul, nu se poate cunoaşte altfelnici măcar trupul
omenesc. Socrate - Foarte bine . .. "1•
Această idee care, Ia Platon sau
Hippocrates, ajunge Ia
nivelul tE:Oriei nu era nouă, căci fusesentrevăznt:l de predecesori. Ea eramplicată în mod embrionar în cuvinteleui Anaximenes "sufletul este aer", ea e
vizibilă la Anaxagoras, ale cărui
homoiomerii, elemente ale lumii, sînt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1037/2272
argumentate de filosof plecînd de laconsideraţii asupra ţesuturilor organismului uman; Democrit insistase,
n cadrul atomismului său, asupraunităţii dintre trup şi suflet pe
de o parte, organism şi restul naturii pe
de altă parte.
De aceea, cînd hippocraticii afirmă şi eexistenţa acestei
unităţi, ei merg pe un drum dejabătătorit; este tocmai
drumul pe care mergeau materialiştiiepocii.
1 P 1 a ton, Pltaidros, 270 B-C; Abel
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1038/2272
Rey consideră că e vorba aici
nu de natură in sens de Univers, ci de
cercetarea trupului în funcţie
de natura. care îi e proprie (La maturitede la pensie scientifique en Grtce,
p. 436 şi 437).
CCIII
ON BANU
Unora le provoacă nedumerire tezahippocratică după
care organismul uman trebuie considera
nu numai prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1039/2272
prisma legăturilor sale cu mediul fizicnconjurător, dar în
funcţie şi de unitatea existentă întreorganismul uman
pe de o parte, cerul, astrele şi întregul
Univers, pe de altă
parte. Desigur, un asemenea punct devedere ar putea să
mplice prejudecăţi astrologice. Dar prea adesea au biciuit
hippocraticii pe magicieni, pe astrologişi pe ghicitori,
ca să poată fi bănuiţi că ar fi fost adepţi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1040/2272
or. Nu cumva
este vorba aici de principiul armoniei
universale, căreia
-ar fi subordonat şi trupul omenesc?Critica pe care hippocraticii o fac
numerelor pythagorice nu lasă loc uneiasemenea presupuneri.
u rămîne decît o singură explicaţie:unitatea cosmică
de care vorbesc hippocraticii este
unitatea elementelor materiale ale lumii, unitatea materiei,nclinînd spre teoria
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1041/2272
dor patru elemente, formulată deEmpedodes1.
Hippocraticii nu an adoptat atomismul,eorie materialistă mai matură. Dar nu înoriginalitatea şi profunzimea
concepţiei lor generale despre lumeconstă valoarea principală a gîndirii lorci în caracterul realist al acesteiconcepţii.
După cum vom vedea imediat, aceastăvaloare se va contura în mod şi mai
accentuat atunci cînd va apare contrastudintre ei şi idealismul platonician înproblema experien
ei senzoriale.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1042/2272
Că viziunea lor despre kosmos avea uncaracter materialist, iar nu unul idealist,rezultă nu numai din cele de mai sus.
Pentru ei, Universul în care le aparencadrat omul
nu este nici Universul homeric, dominat
de capriciile zeilor, nici Universulpythagoric, preconceput dupăfantezistele virtuţi ale cifrei 10, ci
Universul real, obiect de contemplare alastronomilor. Prietenia dintreHippocrates şi astronomnl Meton oferămărturie în această privinţă2•
1 Vezi Dr. C h. Singe r, Histoire de labiologie, Payot, Paris, 1934,
p. 27.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1043/2272
2 Vezi G. B ai s s et te, Hippocrate,Gra.sset, Paris, 1931, p. 87. Dar
observind aceasta, Ba.issette îiransformă şi pe Meton şi peHtppocrates
n adepţii unui anumit gen de p1atonismafirmaţie nemotivată.
CCIV
BIO-MATERIALISMUL
Aşadar hippocraticii îşi dau seama că,după o expresie
a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1044/2272
ui .\. Dobrovici referitoare la concepţiahippocratică,
,o:nul csh: o parte a naturii şi nu poatefi înţ.eles indepen
<knt de cr,"1. În concepţia hippocratică
omul este o parte
a
acelei naturi care constituie obiectul deobservaţie al
astronomiior, obiectul de contemplare afilosofilor, a
11aturii pri \ i"te în realitatea ei fizică.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1045/2272
S. O anumită viziune dialectică asupraconexiunii dintre
unitate şi multiplicitatc, continuitate şidiscontinuitate
ap<Jre în Corpus cînd este vorba atît de
ntregul kosmos,
cit şi de domenii mai înguste, ca, depildă, de acela al dasifidtrii bolilor :medicii-filosofi din Cos cer ca fiecarecaz pa:ologic srt fie apreciat, în acelaşiimp, din punctul de
vedere al .->pecificităţii salendividuale, dar şi din cel al
apartenenţei sale la universal, la o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1046/2272
anumită categorie patoh>gică gl:ncrală.
unitatea, în obiect, dintre universal şi
particular este
vazută ca unitate a contrariilor. Oconsiderăm deci aici
:;nb aspedul ei general, ca ideentegrată în concepţia generală despri.:
Univers a hippocraticilor.
u putem spune că acest elementdialectic este prea
clar conturat în Corpus şi nici că ar aveaoriginalitate. Ne
1: greu să afirmăm că aparţine cutărui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1047/2272
sau cutărui grup
<le lucritri din culegerea hippocratică.
e mulţumim să
constatăm că acest element dialecticexistă. Aceasta ne
uteresca:di în primul rînd, chiar dacă nugăsim nimic nou
aici în raport cu ceea ce fusese afirmatdeja de către predecesori. Ni se parentemeiată părerea acelor autori care
vrtd aici o influenţă heraclitică. Săparcurgem cîteva fragmente din scriereaDespre regim, în care influenţa luiHeraclit este general admisă. Vorbind
despre elementele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1048/2272
materiale ale lumii, autorul spune :"Aceste elemente nu
rămîn niciodată pe loc, ci se schimbănecontenit într-un
sens sau altul ... Absolut nimic nu se
distruge şi nimic nu
se naşte care să nu fi fost înainte. . .Totul creşte şi descreşte, atingîndmaximum şi minimum posibil ... A se 1Dr. A. D o b r o vi ci, Origines de labiologie-Hippocf'ate, Bucureşti, 1939,
p. 14.ccv
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1049/2272
ON BANU
naşte şi a muri e acelaşi lucru ... Acreşte şi a descreşte
e acelaşi lucru. . . Unul pentru tot, totulpentru unu e
acelaşi lucru şi nimic din ceea ce este în
ot nu e acelaşi
ucru"1• Şi în altă parte: "Totul easemănător, fiind neasemănător; totul econvergent, fiind divergent, vorbitor şinevorbitor, inteligent, neinteligent,modul fiecărui lucru
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1050/2272
fiind în acelaşi timp contradictoriu şiconcordant"2•
Schimbarea şi transformarea necontenităa lucrurilor,.
unitatea dialectică între naştere şi
dispariţie, între viaţă
şi moarte, contradicţia din lucruri - subaspectul creştere-descreştere,
asemănător-neasemănător,
com·ergent-divergent - opoziţia şi înacelaşi timp unitatea contrariilor,
unitatea dintre continuitate şi
discontinuitate ca unitate·
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1051/2272
ntre general şi particular, ca şi dintrentreg şi părţile
sale componente, iată ideile ce sedesprind din textele
citate, bineînţeles, toate, în acea formă
brută, estompată,
enunţiativă, globală, care denotăcaracterul speculath· şi
naiv al întregii dialectici anticedinaintea lui Platon. E
uşor de văzut că în fragmentele citate diCorpus, ca şi
n multe altele dealtfel, respiră spiritul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1052/2272
filosofiei dialecticianului din Efes.
Am mai adăuga o impresie: în Despre
regim, autorii
vorbesc despre faptul că, neexistîndnaştere i moarte
schimbarea lucrurilor are loc prin"amestec şi separare",
că ceea ce "oamenii vulgului numescnaştere şi moarte .. .
este în realitate amestec şi separare"3•
Empedocles, de care sîntem obligaţi săne reamintim
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1053/2272
mereu atunci cînd citim textelehippocratice, se exprima.
n termeni aproape identici : "nu existănaştere pentru
un lucru muritor şi nici vreun sfîrşit al
morţii fatale, ci
există numai amestec şi separare a celoramestecate, iar
oamenii le numesc pe acestea naştere"4
deea din Corpus hippocraticum estevădit împrumutată.
1 Desfwe regim, § 4.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1054/2272
a Ibidem. § 11.
a Ibidem, § 4.
Empedoclea, f,.. B 15.
CCVI
BJO-MA 11!RIALISMUL
de la Empedocles, dacă nu de laAnaxagoras, unde este
enunţată cam în aceiaşi termeni1•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1055/2272
6. Ce-i îngăduia medicului hippocraticsă indice, nu arare
<lri, medicaţia adecvată şi prognozaustă? Acelaşi lucru
;:are i-a permis lui Thales să "prevadă"
data unei eclipse :
cunoaşterea unor note de înr gistrare afenomenelor pe
ungi intervale de timp ; pe tabeleleastronomice se putea
<:iti periodicitatea eclipsdor şi decidata cînd vor reveni;
;n acelaşi sens, la hippocratici,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1056/2272
cunoaşterea unui mare
numlr de cazuri patologice, a
ratamentelor administrate
anterior, a efectelor obţinute, indica dea sine soluţiile
cele mai bune.
Aceasta este latura practică a chestiunii
Dar ea implică
o comringre teoretică: convingerea căobservaţia este justă,
Z':ă P'2rc,•pţiile senzoriale auvalabilitate obiectuală; convingerea că
repetarea cazurilor nu are caracter
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1057/2272
haotic, ci exprimă o însuşire generală anaturii în general, a naturii umanenclusiv, că există o ordine necesară
care asigură
repetarea fenomenelor; în speţă, căacelaşi efect (simptomul) presn)tne
aceeaşi cauză (factorul morbigen), căace
aşi cluză (:nedicamentnl) va produceacelaşi efect (terapeutic) ; pe scurt,convingerea d. există o necesitateobiectuală în natură, că are caracter
material (pentru că e de ordinulucrurilor materiale p2 care lecunoaştem prin
senzaţii). D aceea e posibilă prognoza
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1058/2272
care permite medi
:ului, în sensul pe care termenul de
prognoză il are la hippo
Cratid, "să arate antecedentele bolii, săcunoască starea
actuală şi să prezică desfăşurareaviitoare"2•
Toată această înlănţuire de idei epătrunsă de convingerea incognoscibilitatea lumii, a fenomenelor.
Ea nu implică nici o fatalitate mistică şinici un fel de virtute prim::>rdială araţiunii, nici un fel de apriorism. Ea nueste altceva decît consecinţa admiterii
acestei ordine reale care permite
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1059/2272
celor iscusiţi - ca, de pildă, medicilor pricepuţi - să
1 Despre influenţa lui Empedocles şiAnaxagoras in tratatul Despre
ugim, a se vedea Bour g e y, op. cit., p.
127.
2 Despre epidemii, I, . § 5 ; inPrognostic regăsim aceeaşi idee.
CCVII
ON DANl'
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1060/2272
mbunătăţească medicina "încercînd săajungă la necun -•scut, plecînd de lacunoscut"1.
De-a lungul miilor de pagini ale Corpusului, medici[ h_ippocratici îşi noteazăobservaţiile pe care le-au reţinut ei şi
alţii înaintea lor, observaţii dobînditeprin vioiciunea ochilor care urmărescchipul blnavului, prin agerimea
urechilor puse adesea să ascultezgomotele care se aud in pi'-Ptul celusuferind, prin fineţea mirosului şigustului c:J.re compară comportarea
organismului normal cu a celui aflat
n stare patologică, prin sensibilitateaactilă care prinde
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1061/2272
emperatura trupului şi permitemedicului si'i :--;urprindă
aparitia si curba febrei într-o vreme încare uu exisU
nici {"n istrument de măsurare al
acestui indice atit
nsemnat în patologie.
Contestînd că prin abstracţiipreconcepute, de felnl
numerelor pythagorice, am putea săajungem la cunoaştere, autorulhippocratic adaugă: "Adevărata măsurăun
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1062/2272
rebuie să fie căutată în altă parte decîtn senzaţiile trupului"2, senzaţii atît ale
medicului, cît şi ale bolnavului,
apreciate "în realitatea lor materială",ar nu în sensul
relativismului subiectivist, după cum
precizează Bourgey:1•
ncrederea în valabilitatea datelor senzoriale capătă însft
nsemnătate filosofică deosebită dacăavem în vedere dt,
n perioada apariţiei şcolii hippocraticeeleaţii continuau
să manifeste neîncredere parmenidică în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1063/2272
autenticitatea
cunoaşterii senzoriale. Semnificaţia
poziţiei hippocraticilor
n problema factorului empiric este cuatît mai mare într-o
epocă în care va acţiona puternicaautoritate a lui Platon,
adept o vreme al desconsiderăriiactivităţii senzoriale în
procesul cunoaşterii.
n acelaşi timp, în acord cu Democrit,ca, dealtfel şi cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1064/2272
leraclit, hippocraticii nu cad într-unempirism îngust.
ndelung insistă Bourgey asupransemnătăţii pe care
şcoala din Cos a acordat-o funcţiilor
raţiunii. Chiar dacă,
după părerea noastră, constatărileautorului francez mo-
1 DesPf'e vechea medieinil. § 2.
2 Ibidem.
3 L. B o u r g e y. op. cit .• p. 202.
CCVIII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1065/2272
niO-:VIA fERIALISMULdernizează aici, într-o oarecare măsură,pe redactorii Corpus-ului, totuşi ar fi
nedrept dacă nu am acorda atenţiacuvenită, de pildă, acelui pasaj dinPreceptc în care se spune
că vindecarea nu poate fi obţinută decîtprin "experienţa
asociată ratiunii"1.
Ba chiar,' după cum rezultă din alt text,autorii au întrevăzut, sub un anumit
aspect, şi ceea ce numim rolul acti ,.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1066/2272
al raţiunii. Vorbind, de pildă, de cazulunui copil al cărni
os cranian a fost denudat în urma uneirăniri, textul
ndică faptul că într-un asemenea caz
nteligenţa trebnie
să se străduiască să cunoască un lucrucare simplului simţ
al văzului nu-i apare ca manifest2•
Atingem cu aceasta o problemă dintrecele mai impor-·
1.ante, şi anume aceea a rolului
experienţei în lJractica şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1067/2272
eoria hippocraticilor.
C. G. Cumston spune despre
Hippocrates: "Printre cei
vechi, el este acela care a cunoscut celmai bine metoda
e-xperimentală, care a aplicat-o cel maibine şi a dezvoltat-o
cel mai mult, şi care, in acelaşi timp, astudiat intotdeauna
natura cu ochii de filosof"3. Despreatenţia a(ordatrl de
hippocratici experienţei vorbesc şi alţi
cerceUttori ai operei hippocratice4•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1068/2272
Zecile de tratate cuprinse în Corpusndică mii i mii de
fapte experimentale pe care s-auntemeiat activitatea i
cunoaşterea hippocratică.
Este în afară de orice îndoială cămomentul hippocratic
a contribuit intr-o măsură la îmbogăţireamaginii pe care
cei vechi o aveau despre natură.Realitatea materialrt,
ca mediu geografic şi biologic
ndeosebi, materia însăşi,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1069/2272
cea geo- şi biologică mai ales, se aratăprin el a fi cu mult
mai bogată in determinări decît apărusecelor vechi; oamenii
de ştiinţă, filosofii îşi dau mai bine
seama de multilateralitatea ei calitativă,nvaţă să înţeleagă mai bine calităţile ei
variate, să mediteze asupra lor şi săpregătească filosofiei
concluzii şi sinteze noi.
1 Ibidem, p. 195 - Preceple, 1, § 3-4. Despre rănile de la cap, 18, L. III, 250
17- 18.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1070/2272
1 C:. G. C: u m s ton, M. D., Hisloire dea midecine, Paris, 1931, p. 113.
4 De pildă, Do brovi ci, op. cit., p. 25;Bourgey, op. cit., p. 191 şi urm.
CCIX
ON BANU
Spuneam că nu este vorba numai de
observaţie, dar şi de
experimentare. Aceasta este încă timidăşi săracă, dar există.
u e un fapt cu totul nou. Pe cît se pare,Alkmaion înaintea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1071/2272
hippocraticilor, a disecat uneleorganisme animale. Empedocles şiAnaxagoras făcuseră şi ei oarecare
experimente.
n tratatul hippocratic Despre inimă, sepomeneşte de
următorul experiment : cu ajutorul adouă coloane de apă,
medicul investigator a încercat şicomparat puterea de
rezistenţă a valvulelor sigmoide dinaortă, pe de o parte,
şi din artera pulmonară, pe de altă parte
Bourgey, care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1072/2272
ne-a atras atenţia asupra acestui fapt,adaugă că, repetat
n vremea noastră, experimentul apermis consemnarea
nnor rezultate identice cu cele ce
fuseseră notate de cercetătorul antic.Unele texte hippocratice sugereazăfaptul că membrii şcolii au practicat şialte încercări experimentale. Cu toate căe vorba de fapte izolate care, înotalitatea lor, nu reprezintă prea mult,
oricum acest lucru îndreptă
eşte şi mai vîrtos concluzia trasă maisus, referitoare la
nsemnătatea filosofică a observaţiei în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1073/2272
hippocratism.
7. Din punctul de vedere al progresului
cunoaşterii
tiinţifice, observaţia, experienţahippocratică nu au revoluţionat ştiinţele
biologico-medicale şi filosofiamaterialistă.
Datorită căror cauze obiectuale, autoriiCorpus-ului nu au
putut depăşi faza speculativă în ştiinţă ş
filosofie, şi nuau izbutit să umple abstracţiile lor cu
conţinutul dterrninărilor ştiinţifice?
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1074/2272
n fapt, cunoştinţele lor ştiinţifice rămînrudimentare.
Lipsa de informaţie anatomică şifiziologică, într-o epocă.
n care disecţia pe om nu este practicată
ipsa de cunoştinţe chimice şi îndeosebibiochimice nu permit elaborărilor logicsă meargă departe, fără a pierde în felulacesta
orice contact cu lucrurile. La nivelul datde dezvoltare
a
forţelor de producţie, nu putea exista
nici un fel de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1075/2272
nstrumentaj care să permită dirijarea cuadevărat ştiin
ifică chiar şi a celei mai rudimentareexperimentări.
ivelul scăzut al forţelor de producţie
nu stimula, pe de
altă parte, progresul fizicii şi chimiei, acăror dezvoltare
era la rîndul ei indispensabilăprogresului cunoştinţelor
biologice. Pe de altă parte, după cum seştie, relaţiile
ccx
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1076/2272
BIO-MA TER!AL!SMUL
de producţie sclavagiste existente nunumai că nu stimu
Jau dezvoltarea forţelor de producţie, a
uneltelor de producţie îndeosebi, dar,sub un anumit raport, împiedicau
chiar dezvoltarea lor. Apoi, cercetareaştiinţifică este muncă, ea presupunecolaborare între activitatea intelectuluişi a braţelor. Dar rînduielile sclavagiste
generează dispreuirea muncii şi a muncitoruluL
u este lipsit de semnificaţie faptul că
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1077/2272
n această vreme,
vorbim în general, s-au dezvoltat
cunoştinţele ştiinţifice
n domenii care nu necesitau muncifizice susţinute, ca
matematica şi contemplarea astrelor, înimp ce o ştiinţă.
ntim legată de munca fizică prelungită,ca de pildă
chimia, practic vorbind nu există încă .
Dealtfel, în sclavagism, situaţia este deasemenea natură,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1078/2272
ncit, în general, menţinerea relaţiilor dproducţie existente
nu necesită progresul cunoştinţelor ştiinţifice, lipsind prin
urmare ştiinţele naturii de stimulentul de
care ar fi avut
nevoie din direcţia relaţiilor deproducţie. Nu poate îi.
neglijat nici rolul negativ pe care 1-aucat pînă in secolul
al III-lea religia care, nepermiţînddisecţia pe om, a împiedicat astfelcunoaşterea anatomică şi fiziologică a
org<.nismului uman.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1079/2272
8. Consideraţiile expuse mai sus scot înevidenţă, totuşi.
aptul că dezvoltarea materialismului şidialecticii în vechea
Grecie a trecut şi prin şcoala
hippocratică.
Dar şcoala hippocratică a fost înainte deoate o Şcoală.
medicală. Prestigiul ei milenar s-antemeiat, desigur, pe
superioritatea pe care a avut-o înantichitatea greacă
asupra altor şcoli medicale, în ceea ce
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1080/2272
priveşte capacitatea curativă aprescripţiilor formulate de adepţii ei.
ată aşadar că primele succese deseamă, medicina greacă
e-a obţinut acolo unde medicii s-au
ridicat deasupra empirismului îngust şiau adoptat o concepţie teoreticăgenerală, o concepţie filosofică, deşideocamdată necoaptă.
Ştiinţa modernă are toate motivele săcreadă că acest
ucru nu e o chestiune de hazard, ci esteprofund motivat.
Ea vede în momentul hippocratic un
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1082/2272
1. Istoriografia modernă a filosofieiantice a preluat şi
a cultivat multă vreme acel portretdespre sofiştii greci
ca:re se conturase în textele lui Platon ş
Aristotel, ba chiar
n mod mai "antisofist" decît ar fingăduit acele texte,
dacă s-ar fi examinat cu mai multdiscernămînt substraturile şi mai ales
sursele lor de inspiraţie. E destul să fiecitit Ed. Zeller - spre a cita un nume denaltă autoritate - ca să apară figuraradiţională a sofistului. Ar fi un simplu
profesionist al disputei, dispreţuitor al
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1083/2272
adevărului ştiinţific, abil mînuitor alargumentelor destinate să
ntoxice mintea adversarului, pentru caacesta, adus prin
exagerare la capătul răbdării să
părăsească arena. Figurile luiEuthydemos şi Dionysodoros dintr-uncunoscut
dialog platonician par să fie tipicepentru a susţine această
portretizare. Cititorul este pus să seamuze pe socoteala
sofiştilor, spunîndu-se că aceştia pledau
n felul următor :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1084/2272
"Socrate nu e Callias; Socrate e om;deci Callias nu e om".
"Callias e tatăl lui Androcles, dar Callias nu poate fi
otodată şi tată şi non-tată; deci Callias
ată al tuturor" .
,Iată un negru ; el nu poate fi totodată şinon-negru;
deci are dinţii negri".
"0 cupă de medicamente are un bun efecasupra bolnavului; dîndu-i să bea o miede cupe din acelaşi medicament, efectulva fi de o mie de ori mai bun": 2.
Cercetările eu caracter obiectiv mai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1085/2272
vechi (Gomperz)
şi indeosebi cele din ultimele decenii
răstoarnă opiniile
CCXII
-JOMO-MENSURA
denigratoare despre mişcarea sofiştilor Printre lucrările de
mai mare amploare care, mai aproape dnoi, au contribuit la "reabilitarea"sofiştilor, după expresia excelenteispecialiste Clemence Ramnoux,menţionăm cu precădere
două : Eugene Dupreel, Les sophistcs,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1086/2272
euchâtel, Ed . du
Griffon, 1948 şi Mario Untersteiner, I
sofisti, 1948.
maginilor caricaturale nu le-au lipsitmodelul. Sofişti
raficanţi de idei au existat în toateimpurile. Au putut
fi foarte turbulenţi în secolul IV, cîndscria Platon. Dar
HU trebuie să se permită acestor cpigonsă întunece prez.etJţa în istoria filosofiea unor străluciţi gînditori "sofişti"
din secolul V î.e.n., cum au fost
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1087/2272
Protagoras din Abdera,
Prodicos din Ceos, Hippias din Elis,
Gorgias d·in Leontium.
u sînt lipsite de interes filosofic şiatîtea din tezele emise
de sofişti de mai mică importanţă caAlkidamas, Lycophron, Antiphonsofistul, Anonimul lui Iamblichos,Kallicles,
Thrasimachos şi alţi cîţiva.
Termenul însuşi nu a avut în vecheaGrecie, de la început, o utilizarepeiorativă, ci a însemnat iniţial înţelept
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1088/2272
Cei şapte înţelepţi pe care vecheadoxografie îi instala tradi
ional la porţile de intrare ale filosofieigreceşti erau numiţi
sofişti. În secolul V, termenii de "sofist"
şi "filosof" spuneau acelaşi lucru. Edemn de consemnat faptul că în dialogulpseudoplatonician Eryxias, din secolulV î.e.n.,
e
denunţată ca nedreaptă defăimareasofiştilor secolului V.
3. Ce a reunit oare sub o etichetă
comună figurile evocate mai sus,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1089/2272
prezente în istorie în epoca lui Pericle?n nid un caz similitudinea de opinii.
Dintre aceşti filosofi,
unii au fost materialişti, alţii idealişti,unii au îmbrăţişat
cauza democraţiei, alţii pe aceea aaristocraţilor. Au fost
1·aţionalişti sau sceptici, atei sau bigoţi
Ceea ce-i adună laolaltă sub aceeaşidenumire a fost
ndeletnicirea lor, pînă la ei necunoscutăn potis-ele greceşti. Au fost dascăli
profesionişti care, în schimbul unei
remuneraţii, predau, îndeosebi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1090/2272
ineretului, o variată gamă
de cunoştinţe. Se poate afirma că au
constituit prima
nstituţie de învăţămînt superior învechea Grecie, înainte
ca funcţia lor să fie preluată de aceleuniversităţi sui-
CCXIII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1091/2272
ON BANU
gcueris care au fost Academia luiPlaton, Lycenl lui Aristotel şi, mai apoi,Grădina lui Epicur şi Porticul stoicilor.
Au fost, toate acestea, începînd cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1093/2272
distribuirea justiţiei.
Acest om, spre a face faţă noilor
ndeletniciri, trebuia,
să fie instruit. Sofiştii au fost factori derăspîndire a cunoştinţelor filosofice şi
iterar-ştiinţifice. îi învăţau pe atenienimeşteşugul ex2rimării corecte şiimpezi, al pledoariei, al
argumentării. Îi i nstruiau cum săparticipe cu succes la:
dezbaterile în contradictoriu din adunăripolitice şi instanţ('judecătoreşti. Au fostnstructori politici şi propagandişti.
culturali, primii activişti neoficiali ai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1094/2272
culturii de masă in
Europa. Prodicos se ocupa de limba
greacă şi de literatură, dar şi de etică şifizică, Gorgias de retorică, Protagorasdevenise cunoscut pentru arta sa de aniţia în "potri-··
vita folosire a cuvintelor", Antiphonpreda fizica şi matematica. Prinextensiunea şi varietatea cunoştinţelor sa!(_'
de profesor, Hippias ne apare ca un fel
de "uomo universale" al epocii.A fost nedrept Nietzsche cînd a crezut cvede în so.fiş1 :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1095/2272
nişte individualişti intraţi în conflict cucei din contempGraneitatea lor. Lt:onRobin nu poate fi urmat cînd vede în
sofişti mai ales nişte "disputatori demeserie". Vom
vedea ce trebuie crezut despre opinia lu
Palhories, care
nregistrează doar latura critică,ncontestabilă dealtfel,
din opera sofiştilorl, nu însă şi laturaconstructivă.
Subliniem din nou rolul lor social-storic creator, răspunscolectiv dat unui
nou comandament social.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1096/2272
Funcţia socială astfel ivită nu implicaaliniere ideologică.ba dimpotrivă, înadunări se făceau auzite opinii diverse.
1 F. P a 1 hori e s, L'Mritage de lapensee antique, Paris, Alcan, 1932;:.
p. 41.
CCXIV
H.OMO-MENSURA
Fireşte că cei care, pentru persoana lor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1097/2272
ori a copiilor lor,
doreau un bun instructaj în spirit nobilia
făceau apel la
dascăli (sofişti) prieteni de idei,proaristocratici. Numeroase
solicitări veneau din partea familiilor din demos, astfel
ncît cei mai mulţi dintre sofiştii ce nesînt cunoscuţi
propovăduiau idei democratice. Dar înprivinţa acestei de-a
doua categorii nu trebuie neglijat faptul
că de regulă sofiştii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1098/2272
predau onorariile substanţiale, aşa căi întîlnim mai
adesea prin casele bogate. Demos-ul, casă spunem astfel,
folosea pe sofişti prin intermediul celo
mai .,buni" fii ai
Săi.
4. PROTAGORAS DIN ABDERA (48141 1) a fost
probabil cel mai bătrîn dintre sofişti.Este consemnată
prezenţa lui periodică la Atena.
Convingerile lui prodemocratice sînt,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1099/2272
ntre altele, atestate de faptul căprimeşte 1n anul 444 din partea luiPericle, hegemonul democraţiei
ateniene, misiunea de a întocmi legilecoloniei panhelenice
Thoilrioi din Italia, legi neîndoielnicconforme vederilor
strategului alcmeonid. Texteleplatonicien care-I pomenesc
asă să se întrevadă faptul că maestrul
Academiei, deşinu simţea vreo afinitate, nici afectivănici teoretică, faţă.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1100/2272
de popularul intelectual din Abdera, îlaprecia în fond ca
pe un gînditor original şi iscusit. Dinucrările protagorice,
numeroase, între care pomenim cele cu
itlurile : Despre zei,
Despre virtuţi, nu ni s-au păstrat decîtcîteva fraze. Spusele
pe care i le atribuie Platon în dialogul cpoartă numele
cărturarului abderitan pot fi primite doacu beneficiu
de inventar. Aşa, schiţa asupra istoriei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1101/2272
societăţii omeneşti,
pusă în seama sofistului în acelaşi
dialog, pare să indice
Q paternitate platoniciană. Ne mai daunformaţii asupra
sa Aristotel, Sextus Empiricus, DiogeneLaertios, Aulus Gellins şi alţii.
5. Teza .,homo-mensura" - exprimată înfragmentul
reprodus în fruntea acestui capitol - care-a asigurat
autorului ei permanenţa în istoria
spiritului, este susceptibilă de variate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1102/2272
nterpretări, toate, abstract vorbind, egade legitime. Dar şansele cele mai multede a se apropia
de semnificaţia autentică o va aveaălmăcirea care va
situa în modul cel mai consecvent textulprotagoric în
ccxv
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1104/2272
TON BANU
otalitatea tezelor sale, în contextulndicat de funcţia
socială îndeplinită de prodemocratismu
ui Protagora:-:
n special şi, pe un plan mai larg, denoul cadru ideatic
mpus de epoca în care se afirmă akme asofistului din
Abdera, epocă a reînnoirii "clasice"comandate de Atena.
Semnificaţia ontologică a textului în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1105/2272
cauză nu e ea cea
mai interesantă. Adoptînd versiunea lui
Dîels, admitem
că pentru cugetătorul abderitan există o"lume a lucrurilor", că sub acest aspect
el manifestă un realism care, gîndit prinprisma sr-nsualismului său, a avutprobahil
caracter materialist. El continua ideeaafirmînd ci!. nu
putem şti cum anume este această lumen mod real, deod.rece în aceastăprivinţă datele simţurilor diferă de la unom la altul. În pmblema cunoaşterii
naturii. notele de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1106/2272
agnosticism şi relativism nu pot fineglijate. Dar relativismul senzaţiilor nuera pentru Protagoras mai mult decit un
preambul la tema omului cunoscător caatare.
6. '.fema naturii nu ocupă centrul
preocupărilor sai..:.
Cugetul său e angajat aproape exclusivn chestiunea de
a înţelege funcţiile îndeplinite deactivitatea teoretidi j
practică a oamenilor în viaţa socială.Este totodată tema
sa gnoseologică preferată. Pentru prima
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1107/2272
dată in istorie,
principala temă gnoseologică încetează
de a fi un obiect
"natural". Învăţătorul sofist e chemat,potrivit funcţiC'i
sale în noua epocă, să se ocupe dedestine omeneşti, in mod
nemijlocit, iar nu mijlocit şi estompatcum fusese cazul cu
premergătorii săi. El ştie deci că înacest domeniu obiectul, "lucrurile" -egile civile, normele etice,nstrumentele gîndirii, mijloacele de
comunicare interumane şi, chintesen
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1108/2272
ial, misiunea omului în polis, căreiaoate celelalte "lucruri".
se subordonează (fiind la rîndul lor configurate de aceasta)
sînt "lucruri omeneşti". A şti aceasta
nseamnă a recunoaşte atare "obiecte,ucruri" ca fiind entităţi subiective, a-ţi
da seama că ele fiinţează doar prindimensiunile şi
semnificaţiile pe care le dobîndesc dinpartea omului. Cu alte
cuvinte că "măsura lor este omul"homo-mensura).
Sofistul se simte purtător al unei sarcini
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1109/2272
storice deter-minate. El ştie cărecunoaşterea capacităţii omului de aconferi unui "lucru" (lege politică,
regulă morală etc.);
CCXVI
HOMO-MENSURA
va}oarea de "eficient", de "bun" ne
obligă să răspundem
a chestiunea de a şti ce anume e bun şiCe nu e. Eficienţa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1110/2272
c
a rîndul ei determinată de atingerea ori
neatingerea
a ceea ce a fost astfel statornicit drept"bun". Deci, dacă
11ormele, calităţile dobîndesc funcţiilepe care le au prin
om, e esenţial a cunoaşte criterhtl dupăcare trebuie să se
conducă omul spre a înfrlptui binele.Acest criteriu nu e de
ordinul capriciului, al unei subiectivităţ
dezordonate, indiferente fată de interesu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1111/2272
comun. Binele e de ordinul virtuţiipolitice colective. În fiecare momentstoric cetatea
<:onsideră ,.dreaptă şi frumoasă" oanumită normă, aşa
cum corespunde ea interesului ei înn'istimpul în care
ac"-'Sta există ca atare. Oameniinstituie legea care e pentr-u ei bunL
Bun e deci omul ce respectă aceastănormă
egală şi care e prin aceasta buncetăţean.
Aceste teze - apreciate în cadrul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1112/2272
conflictului dintre
aristocraţie şi demos unde, pentru prima
egitimitatea prevedrii normative edecisă de imuabile tradiţii, iar pentruultimul de trebuintele sale nouconstituite - învederează
faptei că ceea ce re în vedereprodemocratul Protagoras
cînd se referă la "cetate" este cetateademocratică, că
,cetăţenii a căror viziune face ca legeasă fie bună" sînt
pentru el legiuitorii exponenţi ai dcmos-
ului, iar "legea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1113/2272
aprcciabilrt ca bună" este pentru el legedemocratică.
Ceea ce, în altă parte, am numit criteriul1tomos e pentru
Protagoras doar un caz particular - acel
ce atinge norma
uridica-politică - al unui adevăr de mulmai profundă
semnificaţie: valorile instituţiilor şifaptelor de conştiinţă
juridico-politice, etice sau de orice altordin) depind de
om. Introducind aici şi punctul de veder
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1114/2272
al 1:storicităţii,
filosoful se orienta intuitiv, practic şi
către nn corectiv
obiectual al soluţiei sale, atenuînd poatesubiectivismul
său. Cum anume? Textele nu ne îngăduiesă spunem mai
mult.
Oricum, observăm: în cugetarea luiProtagoras nu e
vorba numai de felul de a gîndi alaceluia care a înţeles
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1115/2272
6'L demos-ul, devenit forţă diriguitoaren stat, este învestit
cu o reală capacitate de a face canormele care pentru
c1 <;]nt bune să fie susceptibile a fi
chiar considerate ca
CCXVII
ON BANU
atare, în istorie. E vorba, potrivit celor
de mai sus, de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1116/2272
ceva mai profund : schimbareaevenimenţială ce a chemat
a viaţă politico-juridică activă demos-ul a deschis filosofu-·
ui calea unei descoperiri teoretice
despre capacitatea omu-lui de a conferiucrurilor cu care are de-a face
valoarea, dimensionarea lor. Era atît denouă această idee, în ase-menea măsurăi acorda filosoful o însemnătate
universal ă, incît se puteau pomenicazuri potrivit cărora, exemph
gratia, realitatea nu numai a faptelor sociale şi spirituale
ar depinde de "m ăsura umană" dar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1118/2272
care se atestă a avea într-un chipoarecare.
uricît de vag trasat, un contur istoriceştedeterminat.
Mai departe. Nu trebuie să credem,
gîndeşte Protagoras,
că funcţia umană constituentă de valori ennăscută, infle-xibilă ca un har divin.
Experienţa de dascăl a sofistului 1-afăcut increzător în capacitatea sa de aforma, de a
ransforma pe cei , ,r{li" - evident cei cenu înţeleg co-·
mandamentul civic înnoitor, sau nu sînt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1119/2272
dispuşi, ori nu sînt
pregătiţi să-i răspundă - în oameni
"buni", la care
aceste neaj unsuri au fost învinse, bachiar în cetăţeni din
ce în ce mai buni. Bunul sofist, altfelspus bunul înţelept ,.
e deci totuna cu bunul educator, căci priel "lucrurile ' '
aici, oamenii) vor fi cu adevărat maibune.
Tema homo-mensura capătă astfel o nou
dimensiune ,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1120/2272
pe aceea a caracterului dinamic,evolutiv.
Semnificaţia concretă a acestei maximen timpul dat
şi în mediul ideologic reformator căruia
i era ataşat
sofistul abderitan, se amplifică prindelimitările pe care
e înscrie în raport cu alte puncte devedere contemporane .
El construieşte un nou concept despreom, ca om autar-·
bie şi creator de valori ; o face cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1121/2272
ntenţia de a proclama
otodată substanţa pur antropologică,
aică a substanţei:
CCXVIII
HOMO-MENSURA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1122/2272
c;pirituale din care îşi soarbe seva forţde autodominare
şi de constructivitate a omului.Afirmarea acestei autonomii, a acesteiaicităţi se reliefează deplin doar dacăinem
seama de faptul că, în aceeaşi vreme,continua să aibe
priză teza opusă a omului tributar voinţei divine. Ea transpare şi inviziunea socratică asupra omului, aşa
cum e consemnată de Xenofon. Seafirmă solemn în versurile,
contemporane, ale lui Pîndar, venerat
poet, versat în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1123/2272
ale filosofiei, promotor neechivoc aldeologiei aristocratice .
Mai tîrziu, Platon va avea în vedereocmai destinaţia
aic-autonomă a tezei "homo-mensura"
cînd îi va replica :
"Nu omul, ci zeul e măsura tuturor ucrurilor" (Legi, IV ,
7 1 6 C) .
Cugetarea proaristocratică preferaprincipiul heteronomiei, dominatăreligios, a omului, heteronomie care nu
era decît ipostaza antropologică a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1124/2272
principiului universal
al physis-ulni. Autonomismul laic al lui
"homo-mensura"
xprima perspectiva de tip nomos, înplan antropologie.
Aşa înţelegem funcţia principală a altuicunoscut enunţ
al lui Protagoras, prin care el refuză săse pronunţe asupra existenţei zeilor, cadealtfel şi asupra neexistenţei lor.
Prin cuvintele sale se emite - poatepentru prima oară în
storia cugetării greceşti, în orice caz în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1125/2272
inia primelor
proclamaţii de acest fel - ideea
posibilităţii ca zeii să
nu. existe, idee care march·..!ază un pasnou în istoria ateismulni grecesc.
Principalul credem, deosebindu-ne înaceastă privinţă
:le Clemence Ramnoux1, nu este de aşti ce anume credea
Protagoras despre existenţa zeilor.Privim fraza în context
:u enunţul .,homo-mensura". Sofistul
vorbşte de "obscuritatea" problemei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1126/2272
fiinţării zeilor, spre a-i interzice accesu
in chestiunea de a şti care sînt anume
resursele persoanei
umane. Omul nu poate extrage snbstanţăenergetică producă
oare de efecte dintr-o sursă dubioasă.Dat fiind acest
ucru, nu rămîne alt mediu de culturăpentru constituirea
.::apacităţii productive a iuiţiativeiumane decit interiori-
1 ·C 1 e m e n c e R a m n o 11 X,
ouvelle rellabilitalirm des sophisles,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1127/2272
n
, Revue de l\fetaph. et de J\!Iorale",
Paris, nr.
1, 1968, p. 1 1 .
ccxrx
ON BANU
atea, persoana umană, colectivă şiprogresiva m sensul
celor expuse mai sus. G. M. Sciarrarelevase mai de mult
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1128/2272
posibila legătură, în gindirea luiProtagoras, intre te;.;;"
"homo-mensura" şi enunţul referitor laexistenţa ze:llm·• ,
deşi într-un sens oarecum diferit de cel
propns de noi .
7. Revenim la tezde antropologice alefilosoful ui-magistrn, spre a vedea cecrede autorul lor despre modalitatearanspunerii lor în practică. El afirmă
aici însemnătatea
cuvîntului ca instrument al operiieducativ-transformatoare
a individului ; rolul discursului rostit de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1129/2272
oratorul chemat
să clarifice pe ascultătorul colectiv, să-I
orienteze către
măsurile utile cetăţii şi capabil săasigure astfel ca "Binek"
politic să jiinţezc ca atare, ca Bine utilcolectiv.
Ţinînd seama de asemenea enunţuri şi daltek, rntersteiner, în cartea menţionată,vede adăugîndu-se noi nuanţe
n conţinutul enunţului de bază. Dupăpărerea întemeiată
a interpretului italian, "homo-mensura"
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1130/2272
proclamă mai mult
decît capacitatea valorizantă a omului. E
vorba de suveranitatea lui asupraucrurilor : de om depinde faptul caucntrile cu care are de-a face să se
manifeste în plenitudinea lor. Limbajul e
nţeles deci de către Protagoras, observ
autorul modern, mai mult decît ca mijlocde comunicare,
mai mult decît ca instrument deconstituire a adevărului ; e înţeles ca
domeniu în care poate să încolţească, săse maturizeze şi să devină eficientraportul relevat mai sus.
ntre om şi lucruri, în speţă între cei ce
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1131/2272
cunoc "Binele
Cetăţii" şi creaţia politică practică în
care acest bine se va
ncorpora. Arta politică este, conformconvingerii lui
Protagoras, în ultimă analiză, aptitudinede . , a sfătui "
şi de "a convinge", de a dirija în aşa felopinia publici.
ncît să fie determinată să adoptesoluţiile pe care experienţa le-a arătatutile ; experienţă, descifrată deconducătoml animat de convingeri
democratice. "Astfel (imăsura ) este
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1132/2272
adeziunea raţionată a cetăţii lapropunerea care i se pare
cea mai avantajoasă"2. A fost firesc casofistul care ,;_,:; lr-
1 G. l\L S c i a r r a, Gl-i dri in
Protagora, Palumbo, 1958, passim .
2 V<l. în acest sens, A n g u s t e B a y on a s, L'arl poiitique d'aprh:
Protagoras, în .,Rev. philos. oe JnPrance . . . ", 1, 1967, p. 55.
ccxx
HOMO-MENSURA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1133/2272
da asemenea importanţă oratoriei să sefi ocupat cu luareaminte de teoriadiscursului, de predarea artei d<: a
cuvînta şi să fi studiat teme degramatică.
8. Mai rămîne o chestiune de ordin
ogico-nH:todologi c.
Vreme de un secol şi jumătate, filosofii,ncepînd cu Thales,
proclamaseră adevărurile lor sub formăde aforisme ce
păreau a nu cunoaşte indoiala, a nu şti dnici o divergenţă
de păreri. Or, chiar diversitatea de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1134/2272
opinii de pî'nă atunci
arăta contrariuL Vremea filosofiei
sentenţioase trecuse şi
se arăta cu atît mai desuetă pentrueducatorul politi c
al cărui discurs trebuia nu să fascineze,ci sf1 convingă ,
să obţină nu doar admiraţie personală,ci adoptarea de
măsuri normative viabile.
E vremea dialogului formativ, expresie convingeri i
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1135/2272
potrivit căreia cugetarea este cîntărireanterindividuală
a argumentelor opuse, iar opera deconvingere întrepri nsă
de înţeleptul-orator în adunări, un
produs al dezbaterii în
contradictoriu. Doar prin ea se potforma opinii persistente, capabile săreziste inevitabilclor contraatacuri. I'rotagoras insistă : " În orice temă existăposibilitatea să fie apărate poziţii pentru
şi contra" ; "oricărui argument i :-;. ·poate opune un contraargument"1•ntcrpreţi sceptici, începînd în
antichitate cu Sextus Empiricus, urmat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1136/2272
de mulţi şi în zilele noastre, dauenunţurilor de mai sus înţek::;
relativist, atribuindu-i lui Protagorasopinia că "nu existtt
cunoştinţă adevărat ă" şi transformîndu-
1 astfel În sceptic
şi negativist. Dar în acest caz se golescde sens toa t l·
enunţurile prin care filosoful nostru îiexprimrt convi!lgena în existenţa unui
anumit Bine, a tumi I:rumos, a unuiadevăr determinat, util Cetăţii i careurmează să
constituie obiectul discursului ; care dau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1137/2272
corp scopului
urmărit de educator şi raţiunea de a fi
operii întreprins
de înţelept în Cetate. Adevărul nu e unulpentru toate
Cetăţile, nici pentru toate momentelestoriei ei. Una e
a afirma caracterul concret-istoric aladevărului i cu totul
1 S e n e c a, Scrisori căll'c Luci/ins, 8843 ; C 1 e m e 11 t A 1 e x a n
l r i 11 u 1, Sir<•mut., 1 \', 65.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1138/2272
CCXXI
ON BANU
altceva, ba chiar de-a dreptul opus, animici conceptul
de adevăr. Cel ce spune : "existăargumente şi contraargumente" poateconchide : "deci nu există nimic
adevărat",
au poate conchide : "deci trebuie săinem seama de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1139/2272
unele şi de altele înainte de a ne formaconvingerea". Dacă
are preferinţe sceptice, va adopta primaconsecinţă, dacă
are preferinţe raţionaliste, pe a doua.
Cele două opţiuni,
sceptică sau dialectică, nu sînt aiciconsecinţe logice ak
cercetării, ci preferinţe ideologice careanticipează cercetarea. Statornicim
asupra preferinţei lui Protagoras atît dinansamblul datelor pe care le avemdespre opiniile sale,
cît şi din ceea ce ştim referitor la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1140/2272
deologia sa preferatft
printre disputele care-1 angajează în
secolul său. El credea în putinţadobîndirii unei concluzii eficiente, luînddrept indicativ opinia majorităţii1•
Convins fiind că toţi oamenii au simţulustiţiei, el avea
bune temeiuri să vadă în dezbatereapublică instrumentul
nnui gen de maieutică (socratică) de
ordin colectiv, capabilă, prin şi dincolode controverse, ezitări, disimulări saureale slăbiciuni etice ori logice, săsublimeze justiţia "resim
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1141/2272
ită", în j ustiţie instituţionalizată.
9. Referitor la linia de ansamblu a
orientării lui Prota
oras : în literatma de specialitate sensistă asupra relati
Vismului si subiectivismului său scepticdealist ; e cîteodată prezntat drept
precursor al filosofiei pragmatistecontemporane.
ncontestabil, toate aceste calificative au
emeiurile Jor.Principalul este însă chestiunea de a ştin ce fel sînt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1142/2272
dimensionate semnificaţiileprotagorismului în momentul
său istoric concret determinat. Sistemulsău de gîndire
ne oferă surpriza descoperirii funcţiei
semnificante şi valorizante a conştiinţeiumane în activitatea practică, socială.
Este un profit care marcheazănceputurile, în Europa,
1 cunoaşterii unor determinaţii de bază
ale creativităţiinmane, ale praxis-ului, ale limbajului.Cum spuneam, nota
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1143/2272
1 Vd. S a 1 om o L u r i a, Anfllngegriechischen Denkens, Berlin, Akar.lemie-Ver1ag. trad., P. He1ms, 1963, p. 1
4 1 .
CCXXII
HOMO-MENSURA
de scepticism, consemnată mai sus, sereferă la cunoaşterea naturii. Dar obiectul de care se interesează în
principal
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1144/2272
Protagoras este forţa productivă denstituţii şi valori a
practicii omului colectiv. 'l'emagnoseologică e pasajul de
recere, străbătut fugitiv, către noul şi
marele obiect.
Amplitudinea acestuia din urmă sporeştenotabil prin valorile complementare ce e conferă problematica momentuluistoric clasic, ca şi prin ceea ceransmite patrimoniului de idei al
acestuia din urmă. În măsura în caresofistu\
din Abdera credea în valoarea
experienţei sociale acumulate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1145/2272
de veacuri şi în forţa de adevăr pe careo impune uuc·i
norme conformitatea cu o cerinţăstorică obiectuală -
oricît de vag va fi fost înţeleasă aceasta
el nu e agnostic. Istoria ideilor gnoseologice din etapa clasicănregi::,trează scepticismul agnosticimitat al lui Protagoras, dar apartenenţaui Protagoras la această istorie e
fugitivi:i .
Locul său principal e în istoriaantropologiei filosofict·,
a axiologiei şi praxiologiei, în istoria
semioticii.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1146/2272
10. P RODICOS DIN CEOS (a doua jum. a sec V)
autorul unei lucrări A notimpurile şi auneia ce purta,
semnificativ, titlul Despre natura omuluiStudiile lui Dupreei, consemnate înucrarea pe care am pomenit-o, pun
ntr-o lumină nouă, surprinzătoarecugetarea sofistului di n
Ceos. El ne este arătat ca iniţiator,naintea lui Socrate,
al unor teze teoretice care pînă acum au
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1147/2272
fost indeobste
admise ca definind sistemul de gîndire
socratic : virtutea
e ştiinţă ; ea poate fi dobîndită prinnvăţătură ; ştiinţa
binelui i răului descind dincunoaşterea "naturii" omului ;
nimeni nu face răul cu bună ştiinţă ;cunoaşterea de siHc
a omului e obiectul prim al ştiinţei etc.ln unele tem<:
ar fi şi inspirator al opiniilor lui Platon.
Orice am crede
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1148/2272
despre această teză a istoricului franceznu putem să nu
recunoaştem că avem de-a face cu opersonalitate filosofică
mult mai puternică decît se credea în
recut. E notabil
faptul că Platon se comportă faţă de elaltfel decît faţ;}
de ceilalţi sofişti : îi rezervă doar cuvinte de apreciere şi
respect.
1 Vd. E. D u p r e c 1. op. cit., p. 118-
119.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1149/2272
CCXXIII
ON BAI'<U1 1 . În dialognl pseudo-platonicianEryxias (397 C -
398 A), îl întîlnim pe sofistul din Ceosspunînd, referitor la distincţia bun-rău :"Aşa e cu toate lucrurile : după
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1150/2272
cnm sînt oamenii care le folosesc, totaşa sînt neîndoielnic
pentm <:i 1nşişi lucrurile folosite". 1nadevăr, de oameni,
nu de zei depinde ca ei să devină
scusiţi în meşteşuguri,
de ei depinde dobîndirea virtuţilor şi,dat fiind că semnificaţia actdor in careei angajează lucrurile atîrnă de virtuteacelor ce le angaj ează, iată că însăşisemnificaţia lucrului se . conturează în
raport cu omul.n ace:te cugetări recunoaştem tematomo-mensura. Pot
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1151/2272
s1 subziste îndoieli asupra faptuluidacă Prodicos s-a prommţat ori nu,explicit, în acest chip. i se pare însă
neîndoielnic că spiritul cugetării luiProtagoras este prezent şi în sistemulfilosofic al autorului cărţii Desprenatura om ului. Acesta este spiritul subal cămi imperiu dobîndesc couvergenţăeze care-i aparţin în mod netăgăduit şi
care
dau asHel cunoscutei maxime - devenităacum comună
ambilor - noi semnificaţii, uu nou volum
Dacă, aşa cum se relatează în alt dialogpscudo-platonician A xiochos (369 BC)
Prodicos, adversar al mitului nemuririi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1152/2272
sufletului, explică bătrînului ce se temede moarte cii de el depinde ca moarteasă nu-l privească ("cel ce e
niţiat în cunoaşterea naturii umane arecurajul să înfrunte moartea, căci ştie că conformă naturii" şi că după
moarte nu mai e nimic) , atunci în acestplan se contureazi'J.
eza după care raportul viaţă-moarte şi,mplicit, sensul
vieţii sînt statornicite de om. El se aratăa fi măsura
or.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1153/2272
Prin intermediul legendei lui Hercule, eevocată suveranitatea omului în a alegecalea vieţii. Că este preferabilă
::al·:·a
nu cea a viciului -- aceasta e morala
fabulei -
ma!
şi alţii. Dar a răsunat ca o noutate însocietatea sclavagistă a timpuluidiscursul prin care sofistul
definea acţiunea şi îndeosebi actulmuncii, "prin osteneall
i transpiraţie" drept decisive în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1154/2272
dobîndirea virtuţii. Sîntem ceea ce vremsă fim prin sensul dat lucrnrilor de cătreactivitatea noastră şi prin valorile ce
astfel dobîndim ca
nmare a transvalorizării lor. Aşa cumprin muncă, 1ndeo-
CCXX I \'
HOMO-MENSURA
sebi cea agricolă, dobîndim forţă fizică
şi morală, tot aşa,
prin acţiune, dobîndim prieteni, renumebogăţie. Aceasta
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1155/2272
e virtutea supremă, situată "mai presusdecît zeii" (măsura
dată de om, nu de zeu) , căci numai ea ecea care decide
preţul real al darului divin1•
n conexiune cu aceasta, enunţuriautireligioase ce vor
fi răscolit minţile. Chestiunea de a şti cesînt zeii, ce este
religia - adorarea zeilor - nu a fostpentru Prodicos doar
o temă tranzitorie spre cea a "omului-
măsură", ci, credem,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1156/2272
erenul pe care se afirma un nou conţinual acesteia din
urmă. Zeii, spune el, sînt născociriomeneşti : oamenii au
atribuit divinitate "lucrurilor folositoare
vieţii lor" (fr.
AS) : Poseidon nu e decît apă zeificată,Demeter, pîinea2•
De ce au făcut-o ? Dacă e vorba deaceasta din urmă, vom
şti că au venerat prin Demeter pedescoperitoarea alimentelor, socotindCără îndoialt că astfel cele necesare
raiului le vor fi mai bine asigmate. Spre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1157/2272
a obţine "roadele agriculturii" au merspînă la instituirea misteriitor şiceremoniilor iniţiatices.
Credeam că explicarea credinţelor religioase prin alienare, prin slăbiciuniegate de interese ale \·ieţii materiale e
o descoperire a filosofiei ateiste tîrzii.ată-ne însă obligaţi să ne gîndim la
Prodicos ca la un pio11er al definirii
zeilor drept o invenţie a oamenilor şi alexplicării materialiste privind apariţiareligiei. Nu va fi spus prea multe şi uuva fi adus prea bune argumente ca să-şi
susţină teza.
Dar destul spre a ne îngădui sădesprindem o nouă notă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1158/2272
a
conceptului de om, considerat ca măsură
a lucrurilor
din lumea celor divine, a semnificaţiilorfigurilor ce o
populează, a dramei pe care sîntchemate s-o joa(.'e în
societate.
12. În fi ne , tema comunicării prinimbă. Protagoras,
n conexiune cu axioma sa fundamentalădescoperise
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1159/2272
funcţia formati ,.·tt a discursului. Dreptcorolar, mergînd
1 X e n o f o 11, A tnintiri despre'iocrate, I, 1 . 32.
2 S e x t. E m p . . Adv. math., IX, 18.
" 1' h e m i s t i o >. Cuvîntare. 30, 422D.
ccxxv
ON BANIJ
pe acelaşi drum ca şi sofistul abderitan,cel din Ceos se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1160/2272
ocupă de filologie. şi va fi dat seama dfaptul că eficienţa
discursului depinde de precizia sensuluicuviutelm·1 san
de "modul corect de a denumi
ucrurile". de studiul sinoni melor (ise atribuie o scriere pe această temă), dconsem narea nuanţelor ce separă întreele semnificaţiile3 ("distinc
ia dintre sensurile cuYintclor", noteazăAristotel intenţia
ui Prodicos în Topica, II, 6, 20-26) , demeşteşugul
creării unor noi termeni atunci cînd viaţ
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1161/2272
i cere.
Epoca lui Prodicos, totodată a lui
Socrate, cerea omului
să se consacre cunoaşterii de sine.Persoana cugetătoare
urma să se determine nu doar ca fiinţăce-şi defineşte conceptele, cum credeSocrate, dar ca una ce le dă modalitateaiugvistidt adecvată, potrivit
revendicării pronunţate de
Prodicos. Socrate şi Prodicos au separacele două funcţii.
Cercetătorul modern are însă satisfacţia
să noteze că, prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1162/2272
concomitenţa recunoaşterii şi studiuluior, neajunsul se
micşora, obţinîndu-se un gen deunificare istorică a funcţiilor ceapăruseră dezmembrate.
13. GORGIA S DIN LEONTINOI, sauLeontium (Sicilia)
a trăit între anii 484 şi 96 (dateaproximative ; cea a morţii
e foarte puţin sigură) . Impotriva unei
păreri opuse, A. K.Berger a adus argumente convi ngătoareprivitoare la prodemocratismul acestui
om politic şi filosof sicilian4•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1163/2272
Cunoaştem aproape în întregimeurmătoarele lucrări ale sale : ElogiulElemi, A pologia lui Palamede şi
Despre non-existenţă şi despre natură.Sîntem informaţi despre ultima din eleprin intermediul tratatului De M clisso,Xcnophanc
et Gorgia, ajuns pînă la noi cu lacune,atribuită în vechime
pe nedrept lui Aristotel şi fiind o lucraroarecum tîrzie,
ntocmiti"t după un text aristotelicpierdut. Date amănun
ite despre lucrarea ontologică a
sofistului leontinian aflăm
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1164/2272
şi la Sextus Empiricus.
1 P 1 a t o n, Euthwlcntos, 277 B.
2 Idem, Cratylos, '384 D.
3 Idem, Clzarmidrs, 163 D .
A. K. 6 e p r e p. 06w,ecmeeHHO-no.wmu'ieCKue 1:<033peHUII rop2UHD
,8eCTHHK ,llpeBHeil IICTOp HH", 21964, passlm.
CCXXVI
HOMO-MENSURA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1165/2272
Potrivit izvoarelor, fundamentulcugetării lui Gorgias
ar fi dat în trei teze : a. Nimic nu existănici existentul ,
nici nonexistentul) ; b. Dacă ceva ar
exista, nu ar putea
fi cunoscut (căci e imposibilăcoincidenţa dintre conştiinţă
şi existent) ; c. Chiar dacă am aveacunoştinţă despre lume,
nu am putea-o comunica altuia.
E foarte frecventă părerea potrivit
căreia am avea de-a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1166/2272
face la Gorgias, dacă nu cu o glumă,atunci cu nihilism
filosofic. Aşa crede spre pildă W.Capelle, care vede în
ripticul de teze menţionat o renunţare
radicală "la orice
filosofie serioasft"1• Critica cea mairecentă înclină în mare
mrtsură să-şi însuşească părerea luiCalogero2, potrivit
cărei a, în tratatul amintit, Gorgias nu afăcut altceva decît
să <:ombată pe Pannenides, arătînd prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1167/2272
reducere la absurd
că dacă reţinem modul de argumentare
al lui Parmenides în favoareaExistentnlni, se poate: tot atit de bine
pleda, cu aceleaşi argumente, împotriva
Existentului, aşa
cu:n e conceput de eleat. Ceea ce a fostuat drept , . nimicire
1 filosofiei" era în realitate o denuntarea contradictiilor
ogice din gîndirea lui Pannenides, 'decio "nimicir " a
eleatismului. Este şi părerea lui \V.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1168/2272
Hrockcr, care arată
că Sextus Empiricus, prin pasiunea lui
de-a descoperi
pret utindeni argumente în favoareafilosofiei scepticc,
rag-e: spre sine semnificaţia textuluiui Gorgias, încurcînd
ucntrile3• D npreel, la capătul uneiaborioase analize,
aj unge la concluzii asemănătoare,respingînd opi nia asupra
.nihilismului" şi trasînd contururile
unei autentice şi interes < mte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1169/2272
personalităţi filosofice.
1 4. Cel mai verosimil este să credem c
Gorgias s- orientJ spre părereaconform căreia e bine ca, în filosofie, înocul speculaţiei mctafizice, să preferăm
cercetarea concretului
uman. Principalul obiect al meditaţie:ifilosofice trebuie
să fie deci acela al comunicării întreomeni, al acţiunii
1 \V i 1 h e 1 m ._: a p c 1 1 e, DieVorsoh•·.r:ilw·, l:·riin. Akac.lemi-Verlag, 196 1 , p. 343.
2 Ap. E u g. D u !J r e e !, op. cit .• p.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1170/2272
64.
Vd. W a 1 t e r ll r O c k e r. Gorgias
contril PMII!enides, in " Hermes ",
Wiesbadeu, Batul 86, Heft 4, 1958, p.433.
CCXXVII
ON BANU
educative. Aceasta din urmă, prin cuvîntcare e "cea mai
naltă forţă social-culturală"1, poate,evocînd trecutul,
explicînd prezentul şi scrutînd viitorul,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1171/2272
să traseze chi pul
unor valori universale a căror asimilare
c decisivă pent ru
formarea oamenilor ( Elo[!,iul Elenei) .nţelege retorica
drept o disciplină tiinţifică şipolitico-filosot'ică bine determinată.Misiunea ei este n:hicularea ade\·ăruluinstrumentul ei este arta convingerii,
puterea de a obţine adeziunea liber consimţită, opusă argumentului
autorităţii.Aceasta presupune două condiţii :capacitatea educatorulni - totodată şi
cărturar - de a transforma patri moniul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1172/2272
său de cunoştinţe într-un patrimoniucolectiv, accesibi l ; (:'Xistenţa nneivalori care, dincolo de si ngularul
fiecărui indiYid, are caracterul de a fiuman în genere, sau
, universal uman" cum subliniază P.
Aubenque, referinduse Ia Gorgias2•Sofistul, arată autorul francez, şi-a datseama de faptul că, în timp ce fiecare
ştiinţă e specială, bunul educator vaproceda astfel încît, în procesul decomunicare
a ştiinţei către alţii, să transforme ştiinţaparticulară într-una ce tinde cătreuniversalul uman şi-1 fructifică.
Prin retorica bine- concepută şi bine
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1173/2272
folosită, s-ar institui
ded transmutarea valorilor constante
des}Jrinse din cugetarea asuprarecutului, prezentului şi viitorului, înfermcnţi de cultură pentru îmbogăţireaceleilalte ipostaze a nniversal ului care
e u
"
manul" din fiecan, individ.
A fost poate, înaintea lui Platon, prima
pledoarie pentruo filosofie fonnativă şi militantă, ca şicînd sofistul secolului al V-lea, în pofid
aserţiunilor lui Sextus şi în contrast cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1174/2272
cpohc a scepticilor, ar fi vrut să previnănefastele stări
din veacurile şi mileniile de mai tîrziu,dud filosoful va
ncepe să vorbească doar pentru sine.
1 5. HIPPIA S DIN ELJS (a doua jumătate a sec. V) .
A fost autorul unui mare număr deucrări azi pierdute.
Vedem în el un filosof de seamăîmpotriva imaginii pe care
vrea s-o acrediteze Platon) şi un mare
matematician.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1175/2272
1 A. K. 5 c p r e p, op. cit ., p. 46.
P i e r r e A u b t> n q n e, Le pvobieme
de l'etre che; Aristote, Paris,
P. l.:.F., 1962, p. 262.
CCXXVI II
HO?v!O-MENSlJR 4
Preocupat de probleme de logică şiretorică, a formulat
eza unităţii dintre dialecticâ (luat ă cameditaţie teoretică),
dialog (ca procedeu de precizare a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1176/2272
conţinutului noţiunilor)
şi retorică (mij loc de transmitere a
cunoştinţelor, poate de
nuiversalizare a lor, în sensul vederilor ui Gorgias) . Platon
i atribuie meritul de a fi formulat,primul, semnificaţia
dia!ecticii ca metodft de a proc:daprin întrebări şi răspnnsun .
Din punctul de nden:: al chestitmii dea cunoaşte aportul
sofiştilor în domUliul antropo1ogiei
filosofice, cea mai interesantă teză susţi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1177/2272
nută de gînditorul din Elis vizează rolulpe care-1 au în formarea omului, pe de oparte caracterul
enciclopedic nl ctmCJ)tin ţelor, pc dealtă parte practicile
ehnice, dorite a fi de ascmctH::·a pc dtcu putinţă mai plurilaterale.
Prima idee ati ngea tema form;triiculturale a omului în
secolul lui Pericle. A doua ca re,
neîndoielnic, îşi depăşeaveacul, viza, credem, mai puţin temaelogiului muncii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1178/2272
fizice, prea stingheră toht)i în erasclavagistă, şi mai mult
în acord cn spiritul predominant inrîndurile sofiştilor
naintaţi · -- t vma autarhi(•i J >t•rsoanc
umane, eliberată de
servitutea prin carc depinde de iscusinţaehnică a altora.
n dicţionarttl Su (i ) da (s) citim :"Hippias . . . a afirmat
că scopul om d ui l a ut ar hia".
16. A. LKIDA J1A S şi A NTIPHON,
sofişti ai aceluiaşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1179/2272
secol, par să fi privit şi ei către viitor cînd - spre a ne
referi la planul uman care ne-apreocupat cu precădere
pînă acum -- vorbesc, primul de
egalitatea naturală dintre
iberi şi sclavi, al doilea despreegalitatea dintre greci şi
barbari. În acest ultim ennnţ era depăşitatît ideea sclavagistă, ştiind că sela vii
se rccrutau dintre "barbari" , cît şi aceeaa exclnsivismului grecesc, ce părea săfie o
dil!lensiune universală a mentalităţii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1180/2272
elene.
n altă ordine de idei, un enunţ al lui
Antiphon : "Timpul
e gînd şi măsură, iar nu ceva consistenttnr6a-:ac) ".
n ne reţin aici tema definiţieiimpului, ci termenul de
hypostasis. 1 nsemnînd "ceea ce sedepune", sedimentul
rezidual, el indică neîndoielni c atributude corporal. Sperăm
sit nu ne înşelăm considerînd dt este
primul enunţ teoretic
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1181/2272
CCXXIX
ON BANU
man·frst (iar nu doar în formăpractică) a posibilităţii ca
realul să jt:c, ftiră a avea caracter
corporal, aşadar prima!enunţ explicit al desfacerii nnivocităţiipreclasice) dintre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1182/2272
corporal şi incorpora! .
1 7. L"'i:'KOPHRON proclamă
principiul cgaliUtţii dintre
oatm·ni. fie că aparţin dcmos-ului orinobi limii 7i enunţă
n fl'!nl săn teza "contractului social" .
18. După cum spuneam şi aş:t cn;n a
rdr şit diu cxanh:nu! tezelor parcursemai sus, filosofii sofişti, împreună caSocrate şi Democrit, contemporanii lor,
n';tituie în istoriafilosofki o primă antropologie filosnfinlo primă axiologic,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1183/2272
o pri mă apropiere de înţelegerea fun-cţiilor formativ-creative
ale hmbajului.
n cîmpul, oricît de vag gîndit, al acestodisciplin este
descoperitit subiectivitatea umană caobiect al cunoaşterii
şi, clrept corolar, funcţiile ei active şiproducti\'e din planul
relaţiilor social-politice.
Ft ricita formulă homo-mensura poate fiuată, dincolo
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1184/2272
de semnificaţia ei strict protagorică,drept emblem{t a nnni
ansamblu vast de valori, susceptibiles{i. dea dimensiunile
apnrt ulni filosofie şi cultmal al
sofiştilor în globalitatea lui.
Est1, formula ideii-forţă ce dominăprez-:-:nţa lor teoreti că.
Ceea c ne-a rămas din operele scrise:de sofişti e puţin.
Timpu!, decimîndu-le, ni le-a transmisfrustrate de argumente:1e ce le vor fisprijinit cîndva. Dar b{muim însemnat u
or volum ideatic si energetic în pecetea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1185/2272
pe care au lăsat-o asupra anem11ărate subst anţl' care ne sînt ma
bine cunoscute : evenimente, doctrine,reacţii, faph:
de
cultură, moşteniri .
Cum \'om vedea, Socrate ,.a chem a
fil0sofia s;t se î udrcphc :'pre " sine"-leuman, ca sediu al u nor valori logice şietice.
Sofiştii cugetă despre conţinutul şiforţele acestui "sine".
l întrc-,·ăd ca entitate intersubiectivă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1186/2272
care, prin comunicarelimbaj , se afirmădrept motor al valorilor : acestea sîntprivite nu ca "date", ci ca /Jrodusc,
aşach r în procesul lor
de constituire, devenire şi proliferarecalitati,-.: , proco.::s
nţeles col ectiv-uman şi concret-istoric
CCXXX
HOMO-ME.NSURASocrate se ocupă de forma conceptuală cugetării .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1187/2272
Sofiştii cercetează potenţele şi valenţelconţinutului ei .
Formula ,.cunoaşte-te pe tine însuţi" vizpe om ca fiinţă
ogică şi morală. Formula ,.om-măsură"
se însoţeşte cu
cealaltă într-un tot vi zînd dimensiuneaprin care .:unoaşterc:a de sinedepăş<>şte ,.sine" -le. Se descoperăsusceptibilă să comande omului ca, princuvînt, acest sine să ocupe poziţii care
să-i îngăduie autoamplificarea,valorîzînd şi
ranssubstanţiind relaţii naturale şi
sociale.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1188/2272
Protagoras sau Gorgias intuiesc faptul crostul filosofului este de a-1 face p(_·om să-şi cunoască puterea şi mijloacele
creatoare. Omul îşi amplifică bogăţiamaterial ă şi spirituală, valorizînd ţ;iumanizînd obiectele experienţei .
, Sine"-le va include astfel entităţiexterioare. Cînd spum·m : un lucru fiicus.:i fie hu n, chiar şi este bun pentru
wi , spunem : prin l ucrul Eicut să fiebun, patrimoniul
binelui" nostru i nterior a crescut, asacum ne îmbogătim
>.tund cînd fntmns<:ţea l ucrului făcut
frumos prin nof se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1189/2272
nstalează in noi.
Capacitatea omului se arată dt:ci a fi
mai bogată decît
crede Socrate . .)Ju atît pri n cee:a cearc, cît mai aks prin
eca ce poat e faci' : Jăptuire d<>nstituţii, de civilizaţii ,
ntr-un cuvînt de istoriv. Căutînd unpersonaj literar spre
a-şi expune piiren.:a
asupra sensului istoriei omenirii ,
Platon va fi socotit a face un act de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1190/2272
probitate punîndu-! ,
aici , s ă cttvîntcze pe Protagoras.
Textul sofistic anonim Dialexeis face, caşi Protagoras,
drentate înfrunt ării dintre argument sicontraargument.
n ituaţii variabile, in raport cu
măsua oamenilor ce au
crtat una sau alta dintre situaţii,acelaşi act poate fi bun
ori . dimpotri\'8 , rău. Cînd gîndim,sîntem obligaţi să cugetăm l a cît mai
mnit(_· modalitlţi posibile, fie că se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1191/2272
sprijină
ori se exclud reciproc, total sau parţial.
De aici datoria
vrofesorulni - ce arc misiunea să-1nveţe pe pupilul său
><! gîndească - v a consta în a-1 facesă reflecteze asupra
susţinerilor posibill-, pro şi contra, sărăspundă la contra
;rgument, să-5i arn1eze opinia, ştiind căargumentele sale
:or fi fără cruţare cîntărite de adversar
sau, mai bine,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1192/2272
J u i ndu-se chiar pe dne dreptadversar. E şcoala spiritului
CCXXXI
TON" IIANll
critic. Deci, nu doar o contiinţă c.::"se cunoaşte " . după
spusa lui Socrate, dar una care mai
degrabă se judecă,
şi apreciază valenţele şi aspiră să senvingă, să se depă
şească. " Sine"-le lui Socrate c finit."Mai-binele" interior
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1193/2272
al lui Protagoras tinde să se degaj eze dfinit. Retorica c
uneori hulită, cîteodată nu fără dreptate. u această vreme,
cind nu există tipar, deci nici ziare nici
reviste, cind cuvîntul
manuscris circulă încet şi pretenţios,colocviile orale ale
sofiştilor, alături de convorbirile de tipsocratic, constituie
singura modalitate de a impune operativdeile în cîmpul
confruntărilor şi eficacităţilor publice,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1194/2272
deschise. Sînt terenul
cel mai la-ndemînă al întîlnirii dintre
atitudini-discursuri,
al interdelirnitării de opinii şinterdetcnuinării de sensuri.
Toate acestea deocamdată puţindezvoltate, in formă
mai mult practică decit teoretică, preaimpurii spre a
prinde rădăcini durabile.
Momentul sofisticii, ca majoritatamomentelor filosofiei greceşti - cu
excepţia platonismului, aristotelismului
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1195/2272
şi stoicismului - este rcgăsit în secoleleOi mileniile următoare sub forma
continuităţii nu de şcoală, ci de teze şi
atitudini.
nfluenţele exercitate îu istoriaulterioarCL de unul sau
altul dintre sofişti nu sînt expresconsemnate. Ele pot fi
presupuse însă. Sub raport tematic,meditaţiile despre care
s-a vorbit mai sus au putut genera,u;;pira ori favoriza
variate ideaţii, angajînd întreaga
problematică a omului .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1196/2272
Sub raportul li niilor de conduităfilosofică, ar putl'a ii
uată în considerare o înrăurire asofisticii asupra modalităţii subiective adealismului de mai tîrziu, .:a şi asupra
relativismului şi agnosticismului.
Conceptul " homo-meusura" se preta lavariate adopţiuni, sub i mperiuldiverselor ideologii. Fără grave devieri
eza omului semnificantputea să vireze către idealismul ceatribuie realitate, ori
capacitate constitutivă de realitate,primordial conştiinţei
umane. Interesul redus, dacă nu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1197/2272
ndifcreatismul unor cugetători caProtagoras ori Gorgias pentrucunoaşterea nat urii materiale putea fi
mpins cu uşurinţă spre atitudiniagnostice faţă de "lucrurile în sine" .Relativismului sceptic din oricare veac cum mărturisesc scrierile l ui Sextu'i -
CCXXXII
HOMO-MENSURA
an:a să i se: pară familiară pledoaria
"argumentelor duble" ;aceasta se acomoda fără prea multraumatism ideologiei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1198/2272
negativismului în problema adevărului,ba chiar iraţionalismulni integral.
ntră a şadar în j oc nu doar teordi cnl,prin nuanţările
ui nepărti nitoare, dar şi ideologicul,
prin aderenţele sale
sociak simr:atet icc.
Aceeaşi formulă t<:oretică s-a pututvaloriza, în cadrul
storic clasic al cristalizăriiumanismului, prin ceea ce afirmareferitor la om, iar altădat ă snb s
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1200/2272
Ju:nii"
1 . Socrate, mare filosof care n-a ,.;cris
uimic, con:>tittti .
după douăzecişipatru de secole oprezenţă spirituală pe car..:
nu mulţi diutre autorii de vaste tratate audobîndit-o.
Aceasta se explică nu doar prinfascinaţia exercitată d-:
cuvintele pc care Je-a ro:>tit, nici numaprin rolul jucat de
personalitatea sa în dialogurile lui
Platon, ci, paradoxal.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1201/2272
mai vîrtos prin "impersonalitatca"nvăţrtturii sale. Ca şi
n cazul lui Protagoras ori, să spunem, aui Dmocrit,
aceasta poartă pecetea unor mutaţii
p:::riodale ale filosofiei
care pot fi tot atît de puţin sustras<prin uitare din procesul
obiectual al istoriei ei, pe cît ar pute-a fomisă însăşi istoria
filosofiei din ansamblul istorieiomeneşti.
Acest filosof al dialogului oral s-a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1202/2272
născttt în anul 469,
ca fiu al unui cioplitor în piatr(L şi al
un:.:i moaşe:.
l cunoaştem prin notaţii ale multora, damai ales prin
scrierile lui Xenofon şi Platou, care i-aufost elevi, prin ale
ui Aristotel şi Diogenes Laertios.Spusde tnturor acestora
asă loc la insatisfacţii . Xenofon a fostrma puţin filo:>of
ca să-1 înţeleagă, Platon prea mult ca să
nu-l acopere,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1203/2272
Aristotel prea expeditiv, Diogenes preabirocrat şi, oricum,
prea distanţat în timp. Sînt mai de nădejde lucrările socratice ale primului1, căcneavînd vcleităţi filosofice proprii aputut să fie mai obiectiv.
1 X e II o f " 11. A mintiri tlrspreS.n;r:.t,•. in patru c:lrţi i :1 p./.•::ia lui
Socrate.
CCXXXlVCC)N$TIINTA CONŞTJINŢEI
'au! Shorey îl j udecă după faptul că nu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1204/2272
a lăsat operă
';crisă i afirmă că nn a dat nici un
"corp de doctrină" sau
,;istem1• Dacă îl apreciem prinntermediul întregii literaturi a timpului,
prin amprentele indelebile lăsate înoperele urmaşilor, prin actele politicecare au dat Atenei .vreme
de cîteva decenii teoria lui în formăpractică, într-un cuvînt
prin globalitatea istoriei social-spirituale a epocii , atunci
se impune o coiJduzie opusă aceleia a
ui Shorey.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1205/2272
umai conturul puternic al existenţei sale"doctrinale"
;.i politice poate să explice sfîrşitul săua fost, în amtl 399
.e.n. condamnat pentru convingerile
profesate şi executat prin autootrăvire.S-ar fi putut salva abandonînd fie
cdatea, fie ideile sale. Xenofon spune căa prderat să
:nuară atunci, în plină demnitate a
facultăţilor sale mintale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1206/2272
du:ît mai tîrziu, în decrepitudine .
. , H aici orgoliul istoriei. E nevoit ă să
suporte atîţi pose
uri de puh:re versatili şi mediocrincît consacră cu aviditah: portretul
puternicilor curajoşi, consecvenţi şistrăl u citori.
2. Circulft părerea, susţinută şi deBastide2, după care
Socra te s-ar Ii dezinteresat cu totul de
atura ontologică filosofiei Păr
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1207/2272
erea nu poate fi acceptată sub aceast ăformă.
1n treacăt fie spti;; ştim d't
filosoful atenian a studiat fizica
i s-a ocupat de ca. Diogencs Laertiosne-o spune în mod
expres:. Socrate studiase şigeometria•. Acest fapt însă nu
nseamnă prea tnult. Dar în Amintirt'leui Xenofon sint
ndicaţii mai concludente în acest sens.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1208/2272
e vom opri puţin
a una din ele, ca mărturie nu numai a
preocupărilor de
ordin ontologic ale lui Socrate, dar otodată şi a orientării
eoretice date acestor preocupări.Socrate se strr1duieşte
-:{t demonstreze că "zeii procurăoamenilor tot ce le tn:buîe",
ci sînt cei ce scot pentru oameni hranadin pămînt, d dau
1 P a u 1 S h o r e y, What Plata said,
Chicago-London, Univ. of Chi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1209/2272
'a)!O Press, 1965, p. 13.
G e o r g e s B a s t i d c, Lt moment
historique de Socrato, Paris,
1 939, Alcan, p. 1 09 sq.
D i o g e n e s J4 :1 e r t i o s, II , 45.
• X e n o f o n, Amintiri, IV, 7.
ccxxx v
O N llANU
oamenilor apă, ei le-au dat focul şiaeruP. Din textul xenofontic rt:zultă înmod transparent că zdi c:.tr : au creat
pe om au pus la dispoziţia omului, în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1210/2272
conformitate cu interesul şi nevoile salentreaga uaturd., tot Universul , cu
astrele sale, cu cele patru elemente. Este
zbitoare tocmai referirea lui Socrate lacele patru elemente. Acestea, de laThales la Empedocles, fuseseră arătate unele diu ele, sau toate -
de către filosofii materiall şti ca temelieneprodusă de
nimeni a lumii materiale. Mai mult, tezamaterialistă a
celor patru elemente era propagată.ocmai în timpul lui
Socrate de către contemporanul său, cu
vn.:o 20 de ani
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1211/2272
mai vîrstnic, Empedocles. Or cele patruelemente apar la
Socrate drept subordonate iniţiativei, bachiar forţei
făuritoare a divinităţii. Vedem în aceast
polemica idealismului cu fizicalismul,endinţa lui Socrate de a-i opune un
punct de vedere idealist in problemztUni \·ersului.
Este adevărat că Socrate nu ne-a dat oeorie generală a
existenţei. Este d.: asemenea adevărat cel considera
cercetarea naturii în acelaşi timp
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1212/2272
zadarnicA, lipsită de folos
practic şi nelegiuită. Aristotel spunea că
Sc>e rate s-a ocupat
doar de probleme morale şi nu denatm:L2 • Dar una este
a refuza orice apreciere asupraexistenţl'Î înconj urătoare,
a face abstracţie de ea, după cum credeBac;tide c;1 ar fi
făcut Socrate ; alta este ca, după ce afost considerată
această realitate, după ce a iost elaborat
uu <tnuntit pWlct
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1213/2272
de vedere asupra esenţei ei, să se declar.: că, dată fiind
această esenţrt, omul trebuie :;;il renunţd a se ocupa mai
departe de ea. Rezttltatul final e acela)i,
se va spune.
umai că în primul caz Socrate apare caun gînditor care
n-ar fi participat la dezbaterea cu privira natură, ceea
ce este infirmat de texte ; în al doileacaz, cel autentic,
Socrate apare ca filosof care, în această
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1214/2272
dezbatere, sprijină
un anumit punct de vedere, în speţă cel
dealist şi
n
ce priveşte cunoaşterea lumii înconjurătoare - agnostic.
Punctul de vedere al lui Bastide pleacăde la convingerea
că Socrate nici nu a fost filosof. Înratarea autorului fran-
1 Ibidem, IV, 3.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1215/2272
A r i s t o t c 1, Meta.fiziw. I, 6. 9S7 b.
CCXXXVI
CONŞTUNŢA CONŞTllNŢEl
cez, el devine un fel de anahoret al
spiritului, oficiant al
unei "trăiri" mistice elaborate de sinepentru sine, ceva
n genul în care aveau să apară adesea,mai tîrziu, în literatura europeană,oghiştii hinduşi.
Or, remarcăm şi alte momente, în afarăde cel semnalat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1216/2272
mai sus, în care se manifestă opoziţiantre filosofia lui
Socrate şi materialismul contemporanui. Socrate explică
constituirea trupului omenesc, inclusiv a
organelor de simţ,
n chip finalist : ele ar fi fost create dezei în vederea func
iei optime pe care aveau s-ondeplinească în interesul
omuluil. Dealtfel întreaga concepţiefilosofică a lui Socrate
este pătrunsă de finalism, de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1217/2272
antropocentrism. Să comparăm
această teorie - străbuna teoriilor
biologice ale preadaptismului din zilelenoastre -- cu aceea a lui Empedocles,
contemporanul lui Socrate, după care
sistemul de organe
ce constituie trupul omului este explicatexclusiv în chip
determinist, prin acţiunea unui anumitgen de "selecţie
naturală" - ultraprimitivă şi ultranaivă,dar totuşi acceptată - şi vom avea dinnou înaintea noastră menţionata opoziţie
de orientări filosofice. De asemenea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1218/2272
atacul întreprins de Socrate împotrivaconvingerii materialiste a lui
Anaxagoras, potrivit căreia soarele e opiatră incaudescentă ;
Socrate îi opune teza originii şi naturii
divine a soarelui2,
căruia îi consacra poate un anumit cnlt3
Esenţa kosmos-ului este, în concepţia luSocrate, spiritul divin, iar supremarealitate conştiinţa omului, în ultimă
analiză ea însăşi de natură divină. Omuleste spirit, lumea
exterioară este o realitate inferioară în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1219/2272
raport cn cea spirituală, umană, ca un fede umbră ce o însoţeşte în modnexorabil. "Socrate - observă Boutroux
nu se araHi
preocupat de a confrunta doctrinelefilosofice cu natura
ucrurilor, aşa cum poate aceasta săexiste în mod independent de spirituluman. După el, condiţia necesară şi
suficientă a certitudinii rezidă în dublulacord al omului
1 X e n o f o n. Amintiri, I, 4.
Ibidem, IV, 3 ; IV, 7.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1220/2272
3 P 1 a t o n, Symposirm, 220 ; uniiautori se îndoiesc de adevărul acesteinfonnaţii platoniciene.
CCXXXVII
ON BANU
cu sine însuşi şi cu alţi oameni, cu altecuvinte în acordul
spiritului omenesc cu el însuşi"1•
3. Aceasta este manifestarea principalăa ceea ce numim
subiectivism ontologic la Socrate. Dacă
n concepţia lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1221/2272
Socrate spiritul uman este supremarealitate, ca realitate
mediată, apoi cauza ultimă a acesteiaeste divinitatea.
u vom intra aici în cercetarea mai
ndeaproape a felului
n care o înţelegea el. Există înproblema concepţiei lni
Socrate despre zei o gamă variată depăreri, între acct:a
care vede în Socrate în ultimă instanţăun promotor a1
monoteismului şi cea care îl declară
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1223/2272
sfaturi, ci interdicţii. Dar "daimon"-ulsocratic e doar una din formele demanifestare, cu caracte1
ntern, a divinităţilor. Acestea se afirmăndeosebi în mod
exterior omului, cu multiple sarcini.După cum ne informează Xenofon,Socrate crede că ele se manifestă caforţe creatoare şi diriguitoare ale lumii,căreia i-ar da o finalitate determinată,precum şi ca inspiratoare ale tuturor acţiunilor umane. Ca atare zeii trebuie
ascultaţi fără preget3.
Dar a-i asculta înseamnă şi a nu lencălca prerogativel e.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1224/2272
Ei domină în mod absolut natura, cunoscoriginea ei şi
determină ordinea ce domneşte în sînulei. Omul trebuie
să se mulţumească să-şi dea seama de
aceasta şi să nu
reacă mai departe, spre a se întreba înmod indiscret în
ce fel au procedat zeii spre a determinaapariţia lumii,
n ce fel înfăptuiesc ei ordinea naturală.Ceea ce trebuie
1 E m i 1 e B o u t r o u x, Socrate-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1225/2272
fondattJur dtJ la sciBncB moral,·. in .
. Etudes d'histoire de la philosophie",
Paris, Alcan, 1925, p. 1 1 .
X e n o f o n, Apolo:ia, II.
1 Idem, Amintiri, IV, 3.
CCXXXVIII
CONŞTIINŢA CONŞTIINŢEJ
urnul să ştie despre lume, el - datorităvoinţei zeilor -
chiar şi ştie ; ceea ce nu ştie, tot datorităvoinţei zeilor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1226/2272
nu ştie şi ca atare nici nu trebuie să ştie!"El (Socrate)
spune Xenofon - împiedica pe oamenisă se ocupe
peste măsură de corpurile cereşti şi de
egile după care
acestea sînt conduse de către divinitate.El considera că
aceste secrete nu pot fi pătrunse deoameni şi că cei ce ar
ncerca să sondeze acele mistere pe carezeii nu au dorit
să le dezvăluie oamenilor ar supăra pe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1227/2272
zei"2•
ată dar că teologia socratică atrage
după sine un anumit
agnosticism. E un agnosticism limitat,căci se referă la
natură ca realitate exterioară omului şinu vizează interioritatea, conştiinţa.Aceasta rămîne obiect de cunoaştere.
Dar în privinţa naturii, ştiinţa liberă aucrurilor şi "ştiinţa
zeilor" se exclud reciproc. Prin aceastăeză, Socrate tindea să salveze prestigiu
zeilor de indiscreţiile ştiinţei umane.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1228/2272
La Socrate concepţia are aşadar nucaracter fideist.
Dar desprinsă de contextul socratic eapoate avea şi alt
seus. În adevăr atunci cînd spunem că
ştiinţa lucrurilor
i "ştiinţa" zeilor se exclud uua pc altaenunţarea poate
.;ii sune şi ca maximă pronunţată de laribuna ştiinţei,
ar atunci devine actul de condamnare lamoarte a JJeilor.
Poate că, datorită caracterului ei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1229/2272
bivalent, această formulă socratică aavut anumite consecinţe laicizante,nedorite de autorul ei. Materialismul
preclasic grecesc con
·icţuieşte pe acelaşi teren cu o formăsui-generis, reziduală,
ck teologie. Nebulozitatea cunoştinţelorsimplismul spiritului de analizămpiedicaseră pe materialiştii etapei
preclasice să-şi dea seama deconsecinţele necesare ale propriei lor concepţii filosofice. Or, în epoca
clasică, în a doua
umătate a secolului V, are locconcomitent exprimarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1230/2272
de către Protagoras a îndoielii asupransăşi existenţei
1 H. L a n e merge pînă la susţinereaconform căreia afirmaţia sacratic ii. ..ştiu că nu ştiu nimic" avea un caracter apologetic : în raport cu inţelepciunea
divină, cea umană ar fi .,nimic" (Afass ulitte, Mtinster
Onabriick, 1960, p. 1 2.
X e n o f o n, .4 mintiri, IV, 7.
CCXXXIX
ON BANU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1231/2272
divinităţii, în timp ce Socrate atrageatenţia asupra faptului că terenuleologiei nu poate fi totodată şi cel al
ştiinţei, al cercetării filosofice. Socratespune că domeniul
de fenomene în care tronează spiritul
divin nu poate şi
nu trebuie să fie profanat de iscodirilecercet ătorului filosof. El atrage deciatenţia asupra faptului că spiritulcercetării raţionale şi sfera dominaţieidivine se exclud. Dacă
aceste spuse ale lui Socrate sîntascultate de un materialist din secolul V.e.n., se poate presupune că-şi dă
seama, cu acest prilej, de faptul că pînă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1232/2272
atunci nu se pusese problema de a ştidacă în natură, ca domeniu alprincipiilor fizicale, mai rămîne loc şi
pentru zei. Dacă e aşa, atunci
s-ar putea ca teza socratică, deşi înconcepţia sa a avut
destinaţie exclusiv teologică, să fiacţionat ca un şoc intelectual asupracugetării laice, realiste, contribuind larecunoaşterea incompatibilităţii dintreeologie şi filosofia materialistă, cînd e
vorba de unul şi acelaşi domeniu de
fapte. Nu cumva tocmai aceastăconsecinţă ateistă - străină de intenţiileui Socrate - a fost folosită ca pretext
mpotriva sa la proces, de către
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1233/2272
adversarii săi ?
Religiozitatea îl situa pe Socrate dincol
de cercurile
democratice. Partidul lui Pericle erapartidul materialistului Anaxagoras, iar
n spatele lor se afla demos-ul atenian.Anaxagoras întruchipa spiritul denvestigaţie -- fie ea doar speculativă -
care pătrunde adîncurile Universului,unde subminează tronul lui Zeus. Socratnu voia
ca tronul lui Zeus să fie subminat,condamna calea investigaţiei ; laturaagnostică a concepţiei sale era reversulantimaterialismului său şi amîndouă,
ntruchipări ideologice ale aceleiaşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1234/2272
poziţii sociale ce refuzase soluţiademocratică
n problema criteriului ordinei dincetate. E posibil ca subiectivismul şiagnosticismul socratic să fi foststimulate şi de factorul gnoseologic care
a mai fost relevat. Dacă e
adevărat că în această epocă filosoful cdescoperă imperiul
faptelor sociale şi morale, ca imperiuavînd conturul său
determinat, îşi dă seama de imensitateaui, nu este exclus
să se fi simţit neînstare de a mai trece
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1235/2272
dincolo de această
vastitate, neînstare de a mai cuprinde
cum se cuvine,
pe lîngă domeniul socialului, şidomeniul ontologicului.
CCXL
CONŞTIINŢA COJ\:ST! lNŢEI
4. În această epocă se punea custringenţă problema
unei atare reorganizări a cetăţii, încîtegile ei să asigure
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1236/2272
bunăstarea păturilor largi de oameniiberi într-o măsură
mai mare decît izbutiseră să o facărînduielile trecutului.
Cei ce gîndeau în spiritul democraţiei
consi derau că justificarea unor noi legia autorităţii lor trebuie să se bazeze peconformitatea acestora cu interesulrecunoscut al demos-ului. Se înţelege căpartida adversă respingea acest
mod de a vedea, în numele dreptului
celui. mai tare. Peaceastă linie mergeau cuvinteleadeptulni aristocraţiei,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1237/2272
Kallicles.
Cele două poziţii ce se înfruntau erau
nsă departe de
a-şi limita ciocnirea la una wrbală. Înspatele lor <:rau
grupuri sociale distincte care, o ştim dea 'l'ncidide, se
urau de moarte şi care erau gata săfolosească orice fel de
arme spre a-şi impune supremaţiapolitică.
Schimbările de regim politic din a doua
umătate a secolului au fost adesea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1238/2272
nsoţite de adevărate expediţii punitiven rîndurile adversarilor pe care
vioknţa, departe de a-i dezarma, nu
făcea decît să-i îndîrj easci'1. Nu o dată
vor fi simţit cercurile aristocraticeprecaritatea metoddor
extremiste, lipsa de perspecti\'e apoliticii de intimidare
a demos-ului, care se arăta puternic.
Se poate presupune deci că anumite
cercuri aristocratice au înclinat spreconsiderarea unor soluţii politicr şi
eoretice mai Sllple, mai elastice.
Asemenea cercuri continuau, evident, să
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1239/2272
respingă punctul de vedere democratic .
Dar, de bună seamă, mulţi aristocraţi Î)i
dftdeau seama
n acelaşi timp de faptul că punctul devedere legat de
numele lui Kallicles, sfidător şi brutal,ar ii avut darul
doar de a stîrni indignarea demos-ului,nrăutăţind şi mai
mult relaţiile politice. Elementelemoderate ar fi preferat
deci un succes limitat. Ele ar fi preferat
ca promovarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1240/2272
principalelor interese aristocratice să fi opţinută prin
concesii făcute în privinţa celor secundare. lnclinau aşadar spre soluţiicare, garantîndu-le satisfacereantereselor de bază, să apară totuşi
acceptabile democraţilor, să împace cualte cuvinte cele două tabere, înnteresul aristocraţiei.
CCXLI
ON BANU
n spiritul acestor tendinţe, Socratepropuse o altă solu
ie, care era lipsită de brutalitatea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1241/2272
reţetei lui Kallicles,
dar care nega în acelaşi timp poziţia
democratică. Fiecare
din tabere avea anumite interese. Mulţinţelegeau sau
ntuiau faptul că ceea ce este folositor pentru un grup
vine în conflict cu interesele grupuluiadvers . În acest
imp se desfăşoară o amplă dezbatereasupra a ce este ori
nu echitabil ; fiecare tabără se
străduieşte să prezinte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1242/2272
drept echitabil ceea ce simte in fonddrept util sieşi, dar
discuţia asupra fondului de utilitate eraocolită. Discuţia
asupra echitabilului s-ar ii epuizat în
cele din urmă, lăsînd să subziste maideparte ciocnirile de interese (utili
Uiţi opuse) , adică, în extrem, războiulcivil al cărui deznodămînt nu promiteanimic bun aristocraţiei. În asemeneacondiţii un susţinător înţelept al
aristocraţiei se puteagîndi să evidenţieze legătura dintre utilşi echitabil, aşadar să arate că, pînă
atunci fusese ocolit miezul problemei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1243/2272
care, în aceste decenii, consta în primulrînd în existenţa
unor ciocniri de interese (problemautilului) şi că discuţia
asupra echitabilului e inseparabilă de
discuţia asupra
ntereselor sociale, deci a utilului.
Socrate, mergînd pe calea recunoaşteriiacestui fapt, a
avut meritul, primul în Europa - înChina, Confucius
pricepuse aceasta cu citeva decenii mai
nainte - de a fi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1244/2272
nţeles existenţa unui raport între ceeace noi numim
conştiinţa etică şi cerinţele izvorîte dinexistenţa socială.
Dar atît. A rămas, fireşte, departe de
eza detenninantelor
existenţiale-sociale ale conţinutuluinoţiunii de utilitate.
Pentru el utilitatea este exclusiv deordinul raţiunii abstracte.
Pe lîngă aceasta Socrate se străduieştesă demonstreze
că nu pot exista lucruri, principii care să
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1245/2272
fie utile fără a fi
şi drepte, dat fiind că utilul ca şi j ustul
nu pot fi în funcţie
de poziţii personale trecătoare, deoarecare contingenţe,
că ele au un fundament absolut în naturaconştiinţei
umane ; c ă e destul ca această conştiinţsă fie temeinic
cercetată după principiile ştiinţei, pentrca utilul şi j ustul
să fie descoperite. Şi dat fiind că toţi
oamenii sînt capabili
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1246/2272
să dobîndească ştiinţa, ei vor aj unge peaceastă cale, a
CCXLII
COI"ŞTIINŢA CON 1 l l'\lŢEI
ştiinţei introspective, la soluţii valabileAcestea, avînd
caracter ştiinţific, vor fi valabile jmtru
oţi, astfel că în
acest chip şi întrcsfîşierea va inceta.După cum se vede,
n timp ce, în vederea înlocuirii vechiloegi perimate şi a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1247/2272
nstaurării unor legi bune, juste,democraţii proclamau
drept criteriu pe acela al interesuluimajorităţii cetăţenilor,
al opiniei lor despre util, Socrate cerea
egi conforme cu
principiul abstract al unei j ustiţii uniceproprii naturii
ntime a omului şi totodată generalumană ; discernabilă
pe calea cunoaşterii introspective,această justiţie absolută
avea să se dovedească - argumenta
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1248/2272
Socrate - şi absolut
utilă, deci utilă tuturor.
Socrate credea că izvorul divergenţelore de ordin grwscologic, că un vigurosapel la logică i învăţătură avea să
potolească conflictul. El socotea dloamenii nu se pot înţelege asupraechitabilului pentru că-I tratează separatde chestiunea utilului . Observînddimpotrivă legătura, dată fiind
credea el - supremaţia logicului, va fi
suficient să serecunoască legătura dintre util şi j ust şiatunci argumentele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1249/2272
care vor defini în acelaşi timp binelesuprem şi supn.:ma
utilitate vor duce la limau, la obţinereaunui consens unanim şi deci la împăcareDivergenţa asupra utilului exi.,;tă
gîndea Socrate - pentru că noţiunea deutil nu a
fost adusă la nivelul conştiinţe!, adezbaterii raţionale ;
că aşadar, printr-un procedeu maicutic,
analiza raţionalăva triumfa, ducînd spre concepţia "justă", unică posibilă, asupra utilului,
recunoscut a fi analog cu echitabilul.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1250/2272
5. Dar care este temeiul, general uman,al principiului
echitabilului, al j usteţei ? Virtutea,răspunde Socrate, adică
acea trăsătură etică fundamentală a
conştiinţei umane ce
se află, cel puţin în stare potenţialii, înfiecare om ; ea dă
emei comportării juste, comportare prinea însăşi necesar utilă ; ca atare virtutea
devine criteriul absolut al utilităţii, eadecide ce e util şi ce nu. Ştiinţa virtuţiidevine ca atare ştiinţă a j ustiţiei,otodată a utilului, şi absoarbe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1251/2272
oată sfera gîndirii umane, inclusiv acelei social-politice.
\lehring observă că Socrate căuta un pofix în fluxul rapid
al fenomenelor şi că 1-a găsit în virtutea
ntemeiată pe
ştiinţă. Am preciza că, în primul rînd,Socrate căuta un
CCXLIII
ON BANU
pol fix în fltL....:ul ciocnirilor sociale.
cu· acest corectiv ni
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1252/2272
se pare mai semnificativă caracterizareape care Mehring
o dă gîndirii socratice : "principiul săuconducător a fost
reforma vieţii morale, prin adevărata
ştiinţă"1•
Sofiştii - Protagoras sau Lycophron -proclamaseră
un criteriu social obiectual al j ustiţiei,avînd in fond în
vedere interesele obiectuale ale demos-ului. Ultimul sugera
că dreptul dcri\·d. din nevoia pe care o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1253/2272
simt oamenii de a
convieţui în stat, din limitarea reciprocă
mpusă de această
convieţuire2• Poziţiei acestora Socratee opune afirmarea
unui criteriu iu esenţă etic, subiectiv,anume natura psihică
originară a omului, avînd in vedere înfond nu un anumit
grup social, ci întreaga societate liberă cetăţii.
n aceast ă perioadă de lupte iniţiate de
democraţi,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1254/2272
soluţia lui :Socrate exercită o funcţienhibitoare asupra
clanului milit<Lut antiaristocratic.
S-a afirmat dt teza socratică e lipsită înotul de elemente
de ordin obi:ctual, că Socrate ar analiza problema salvării
morale a indi \'Îdnlui exclusiv princonfruntarea sa cu sine
nsuşi. Este adev{trat că Socratemeditea7.ă doar asupra
conştiinţei individuale. Dar, după cum î
mod întemeiat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1255/2272
observă Gomperz, Socrate pleacă de laconstatări de ordin
ndividual şi trage apoi concluzii careangaj ează în fond
morala social;,, l ucru po:>ibil într-un
moment în care - arată acelaşi autor - nuexistă distincţie strictă între aceste douădomenii ale vietii morale. Constiinţandividuală
erenul de cercetare' socratică - exprimădeci implicit
şi un element exterior subiectivităţii
ndividuale, ceva
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1256/2272
egat de existenţa socială a oamenilor am spune noi, ceva
universal, altminteri - în conformitate cunsăşi gîndirea
socratică - nici uu fel de ştiinţă nu ar fi
fost posibilă.
n mod uecxplicitat se degaj ă astfel dincugetarea socratică o intuiţie, poate odescoperire, cum crede Antonio Tovar,anume a faptului că "omul nu se naşteiber, ci ata-1 F r. M e h r i n i:'·
Sokrates und d-ie Philosophie desSelbstbewusstseins, in ., GesatnmelteSchriften u. Aufsătze", Prag, vol. VI, p.33.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1257/2272
A r i s t o t e 1, Politica, III, 5, 1 1 .
CCXLIV
CONŞTUNT A CONŞTIINŢEI
;;at de cetate, situat într-o istorie"1•
Socialitatea care pentru
sofişti se desprindea cu precădere dinactul uman, social,
finalizat ca atare, s-ar fi putut contura înmintea lui Socrate
.:a un jactum, receptat de subiectivitateumană.
t adevărat că, după Socrate, singura
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1258/2272
ştiinţă este aceea
care se ocupă de conştiinţa omului, că
deci pentru el ştiinţa
se confundă cu ştiinţa eticii.Semnificaţia agnostică a
acestei îngustări a obiectului ştiinţei afost subliniată. Nu
e însă mai puţin adevărat - şi e un faptde seamă - că,
n concepţia lui Socrate, etica devine oştiinţă. Neîndoielnic,
o ştiinţă a eticii în această epocă nu se
putea naşte încă.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1259/2272
Dar în lunga istorie de idei care a dus încele din urmă la
autentica ştiinţă a eticii, faptul căSocrate pune problema
unei astfel de ştiinţe are o mare
nsemnătate pozitivă.
VIai mult, el are m2ritul de a firecomandat omului să-şi
nvestigheze conştiinţa spre a descoperiacolo universalul,
fondul moral general şi permanent care,ocmai pentru că
e
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1260/2272
universal, poate deveni obiect al ştiinţe
Dar, cum vedem, soluţia socratică la
ntrebările pe care
e punea contemporanilor noul c urs alvieţii sociale ateniene
are în esenţă un caracter subiectivist.
6. În gîndirea socratidt, un loc de seamă
a ocupat problema conceptului. Acestucru rezultă din întreaga noastră
bibliografie socratică şi îl aflăm în modexplicit de la Aristotel, care arată că luiSocrate trebuie să-i atribuim"descoperirea a două principii : acela a
ndncţiei şi acela al defini ţi ei generale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1261/2272
conceptul ] ''2•
Se înţelege că şi predecesorii lui
Socrate au folosit concepte filosofice,dar le abordau în chip quasi-intuitiv,spontan, fără a dispune de o teorie araportului dintre conceptul folosit şi
multiplicitatea individualului concret şifără a
:;e putea deci gîndi la vreo regulă caresă conducă spre elaborarea conceptelorAltfel stau lucrurile cu Socrate. Con
orbirea dintre acesta din urmă şiEuthydemos - redată
1 A. T o v n r, Socrrste, sa vie et son
emps, trad. Del Medico, Paris,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1262/2272
Payot, 1954, p. 265.
2 A r i s t o t e 1. Metafizica, XIII, 4,
1078 b ; I, 6, 987 b.
CCXLV
ON BA:--1\J
de Xenofon1 - ne înfăţişează contrastuldintre acestt.'
două poziţii. Noţiunea de just e folosităşi de unul şi de
altul, dar Euthydemos se vădeşte a nu fi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1263/2272
studiat raportd
dintre conceptul de j ust şi diferitele
cazuri individuale dt
practicare a justiţiei, spre a putea să deape această ca: •,'
o definiţie j ustului. Tot aşa, adăugămnui, iilosofii dinaintea lui Socratefoloseau concepte, ca cele de principiu,ruicare, contrarietate, armonie etc.,fără a-şi fi pus problem a să ledefinească sfera sau conţinutul. Socrate
rece, dimpotrivă, la o asemeneacercetare. El examinează mai multL>serii de acţiuni care sînt în mod directuste, precum "i
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1264/2272
altele ce se opun minciunii, înşelătoriei,aservirii2 ; apoi
rece la alte serii de acţiuni care sîntaparent inj uste, apiirînd ca acte deminciună, înşelătorie sau aservire, dar care: sînt j uste în raport cu obiectivul
final urmărit prin săvîr
şirea lor. Xenofon redă în mod văditdoar o parte a procesului logic în carese angaja Socrate. Folosind şi unele texe platoniciene analoge cu textul
xenofontic (de pildă cel di n
Statul, I, 330 C sq.) ne putem da seamade firul gîndirii
socratice.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1265/2272
El constă din cercetarea, sub aspectul justului, a lllh-i
serii de cazuri particulare, dinnlăturarea a ceea ce în ac:c:t..:
cazuri apare neesenţial în raport cu j
ustul (în unele cazt:ri ,
aparenţe înşelătoare) , din reţinerea aceea ce aceste ca:wri
au toate între ele comun şi esenţial ca just. Socrate se ridid
a::;tfel la o anumită definiţie a justului,care e presupusă
a cuprinde toate cazurile de acţiune
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1266/2272
ustă. n acest ft-1 ,
d porneşte de la recunoaşterea şi
delimitarea existen ţci ,
.n acţiuni, a unui anumit universal,ndependent de subiectul care le
cercetează, trece mai departe lastabilirea fa] 'tnlui că acest generalpoate deveni · obiect al cercetării , alştiinţei şi că se exprimă într-o formăogică, conceptu l .
E l schiţează pînă l a un punct procedura
de trecere d(• l acaz urile individuale la statornicireauniversalnlui, adi c:l.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1267/2272
procedura inductivă.
X e n o f o n, Amintiri, IV, 2.
Am modificat puţin aici, în moddeliberat, termenii dialogului dintreSocrote şi Euthydemos, spre a-i putea
mai bine valorifica conţinutd lui logic îne,ll.tură cu tema pe core o expunem.
CCXLVI
CO:.iŞTII!\IT A CONŞTIINŢEI
n acest context, Socrate dă o definiţie aoperaţiei diakctice ( 8Lcx/,eye:a-rcxL) "deliberarea în comun în vederea
distribuirii lucrurilor în raport cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1268/2272
genurile lor" , spre a
:,e ajunge la definiţii corecte şi, prin
acestea, la cunoaştere,
cu scopul unei guvernări mai bune a .acţiunii. Referitor
.t acest text, A. I. Voelke observă căoperaţia considerată
de Socrate -- în speţă e vorba degenurile Bine şi Rău -
l i l se epuizează prin discuţie, ci prinactul practic în care se
ranspune rezultatul dezbaterii. Deşi
distincte, deliberarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1269/2272
)i acţiunea apar inseparabile înconcepţia lui Socrate1•
Adăugăm că, pe de altă parte, Socrateobservă că, spre a
face inducţia deplin eficace sub raport
ogic, e necesară
nu
doar conturarea universalului, dar şidelimitarea lui
de alte universale, ceea ce implică şicalea "în jos", cum va
,.p:m Platon, adică un act de ordin
deductiv.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1270/2272
crcetarea mai d parte a analizeisocratice ne dezvăluie
clouă particularităţi care exprimăspecificul subiectivist
al gîndirii socratice : a. Socrate nu se
ocupa de universalul
elin lumea individualelor fizice dinnatură, ci exclusiv de
acela din acţiunile omului, privite subaspectul lor etic ;
pl anul său de cercetare este deciexclusiv acela al subiect i vităţii, alcomportării morale a omului ; b. Se
constată
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1271/2272
c:t, în fond, în exemplul de mai sus,punctul de plecare este
ldiniţia j ustului, că întotdeauna Socrata ca punct de
pkcare o anumită definiţie, că aşadar
avem de-a face cu
kducţii. Nu discutăm aici problemaraportului dintre
deducţie şi inducţie. S-ar putea arăta cuemei că ele mai
ntotdeauna se întrepătrund şi că nu potfi în fond separate
n mod absolut. Nu se poate nega însă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1272/2272
existenţa în cele
rle mai sus a unui moment inductiv ; nu
se poate nega că
momentul inductiv e cel care-1 preocuppe filosof şi că
pe acesta îl analizează. Probabil căocmai aceasta a dorit
să releve şi Aristotel ; c. Conceptulmenţionat apare ca
un dat, existent în conştiinţă înainteaoricărei experienţe.
Ar fi un dat originar, a priori, în raport
cu care se va con-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1273/2272
1 A. I. V o c L k e, Dialectique et choixdans la pensee socratique, în
. T,a Dialectique - Actes du XIV-econgres des societes de philos. de
.mgue fran4ţaise", Paris, P.U.F 1969,
•
p. 54.
CCXLVII
1 0 :-J B A N U
ura universalul obiectual (obiectualul e
aici ansamblul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1274/2272
actelor morale) . Este o răsturnaresubiectivistă. Dar recunoaşterea şidefinirea universalului ca atare ca şi a
nsemnătăţii lui pentru ştiinţă, studiulconceptului, stabilirea existenţei unuiraport între concept şi universal,folosirea .
chiar defectuoasă, a inducţiei rămînvalori teoretice, independent de faptul
că Socrate avea în vedere doar domeniul, subiectiv, al moralităţii, şindependent de conc p
ia sa idealistă asupra raportului dintregîndire şi re:alitatea
obiectuală. Gîndirea socratică, ca orice
gîndire filosofid
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1276/2272
filosofii operaseră pînă atunci, fuseserăelaborate svontan .
Cunoaşterea filosofică nu putea însămerge mai dcpart (_·
n cadrul spontaneităţii, ea nu putea să
progreseze fără si'L
determine reguli logice de elaborare acategoriilor şi . Lcc
aj utorul acestora, a principiilor eoretice. Ea avea nevoie
de reguli cu ajutorul cărora să poată fideosebite între ..:·le
conceptele bine elaborate de cele false
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1277/2272
şi statornicite normele ştiinţifice deexprimare a realului în gîndire. Or,primul care a atras atenţia asupra
faptului că în acest domeniu
e vorba de o 9tiinţă şi care a formulatunele din teoremde
ei fundamentale, primul care, în strînsăegătură cu aceasta,
a descoperit însemnătatea metodei înştiinţă a fost Socrate.
Dar înfăptuind aceasta, Socrate a făcut-on cadrnl subiectivismului. Platon a datmetodei socratice aplicaţii cn tnlogice,n cadrul caracterului obiectual al
dealismuh;i s:tu.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1278/2272
a1· Aristotel a răsturnat raportuldealist, socratico-platonician, între
concepte şi individualul material
concret, a recunoscut primordialitateaacestuia din unnrt şi a restituit
astfel atît universalului socratic, cît şi
conceptului semnificaţia lor deplinautentică. "În zadar - scrie Boutroux -
SOCt'ate se închisese scrupulos înstudiul treburilor umane.
CCXLYIII
CONŞTilNTA CONŞTIINŢEI
Fecunditatea metodei sale în această
materie . . . a făcut ca
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1279/2272
c:a să se arate aplicabilă tuturor ucrurilor, chiar fizice
"1•
. .
7. Aşadar tezele socratice asupraconceptului şi inducţiei,
preluate critic, devin etape
ndispensabile în istoria maturiz ăriicunoaşterii filosofice.
u este însă mai puţin adevărat căaplicarea acestor
principii în lumea fizică se izbea de
dificultăţi. Folosirea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1280/2272
procedurii inductive în domeniul lumiifizice presupune
posibilitatea enunţării prealabile a unorudecăţi bine
fondate asupra obiectelor dintr-însa ;
aceasta presupune
tn minim de cunoştinţe ştiinţifice asuprcalităţilor fizice,
chimice, biologice ale lucrurilor, ceeace subînţelege existenţa prealabilă a
unor mijloace tehnice minime pentruobţi nerea de determinaţii cantitative ;subînţelege cxisti!nţa unei metode şi a
unor mijloace experimentale. Toate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1281/2272
acestea cer la rîndul lor existenţa uneianumite colaborări
ntre tehnicieni, experimentatori :;;isavanţi, cer deci un
mediu social adecvat, mediu pe care
cadrul relaţiilor sclavagiste nu avea cumsă-1 ofere. Chiar dacă, în cele două
ecole care au urmat după moartea luiSocrate, aveau să
fie înregistrate progrese relevabile în
domeniul observaţieii al cunoaşterii lumii concrete, sîntemotuşi aici în faţa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1282/2272
unui caracter-limită, propriu întregiiantichităţi, un plafon pe care lumeasclavagistă nu-l va depăşi.
Ceva mai tîrziu Aristotel, folosind unezaur faptic concret mai bogat decît cel
ce se aflase la dispoziţia lui Socrate
< va angaj a, în limiteledificultăţilor semnalate, spre concretulontologic, va înfrunta obstacolc:le curezultate deloc neglij abile.
n gîndirea lui Socrate se reflectă
sărăcia cunoştinţelor nrnii sale ; el a "dibuit" caractentl vag,
neelaborat al
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1283/2272
noţiunilor care se refereau la realitateanaturală înconj urătoare. Atunci cîndcritică teza anaxagorică după care
soarele ar fi o piatră incandescentă,argumentele sale sînt atît de
naive2, încît nu putem să nu medităm
asupra puţinătăţii
1 E. B o u t r o u x, op. cit., p. 90.
X e n o f o n, A mintiri, IV, 7.
CCX LI X
ON BA:-<IJ
cunoştinţelor epocii sale în priYinţa
proprietăţilor fizice
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1284/2272
ale lucrurilor. Pe un asemenea materialera gren de folo::.it
nducţia şi de elaborat concepte. Existadesigur practic,t
producţiei, dar era tînără încă. Mai
exista însă nn domeni u
n care nu e nevoie de determinăricantitative sau de apar< ! taj tehnic, u ndomeniu unde practica vieţii, chiar sărac;! , t suficientă : domeniul faptelor morale. Socrate era poa te
a fel de departe de a înţelegefundamentul lor, ca şi ) 'l'
acela al lumii fizice. Numai că, în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1285/2272
primul caz, el, chi<cr
zolîndu-se iluzoriu în lumea
subiectivităţii, putea opera
mai departe, în timp ce în celălaltdomeniu, fizica! , fal;l.
nţelegere crea imense dificultăţi.
Resimţită fiind goliciunea şi caracterul
abstract, va g
al conceptelor folosite ele filosofiaimpului, alternati,·a
gnoseologică era : fie o expediţie logicăprogramată materialist în acea "terra
ncognita" a ontologicului, lucra pe care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1286/2272
avea să-1 facă Aristotel, asumîndu-şiriscurile corespunzătoare ; fie orămînere în domeniul subiectiviUiţ.i i ,
unde cercetarea urma să s e mişte p e u nertn mai familia
şi mai sigur, faţă de gradul dat de
dezvoltare a ştiin! L·i ,
deşi incomparabil mai îngust şi putîndnlesni angaj area
dealistă. Dar o atare angajare nu aveacaracter nccl'a r.
Socrate a fost idealist, dar dacă urmărimCl'rcetar.::a într,'prinsă de el îndomeniul conştiinţei în vederea ionnuE
rii unor concluzii referitoare la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1287/2272
problemele concc·ptulu.i :;i
nducţiei, constatăm că se desfăşoară în
(·gătur t cu altit
problem decît aceea a raportuluidintre conştiinFt i
natură. Socrate se ocupă de problemaraportului din Lr-universal şi individualOr, concluziile sale asupra metodei deurmat în vederea desprinderiiuniversalulni din faptek
eticii indivicluuJe şi a exprimării lui înnoţiuni etice prezint(t
răsăturile poziti ve menţionate,
ndependent de ideal ismul sf'm în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1288/2272
problema raportului dintre consti intii sinatmt: , ori în problema experienţei. Înprincipiu, desÎ)rindewt
concluzii1or logice la care a ajuns aiciSocrate ar fi put1t
fi obţinută atît de un idealist cît şi de unmaterialist. I n
procesul raţional care conduce spreelaborarea principiilor
sale referitoare la concept şi inducţie,
răspunsul ::;ău idealist la problemafundamentală a filosofiei pur şi sim pl:1
CCL
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1289/2272
CONŞTIINŢA CONŞTIINŢEI
i \\ acţionează . Idealismul săuacţionează atunci cînd izokază pe om denatură, cînd ia ca punct de plecare datula priori asupra j ustului, precum şi înconcluziile sale gno
".:ologice generale. Idealismulntervine aşadar fie înaintea
definiriî mecanismului logic studiat, fiedincolo de această
ddinire, aşadar fie înaintea, fie în urma
acelui proces
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1290/2272
raţional care ne-a indicat concluziilepozitive. Prin urmare,
concluziile pozitive nu au fost dobinditede Socrate ca efect
al i dealismului său.
n epoca lui Socratc, domeniulsubiectivităţii oferea
l l l teren mai sigur pentru cercetareaeoretică mai minu
ioasăl. Se poate presupune că în altdomeniu nu s-ar fi
p1 1tut obţine succesul pc care 1-a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1291/2272
obţinut Socrate mişcînd ll-se pe acesteren, că aşadar ancorarea, atunci, a
progrecci nniî filosofice în acest
perimetru a constituit în annmiUt i'l<i;;ură o necesitate istorică.
dealismul socratic a fost calea care 1-a
mpins P" Socrate
s; ,re domeniul subiectiv dar acesta neapare ca o împrej urare nu necesară, ciacci dentală, în timp ce concl uziile
tiinţifice enunţate de Socrate,
mişcîndu-se în acest domcnitt, e impun cu necesitate şi independent
de calea nnnatL .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1292/2272
Avantaj ul gnoscologic sus-menţionat aldomeniului subiectiv operează doar încondiţii istorice timpurii, cînd investi
..:aţ.ia experimentală a naturii este abiaa începuturile ei.
An:st avantaj evocă tinereţea istorică acugetătorului care
' practică.
8. Filosoful presocratic dor mitase înnnivocitatea calitativă subiect-obiect.
Odată cu Socrate, conştiinţa filosoJico't iese din "existenţa [ univocă ] încare fusese cufundatt"
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1293/2272
după e.'rpresia lui Paul Schiitz2 - spre ase diferenţia
- -
ut r-o nouă calitate, aceea de conştiinţăde sine, de individ.
"Cunoaşterea de sine însuşi" preconizatde către Socrate
c-"te cheia teoretică a desferecării dr umului de acces către
c.:ea ce fusese pînă atunci un tărîmstrăin : subiectivitatea
ugică, etico-politică şi fonnativă a
omului. Noţiunea de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1294/2272
. si ne" e la Socrate armată teologic dantr-un cadru echi-
1
Vd. in acest sens şi A. T o v a r, op. cit.,p. 144.
2 P. S c h ii t z. Odipus wider Sokrates,n " Antaios", II, 196 1 , p. 26 1 .
CCLI
ON BANU
voc. Strîmtează ea omul ori îlpreamăreşte ? Zeitatea c·
făuritoare de Univers, e geloasă de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1295/2272
ainele lui, dar 1-a
ntocmit pentru om şi prosperitatea lui.
Un raport teologic
om-zeu care, de la polul opus, vine săntîlnească semnificaţia aforismnlui
acelui ateu contemporan care eProtagoras ("omul, măsură a tuturor ucrurilor") : antropocentrismul.
Virtutea umană spre care se îndreaptăpersev<:r.:nt atcn!.ia
socratică este, potrivit accepţiunii deatunci a termenului
de &pe:-r ( arcte) , ansamblul notelor
cuprinse în nou descoperita calitate,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1296/2272
mnanul, altfel spus eseuj:a acestuia.
Calitatea constă în 1mtinţa, universal şi
esenţial umană, de
a-şi însuşi "ştiinţa" Binelui, îngemănatcu Frumosul, i
ehnica (logica) Adevărului. Etica,"ştiinţă a Virtuţii'·,
se instituie ca instrument de promovare esenţei omului .
n disputa physis-nomos, filosofulconservator se afirmă
adept al principiului naturii, dar uneori
ntr-un chip nlaşteptat : dacă divina,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1297/2272
adică dreapta natură e destinat ;!.
omului, atunci principiul physis poate
conduce către identificareaconservatismului cu reformismul.Atitudinea auti-
11omos poate să constca nu doar înrespingerea unei legislaţii noi, ci şi îndenuuţare:-a unor norme şi obiceiurivechi care au contravenit naturii,nedreptăţind pe om . Iată-1
pe Socrate, spre pildă în chestiunea
aprecierii femeii, afirmînd că " de lauatură" sexele sînt egale între ele, dar c:t
"legea şi obiceiul " an instituit condiţia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1298/2272
socială inferioar(l
a femeii1.
Am văzut ce au dat sofistii în domeniuleoriei limbaj tllui. Socrate, receptor
contdmporan cu ei al semnalelor
'XÎgente pe care le lansează momentulstoric, atribuie comunicării vii
capacitatea de a îumagazina energii,poate subapreciate de C(-i lalţi , devreme ce, spre deosebire de t·i .
nu scrie nimic i crede că-şi va putea
mplini misiunea doar oral. Există o forţă magică a llmbajului,ar cel ce ştie
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1299/2272
despre ea va socoti că semnul lingvisticscris nu este un
vehicul atît de adecvat ca cel oral, sprea o transmite. I.im-
1 Vd. şi R o b e r t P 1 a c e 1 i e r e. A
propos du Banquet de X lin•>-·
ph{Jn, in "Rev. des C:tudes grecqnes",LXXIV, nr. 349 -350Jl961, p. 10•).
CCLII
CONŞTIINŢA < DN$T!INŢEI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1300/2272
baj ul dialogului verbal, prin "vrajamagică" ce o exercită,
iberează suflet ul interlocutorului de ,tupoarea aporetică" în care il cufund
reflexia asupra lumii, purifică,
, tămăduieşte", cum spune N.Grimaldi1• Acesta vorbeşte
aici de şaman
"
sm socratic" şi izolează astfel, ni separe,
o notă a cugetării lui Socrate de
ansamblul vizinnii acestuia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1301/2272
asupra omului. l<""orţa "magică",purificatoan· a cuvîntului nu va fi ţinut,potrivit gîndirii Socratin·, atît de mult d
fluidele misterice implicate în conceptude şamanism,
cît mai ales, credem, de capacitatea
maiclltică a vorbirii,
de funcţia ei singulară de a spulberagnorauţa .i confuzia,
de a convinge, de a restitui omuluiconştiinţa ,·irtuţii sa],_•,
aşa cum a fost descrisă mai sus ; Iim bajul ora 1 . ca sevi"t vitală
a acesteia, constituţională şi genetică.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1302/2272
9. Chestiunea vocaţiei sociale a gîndiriisocratice nu e
simplă. Istoriografia ne oferă un întregevantai de soluţii,
de la Zeller care vede în Socrate un
reductibil adversar
al democraţilor pînă Ia Viktor S
ern care contestă antidemocratismul luiSocrate şi merge pînă la a vedea în el
un profet al umanismului antisdavagist,un "ideolog al
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1303/2272
unor vremi viitoare"2•
Spiritul unora din soluţiile teoretice
proJnlse de Socrate,
examinate mai sus, mărturiseau funcţiaor socială conservatoare . O serie de
date de care dispunem confirmăconvingerile politice proaristocraticeale lui Socrate. El era adept declarat al"vechilor rînduieli politice" pe carl' le
considera mai înţelepte, mai pioase şi catare mai luminate. Dimpotrivă , despre
deea pe care contemporanii şi-o făceauasupra democraţiei an:a o părereproasti'i, crezînd că
e confuză contradictorie şi cu desăvîrşir
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1304/2272
e sterilă, după
cum rezultă din convorbirea dintreSocrate i Euthydemos.
Principiul desemnării în funcţii publiceprin tragere la
sorţi, revendicat de democraţia ateniană
era condamnat.
Apărător militant al ideii de ordinepublică al legii care
garantează această ordine, el crede că
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1305/2272
ordinea în stat este
1 N i c o 1 a s G r i m a 1 d i, Le
sltama11ismc socmffquc, în ., Rev. de
Metaph. et de llior.", 4, 1968, p. 409.
a V i k t o r S t e r n, Vber Sokrates, in .Deutsche Zl'itl'chrift fiir Philosophle",Berlin, nr. 3/1 955, p. 303.
CCLIII
ON BANU
de drept divi n şi că respectul legii este
asigurat de regimurile aristocratice, de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1306/2272
unde rezulta că numai un regimaristocratic putea garanta împlinireaegii divine. Probabil că
această poziţie a lui Socrate a preocupacel mai mult pe
cei ce au determinat condamnarea lui înprocesul din 399,
proces odios, fără îndoială, dar explicabil din punctul de
vedere al apărării statului democratic1•
Aceasta nu însemna că Socrate era unadmirator fără
rC'zC'rve al nchiului regi.m. Dacă nu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1307/2272
ne insuşim punctul
de vedere al lui Viktor Stern, nu putem
rece cu vederea
nnele din argumentele sale, la care seadaugă şi altele.
Deşi milita pentru vechiul sistemaristocratic de conducere totuşi, spune
Xenofon, "Socrate spunea că nnlităţile . trebuie combătute cu toate mijloacele .. chiar
dacă provin dintre bogaţi". Aşadar
Socrate ar fi dorit ca
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1309/2272
aroganţă iar celor
mulţi
sr"i înveţe, spre a contribui astfel după
puterile lor la viaţa
publică. S. I.aufer constată că disputaaristocratismdemocratism se referea la
chestiunea puterii politice şi nu
a c-hestiuni economice2 .Proaristocratismul pe care-1 profesa
Socrate nu era o pledoarie pentrunavuţire, după cum
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1310/2272
democratismul nu însemna luptă contrasărăciei. Convins
că oamenii plebei sînt capabili de aşaceva, Socrate a militat
cu căldnră în favoarea idii luminoase
că oricine poate
să -si însuşască stiinta, cii astfeldrumul \"irtutii e deschis
oriui, chiar şi clor 'mai simpli,către care el lşi îndrepta
ca preferinţă strădaniile, ca unii careavea u cea mai mare
G o m p e r 7. dcmonstrcaz;i (,,fJ. cit. .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1311/2272
val. II, p. 1 1 3 şi urm.} faptul
că procesul er;L de fapt un proces de
antoa părare a statnlui atenhn împotrivapropagandei lui Se>crate. Trebuieadăng:t ci't era vorba <le apirr.reastatului democratic.
• S. L a u f e r, Die DemJier,llir- al; Ht-rrsc!wft ds Vutkes, Al 5-lea
Congres FIEC, lh•nu, l - l1 sept. 1 969,pasitn.
CCLIV
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1312/2272
COŞT!lNTA CO:'-JST 11 KTE!
nevoie de învăţătură. Se pare chiar că
ncerca să convingă
pe aristocraţi că practicarea nnuimeşteşug, departe de a
fi ruşinoasă, înnobilează pe om, sperîndastfel să determine
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1313/2272
aruncarea unei punţi peste abi!->tll cesepara cele două
abere politice aflate în luptă.
n fond, observă Von Fritz, prcdeoscbifl· de Platon
care voia să înceapă cu modific;: rt:ansti1 nţ iilor de stat,
Socrate credea că poatt: obţine în modnemijlocit amdi.urarea omului - în- oricregim, chiar şi în acela, nefast, :J.l
democraţiei1 - prin exemplul personal şpntL-rc.-a de persuasiune a cuvîntului.
Totul pledează pentru ideea că Socrate,
ndurerat şi alarmat de cruzimea luptelo
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1314/2272
politice, a dorit (J reconciliere între celdouă tabere şi, plecînd de la principiulcă utilitatea ca şi adevărul nu pot fi decî
de un singur fel, a chemat grupurileostile să se inţeleagă asupra uneiegislaţii unice,
bună pentru toţi şi ascultată de toţi ; i-achemat să-şi dea
seama că " buna înţelegere între cetăţeneste avutul suprem
al cetăţii". El spera totodată dL
nţelegerea va putea fidobîndită în spiritul unui aristocratismnnoit. Poate -.:ii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1315/2272
de aceea Socrate, deşi propagandist înfavoa rea concepţiei
politice aristocratice, nu a aderat in modefectiv la partidul
aristocratic.
Socrate a încercat un compromis carerebuia, în concep
ia lui, să favorizeze aristocraţia. El ancercat să salveze
nstituţiile aristocratice, adaptîndu-leunor împrejur?'tri
social-economice schimbate. Cum se
ntîmplă însă de obtLTi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1316/2272
n asemenea situaţii, el u-a izbutit sămulţumească P.ici
una din cele două tabere. Guvernularistocratic al ,.Cdor
Treizeci" i-a interzis să profeseze, iar
demo(·raţia 1-a condamnat la moarte.Acest gînditor, atît de profund, est
realist pe planul vic.::ţii practico-politice. I-lt:rald al virtuţii,
se înconjoară de oameni dubioşi ca
Alcibiadt: şi Critias ;apostol al împăcării, se ceartă cuaproape toată lumea ;
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1317/2272
bigot, atrage asupra lui neîncredere<!bigoţi1or : fanatic legalist, dă impresiacă e certat cn !(·g<:a ; spirit aitic, moa
re 1 K. v o 11 1" r i t '·· l'lalun inSi:ili,a, l'.,·.r\iu, \\' . 1i.e Crnyter, 19HS.
p. 1 3, 46.
CCLV
ON BANU
n numele dogmatismului cetăţenesc ; şimai presus de
orice, autor al unei utopice formulepolitice, nu are precauţia
de care avea să dea dovadă elevul său ş
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1319/2272
e vorba, departe de a se încheia, îşicontinuă ascensiunea
ogică spre culmile Academiei şiLyceului. Ar fi neadecvate,
aşadar, orice alte concluzii decît acelea
ce constată continuarea fluxului cătreacea supremă tensiune intelectualăplatonico-aristotelică, în care valorileetapei clasice, ale ansamblului cugetăriifilosofice greceşti vor cunoaşte maximaamplit udine i productivitate.
Am inclus in prezentul studiu istoricpărţi, modificate, din articolul
pe care 1-atn publicat in revish ..
Cercetări filosofice" , 6-1960 (despre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1321/2272
TEXTELl'TĂ DE ABREVIERI
AJA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1322/2272
.Americ:Ul journal of Archaeology"
BCHell. Bulletin th Corresponda'Kce
HellhJUju.ş
DK
Dfels-Kranz
FOA
Filozofia Orientului Antic, Ion Banu,lucureşti, Editura ştiinţificli., 1 967
FGrHist. Fragnmzte dcr Griechisc'hMtHist<wilier, Jakoby
FHG
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1323/2272
Fragmenta Historicorum GraecMum,Milller
FTGr
Fragmenta Tragicorum Graecorum,auck
JG
nscriptioues Grecae
PPh.
Presocratic Philosophy, G.S. Kirk - J.E.Raven.
RE
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1324/2272
Real Encyklopâdie der klassische1JAllerlumsf1Jiss1Jscl!afl. Pauly
Wissowa .
REG
,Revue des Etudes Grecques"
SVP
Stcicorum Veterum Fragmenta, Arniltl.
Vors.
Die
Vorsokratiker,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1325/2272
W. Capelle, llkademie-Ver[·o\.
P.erliu .
2. Aufl ., 1961
SECŢIUNEA I
SEMNIFICA ŢII lN TEXTELE
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1328/2272
'OEZIA EPIC , GENEALOGIC ŞIDIDACI'ICi\
HO"HER
mn in cinstea lui Diony-
otă introductivă .
7
sos
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1330/2272
9
mn al Lycomizilor către
ote
. . . . .
zeiţa Demeter.
67
Oracole
08
HESIOD
ote
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1331/2272
1'9
· .
otă introductivă .
27
Texte
EPIMENIDES
28
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1332/2272
ote
4 1
otă introductivă .
7 1
ORFEU
Texte
72
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1333/2272
otă introductivă .
49
A) Viaţa
72
. .
Texte . . . . . .
51
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1334/2272
B) Fragmente.
Theogonia
A) Viaţa şi opera .
51
sau Oracole. Istoria Cretei
74
B) Fragmente vechi
54
Fragment
apocrif tirziu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1337/2272
79
8) Fragmente din Theogoni.a
A) Viaţa şi opera
79
ui Musaios, cărţile I II
B) Fragmente
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1343/2272
A RCHILOCHOS
SEMONIDES DIN AMOR
otă introdncth-l\ .
"l2
r;os
Texte . . . . .
92
otă introducti v?• .
96
otă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1344/2272
. . . .
J:l
Texte . . . . .
96
otă
96
otă introductiv/',
94
TERPASDROS
97
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1345/2272
fexte
<).f
otă introducti vă
97
ote
!5
Texte
97
otă introductivă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1346/2272
98
X<'tc
106
Texte . . . . .
)fi
J. JnWJ .o\ 1 SJ":UI.UI. (J I \' 1
ALCAIOS
PHOJ{ FJ.IDES
otă introductiYi:i .
JOi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1347/2272
:-Jotă introductiv 1'1 •
1 30
Texte
Hl7
Texte
130
ote
1 1 0
Kotă
131
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1349/2272
1 1 1
Text<• _ . . . .
132
TJIEOGNIS /I l .\' ;u EGA fU
ote
_
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1350/2272
1 33
otă introduct iv;'\
Ll'J CH.-1. RMOS
_
l 2
Texte . .
1 1 ;
Fragmente apocril"
1 1 7
otă introductiv[• .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1352/2272
135
A) Viaţa şi scrit•rilc
135
H) Fragmente .
1 36
SOLON
ote
43
oti intr,)chtL'"t.h-rt .
.! 1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1355/2272
POEZIA EPICĂ , GENEAL O(IICĂ ŞIJHDACTICA.
HOMER
OTĂ INTRODUCTIVĂ
'p!·e deosebire de cp<!ca mo<lcrnilsec. X V U I - XIX) în :l.ntidtitate
nonl{'ni m1 s-a indoit Yn:odată despreexistenţa persoanei fizice •1 lui Homer.Biografiile tirzii care circulau lanceputul erei noastre. deşi cuprind
Oate sporadice şi fictive, lip:;itc deră::;1lturi individuale, ruulţuminduse sf
ipi?..eze aspef'te din vinţ.a r:1 psozilor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1356/2272
l înfăţişează iciră excepţie pc Homer cpe un poet-rapsocl orb, care străbăteainuturile Greciei
asidice, poposiml uneori şi in insule. I-ocnl in care cele mai uum.eroao,e .-ariantc ale tra c]iţici susţin că s-a născu
este Srnyrna, colonie a ce
ăţii Kyrnc. O referinţă preţioas1tdespre activitatea poetului în insula
Cbins se afli't în Jm11 ul inchinnt luiApolion din Dclos, pasaj citat şi
J<: 'Incidide (ITI, 1 04), <le autenticitatncontestabil iL Insula i-a inchinatlt:altfc::l llll alt;tr al dind lujitori, ..
homerizii", au intemeiat o vesiiH ! şcoa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1357/2272
, dt· recitaluri ai epopeilor ..homerice".
Opera .ca, lliatla şi Othse.ea în primulrînd, constituie un momnuent
iterar de o valoare unică in istoria
iteraturii universale. BJlOpei1t:tomerice
J;lindesc cu uimitoare fidelitateconcepţiile despre Uni n:rs :;l <>m a1e
contempur;milor poetului, (;Xprimatto in
magini artistice de o 1:1are plasticitatecare rdh::ctii putcmicde impresii lacare era supus creatorul de potJ.:JI:'}JÎC<: inspirate Uin teZDUIUJ de
povestiri Şi mitmi databile În
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1358/2272
priJH.:!c t;t:u!t alt mHtJliului I î.e.n
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1360/2272
HOMER*
ofoimologit\, ,neografie" şi geologiehomericii
J maginea Universului
Fr . 1
Hefaistos, împodobind scutul destinatui Ahile : J
..a început făureşte pămîntul şi cerul şimarea,
Soarele-n Y€:ci călător şi luna rotată şi
plină,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1361/2272
Stelele toate, ale cerului zodii şi mîndracunună,
Cloşca cn puii, pe nrmă Hiadele şiOrionul
Cd luminos, ba şi Ursa, ce-i zice şi
Carul cel mare.
Care, ochind Orionul, pe loc în văzduhse roteşte,
-:;ingmu! care: nn scapătă-n apele luiOkeanos1
tiada XVIII, 472 - 478
0(-.eanul tiin jurul pămfntului
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1362/2272
Fr. 2
\'orbc:ştc Her;>. : -!
>în'la lwran•i }Jtunîntului Yreau să mădnc spre vederea
Lui Okeano:;, al ze-ilor tată, şi-amamei lor 'rethysa.
. . . . . . . . . . Zeus pe tatăl său Cronos
L-a. repezit ;m b 1 ·ămînt şi ub marepe lumea cealaltă4•
liada XIV, 195 - 1 99
'frnduccrik uin JJ{;mer fînt preluate din
volumele Iliada şi Odi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1363/2272
_, u a , traduce:t '1e C. l\lt•rnn,Bucureşti, E.I,. U . , 1967 şi Editttr:lUui
Y!:J'', ) 9/ J .
g
Fr. 3
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1364/2272
Hefai.stos ]
Z<>ul pe margini la scut ca chenar mai
nchi ;mic r! t:
Mart::, rozav, Oceanul , noian car\.·-ucinge p:unî.ntuL
lia.l., X: l.ri l f . :>!< -- 59.5
Tartarul subpăuuntean
Fr. --l
Amc>n!nţ:uea lui Zeu"; ditrc· ZL·ii ce-a:· nc;o;ocoti porunca : ]
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1365/2272
i aptc şi-i dau
.
drumul i n bezna 1'art t rului uegP: ,
Colo departe sub glie-11 prăpastia cea
mai .u-und:>_,
1'e muiţa oarhrt cu poarta de ii.:r şi cupragul d..:-.lr<l.mi:;
Jos )Jl' snb llllm·a cealaltă pe c'it pc sucer c pfwdutc;:.
Fr. :1
. . Dar nu-i chip
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1366/2272
Luptă cu Zeus să duci, c;l n u -i stă-mpotri\<i nici rî u l
Domn Aheloos, nici riul cd mare,puternic, Occann!,
Vajnic noian fără fund, din care: vin
apel..: toate,
Marca, tot felul de rî mi şi puţuri adîncii iz\-·oare7•
Hades-ul llll tre buie văzut de muritori
Fr. (-)
Tremură Pluton in iad, al umbrelor Domn. şi de spaimă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1367/2272
fipă şi sare din tron ca nu cumva zeulCutremnr9
Cu zguduirea-i de sus deasupra-i săcrape p;1mintnl
10
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1369/2272
POLZIA EPICĂ
i pămîntenii ş; :teii să-i \'ază cn ochiiăcaşul
Y..:I-..1c1:d şi negru . . .
liada XX. 60 -64
- - - - - -
- - - - -
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1370/2272
1
;....
1 \
" Geografia" lui Homer
, fitografia" homerieii
Fr. 7
1'rimis \'d ii de: zei la capul lumii,
Pe cimpii Elizei, pe unde şade
11
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1371/2272
HO:VIJ!R Bălanul Radamantis10, unde omul
Trăieşte mai ferice, că nu-i ploaie
Şi nici ninsoare, nu-i nici iarnă lungi .
Ci pururea suflare lină-adie
Din <kean şi îi mingiie pe oameni ll.
Odi ;e'''' 1 \'. 7 9 - 755
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1372/2272
Fr. 8
Vorbeşte Odiseu : ]
. . Ajunserăm la capătul de ape
Pe-afundul Ocean, uude-i cetatea
Poporului cimerian, de-a pururi
nvăluit în ceaţă şi-ntuneric,
Că-n veci nu-l vede luminosul soare,
Cînd el spre cerul înstelat se suie
Şi spre pămînt la vale se coboarJ.,
Ci beznă urgisită cotropeşte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1373/2272
Pe bieţii muritori12•
Tema destinului
Fr. 9
Hcctor ciî.trc Audro:naca : ]
. . ,. Sufletul mt-ţi arnan fărl;· cumpat,sărmană femeie.
imenea, dacă nu-i scris, Yiaţa nu-mipoate răpune ;
Doar e ştiut, de ursită nu poate s:t scapenici unul '3,
Fie voinic ori mişel, odată ce-u l ume
se: uaştc" .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1374/2272
!i<da \'I. .J I -- -18-l
Fr. 10
Ahile J . Ştia el d-i i
ue
Scris ca să cadă-u război, dar totuiplecas:: la Troia,
Pentru c-adesea bătrînul său tată-tavestise z.icindu-i,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1377/2272
P01!7JA EPICA
Dacă rămîne pe-acasă, muri-va de-oboală haină ;
Dacă el pleacă-n corăbii, ucis o să fie laTroia.
liua XIII, &43 - 647Fr. 1 1
:Odiseu]
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1379/2272
zeiţă-nchinată, dădu într-aceea poruncă
soare mai iute-n Ocean să apuie.
tiada_ XVIII, 230 -231
Fr. 13
Iar
n mijlocul lor, incepu să se roage :
. .
prea-nalte, slăvi te de sus, din senin şi
din nouri,
Soaret :nu-l asfinţi şi nu grăbi noapteasă vie
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1380/2272
liad• II, 406 - 408
Fr. 14
Zeus : ]
cer atirna-veţi un lanţ cu belciuge de au
;i văv<'ţi prinde de el împreună, voi zeşi zeiţe,
13
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1382/2272
HOMER
u veţi putea din Olimp să trageţi la·ale pe Zeus,
Sfetnicul vostru mai-nalt, oricît v-ar ficazna de multă.
Dar dacă lanţul 1-oi trage spre mine şieu cu-uadinsul,
Repede am să vă salt spre cer cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1383/2272
pămîntul, cu marea,
Şi am să leg dup-aceea de piscul
Olimpului lanţul,
Jm împrejur şi in slăvi au să spînzureoate-ale lumii16•
liada VIII. 1 9 - 26
Fr. 15
Athena] . . . lunga noapte
9Pri la capăt şi ţinu sub apă
n Ocean pe zina dimineţii11
n aur întronată :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1385/2272
Care-s mai vrednici mai mari şi mai tari
decît noi
muri tcrii 18,
Doar şi pe ei cu prinoase, cu dulciuruinţi, cu arsu-a
Jertfelor şi cu stropitul de paos i-apropie oricine,
Dacă se roagă de ei, cînd cade-n greşelişi-n păcat18•
1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1386/2272
liada IX. ·0- 496
Fr. 17
Vorbeşte Menelaos : J
Zeus Părinte, se crede că-ntreci cu a
Oameni şi zei dar eu văd nedreptateavenind de la
liada XIII. 6 - 61 1
14
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1389/2272
'OEZlA EPJC.-\
Zeul solicitat să dea semne favorabile
Fr. 18
Priam], cu ochii spre cer, îşi îndreaptă
mgarea şi zice 1
. . "Zeus părinte, prea-nalte, slăvitestăpîn de pe Ida,
Fă să mă.-ntimpine Ahile cu prietenie şimilă.
Scoate-mi în cale semn bun de lapasărea cea mai iubită
Şi mai puternic-a ta zburătoare, să-mi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1390/2272
asă pe dreapta .
nsumi u ochii s-o văd şi aşa,
bizuindu-mă-n piază
Mai cu ::tădejde prin oastea duşmană sămerg la corăbii".
1ti,1da XXIV. 300-306
Zeii nu pot infringe sonrta
Fr. 1 9
. . Ci-i drept că lllct chiar zeii
u pcţ scuti de moarta cea firească
Pe citt lor li-i drag, dacă-1 doboarrt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1391/2272
eîndrata soartă, ruina morţii21•
)Ji;e.!r.t III, 325 -326
Atitudini faţă de zei
Fr. 20
:SpuS! Menelaos :J
. . A!'i-mi vorbi, şi eu zisei din
parte-mi :
. . . . rată-mi mie cum să pun eu mîna
Pe zjl cel bătrît:; _că poaţedînsul
De mne s-ar fen ş1-1 anevme
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1392/2272
C"n dn pe-un zeu să biruie vreodată".
Odiseea IV. 532 - 535
Fr. 21
Vărul, către Odiseu :]
v •
ă r
e
. . •
strame tate . F' b arcm
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1393/2272
15
HOMER De-acum să-ţi meargă bine, c-azi te-apasă
ecazuri multe. Doamne, tată, Joe,
u-i altul intre zei mai crud ca tine.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1394/2272
Tu nu te-nduri de oameni şi eşti totuşi
Părinte-al lor24•
Odiseea XX, 255 - 260
Uestrişte şi pedeapsă
1
Fr. 22
Omul]
u crede el c-are să dea .... vreodată
De rău pină ce zeii-i dau· norocul
Să-i meargă toate-n plin şi-i pot
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1395/2272
genunchii .
ar cind trimit răstrişti asupra-i zeii,
Le rabdă el26 pei vrute, pe nevrute,
Căci mintea-i se tot schimbă după ziua
Ce-o luminează Cel de sus.
Odiseea XVIII, ', 75 - 1 81
Soarta ,sufletului" după moarte
Fr. 23
Rector
Zice şi-ndată-1 cuprinde pe el
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1396/2272
ntunericul morţii,
Sufletu-i din mădulare spre Iad2& îşi ia
zborul bocitdu-5
enorocirea ; pieri doar în floare şi-noiul puterii. '
liada XXII, 3! - 353
1
Fr. 24
Ahile]
Cum aţipi mai tîrziu şi somnul, topindu-necazul,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1397/2272
Dulce-I cuprinse pe e1, că dalbele luimădulare
Prea-şi obosise gonind după Rector naintea cetăţii,
ată-i s-apropie sufletul, bietul prieten
Patroclu,
16
POEZIA EPICA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1398/2272
nsuşi leit după stat, după faţa cu ochiicei mîndri
Şi după glas, după port27• La creştet îistete şi-i zise :
. . "Dormi şi de mine uitat-ai cu totul,
Ahile ? Eu nu sînt
Printre cei vii, ci sînt mort şi-i păcat căde mine nu-ţi pasă.
Pune-mă-n groapă curînd28, ca aşa săpot trece pe poarta
adului, Umbrele morţilor, duselesuflete, acolo
Calca mi-a ţin peste rîu şi-ncă nu mă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1399/2272
primesc între de ;
De-asta zadarnic mă vîntur la poartă pe
umea cealaltă,
Mîna-ţi întinde-mi s-o strîng. Vai mie,de-acolo, din noapte
u mai vin eu înapoi dacă trupul pe rugmi veţi arde,
-o să mai stăm împreună noi vii caprieteni deoparte
Sfat intre noi sfătuind, că moartecumplită pe mine
M-a înghiţit după cum de la naştere mi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1400/2272
fuse o:>înda"20•
ii:Jd" XXIII, 62 -78
Fr. 25
Auticleia către Odiseu : ]
. . "Vai, fătul meu, tu, cel mai neferice
Din muritori ! Crăiasa morţii, fiica
Lui Joe, nu te-nşală, că doar asta
-a oamenilor stare după moarte,
Căci oasele şi carnea se destramă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1401/2272
Şi praf s-alege ea topită-n focul
Puternic arzător, de cum se duce
Din oase albe viaţa, şi ca visul
Se-naripează sufletul şi zboară"
Odiseea XI,":_ 280 -288
Medicină mito-magic.ă sau Jaieă
Fr. 26
. . Cît mai ţinu bătălia la ziduri, depart
de vase,
La Evripilos în cort Patroclu stătu şi cuvorba
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1402/2272
L-învioră şi mai puse pe rana-i cea greaburuiene,
Leacuri ce-alină durerile amare . . .
l-iada XV. 384 -387
17
HOMER
Fr. 27
lui Glaucos ] ruga-i Apolon i-ascultă,
Chinul indată-i-alină şi-i seacă din ranahaiuii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1403/2272
Singele negru şi-nduhuie-n pieptu-ivirtutea dorită.
Simte în sine ·'liteazul, se bucură-n sinecă ruga-i
Fu împlinită in grabă de zeul cel mare .
.
!i1d2 XVI, 508 - 5 1 1
Fr. 28
Topindu-se de-o boală ce-o iscase
Un duh afurisit, de care zeii
Spre fericirea \o!" U lecuiră30
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1404/2272
Odiseea \', 532 - 534
Ttrapie magică şi medieamentousă
Fr. 29
Prin colb se prăvăli icnind mistreţul
Şi-nţepc:ni pc loc. Iar de Ulise
Avură grij ă r pede feciorii
Lui Autolicos. rana i-o legară
Cu meşteşug .-;.i sîngele-i curmară
Cu desdntări.
Odisaa XIX, 592 - 598
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1405/2272
Purii'icttri (c ll intenţii profilactice)
Fr. 30
Odiseu]
Grăi atunci bătrînei Evriclea :
. . ,.:Măir.uţo, a.du-ncoace acumpucioasă,
18
POI!ZIA EPICA
Leac bun de molimi, adu foc să curaţ
Cu fumul sala" . . .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1406/2272
'di-N{ XXII, 592 -595
Fr. 3 1
. . " S-aprindcţi locul mai întîi în vatră
Şi doica ]-ascultă pc el şi ad
use
Pucioasă şi aprinse foc. Ulise
Dezmolipsi cu fumul toată sala
Şi curtea lui şi-ograda pretutindeni31•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1407/2272
Odi w a XXII, t."\05 - 609
Relaţii de producţie ; instituţii 8ociale
şi politice
Fr. 32
Nausikaa] . . . dinsa merge
Prin casă vrînd părinţilor să spuie
Dorinţa ei, şi-n sală-i întîlneşte
Pe amîndoi, pe mama stînd la vatră
Cu roabele şi lînă porfirie
Torcînd32 • • •
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1408/2272
Odi uea VI, 1;5 -- 7 1
Fr. 33
Vorbeşte Odiseu : J
. . "Hei, Evrimah, că nu e sfada noastră
Pe la cositul ierbii primăvara,
Cînd ziua-i lungă, eu să am o coasă
Cu şart încovoiată şi tu alta
La fel şi-atunci să ne fi pus la lucru
Pe nemincate pînă la-nnoptare,
C-am fi avut destulă cositură.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1409/2272
Ori boi să fi mînat, jugari de frunte,
Tot mari şi aprigi şi sătui de hrană,
19
HOMER
De-o vîrstă şi-o putere, tari ca piatra,
Pe un pămînt de patru frtlci, cu gli.e
Uşor de-arat, să fi văzut atuncea
De pot să trag eu brazde necurmate":u
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1410/2272
Otli>•'il X\"III, 479 -493
Fr. 34
ncrezători în zei, mm1c la dînşii
u seamănă cu mîna lor, nici ară,
-au loc de sfat, nici lege n-au ciclopii,
Ci şed pe cttlmea munţilor în peşteri
Şi fiecare-şi vede de-a lui casă
Şi unora de alţii nu le pasăM.
Odisua IX, 1 45 - 146, 151 - 154
Fr. 35
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1411/2272
Vorbeşte Nestor : J
Cît a ţinut războiul,
Eu şi Ulise nu ne dezbinarăm
icicînd în adunare şi la sfatul
Bătrînilor, ci toţi uniţi, cu mintea
Şi chibzuirea ne trudeam s-aducem
Oştirii noastre cel mai mare bine .
Odisua III. !l67 - 1 7 1
Structuri politice i n Grecia homerică
Fr. 36
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1412/2272
Vorbeşte Aigyptios : J
. . "Itacieni, voi daţi-mi ascultare.
De cînd plecă măritnl crai Ulise
Cu armia-n corăbii, niciodată.
oi n-am avut nici sfat, nici adunareM
Şi cine-acum ne strînse ? Ce nevoie
Aşa-1 sili pe el . bătrîn sau tînăr,
20
POEZIA EPICA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1413/2272
Ca să ne-adune ? Auzi el oare
Vreo veste că oştirea noastră vine
Şi rlispicat şi nouă să ne-o spuie
Ca nnul care-o ştie dinainte ?
Sau despre alte treburi de-ale obştii
nştiinţa şi va întinde vorba ?"
OdiseetJ II, 35 - 49
Difereaţieri in mentalitatea socială
Fr. 37
Ulise ]
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1414/2272
Cum c1 în faţă-i vedea căpetenii şioameni de frunte,
Calea pe loc aţiindu-le aşa le zicea cublîndeţe :
"Nu stă, sărmaue, frumos de frică să fug
ca mişeii.
Hai şi rămîi tu pe-aici şi pe alţiiopreşte-i din fugă . . . "
. . Dar pe ostaşul de rînd, care-n faţă-ida fuga cu ţipăt
El îl pocnea cu toiagul şi tot porunceafiecărui :
. . , . Stai, ticăloase, pe loc şi ascultă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1415/2272
mai bine porunca
Celor mai mari decît tine, netrebnice tu,
şi mişele,
Care nimic nu plăteşti, dacă-i vorba desfat şi războaie .
\"n deopotrivă pe-aicea cu toţii domni-vor aheii"
Uiada II, 1 94 - 202
Fr. 38
. ."
Tersit]
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1416/2272
. . el tare zbierind,'{îl mustra pe AtridAgamemnon :
. . ,.Ce te mai jălui şi ce vrei, născutuleu din Atreus ?
Corturi ai pline de-aramă şi ai tu la tine
prin corturi
Multe şi-alese femei, care noi ţi le dămdupă pradă,
Tie-naintea oricui, dacă noi cucerimvreo cetate.
6ri mai duci lipsă de aur, comoara cucare te-mbie
Vre-un bogătaş de la Troia, voind să-şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1417/2272
răscumpere fiul
Care în lanţuri de mine-i adus sau de
altul de-ai noştri ?"
tiadtJ II, %20-227
21
HOMER
Tehnică a irigaţiei
Fr. 39
Ahile,
ar după el potopind gonea cu zvon mare
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1418/2272
alazul.
Cum săpătorul de şanţ, cînd el citeodată
zvorul
ntunecat îl îndreaptă s-adape grădini şirăsaduri ,
Umblă cu grebla şi şanţul de năruituri îldesfundă,
Apa tot curge-nainte şi rostogoleştepietrişul
Grabnic la vale şuind pe loc prăvălat şiaj unge
Chiar şi pe cel care drum ii deschide, to
astfel Ahile.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1419/2272
Cît era el de fugaci, îl tot ajungeaurmărindu-1
Valul-ndirj itului rîuas . . .
iiada XXI, 255 -2GJ
Ol'E
1 Okean<>S, alături d Kronos şiHades (Iliada XV, !89- 1 93) nu are
uimic de-a face cu <.liviuiUţileOlimpului. Curgerea apelor lui esteveşnică, nceleai unde revenind curegularitate in circuitul fluviului careuconjură snprafaţa locuită a pămintttluiIliada XVIII, 392 ; Theog&nia 776, gr.
ă:}<ooc;). Acest aspect al fluviului
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1420/2272
veşnic curgător a determinat ulterior concepţia <.leilpre Okeanos ca sursă amişcării (Platon, Theoit.
152 E).
1mpcrecherea fluviului Okeanos cu
divinitatea Tethys (cf. Theog&nia 337 -372) reprezintă probabil o influenţă aunei străvechi concepţii cosmogonice şihcogonice mesopotamiene desprempreunarea apelor
dulci (Apsu) , cu apele sărate ale mării
Tiamat) .3 În literatttra reac(L posterioarăacest nutne a căpătat se.tJl.ll.ificaţi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1421/2272
de ., mare", de "sare··. tu<::ori chiar şi cea de "pămint cu zăcăminte de
sare• '.
în Tartar.
Descrierea homerid i a Tartarului, locamplasat în adincul pămlntului (Gaia),care nu trebuie confundat cu Hades.reşedi.ttţa zeului cu acelaşi nume,cunoaşte auu1nite variante. ln acelaşiCint VIII, 477- 478.
Tartantl este aşezat .. la marginea lumii"a limita extremă a pămîntului. Dupăpărerea hti A. Frenkian, Le mo»dehomerique, Paris. Vrin.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1422/2272
1 934, p. 39 aceste variaţii sint datorateeudlnţei de a muta SJlTe suprafaţă atît
Tartaru! clt şi Hadesul.
Despre apropiere,\ concepţiilor privitoare la lnmea de .,dincolo" la
vechii greci cu ginuirea sumero-akkadiană, Indeosebi poemul EnumaEliş.
vezi Ion Banll, FOA . p. 56 şi urm. ; p.81.
23
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1423/2272
A. PIATKOWSKI
Reducerea bolţii cereşti ladimensiunile păn1întului, îmonjumt lk
Okeanos, este o constantă a geografieihomerice. Cerul este im1lg:in:-,t
ca un acoperiş care se sprijină pe
mense coloane (Odiseea I, 53 - 54 ;el. Hesiod, Th11ogonia 126- 127).
7 Spre deosebire de alte pasaje, mai suscitate, în acest pasaj
d;tauu foarte important - -printre formel
meuinlui lichid care-şi :.11
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1424/2272
originea in Ocean sînt incluse şi apeleMării.
Zeul Hades.
Poseidon.
10 Unul din judecătorii sufletelor înnfern, alături de Eacos şi de Miu·-,.
n Localizarea CîmpiilorlElysee, ue
obice(un aspect al Hades -ului ,;.c
suprafaţă (Odiseea IV, 563 şi urn1 .),pare că este de :t.tă tbti• făeuLi :n
apropierea Africi( de vest.
u Această descriere a unei ţări invăluite
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1425/2272
n ceaţă nu se potnv e><le nt
direcţia suu-vcst spre care este împins
Dlisse de suflarea vintului Hore::.
13 Tema destinul ui domină ambelecpopei homerice. In faţa hotli.riril <•T
destinului, gr. a;lo«, niuteni nu poate 1lanapoi de la ceea ce îi este ltărilzit, gr.LOip«. Comportarea morală,
sacrificiile aduse cu pietate zeikr nu potschimba ursita. - cf. E. R. Do1lds, 1greci e l'irrazionale. lra<T,
tal .. Florenţa, La 1\uova Italia, 1959, p9 şi urm. ; 43 ; 52 ; 58.
u Peleu.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1426/2272
n în acest pasaj îşi face apariţia, poatepentru prima oari't, ('Olll" :pţ.h
pedepsirii nelegiuirilor omeneşti decătre o putere de ordin divin. !>. )l.
Pippidl, Studiul introductiv la Homer,
Odiseea, Ducureşti, Univers. J 9/ 1 ,
p. 1 4 atrage atenţia că de astă dată ..ursita" prefigurează. or1linfca
cosmică., manifestată ca jnstiţie.
u Viziunea dereglării cosmice din a<'cstpasaj este legată uc uwtivl'l
ueinţclegerilor dintre zei.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1427/2272
" Eos : Aurora.
u In Iliada coexistl două lumi : cea a
zeilor cea a oamcnil<>r. lutcrferenţantre aceste lumi este constantă, zeii, caputeri antropomorfizate, intervenind înexistenţa oamenilor, cel mai adesea
pentru a prot! nc<'
perturbari.
u Neglijarea indatoririlor rituale atragedupl sineruînia zeilor. rdeca
dependenţei zeilor de jertfele aduse,nclusă şi in Th11ogo11ia 556 - 557
elite de origine orientalll. Intr-o
versiune hurritll despre potop. ?.di (E:1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1428/2272
şi Kumarbi) se plin: el oamenii uită;ă. le aducă cuvenite-!< krtfe.
24
OTE LA HOMER
i. G. Giiterbock, The hittite version of
he Human J{umarbi Mythes.Or·iental Fonrunnet's of Hesiod, AJA,1948, p. 123 - 1 34.
• Pasaj cu nuanţă critică. Ideea desprenedreptatea zeilor va reveni
kseori în poemele liricilor greci,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1429/2272
ndeosebi la Theognis.
u,. Vezi nota 13.
"' Nimfa Idoteia.
23 Proteu, fiul lui Poseidon, care posed
facultatea de a-şi schimba
ttfăţişarea după voie.
• Vezi nota 20.
26 Izbînda în viaţll e.ite condiţionată,după dte crede poetul Odişeei
k răbdarea cu care omul înfruntă.greutăţile. Uli'\Se poartă epitetul de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1431/2272
. Hades. La Homer, cuvintul .. suflet",gr. <J.ux-1). are semnificaţia unei
r1nbluri corporale care se desparte decorp prin moarte, cu o consistenţll
e>:trem de slabă, vizibilă, dar
ntaugibilă. Are înfăţişarea similară cu o
f.J.ntasmă, cu o umbrll, cu o imagine (greidolon) proiectată in apă. Legătamdintre suflet şi corpul material estecaracteristica vieţii, dar nu şi r•rincipiuvital. Vezi A. Ienkian, op. cit. , p. 62.
Termenul psyche n-arenimic de-a face cu psihologia, biologiasau fiziologia (A. Frenldan, op.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1432/2272
cii., p. 105 - 106). In secolele următoareermenul va îngloba pe rînd,
din punct de vedete denotativ, aproapeoate funcţiile biologice, intelectaalc şipsihice desemnate prin alţi termeni, cumar fi nous, noema, phren, lhymos etc.
Generalităţi la E. Rohde, PsycM, trad.franc., ed. X,
H)28 şi E. R. Dodds, op. cit., p. 26 şiurm.
7 Obiceiul încinerării morţilor s-a
răspîndit în Grecia începînd dinsec. XI - X î.e.n. Odată cu aceasta s-aupetrecut mutaţii şi în domeniul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1433/2272
credinţelor eshatologice. ln loculcadavrului dematerializat her (gr. xfKl)
"re · iese din mormînt şi posedă puterisupranaturale apare acum 'acea
dublură corporală psyche (vezi mal sus
nota 26) căreia nu-i era tngădait
să pătrundă în Hades fără indeplinireaceremoniei arderii pe rug.
zs Expresie nepotrivită. De fapt,Patrocle cere ca trupul să-i fie ars
ş! nasele-i calcinate să fie îngropate.Odată descătuşat de corp, .. sufletul"
i>syche) pătrunde ln lumea umbrelor (
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1434/2272
Hades), de unde întoarcerea.
nu mai este posibil ă.
•
n sens de implacabil destin.
30 Despre credinţe similare in aria mederaneană şi Orientul Apropiat,
vezi Ion Banu, FOA . p. 1 43 şi urm.
25
A. PI ATKOWSKI
01 Asemenea procedee, h1 care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1435/2272
semnificaţia magică şi cea laic-profilactică se imbinau h1 modhle:rlricabil, prezintă analogie cu ceea
ce modcrn.ii numesc dez.infectarc.Medicina egipteană cunoştea practici deat:est gen
cu multe secole înainte.
2 Relativ la organizarea societăţiigreceşti in această perioadă, ve:o.i
L I. Pinley, Lumea lui Odimt, BucureştiEditura Ştiinţifică, 1968, p. 108
şi urm.
33 Alii turi uc munca scl:wagistil sau
angaj ată (cei are prestează diferite
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1436/2272
munci plătite sînt ,.theţi", oameni care încursul procesului de acumulare
a proprietăţii private nu au izbutit siidevină proprietari de pămhl(:,
există şi munca proprietarului de pămint
care lucreazll cot. la cot cu
oamenii săi, deşi este cetăţean şiparticipant la Yiaţa politică a polis-ului
Vezi Zoe Petre, Premise ale formdriiconceptului de IT6i-, ., Studii
clasice",XVII, 1977, p. 7-9 .
. Este vorba de lumea ,.ciclopilor" ;
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1437/2272
descrierea ei de către poetul
Odiseei cuprinde trăsături ale unui
presupus mod de existenţă. care ar ii
precedat '\":Îaţa organizată în societate.
ao Sfatul : în gr. (3ou sau ciyopă. încazul de faţă întrunirea şefilor
unor comunităţi obşteşti subordonate
autorităţii unui şef ,. basileu'' uwi
puternic. Întrunirile, 66wxot, se ţineaunumai in urma unei convocărj
şi nu aveau caracter periodic.
• Scamandros sau Xa.nthos. Pragment
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1438/2272
descripti'\0' din epiodttl htptt: i
ui Achile cu fluviul în apele căruia
aruncasto cada vrele troinilor ucişi.
HESIOD
OTĂ INTRODUCTJ V A
nceJlind cn gruparea. de stndii închinatoperei !ni Hesiod ele ci\tre
Fundaţia Hardt pentru promovareastudiilor clasice, Hesiode el sor.nfluence (voi. VII, Vandoeuvres-
Geneve, 1962) care include lucrări deK. von Pritz, ·c. S. Kirk, W. ].Verdeniu. Fr. Solmsen şi alţii, poetul
din.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1439/2272
Askra a incetat să mai fie considerat unrapsod popular. A fost u.n
.poet-ţăran" avind o poziţie Ideologicăprotestatară, diferită de mentalitatea dinumea lui Homer, totodată un om denaltă cultură, a cărui influenţă se
resimte peste veacuri, unul din cei maiapreciaţi poeţi ai
Greciei balcanice (sfîrşitul ee. VH.e.n.) . El a atacat. printre altele.
probleme de ontogenez{t şi istorie
umană. !n Theogonia ni se oferă o schiţăn formării rniversului şi a lumii 7-eilor n l.'.funci şi Zile atinge tema
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1440/2272
diferenţierilor sociale t!i.Ll ţinutul săude baştină, cn largi implicaţii in
htoria socie:.;,ţii. Prin acest poem defactură gnomică şi pareneticll,
a lăsat moştenire viitoarelor generaţii un
bogat tezaur de sfaturi, precepte
şi maxime morale. Aşa cnm specificăHero<lot în Istorii II, 53 Hesiod
c·..;t,· nn <:reator in materie de poezieepică şi genealogică, dar şi in plan
mitologic, căci a introdus în Pantheonulgrec figuri noi, dintre care utll•le,
Dike Lunăoarit,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1441/2272
per onificare a ., Justiţiei", an rlimasntegrate şi in
religia greacă. Astăzi nu mai existăndoială cr, Hesiod a cunoscut trudiţia
orientală a succesiunii puterii în cer, a
cărei origină urcă pin1!. la perioada
sumeriană (c. 3500 i.e.n.) dt şi obogat11. literatură didactic11. dlnOriental
Apropiat şi Egipt. !\fitul vîrstelur,
nserat in lv[unci şi Zile prezintiaualogti cu mituri ale [esopotamiei,Persiei şi Deltei Nilului.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1442/2272
27
HESIOD *
Haosul primordial
Fr. 1
Haos a fost la-nceputl, Pămîntul2 cuargile i coapse,
Casă temeinică dată nemuritorilor care
Au stăpînire pe culmea Olimpului plinde troiene.
Tartarul întunecat, sub pămîntul cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1443/2272
drumuri întinse.
Eros apoi, printre zeii nemuritori, cel
mai gingaş
mblînzitor, ce supune pe oameni şi zeideopotrivă,
Gîndul în piept am ăgind şi voia ceanţeleaptă3.
Throgon itt I I G - l :21
Originea lumii, Tartarul, Pămintul
Fr. 2
oaptea cea neagră şi-Brebos apoi se
scară din Haos.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1444/2272
Ziua, Eterul venit-au pe lume născute dioapte4•
ThEogonia 1 23 - 125
Fr. 3
Tartarul ]
ngrăditură de-aramă-1 încinge şi gura-iadincă
oaptea cu zid întreit de bezne-ocuprinde, pămîntul,
Marea cea stearpă acolo şi-au izvoditrădăcina,
Traducere a fragmentelor din Munci şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1445/2272
Zile aparţine lui Ş t e f a n
B e z d e c h i (Bucureşti, Hditura
Ştiinţifică, 1957). iar cea a fragmentelor
din Theogonia, lni D n m i t r u T. B u r te a (voi. Hesiod, Bucureşti.
Editura Univers, 1973) .
28
POEZIA GENEALOGICĂ $1
DIDACTICĂ
Pîcla de neguri ascuns-a pe zeii Titani,după voia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1446/2272
Marelui Zeus, st ăpînul ce norii-nvăzduhmi adună
Umede hrube, avînd, departe, lamarginea lnmii5].
Locul acela ieşire un are. Poseidon o
poartă
Grea de aramă i-a pus, cu zid împrejur incinse,
Cottos, Gyes, Briareu cel neînfricat,îngă dînşii
şi aşezară lăcaşul, vajnici străjeri ai luZeus.
Tartarul sumbru, pămîntul umbros şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1447/2272
marea cea stearpă,
Ceru-nstelat au izvorul' în locul acesta
de groază,
Toate deopotrivă, iar zeii cît sînt deputernici
Simt îngrozite fioruri gîndind la aceleărîmuri.
E o genune adîncă, abia într-un an i-ar atinge
Fundul acela ce pragu-i păşeşte, dar vijelia
Cruntă îl mînă din urmă spre altă
spăimoasă furtună.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1448/2272
Plin de primejdii le pare şi zeilor fărăde moarte
Greul abis, iară Noaptea cea sumbrăduratu-şi-a casa
nfricoşată acolo, ascunsă sub văl de-
ntuneric7]
Fiul lui Iapet, cu capul şi braţele-ineobosit e,
Sprijină cerul întins, aproape lîngăntrare
oaptea şi ziua călcîndu-se una pe altapc urme
Veşnic se strigă, se cată, în largul tărîm
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1449/2272
de aramă8 .
Thcogon ia 73ti -- 765
Fr. 4
Geca, slăvita, născu mai întîi asemenea
sieşi
Cerul cu stele-mpînzit, de jur împrejur so cuprindă,
Zeilor celor ferice în veci lăcaş să lefie9•
Munţii înalţi a născut şi grotele-adînci,hărăzite
imfelor, zîne ce-n peşteri de munţi îşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1450/2272
fac locuinţa .
Fără-a rodi din iubire născut-a marea
cea stearpă,
Marea10 vrăjmaşă ce-şi umflă unda-nvîltoarea furtunii .
ar, din unirea c u Cerul, născu pe-nspumatnl Okeanosn
Coios şi Crios, Iapet, Hiperion, zeuluminii,
Theia şi Rheia , apoi Themis şiMncmosync,
Phoibe cu-aleasă cunună şi Tet hys cea
ubitoare
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1451/2272
Şi după toţi, cel din urmă, pe Cronos cugînduri asc anse
Cel mai temut din copii-i şi care nrîtu-şi-a Tatăll2.
Tht,•gonia 126 - 1 38
29
HESIOD
Astrologie
Fr. 5
Cînd Găinuşa din Atlas născută pe cerur
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1452/2272
răsare,
Tu secerişul să-ncepi, iar aratul, cînd ea
va apune.
Ea stă ascunsă de patru ori zece de nopţşi de zile
ar dup-aceea, în timp ce anul în cercu-ise-nvîrte,
arăşi apare pe cer, cînd coasa de fier seascute13•
"lunci şi Zile 376 -380
Fr. 6
ar de îndat-cc Zorile şi Plugul ajung în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1453/2272
mijlocul
Cerul ui . iar Aurora cu degetele roze, o
Perses,
Vede Văcarul, atuncea tu strugurii toţi ţialege
Şi zile zece-i întinde la soare şi nopţi toatîtea.
Cinci . opt zile la umbră să-i pui şi-n aşasea în vase
Tragj băutura lui Bachus cel veselH . Iacînd Găinuşa
Şi uriaşul Toiag şi Vierii în cer or apune
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1454/2272
Adu-ţi aminte atuncea că-i timpul să-ncepi arătura
Fi<: c; anul S.:i-1 fie prielnic precumse cuvine !
Munci şi Zile 603 - 61 1
Tema măsurii
Fr. 7
Căci e cumplit CJ.-n a mării talazuri sădai de urgie
Şi e cumplit cînd, prea multă povarrtpunînd în căruţă,
Osia-ţi frîngi, iară marfa ţi se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1455/2272
prăpădeşte zadarnic.
Tu să păstrezi a măsură. În toate mai bun
c prilej ul.
Jfrmc.i şi Zils 685 - 688
30
"OEZl .-\ CG\EALOG!CA SI
DJDJ,CTJCA
:valifiert--a timpului
Fr. 8
Şi la argaţi le arată că ziua treizect:-a-i
ma1 bună.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1456/2272
Munca s-o supraveghezi şi să-mparţintH dînşii t.:tinul,
Dacă norodul înnumără zilele cum secuvine,
Căci de la Zeus-nţeleptul zilele-astea
sînt date.
Zile sfinţite-s : întîia, a patra şi ziua aaptt:a-n
Care Latona născut-a pe Apolon cuabia de-aur .
Ziua a opta şi-a noua din prima decadăsint bune
Pentru omeneştile treburi, de vrei să ai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1457/2272
<:por şi izbîndă.
Ziua intii dup-a zecea e bună să tunzi la
mioare ;
Cea după ea, ca să secerimbucurătoarele roade.
Mw1ci şi Zile 7(;Jl -- 769
Conditia dhinităţii. Zeul şi Omul
Fr. 9
eamului vrednic de cinste, mărire daufără preget
Celor ce Gea născut-a ctt nemărginitul
Uranos
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1458/2272
Zeii ce ei zămisliră împărţitorii dedaruri ;
Theogonia 4S - 47
Fr. 10
LZeus Prevăzătorul ]
. . să fie rege, stăpînul peste nemuritori
. . .
Zeus, al zeilor rege, ales-a drept soaţăpe Metis15
La început, între oameni şi zei aleasăprin mintea-i.
Thcogonia 881 -887
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1459/2272
Fr. I l
Soaţa a doua aY ut-a pe Themis1 6 cea
strălucitoare.
Orele ea le-a n;l scut, Eirenenfloritoarea ,
31
HESIOD
Dike şi Eunomia17 ce au sub oblăduire
Faptele celor vremelnici şi Moirele
cărora Zeus
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1460/2272
Cel înţelept dăruit-a cea mai aleasăcinstire,
Clotho, Atropos, Lachesis ce daumuritorilor oameni
Binele-n viaţă sau răul, tocmind
rînduielile soartei18•
Tfleogcntia 900- 906
Fr. 12
Zeus de-asemeni iubi p e zeiţa c u dalbăcosiţă
Mnemosyne18 ce-a născut Muzele-ndnscu aur.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1461/2272
ouă. acestea-ndrăgit-au ospăţul,cîntecul dulce.
TheogiYflia 915 - 917
Fr. 1 3
. . Zeus, cu mintea de veghe,
S-a prefăcut înşelat, deşi cunoscuamaguea,
Fiindcă el însuşi în mintea-i ursisenenorocire
Pentm vremdnicii oameni!0 şi gîndulurma să·şi plinească.
Theogonia 550- 553
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1462/2272
oudiţia umam1
Fr. 14
oaptea apoi zămislit-a Soarta ceacrud<'i şi Moartea,
Kert cea neagră, şi Somnul născut-a şi-aViselor mladă
oaptea, zeiţa cea sumbră, ce n-a fost
rodită de nimeni,
Momos - dojenitoru1 si Oizus cea-ndurerată.
Hesperidele-asc:meni, ce ' peste Oceandepărtate,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1463/2272
Merii de aur grijesc şi roadele care lepoartă.
Parcele răzbunătoare şi Kerele-s fiiceleopţii,
Clotho, Lachesis, Atropos, stăpînele
firului soartei
Care la toţi muritorii bine ori rău le imparte,
Şi deopo trivă abat , fără să cruţe,osînda
32
POEZIA GENEALOGICA Ş[
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1464/2272
DIDACTICA
Şi peste nemuritori, şi peste vremelnicii
oameni .
Ele nu-şi află odihnă mînieiprimejdioase
Pînă nu-şi află osînda oricarefărădelege.
Crîncena noapte de-asemeni a zămislitpe Nemesis,
Chin muritorilor oameni. Înşelăciunea şDorul,
Vrajba cu sufletul crîncen şi Bătrîneţea
sleită
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1465/2272
Vrajba cumplită născut-a, la rîndu-i, aTrudei povară
Foamea, Uitarea, Durerea de lacrimizvorîtoare,
nvălmăşeli, Bătălii, Crima şi
elegiuirea,
Vorbele înşelătoare, Discordia, GîlceviAnarhia,
Legea nedreaptă, Dezastrul ce merge cuea împreună,
Arkos apoi, ce izbeşte din plin penevrednicii oameni
Care, de voie, în pricini nedrepte, îl iau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1466/2272
mărturie21.
Theogonia 2 1 1 -232
Fr. 1 5
Despre prima femeie ]
ncremenit-au vremelnicii oameni şinemuritorii,
Cînd zărit-an momeala vicleană datănăpastă
Omului, căci seminţia femeilor spititoare,
Cele mai primejdioase femei22, din ea e
născută,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1467/2272
Cruntă osîndă ce-şi face lăcaşul cumuritorii
Ea ocolind pe săraci, doar pe bogaţindrăgeşte.
Theogonia 589- 595
Fr. 16
Astfel, alături de răul adus de femei
printre oameni,
Zeus ce tună-o înalturi, adaus poverilor grele,
Altă năpastă ursit-a, în locul bunelor daruri.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1468/2272
Cel ce, de nuntă fugind, de crunta beleaa femeeî,
Rîvnă să-şi ia o nevastă nu simte, labătrineţea
Cea nevoiaşă aj unge lipsit de-al rudelo
sprijin
ar dac-a fost înstărit în viaţă, şi-mpartbogăţia
ndepărtate neamuri . . . :a:
Theogonia 600 -612
33
HESIOD
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1469/2272
Cele două feluri de lupte in lume
Fr. 17
u-i pe pămînt doar un fel de luptă, cifeluri se află
Două : pe una din ele o-ncuviinţează-nţeleptul,
nsă cealaltă-i de-ocară. Ci ele frămînt-
al nost'suflet
Cea de pe urmă războiul ne-aduce şicrunta gîlceavă24
enorocită. De nimeni ea nu e cinstită,ci lupta
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1470/2272
oi de nevoie-o cinstim, căci aşa fu azeilor voie.
Ci pe cealalt-o născu mai-nainte-alnopţii-ntuneric25
Şi-apoi Cronidul, în cer locuind,
emelie26 o puse
Lumii, spre-a fi de folos muritorilor,nspre mai bine.
Ea şi pe cel mai netrebnic din oameni lamuncă îl mînă.
Căci, cînd un om fără lucru îşi vedevecinii cu stare
Gospodărind, semănînd şi arînd ca să-şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1471/2272
strîngă avere,
Face la fel cu vecinul. Şi lupta aceasta e
bună.
Munci şi Zile 1 1 -24
Virstele omenirii
Fr. 18
Căci mai-nainte trăiau pe pămîntomeneştile neamuri
Fără necazuri şi rele şi fără trudnicămuncă,
Fără de boli dureroase, ce-aduc după
ele sfîrşitul27•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1472/2272
Munci şi Zile 89 -91
Fr. 19
emuritorii, ce-şi au locuinţa-n Olimp,plăsmuiră
Dintr-nceput, auritul neam de oameni cugrai dăruiţi28
Care în timpul lui Cronos au fost, ce
domnea peste ceruri,
Ei ca şi zeii trăiau cu sufletul fără degrijă,
Fără dureri şi necazuri şi fără ca nicibătrîneţea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1473/2272
Să îi apese, ci zdraveni la mîini şipicioare de-asemeni,
34
POEZIA GENEALOGICĂ ŞI
DIDACTICĂ
Traiu-şi duceau în ospeţe, de oricenecazuri departe.
Moartea uşor le venea, ca un somn, şi deorişice bunuri
Parte aveau. De la sine pămîntul mănos,fără trudă,
Roade le da belşug, iar dînşii voioşi şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1474/2272
n pace
şi împărţeau între sine belşugul. cu
oameni de treabă.
Munci şi Zile 105 - 1 1 5
Fr. 20
Zeii ce-şi au locuinţa-n Olimp, au făcutdup-aceea
eamul de-argint care fuse cu mult maiprej os ca-nainte,
esemănînd nici la fire, nici cuget cu-acela de aur.
Lîng-a sa vrednică mamă copilul creştea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1475/2272
cu încetul,
Fără de minte, o sută de ani, în propria-
casă,
ar cînd, flăcăi, ajungeau la a tinereţiihotare,
n suferinţi îşi duceau puţinii lor ani dinpricina
esocotinţei, căci nu se fereau să-şifacă-ntre dînşii
elegiuiri, nici voiau pe nemuritori să-icinstească,
ici pe sfinţitele lor altare vreo jertfă s
aducă,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1476/2272
Cum le e datul la oameni. Pe-aceştiasaturnicuJ29 Zeus
De pe pămînt, în mînie, îi şterse fiindcăslă vire
u aduceau fericiţilor zei ce-n Olimp şi
au lăcaşul:10•
Munci şi Zile 122- 134
Fr. 21
. . Zeus atunci plăsmuit-a în rîndul alreilea, din frasini,
eamul de-aramă, de cel de argintdiferit întru toate31,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1478/2272
cel negru,
Ei între ei, de-a lor proprii braţe răpuşi
aj unseră-n
ncăpătorul lăcaş al Infernului rece şiumedaz.
Munci şi Zile 138 - 148
35
HESIOD
Fr. 22
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1479/2272
. . După ce glia ascunse şi neamulacesta de oameni,
Pe roditorul pămînt a făcut, în vîrsta apatra,
Zeus Cronidul un neam mai bun şi mai
drept ca-nainte :
eamul de vajnici eroi divini ce-snumiţi semizeii,
Care pe-ntinsul pămînt trăiră în vîrstarecută33•
Cruntul război şi gâlceava ceaărmuitoare pe unii
Stinsu-i-a lîngă pămîntul cadmeic, la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1480/2272
porţile TebeP4•
Zeus Cronidul, la margini de lume,
departe de oameni
i aşază şi le dete merinde de trai şiocaşuri.
Lîngă oceanul cel plin de vîrtejuri eisălăşluiesc în
A fericiţilor insule, unde prea rodnicaglie
Roadă-nflorită şi dulce de trei ori pe ane aduce35•
Munci şi Zile 1 5 1 - 1 57 ; 163- 166
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1481/2272
Fr. 23
eamul de-acum e de fier şi oamenii de
azi, stricăciunii
Daţi, de durere şi trudă, şi ziua şinoaptea avea-vor
Parte, iar zeii le-or da necurmat doar mîhnire şi grij ă116,..
nsă cu relele-acestea ei amesteca-vor şbunuri.
Dar prăpădi-va şi neamul acesta deoameni vremelnici,
Zeus, cînd chiar din născare ei fi-vor
cărunţi pe la timple,.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1482/2272
Tatăl nu fi-va cu fiii asemeni, nici fiii cudînsul :
ici musafirul cu gazda şi nici unovarăş cu celalt ;
Fratele însuşi nu fi-va, cum fost-a-
nainte, prieten,
Ba pe Mtrînii părinţi chiar îi vor necinsti, ticăloşii,
Şi ocări-i-vor pe dînşii, cu grelecuvinte-agrăindu-i.
Munci şi Zile 169- 1 79>
Dreptatea ca "esenţă umană"
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1483/2272
Fr. 24*
Zeus atotvăzătorul grea ispăşire găteşte
Celor ce-n' gîndul lor poartă nelegiuireaşi crima.
" Traducere de D. Burtea.
36
POEZIA GENEALOGICĂ ŞIDIDACTICĂ
Deseori toată cetatea plăteşte vina
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1484/2272
acelui
Care doar rău unelteşte, scornind
smintite primejdii.
Căci le trimite Cronidul izbelişte crudădin ceruri,
Foamete, ciumă, norodul întreg istovit ssfîrşeşte,
Sarcina-şi pierde femeia, casele seruinează . . . 37
Munci şi Zile 230- 237
Fr. 25*
Căci rînduit-a Cronidul omului astfel de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1486/2272
Fr. 26
Astfel nenumărate necazuri purced
printre oameni,
Plină de ele e marea şi plin e de elepămîntul39,
Boli ce răsar de la sine, bîntuie ziua şinoaptea,
enorociri aducînd pe capul sărmaniloroameni,
Molcom, căci luatu-le-a glasul Zeus în asa-nţelepciune,
Astfel că nu-i cu putinţă să fugi de-a lui
Zeus voinţă.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1487/2272
\Junci şi Zile 97- 102
Sumbră " viitorologie" (dreptul celui
mai_ tare)
Fr. '1:7
enorociţii, de-ai zeului ochi fărăeamă, şi mce
-au să le deie-aj utoare bătrînilor care
născură.
Traducere de D. B u r t e a .
37
HESIOD
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1488/2272
Oameni a vani, j efui-va unul a celuilaltîrguri,
ici j urămîntul, nici dreptul, nicicinstea nu va să mai aibă
Trecere, ci vor cinsti pe răufăcători mai
degrabă
Şi pe haini. Cei puternici avea-vor dreptate ; ruşinea
u va mai fi. Cel nemernic pe omul dereabă, cu vorbe
ntortocheate-agrăindu-1 şi strîmburămînt, îl va pierde ;
Pisma, de rău voitoare, bîrielnică, slută
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1489/2272
a faţă,
Va însoţi in tot locul pe nenorociţii de
oameni40•
evinovatul lor trup, îmbrăcîndn-şi îndalbe veşminte,
De pe pămîntul întins, spre Olimp or săfugă atuncea,
nspre al zeilor neam, părăsind penemernicii oameni,
Şi Cuviinţa, şi Dreptul, lăsînd înapoisuferinţe
Cruntc-ntre oameni, iar răul nicicînd u-o
avea 1ecuire.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1490/2272
Munci şi Zile 180- 194
Despre muncă
Fr. 28
Zeii orbiră pe oameni, de nu mai ştiau
hrana să-şi afle ;
Altfel, uşor, doar cu munca de-o zi, tuputeai pe-utreg anul
Hrană de-aj uns să cîştigi, fără pic de-osteneală, -agăţîndu-ţi
Plugul de horn, să se-afume, şi-atunci acatîrilor harnici
Muncă şi-a boilor paşnici s-ar duce cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1491/2272
otul de rîpă.
Zeus însă hrana ne-ascunse, cuprins de
mînie,
Fiindcă pe el 1-înşelă Prometeu cel cumintea isteaţă ;
ată de ce el scorni necazuri cumplite laoameni.
Focul ne-ascunse deci Zeus. Dar Prometeu pentru oameni
De la-nţeleptul Cronid îl fură-ntr-oulpină de trestii
Fără să bage de seamă de trăsnete Zeus-
ndrăgitul,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1492/2272
Zeus, de nori strîngătorul, . . . n
Mtmci şi Zile 41 -52
Fr. 29
Dacă aceasta-ţi fu soarta, mai bine
munceşte cu rîvnă
Ca, de la bunuri străine gindul deşertntorcîndu-ţi
umai spre muncă, să vezi de felul derai ce ţi-1 laud.
Munci şi Zile 306-308
38
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1493/2272
POEZIA GENEALOGIC ŞIDIDACTICĂ
lunea agricolă opusă celeinegustoreşti-"a venturiste"
Fr. 30
Celor drepţi]
Hrană le dă din belşug pămîntul ; pe.
munte stejarul
Ghindă din vîrfu-i le dă şi miere le dăprin scorburi
ar bucălaie oiţe-ncărcate-s de lînăbogată ;
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1494/2272
Prunci cu părinţii asemeni se nasc din amaicilor sînuri ;
Toţi huzuresc fără grij ă în bunuri şi nicipe corăbii
u se pornesc, căci rodnica glie le-
aduce bc:lşugul42•
Munci ş i Zile 225 - 230
edreptăţi sociale
Fr. 31
Este un alt drum mai bun. Ci dreptul încele din urmă
Biruie sila ; neghiobul, pe propria-i
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1495/2272
piele învaţă
Căci jurămîntul cel strîmb e-alături de
strîmbele pricini48•
Glasul Dreptăţii-mbrîncite se-aude doarunde o mînă
Cei de plocon mîncători, ce pravilantortochează.
Ci nv
eşmîntată în ceaţă, plingind, ea totumblă-n cetate
Printre noroade, prăpăd aducînd peste
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1496/2272
capul acelor
Ce-o prigonesc, nevoind s-o-mpartă
precum se cuvine44•
Munci şi Zile 210- 217
Fr. 32
Hesiod spune fratelui său :]
u de mult noi moştenirea-mpărţit-am.Ci tu j ecmănit-ai
Mult de la mine46, ungînd din greu peoţi basileii46, de
daruri
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1497/2272
nghiţitori, care, nerozii, pretind c-aufăcut judecată,
Fără să ştie cu cît e mai mult jumătateaca-ntregul
ici ce foloase de seamă ne-aduc
asfodelul şi naiba.
Munci şi Zile 37-40
39
HESIOD
Elogiul dreptăţii
Fr. 33
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1498/2272
Ci-i o fecioară Dreptatea, fiica vestit'aui Zeus
Care cinstită e chiar şi de zei ce-nOlimp şi-au lăcaşul
Cînd cineva, ponegrind-o viclean,
vătămare-i aduce,
umaidecît, aşezîndu-se-alături de ZeusCronidul47,
De-al muritorilor cuget nedrept ea seplînge, ca gloata
Să ispăşească păcatele regilor, care, cugînduri
Rele, pricina sucesc şi dau hotăriri
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1499/2272
necinstite
De-asta păziţi-vă, regi mîncători de
plocoane . . . . .
Munci şi Zile 249-256
lăspunderea colectivă pentru vinăndividuală
Fr. 34
nsă acelor ce-n rele şi nelegiuiri sedesfată,
Le pregăteşte pedeapsa Cronidul ceoate le vede.
Tîrgul întreg fu ades prăpădit pentr-un
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1500/2272
singur nemernic,
Care urzeşte păcate şi nelegiuiri
unelteşte.
Munci şi Zile 231 -234
OTE
1 Spre deosebire de poemelecosmogonice orientale (sumeriene,
akkadiene, assiriene, babiloniene,hurrite şi hittite, ugaritice), databileaproximativ între secolele XXII şi XIV
.e.n., dintre care cel mai cunoscut estepoemul akkadian Enuma-Eliş din sec.XVIII i.e.n., la Hesiod apare
noţiwtea de ,.Chaos" care nu se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1501/2272
dentifică cu un medin lichid viscos
ca în gîndirea cosmogonică egipteană
Ion Banu, FOA, p. 67 - 68 ; p. 138).
Poetul nu dil. nici un detaliu desprenatura Ch aos-nlui (;:&oc;, aceeaşi
rădăcină eu gr. ;:or.Evc.>, ,.a sedeschide", ,.a se căsca") . din carerăsare Gaia,
. Pămîntnl". ,.Dar, fie că Chaosnl ar nfăţişa apa, cum credea in antichitate
Zenon din Kition san nn fel de materie
proteică (după părerea lni Abel Rey)sau spaţiul vid, ca receptacul al materieGomperz), in spiritul vechii interpretăr
aristotelice, san abisul ( Burnet) sau
spaţiul concret (Zeller), el se leagă în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1502/2272
mod concret de preistoria conceptului dmaterie"
Ion Banu, Hesiod şi zorile filosofiei învechea Grecie, în Hesiod, Mu1tci
şi Zile. Bucureşti, Editura Ştiinţifică,
1957, p. 38). Problemele majore ale
Theogoniei hesiodice la G. S. Kirk. TheStructure and Aim of Theogony,
n Hisiode et son injluence, FundaţiaHardt, Entretiens VII, p. 6 1 - 95, şi
a Peter \Valcot, Hesiod and the Near East, Cardiff, 1960, The Theogony
and the hittite material, cap. I. p. 1 - 26
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1503/2272
şi The Theogony and the Babylonianmaterial, p. 27-54. Interpretarea; acestuipasaj cu referiri la texte greceşti, G. S.
Kirk - ]. E. Raven, PPh., p. 25-27.
La Hesiod, Gaia, ,. Pămintul", unelement creator apărut spontan
din Chaos. Faţă de gindireacosmogonică orientală şi egipteanătextele
orientale despre creaţia Universului aufost editate de J. B. Pritchard,
n Colecţia Ancient Near Eastern TextsRelating lo the Old Testament
A NET), Princeton, 1950 - 1955,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1504/2272
sistemul cosmogonic imaginat de Hesiod
41
A. PIATKOWSKI
este fundamental diferit dacă ţinemseamă că "Pămîntul" generează la
rîndul său, fără împerechere, pe Uranos" Cerul", egal în dimensiuni cu
sine insuşi, munţii, marea, şi abia în al
doilea rînd, prin împerecherecu Cerul, dă naştere lui Okeanos,,Oceanului" (vezi nota 6 la Homer).
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1505/2272
Cosmogonia hesiodică are la bază oriadă : Chaos, Gaia (.,PămJntul")
şi Eros, respectiv un spaţiu infinit, unelement material, apărut, probabil,
dintr-un element primordial şi o forţă
cosmică. Fr. Solmsen, Hssiod and
Aeschylus, New York, Itaka, 1949, p.26, îşi pune intrebarea dacă nu
cumva .,E;ros"-ul este un motiv miticfenician. Cosmogoniile, respectiv
heogoniile orfice tîrzii (Otto Kem,Orph. Frag .• fr. 60- 235, p. 140-
14 1), au preluat diferite variante ale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1506/2272
acestei triade, care, dealtfel, este
reconstituită, ca o reproducere a unui
vechi model cosmogonic şi in lista
urmaşilor lui Kronos (Iliada XV, 187 -189) : Zeus (stăpînul Cerului),
Poseidon (stăpinul Mării) şi Chaosstăpinul Infernului), fiecare din aceste
divinităţi guvernînd o .. parte" (gr.J.oip>) din aspectele Universului,
considerat pe verticală : văzduhul, apamării şi adincul întunecat al
pămîntului.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1507/2272
Ambiauţele de întuneric (parţial şiopac) şi de lumină, care alternează, sîutatribute ale Chaosului, adică sînt ..
născute" din Chaos.
1 Theogonia hesiodică posedă, de fapt,două descrieri ale Tartarului,
versurile citate şi versurile 806 -813,ambele considerate ca interpolări (cf
H. Frănkel, Dichtu.ng und Philosophiedes fruhen Griechentu-ms, Munchen,
Beck, 1 9G2, p. 127 şi urm.). Poetulcare a compus impresionanta viziune
a Infernului pe care am reprodus-o îşi
tnaginează Tartarul ca 11n loc
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1508/2272
ngustat spre suprafaţă, într-un fel de.g!ttă" (gr. <ITDflct), prin care răzbesc
,rădăcinile" (gr. p[OIL) .,Pămîntului"şi ale .,Mării". tn acest loc fără
umină zac Titanii, descoendenţii lui
Uranos, prăvăliţi în adîncuri de Zeus,
după victoria acestuia asupra luiKronos.
6 în gr. r.'l)ya;(, .,izvoarele" şi 7te!pct-ct, .,limitele". Dltpă interpretarea
ui H. Frankel, ibid., .,limitele", ..graniţele" presupun concepţiaiminarului între existent şi nonexistent.
Dar , .limită" poate fi concomitent un
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1509/2272
,izvor" şi un .. început", dacă se ţineseama de demarcaţia între aceea
ce există şi ce nu. Cf. Alkman, p. 91.
7 Lăcaşul Nopţii era de obicei situatspre Apus, locul unde dispare
umina zilei.
8 Atlas, după opinia lui Paul Mazon,
editorul Theogoniei (Paris, .. Les
Belles Lettres", 1928). începînd cu acesvers a fost intercalat nn alt
pasaj, care-I înfăţişează pe Atlas, fiul luapet, susţinînd bolta cerească.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1510/2272
42
OTE LA HESTOD
Vezi nota 2. Desprinderea spontană a .Cerului" de " Pămînt" este
un străvechi mit oriental (Pritchard. AET, 67, mitul babilonian ; 125,
mitul hurrito-hittit) bazat peantagonismul dintre ace.te doullaspecte
ale Universului vizibil. V. Stadachcr,Die Trennung von Himmel und
Erde, .,Acta Antiqua Hungarica", I,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1511/2272
1951, p. 35-66. La Hesiod tnsll
creaţia "Cerului" are semnificaţia ivirii
unui element egal cu ,.P!I.mtntul",
cu rol de fecundare.
u Marea (apă sttrată) care despartecontinentele, este în schema hesiodică ocreaţie a "Pămintulni". nu un elementprimordial.
n Vezi nota 1 la Homer.
u Hesiod a reprodus aici primul"Catalog" al descendenţei unei "perechi
cosmogonice : Gaia, "Pămintul"
element generator) şi Ura.nos, "Cerul"
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1512/2272
elentent fecundator), ivit din Pămînt,creaţie cu o finalitate bine definitii.
Să se observe diversitatea de sex şiatribuţii a Uranizilor, oprimaţi de
plirintcle lor, in imposibilitate să
acţioneze şi să se desfăşoare. ÎIITheogonia, dup!\ modelul unor poemeorientale similare, Hesiod admitesuccesiunea a trei generaţii destăpînitori ai Cerului : TJranos, KronosZeus, fiul lui Kronos. Cu ajutorulextelor publicnte de J. B. Ptitchard. op.
cit.,
de H. G. Giiterbock : Kumarbi, Mythenvon churritischen Kronrs aus den
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1513/2272
hethitischen FragmentenZusammengestellt, Istambuler Schriften,Ziirich
ew York, 1 946 şi The Song of Ullikum.i, "Journal of Cuneif. Studies",
5, 195 1 . şi 6, 1952 sau de Cyrus H.Gordon, Ugarite Literature, Roma,
1949 şi Ugarit and Minoan Crete, NewYork, 1966 pot fi stabilite unele
contingenţe cE>rte între scheme similar
din Orientul Apropiat (îndeosebiextele din Ugarit) şi schema hesiodică.
11 Se presupune că intre ciclurile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1514/2272
agricole şi structurile cosmice s-ar
statornici o intimă legătură în măsura
n care Universul e conceput ca
fiind viu. Normele muncilor agricole n-ar fi decît expresia necesară a
ritmurllor proprii vieţii fiinţei cosmice.
14 Aluzie la sărbătorile dionysiace de
oamnă (Leneenele), festivitliţi
prilejuite de culegerea roadelor şi destoarcerea strugurilor pentru fabricareavinului.
11 Gr. M'ij't't. : ,.prudenţă",
"înţelepciune" ; asocierea lui Zeus prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1516/2272
A. PIATKOWSKI
11 Gr. &&!LL: ,.echitatea",
.împllrţirea dreptăţii",
17 Gr. E!pijv'll: .. pacea"; gr. 8[x'll: .ustiţia"; gr. euvofL[ot:: .,buna inţele
gere", ,.disciplina in faţa legilor",
aspecte ale unui regim politic in care
ordiir.ea şi dreptatea sint respectate.Toate aceste noţiuni vor reveni, cu
amplificarea cuvenită in Munci şi Zileunde Dike, .. justiţia", joacă un
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1517/2272
rol deosebit. J.-P. Vernant, Le mytheu!siodique des rtJCes, in Mythe et
pensie chez les Gt'ecs, Pari>, Maspero,p. 24-26, 29.
11 Cf. mai sus fr. 14, unde aceste
aspecte ale Destinului sînt integrate
n filiaţia Nopţii. Contradicţia seexplică fie admiţind o interpelare, fie
prin introducerea de către poet, in locurdiferite din poem, a unor liste
genealogice de provenienţă diferită.
11 Mnemosyne (vezi fr. 4), zeiţa
memoriei, a puterii de reprezentare,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1518/2272
are aceeaşi origine ca şi Themis. încalitate de .. mamă" a :Muzelor, ea
este cea care promovează activitateaspirituală in societate, activitate
proslllvită de Hesiod în Prologul
poemului. Hesiod crede cu tărie înmisiunea oamenilor de cultură, respectivpoeţii, de a educa masele in sensulrespectului legilor morale. Elnfăţişează cu deosebită emfazil. rolul
Muzelor in procesul de culturalizare ; toMuzele sint şi inspiratoarele ,.regilor"
n cursul activiUţii lor justiţiare.
n Theogonia hesiodică conţine
explicitarea puterii lui Zeus învinglltoru
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1519/2272
ui Kronos, totodată şi laudasuperiorităţii sale morale, faţă destăpînii anteriori ai Olimpului,
ndeosebi în calitate de putere justiţiară
Zeus pretinde în schimb sll fie slăvit incomunităţile omeneşti prin ritua-
uri şi jertfe. Supărarea resimţită de nonstăpîn al Cerului după jertfa
adusă de oameni la Mekone (vechiulnume al Corintului), cînd Prometeu
a pus la cale o inşelăciune menită să-1discrediteze, n!l cun()aşte margini.
Actul inşelăciunii, săvîrşit tn comun de
Prometeu şi de oameni, este consi.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1520/2272
derat de poet drept .,hybris". H. Prănkelop. cit p. 127 şi urm. este
.
de părere că Hesiod nu s-a împăcat cudeea că Zeus poate fi inşelat,
el, care p<)artă epitetul de,Atotvăzătorul" (gr. EU?U07tot:). Înacest
pasaj poetul pretinde că Zeus .,s-aprefăcut" doar că este înşelat.
21 Pr. Solmsen, op. cit , p. 30-31 este depllrere cii. Hesiod a făcut
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1521/2272
deliberat din rele şi dureri făpturileopţii, pentru a nu le atribui aceeaşi
obîrşie cu familia olimpieuilor. ÎnM•mci şi Zile 212-235 - demonstreazăS:>lmsen - Hesiod aj11nge la concluziacă Zeu>, peutrn a-i pedepsi pe oameni,
care greşesc faţă de normele instituite del în lume şi societate, a folosit,Descendenţa Nopţii" drept mijloc
coercitiv (ibit:l., p. 80 şi urm.). Aceastăgenealogie nu are corespondenţă inmitologia Orientului
44
OTE LA HESIOD
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1522/2272
Apropiat sau a Egiptului. Vezi şinterpretarea lui J.-P. Vemant, Le mythe
Msiodique des r-aces, in op. cit., p. 2 1şi urm., indeosebi p. 24 privitoare
a pedepsele lui Zeus in raport cu
gravitatea "hybris"-ului.
2a In Tl1eogonia poetul se mărgineşte sconsidere femeia in sine ca
principalul rău-pedeapsă trimisă deZeus muritorilor. În Munci şi Zile
mitul Ta deveni mai complex prinntroducerea zestrei ce o aduce cu
sine Pandora : pithosul în care sînt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1523/2272
nchise "relele".
23 Misoginismul acestor versuri,
comparabile doar cu cele scrise de
Semonides din Ceos (Diehl. fr. 1), nupoate avea contingenţă directă
cu mitul Pandorei. Este însă specificpentru gindirea hesiodică, mai ales
că in Munci şi Zile 704, poetulconsideră femeia drept un element de
consum în gospodărie, nu unul productiv
24 "Luptă", "intrecere", "emulaţie" (gr.?L). Alegoria celor două
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1524/2272
,lupte", una pozitivă, menită săpromoveze progresul, cealaltă,aducătoare de moarte şi distrugere, este
o imagine poetică de o rară frumuseţe.
u Vezi nota 21.
2• în gr. tv p!l;naL: "Ia rădăcinilepămîntului".
27 Prin aceste versuri Hesiod face oegătură între mitul lui Prometeu
şi cel al Pandorei, pentru a explica
originea necesităţii muncii, ca pedeapsădată omenirii. Ideea este reluată iucontinuare, iu mitul vîrstelor, străvechimit oriental, adaptat şi subordonat
construcţiei compoziţionale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1525/2272
din prima parte a poemului Munci şiZile. Vezi K. v. l"ritz, Pa·ndora,
Prometheus and the ]ltfyths of Ages,"Review of Religions", II, 1947, p. 250
şi urm. J.-P. Vernant, Le mythe
hisiodique des races, in op. cit., p. 45-46
şi Le mythe promethee•t chez Hesiode,n Mythe et societe en Grece ancienne,
Paris, Maspero, 1974, p. 192 şi urm.
28 Descrierea virstei de aur, prima dincele cinci " virste" introduse de
Hesiod in schema evoluţiei societăţii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1526/2272
omeneşti, nu fără legătură cu schemasuccesiunii stăpînilor CeruluiOlimpului), este o incercare de a pune
de acord datele unei străvechi tradiţiigreceşti despre timpul "fericit"
al unei societăţi fără clase,
contemporană cu domnia lui Kronos şiprima
reaptă din miturile similare carecirculau in Orientul Apropiat. Despre
raportul existent intre mitul virstelor la
Hesiod şi variantele din literaturileraniană şi indiană, care au o stncturăcicli că, I. Trencsenyi-'\V aldapfel.
Homer şi Hesiod, Moscova-Leningrad,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1527/2272
Editura pentru literatură in limbi
străine, 1956 şi J.-P. Vemant, Le mythe
hesiodique des races, p. 23.
21 Saturnicul: fiul lui Saturn (Kronos).
45
A. PIATKOWSKI
30 în Munci şi Zile, spre deosebire deschemele orientale, prima tentativă de aprivi prezentul (vîrsta fierului) în raportcu trecutul, adică
diacronic.
81 Oamenii generaţiei de bronz, apăruţi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1528/2272
din lemnul pădurilor de frasin
tot un mit oriental) manifestă un altfel
de "hybris" decît cei din generaţia deargint. Ei se autodistrug, nu sînt nimiciţide puterea lui Zeus.
Evocarea armelor de bronz înainte deapariţia prelucrării fierului este
nsă un indiciu incontestabil desprenteresul arătat de poet asupra înfă
işării fizice a oamenilor din epocile
precedente, a îndeletnicirilor şi acondiţiilor de viaţă. Cf. Theogonia v.150-153; 671-673, descrierea Titanilor gigantismul lor) în raport cu
nfăţişaiea;:,',zeilor olimpici. Vezi şi J.-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1529/2272
P.
Vernant, Le mythe hesiodique des races,
n op. cit., p. 24.
aa Vezi nota 5 la Homer.
18 în aceste versuri poetul precizeazădouă lucruri de importanţă capitală : sereferă la generaţia imediat anterioarăimpului în care trăieşte ; introduce o
discontinuitate în procesul variat aldecăderii morale, semnalată
a generaţiile II, III şi V. Vîrsta "eroilor"descrisă de Hesiod este vîrsta
acelora ce sint "eroii" din epopeile
ciclice, recitate de rapsozi în toate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1530/2272
inuturile Greciei continentale şinsulare. De aici şi înmulţirea detaliilor
de ordin istoric propriu-zis.
34 Expediţia Argesului impotriva Tebeicîntată in ciclul teban.
8& Cîmpiile Elysee. Vezi nota 1 1 laHomer.
aa În aceste versuri poetul îmbină maimulte idei: generaţia contemporană luiprelucrează fierul ; în acest timp oameni
au atins un înalt grad al decăderii moralZoe Petre, Premise ale formăriiconceptului
de polis, "Shldii clasice", XVII, 1977, p
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1531/2272
12). Divinitatea ii pedepseşte
ot pe cale moralii, prin mîhnire şi griji
Rene Schaerer, L'Homme. antiqtte
et la strltcture du monde intirieur, ed.cit., p. 75 şi urm. ; p. 78). Acest
fel de pedeapsă fusese deja anunţat depoet prin mitul Pandorei. .,Relele
care scapă şi se răspfndesc printreoameni" (v. 95) circulă nestingherite
şi necontrolate (gr. cx6T6[.1.otpot, v.103), lovind pe ;tăcute (v. 104), fără
să mai ţină seamă de victimă, de
vinovăţia sau nevinovăţia individuală.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1532/2272
n acest fel generaţia fierului estepedepsită în ansamblu, fără să existe
posibilitatea de a te sustrage acestuimod de pedeapsă, hotărît de Zeus
v. 105; v. 210) Vezi J.·P. Vernant, Le
mythe h!Jsiodique des races, în
op. cit., p. 46-47.
37 In text: ol>lle yuvttLJ<et.; TlxTouon.Se subînţelege: dispariţia speciei
umane, din cauza nimicirii dreptăţii. tnextul egiptean al lui Ipuser -
46
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1533/2272
OTE LA HESIOD
din sec. XIII î.e.n., copie a nnuidocument mai vechi - un membru
al clasei avute blamează în termeni
dentici răscoala populară ce-şi atinsesescopul.
38 Vezi nota anterioară. In text : -roti ller' liJ.L<X upo-clp"IJ yevdj J.Le:-6:racrlh:
AAEt't"t"<XL.at Relele izbucnite din pithosulPandorci, în care închisă a rămas
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1534/2272
doar Speranţa. In Iliada XXIV, v. 517 şiurm., mitul prevedea două
vase, care închidem! separat relele debunuri. Urmărind să găsească o
e>:plicaţie pentru originea relelor care
nu reprezintă totdeam1a consecinţa
plicatelor omeneşti, adică încercînd săafle cauza unor nenorociri in afară
de raportul Hybris-Ate, Hesiod amodificat mitul iniţial. Vezi J.-P.
Vernant, Le mythe hesiodique des races,n op. cit., p. 38-39, 47 şi urm.Libertatea necontrolată de care sebucură ,.relele" şi prizonieratul
Speranţei sînt concepute complementar.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1535/2272
nainte de sosirea fnnestului dar trimis
oamenilor de Zeus (vezi Theogonia, fr.
8), .,relele" existau doar potenţial.
Zeus însă le îngăduie să sendividualizeze, să se actualizeze, ca
astfel
să fie pedepsită întreaga colectivitateumană.
co Această descriere·;. a evoluţiei ..virstei fierului" pare că este influen
ată de unele;texte literare orientale''(cf.M. Detienne, Crise agraire et crise
'eligieuse chcz FUsiode, Coll. Latomus
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1536/2272
68, Bruxelles, 1963, p. 28-31, îndeosebp. 29, citat la Zoe Petre, art. cit., p. 12).Poetul, aşa cum reiese din fr. 17, nu
nchide totuşi posibilitatea de evitare aunei asemenea
stări.
u In Theogonia 535-560 poetulmenţionase mitul ,.înşelării" lui
Zeus de către titanul Prometeu, fiul luiapet. Vezi mai sus Theog. fr. 13.
n Munci şi Zile mitul capătă un caracteretiologie, adică este folosit
ca explicaţie a cauzei pentru care
omenirea a fost pedepsită cu interzicere
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1537/2272
focului. Oamenii, nerecunoscători, nu auştiut să aprecieze binefacerile noiirînduiri introduse de Zeus in viaţa
socială şi nu au respectat cum se cuvinerînduiala jertfelor. Vezi nota 19 laHomer. Cf. N. S. Kramer, TheSumerians, ed. cit., p. 123. J.-P. VcrnantLe mythc promethlen chez Hes·iode, inop. cii., p. 177-191, analizează mitl1l cumijloacele metodei structuraliste, făcind
distincţie între dh·erse nivele de analiză
ogic, semantic, socio-cultnral. Plecînd
de la concepţiile lui Levy-Strauss
despre gindirea mitică la popoareleprimitive, autorul demonstrează că,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1538/2272
dimpotrivă, grecii au preluat mituri dinculturi (orientale şi mediteraneene)
care se bucurau de avantajele scrierilor iterare. Ei le-au reelaborat
cazul
ui Hesiod - în funcţie de mesajul cedoreau să-1 transmită i)i de genul
47
A. PIATKOWSKI
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1539/2272
iterar cultivat. Jacqueline Duchemin inschimb, Promethle, Paris, .. Les
Belles Lettres", 1974, insistă asupraapropierii posibile dintre mitul lui
Prometeu şi miturile orientale desprea
Ea, Atrahasis şi Inana.
42 Cf. Solon {Diehl, fr. I, v. 39-56, textgrec).
43 Vezi în continuare nota 45.
44 Imagine celebră. PersonificareaDreptăţii prigonite, aşa cum a văzut-o
Hesiod, se regăseşte şi în poezia lui
Solon {Diehl, fr. 1, v. 6-7; fr. 3,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1540/2272
v. 14-15, text grec).
«& Referire la procesul de moştenire
mpotriva fratelui său, Perses.
Munci şi Zile dezvoltă, întărind cuexemple, tema majoră din Theogonia.
Domnia lui Zeus, care 1-a răstumat peKronos, coresp1mde pe planmiticcronologic unei etape din istoriacivilizaţiei omeneşti, în care crimele şirăzbunările în lanţ sînt înlocuite prindreptatea împărţită de reprezentanţi
autorizaţi ai comunităţilor (basileii).Obişnuitele pricini de judecată
sînt în mod curent datorate conflictelor
pentru împărţirea averilor sau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1541/2272
pentru încălcarea dreptului deproprietate. Tema este comunăiteraturilor din Orientul Apropiat şi
Egipt. O apropiere tematică se ··poate,de __
pildă, face între Munci şi Zile şi texte
similare sumeriene (mileniul II
.e.n.) editate de Samuel N. Kramer şide".Inez Bernhardt, Sumerische
Literarische Te:rte aus Nippur, voi. I,Berlin, Akademie-Verlag, 1961,
nr. 20-2 1 ; 22-23; 45-52; vol. II, ibid.,1967, 31-41. Vezi de asemenea Samuel
oah Kramer, The Sumerians, Their
History. Culture and Cltaracter,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1542/2272
University of Chicago Press, 1964, p.174-183; p. 286 - apropierea întreactivitatea zeului Enki şi Zeus, în ce
priveşte crearea şi organizarea lumiicivilizate. Pentru cunoaştereanfluenţelor orientale asupra Muncilor ş
Zilelor, fundamental rămîne studiul luiiPWalcot, Didactic
Literature in Greece and the Near East,1
cap. IV din op. cit., p. 80-103_ 48 Basileii : fruntaşi gentilici, înstăriţipe diferite căi, deţinători ai
unor privilegii care le creeau, treptat, unstatut social diferenţiat faţă de
acela al restului populaţiei. Ei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1543/2272
ndeplineau şi funcţia de judecători.
Practica luării de mită era, probabil,
curentă şi poetul îşi pune întrebarea înce fel şi cînd vor fi pedepsiţi de j'Zeusbasileii" necinstiţi
•
{v. 249-275). Vezi Zoe Petre, op. cit., p12.
47 Zeus, în calitate de putere justiţiară.Vezi nota 45.
ORFEU
OTĂ INTRODUCTIVĂ
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1544/2272
La temelia orfismului stă mitul lui Orfeua cărui obîrşie foarte indepărtată in timpprecede cu cîteva generaţii perioada
homerică.
Orfeu - spune legenda - a fost fiul luiOiagros, regele Traciei,
şi al Calliopei, cea mai venerată dintremuze. Crescut în preajma Olimpului şi amuzelor din Pieria, regiuni trace peatunci, Orfeu a fost hărăzit cu darul divial muzicii. Iconografia antică îl prezintăcintind din liră sau din cithară,
nstrumente cu coarde a căror născocirese atribuie ;
dacii nu, cel puţin sporirea strunelor de
a şapte la nouă.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1545/2272
Se spune că ar fi fost iniţiat în misteriiledin Samothrake.
Cea mai minunatl:l peripeţie atribuitrLde legendă eroului trac a fost
coborîrea sa în Infem, pentru a-şi
readuce pe pămînt soţia iubită, pe
Eurydice, una din nimfele Dryade.Urmărită de Aristeus, Eurydice murise,
chiar în ziua nunţii sale. Orfeu,neconsolat de pierderea ei, coborî in
nfern,unde vrăji cu cîntecul său pe zeiisubpămînteni şi pe toţi monştrii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1546/2272
nfernului. Hades şi Persephona senduplecară să-i redea soţia, cu o
condiţie: să se reintoarcă p(pămînt,urmat de Eurydice, fără să priveascănapoi. Dar, muncit de indoiala prezenţe
ei pe urmele sale, Orfeu încălcă
condiţia, întoarse capul, şi Eurydice îi fuată pentru totdeauna.
Mitul lui Orfeu simbolizează, după uniinterpreţi, forţa omului
civilizat. Puterile incantatorii asupra
stihiilor dezlănţuite ale firii, asupra.fiarelor, sînt atribute de ordin divin. Deaceea mitul îl înzestrează pe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1547/2272
Orfeu cu toate însuşirile eroului pozitiv,aplecat, ca şi Prometeu, spre
nevoile speţei umane, atît de slabă lanceputurile sale. Orfeu i-a învăţat
pe oameni agricultura şi ce înseamnă
viaţa tihnită şi paşnică ; el le-a
dat şi primele noţiuni de medicină; caniţiat şi poet, le-a modelat sufletul.
Socotit printre susţinătorii religiei luiDionysos, trecea drept un refor-
49
ON BANU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1549/2272
ORFEU
A) VIAŢA ŞI OPERA
1. Lex. Suda: Orfeu, originar dinLeibethra1, oraş al
Traciei situat la sud de Pieria, este fiului Oiagros şi al
Calliopei.
2. ALCEU, fr. 80, Diehl. Plin de sfidareOrfeu încălca
voinţa Soartei, îndemnîndu-i pe oameniicare se născuseră
pe pămînt să fugă de moarte.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1550/2272
3. ESCHIL, Agam. 1629. Vorba ta estecu totul alta decît
cea a lui Orfeu ; căci el toate lendupleca, stăpînindu-le
prin farmecul glasului său.
4. PAUSANIAS X, 30, 6 [tabloulnfernului, opera lui
Polygnotos2].
dacă îţi arunci din nou privirea spre
• • •
partea de jos a tabloului, ţi se arată,
mediat după Patrocle,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1551/2272
Orfeu, aşezat pe un fel de colină; cumîna stîngă ţine cithara, iar cu cealaltămînă atinge muguri de salcie, rezemîndu
se de arbore ; pare să fie dumbravaPersephonei, crîng în care au crescutplopi şi sălcii, după cîte mărturiseşteHomer [Odiseea X, 509]. Orfeu [arenfăţişarea exterioară a unui grec şi nicimbrăcămintea, nici ceea ce-i acoperă
capul nu sînt de obîrşie tracă3•5. HERODOT II, 53. Căci Hesiod şiHomer, după cîte
socot eu, au fost cu 400 de ani maivîrstnici decît mine şi
nu cu mai mulţi ... iar poeţii4 despre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1552/2272
care se spune că au
răit înaintea acestor bărbaţi, după
părerea mea, au trăit
după ei.
51
ORFEU
6. EURIPIDE, Alcesta 357. Limba şiglasul lui Orfeu de
mi-ar fi fost date,flnvocînd cu ele pefiica Demetrei, ori pe/
Soţul ei, în Infern aş fi coborît după
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1553/2272
ine6•
7. - - 962 : Călătorit-am pe la Muze/ M-
am înălţat
n sfere-nalte,/ Am cunoscut mai multesfaturi, f Dar n-am
găsit nimic mai tare decît Destinul ; leacnici unul / În trace
egi de- Orfeu -ntocmite6./ Nici cu ceerburi Phoibos însuşi/
Pe Asclepiazi7 îi dăruise/ Ca leac lamulte suferinţefCendură-ntrunamuritorii.
9. - - Ciclopul 646. Dar cunosc o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1554/2272
grozavă incantaţie
de-Orfeu născocită :fCum o torţă aprins
sări de la sine
n capul/Cu-un singur ochi al fiuluiGliei8 şi-ndată-în plin
l atinse.
10.
Rhesos 943 [Vorbeşte mama lui Rhesos,adresîn
du-se Atenei]: Orfeu, ce-i rudă cu omul
ucis de tine9,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1555/2272
ne-a arătat cum să sărbătorim cu torţeaprinse tăinuitele
misterii. Şi pe Musaios, al tău ilustrucetăţean, bărbat
care printre oameni a călătorit cel mai
mult, Phoibos şi noi,
rudele lui de sînge, tot noi l-am deprinscu aceste învăţături.
1 1. ARISTOFAN, Broaştele 1032 :
Ceremonii de iniţiere-o misteriile sfinte
e-a arătat Orfeu, şi cum de crime
Să ne ferim; Musaios, leacuri
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1556/2272
ămăduitoare
De boli şi ce anume sînt oracolele.
12.
Păsările 693 [Corul păsărilor] :
Chaos era la-nceput şi Noapte şi Erebul
cel negru,
Şi Tartarul cel încăpător: nu eraudeocamdată Pămîntul,
ici Aer şi Cer; dar, în sînul fără sfîrşital Erebului,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1557/2272
oaptea cu negrele-i aripi naşte un ou,de vînturi
Purtat, din care sorocul aduse pe lumepe Eros,
Cu două aripi de aur strălucitoare pe
spate,
Ca ale vîntului repezi vîrtejuri.
Acesta se-uni cu Chaosul înaripat, lavreme de noapte,
n largul Tartar şi neamului nostrunaştere dete,
Scoţîndu-1 primu-n lumină.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1558/2272
Viţa zeilor nemuritori nu fusese-nainteca Eros
52
A) VIATA Şl OPERA
Să se unească cu toate. Dar, după ce seuniră
Unele cu celelalte, de îndat'se născură
Cerul, Oceanul, Pămîntul şi neamulnepieritor al
Tuturor zeilor prea fericiţi10•
13 a. OLYMPIODOROS II, la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1559/2272
PHOTIOS, Bibl. c. 80. 61 A
31 (Oasis). Această insulă, menţionată
de Herodot [III,
26], este una din Insulele Fericiţilor.Herodoros11 care a
<::ompus istoria lui Orfeu şi cea a luiMusaios, o numeşte
Phaiak:is.
14 b. ISOCRAT XI, 38. Astfel depoveşti au istorisit
poeţii] despre zeii înşişi, cum nimeni nar îndrăzni să
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1560/2272
rostească nici despre duşmani ; căci eie-au reproşat zeilor
nu numai răpiri, adultere şi primirea deplocoane de la
oameni dar şi că s-ar fi înfruptat din
carnea propriilor copii,
că şi-ar fi scopit părinţii, că şi-ar fiaruncat în lanţuri
mamele şi multe alte fărădelegi,născocite pe seama lor.
Orfeu, care s-a ataşat cel mai mult deaceste poveşti, a
sfîrşit din viaţă sfîşiat de femei.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1561/2272
15. DIODOR V, 64. Unii, printre care senumără şi Ephoros (FGrHist. 70 F, 104,I, 68) povestesc că Dactylii din Ida12
s-au născut în preajma muntelui Ida dinFrigia, dar
că ei au trecut în Europa în frunte cu
Mygdou ; cum erau
magicieni, aceştia sînt cei care au rînducîntările sacre,
ceremoniile de iniţiere şi misteriile. Totpe acea vreme şi
Orfeu, înzestrat cu deosebită înclinarespre poezie şi cîntec,
a devenit discipolul acestora. El a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1562/2272
ntrodus pentru prima
oară la eleni ceremoniile mistice şi
misteriile.
16. TEOFRAST, Caracterele XVI, 11Superstiţiosul). Cînd
vede vreo nălucire în vis, aleargă Iaălmăcitorii de vise,
a proroci şi la auguri ca să-i întrebecărui zeu sau zeiţă
ar trebui să-i înalţe rugăciuni şi, înfiecare lună, merge la
orficii care oficiază misteriile să se
niţieze împreună cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1563/2272
soţia lui (dacă cumva soţia nu are timp,pleacă împreună
cu doica) şi copiii13• Cf. Demostene,Despre coroană 129,
259.
53
ORFEU
B) FRAGl\IENTE VECHI
3. PLATON, Cratylos 400 B - C. Uniispun că trupul
a&fLot] este "mormîntul" [aljfLoc]
sufletuluii4, ca şi cum
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1564/2272
acesta ar fi îngropat în corpul prezent;şi, deoarece trupului
se transmit semnificaţiile dorite desuflet, şi din acest
motiv a fost numit pe bună dreptate sema
alj[.Loc, "semn"] ;
părerea mea este că în special adepţiiui Orfeu i-au dat
această denumire, ca şi cum sufletul şi-ar lua pedeapsa
pentru cele ce este nevoit să ispăşeascăavînd trupul
drept înveliş, ca să se menţină la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1565/2272
adăpost, întocmai ca
ntr-o carceră.
5. - Statul II, 364 E. Eil5 înfăţişează omulţime de
cărţii6 despre Musaios şi Orfeu,desemnîndu-i, după cîte
pretind, ca urmaşi ai Lunei şi ai
Muzelor, drept care aduc
el-tfe convingîndu-i nu numai peparticulari, ci şi cetăţile, că
prin jertfe şi bucuriile unui joc* s-ar nfăptui, pentru
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1566/2272
cei încă în viaţă, ba chiar şi pentru ceimorţi, expieri şi
purificări de fărădelegi, practici pe careei le numesc "misterii" ; jertfele îidezleagă pe oameni de nenorocirile dedincolo de viaţă, căci cumplite chinuri î
aşteaptă pe cei
ce nu le aduc17•
9. ARISTOTEL, M etaph. XII, 6, 1071 b26. Fie că e Yorba
de ceea ce pretind teologii care fac să snască toate din
noapte1B sau de ceea ce spun filosofii
naturii ( physiologoi )18
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1567/2272
"toate lucrurile se aflau odată contopitea un loc" [Anaxag.
B 1 ], aşa ceva este cu neputinţă. XIII, 41091 b 4 Poeţii
cei vechi sînt însă de acord cu acest
punct de vedere cînd
spun că acum domnesc şi cîrmuiesc nuprimii (zei], cum
ar fi Noaptea, Cerul, Chaosul sauOceanul, ci Zeus.
10. - Metaph. I, 3, 983 b 27. Există uniicare cred că
cei foarte de demult, situaţi în timp cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1568/2272
mult înaintea
generaţiei prezente, primii care au
cercetat originea zeilor20,
au făcut următoarele supoziţii desprenatură: au considerat pe Okeanos şi pe
Tethys părinţii originari şi apa,
* gr. IIc:llllLă ij8ov11l: bucuriileocului mimetic.
54
B) FRAGMENTE VECHI
numită de poeţi Styx:, obiectul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1569/2272
urămîntului zeilor, cact
această apă, cea mai veche, este totodat
şi cea mai
venerată21; iar jurămîntul pe Styx esteconsiderat cel mai
vrednic de cinste În orice caz, dacăaceastă părere despre
natură este într-adevăr veche, pierdută înegura timpului,
nu se ştie tocmai sigur.
10 a. - De gen. anim. II, 1, 734 a 16 ....aşadar, toate
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1570/2272
organele corpului se nasc fie deodată, cde pildă, inima,
plămînii, ficatul, ochii şi celelalte cîtemai sînt, fie succesiv, cum se spune înaşa-zisele versuri ale lui Orfeu; totacolo, de asemenea, se spune că
animalul se naşte dintr-o
mpletitură, ca cea a unei plase.
11.
De anima I, 5, 410 b 22. Se pare că
plantele tră
esc fără să beneficieze de mişcare, ori
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1572/2272
şi pătrunde în corpul celor ce respiră,purtat de vînturi.
La aceste "aşa-zisele", PHILOP. p. 186,24 spune,că el
Aristotel] nu crede că aceste versuri
aparţin lui Orfeu,
după cum însuşi precizează în Desprefilosofie [fr. 7 Rose];
dar, de fapt, învăţăturile sînt ale luiOrfeu, iar Onomacritos este cel care le-
pus în versuri. AELIAN., Varia Hist.VIII, 6 Se ·spune că nici unul dintrevechii traci nu
cunoştea literele .·. . de aici s-au găsit
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1573/2272
unii care să indrăznească a susţine că nus-ar fi născut nici un "înţelept"
numit Orfeu, de origină tracă, şi căpoveştile despre el
sînt numai invenţii; acestea le afirmă
Androtion22 [fr. 36
FHG l, 375]. TATIANOS 41, p. 42, 4.Orfeu a fost contemporan cu Herakles şidealtfel, cele ce i se atribuie au fostcompuse de atenianul Onomacritos, pevremea guvernării
Peisistratizilor, în jurul olimpiadei acincizecea [580-577]23•
Musaios a fost un discipol al lui Orfeu.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1574/2272
55
ORFEU
12. DAMASC., de princ. 124 [I, 319, 8,Ruelle]. Teologia
atribuită de peripateticianul Eudemos24ui Orleu [fr. 117
Speng.] a trecut sub tăcere tot ce poate fcunoscut prin
raţiune . . . Căci ea a făcut ca începutulsă purceadă
din Noapte, intocmai cum îl stabileşte şi
Homer, chiar dacă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1575/2272
nu a creat o genealogie continuă. . . .Pămîntul, Tartarul
şi Erosul reprezintă triplu! inteligibil,Erosul fiind socotit
ca al treilea principiu, ca şi cum ar
contempla procesul
devenirii (pe acest aşa îl numeşteOrfeu în Cîntecele* sale
cf. fr. 60 K ] . . . In Cîntecele orfice25citate, se află această
eologie care priveşte inteligibilul şi pecare filosofii o interpretează substituindunui singur principiu al Universului pe
Chronos, iar în locul celorlalte două,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1576/2272
Eterul şi Chaosul ;
ei admit în locul realului numai existenţ
oului26 şi astfel
creează această primă triadă ; pe cea dea doua, o săvîr
şeşte negreşit oul fecundat carezămisleşte în sine Divinitatea sauChitonul alb imaculat sau Norul pentrucă din acestea ţîşneşte Phanes. Cu alteprilejuri ei filosofează
despre miez, în moduri diferite . . . Areia triadă este
alcătuită din Metis drept raţiune,
Erikepaios ca putere,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1577/2272
Phanes însuşi ca părinte . . . Aceasta esteologia orfică
obişnuită27•
13. DAMASC., de princ. 123 bis, I, 31715 R. (Teologia
orfică) înfăţişată de Hieronymos şiHellanikos28, dacă nu
cumva este vorba despre unul şi acelaşiautor, sună astfel:
"La început - zice - era apă şi materiedin care s-a
constituit pămîntul, stabilind aceste două
principii, adică
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1578/2272
apa şi pămîntul, ca primele principii . . Al treilea principiu
s-a născut după aceste două, adică dinapă şi din pămînt,
sub forma unui dragon ce avea crescute
capete de taur şi
de leu, la mijloc, faţă de zeu, pe umeri,aripi şi se numea
Chronos, cel fără bătrîneţe29 şi totodatăHerakles. Mai
spune că era însoţit de Ananke care aveaceeaşi natură ca
mcorporala Adrasteia, cea care se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1579/2272
extinde asupra Universului în lung şi înat, atingîndu-i limitele. Aceasta, după
cîte cred, este considerată drept alreilea principiu, potrivit
* gr. 'P"'<jl<j>8Ecxt.
56
B} FRAGMENTE VECHI
clasificării care ţine seama de substanţăafară doar că a
fost socotită ambigen, cu scopul de aarăta cauza care
generează toate lucrurile . . . Acest
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1580/2272
dragon, numit Chronos,
dă naştere unei triple descendenţe:
Eterului umed, spune
autorul, Chaosului infinit şi celui de-alreilea urmaş, după
aceştia, numit Erebos, întunecat deneguri. . . În aceste
mprejurări, Chronos a zămislit un ou şin continuare,
a născut, în al treilea rînd, un zeu fărărup, avînd aripi
de aur pe umeri, pe laturi crescute
capete de taur, iar pe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1581/2272
cap un balaur monstruos, închipuindfelurite forme de
fiare . . . Această Teologie îl slăveştedrept "Protogonos"
şi îl numeşte Zeus, c î r m u i t o r u 1 t u
u r o r 1 u c r ur i 1 o r şi al întreguluiUnivers. De aceea se mai numeşte şiPan. 14 ATHENAG., leg. 18, p. 20,Schwartz. Este vorba de
Orfeu .. . pe care pînă şi Homer îlurmează în multe privinţe,
ndeosebi în privinţa zeilor, deoarece şiel stabileşte originea
acestora din apă: "Oceanul ce tuturor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1582/2272
zvod se întîmplă să
fie" (lliada XIV, 201). Căci, după el, ap
era principiul
uturor lucrurilor. Din apă s-a constituitmîlul şi, din amîndouă, s-a născut o
vietate, dragonul cu cap de leuconcrescut cu un altul de taur, iar lamijloc, între capete, un chip de zeu, cunumele Herakles şi Chronos. AcestHerakles
a dat naştere unui ou extrem de mare.
Umplîndu-se pînăa refuz oul s-a spart in două, frînt de
uriaşa presiune a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1583/2272
celui ce 1-a născut. O parte a lui, ceadinspre vîrf, a sfîrşit
prin a deveni Cer, cea de jos, Gaia ; amai apărut şi o divinitate bicorporală3°Cerul, unindu-se cu Gaia, naştedivinităţi de sex feminin, pe Clotho,
Lachesis şi Atropos31 ; iar ca divinităţimasculine pe Giganţii cu 100 de braţe,
Cottos, Gyes, Briareos32 şi pe CiclopiiBrontes, Steropes
şi Arges, pe care, aruncîndu-i în lanţuri,
-a prăvălit în Tartar după ce a aflat că va fi alungat de ladomnie de către fiii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1584/2272
săi33• De aceea, Gaia, mîniindu-se, adat naştere la Titani:
Geea slăvit a născut-a fii de viţăcerească*,
Care Tita ni se mai cheamă, cu gîndul să
se răzbune
Pe Cerul** cel înstelat.
gr. Oupo:v!CJlv•'·
• gr. 06po:v6.
5'1
ORFEU
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1585/2272
15. Marmora din Paros, FGrHist. 239 A14, II, 995.
Pe vremea cînd fiul lui Oiagros şi alCalliopei a înfăţişat
n creaţia sa Răpirea Korei şi Căutarea
zeiţei Demeter,
precum şi însămînţarea făcută cu mînazeiţei. . . [textul
este corupt ] . Cf. T h e m i s t.,Orationes 30, p. 422. Dind.,
ORPH., Argon. 26: rătăcirea Demetreişi jalea cea mare
a Persephonei, rînduitoare de legi, cum
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1586/2272
fost ea.
16. APOI.LONIOS DIN RHODOS,
Argonauticele !, 494. În
acest timp, divinul Orfeu prinde în mînastîngă lira şi încearcă un cîntec. Prinde
să cînte, cum Pămîntul, Ce:n.tl şi Mareaodinioară confundate într-o unică formăau fost
despărţite în două de funesta Vrajbă;apoi cîntă graniţa
pe vecie statornicită în văzduh pentruună, celelalte astre,
şi cărările soarelui; formarea munţilor, a
fluviilor, cu unde
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1587/2272
clipocind la mişcarea nimfelor, şi auturor animalelor cîte
se tîrăsc . El mai cîntă cum la începutOphyon şi Eurynome,
fiica Oceanului, domneau peste vîrful
nzăpezit al Olimpului, pînă ce, izgoniţicu forţa, au fost siliţi fiecare să laseocul, el, lui Kronos, şi ea, Rheei. Apoi
au căzut în valurile Oceanului. Nouapereche a domnit peste fericiţii Titaniatîta vreme cît Zeus era încă copil . Peatunci gîndurile
ui erau încă cele ale unui copilnevîrstnic. El locuia într-o
peşteră din muntele Dikte şi Cidopii, fii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1588/2272
Pămîntului, nu-i
narmaseră încă mîinile cu tunetul şi
fulgerul, titlul de glorie al lui Zeus.Orfeu astfel a terminat cîntecul şi fiecarrămase nemişcat.
20. Plăcuţele de aur de la EleuthernaCreta), sec. II î.e.n.
B.C. Hell. XVII, 121, Harrison-Muray,plăcuţe din Thurioi
IG XIV, 642. Comp. 6 ] .
Sufletul tău cînd părăsit-a dulcea luminăde soare
Ţine-o la dreapta34; pe-aici sînt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1589/2272
straşnice paze pe toate.
Bucură-te ! Şi a ta suferinţă îndură.
Aceasta
Pînă acum nu-nduraseşi35• În zeu dinom preschimbat
eşti36•
Ca un ied37 la lapte aj uns-ai. Bucură-
e, deci,
Bucură-te! La dreapta străbate pajişteasfîntă
Din dumbrava Persephoneias.
58
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1590/2272
B) FRAGMENTE VECHI
21.
Diels, Orphischer DemeterhymnusFestschr. f.
Gomperz), p. 1 şi urm. Comp. 10].
Gliei-)'Iame prim-născute i-a vorbitastfel
Tînăra Kybeleia39 ••• fiica Demetrei...o, Zeus atotvăzător ... ,
Soare, ca foc treci peste toate cetăţile,
de cînd împreună
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1591/2272
Cu Biruinţa şi ntîmplarea şi Moira preascusita te-ai
arătat .
Sub a ta stăpînire, zeitate prea strălucită
Viţa-de-vie se-ngraşă surîzătoare .. .
Cui se supun toate, prin cine prind toateputere,
Prin cine se-nflăcărează toate?Pretutindeni
Sorţii se cer împliniţi.
Mamei mele, focule , du-mă, de izbutesc
postul40 să-1 ţin.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1592/2272
Şapte nopţi sau [şapte] zile se ţinestraşnic aj unu141•
Şapte zile, postit-am, o Zeus din Olimp
Şi soare atotvăzător .. .
OTE
1 Leibethra, oraş şi regiune muntoasădin Tracia, la sud de Pieria,
ocul de naştere al lui Orfeu. Despre
_Orfeu, generalităţi la L. Moulinier,
o"pMe et l'OYphisme a l'epoqueclassique, Paris, 1955, p. 74 şi urm.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1593/2272
2 Celebru pictor grec din prima jumătatea sec. al V-lea i.e.n., originar din insulaThasos. Opera sa consta din ample
compoziţii murale,
nspirate din subiecte mitologice,descrise de Pausanias şi de Plinius.
3 Deoarece artiştii plastici greci seabţineau să reprezinte personajele
n costume străine de portul grec, chiar atunci cînd ar fi trebuit, cum
era cazul la Orfeu, tracul.4 Cum ar fi Orfeu, Musaios, Linos sauOlympos.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1594/2272
6 Aceste cuvinte sînt rostite de Alcesta,care îi oferă soţului ei, Arlmet.
să moară în locul lui.
În text .,tăbliţe de lemn", pe care sîntredactate precepte orfice.
După cît lasă să se înţeleagă scholiastulSchol. la EuYipide, Alcesta),
ntr-un ipotetic sanctuar al lui Dionysosdin Tracia, s-au găsit tăbliţe
cu recomandări privind vindecarearupului şi a sufletului.
7 Urmaşii lui Asclepios, fiul lui Apolio
şi primul medic în concepţia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1595/2272
mitică greacă.
8 Ciclopul. Versurile fac aluzie la o
ncantaţie orfică potrivit căreia
emnul aprins ar sări de la sine. Prinaceasta i se atribuie orfismului
şi unele practici de magie.
Mama regelui trac Rhesos, totodată
mătuşa lui Orfeu, se adresează
Atenei, pe care o acuză de omorul fiuluiei. Cf. Hesiod, Tkeogonia v. 340,
unde mama lui Rhesos, închipuit subnfăţişarea unui fluviu, este însăşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1596/2272
Tethys, care-1 zămisleşte împreună cuOkeanos.
60
OTE LA ORFEU10 Versurile par a reproduce o schemă aTheogoniei hesiodice (cf.
Theogonia v. 116 şi urm.) in contaminarcu Theogonii orfice. Dacă in
această parodie elementele hesiodicesint uşor de recunoscut, "oul" născut
din noapte (v. 697) este non-hesiodic.
"Noaptea" se află la originea lumii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1597/2272
ntr-o redactare tîrz.ie a cosmogonieiorfice. reprodusă de Eudcmos (sec.
V i.e.n.). Vezi G. S. Kirk - J. E. Raven.PPh., p. 44-45 şi V. Ca-
pelle, Die Vorsokratiker, Berlin, 1961,
p. 35-36; "Chaosul, Noaptea,
Erebul şi Tartarul sint propriu-zisregiuni determinate ale Universului,
respectiv ale spaţiului ce înconjurăPămintul şi, totodată, sint concepute
ca personificllri de abstracţii, cu puterigeneratoare" (Capelle, p. 35).
11 Herodoros din Herakleea,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1598/2272
contemporan cu Herodot, este autorul
unor lucrări de mitologie care includ
mituri despre Herakles şl expediţia
Argonauţilor.
u Dactylii din Ida, al căror număr variază de la 5 pînă la 100, sint
demoni frigieni sau cretani, după cum
sint localizaţi in Frigia sau în
Creta, divinităţi aparţinînd cortegiuluiunei "magua mater", Rhea sau
Cybela. De originea lor sint legatediferite legende despre explorările
miniere precum şi legende orfice.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1599/2272
privitoare la misterii. Una din legendepretinde că, pentru a-1 amuza pe Zeus,copil, ei au instituit Jocurile Olimpice.
1a Acest pasaj din Teofrast şi încă unuldin Platon, Statul364 C-365 A,
sînt singurele care consemneazăexistenţa in Grecia a unui cult orfic
propriu-zis.
14 Pasajul încearcă să stabileascăetimologia cuvintului aw(LIX, "trup",
apropiindu-1 de verbul ac{>l;etv, "asalva", "a pune la adăpost". De
asemenea, cuvintul a'ij(Lil, "mormînt",
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1600/2272
"monument funerar" este pus in
egătură cu verbul GlJ(LilLYEtY, "a
semnifica", "a comunica un sens".
U. Willamowitz, Der Glaube der Hellenen II, 1932, p. 199, arată că
ambele etimologii intrau in vederileorficilor. Dimpotrivă, F. R. Dodds,
op. cit., p. 189 opinează că doctrina secuvine atribuită lui Philolaos
din Crotona (vezi B 14-15); R. Loriaux.ote sur la q>poupck platoniciemJe
PMdon 62 A
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1601/2272
B), "Les Etudes C:lassiques", amftr,XXXVI, 1968,
p. 28-36 este de asemenea de părere cădoctrina, la origine, reprezenta
o teză pythagorică, acceptată şi deSocrate.
15 Teologii şi hresmologii.
15 În limba greacă ll(Lilllo,, "mulţime""serie", - cf. Teofrast, Caractere/ VI,8.
17 Vezi mai sus nota 14.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1602/2272
11 Printre alţii, Hesiod, Theogonia v. 117 şi Munci şi Zile v. 17.
61
F. ŞTEF
18 Prin acest termen sau prin cel dephysikoi erau desemnaţi filosofiimilesieni. precum şi cei care le-aucontinuat cercetările asupra .,na
urii" (q>6atc;).
1o Printre care se numără şi Thales.
u Cf. Homer, Iliada VIII, 369 şi urm.;Hesiod, Theogonia v. 361.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1603/2272
aa Autor de Attkides (Anale ale Atticii)a trăit, probabil, in secolul
II î.e.n.
13 Mai corect, in jurul celei de-a 55-aOlimpiadă (560-557 i.e.n.).
u Eurlemos din Rhodos (c. 300 i.e.n.) afost unul din cei mai renumiţi discipoliai lui Aristotel, filosof. istoric al culturişi istoric a1 ştiinţelor.
a• .,Rapsodiile orfice" ('Pil<jic.:IIH"'t
>pq>tx11l), fr. 60-235, Keru, provinndeosebi din citatele neoplatonicilor.Prima compilaţie de Rapsodii orfice'Iepol Myot) aparţine lui Onomacritos,
sec. VI î.e.n. Ca ipotetici autori sint
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1604/2272
citaţi tesallanul Theognitos şi Kerkops.filosof pythagorician (Lex. Suda, Orfeu)
oe În cosmogoniile orfice timpurii, carerecunosc la baza devenirii
ripleta Chronos, Eter şi Chaos, oul
cosmic constituie veriga din care aparePhanes, nume ce înseamnă .,luminos",denumit şi Metis, .,Prevederea" sauErikepaios, .,Germenele" ( ?). divinitatea primăverii, zămislitoare de viaţă.
umele Erikepaios se presupune că estede origine oriental1!. (egiptcană ?).
Oricum, el reprezinti o metaforll careexprimll calitatea de germinare aplantelor.
17 Conform comentariilor neoplatonice
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1605/2272
eologia orficll primitivă presupuneasuccedenţa a 6 generaţii de zei: 1)CIIronos, Eterul şi Chaosnl; 2) Oul
cosmic; 3) Phanes (Metis, Eros sauErikepaios) ; 4) Noaptea, Uranos şiGaia; 5) Zeus şi zeitatea HadesuluiPersephona) ; 6) Dionysos Zagreus.
28 Iosephus Flavius. Antichităţi iudaice, 94, consemnează că acest
Hieronymos, pomenit de Damascius, ar fi fost un egiptean. autor al
unor A ntichităţi feniciene (sec. 1 î.e.n.?) .
• Ca divinitate cosmogonică primară,
Xp6vo ciyljpoto pare să aibll
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1606/2272
o provenienţă orientală (cf. iran. ZrvanAkarana, ,.tinlpul infinit"),
presupunere îndreptăţită de răspîndirean arta greacă din sec. VII- VI
.e.n. a unor imagini de dragoni
naripaţi. cu mai multe capete, aşa
cum sint descrişi in cosmogonille orficeDespre această problemă, G.
S. Kirk şi J.E. Raven. P Ph. p. 38-42.
ao Adică un trup hermafrodit, de ambelesexe.
62
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1607/2272
OTE LA ORFEU
a1 Parcele sau Moirele din mitologia
greacă. Prima toarce firul vie-
ii omeneşti, a doua îl desfăşoară iar areia. "Neînduplecata", il taie.
11 Cf. Homer, Iliada I. 402 şi Hesiod,Theogonia 617 şi urm.
aa Cf. Hesiod, Theogonia 140 şi 149.
a& Versul este corupt. Întrcgirile aparţindiferitor comentatori. Drumul "spredreapta", după ce sufletul a depăşitfluviul " uitării" (Lethe), înseamnădrumul "cel bun", spre izvorul ce vine
din lacul "amintirii"
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1608/2272
Mnemosyne). (J.-P. Vernant, Mythe etpensee, ed. cit p. 63).
•
35 În sensul că sufletul trece prin ultimancercare purificatoare, pentru a împlini
ciclul "purificărilor" (J.-P. Vernant,bidem, p. 64).
as Acesta este ultimul stadiu almetempsihozci orfice, echivalent cu
o apoteoză. Vezi şi Plutarh, De defectu
oraculorum 414 B-C.17 Aluzie la suferinţele indurate deDionysos (Eriphios), nutrit de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1609/2272
doica Eriphe, după ce a fost lipsit desînul matern.
u Text corupt, cu multe lacune.
a• ln limba greacă: x6ppcxKuAE:cx. divinitate frigiană
asimilată
aici cu Persephona, întruchiparea
fecundităţii.
&o ln practicile orfice şi eleusinice,postul (gr. vij<rn) juca un mare
rol în procesul purificărilor rituale.
&1 Versul este corupt. Am adoptat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1610/2272
ecţiunea wev in loc de>.1wE.
Vezi comentariul lui H. Diels la acestrînd.
MUSAI OS
OTĂ INTRODUCTIVĂ
Poet şi mitograf, Musaios este un
personaj semilegendar, infăţişat de
radiţia elenă în tovărăşia lui Orleu, alcărui discipol mai vîrstnic ar fi
fost.
Legenda acreditată de biograful său,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1611/2272
Aristoxenos, pretinde că a fost
fiul lui Antiphemos sau al lui Eumolpos
şi al Selenei. Cu soţia sa Deiopeia, aavut un fiu, un alt Eumolpos, autorulceremonialului de ini
iere în misteriile din Eleusis. Toateaceste personaje legendare au nume
semnificative, menite să ateste calitateade "iniţiat" şi de .,cîntăreţ"
a purtătorilor lor. Personajului i se
atribuia însuşirea de muzician, "fiulMuzelor", ale cărui compoziţii aveau oputere miraculoasă de a vindecabolnavii. De asemenea, era înfăţişat
drept un neîntrecut magician. Pe alocuri
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1613/2272
iatorii orlismului; după toatăprobabilitatea era trac, ca şi Orleu (cf.
Strabon X, 3, 16).
MUSAI O S
A) VIAŢA ŞI OPERA
1 . Lex. Suda. Musaios, născut la
Eleusis, era din Atena,
fiul lai Antiphemos, fin al lui Euphemosfiul lui Ekphantos,
fiu al lui Kerkyon, cel biruit de Teseu, şal soţiei lui Antiphemos, cu numele
Selene. A fost poet epic, discipol al lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1614/2272
Orfen, deşi mult mai în vîrstă. Căci afost in floarea
vîrstei pe vremea celui de-al doileaKekrops1• A compus
nvăţături închinate fiului său Enmolpos
n 4000 de versuri, precum şi multe alteucrări .
2. HERMESIANAX, Leontion 15 şiurm. [la ATHENAIOS,
XIII, 597 ' D ] . Nu, nici fiul Lunei,
Musaios, conducător alGraţiilor, n-a făcut să fie lipsită decinste, Antiope. Aceasta,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1615/2272
a poalele aşezării din Eleusis,făceaauzit iniţiatelor strigătul
plin de bucurie al oracolelor tainice, eazeloasa slujitoare a
zeiţei Demeter, cea din cîmpia Raros,
după datina sacră ;
cunoscută este Antiope chiar şi înHades2•
3 a. Scholiile la SOFOCLE, Oed. Col.1053 Unii susţin
că şi Eumolpos ar fi născocit
ceremonialul de iniţiere care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1616/2272
se săvîrşeşte anual la Eleusis în cinsteaDemetrei şi a Korei .
Andron3 [FGrHist. 10, F, 13, I, 163] înaceastă privinţă, scrie că nu acestEumolpos ar fi descoperit ceremonialulde iniţiere, ci cel de-al cincilea
descendent al lui Eumolpos ; căci dinEumolpos s-a născut Keryx, fiul acestuia fost Eumolpos, fiul lui Eumolpos a fos
Antiphemos, iar fiul lui Antiphemos afost poetul Musaios, iar Eumolpos,
cel care a făcut cunoscute iniţierile şi a
fost preot, este
fiul acestuia din urmă4•
65
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1617/2272
MUSAI OS
4. DIOG. LAERT., Prooim. !, 3 (fr. 5
Cronert) . La atenieni
s-a născut Musaios, la tebani Linos ;după cîte se spune,
Musaios a fost fiul lui Eumolpos6, el acompus cel dintîi o
Theogonie şi un poem (intitulat) Sfera,susţinînd că toate
se trag din Unu şi se descompun tot înel6•
7. SERVIUS, VERG., Aen. VI, 607.
Acest Musaios a fost
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1618/2272
eolog. A trăit după Orfeu şi existădiferite păreri despre el :
unii pretind că este fiul Lunei, alţii, alui Orfeu al cărui
discipol se constată că a fost. Căci în
cinstea acestuia
adică a lui Musaios ] a scris [Orfeu 1 A1 ] primul său poem,
ce se cheamă Crater.
B) FRAGMENTE
DIN THEOGONIA LUI MUSAIOS,
CĂRŢILE I, II, III
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1619/2272
1 [ 4 Kern (Rostock, 1898) ]. Schol. laAPOLL. DIN RHO
DOS III, 1 1 79. În cartea a treia aDescrierii Titanilor7
2] Musaios spune că regele Cadmos a
plecat de la sanctuarul din Delfi,călăuzit de o junincă.
6. CLEM., Stromat. VI, 25 (II, 442, 3St.) . Sustrăgînd în
ntregime scrierile altora, ca şi cum ar f
fost ale lor proprii,e-au răspîndit, aşa cum a procedat
Eugamon din Cyrene,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1620/2272
care şi-a însuşit în întregime de laMusaios cartea Despre
Thesproţi8•
1 1 . PAUSANIAS X, 5, 6. Există laeleni un poem cu
itlul de Eumolpia9 ; aceste versuri sîntatribuite lui Musaios,
fiul lui Antiphemos. În ele stă scris căoracolul de la Delfi
aparţine în comun lui Poseidon şi Geeişi că aceasta din
urmă dă şi oracolele.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1621/2272
12. PHILOD., De piet. 1, p. 31 G. Dar,după cîte se spune,
capul lui Zeus a fost despicat deHephaistos, potrivit însă
ui Eumolpos, sau acelui poet care a
compus Eumolpia,
despicat i-a fost de Palamaon10• Schol.a P i n d a r, Ol.
VII, 66. În versurile lui Musaios sespune că Palamaon
a izbit capul lui Zeus cînd acesta a datnaştere zeiţei Atena.
66
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1623/2272
stă scris că mai întîi au fost Tartarul şioaptea. În cartea
a doua a lucrării [lui Chrysippos,Despre natură ], cele puse
pe seama lui Orfeu şi a lui Musaios . . .
au tendinţa de a
se conforma opiniilor acestora. Şi încartea a doua a aceleiaşi
ucrări [Despre natură ] spune căoaptea este cea dintîi
zeiţă.
15. Schol. la Apollonios din Rhodos III
1. În lucrările
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1624/2272
atribuite lui Musaios sînt înfăţişate douăgeneraţii de l\luze :
generaţia Muzelor mai vîrstnice,contemporane cu Kronos,
şi generaţia Muzelor mai tim·re, născute
din Zeus şi Mnemosyne12.
17.
III, 1377. Astfel de apariţii (anume :ale ste
elor căzătoare) l\1usaios pretinde că else ivesc înălţîndu-se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1625/2272
din Ocean şi se sting în Eter. Steleledespre care vorbeşte
Musaios au fost numite de Apollonios,n mod convingător,
"scăpărări de lumină".
mn in cinstea lui Dionysos
19 a. ARISTID., Orationes 41 [II, 330,
6 Keil ] . Prin
urmare, să punem pe seama lui Orfeu, aui Musaios şi a
vechilor legiuitori Imnurile şipovestirile despre zeul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1626/2272
Dionysos. Cf. Pap. Be1·ol. 44, 2. (Berl.Klassikertexte, v. 1,
8 ; 1 B, 15 a. (Orfeu), sub putereanspiraţiei divine, a
compus acele imnuri ) pe care Musaios
e-a aşternut în
scris, după ce a făcut unele micindreptări.
mn al Lycomizilor eătre zeiţa Demeter
20. PAUSANIAS IV, 1, 5. Aşadar, înaceastă ţară, primii
regi care au domnit au fost Polykaon,
fiul lui Lelex şi al
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1627/2272
Messenei, soţia lui Polykaon. Laaceastă :Messene a sosit
din Eleusis Caukon, fiul lui Kelainos,fiul lui Phlyos13,
aducînd de acolo misteriile Marilor Zei
Atenienii pretind
că Phlyos însuşi era fiul Geei. Cuaceastă părere concordă
MUSAI OS
şi un imn al lui Musaios, compus pentrupreoţii Lycomizi,
n cinstea zeiţei Demeter.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1628/2272
Oracole
20 a. HERODOT VII, 6. (Peisistratizii)
uîndu-! cu ei pe
Onomacritos14, bărbat din Atena,nterpret al oracolelor
şi rîndui tor al Oracolelor lui Musaios,au venit [la Susa ],
după ce s-au împăcat cu acesta ; căciOnomacritos fusese
zgonit din Atena de către Hipparchos,fiul lui Peisistratos,
cînd a fost prins şi dovedit de Lasos din
Hermione15 că a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1629/2272
ntrodus în colecţia lui :Musaios unoracol care prevestea
dispariţia sub apa mării a insulelor dinvecinătatea Lemnosului16. Din aceastăpricină îl alungase Hipparchos, deşi manainte fuseseră foarte buni prieteni.
2 1.
VIII, 96. [Bătălia de la Salamina ],multe
rămăşiţe de corăbii, ridicate de Zefir, aufost aruncate pe
A
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1630/2272
ărmul Atticei numit Kolias17• In felulaces-.-a s-a împlinit
ca şi toate celelalte - oracolul prezisde Bakis şi :Musaios
despre această bătălie pe mare . . .
urmează oracolul lui
Lysistratos) .
22. PAUSANIAS X, 9, 1 1 . Atenieniisînt de acord că eşecul
de la Aigos Potamoi18 s-a întîmplat înurma unor tertipuri,
<;ăci an fost trădaţi pentru bani de către
comandanţii lor.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1631/2272
ntr-adevăr, Tydeus şi Adeimantos19 pasă fi primit daruri
de la Lysandros. Ca dovadă a acesteiafirmaţii ei citează
oracolul Sybillei . . . ; alte oracole le
amintesc după culegerea lui Musaios :
Peste atenieni furtună cumplită sosi-va,
Din răutatea capilor lor ; dar veni-va şio mîngîiere :
Aceştia crunt ruina-vor cetatea ; dar vinşi-o vor ispăşi.
OTE
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1632/2272
1 n mitologia greacă, fiul luiErechthens, primul rege al Atenei şi
al Praxitheei.
Cf. LYSIA S, Discours, .. Les BellesLettres", Coli. Bucle, voi. II,
p. 237. Musaios, poet apollinic, trecea
drept unul din: cei mai renumiţi
compozitori de imnuri sacre. Şi-adesfăşurat aeth·itatea: in preajma al
arului de la Eleusis.
Antiope, fiica fluviului Asopos, era o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1633/2272
nimfă. Iubită de Zeus, ea a avut
doi fii, pe Amphion şi pe Zetos. A fost
una" din primele slujitoare ale
cultului zeiţei Demeter la Eleusis, căreipoetul i-a închinat citeva imnuri.
8 Despre Andron din Efes (sec. IV î.e.n?), istoric şi gcnealogist,
se ştiu foarte puţine lucruri.
4 După cum indică textul, numele deEumolpos aparţine- unor poeţi
probabil din aceeaşi familie, dar dingeneraţii diferite. Primul, fiu at
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1634/2272
ui Poseidon, rege trac de obirşie, eraconsiderat drept intemeietorul
cultului de la Eleusis şi purificator alcrimelor săvirşite fără voie. '
6 Erechtheus, rege legendar al Atenei, s
a angajat într-un război
ocuitorii ţinutului Eleusis. Eumolpos,care i-a fost aliat, şi-a găsit
moartea in această expediţie, dar urmaşul său i-a continuat opera.
8 Informaţia, de o deosebită importanţăatestă că una din temele
cosmogonice prezente: în imnurile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1635/2272
apollinice r era şi aceea a unităţii
Universului.
7 Mărturia atestă, alături deCosmogonii, şi prezenţa unor Titanomachii sau Titanographii in lista
subiectelor tratate de poeţii orfici şiapollinici.
8 Eugamon, originar din Cyrenaica (secVI i.e.n.), trec( drept poetul
unei mici epopei, intitulatil. Thesproles
continuare a subiectului Odiseei.69
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1636/2272
F. ŞTEF
Este posibil ca acest titlu să aparţină
unei Theogonii din creaţia
poeţilor eleusinici.
1o Personaj legendar, fiul lui Atham:l.Sşi al lui Ino, văr cu zeul Dionysos.
n Logograf din Argos, sec. VI l:.e.n. A
scris trei cărţi de Genealogii
n care parafrazează Theogoniahesiodică.
12 Muzele "mai virstnice" sint socotite fi cele aparţinind regiunii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1637/2272
Pieria, din Tracia sudică ; cele mai"tinere" sint Muzele beoţiene, născute înmprejurimile Helikonului, ţinutul de
baştină al lui Hesiod. Primele sînt legatndeosebi de mitul lui Orfeu şi de cultul
dionysiac ; celelalte treceau dreptslujitoare ale cultului apollinic.
13 Toată această inşirare de personajemitologice are drept scop să
stabilească filiaţia şi răspîndireamisteriilor Demetrei. Polykaon,colonizatorul Messeniei (sud-vestul
Peloponesului), trece drept cel care ampămîntenit celebrarea cultului zeiţeiDemeter in Pelopones. S-ar părea că
Musaios a fost invitat să inaugureze
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1638/2272
evenimentul, prin compunerea unui
mn.
14 Pilolog erudit din sec. VI i.e.n. S-abucurat de protecţia lui Peisistratos şi afiilor acestuia. A colaborat la redactarea
epopeilor homerice şi a unei culegeri depoeme orfice. I se atribuie şi oTitanomachie.
11 Poet. A doua ju mătate a sec. VI î.e.nChemat la Atena de Hipparchos, fiul luiPeisistratos, a descoperit introducerea
unui oracol apocrif, de cătreOnomacritos, in colecţia de Oracoleatribuită lui :.\lasaios. Falsul a stîrnitmare vilvă, dîndu-i-se importanţă
politică.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1639/2272
11 Cf. Pausanias VIII, 23. Aceste insulede natură vulcanică, se scufundau treptasub apele mării.
17 Porţiune de ţărm din Attica, vestităpentru calitatea lutului extras de aici,necesar industriei ceramice.
18 Localitate în Chersonesul TracicGallipoli) , unde a avut loc infrîngerea
suferită de flota ateniană la sîtrşitulrăzboiului peloponesiac (405 l:.e.n.).
18 Strategi atenieni, acuzaţi de a fi
primit mită din partea lui Lysandros,comandantul armatei spartane,nvingătorul Atenei tn 404 i.e.n.
EPIMENIDES
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1640/2272
OT INTRODUCTIV
Poet şi legislator, Epimenidcs, fiul lui
Phaistios sau al lui Dosiadas
sau al lui Agesarchos, a fost opersonalitate a lumii elene din veacul al
VI-lea i.e.n. Născut la Knossos, dupăalţii la Phaistos, în Creta, pe la 600.e.n., el s-:1 făcut cunoscut ca
chresmolog care a ţesut în jurul luivariate legende, menite să explice darulprofetic cu care era inzestrat.
Epimenides a fost un personaj real,consemnat de un fapt istoric verificabilv. Aristotel, Athenaion po!iteia I ;
Plutarb, Solon 1 2) : el a fost chemat de
Solon la Atena (c. 596 î.e.n.) spre a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1641/2272
purifica oraşul bîntuit
de ciumă.
Epimenides se număra, după uneleradiţii, printre cei "şapte înţelepţi",
figurînd pe listele în care lipseşte
Periandros.
Tradiţia ii atribuie lui Epimenides multeucrări de mari dimensiuni,
cu siguranţă apocrife. Astfel, printreitlurile transmise,
sînt citeva
poeme in versuri ca : Originea cureţilor
şi a corybanţilor, Theogonia,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1642/2272
c. 5000 de versuri) , Construireacorăbiei Argo, Expediţia lui Iason înColchida, în 6500 de versuri, Chresmoi
o culegere de oracole - şi Katharmoi, oculegere de cîntece de purificare,precum şi lucrări în proză : Despreertfe, Despre constituţia cretană,
Despre Minos şi Rhadamanlhys, Desprepoeţi. Dintre toate aceste lucrări, singurTheogonia poate fi socotită, cu mai
multe şanse de adevăr, drept creaţie asa.
EPIMENIDES
A) VIA'fA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1643/2272
1 . DIOG. LAERT. I, 109 şi unn .Epimenides, după cîte
afirmă Theopompos1 [FGrHist. 1 1 5, F67, II, 548 ] şi
mulţi alţii, era fiul lui Phaistos, după
unii însă al lui
Dosiades, iar după alţii al luiAgesarchos ; ca neam, el era
cretan din Knossos, deşi, cu părul lungce-l purta, el se
deosebea ca înfăţişare de cretani. Trimiodată de tatăl
său la cîmp după o oaie rătăcită, el se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1644/2272
abătu din drum,
cam pc la vremea prînzului, şi se culcă
ntr-o peşteră2
unde a dormit timp de cincizecişişaptede ani. Cînd s-a
rezit, el se apucă să caute oaia, socotindcă dormise doar
puţin. Cum nu o găsi, rătăci pe cîmp şi,pentru că văzu
otul schimbat şi turma aparţinînd unuialt om, se întoarse
n cetate foarte nedumerit .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1645/2272
1 10) din această întîmplare,
şi-a cîştigat renume în lumea greacă,
fiind socotit îndrăgit
de zei . Chiar pe acea vreme atenieniifuseseră loviţi de
ciumă şi Pythia le poruncise să purificeoraşul. Ei au
rimis cu acel prilej în Creta o corabie,n frunte cu Nikiasa,
fiul lui Nikeratos, cerînd ajutorul lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1646/2272
Epimenides. Acesta,
venind la Atena în a 46-a olimpiadă
596-593 î.e.n. ],
e purifică atenienilor oraşul şi pusecapăt molimei . . .
1 1 1) .
A compus un poem despre Originea
cureţilor şi a corybanţilor4 şi oTheogo1tie, în 5000 de versuri, precumşi
Construirea corăbiei Argo şi Expediţiaui Iason în
Colchida, în 6500 versuri. (1 12) A scri
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1647/2272
şi opere în proză :
Despre jertfe şi Despre constituţia
cretană Despre M inos
·
72
A) VIAŢA
şi Rhadamanthys5, în schimb, este unpoem de aproximativ
4000 de versuri. El a întemeiat la Atenaun templu al
Eumenidelor, după cum susţine Lobon
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1648/2272
din Argos6 în lucrarea sa Despre poeţifr. 1 6 Cron.]. Se mai spune că el pentru
prima oară a purificat locuinţe şi cîmpii
şi a ctitorit
emple.
1 14) . . . După afirmaţia anumitor autori, cretanii îi
aduceau jertfe ca unui zeu, pentru că,susţin ei, el a fost
cel mai mare prezicător.
2. Lex. Suda. Epimenides a fost fiul luiPhaistos7 sau
al lui Dosiades sau al lui Agesarchos şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1649/2272
a avut ca mamă
pe Blasta ; a fost poet cretan din
Knossos (despre el circulă
zvonul că sufletul îi părăsea trupul cîtimp voia ca apoi
să reintre în trup ; după ce s-a scurs obună bucată de timp
de la moartea lui, pielea i-a fostmpestriţată cu litere) 8•
A trăit pe vremea celei de-a 30-aolimpiade [660- 657
.e .n. ] . A scris în versuri şi în proză
mnlte lucrări despre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1650/2272
misterii, purificări şi oracole cu tîlculascuns.
4. PLUTARH, Salon 12. Pe vremea cîndrrtscoala atinsese
culmea violenţei şi poporul se
răzvrătise, Solon, care pe
atunci se bucura de mare faimă, senfăţişă în public împreună cu atenienii
de rang nobil şi, mai cu rugăminţi, maicu ameninţări, i-a convins pe ceideclaraţi "în afara
egii" să se prezinte în faţa tribunalului . După cît se părea,
Epimenides era o fiinţă iubită de zei şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1651/2272
scusit în treburile
divine, în arta inspiraţiei şi a iniţierii . .
Venind la Atena
şi bucurîndu-se de prietenia lui Solon, e1-a ajutat pe
acesta cu îndemnuri şi sfaturi în opera segislativă. Căci
a simplificat ceremonialul jertfelor şi pecel al doliului,
n sensul că pentru ceremoniile denmormîntare a contopit
mai multe sacrificii şi a înlăturat tot cee
ce era închistat în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1652/2272
radiţiile barbare, practicate mai ales defemei. [Urmează
B 10].
6 a. APULEn;s, Apologia 27. Celor carese preocupă cu
mai multă curiozitate de rolulprovidenţei în lume şi îi
cinstesc cu mai multă stăruinţă pe zei, închip obişnuit
i se spune "magi", de parcă ei înşişi ar şti să înfăptuiască
73
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1653/2272
EPIMBNIDBS
cele ce ştiu că se petrec ; aşa au fost
odinioară Epimenides,
Orfeu, Pythagoras şi Ostanes9 ; tot aşa,puse sub semnul
ndoielii au fost şi purificările luiEmpedocles . . .
B) FRAG}ffiNTE
THEOGONIA SAU ORACOLE.STORIA
CRETEI
2. Aai.IAN., De nat. anim. XII, 7. Cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1654/2272
oate acestea, se
spune că ]eul din Nemeea ar fi căzut din
Lună. Căci aşa
grăiesc versurile lui Epimenides :
Şi eu sînt de-obîrşie tot din Luna cuplete bogate
Care, puternic cutremurindu-se, iasma
de ]eu
Azvîrlit-a. Cu sprijinul Herei, stăpîna,fiara-n
emeea pieri, sugrumată prin a luiHerakles forţă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1655/2272
Divină.
HERODOROS, la TATIANOS, 28. Cum
să nu fie o prostie
să te încrezi în cărţile lui Herodorosdespre legenda lui
Herakles, care pretindea că Luna ar fiprăvălit de pe suprafaţa ei pe pămîntLeul ucis de Herakles.
5. DAMASC. 124, 1, 320, 17 R Eudemos fr. 1 17] Epimenides
postulează două elemente primordiale,e r u 1 şi
o a p t e a10
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1656/2272
din acestea s-a născut T a r t a r u 1, ca
un al treilea principiu, după cîte cred eufiind un amestec
alcătuit din celelalte două ; din acesta s-au născut cei doi
T i t a n i (denumind astfel componentade mijloc, care
este cognoscibilă, deoarece amin două
aceste părţi "trag"
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1657/2272
şi spre înălţime şi spre cealaltăextremitate), de care,
prin unirea unuia cu celălalt se naşte unou . . . , de unde
arăşi, provine o altă generaţie11•
PHII.ODEM, De pietate
47 a, 2, p. 19. În versurile atribuite luiEpimenides, din
A e r şi din N o a p t e s-au alcătuitoate, aşa cum mărturiseşte şi Homer
cînd spune că Oceanul şi Tethys au datnaştere zeilor [lliada XIV, 201 ]. Un(alt)poet] consideră
drept tată şi mamă a zeilor pe Kronos şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1658/2272
pe Rhea, iar
după părerea altora, pe Zeus şi pe Hera
74
B) FRAGMENTE
6. PAUSANIAS VIII, 18, 2. Epimenidesdin Creta consideră la rîndul lui Styx-ul12 o fiică a Oceanului.
8. PHILODEM, De pietate 61 b, 1, p. 46G. Unii, cum ar
fi Eschil în Prometeu (vezi 351 şi urm.)şi Acusilaos [9
B 7] şi Epimenides şi mulţi (alţii) spun
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1659/2272
că Typhon13 s-ar
fi ridicat împotriva domniei lui Zeus.
10. PLUTARH, Solon 12 [despreEpimenides ]. Cel mai
de seamă lucru pe care 1-a săvîrşit afost acela că prin celebrareaceremoniilor de iniţiere şi prin anumiteslujbe de ispăşire, de purificare, cît şiprin anumite ctitorii, [Epimenides] areadus cetatea pe calea dreptăţii şi abunei înţelegeri.
1 1 .
De def. orac. 1, p. 409 E. Se povesteşte
că nişte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1660/2272
vulturi sau nişte lebede . . . , purtaţi de
a extremităţile
pămîntului spre mijlocul lui, ar fi căzutn unul şi acelaşi
oc de la Pytho, în preajma aşa-numituluburic (al pămîntului)1'. Mai tîrziu, cuscurgerea vremii, se spune căEpimenides din Phaistos, a dovedit cîtde greşit este acest mit cu privire la zeuşi, după ce a primit un oracol neclar şi
ambiguu,ar fi spus :
u-i nici un buric la mijlocul gliei nici
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1661/2272
al mării.
Dacă există totuşi vreunul, doar zeii-1
cunosc, dar
eştiut e de oameni.
Fragment apoerif tirziu
26. LAURENTIUS LYDUS, De mens.V, 17. Adepţii lui
Epimenides au inventat mitul căDioscurii au fost bărbat
şi femeie, pe unul numindu-1 "veacveşnic" întocmai unei
monade, iar pe celălalt, "natură",
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1662/2272
ntocmai unei dyade15•
ntr-adevăr, din monadă şi dyadă s-a
dezvoltat orice număr
dătător de viaţă şi de suflet.
OTE
1 Istoric grec din sec. IV î.e.n. Opera sa
Hellenika (Istoria Greciei) , continuăRăzboiul Peloponesiao al lui Tucidide.Azi nu se pl!.streaz11.
din ea decît fragmente.
8 Peştera se afla în muntele Ida din
Creta.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1663/2272
8 Anacronism. Nikias, strateg şi ompolitic atenian, făuritorul păcU
din timpul războiului peloponeslac (42 .e.n.), nu poate fi solul trim.is
n Creta după Epimenides (c. 600 î.e.n.)
G. Huxley, Nikias and th8
plague, "Greek, Roman and ByzantineStudies", Durham, X, 1969, p.
235 - 239, sugerează că acest Nikias aplecat în Creta trimis anume sA
aducă colecţia de oracole redactate deEpimenides, foarte apreciate pe
atunci cînd ciuma era considerată o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1664/2272
calamitate trimisă de Apolion.Relatar a contopeşte evenimentepetrecute la distanţă de peste un secol.
Divinităţi secundare
cretane. Despre cureţi exista credinţa că
el
1-au apărat pe Zeus, ascun!l in Creta demama sa, spre a nu fi devorat
de Kronos. Dansînd şi lovindu-şiputemic scuturile, cureţii acopereau
ipetele copilului divin (1\f. P. Nilsson,Gescllichte der Griechischen Religion,
vol. I, Mi.incheu, Beck, 1955, p. 322) .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1665/2272
Corybanţii, divinităţi legate de
cultul Cybeleî din Frigia, au fost cu
vremea asimilaţi cureţilor.
1 Personaje legendare cu funcţia deudecători în Infern. Deşi citată
ca fiind o lucrare în proză, DespreMinos şi Rhadamanthys pare să fi
fost totuşi un poem în versuri. Vezi A.Frenkian, Note şi Comentarii la
Diogenes Laertios, op. cit., p. 534.
8 Scriitor din . epoca postalexandrină,autorul unei lucrări intitulatA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1666/2272
Despre Poeţi.
Acest nume legendar evocă obîrşia lui
Epimenides din partea sudică
a insulei Creta, unde se afla aşezatmarele centru urban Phaistos.
76
OTE LA EPIMENIDES
1 Informaţia că Epimenides ar fi avutrupul tatuat pare stranie,
deoarece tatuajul nn intra in practicile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1667/2272
greceşti.
1 Personaj necunoscut. Este totuşi
menţionat de Apuleius, în Apologia 27
n calitate de mag. Păcca probabil partedin aceeaşi pleiadă de scriitori
de oracole ca. şi Epimenides.
10 De remarcat că principiile care stau
a baza concepţiei cosmogonice
a lui Epimeuides sînt de nniurămaterîală, aerul, întocmai ca la.Anaximenes şi un mediu de lumină, careaminteşte de o influenţă hesiodică
vezi Theogonia l2:l).
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1668/2272
11 După unele opinii, o schemă caaceasta aparţine unei epoci foarte
îrzii (elenistică ?) şi nu poate fi suităpînă în secolul VI i.e.n.
12 In Theogonia hcsiodică,
Sty:x:-ul este considerată drept cea mai
vîrstnică fiică a Oceanului şi a zeiţei
Tethys.
13 Typhon, personaj mitologicmonstruos,
ultimul fiu al Geei şi al
Tartarului. Braţele lui întinse atingeau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1669/2272
rl•săritul şi apusul. In loc de
degete avea capete de şerpi iar de la.
brîu în jos era înfăşurat cn vipere.
Cînd zeii I-au yăzut atacînd Olimpul, deeamă au fugit şi S-au ascuns
n Egipt. Numai Zeus, ajutat de Atena, i-a opus rezistenţă, doborîndu-1
prin puterea fulgerului, după care l-aacoperit Ctl muntele Etna din
Sicilia.
u Unde a fost întemeiat oracolul de laDelfi. Vezi Stra.bon IX, 3,6.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1670/2272
u Unitate compusă din două părţi saudouă elemente. Din otll Ledei
fecundat de Zeus s-au născut, de fapt,lonă perechi de gemeni, Castor
şi Poliux, Eleua şi Clytemnestra, spune
egenda.
PHEREKYDES DIN.- SYRO S
'
OTĂ INTRODUCTIVĂ
Pherekydes din Syros a trăit în sec. alVI-lea şi nu trebuie confundat
cu genealogistul atenian din sec. al V-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1671/2272
ea. Unii îl consideră contemporan
cu cei ,.şapte înţelepţi" (s-a născut în
impul regelui lydian Alyattes şi
a murit în jurul celei de-a 45-aolimpiade : 600-597 î.e.n.) ; alţii îl fac
contemporan cu Cyrus. către a 59-aolimpiadă ; o altă ipoteză îl prezintă
ca trăind pe vremea lui AnaximandrosG. S. Kirk şi J. E. Raven. PPh).
Toate acestea concordă totuşi cu tradiţiacă ar fi fost îngropat de discipolul său,Pythagoras.
Pherekydes pare să fi propagat cel dintî
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1672/2272
n Grecia învăţătura despre
metempsihoză şi tot el se crede că a
descoperit arta geometriei, ceea ce
n-ar fi surprinzător pentru un dascăl alui Pythagoras.
Din opera sa, intitulată Heptamychos'E=<ÎfL U)(o) sau Theogonia.
n-au rămas decit fragmente păstrate înciteva citate.
Bun cunoscător al operei lui Hesiod,Pherekydes din Syros. potrivit
unor ştiri antice, ar fi cunoscut şi studiat
şi doctrina lui Thales. Lui i
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1673/2272
se atribuie încercarea de a face oapropiere între Hesiod şi Thales. ln
Heptamychos, titlu traductibil prin ,.Genunea cu şapte abisuri" recunoaşte
existenţa a şapte zone cosmice. eventual
dentificabile cu marile divinităţi
ale Olimpului.
PHEREKYDES DIN SYROS
A) VIAŢA ŞI OPERA
1 . DIOG. LAERT. !, 1 16 şi urm.Pherekydes din Syros,
fiul lui Babys, după cum spune
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1674/2272
Alexandros în Succesiunea
filosofilor, a fost elevul lui Pittacos [fr.
139 FHG III, 240].
Theopompos [FGrHist. 1 15, F, 71, II,550 ] spune că acesta a scris cel dintîi
despre natură şi zei. Se relatează multeucruri minunate despre el ; între altele
că, plimbîndu-se
pe ţărmul insulei Samos şi văzînd ocorabie ce plutea sub un
vînt prielnic, ar fi zis că nu peste multimp se va scufunda ;
şi într-adevăr, aceasta s-a şi scufundat
chiar sub ochii lui ;
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1675/2272
de asemenea, bînd apa scoasă dintr-ofîntînă a prezis că
peste două zile va avea loc un cutremur şi aşa a şi fost.
Se păstrează o carte de la Syrian care
consemnează
astfel din ce provine începutul [lumii ] :Zas1 şi Chronos . . .
B 1 ] ; s-a păstrat şi cadranul solar dinnsula Syros [cf.
Schol. la Odiseea XV, 404 ] .
Urmează epigrama lui Diogenes.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1676/2272
121) A trăit în timpul celei de a 59-aolimpiade.
2. Lex. Suda. Pherekydes syrianul (seaflă o insulă în
Ciclade, Syra, vecină cu Delos) fiul lui
Babys. S-a născut
n timpul regelui Alyattes al lydienilor,ncît este contempor n cu cei şaptenţelepţi şi a fost plasat în j urul celei d
a 4::>-a olimpiade [600-597 î.e. n. ]. Sespune că Pythagoras a fost instruit de
acesta, dar că Pherekydes nu a avut niciun profesor, ci s-a străduit să senstruiască singur,
deţinînd cărţile apocrife ale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1677/2272
fenicienilor2 •
Se mai spune
•
79
PHEREKYDI!S DIN SYROS
că tot el a introdus cel dintîi teoria cuprivire la metempsihoză. Pherekydes arivalizat prin învăţătura sa, cn Thales.
Lucrarea care a notat toate acestea <senumeşte) Heptamychos (Genunea cuşapte abisuri)'J sau Theokrasia (A
mestecul neamurilor de zei) sau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1678/2272
Theogonia. Există şi o Teolog1:e în 10 [? J cărţi4, care tratează despre naştereai
succesiunea zeilor.
5. [10 Kern ] . CICERO, Tuse. I, 16, 38
Aşadar, cred într-adevăr că şi alţii auspus acest lucru timp de atîtea veacuri,dar ceea ce s-a transmis prin tradiţieiterară şi anume că sufletele oamenilor
sînt veşnice, a sp ns-o prima oară
Pherekydes din Syros, [Pherckydes J ce
vechi, de bunăseamă, căci a trăit pe cînd domneapurtătorul aceluiaşi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1679/2272
nume ca al meu [Servius Tullius, 578-535 î.e.n. ]. APONIUS,
a Cântarea cântărilor [ed. Bottino şiMartini, Roma, 1843],
V, p. 95 şi urm . Ia Cant. 3, 5. În cartea
precedentă am
specificat că prin " depunerea deurămînt pe căprioare şi
pe cerbi, fiice ale Ierusalimului" senţelege întruchiparea
nvăţăturilor filosofice ale lui Thales şiPherekydes . . .
Pherekydes era încredinţat că avem un
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1680/2272
spirit celest şi un
al doilea plămădit din seminţe telurice.
ntr-adevăr, a
descris înaintea tuturor natura şi originezeilor. Ştiut
este că această lucrare are maremportanţă pentru religia
noastră, de vreme ce recunoaşte că zeiis-au născut în mod
ruşinos, au dus o viaţă şi mai ruşinoasăncă şi că cei pe
care idolatrul îi considera zei au murit î
chipul cel mai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1681/2272
nfamant.
7. ARISTOTEL, M etaph. XIII, 4, 1 091
b 8. Cînd unii
dintre aceşti teologi au început să senfluenţeze reciproc
şi să nu le mai redea pe toate în chipmitic, ca Pherekydes,
de pildă, s-au găsit şi alţii care săconsidere că primul creator
adică Zeus ] este supremul Bine, aşacum cred Magii.
7 a. PLOTIN V, 1, 9. Astfel, unii dintre
cei vechi, foarte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1682/2272
apropiaţi de ucenicii lui Pythagoras şiunii din cei de după
acesta, cît şi discipolii lui Pherekydes,aveau intense preocupări despre aceastănatură (înţeleasă ca Unul etern şi
cognoscibil) .
80
A) VIAŢA ŞI OPERA
8. DAMASCIUS, de principiis 124 B [I321 R. din Eudemos, fr. 1 17 ] .Pherekydes din Syros (spune că) Zas,Chronos şi Chthonia sînt dintotdeaunaprimele trei principii ; . . . că
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1683/2272
Chronos a făcut din propria-i săminţăfocul, mişcarea aerului şi apa5
din care, despărţite în c i n c i a b i s ur i,
s-a constituit o generaţie întinsă de zei,numită "generaţia
celor cind abisuri", ceea ce poatensemna acelaşi lucru
cu "pentacosmosul". Cf. B 1.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1684/2272
9. PROBUS, ad Verg. Buc. 6, 31. Deaceeaşi părere este
şi Pherekydes, dar propune elementediferite ; el spune :
Zas şi Chthonia şi Cronos, înţelegînd
focul, pămîntul şi
impul6• Eterul este cel ce stăpîneşte,pămîntul, cel ce este
stăpînit, iar timpul, cel în care îşigăseşte rînduiala orice
parte a lumii. HER1viiAS, Irrisiogentilium philosophorum
12 (D. 654) . Pherckydes spune că
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1686/2272
că pămîntul este principiul tuturor
ucrurilor.
1 1 . MAXIMOS DIN TYR X, p. 174Reiske. Dar examinează cu grij ă şicreaţia filosofului din Syros, şi pe Zas ş
pe Chthouia şi de asemenea pe Eros, şi a ş t e r e a 1 u i
O p h i o n e u s7 şi l u p t a zeilor [B 4]şi "p o m u l"8
şi "p e p 1 o s" - u 19 [B 2].
B) FRAGMENTE
1 [I Kern, de Orphei cett. theogon. p. 84
. DIOG. LAERT.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1687/2272
, 1 1 9. Zas şi Chronos şi Chthoniaexistau dintotdeauna :
dar Chthoniei i s-a dat numele r!(j (Ge)de vreme ce Zas i-a
dat acesteia în dar pămîntul. Cf.
HERODIAN II, p. 6, 15.
81
PHEREKYDES DIN SYROS
Căci e şi (c; şi Zv şi ·v şiZocc; la Pherekydes, după inflexiuneaproprie. Cf. A 8.
1 a. ACHILL., Isagoge (in Arati Phaen.)
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1689/2272
p . 23. "Pentru el . . . 10, un peplos" .CLEMENT, Stromat.
VI, 9 (II, 428, 1 9 St. ). De asemenea,Homer, pomenind
despre scutul făcut de Hefaistos [spune
"pe faţa scutului a făurit pămîntul, apoicerul şi marea, a înfăţişat în continuareuriaşa putere a fluviului Okeanos"lliada
XVIII, 483, 607 ] ; Pherekydes din Syrospune : "Construiesc . . . lăcaşuri". VI,
53 {II 549, 4) din Isidoros : [ca
oamenii ] să înveţe ce este s t e j a r u l
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1690/2272
n a r i p a t şi
m a n t i a brodată ("peplos" -ul) de pe
acesta11, toate cîte
e-a spus Pherekydes despre divinităţi,prezentîndu-le în
mod alegoric, preluînd o atare concepţide la prezicerea
ui Cham12•
col. 1 . "Ei construiesc pentru acestaZas ] lăcaşuri multe
şi mari. După ce le-au terminat pe toateşi au adus lucrurile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1691/2272
necesare în locuinţă şi slujitori şislujitoare şi toate celelalte
cîte trebuie, cînd toate sînt gata, faccăsătoria13• Dar, cînd
sosi a treia zi de nuntă, Zas face o
mantie mare şi frumoasă
şi brodează pc ea imaginea Gaiei şi a luOgenos şi lăcaşurile lui Ogenos14 • •
Şi Zas
aşa vorbi către Chthonia)
col. 2. Vrînd ca a ta să fie nunta, prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1692/2272
aceasta te cinstesc.
Tu, fă-mi bună primire şi uneşte-te prin
căsătorie cu
mine". Se spune că atunci pentru primaoară s-au instituit
acele daruri care se dau logodnicei înziua în care îşi descoperă chipuP5; dinaceasta s-a făcut un obicei şi pentru zeişi pentru oameni. Logodnica, primind cubunăvoinţă
mantia, îi răspunde . . .82
B) FRAGMENTE
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1693/2272
3 [2]. PROCLOS, la PLATON, n Tim.32 C ; II, 54, 28 Diehl .
Pherekydes spunea că Zeus, avînd degînd să creieze lumea,
s-a preschimbat în Eros, deoarece a
condus Universul,
după ce l-a constituit din lucruricontrare, spre armonie şi
nţelegere şi a implantat în toate aceeaşinăzuinţă precum
şi unitatea care străbate pretutindeni.
4 [3 ]. ORIGENES, Contra Celsum VI,
42 [II, 1 1 1 , 13
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1694/2272
K. ; din Celsus ]. Pherekydes, născut cumult mai înainte
decît Heraclit, povesteşte că o armată afost opusă altei
armate şi că a fost numit conducător al
uneia C r o n o s,
ar al celeilalte, O p h i o n e u s.storiseşte provocările la
uptă şi luptele propriu-zise şi că auncheiat o convenţie,
conform căreia aceia din ei care aveausă cadă în O g e n o s,
să se considere învinşi, iar ceilalţi, care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1695/2272
-ar fi prăvălit şi
eşit victorioşi, să ia în stăpînire Cerul.
Pherekydes spune
că de această hotărîre ţin misteriileprivitoare la Titanii
şi la Giganţii care, după cît sepovesteşte, au luptat cu
zeii, precum şi misteriile de la egipteni,referitoare la
Typhon şi Horos şi Osiris. PHILON DINBYBLOS, Sanchuniath.
EUSEB., P.E. I, 10, 50] . Luînd de la
fenicieni tradiţia,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1696/2272
Pherekydes în istoriile sale despre zeipovesteşte despre
zeul numit de el O p h i o n e u s şidespre o p h i o n i z i.
5 [6] . ORIGENES, Contra Celsum VI,
42 [II, 1 12, 20 K. ].
Comentînd epopeile homerice [Iliada I,590; lliada XV,
18], [Celsus ] spune că vorbele luiupiter adresate Herei
reprezintă cuvîntul zeului către materie că aceste cuvinte
către materie sînt enigmatice, anume că
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1697/2272
zeul a adunat-o
a un loc şi a înfrumuseţat-o modelînd-o
după anumite
rînduieli, deşi se afla de la început într-cumplită neorînduială şi că pe demonii
din jurul ei, cîţi erau nesupuşi,pedepsindu-i, i-a prăvălit pe tărîmulacesta. Arată că
Pherekydes, avînd astfel în minteversurile lui Homer,
ar fi spus : .,sub acest tărîm se aflăinutul Tartarului ; pe
acesta îl păzesc fiicele lui Boreas
vîntul nordic) , Harpiile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1698/2272
şi Thyella (Furtuna)16 ; acolo îl alungăZeus pe oricare
dintre zeii care nu s-ar arăta supus".
6 [5]. PORPHYR., de antr. Nymph. 31.Pherekydes din
Syros vorbeşte despre a b i s u r i şi g r o p i şi p e ş t e r i
83
PHEREKYDES DIN SYROS
şi u ş 1 Şl p o r ţ i şi prin aceasta facealuzie la originea şi la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1699/2272
viaţa de după moarte a s u f 1 e t e 1 o rPROCI.OS la
Platon, in Tim. 29 A ; I, 333, 28 D. Ceivechi numesc lumea
p e ş t e r ă [cf. şi 31 B 120 ] şinchisoare [44 B 15] şi
grotă . . .
7 [0 ] . PSEUDOGAI.., [adicăPORPHYR.], ad Gaurum, ed.
Kalbfl. [Abh. Ber1. Ak. 1895] 34, 26. Şde aici Numenios
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1700/2272
n mare măsură cît şi interpreţiidoctrinei lui Pythagoras
acceptă prin tradiţie existenţa rîuluinumit de Platon
Rep. X, 62 1 A] Ameles, de către
Hesiod şi orfici Styx,
ar de către Pherekydes, r ă s p î n d i r ea s e m i n ţ e i.
8 [9 ]. Schol. APOLL. RHOD. I, 645Pherekydes spune că
A i t h a 1 i d e s primise de la Hermesdarul ca sufletul
său să fie cînd în Hades cînd în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1701/2272
inuturile de deasupra
pămîntul ui.
OTE
1 Zas : numele unei puteri din triada Zas
Zes), Chthonia şi Chronos.
Vezi in continuare B 1 . După opinia luiG. S. Kirk (P Ph. p. 55). divinitatea
aparţinind acestei triade nu are nici ocontingenţă cu Zeus, deşi legendelemitologice despre Zas, de provenienţă
orfică, sînt uneoricalchiate după legendele privitoare la:>erechea Zeus-Hera.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1702/2272
1 Aluzie la cosmogonia atribuită dePhilon din Byblos (la Eusebios,
Praep. Evang. I, 1 0) fenicianuluiSanchnniathon, care ar fi trăit înaintea
ui Homer, chiar înainte de războiul
roian. Descoperirile arheologice
de la Ras-Shamra (Syria), unde s-a găsio bibliotecă cu tăbliţe de lut,
par să confirme existenţa unor poemecosmohgice de tipul aceluia atribuit lui
Sanchuniathon. P. Walcot, Hesiod andhe Near East, ed. cit., p. 1 7 - 1 8 ; 1 32
a Această peşteră, cu ramificaţii adînci
mychoi ) , este o imagine a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1703/2272
Universului, curentă în Theogoniileorfice. Are fie cinci prăpăstii şi atunci
se numeşte Pentemychos, fie şapte,Heptamychas. Vezi în coutinuare A 8.
u se ştie dacă aceste întinderi lipsite
de lumină reprezintă totodată
şi spaţiile în care s-au alcătuitelementele lumii materiale. Aşa cumrezultli
din 'consemnările lui Damascius (sec. V
e.n.). ele erau în orice caz loculde baştină al generaţiilor de zei (A 8) .
După părerea lui G. S. Kirk (P Ph. p.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1704/2272
50), aici ar fi pomenită nu
o lucrare a lui Pherekydes din Syros, ci
o scriere a biografului atenian,
purtător al acelu iaşi nume.
Acest text. deosebit de insemnat pentrulustrarea contingenţei dintre
gîndirea lui Pherekydes şi textele
orice, dovedeşte orientarea filosofulu
spre tezele milesienilor despreelementele primordiale şi materialitatea
umii. Evident. Pherekydes nu s-a pututdesprinde de elementele mitice
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1705/2272
85
M. TAŢU
care abundă in theogoniile hesiodice şiorfice, dar esenţială este teza
sa despre geneza principalelor aspecteale lumii materiale din sămînţa
ui Chronos. Asupra acestui aspect al
rinităţii, Zas, Chronos, Chthonia,
s-au făcut numeroase speculaţii. Dupăcît se crede, componentele trinităţiireprezintă zone ale Universului,considerat în inălţime ş(in adincime.
Vezi H. Frănkel, Dichtung und
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1706/2272
Philosophie der Griechen, ed. cit., p.280
şi urm. ; Jean-Pierre Vernant, Lesorigines de la pensie grecque, Paris,
P.U.F., 1969, p. 1 1 1 Şi Wilhelm
Capelle, Die Vorsokratiker, ed. II,Berlin,
Akademie-Verlag, 1961, p. 1 3 1 .
e în acest text latin, Chronos, transcrisCronos, este tradus prin cuvintul tempus
ceea ce constituie o confuzie, care a datnaştere la multe comentarii eronate,după cum rezultă chiar din textulurmător, ce
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1707/2272
aparţine lui Hermias, un comentator îrziu al scrierilor platoniciene
sec. V e.n.).
Ophioneus, monstru cu înfăţişare dereptilă, corespunde, oarecum,
ui Typhoeus din Theogonia hesiodică, v820 şi urm.
B în limb a greacă -ro 3v8pov,maginea unui trunchi de pom tăiat,
care pluteşte liber în spaţiu, semnificindforma pămintului. Vezi mai
departe B 2.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1708/2272
9 Peplos : ,.văl", semnificind boltacerului. Vezi B 2.
1o Adică pentru Zas.
u Ca şi trunchiul de pom tăiat, împodobicu aripi, ,.peplos"-ul este
o imagine-semn, aparţinînd tezauruluimagistic orfic despre înfăţişarea
pămîntului. Mantia ce-l acoperă, ..peplos"-ul, simbolizează cerul instelat,
pe care .,flutură" norii.
u Cham, fiul lui Noe ? Zoroastru ? G. S.Kirk
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1709/2272
. E. Raven, P Ph.
p. 65, nota 2.
1 3 între Zas şi Chthonia, care poartă şi
numele de Cea sau Hera.
bidem, p. 61 .
u Pentru Ogenos (Oceanul), cf. akkad.
Uginna = .,cerc ". Ibidem,
p. 62.
u Ritualul dezvăluirii feţeianakalypteria) in timpul ceremoniei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1710/2272
sacre
a căsătoriei marchează o transformare, o
recere de la o stare la alta.
Acest ritual era de rigoare in misteriileeleusine cind se:dezvăluia capul
zeiţei Demeter, echivalată cu Chthoniadin trinitatea orfică.
11 Cf. Theogonia, fr. 1 şi nota 1.
LIRICI AI SECOLULUI VII
TYRTAIOS
OTĂ INTRODUCTIVĂ
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1711/2272
Poet elegiac (sec. VII î.e.n.). Sosind laSparta din Asia Mică (Milet ?)
unde înflorise elegia patriotică şipolitică, Tyrtaios a devenit purtătorul
de cuvint al guvemămtntului spartan.
Primele două fragmente pe care
e redăm mai jos aparţin unei mari elegintitulată Eunomia (Buna
rtnduire) .
Fr. 1
nsuşi Cronidul, soţ al Herei cu mîndrăcunună,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1712/2272
a dăruit acest oraş Heraklizilor1•Părăsind împreună
cu ei Erineonul2 înzăpezit, sosit-am noin larga insulă
a lui Pelops.
Fr. 2 Diehl
Fr. 2
Căci astfel a dat un oracol Apollon,stăpînul cu arc de
argint, departe ţintaşul cu plete de aur,vorbind din sanctuarul cel îmbelşugat3 :"strînşi la Sfat4, ţara s-o cîrmuiască
basileii5, prea cinstiţi de zei, şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1713/2272
venerabilii bătrîni.
Cît priveşte pe oamenii din popor6, să
facă la fel, ascultînd de legiuiriledrepte7• Să grăiască numai vorbefrumoase şi să săvîrşească numai lucrurdrepte, să nu uneltească
87
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1715/2272
TYRTAJOS
ceva rău împotriva acestei cetăţi.Victoria şi puterea vor
urma atunci mulţimea poporului'•. Iată
ce-a dezvăluit
Phoibos cetăţii despre ceea ceîntrebase Lycurg].
Fr. 3 a Diehl
Fr. 3
Frînţi de poveri8 ca măgarii sub greuldesagilor, iată-i
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1716/2272
Prinşi de porunci care dor ; poartă-nspre aprigi stăpîni
O j umătate din rodul cu care îi bucurăglia.
Fr. 5 Diehl
trad. Simina Noica}
Fr. 4
ndrăzniţi ! Sînteţi doar neamulneînfrîntului Herakles,
Zeus nicicînd nu şi-a plecat grumazul.
Fr. 8 Diehl, 1 -- 2
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1717/2272
-------
-
88
FRAGMENTE
Fr. 5
iciodată bunul renume nu-i piere9•euitat îi este numele.
Deşi se află sub pămînt, a devenitnemuritor. Pe acel
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1718/2272
care fără dezminţire se distinge în luptăşi se bate
vitej eşte pentru patrie şi neam ilnimiceşte impetuosul
Ares. Dar dacă îi este hărăzit să scape
de crudul destin
al morţii, învingător, are parte de gloriarăzboinică.
l'oţi îl cinstesc, deopotrivă tineri şibătrîni.
OTE
1 Urmaşii lui Herakles, deveniţi regi ai
Spartei, după ce an coborît
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1719/2272
n Pelopones venind din nordul golfuluiCorint. Înstăpinirea lor asupra văiifluviului Eurotas este cunoscută sub
numele de .,intoarcerea Heraklizilor".
z Ţinut in Dorida, de unde coborîseri'i.Herakl izii. Mitul se referă la
perioada invaziei trib:nilor greceşti dinnoru-vest spre Peloponcs.
3 Sanctuarul de la Delfi.
4 În limba greacă {3ou>.-lj, .,sfattll
b>Ltrinilor", prezidat de .,regi".& Regii Spartei aparţineau unor r,unnridiferite, Heraklizii şi Eury-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1720/2272
pontizii ; ei guvernau alternativ, deţinindnumai comanda militară.
6 În text : 8lJ!LOTa:l &v8pe,cetăţeni", membri ai Demos-uluiAduna
rea Poporului).
7 În gr. eu.&ea:L plj-rpa:L. VeziPausanias IV, 6 - 5 şi Plutarh, Lycurg
VI, 7.
8 Este vorba despre messenienii cuceriţde spartani in a doua jumă·
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1721/2272
ate a sec. VII î.e.n., după lupte care audurat ::!0 de ani. Vezi Pausanias IV, 14,5 .
' Aceluia care işi di'i. viaţa pentrupatrie.
ALKMAN
OTĂ INTRODUCTIVĂ
Alkman din Sardes, sec. VII i.e.n., poetiric coral, chemat la Sparta
ca instructor de coruri. Opera sa liricăcuprinde o mare varietate a
speciilor cintecului coral : parthenia,
mnuri, hyporcheme ş.a. în volumul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1722/2272
XXIV din seria papirusurilor de laOxyrhynchus, sub nr. 2390 a fost
publicat un fragment dintr-un comentariualexandria• la opera lui Alkman care neaduce ştirea despre existenţa unui poemcosmogonic scris de poet. Deoarece
schema devenirii lumii materialemaginatii. la Alkman
diferă de cea propusă de Hesiod inTheogonia, informaţiile comentatorului
alexandrin despre acest poem sînt de ce
mai mare insemnătate.Cea căreia Alkman îi acorda un rolprimordial in orinduirea lumii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1723/2272
era Tethys (apa sărată) . Poetul introducdeea existenţei veşnice a materiei, pe
care demiurgul Tethys nu o creează, ci
doar o rinduieşte.
Din comentariul publicat in volumul masus menţionat nu reiese insă
dacă poetul identifica pe Tethys cumateria primordială sub forml
ichidă, devenind astfel un precursor alconcepţiei lui Thales ; este sigur
nsă că îi atribuia Logos-ul după care aorinduit materia.
Fr. 1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1724/2272
Col. II, r. 1 : "în acest poem Alkman seocupă de cosmogonie" ;
Col. III, r. 3 : ,.Tekmor1 (provine) dinPoros8 ;
Cunoscut nouă din ampla prezentare
fl!.cută de D. L. Page in
,Classical Review", 1959, 2.
90
FRAGMENTE
Col. III, r. 6 : "Pe Poros, din elementulprimordial
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1725/2272
arche ]3, care deschide calea deveniriiporimos ]"4 ;
Col . III, r. 14 : "Poros este întocmaiunui element pri-
mordial" ;
Col. III, r. 16- 17 : " [Poros şi Tekmor]sînt începutul
şi sfîrşitul tuturor lucrurilor" ;
Col. III, r. 21 : "al treilea este Skotos"5
Acestea sînt citale comentatorului dinpoemul alkmanic. !n rest, papirustllcuprinde consideraţiile exegetului
asupra poemului, filctlte î11 spirit
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1726/2272
peripatetic.
Fr. 2
Mulţumirea ], sora Eunomiei6 şi a luiPeitho7, fiică a
Proma theiei 8•
Fr. 44 Diehl
OTE
1 Te.mor : "demarcaţie"', "limită",bomă". în schema imaginati de
Alkman apareca o forţă delimitativă,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1727/2272
al cărei rol echivalează cu cel al
,opririi" in devenirea lucrurilor.
2 Poros : ., mijlocul de acţiune", ..planul" după care lucrează demiurgul
in speţă, Tethys) .
3 Comentatorul ntt precizează care estenatura acestui element.
4 Porimos. adjectiv. care formează osintagmă cu arche.
5 Skotos : Obscuritatea din procesuldevenirii. Textul deteriorat nu
permite să se înţeleagă ce rol
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1728/2272
cosmogonic avea obscuritatea.
6 Eunomia : Bună orînduire in stat,
abstracţie personificat!\.
7 Peitho : Persuasiunea.
8 Promatheia : Prevederea. Toţi aceştiermeni aparţin vocabularului
politic grec: din )ecolele VII-VI i.e.n. E
reprezintă pietrele unghiulnre
din sistemul de propagandă politicăspartană care încerca să potolească
spiritele nemulţumite care pretindeaureforme economice şi politice. Vezi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1729/2272
nota 7 la Tyrtaios.
ARCHILOCHOS
OTĂ INTRODUCTIVĂ
Originar din insula Puros, Archilochos
rece drept cel mai de seamA
ambograf al antichităţii greceşti. Dinopera sa au rămas fragmente
răzleţe şi mutilate. A scris atît elegii cîtşi versuri iambice, din care redămcîteva fragmente.
Fr. 1
Lancea-mi dă pîinea . . . tot lancea-mi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1730/2272
mbie şi vinul de
smar
Pe care-1 sorb răzimat iarăşi de suliţamea.
Fr. 2 Diehl
Fr. 2
Averea, aurul lui Gyges1 nu le caut.
ici n-am să-mi prind îndemn vreodatăsă-1 întrec.
nvidie zeii nu-mi stîrnesc şi nici tiran
-aş vrea s-ajung. De-ar sta departe-aşa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1731/2272
un gînd !
Fr. 22 Diehl
Fr. 3
Toate lasă-le în seama zeilor, căci
deseori
Ei îi saltă din ţărîna neagră pe ceinăruiţi
n urgie, dar şi-i surpă pe toţi cîţi şi-auprins temei,
92
FRAGMENTE
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1732/2272
Şi-i reped de-a rostogolul. Se deschide-atunci doar chin.
Toţi cu mintea rătăcită, pribegesc să-nchege-un rost . . .
Fr. 58 Diehl
trad. Simina Noica)
Fr. 4
Toate cele de care au trebuinţă oamenii
Sînt rod al strădaniei şi al muncii lor
Fr. 14 Diehl
OTĂ
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1733/2272
1 Rege al Lydiei (c. 687 - 652 i.e.n.),vestit pentru marile lni bogăţii ;
Aurul lui Gyges" semnifică în acestpoem .,aurul deţinut de tirani".
•
MIMNERMOS
OTĂ INTRODUCTIVĂ
Mimnermos din Colofon, sfîrşitul sec. aVII-lea te.n., s-a făcut cunoscut ca autor de elegii, scrise în dialect ionic,majoritatea grupate într-o
,carte" intitulată Nanno, numele unei
celebre flautiste a timpului. ll'ragmentul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1734/2272
pe care-I reproducem este o ekphrasis,descriere a unui obiect de artă, şiaparţine acestei culegeri_ Este vorba de
o lucrare de mare fineţe, operă a luiHefaitos (ATHENAIOS,Deilmosophistae XI, 470 a)
reprezentînd ,.cnpa" de aur în careSoarele străbate zilnic cerul. În fond,
ema este inspirată de teoria conformcăreia Soarele înconjură Pămîntul,
scufundindu-se şi răsărind din apele
Oceanului :" Soarele trudeşte toată ziua, fără să ştievreodată
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1735/2272
ce-i odihna, nici el, nici caii lui. Dendată ce Eos1
cu degete trandafirii, părăsind Oceanul,se înalţă
pe cer, încîntătoarea cupă care a ieşit
din mîinile
ui Hefaitos, făurită din aur, îl poartăadormit. Tăind
valul, pe creste înspumate, cu ramelentinse,
el lasă în urmă ţinutul Hesperidelor. Sendreaptă spre
inutul etiopienilor2, acolo se odihnesc
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1736/2272
car şi cai,
pîn'ce soseşte matinala Eos. Atunci
numai fiul lui
Hyperion3 se urcă în carul său.
Fr. 10 Diehl
OTE LA MIMNERMOS
OTE
1 Aurora. Cf. Iliada VII. 42 1 - 423. omagine asemănătoare : Soarele
ese din Ocean şi se inalţă pe cer.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1737/2272
1 Drumul de noapte al Soarelui începea vest din ţinutul Hesperidelor,
fiice ale Nopţii. străbate Oceanul cenconjură Pămîntul şi se încheie
undeva pe coasta de răsărit a Africii,
unde se presupunea că locuiauetiopienii. Vezi Stesichoros, fr. 6 Diehl.
a Titan, fiu al lui Uranos şi al Gaiei.Hyperion şi Theia dau naştere
ui Helîos, Selenei şi Eos.
SEMONIDES DIN AMORGOS
OTĂ INTRODUCTIVĂ
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1738/2272
Contemporan cu Archilochos. Născut laSamos, Semonides a fost
nevoit din cauza luptlor politice să serefugieze la Amorgos (a doua
umătate a sec. VII l.e.n.). A scris, de
preferinţă, poeme iambice, pe un
on pesimist. Dintre fragmentele rămasecel mai cunoscut este o satiri:i
mpotriva femeilor. Redăm mai jos unfragment care, după model archilochic,
ncepe printr-o apostrofă :Copile, Zeus tunătorul ţine-n mîini
Sorocul lumii şi o cîrm uie cum vrea.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1739/2272
ar oamenii sînt fără minte. Efemeri,
Trăiesc aidoma jivinelor. Nu şti u
Ce împlinire va da zeul sorţii lor.
Speranţa şi încrederea-i hrănesc,
De cîte ori îşi face loc un gînd smintit.
Adastă ziua unii, alţii tîlcul plin
Care se deapănă din ani ; şi cred cu toţi
Că anul nou le-aduce doar belşug.
Dar înainte de-a-şi vedea visul întreg,
-ajunge, hîdă, bătrîneţea şi se sting
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1740/2272
Răpuşi de-o boală blestemată1.
Fr. 1 Diehl, 1 - 1 1
trad. Simina Noica)
OTĂ
1 Acest poem dezvăluie o concepţiesumbră despre viaţi:i. Zeus este
acela care hotărăşte soarta tuturor.Oamenii însi:i trăiesc neştiutori
faţă de ce le este hărăzit.
96
TERPANDROS
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1741/2272
OT TNTRODVCTIV A
Originar din Mcthymna, insula Lesbos,
Terp:mdros face parte din
pleiada acelor muzicieni vestiţi care aupus bazele cltharodiei in Grecia
veche. Invitat la Sparta să contribuieprin dntecele sale la înflăeărarea
celor descurajaţi în lungile războaie cuM:essenia (sec. VII î.e.n.), Terpandros .
a întemeiat aici o şcoalii muzicală demare prestigiu.
Fr. l
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1742/2272
DIODOR VIII, 28. CitharedulTerpandros era de neam
din Methymna. Atunci cînd inLacedemona au izbucnit
răscoale, un oracol a prezis că pacea se
va instaura din
nou numai cînd locuitorii vor ascultamuzica citharei lui
Terpandros. Şi îutr-adevăr, melodiile luTerpandros, care
se acompania singur cu iscusinţă lacithară, a readus buna
nţ.C'legere.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1743/2272
F r . )
...
Acum înfloreşte şi virful lăncii purtate
de tineri
Şi sunetul dulce de cîntec, dreptatea deoţi respectată,
edezminţit aj utor în bunele infăptuiri.
Fr. 6 Bergk
9i
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1744/2272
CEI "ŞAPTE INŢELEPŢI"
OTĂ INTRODUCTIVĂ
Oda.t!i cu procesul de constituire a.statului grec, în multe cetăţi se
afirmă personalităţi de seam!i, ilustreprin activitatea lor. oameni de
stat. legislatori, oameni de culturii.
Faptele şi scrierile unora au rămas
consemnate în memoria timpului, au fostransmise prin tradiţie şi, în
acest fel, aşa cum s-au alc!ituit .,cicluri"de poezie epică şi eroicii. au
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1745/2272
apărut şi ,,culegeri" despre viaţa şiactivitatea. a .. şapte înţelepţi", de fapt
scrieri anonime in proză, destinatepublicului larg. um!irul de .. şapte"
se explică prin influenţa unei str!ivechi
radiţii orientale, de găsit, de
pildă, in cîntecele epice despreGhilgameş (tăbliţa XI).
Componenţa listei celor .. şaptenţelepţi" a variat, dar, incepind din
sec. VI i.e.n. şi pină la sfirşitulantichJtăţii, patrn nume au rămasconstant introduse : Thales din Milet,
Bias din Priene, Pittacos şi Solon.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1746/2272
Scitnl Anacharsis a fost introdus in sec.V, ca simbol al .. purităţii'"
moravurilor onor populaţii neatinse încăde tarele chilizaţiei.
Scopul antologillor referitoare la cei
şapte înţelepţi, de obicei rcprezentaţi caparticipanţi la un banchet ( symposion)ce-i reune,'jte peste puntea timpului, eraacelaşi cu cel al culegerilor de fabule ..csopice"
moral · Şi. educativ. Demetrios din
Phaleron, spre sîuşitnl sec. IV î.e.n.,care a intocmit prima culegere de fabuleatribuite lui Esop, este totodată
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1747/2272
şi autorul unor liste de ma:rlm.e şisentenţe atribuite .,celor şapte". La
Teofrast apare prima oară povestearipodului, semn distinctiv al snpremeinţelepciuni, pe care .. inţelepţii" şi-1rec unul altuia, din dorinţa de a arăta că
nici unul nu deţine cheia inţelepciuniiadevărate (Plutarh.
Solon 4).
O altă expresie literar!i a grupării,celor şapte" este şi apariţia unui
,roman" popular, pe baza unor schimburi de epistole intre .. înţelepţi".
n lucrarea sa Banchetul celor şapte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1748/2272
nţekpţi, Plutarh ll introduce şi pe
Esop in mijlocul acestoro., incerc::ind
astfel o apropiere intre cele mairăsplndite ,.romane" populare dinantichitatea gread.
98
CEI "ŞAPTE ÎNŢELEPŢI"
1 0 [73 a]
1. DIOG. LAERT. I, 40. Cu privire lacei şapte înţelepţi
{căci se cuvine să amintim aici, în liniimari şi despre ei) ,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1749/2272
ni se transmit următoarele informaţii.Damon din Cyrena1,
care a scris Despre filosofi [FHG IV,277] îi critică pe toţi,
dar în mod special pe cei şapte înţelepţ
Anaximenes2
afirmă că toţi s-au preocupat de poezie,ar Dikaiarchos3
fr. 28 FHG II, 243 ; vezi "Hermes" 27 (1892) , 120, 126]
afirmă că aceştia n-au fost nici înţelepţişi nici filosofi, ci
nişte oameni cu o minte ascuţită şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1750/2272
egiuitori. Archetimos
din Syracusa4 [FHG IV, 318] a
menţionat o întrunire a
or, la curtea lui Kypselos5, la carespunea că ar fi fost
şi el de faţă. Ephoros6 însă [FGrHist. 7F 18 1 , II, 95] sus
ine că întrunirea ar fi avut loc la curteaui Cresus, fără
participarea lui Thales. Alţii însă spuncă ei s-ar fi întrunit
atît ]a Panionion7, cît şi la Corint şi la
Delfi. .-<\.firmaţiile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1751/2272
or sînt în contradicţie şi fiecăruia dintreei i se atribuie
cînd o învăţătură, cînd alta, cum ar fiurm ătoarea : [86
B 7 ] :
.A trăit un înţelept, Chilonacedemoniauul, care a afirmat
următoarele : ((Nimic prea mult ; toateucrurile bune se adeveresc la vremeaor >>".
Există contradicţii şi cu privire lanumărul lor, căci
Leandrios8 [fr. 4 FHG II, 336] pune în
ocul lui Kleobulos
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1752/2272
şi al lui Myson, pe Leophantos, fiul luiGorgiadas din
Lebedos ori din Efes şi pe cretanulEpimenides9• Platon
99
CEI ŞAPTE INTELEPTI
nsa, 1n Protagoras [343 A] îl pune peMy::.on în Jocul lui
Periandros, iar Ephoros [FGrHist. 70, F182, II, 95]
pe Anacharsis, în locul lui Myson. Alţii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1753/2272
l adaugă şi pe
Pythagoras. Dikaiarchos ne transmite
numele a patru
nţelepţi, care sînt admişi de toţi :Thales, Bias, Pittacos,
Solon. El menţionează şi pe alţi şase,dintre care alege trei,
pe Aristodemos, pe Pamphylos, peacedemonianul Chilon,
pe Kleobulos, Anacharsis şi Periandrosunii îl adaugă pe
Acusilaos [8 A l j, fiul lui Kabas sau
Scabras din Argos.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1755/2272
fiul lui Chabrinos, din Hermione, şiAnaxagoras1o [59, A,
30.33 ). Hippobotos, în lista filosofilor i include pc Orfeu,
Linos, Solon, Periandros, Anacharsis,
Kleobulos, Myson,
Thales, Bias, Pittacos, Epicharmos [23,A, 6 c ] . pe
Pythagoras.
2. PLATOX, Pmtagoras 343 A . Printn:aceştia [si m patizanţi ai modului deviaţă din Laconia J, t:rau Thale dinMilet, Pittacos din Mytilene, Bias din
Priene, Solou al
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1756/2272
nostru, Kleobulos din Lindos, Myson diChenai şi, se
spunea şi de un al şaptelea, Chilon dinLacedemona. Aceştia
erau toţi discipoli zeloşi şi iubitori ai
modului de viaţă
1acedemonian. Oricine îşi poate daseama despre felul
nţelepciunii lor, luînd în considerarenvăţăturile concise
şi vrednice de amintit, rostite de fiecareatunci cînd s-au
adunat la templul de la Delfi, spre a-i
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1757/2272
nchina lui Apolion
ofranda înţelepciunii lor şi cînd au
gravat acolo acele
nvăţăminte pe care toţi le preamăresc :"Cunoaşte-te pe
ine însuţi" şi "Nimic prea mult". Afirmacest lucru fiindcă
acesta era modul de a filosofa al celor vechi : o concizie
aconică. Lui Pittacos i se atribuie zicalaceea răspîndită
pe care o laudă înţelepţii : "e greu să fii
virtuos pînă la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1758/2272
1 00
DOXOCilAI'IA
capăt". Chamz . 164 D şi urm . Într-unchip oarecare, spun
eu, tocmai acest lucru n·preziutănţelepciunea : a se cunoaşte pe sine şi
sînt de acord cu acela care a pus oasemenea inscripţ.ie pe frontispiciul templului de la Delfi . . . Iar
,Cunoaşte-te pe tine însuţi" şi "Fiinţelept" sînt unul şi
acelaşi lucru, aşa cum o arată inscripţia
şi cum o susţin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1759/2272
şi eu. S-ar putea totuşi ca unii srt creadăaltfel ; aşa cum
s-au petrecut lucrmile, după cum ni separe, cu aceia care
au aşezat ulterior cddalte inscripţii, şi
anume "Nimic
prea mult" şi , . Chez:!şia în tovărăşeştenenorocirea". Ei
şi închipuiau ciJ "a te cunoaşte pe tine1nsuţi este un sfat,
"
şi nu cuvintul cu care zeul întîmpina pe
cei ce păşeau în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1760/2272
sanctuar. Pentru ca şi ei, l a rîndul lor săntocmească
nscripţii nu mai puţin folositoare, le-augravat pe acestea.
3. STOBAIOS l ll . 1 - 1 12. Jl aximc/c
celor şaj)tc i1zţdcpţi,
după Demdrio-; d i n .Pha knm1 1 .
a. K I.EOHl" LO:'- IJ l J'\ U N DOS, F l" J, 1,11 1 EVA CORA::;, A S PUS :
1 . "Măsura l·sh: lucrul L'd mai lnm. 2.Se cuviue să-ţi
respecţi p:u-int de. 3. Ptt n· azii-ţi
n;pul :;;i mi ntea sănătoase . 4. {;-ţi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1761/2272
pLtct să ascul ţi mult(', dar să nu spuim ulte .
5. Fii mai ckgrabă m ult ştiutor decîtnt>ştiutor. 6. Să-ţi
fie vorba l'lin{l de lmnăn)inţă. 7. Fii
prieten al Yirtuţii şi
străin de r:mtat L . 8. Crăşte nedreptateaşi cultivă pietatea. ). Concct:ttcnilor 7ti dă-le sfat urile cele mai bune.
10. Dom ini'1 plăcc'T a . i 1 . i\u face
nimic uin silă. 12. Educă-ţicopiii . 1. H. oag;:dc sorţi i1t. 14.Pune capftt duşmăniilor.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1762/2272
15. Cow;i (kr,·t drept vri"ij ma pe cdce este \'r tj maşttl
poporului. 16. Să nu te sfrt dc::,;ti cunevasta în faţa străinilor
i nici să-i arăţi o atenţie pn·a mare ;
una denotrt prostie,
cealaltă poate părea nebunie. 17. Kupedepsi pc sclavi
cînd sînt băuţi, căci astiel vei aprirea tunsuţi băut.
18. Căsătoreşte-te cu cineva dl: rangulău, căci dac:t \·ei lua
o nevastr\ di ntr-o familil: mai bună,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1763/2272
ni dobîndi tu însuţi
stăpîni . 1 ). u rîde alrthni de cel ce
a pe alţii în batjocură,
1 0 l
CEI ŞAPTE INTELEPTI
căci vei ajunge urît de cei batjocoriţi.20. Nu te mindri
cînd îţi merge bine şi nu te umili cînd teafli la strimtoare .
"
b. SOLON ATENIANUL, FIUL LUI
EXEKEST IDES, A SPUS :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1764/2272
1 . "Nimic prea mult. 2. Nu te ridica închip de j udecător, căci vei ajunge urîtde cel osîndit. 3. Fereşte te de
plăcerea care aduce mîhnire . 4. Să ai
mai degrabă încredere în nobleţeacaracterului decît în j urămînt. 5. Punecapăt discuţiilor prin tăcere, iar tăceriiprin sezisarea clipei
prielnice. 6. Nu minţi, ci spuneadevărul. Î. Preocupă-te
de lucruri importante. 8. Nu te arăta maidrept decît
părinţii tăi. 9. Nu-ţi face prea repede
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1765/2272
prieteni iar pe cei
pe care i-ai dobîndit nu-i renega prearepede. 10. Dacă
vei învăţa să te supui, vei învăţa şi săconduci. 1 1 . Dacă
ai în vedere că alţii trebuie să dea
socoteala, supune-te
şi tu. 12. Nu da concetăţenilor tăisfaturile cele mai plăcute,
ci pe cele mai folositoare. 13. Să nu fiin;;okut. 14. Nu te
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1766/2272
ntovărăşi cu oamenii răi. 15. Cinsteştepe zei . 1 6. Să-ţi
stimezi prietenii. 17. Nu spuue ceeace ai văzut. 18. Dacă
ai văzut ceva, taci. 19. Fii blînd ctt ai
rli . 20. Dovedeşt
cele nevăzute prin cele văz nte".
c. CHILON LACBDEMONIANUL,FIUL LUI DAMAGETOS, A
SPUS :
1 . "Cunoaşte-te pc tine însuţi. 2. Cindhei să nu vorbeşti.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1767/2272
prea mult, căci o să greşeşti. 3. Nuameninţa pe oamenii
iberi, căci este o faptă nedreaptă 4. Nudefăima pe se
menul tău, căci vei auzi lucruri ce te vorntrista. 5. Nu
alerga grăbit la ospeţele prietenilor dar zoreşte te cînd
aceştia se află la necaz. 6. Să-ţi faci o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1768/2272
nuntă modestă .
7. Pe om să-1 fericeşti numai după ce a
murit. 8. Respectă
pe cel mai în vîrstă. 9. Urăşte pe cel cese amestecă în treburile altora. 10.
Preferă paguba în locul unui cîştigruşinos, una te va supăra o singură dată,al doika tntdeauna.
102
DOXOGRAFIA
1 1 . Nu ride de nenorocirea altuia. 12.Dacă ai cumva o fire
aspră, poartă-te cu blîndeţe, ca să
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1769/2272
nspiri mai degrabă
respect decît teamă. 13. Fă ordine în
propria-ţi gospodărie.
14. Să nu îngădui gurii s-o ia înainteaminţii. 1 5. Stăpîneşte-ţi mînia. 16. Nu
dori ceea ce nu este posibil. 17. La drumnu te grăbi s-o iei înaintea (altora) . 18.
ici nu gesticula, căci este un semn desminteală. 1 9. Supune-te legilor.
20. Dacă ai fost ndrcpttţit, împacă-e, iar dacă ai fost
ignit, răzbtm5-! c·''.
d. TIIALES JjJ::-.; I I I.l\T, FI C L LU
EXAMYAS, A SPUS :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1770/2272
. "Chtzăsia est e to\·a răsa nenorocirii.2. Adu-ti aminte
de prieteni, fie c:t sînt de f ţă, Jie căsînt absenţi. ' 3. Să nu
e preocupe înfăţişarea, ci comportarea.
4. Nu te îmbogăţi
pe căi nedrepte. 5. CnYîntul tăn să nu tenjosească în ochii
acelora cu care te-ai legat prin jurămint6. Nu ezita în a-ţi
măgnli părinţii. 7. Nu considera răul cavenind de la tatăl
ău. 8. Ajutorul pe care-I vei da
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1771/2272
părinţilor tăi, îl vei primi
u, la bătrînt:ţe, ele la copiii tăi . 9. Este
un lucru anevoios
să te cunoşti pe tine. 10. Este foarteplăcut să obţii ceea
ce doreşti . 1 1 . ln<"tctivitat ea l'Stcplictisitoare. 12. Lipsa
de stăpînire este vătrllnătoare. 13. Esteo povară să fii
necioplit. 14. Deprinde-te şi tn şidcprinde-i şi pe ceilalţi
cu ceea ce este mai bun. 15. Nu fii
nactiv, chiar dacă eşti
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1772/2272
bogat. l G. Nn dezvălui lucrurile urîtedin casa ta. 17. Să
fii mai curînd invidiat decît compătimit.18. Păstrează
măsura. 1 9. u te încrede în oricine.
20. Dacă eşti în fruntea lucrnri ! ur, r•unc ordin..: în viaţa ta".
e .
'ITTACOS DJN LESBOS, FIUL LUIHYRRA, A SPUS :
1 . " Sesizează momentul prielnic. 2. Nudestăinui ceea
ce ai de gînd să întreprinzi ; căci dacă n
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1773/2272
vei reuşi, va rîde
umea de tine. 3. Ia pildă de la prieteni.
4. Nu săvîrşi
ucrurile pe car<:: le dezaprobi la ceice-ţi sînt aproape.
5. Nu-l ocărî pc netrebnic ; căci pe lîngăoate asupra lui
apasă i. pedeapsa zeilor 6. Restituiebunurile încredinţate.
103
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1774/2272
CEI ŞAPTE INTELEPT!
7. Îndură paguba măruntă ce vine de lacei apropiaţi. 8. )fu
vorbi de rău pe prieteni şi nici pe
duşman de bine, căci
este o faptă nechibzuită. 9. E mare lucrus{L cunoşti viitorul ; trecutul este sigur.
10. Pămîntul iţi dă încredere, în timp cemarea inspiră nesiguranţă. 1 1 . Ciştiguleste
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1775/2272
nsaţi abil. 12. Fii stăpîn pe ceea ce îţiaparţine. 13. Cultivă pietatea,nstrucţiuuea, cuminţenia, j udecata,
adevărul, încrederea, priceperea,ovărăşia, ordinea. meseria" .
f. BL'\S DIN PRIENE, FIUJ, LUl
TEl'TAMIDAS, A SPUS :
1 . "Majoritatea oamenilor sint răi . 2.Să te priveşti in
oglindă şi dacă arăţi frumos, săsăvîrşeşti l ucruri frumoase,
ar dacă arăţi urît să completezi prinfapte irumoase defectele na !:urii. 3.Apucă-te cu greu de un l ucr u . dar
odată
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1776/2272
ce te-ai apucat, ţine-te stăruitor de d. 4.Detestă vorbirea
grăbită ca să nu greşeşti ; căci nrmcazăcăinţa . 5. Să nu
porţi in cuget nici credulitate i nici
răutate . 6. S{t nu îngădui sminteala. 7.ndrăgeşte cuminţenia . 8. Recunoaşte c
zeii există. 9. Reflecteazrt asupra fapteiale . 10. Ascultă
multe. 1 1 . Spune ceea ce este potriviti pri..:l 1ic . 12. Dacă
eşti sărac, nu aduce mustrări celor bogaţi. îu afar:t de caznl
cînd acestea sînt de un mare folos. 13.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1777/2272
Pe omul Il('nednic
nu-l l ăuda pentru bogăţia lni. 14. Obţin
ucruri le prin
convingere, nu prin constrîngere 15.Faptele bune săvîr
şite să le atribui zeilor, nu ţie. 16. În
inereţe fă-ţi provizii
de fapte bune, iar la bătrîneţe d.::nţdcpcinnc. 17. La lucru
să ai ţinere de minte, la momentulpotrivit prevedere,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1778/2272
n privinţa caracterului demnitato.. . îceasul trudei stăpînire de sine, înmomente de teamc"l încredere în zei, la
bogăţie prietenie ; cuvîntului dă-i forţaconvingerii, tăcerii
îlc, j u decăţii dreptate, îndrilznclii c
ar.tj , acţi unii tftrie,
străl ucirii prestigiu".
g. PERIANDROS DIN CORINT, FIUI,LU I K.\' PSELOS, :\ p1_::; :
. . ,Cercetează totul. 2. Tihna este uuth:ru b un. 3. Graba
este nesigură. 4. Cîştigul este rnşino:; *
:>. O învinuire a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1779/2272
Textul nesigur.
1 0-l
DOXOGRAFIA
firii13• 6. Dc·mocraţia este mai bună
decît tirania. 7. Plăcerile sînt pieritoarear virtuţile nepieritoare. 8. Fii cumpătan fericire şi înţelept în nefericire. 9. E
mai bine să
faci economii decît să trăieşti în lipsuri.10. Pregăteşte-te
să fii demn de părinţii tăi. 1 1 . Cît timprăieşti lumea
să te laude iar după ce ai murit să te
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1780/2272
fericească. 12. Poartăte la fel cuprietenii fie că sînt fericiţi, fie că sîntnefericiţi.
13. Păstreazţl lucrul la care ai consimţitde bunăvoie, căci
e rău să-I nesocoteşti . 14. Lucrurilesecrete nu le da în vileag.
15. Să mustri în aşa fel încît să devii madegrabă prieten.
1 6. Foloseşt<::-te de legi vechi şi de
mîncăruri proaspete.17. Nu numai să-i pedepseşti pe cei cegreşesc, dar şi să-i împiedici pe cei ce
sînt pe punctul de a greşi. 18. Ascunde ţ
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1781/2272
nefericirea ca să nu producă bucurie
duşmanilor"H .
01'E
1 Damon din Cyrena, scriitor citatfrecvent de Aeliano.>, în Historia
Varia III, 14, de pildă, şi de Athenaios,
Deipnosophis!ai 10, 442.
1 Ana:s:imenes, retor, nepotul luiAnaximenes din I-ampsakos, care
era, de asemenea, retor.
3 Dikaiarchos din Messina (sec. III
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1782/2272
.e.n.) . discipol al lui Aristotel,
autor al lucrării Viaţa Helladei (Blor,
EA.).lfo o). un fel de L>torieculturală a Greciei.
4 Archetimos din Syracusa. istoric
necunoscut din altrt parte.
1 Kypselos, tiran al Corintului, la finelesecolului VII î.e.n.
8 Ephoros (sec. IV i.e.n.), primul autor grec al unei istorii universale,
7 Panionion, sauctuarnl Confedernţieionienc din Mycalc, nu prea
departe de Efes.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1783/2272
8 Lectura :cea mai verosimilă a numeluieste M:dandrio.
Vezi p. 72.
18 tntruclt Aua:x:agoras estecontemporan cu Pericle nu poate ii incl
lll
ntr-o listă de .. înţelepţi" din secolulVII î.c.n.
u Vezi nota 7 la Thales.
11 Tyche (Soartă), aici personificareagreacă a hazardului. Este repr:,:
zentată cu cununa pe cap şi cu cornul
abundenţei.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1784/2272
13 Text lacunar.
14 Referitor la aceste ştiri despre cei .
şapte înţelepţi", Bruno Snell, Zur
Geschichte uom Gastmahl der SiebenWciscn, Thesaarismata, Festschrift . . .
da Kapp, Munchen, 1954.
J IRICI AI SECOLULUI VI
.
ALCAIOS
OTA INTRODUCTIV A
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1785/2272
Alcaios a fot o remarcabilăpersonalitate politică şi literară de la
sfirşitul sec. YII i.e.n. A luptat înprimele rînduri ale aristocraţiei din
nsula Lesbos. locul său de naştere,
mpotriva tiraniei deţinute de familia
Kleanactizilor. Nevoit să se refugieze înnordul Lesbos-ului impreună
cu un grup de prieteni. Alcaios continuăo luptă ueimpăcată impotri m
iraniei. Cu acest prilej a scris poemuldin care redăm fragmente .
Fr. 1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1786/2272
Mă-nfioară vîntul . Volbura n-o-nţeleg
Din larg îşi urcă valul freamătul cerc
n jurul nostru. Prinsă-n spulber
ntunecata corabie aprig
t-;e poartă. Hula frînge tăria-n noi.
Atinge unda poala catargului
Şi pînza-ntreagă se despică
Larg clătinîndu-şi ]n vînt fîşia.
Slăbesc odgoanele
Zvîcneşte marca greu pe punţi şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1787/2272
Toată povara o zvîrlă-n valuri.
Aşa se spune : nava izbită-n larg,
De-abia se-ndeamnă lupta s-o dea subploi ;
Hl7
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1789/2272
A L C :\!OS
Şi-n zvon sălbatic de furtună,
Stînci nevăzute-o strivesc şi-o sfarmă .
Se-ncheagă ceas de cumpănă printre nm. .
Dar eu, lăsîud, prietene, orice grij i,
Cu voi m-aş prinde să petrec şi
ar aş sorbi un pahar cu Bykhis1.
Fr. :;o Diehl
tra··l. S':'mina !\',Jica)
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1790/2272
Fr. 2
Zeii nemuritori ne-au dat victoria2
Fr. 38 Diehl
108
FRAGMENTE
Fr. 3
Marea sală de arme scapără în sclipirilearamei. În cinstea
ui Ares toată încăperea este împodobităcu lucitoare coifuri de pe care unduiesc
albe cozi de cai, podoaba capetelor de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1791/2272
viteji. Cnemide de bronz, pline de luciriapărători impotriva zborului năpraznical săgeţii se află priponite de j ur
mprejur, in locuri ferite. Cuirase de inde curînd urzit,
scuturi scobite alături de săbii dinChalkis sînt aruncate
peste tot, amestecate la rînd cu tot felulde curele şi tunici8•
De îndată ce ne-am luat acest
angajament nu ne este îngăduit să uitămpentru ce ne aflăm aici.
Fr. 54 Diehl
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1792/2272
Fr. 4
Acum, deoar cc Myrsilos a murit, se
cuvine să te îmbeţi
virtos . . .
Fr. 39 Diehl
Fr. 5
Aşa cum se zice că Aristodamos a grăito vorbă cu tîlc la
Sparta, banii fac pe om şi nici un săracnu poate trece drept
nobil şi respectabil .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1793/2272
Fr. 101 Diehl
Fr. 6
O, Sărăcie, rău greu de îndurat şimpotriva căruia nu poţi
upta, tu, care impreună cu sora taecredinţa copleşeşti
atîta omenire•
Fr. 142 Diehl
Fr. 7
Ce gînd, ce intenţie, o patria mea, te-anăruit la plmînt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1794/2272
pentru o atît de îndelungată vreme ?
Fr. 35 Df.eh1, 1 -2
f!J
ALCAIOS
Fr. 8
o război oamenii sînt zidul cetăţii8•
Fr. 35 Diehl, 1 O
Fr. 9
ntr-un singur glas l-am ridicat pe
Pittacos, cel de neam
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1795/2272
prost, să fie tiranul cetăţii lipsite decuraj şi de noroc, slăvindu-! pe toatecăile.
Fr. 81 Diehl
Fr. 10
El vă calcă spetele cu picioarele-i late,voi tăceţi umili,
ca unii care se află în faţa unui mort depe cealaltă lume . . .
Dar nu aşa cetăţeni, aşa nu mai merge.Aţîţaţi flacăra
stinsă a bîrnei care fumegă, faceţi ca
umina să ţîşnească ! 7
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1796/2272
Fr. 27 Diehl (= Ox. Pap. XI, 1360}
OTE
1 După o informaţie a lui .Herakleides,Alkg. Hom. 5, se ştie că acest
poem este o alegode privitoare lasituaţia tulbure din Lesbos. Alegoria
corăbiei bltute de vinturi şi de valuri
statul, supus frămintărilor interne)
a fost folosită de poet şi in alte creaţiiale sale. A fost imitată de poeţi
cunoscuţi ai autichităţii, printre care şide Horaţiu,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1797/2272
1 Victoria partidei aristocratice cllnLesbos impotriva lui Myrsilos.
iran aparţinînd familiei Kleanactizilor.
1 Descrierea ecWpamentului de rlzboieste făcută in spirit epic amin
ind de pasaje asemănătoare din
epopeile homerice. Acest echipament
nu este insă destinat luptltorului de rind,uşor inarmat.
Aluzie la pregătirile pentru r!scoalămpotriva tiraniei din Lesbos.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1798/2272
1 Fragmentele 5 şi 6 sint expresiasimţAmintelor unui om minat. care
şi-a pierdut prerogativele. Asem!l.nareacu poemele scrise de Theognis
este izbitoare.
Aforism celebru. parafrazat de:,'_ Sofocle (Oetlip Rege 56 -51) şi de
Tucidide (VII, 77, 7).
7 Flacăra răscoalei.
111
HYBRIAS
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1800/2272
Sînt numit "stăpîn" de către cei înrobiţi .
Ei însă nu îndrăznesc să aibă lance şisabie
Şi frumos scut, învelit în blană, care îţi
apără pielea . . .
Toţi cad înspăimîntaţi la pămînt, subgenunchiul meu.
THEOGNIS DIN MEGARA
OT Ă INTRODUCTIV Ă
OrigiJiar din Meeara Istmicll. {Istmulde Corint), Theognis, poet elegiac
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1801/2272
de mare renume, a atins vîrstamatu.rltllţli in deceniile de mijloc ale
sec. VI i.e.n. Citeva ştiri desprinse dinpropriile sale mArturii il infll.ţi
şează ca participant actiT la luptele
civile din cetate. Mauil'estindu-ae
ca un adversar fll.ţiş al partidei locale,care lupta pentru instaurarea unui
regim democratic, odaU cu triumfulacestei partide, deposedat de bunurile
sale, Theognls a fost nevoit sll ia caleaexilului.
Elegille ce-i sint atribuite circulau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1802/2272
strlnse şi ordonate în doul Antologii :
Gtwmologia, dedicatll. tinArului Kymos
şi Ptuaineuis ( EskorltJ/ii). ln. sec.
V i.e.n. insi, autorii care U pomenescnumele, printre care şi Platon.
se referă la operă denumind-o numaiEkgii. Cu timpul. uumll.rul elegiilor
autentice, aşa-numita .. carte a luiKymos" a devenit necunoscută, datorităadaosurilor şi interpolArilor . .. Cartea
ni Kymos" rll.mine peste veacuri unuldin cele mai reprezentatiye şi mai tipicemanuale de moraJă
practici conţintnd sfaturi, sentenţe şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1803/2272
precepte. toate cu caracter general.
dar în chip deliberat a.dresate tinerilor
din aristocraţia megarianll.. Ura
mpotriva adTei&arilor politicirăbweşte în consecinţll. adesea în
versurile
poetului,
THEO GNI S
Fr. 1 *
Kyrnos, cetatea-i aceeaşi, doar oameniis alţii. Pe \'remuri
u-ncumetau j udecăţi, legile nu le ştiau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1804/2272
Se-nfăşurau în cojoace din piele decapră şi hrana,
Cit mai departe de-oraş, slobozi cacerbii, şi-o luau.
Astăzi sînt ei cei de frunte, stăpîni şi
nemernici :>e-arată
Toţi cei de neam. Mai înduri, Kyrnos, torăul să-1 vezi ?
Unii pe alţii se-nşală şi joc îşi bat uniide alţii,
edesluşind pe cei răi, nici pe cei buninu-i cunosc1•
v. 53- 58)
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1805/2272
Fr. 2
imeni nu este, Kyrnos, prin sine cauza
folosului
Şi nici a ponosului, căci de la zei ne vinamîndouă.
ar cel ce-ntreprinde ceva nu-i în staresă ştie
La ce anume sfîrşit, bun sau rău, va ajunge . . .
imeni nu-şi vede-mplinite ale saledorinţe :
Căci neputinţa, hidoasa, de-a curmezişu
se pune.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1806/2272
Oameni fiind, întru nimic ştiutori, nutrimvane speranţe.
umai zeii îndeplinesc toate după cume e voia.
v. 133 - 142)
Pragmet:.tclle notate pri• uterisc sinpreluate din ..J. ntologie lit'ic4
8ruu:ll; traduceri de Simma Neica,Bucureti, Univers, 1170.
111
nffiOGNJS
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1807/2272
Fr. 3
Lipsa de măsură11, Kyrnos, este cel ma
mare rău
Pe care un zeu il trimite acelui om sortitpieirii.
\'. !51 - 152j
Fr. 4*
Kyrnos, berbecii , măgarii ori caii, derasă-i alegem ;
Şi-mperechiindu-i le dăm doar soiurifără cusur.
Dar un bărbat de obîrşie-aleasă se-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1808/2272
ncumetă-adesea
Fiică din neamuri de rînd să-şi ia soţie,
atunci
Cînd îi aduce avere. La fel şi femeia îlcaută,
Oricît ar fi el de rău, numai pe omulavut.
Preţ au doar banii. Cel vrednic şi-alegesoţia-ntre răi, iar
Răul o caută-ntre buni. Astfel se curmă-averi
eamul. Tu, Kyrnos, de-1 vezi istovit,
nu te prindă mirarea 1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1809/2272
Doar laolalt1-n cetăţi stau şi cei buni şicei răi.
v. 183- 192)
Fr. 5
efericirea celor buni face astăzifericirea celor răi,
Ce cîrmuiesc pe ceilalţi prin legi
scelerate.
v. 289- 290)
Fr. 6
ubite Zeus, dă-mi voie să mă minunez3
u domneşti
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1810/2272
peste toate, singur tu te bucuri de cinsteşi mare putere ;
cunoşti pînă în străfund ce gîndeşte şi cesimte fiecare om.
O, rege, puterea ta de guvernare se
ntinde peste toate !
Şi atunci cum se face, fiu al lui Kronos,că judecata ta
cutează să aşeze în aceeaşi balanţă asoartei oameni încărcaţi
de crime alături de oameni drepţi ?4Cugete hrănite cu
preceptele înţelepciunii& alături de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1811/2272
altele, ademenite de
mreaja nedreptăţilor care-i prăvale pe
oameni pe povîrnişul
excesului . . .
v. 373 -380)
114
FRAGMEl'."TE
Fr. 7
u te grăbi prea repede. O comportarepotrivită se dovedeşte
n orice înfăptuire omenească calea cea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1812/2272
mai bună.
v. 401 - 402)
Fr. 8*
Binele cel mai de preţ e să n-aj ungă
omul pe lume.
Soarele mult arzător nu-l vadă ochiin.icicînd8•
ar cel născut să coboare in clipă sprepoarta din Hades
Somnul să-I prindă adînc, întroienit subpămînt
v. 425 -427)
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1813/2272
Fr. 9
icicînd un cap de rob nu poate sta
drept7 : stă. mereu aplecat in jos, iar gîtul îi este încovoiat. ici trandafirulnici zambila nu pot răsări dintr-o tulpinăde spin . . .
v. 535 -537)
Fr. 10*
O, sărăcie mîrşavă, de ce mi te prinzigrea, de umeri ?
Trupul de ce mi-1 sluţeşti ? Gîndulncerci să mi-I pierzi.
Fără să vreau şi cu sila mă-nveţi o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1814/2272
mulţime de rele8•
Eu doar hrăneam printre toţi cugetul bun
şi ales.
v. 649 -652)
Fr. 1 1
Omul sărac dintr-o dată s-a-navuţit, iar bogatul,
Doar într-o singură noapte a sărăcit. Celcu minte
-avu izbîndă, dar nechibzuitul şi-acîştigat, în schimb,
Faimă. Deşi de neam prost, el parte a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1815/2272
avut de cinstire.
v. 662 - 666)
115
THEOGNIS
Fr. 12*
De-aş mai avea Simonide averea mea
de-odinioară.
u m-aş simţi intristat, stind lingă ceinstăriţi.
Oricît aş şti eu de multe, azi nu mă ia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1816/2272
nimeni în seamă . .
n sărăcia mea, mut, totuşi mai binenţeleg
Eu decît mulţi, cum ne-alungă, cupînzele-albe lăsate,
egura nopţii pe toţi, din melianulhotar9•
v. 667-672)
Fr. 13
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1817/2272
u-i îngăduit nutritorilor să se lupte cunemuritorii,
nici să le cead socoteală ; dreptul acestanu aparţine
nimănui.
v. 686- 687)
Fr. 14
Zeus, cel ce locuieşte in văzduh, măcar de-ar întinde
mîna-i dreaptă asupra acestui oraşpentru a-1 apăra,
şi odată cu el şi ceilalţi zei preafericiţi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1818/2272
Fie
Apollon să îndrepte rostirea şi firulcelor ce gîndim.
v. 757 - 760)
Fr. 15
Calcă in picioare poporul prost cumintea găunoasă,
oveşte-1 cu vîrful ascuţit al lăncii,pune-i gitul sub
ugul greu . . . Căci nu vei găsi printre
oamenii care se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1819/2272
bucură de lumina soarelui popor maidornic de a-şi afla
stăpîn . . .
v. 846-850)
Fr. 16*
Umblu pe drumul cel drept, nu mă-nclinnici de-o parte
nici de-alta
Doar se cuvine să-mi port gîndul sprebune tocmeli.
116
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1820/2272
'a tria
cetate bogată
mă-ncumet s-o cîrmui. Dar n-aş
vrea
ici să mă-ntorc spre popor, nici să-i
ascult pe nedrepţi
v. 945 - 948)
Fr. 17*
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1821/2272
r-;-imeni pe lume, de-udată ce glia se-aşterne şi-ţi surpă
Fiinţa adînc în Ereb, spre-al Proserpineăcaş.
Ku-şi m4i desfată urechea în zvonuri de
flaut ori de liră.
ici nu-l mai poate-mbia Bacchus cudulcele-i dar.
Eu. cmnpi'mindu-le-acestea, cît timp mămai poartă genunchii
Spri nteni, iar capul mi-e drept, vreau sămă bucur deplin.
v, 973 -978}
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1822/2272
Fr. 18
O ju decată înţeleaptă10, o, Kyrnos, este
cel mai de seamă dar
făcut de zei oamenilor. Prin dreaptaudecată omul ajunge
să cunoască limitele oricărui lucru11•Ferice de cel ce o are
n spiri tul lui12•
v. 1 1 7 1 - 1 176)
Fr. 1 9
nteligenţa13 şi limbajul sînt bunuri.
Aceste însuşm apar
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1823/2272
nsă la puţini oameni, şi anume la cei înstare să le folosească pe-amîndouă aşacum se cuvine.
v. 1 185 - 1 186)
Fra:mnt?: apocrife
Fr. 20
Slujitorul vestitelor :Muze, dacă
cunoaşte miezul ascuns al
nţelepciunii, să nu-l păstreze, pizmaş,numai pentru sinel-6•
117
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1824/2272
THEOGNIS
Dimpotrivă unele lucruri să le caute
altele să le propoYă
duiască, altele să le înfăptuiască. Ce-ifoloseşte să le şti ·
de unul singur ?
Fr. 2 1
Cît mă priveşte, mă cutremur văzîndipsa de răspundere şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1825/2272
dezbinarea care macină populaţii deobîrşie greacă. Tu însă,
Phoebus, care ne eşti favorabil, păzeştene cetatea15 • • •
OTE
1 Aceste detalii sint menite să pună inevidenţă deosebirile dintre un
ogathos (om de bine, aristocrat) şi unkakos (un ,.necioplit", om din popor),
deosebiri de natură socio-politică pecare poetul se străduieşte să le aducil
permanent în prim-plan. Ura politică ce
stăpîneşte ll impiedică să recunnscă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1826/2272
posibilitatea ca un .,necioplit" să fienzestrat cu sau să dobin
lească deprinderi bune.
2 HybYis. După cum reiese din acesteversuri, manifestările negative
;int determinate de voinţa zeilor pentrua-i împinge pe oameni la autodistrugere
3 Adresare ironică şi ireverenţioasă,conţinînd o nuanţă de reproş.
Cf. Homer, fr. 17.
Semnificaţia cuvintului trebuienţeleasă in sensul că "omul drept"
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1827/2272
gr. llixo:o) este totodată şi un ,.omde bine" (ciyo:&6) .
5 în gr. Colcppoauv"IJ, privilegiuacordat, după Theognis, numai acelora
din propria sa pătură socială, avind
posibilitatea de a primi o educaţie
:to:tlldet) adecvată rangului lor.
Versuri inspirate de un dicton popular care exprimă dorinţa de nefiinţare acelor nemulţumiţi cu soarta lor, intocma
ca poetul.7 Pe substratul unui proverb popular,Theognis brodează tema lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1828/2272
favorită : existenţa separă irevocabil pesclavi şi pe oamenii "de jos"
')l xo:xot) de oamenii ,.liberi'" care auavut parte de o educaţie "liberală".
8 Versuri celebre in care poetul face o
egătură directă intre sărăcie
şi comportarea reprobabilă.
8 Metaforă imprumutată din vocabularulmarinarilor : dincolo de insula
telos, spre mijlocul l'r!ll.rii Mediteranenavigaţia devenea mult maiprimejdioasă.
119
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1829/2272
A. PIA TKOWSKI
u fn gr. "(VWfL'I·
u In gr. ndpClTCl ;crv-rO<;. Ideeasemlnătoare ca acea exprimată de
Protagoras In Pr. Bj ll Diels-Kra.uz.
11 tn gr. wtvs. Despre i)v, vezi nota
26 la}Homer.
111 Fragmentul are o deosebitl!.mportanţi!. pentru stadiul preliminar
apariţiei teoriilor despre semnificaţie,cum ar fi cele elaborate de Platon
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1830/2272
n Crtdylos sau de unii filosofi stoici.
& Cf. Hesiod, Theogonia, v. 94 - 103
despre rolul social al poetului.
u Fragmentul, de mare importanţă pentruobservaţia ce-o conţine,
aparţine unui poem care precederlzboaiele medice.
SOLON
OTĂ INTRODUCTIVĂ
Dlntr-o familie de origină ilustră dar puţin avută, Solon se naşte la
Atena in jurul anului fi40. In tinereţe, se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1831/2272
ndeletniceşte cu negoţul. tn
acea vreme, aristocraţia deţine in Atena
puterea politică, distribuie justiţia ; eaşi păstrează intacte pămînturile, în timpce printre cei de condi
ie socială precară proprietăţile funciarse fărămiţează. Ajuns arhonte
n 594 i.e.n ., Solon intreprinde oseri•. de reforme. El reorganizeazăsistemul cenzitar într-un sens maiechitabil. înlocuieşte Consiliul
aristocratic al bătrinilor cu un altul,avînd la bază o normă de componenţămai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1832/2272
democratică .. Nu încurajează pe bogaţidar evită să-i lovească ; totodată
iude să amelioreze condiţia celor nevoiaşi. Introduce seisahteiaaea«xl:>e•). llteral ,.scuturarea
poverii
reformă prin care este abolit dreptul
",
ue zălog al creditornlui asupra persoanedehitorului. Datoriile sint anulate
sau, poate, doar redu . .;e - iar reformasa monetară favorizează şi ea
pe cei neînstăriţi. Refuză tirania ce i se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1833/2272
oferă in repetate rinduri şi combatens:'lşi ideea de tiranie. I,ucrează, fără n
fi un egalitnrlst. In sporirea puterii şi
coeziunii economh:o-politice şi moralea Cetăţii. {oare in prima
umătate a stc. VI.
Poezia sa a fost pusă cu înflăcărare înslujba ideilor pentru care
Uilita. A scris elegii, tetrametri trohaicşi trimetri iambici. Plutarh
a numit elegiile sale Exlwrtaţii. Imensulprestigiu de care s-a bucurat
s-a înregistrat în legencl;i prin trecerea
ui în rîndurile aşa-numiţilor şapte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1834/2272
.
nţelepţi".
SOLON*
Fr. 1
Avuţia ce-o dau zeii trainică rămîne dea
Virf şi pin'la temelie, pentru cel ce-acîştigat-o.
Ce-i agonisit cu j apca nu îţi vine cum scade
Ci la ale tale fapte fără lege se supune
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1835/2272
Şi in silă te urmează. Ci-ncurind năpastavine1 .
Mai intii, nimica toată, dar Ia urmă crunprăpăd.
FY. l Dielll, v. 9-- 1 5)
Fr. 2
Tot aşa e şi pedeapsa ce-o trimite Zeus
nu-ndabl
Ceartă pentru orice, cum face omul iutea minie ;
nsă lui nimic nu-i scapă, ci la urmă searată
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1836/2272
Desluşit cine avut-a suflet întinat derele.
Unu'şi ia pedeapsa-udată, altul, maiîrziu, iar dacă
Unii scapă, fiindcă mîna soartei nu-i
ajunge-ndată,
Răfuiala totuşi vine, căci greşeala oplătesc
Cei nevinovaţi ; sau fiii lor sau neamulde urmaşi2•
FY. 1 Diehl . V. 25 -:3::!)
Majoritatea fragmentelor lui Solon sin
redate in traducerea lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1837/2272
Ştefan Bezdechi. 'Traducerile aparţinindSiminei Noica sint specificate
separat.
122
FRAGMENTE
Fr. 3
unul e zilier şi taie-un an întreg lemne-npădurea
Deasă ; iară altu'şi vede de încovoiatulplug ;
L'" nul îşi cîştigă traiul datorită
scusinţii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1838/2272
Sale-n lucrările-Atenei şi-a dibaciuluiVulcan.
Fr. l Diehl, v. 47 -50)
Fr. 4
Dar de ce-a hotărît soarta
Ku te poate scăpa nimeni : nici profetulşi nici jertfa.
Gnii-s vraci, au meseria lui Paieon, ceştia multe
L.::acuri3, însă nici ;lceştia nu pot facevreo ispravă.
Fr. 1 Diehl, v. 55 -58)
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1839/2272
Fr. 5
J-o vrea Zeus şi-or vrea zeii, fericiţi
fără de moarte
Ţara noaf;tră n-o să piară de pe lumeniciodată.
Căci deasupra ei îşi ţine mîna eiocrotitoare
Pallas cea îndurătoare, fiica TatăluiPuternic.
nsă cetăţenii înşişi vor să prăpădeascăara4,
Cit de mare-i, din dorinţa de cîştig, din
nerozie . . .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1840/2272
'or s-o ducă la pieire ocîrmuitorii ei
'>bit vicleni, ce-şi vor lua plata marei
or nelegiuiri.
Ei nu ştiu să-şi stăpînească lăcomia lor,păstrînd
Cumpătarea în mijlocul liniştituluibelşug ;
Cmblă tot după avere şi cîştiguri fărăege,
Bogăţie adunîndu-şi prin nedreptele lor fapte.
Semeţia este fiica-ndestulării fără
margini.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1841/2272
Ei sfeterisesc şi fură dintr-o parte şi din
alta
u păzesc orînduiala trainic-a Dreptăţiisfinte
Ce-n tăcere totul vede11, ce a fost şi vasă fie
Şi cu timpul va să vină să plăteascăuturor.
Fr. 3 Diehl. 1 - 1 5)
123
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1842/2272
SOLON
Fr. 6
Boala fără leac8 se 'ntinde în cuprinsu-ntreg al ţări i
Şi-n curînd la al robiei jug amarnic o vapune,
Trezind vrajba între fraţii de un sînge şirăzboiul
Ce a prăpădit atîtea suflete de mîndri
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1843/2272
ineri.
Căci prin duşmănoase certuri, a noastră
ubită cetalc
Pradă devine luptei civile, pe placulnumai nedrepţilor* .
ar în timp ce-astfel de rele bintuiescsărmană ţar{t,
Cei săraci pornesc în surghiun printrestrăini
Şi, vînduţi ca sclavi, în lanţuri ruşinoaseşi duc traiul,
ndurînd ale robiei oropsite silniciii.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1844/2272
Fr. 3 Diehl. 1 6 <: !5)
Fr. 7
Al meu cuget mă îndeamnă să-i învăţ pefiii AtctH·i
Că o pravilă greşită8 e izvorul tuturor
Relelor din statul nostru ; că o pravilf1cuminte9
Rînduieşte şi-nfrăţeşte toate şi-n acelaşimp
Pe nedrepţi îi pune-n lanţuri, pe ceicruzi îi îmblinzc·h',
Pune capăt lăcomiei , pe semeţi ii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1845/2272
nmileşte
usucă chiar în germen florile nelegiuirii
pricini strîmbe10, pe trufaşi îidomulc:ştc
nnăbuşe răzvrătirea şi împiedecă mînia
Cruntelor gîlcevi. Domnia ei aduce întreoamni
nţelegerea cuminte şi înţeleaptachibzuinţă11•
Fr. 3 Diehl. 30 - 39)
Fr. 8
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1846/2272
Da, mi-aş dori Şl avere, dar strînsăcinstit şi nu altîel.
Vine pedeapsa oricum . . . chiar maiîrziu. De ţi -au dat
Zeii temei de belşug, şi averea se-aşază
statornic,
Din temelii ţi-o rostuiesc, pînă la culmeot ei.
Dar, cînd îşi strînge avere un om printr-faptă nedreapt ă,
Ne -am îndepărtat, aici, de versitweaBczdec:hi.
1 24
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1847/2272
FRAGME NTE
Grele năpaste-o-nsoţesc. Pîlpîie-abia
a-ncepnt
Răul, dar creşte în urmă şi spulberă-ncale ca focul .
u dăinuieşte mult timp fapta nemernicăDoar
Zeus veghează şi capăt le pune la toate.ntocmai
Primăvăraticul vint norii-i destramă pe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1848/2272
cer,
Zbuciumul undei clătindu-1 adînc, pînă-
n fnndul de mare ;
Saltă apoi pe cîmpii, scutură lauuri degr1 n ,
Şi se ridică din nou spre creştetul bolţiia zeii
Cei cu lăcaş în tării . Iarăşi s adunăseninnl . .
Prinde să fulgere soare puternic prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1849/2272
rodnica glie.
u mai rămînel pe cer nici o fărîmă de
nor12•
Ft. 1 Diehl. 5 -24
trad. Simina Noica)
Fr. 9
Oamenii buni sînt adesea săraci, iar mişeii a.u parte
Tot de averi. Numai eu, firea nu pot sămi o schimb.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1850/2272
iciodată nu mi-am dorit bogăţii, ci amdat preferinţă
virt uţii .
Ea mă-nsoţeşte mereu, chiar dacăaverile trec.
Fr. -l Diehl. 'l - 1 2
trad. Simina Nrn:ca)
Fr. 1 0
-aş fi-ndrăznit sa 1au cîrma puterii şianrile-i m ulte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1851/2272
Dîndu-i Atenei tiran - fie şi-o singură
zi13.
Vrednic s-ajung j upuit aş fi fost şi totnea nJlll să-m i piară.
. Dacă mi-am cruţat pămîntul
Patriei, iar tirania n-am sădit-o printr Yoi,
De mi-am stăvilit puterea şi-am păstrat faimă-b ună,
u mă prinde-acum sfiala : fapta mea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1852/2272
i !1iTi't rostul
Mult deasupra celorlalţi.
Fr. 23 Diei.J.I. 5 - I l
Irad. Simina Noica)
1 25
SOLON
Fr. 1 1
Dat-am la popor atîtea drepturi cîte sa-taj ungă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1853/2272
eştirbindu-i a sa cinste, nici poftind-opentru mine.
Celor ce aveau puterea - pizmuiţi pentruavere -
u le-ngăduii să aibă nici un lucru pe
nedrept.
ntre cele două taberi stat-am ca un scutputernic
el ăsînd-o pe nici una să învingă penedrepti'.
Fr. 5 Diehl, v. 1 -6
F1·. 12
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1854/2272
Dac-aţi ajuns aşa rău din pricinagreşelilor voastre
u-nvinuiţi pe zei. Voi doar sînteţivinovaţi ;
Voi aţi cerut pe tirani15 i le-aţi dat şi
oaste de pază
Şi de aceea avrcţi parte de-nn jug aşagreu.
Fr. S Diehl, Y. 1 - -1
Fr. 13
Cum ne aduce iurtună şi grindină nor tnăpraznic,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1855/2272
ar dintr-un fulger de foc se naşte tunetulsurd,
Astfel un om prea puternic aduce pieireacetăţii,
ar poporul nerod cade sub jug. Pe tiran
Pe nesimţite de-1 laşi să se-nalţe, e grenmai pe urmă
Să-1 stăpîneştP-;.
Fr. 10 Diehl
Fr . 14
imenea nn-i -.:<icit. efericirea, se
ştie,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1856/2272
i paşte însă pe toţi, de soare ce-suminaţi.
Fr. 15 Diehl
Fr. 1 5
n faţa timpuiui stăpîn pe judecăţi,
Umbrita glie, maica zeilor din cer,
126
FRAGMENTEAş vrea să-mi stea drept mărturie :spună ea,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1857/2272
Hotarele-nfipte adînc cum i le-am smuls
Ca să-i aduc iar libertatea din trecut.
Atenei, cea de zei clădită, i-am întors
Mulţimea sclavilor vînduţi (unii pe
drept,
Dar alţii fără vreun temei) şi pe toţi cei
Care-au pornit-o sub poveri de datorii
n lung cutreier şi au uitat graiul străbun
Pe alţii, robi chiar pe pămîntul ţării lor
Şi-ncovoiaţi sub rosturi grele de stăpîn,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1858/2272
-am slobozit. Şi-am stăruit din răsputer
Dreptatea forţei s-o-nsoţesc, îndeplinind
ntocmai ce-am făgăduit ; am potrivit
Legi pe măsura tuturor, iar cînd le-am
scris,
Şi pe puternici i-am cuprins şi pemărunţi.
Fr. 24 Diehl, 1 -20
tr;.d. Simina Noica)
Fr. 1 6
Dădui legi drepte deopotrivă şi la cei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1859/2272
De sus şi cei de jos, precum se cuvenea
Un altu-n locul meu, mai lacom şi
viclean
Dac-ar fi luat în mînă cîrma statului,
u stăpînea mulţimea, ci o tulbura.
Fr. 24 Diehl, v. 1 7 - 22
Fr. 1 7
P e plac dacă-aş fi vrut duşmanilor săfac
Sau dimpotrivă, tot ce alţii pretindeau,
Cetatea voastră văduvită ar fi fost
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1860/2272
De-a tinerimii floare. Iată dar pentru ce
Ţinui pe toţi în friu, cum am putut si C"U
Şi mă-nvîrtii ca lupul hăituit de cîini:
FY. 38 lHehl
127
OTE
1 Lf . Hesiod, Munci şi Zil 320 şi
urrn. ; T!J.eognis, 146.
2 Cf. Hesiod, Munci şi Zile 267 şi unu. Theognis, 203 şi urm.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1861/2272
dea pedepsei hlrăzită urmaşilor, maicruntă decît cea care loveşte
pe vinovat, a fost dezvoltată şi deHoraţiu in Ode I, 28, 30 şi urm.
a Personaj din epopecle homerice. Vezi
l-iada Y, 402 şi Odiseea III,
230 şi urm. Paieou trecea drept un vracifoarte iscusit. Într-un fragment
atribuit lui Hesit)ll tRzach, 19-l\, estecaracterizat dre-pt. .. ştiutor al tuturor
eacurilor". Acest fragment intitulat de exegeţi
Eunomia au mai condiţionează
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1862/2272
bunul mers al C'eti',ţii de :vrerea zeilor,ci de comportamentul cetăţenilor."Nesaţietatea" (!u)r.Js ). in procesul
mbogăţirii este contrară .,buneirinduieli in cetate• " · ( Eun"mia) ,aducind numai zavistie (stasis) şiulburare (dysnomia ) . Cf. W. Jaeger.
Paideia'. voi. I, llerlin, \V. de Greyter,1947, p. 187 -:!05.
Pasajul constituie o parafrază aversurilor hesiodice din Mtmci şi
Zile 249-256. Cf. Fr. Solmsen, Hesiod
and Aescftylus, Ithaka-New-York,
1969, p. 107 şi urm. despre moştenireahesiodică in elegia soloniană.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1863/2272
înygr. f).xo 17 'J:C>Illl, .,plaga fărăeac", .. cangrena", adică luptele civile
provocate de iuechitate socială si
nemilo Js3 stoarcere a oamenilor.
7 Despre situaţL1 intolerabilă creată inAttica !n urma numărului
mare de datornici vluduţi ca robi, veziAristotel, Constituţia atnianl
- V.
Termenul grec
l.u<7VOlL(tX, persouificare deabstracţie la Hcsiod,
unde Dysnomia este considerată fiica
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1864/2272
Vrajbei ("E;n). Theog. 230,a.seamnl!., de fapt. . , aşezare strîmbă a
orînduirii ln stat".
128
OTB LA SOLON
Termenul grec : E11o1'!1Z. La
Hesiod, Theog. 912 şi urm., fiica luiZeus şi a l-Inemosynei, allturl de DikeDreptatea) şi Eirene (Pacea) .
Termenul a intrat in vocabularul political vechilor greci l}i este adesea folositde poeţi. Intreg acest pasaj solonian este
de inspiraţie homericl. Vezi Odiseea,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1865/2272
487.
1° Imagine folosită şi de Pindar in Pyth.
V, 1 5 3.
u Cf. Theognis 78.
11 J:o'ragment din elegia inchinatăMuzelor, poem ca.rc trece drept o
mărturie autobiografică. Partea incepind
de la ,.primăvăraticul vint" etc.
şi pină la sfirşit este considerată drept ometaforă <'U sens politic. For
.t mişcării populare ., măturl" odioasairanie, întocmai cutn vintul destramă
norii negri, dezvăluind cerul albastru.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1866/2272
u Pentru a inţelege acest fragment estenece.;;ar >ii se facă apel la
unele lr1muriri date de Plutarh (Salon14, 8) . Cu prilejul unei conversaţii cuprietenii săi - relatează Plutarh -, Salona expus vederile sale asupra tiraniei,
căr ia i-a opus avantajele unui regimpolitic bazat pe
gi serise {110fLo1l-ecr(a:) . Aceastăegislaţie el înţelegea să nu fie redactatăn folosul nici uneia din categoriile
sociale care se înfruntau in Attica. ci in
folosul tuturor, pentru hinele g•.!neral (-rll Oi?to.") . aşa
acît si'• se pună capăt luptelor interne.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1867/2272
14 Acest fragment cuuoscnt datorită lni_'\..ristotd (Constituţia ateni
<!l:ilor XXI. 1) şi lui Plutarh, SolonXVIII, 5 are o importanţă covtr
;itoare pentru înţelegerea concepţiei
politice care stă la baza arbitrajuluisulonian.
16 Poemul a fost scris cu prilejul veniria putere a lui Peisistratos.
Plutarh, Solon XXX ; Diodor IX, 20, 3 ;
Diog. Laert. I, SI şi urm.u Plutarh, Salon III, 6 ; Diodor, ibidem.lllaginea furtunii pentru
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1868/2272
semnificarca tulburăril,>r interne aduseăe tirani-! este curentă tn vechea
irică greac:'i.
129
PHOKYLIDES
O'f A INTRODUCTIVĂ
Poet elegiac contemporan cu Theognis.Era originar din Milet. l\u
avem nici un amii.nunt despre biografiasa iar fragmentele rl!.ma.-.e din
operă sint puţine. Prin conţinut,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1869/2272
versurile lui Phokylides se apropie de
cele ale lui Theognis deoarece poetul
era preocupat In primul rind de
probleme etice. Ca formă, poemele salesînt extrem de scurte. alcătuite uneori
dintr-un singur distih, a ca să poată fimemorate sub formă de maxime·
Fr. 1
E vreun folos în obîrşia de viţă ? La cei-ar aj unge
Dacă n-ai şti să sporeşti harul şi-nvorbă, şi-n sfat
Fr. 3 Diehl
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1870/2272
Fr. 2
Cît de măruntă şi chiar căţărată pe
stinci, o cetate
Bine-ntocmită intrece-un oraş vlăguit cainive . . .
Fr. 4 Diehl
Fr. 3
Dacă dvneşti avuţii, ia seama ogoruluirodnic :
Doar în ogor vei găsi corn de belşugrevărsat.
FJ'. 7 Diehl
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1871/2272
130
FRAGMENTE
Fr. 4
Cele mai multe-avuţii hărăzite sînt celorde mijloc
Eu în cetate aş vrea locul de mijloc să-I
in1.
Fr. 12 Diehl
traducd de Simina Noica)
OTA
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1872/2272
1 \'ezi h. 2 Arcllill).;liOs şi concepţiacare stâ. !a baza doctrinei etice
prezentă in Politica şi iu operele deetică ale lui Aristotel.
STESICHOROS
OTĂ INTRODUCTIVĂ
Originar din Sicilia (sec. VI l.e.n.),
poetul, cUDoscut sub porecla de
Stesichoros (conducător de coruri), esteconsiderat UDul din cei mai mari
compozitori de coruri cu subiecte epicenspirate din poezia dclicl!.. Pu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1873/2272
inele şi neinsemnatele fragmente rămasde la cel comparat cu Homer
pentru forţa sa de expresie, ne fac sl!.-1ntrezl!.rim doar ca o mare umbrl.Fragmentul pe care-I redl!.m actualizeadacelaşi mit al drumului parcurs de soare
n cupa de aur, Intilnit şi In creaţia luiMimnermos :
Fr. 1
Helios, vlăstar din Hyperion, pătrunse îcupa-i de aur,
Oceanul pornea să-1 despice
Spre-adîncul de beznă al nopţii, cea
sfîntă,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1874/2272
Maica să-şi vadă, feciorii-dragii feciorişi soţia.
Dar el, se-afundă către miez de pădure,fiul lui Zeus ;
«'ot pe sub umbră de dafin pasu-şi
purta1•
Fr. 6 Diehl
Uad. Simina Noica)
Fr. 2
PLATON, Phaidros 243 A - B. PoetulStesichoros spune că,
ipsit de vedere pentru că a vorbit de ră
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1875/2272
pe Elena, el n-a
rămas ca orbul Homer, neştiutor asupra
cauzei nenorocirii.
Ci, inspirat de Muze, şi-a dat seama deea şi s-a grăbit să
132
"'OTE LA STESICHOROS
scrie următoarele versuri : "Nu, spuselemele n-au fost
adevărate ! u, tu nu te-ai urcatniciodată pe minunata
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1876/2272
punte a corăbiei ! Nu, niciodată nu te-aidus tu la Troia !"
Drept care, după ce a compus poemulnumit Palinodia2,
şi-a recăpătat imediat \·ederea.
OTE
l<'ragmentul aparţine unui poem epic
ntitulat Geryoneis, în care
R povestea clUătoria lui Herakles sprevestul îndepărtat, pornind din
Etiopia. Călătoria o face în cupasoarelui, care străbate cerul de la răsări
spre apus. La sfîrşitul călătoriei,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1877/2272
Herakles pătlseşte cupa care revine inzorii o zilei in Etiopia, după ceraverseazll. oceanul şi călătoreşte prin
,bezna nopţii" in sens invers, de laapns:spre răsărit. Vezi şi Mimnermos, fr1 O Diehl.
Cîntec de revenire. retractare.
EPICHARlVIOS
OTĂ INTRODUCTI V :\
ă.cnt in insula Cos. în a doua
umătate a sec. VI (c. 540) Epicharmos afost adus de mic copil in Sicilia, ::>tnnccind tiranul Cadmos a în!iinţat coloniaMegara, denumită
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1878/2272
Hybleea", pen t.ru a se deo
.
sebi dl· 1\:tegara din vecinătateaCorintului De aici s-a străm!ltat la Sy
racm:r, nnde s-a bucurat de multă preuire din partea tiranilor r elou
şi Hieron. După o informaţie culeas1'tde autorul biografiei din LexiconulSuda, spre anul 486 î.e.n era deja unpoet comic foarte aprec-iat.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1879/2272
Activitatea literară a lui Epicharmos s-adesfi't.]nrat pe două planuri :
ca poet comic, contribuind substanţial lanfăţişarea c-omediei vech i in
forma pe care i-o cunoaştem in sec. V ;
ca gînd itor aaat intr-o :t!t<lmitămăsnră şcolii pythagorice.
Diogenes Laertios (III, 9 - 1 7 ; VII f,78), urmind i1.vn are ;;iciliem:.
ndeosebi scrierile unui anume Alkimos
Jdespre Epicharmos susţin<' că
acesta ar fi compus şi Comentarii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1880/2272
filosofice. privitoare la ştiinţele wtturiiştiinţele morale şi medicin11 . Dar această pitn:re llll are şans· .:k a fi
veridică.
Vt•rsurile atribuite lui .Epicharmo.' sintadesea, teze fi lo.-;ofi<·t! yersificate
aparţinind unora elin contemporanii săi,pythaodci, deaţi sau adepţi ai şcoliiheraclitice.
Epicharmos a murit foarte bătrin, spr..,60 î.e.11. v<:!l<:>·at ctc intn•agaS)Tncnă.
EPICHARMOS
A) VIA'fA ŞI SCRIERILE
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1881/2272
3. DIOG. LAERT. VIII, 78 : Epicharmosdin Cos, fiul
ui Helothales, a audiat şi el prelegerileui Pythagoras.
După cum singur mărturiseşte în
scrierile lui, la vîrsta de
rei luni a fost adus la Megara sicilianăşi de aici la Syracusa. Pe statuia lui seaflă scrisă următoarea epigramă : Întrestele-i ca focul soarele care străluce
Marea i de necuprins faţă de-al apelor rest.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1882/2272
Astfel şi cu, Epicharmos, cu mult întrecn cuminţenie
ncununatul ce-am fost, de Syracusacinstit* .
A lăsat Comentarii1 în care dezbate
probleme despre
ştiinţele naturii, etică, medicină. Înmajoritatea acestor
Comentarii a inserat pasaje versificate,prin care arată limpede că aceste scrieri
i aparţin. A murit la vîrsta de 90de ani.
4. IA.MBLICHOS, V.P. 266 : Din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1883/2272
numărul discipolilor externi2 făcea partşi Epicharmos. El nu aparţinea tagmei
niţiaţilor
Sosit la Syracusa, din cauza regimuluiiranic
al lui Hieron3, s-a abţinut să se ocupe
făţiş cu probleme de
filosofie dar a versificat precepteleniţiaţilor, răspindind
Tradncerea a fost preluată din volnmnlDIOGENES LA ERTIOS,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1884/2272
*
Despe tieţila şi doctrinele filosofi/ar,
raducere de C. I. Balmuş. EA.
1 963, p. 416.
1 35
EPICHARMOS
nvăţăt urile lui Pythagoras într-ascunodaHl cu gluma . . 4•
1 66. Cei care fac unele menţinni desprephysiologi pre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1885/2272
uiesc înaintea tuturor pe Empedocles şipe Pannenide;;
din Elea, iar cei care doresc săconsemneze în scris ceva.
seutenţe despre viaţă, preţuiesc cu
precădere preceptele
ui Epicharmos. Şi aproape toţi filosofiişi le însnşesc•.
8. IAMBLICHOS, V.P. 24 1 :\'Ietrodoros, (fratele) bL
Thyrsos, care a raportat cele mai multedin învăţăturile
atălui său, Epichannos, şi din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1886/2272
nvăţăturile lui [Pythagotas J
referitoare la medicină, în explicaţiile
ce le dă despn::
cuvîntările adresate de tată către frateleui spune că
Epicharmos, şi înainte de acestaPythagoras, socotea'.l
dialectul doric drept cel mai nobil dintroate .
B) FRAG:\'IE"TE
Selecţie după Kaibel CGF I 91 - 1-!7}
Din scrierile lui Alkimos către A
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1887/2272
myntas, I - IV
Autenticitate nesigură, îndeosebi la Fr.
3.)
1 - 3. DIOG. LAERT. III, 9- 14 (9) . ,.Platon ] a folo:>it
din plin scrierile poetului comicEpicharmos, redactînd Îlc
alt fel majoritatea preluărilor, după cîteafirmă Alkimos
n cărţile închinate lui Amyntas6, patrua număr. În aceast2..
ucrare, chiar în cartea I, afirmă
următoarele : .,După cit
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1888/2272
se pare şi Platon preia multe de 1aEpicharrnos7• Dar acest
ucru trebuie j udecat cu atenţie. Platondeclară că ce·:.i.
ce poate fi perceput nu este niciodată
durabil nici ca înfăţi
şare, nici cantitativ, ci întruna curge şi spreschimbă.
10) ca şi cind cineva ar suprimaposibilitatea numărătorii .
ucrurile nemaifiind aceleasi ca mainainte, nici ca esenţă .
nici cantitativ, nici calitativ ; cele ce sîn
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1889/2272
perceptibile sin
supuse unui proces de eternă devenire ;
existenţă în sine
nu au avut niciodată. Ceea ce însă estedoar gîndit, din aşa
ceva nimic nu se naşte şi nimic nn seadaugft. Aceasta e:>t-::
136
B) FRAGMENTE
natura lucrurilor veşnice care estehărăzită să fie asemenea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1890/2272
şi identică cu sine însăşi. ntr-adevăr,Epicharmos a spus
impede despre cele ce percepem prinsimţuri şi despre cele
ct
gîndim următoarele :
1 . (170 a K)
"Zeii au existat dintotdeauna şiniciodată n-au fost
ipsă. Cele ce se petrec aici, sub ochiinoştri, sînt mereu
aceleaşi fenomene, efecte ale unora şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1891/2272
aceloraşi cauze".
, .Dar se spune că Chaosul a existat
nainte de zei".
"Cum aşa ? Ceea ce este elementprimordial nu e cu
J•ntinţă să provină din alt element".
"Atunci oare n-a existat nimic
primordial ? "
- " Sigur di nu, şi nici secundar, celpuţin di n elementele
.kspre care noi discutăm acum, ciacestea fost-au dintotdeauna".
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1892/2272
2. ( 170 b)
"Dacă cineva, să zicem, ar dori să
adauge o unitate8
a un număr par, dacă vrei, şi la unnumăr impar, sau să
nlăture o unitate din cele existente -crezi oare că numărul rămîne acelaşi ? "
"Cîtuşi de puţin".
"Şi nici dacă cineva ar vrea ca la omăsură de un cot
s. adauge o altă măsură sau să taieceva din măsura anterioară n-ar fi cu
putinţă ca măsura să rămînă aceeaşi ? "
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1893/2272
"Nicicum" .
"Asadar, ia acum in considerare si
oamenii ; unul
se dezvoltă, altul piere treptat ; toţi sîntot timpul în perpetuă schimbare. Ceea
ce se schimbă conform legilor naturii şinu rămîne în aceeaşi stare poate devenialtceva faţă de
ceea ce-a fost mai înainte vreme. Şi tu,şi eu, fost-am ieri
alţii şi acum am devenit alţii, şi iarăşifi-vom alţii, şi nu
unii şi aceeaşi, după cum e Logos-ul
firii)8•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1894/2272
Cf. PLUT. , D. comm. not. 44, p. 1083A : aşadar, problema despre dezvoltareeste veche ; a fost ridicată, după
cum mărturiseşte Chrysippos, şi deEpicharmos. D. sera
num . vind. 15, p. 559 A ; aceleaşiucruri sînt acceptate, pe
cît se pare, şi de discipolii luiEpicharmos din cercul cărora
sofiştii au preluat şi au dezvoltat
problema ; cel ce a con-137
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1895/2272
EPJCHARMOS
ractat odinioară o datorie, acum,
devenit altul, nu mai
este datornic ; cel invitat ieri la un ospăastăzi merge neinvitat, căci este alt om.
ANON. la PLATON. Theaet. 7 1 ,26
{după 22, B, 126 b) : şi a întocmitaceastă comedie despre
argumentele aduse de cel reclamat carenega că este unul şi
acelaşi om, pentru că unele fapte sepetrecuseră mai inainte
vreme iar altele au fost date uitării. Căc
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1896/2272
reclamautul, e
adevărat, 1-a lovit şi l-a dat în j udecată
pentru ca iarăşi,
ot el să spună că unul este cel care aovit şi altul cel care
a făcut trimiterea în j udecată. ( 13) Prinurmare, Epicharmos vorbeşte astfeldespre Bine şi despre idei :
3. (171) 14
"Oare muzica de flaut este un lucru ? " ,.Da, desigur". - "Oare şi omul este unucrn ? " --- , . Fără îndoială". - "Omul
aşadar este muzică de flaut ? "
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1897/2272
. Nicide
-
cum " . - "Hai atunci să vedem censeamnă un fla utist .
Cine crezi tu că este ?
Un om, nu-i aşa ? " - , . Chiar aşa" . -
Atunci nu
"
crezi cumva că şi Binele are acelaşistatut ? Binele este
un lucru în sine. Oricine a ajuns să-1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1898/2272
cunoască , după ce
1-a învăţat, de aici încolo devine un om
bun. Întocmai
cum este flautist cel ce a învătat să cîntea flaut, dansator
cel ce-a învăţat arta dansului ' şi împletior de coşuri cel ce
cunoaşte împleticea coşurilor - saundiferent ce altceva
vrei, asemenea acestor îndeletniciri -executantul nu se
poate confunda cu meşteşugul însuşi, ci
rămîne meşte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1899/2272
şugar" .
Gnomologia lui A xiopistos
n Colecţie s-a mai păstrat cîte ceva înoriginal.
8 (239). STOBAIOS IV, 3 1 , 30Florilegium) , a lui Menandros (537
Kock) Cf. B 53.
"Epicharmos susţine că zeii există subformă de vînt,
apă, pămînt, soare, foc, astre ; eu însă,după cîte cred, de
folos pentru noi sînt zeii care înseamnă
banii de argint
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1900/2272
şi de aur".
1 38
B) I'RAGME!'ITE
9 (245) . [PLUTARH], Cons. ad. Apoll.15, p. 1 10 A (cf.
H 48)
Se uneşte şi se desface şi se întoarce deacolo de unde
a plecat, pămînt la pămînt, suflarea seridică în sus ;
Ce e dificil în acestea ? Absolut nimic.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1901/2272
10 (246) . CLEMENT, Stromat. IV, 45 p584 P .
:-\atnra omenească c e înseamnă ? Nişteburdufuri um
flatc.
l (247) . SEXTUS, A dv. math. !, 273cf. CIC., Tuse. !,
8, 1 5)
A muri, <să n-am parte), a fi mort, mi-eot una .
12 (249) . PLUT1\RH, De fort. Al. II, 3p. 336 B (ci. 21
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1902/2272
B 24)
fintea vede şi mintea aude. Celelalte
sînt surde şi oarbe.
13 (250) . l'OLYD. XVIII, 40. 4
Fii temperat şi adu-ţi aminte să nu tearăţi credul ;
acestea sînt articulaţiile spiritului.
14 (25 1 ) . . ARISTOTEL, Metaph. M,9, 1086 a 1 6 : după
Epicharmos este greu să tragi concluziivalabile din premise
fals puse : "abia fost-a ceva rostit şi pe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1903/2272
moment lasă
mpresia că n-a fost bine spus".
33 (284). S'fOB., Flor. (III) , 29, 54 H.
Exerciţiul, prieteni, dăruieşte mai mult
decît o natură
nzestrată.
36 (287) . XENOFON, Memorab. II, 1.20. Pînă şi Epicharmos în acest pasajrecunoaşte :
"Zeii ne vînd toate bunurile în schimbulstrăduinţelor
noastre".
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1904/2272
43 (282) . STOB., Flor. II, 20, 9 H Lasuprafaţă nu lăsa
să se ridice mînia, ci raţiunea.
139
EPICHARMOS
Epicltarmos al lui Ennitts
Din colecţia lui Axiopistos)
48 (5) . PRISC. I, 34 1 H (mentis =mens)
u -
u terra corpus, at mentis10 ignis est
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1905/2272
pămîntul este un corp iar mintea estefoc) .
-
49 (3) . VARRO, De re rustica I, 4, 1 .elemcutcle primor-
diale ale acesteia [adică ale agriculturii sînt aceleaş1 pe
care Ennius le atribuie lumii: apa,pămîntul, sufletul şi
soarele.
50 (6, 52) . - De lingu,a lat., v. 59 : aavorbe7te Epichar-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1906/2272
mos despre mintea omenească. El spune
"Acest foc este rupt din soare" .
50 a (6, 53) . Acelaşi, despre soare :
"Acesta (soarele) este în întregime spiri" l l dttpi.i cum
am arătat mai înainte, tot aşa cum
umorile red aparţin
pămîntului. 60 Din unirea cărora cerul şpămîntul au dat
naştere la tot ceea ce există, deoarecenatura, datorită lor :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1907/2272
51 (2) . "Amestecă căldura cu frigul inscădunc:a cu
umiditatea".
52 (4, 48, 49) . - 64 I se spune mamaRoditocm. pentru
că pămîntu1 este mama. "Pr1mîntul azămislit toate speciile
care-i populează ogoarele şi tot el lenhite apoi în sînul
ui . . . el (este acela) care dă mîncarea"după cum spune
Ennius. Pămîntul, "pentru că poartă
roade, se numeşte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1908/2272
Ceres"12, termen învechit, căci acum Geste distinct de C.
65 Aceiaşi zei, Iupiter şi Iunona, sîntcchivalcnţi cu Cerul ş
Pămîntul, după cum spune şi Ennius :
53 (7) . "Acesta este Iupiter la care mărefer, pe care
grecii îl numesc văzduh ; el este vînt şinori, apoi ploaie,
ar după ploaie se face frig, urmat devînt şi iarăşi văzduh.
Din această cauză sînt Iupiter toate cîte
i le spun, deoarece el aj ută13 (prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1909/2272
binefacerile sale) muritorii şi oraşele şifi ar ele" .
140
B) FRAGMENTE
54 (8) .
68 de aici Epicharmos al lui Ennius :numeşte
luna şi P r o s e r p i n a, deoarece ea
obişnuieşte să se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1910/2272
afle sub pămînt. Este numită Proserpinafiindcă întocmai
unui şarpe se mişcă pe distanţe mari14,cînd spre dreapta
cînd spre stînga.
Canonul lui A xiopistl)s
Apocrif
55 (289) . TERTULL., De anima 46377, 8 Wiss). dealtfel,
Epicharmos, dintre toate formele dedivinaţie pune cel
mai mare preţ pe vise, împreună cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1911/2272
atenianul Philochorus.
47. mai departe, pentru că nu poţi visa
după bunul plac
căci şi E. gîndeşte aşa), în ce chip oarese va contura cauza
fiecărui vis în parte ? Pentrubinecunoscute îndepliniri
de vise, [mai înainte 377, 3] îi citeazăpc : Artemon, Antiphon, Strabon,Philochorus, Epicharmos etc.
Const·ituţia lui Chrysogo nus
Apocrif
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1912/2272
56 (255) . CLEM., Stromat. V. 1 19 p.719 P. Poetul comic
E. spune undeva în lucrarea saConstituţiile, în mod clar,
aşa despre raţiune :
"Pentru oameni viaţa cere imperioscalcul şi număr.
Trăim prin număr şi calcul, acestea sîntchezăşia vieţii
pentru muritori".
57 (256, 257) . apoi, nemijlocit, adaugă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1913/2272
"Raţiunea guvernează oamenii după cumse cuvine Şl 11
menţine în viaţă. Omul îşi facesocotelile lui dar există şi
o raţiune divină ; puterea de judecată a
omului s-a ivit
din raţiunea divină şi procură fiecăruiamijloace ca să-şi
ntreţină viaţa şi să-şi procure hrana.Raţiunea divină îi
nsoţeşte pe oameni în toate cele centreprind, deţinînd
141
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1914/2272
EPICHARMOS
singură puterea de a-i învăţa ce anume
este util de făcut.
Căci nu omul descoperit-a vreunmeşteşug oarecare, ci
divinitatea a dăruit totul".
Epigramă
Apocrif. Cf. B 9 48
64 :(296). Schol. BT la Iliada XXII, 414există şi o
epigramă atribuită lui Epicharmos :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1915/2272
" Sînt un cadavru. Cadavrul este gunoi,pămîntul estE:
gunoi. Dacă însă pămîntul este odivinitate, atunci nici
eu nu sînt un cadavru, ci o divinitate."
OTE
1 ··rnoi'V'bi'GLTor., dupl modaComentariilor pythagorice. Nu a rămas
nici o mărturie a existenţei acestor Comentarii atribuite lui Epicharmos .
·\ i lui Pythagoras.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1916/2272
Instituită in jurul anilor 480 -478 î.e.n.ir.1nia lui Hieron, fratele şi succcoruui Gelon, s-a consolidat după strălucita
victorie obţinută intT-o hiltălie navală laCumae (474) _;_împotriv:t etntscilor.
Adică pe calea dramelor comice.
Cf. S;holia graeca i•1 Aristoph.Prol.J:III !Diol'ltj ; Cicero, Tuse. I,
S : " Sed tu mihi nideris gpicharmi, acutnec inulsi hominis ut Siculi,;ententiam sequi".
Personaj necuno.cut.
1 Ceea ce urmează reprezintă o teză
enol\!nţi·>t<fL a unui comenta-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1917/2272
or. eompatriot cu Epicharnws.
În te:xtul grec, "o pietricică", unitate
de numărătoare.
l lialor, care parafrazează doctrina luiHeradit.
" Formă neobişnuită de nominativ, deciIL În loc de mrns, -ntis :
mrutis, mentis.
11 ln latineşte : mentis.
joc de cuvinte în limba latină : genns-"" purtind, Cet'es, cu opoz.iţia
-·c.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1918/2272
" Tot un joc de cuvinte : Iupiter, iuvalajută) .
• Etimologie bazată pc înţelesulverbului latin se,.po, .ij,. (gr. iipn(o))
c:.re înseamnă " a se tiri".
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1921/2272
SECŢIUNEA A II-A
FIZICALISMUL INil_,IA 1,0RILOR
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1923/2272
CUPRINS
MAMERCOS
U lnlro,llwtiv;,l .
147
otă introductivă .
194
Vt .
149
Texte
194
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1924/2272
1' •In 1 invllţ1tura .
149
"t:•u•·utc
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1925/2272
,
11l3
HIPPON DIN SAMOS
. . .
165
otă introductivă .
195
Texte
196
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1926/2272
fNAXJMANDROS
A) Viaţa şi învăţătura
196
.lntA 1 l
B) Fragmente .
201
1
11 roducti\·ă
·•h·
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1927/2272
168
Apocrife
202
Vi ţ.' · . .
169
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1928/2272
ote
202
11) Jo'
ŞI l
a '1
nvăţătura .
raglnente
)
169
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1929/2272
r ndoil'!nice . .
.
181
DAIOS DIN HIMERA
11te
182
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1930/2272
otă introductivă .
203.
183
Texte
203
N.ttXIMENEs
DIOGENES DIN APOL-
.. t!i .
LONIA
1'
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1931/2272
ntroductivă
1ete
184
otă introductivă .
205
l Viaţ ·. :
185
Te:rle
206
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1932/2272
IJ [1
ŞI lll1"ăţătura .
185
A) Viaţa şi invăţătura
206
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1933/2272
ragmente
191
B) Fragmente.
211
J; alsificărj • · · · ·
ote
. . .
192
C) Imitaţie
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1935/2272
THALES
OTĂ INTRODUCTIV A
Personalitate cu multiple însuşiri,ginditor de elită, Thales din Milet
sec. VI l.e.n.) a fost trecut adesea infruntea listei celor .. şapte înţelepţi"vezi p. 98 sqq.). Originea lui este legat
de aceea a unui neam carian sau a unuineam fenician, deşi numele mamei,Kleobulina, este indu•
bitabil grec. Ca om politic a datcompatrioţilor săi sfaturi înţelepte.
ntre altele, a emis ideea creerii nnei
confederaţ.ii ionice, pentru a intări
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1936/2272
puterea oraşelor greceşti din Ionia infaţa in·vaziei perşilor. Preocupările salde ordin ştiinţific, dublate de aplicarea
n practică a cunoştinţelor sale, nendreptăţesc· să·l considerăm un
constructor priceput [B 6], iar'hi..,..i:naterie de "'matematicăş(tronomie;-"ll.n""gindito; deprlmordin (vezi B 3 şi B 6).
Călătoriile pe care le-a- făcut înl Lydia,a Sardes şi în Egipt i-au
nlesnit contacte -u vche;-ştiinţă'
b' bilonia;;r.."'Şi7t:'P;ţii -din ..Egipt:
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1937/2272
de"tinl!.torl ai unei preţioase tradiţii deordin ştiinţific. În Egipt s-a arătatnteresat de'fenomenu'i'"'creşterii'
Niluli Şi' a fecti; 1;r;;;·r:fecţionarea măsurătorilor. Noţiunile deastronomic pe care le poseda.
mbogăţite in cursul acestor călătorii,vor fi ajutat efectiv: navigaţiacontemporanii.
Dacă a publicat sau nu lucrările sale, nueste sigur (vezi totuşi Heraclit, B 38).Cone';pţi"-"5;' asupr;:;ucătuirii
uii matriale este influ
enţatl!. de teoriile'-cosmogonice -oitale, in care apa era considerată
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1938/2272
..
drept element primordial. Imaginea
pămîntului plutind pe apă are anumiti!.contingenţl!. cu aceea a unei apeprimordiale Nun (Egipt), despl!.r
ită în două. Aristotel. Metafizica I, 3,983 c 20, deşi nu cunoştea nimic scrisde Thales, acordă aprecieri elogioru;efilosofului pe care.! <'"<>nsideră dreptunul din promotorii filosofiei naturii.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1940/2272
THALES
A) VIAŢA ŞI lNV AŢATURA
1. DIOG. LAERT. 1, 22-44 (22) Avea,aşadar Thales,
după cum spun Herodot [1 170], Duris1FGrHist. 76, F,
74, II, 155] şi Democrit [68, B, 115 a]de tată pe Examyas2 şi de mamă peKleobulina din neamul Thelizilor, care
.înt fenicieni3 de viţă nobilă, coborîtordin Cadmos4 şi
Agenor5• Aşa cum afirmă Platon
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1941/2272
Protagoras 343 A] era
considerat (printre cei şapte înţelepţi).
A fost cel dintîi
om numit "înţelept", pe vremea cînd eraarhonte la Atena
namasios6 şi cînd au fost nominalizaţi şcei şapte înţelepţi,
aşa cum afirmă Demetrios dinPhaleron7, în lista arhonţilor
YGrHist. 228, F, 1, II, 960]. A fostnscris în listele cetă
eneşti din Milet8, atunci cînd a sosit
acolo împreună cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1943/2272
1Lici11, spunînd astfel
n I ambii săi [fr. 94, II, 259, Schneid. ;
vezi A 3 a] : "şi
a carului ... fenicienii"; după alţii, ar fiscris numai două
ucrări Despre Solstiţii şi DespreEchinocţii [B 3], considerînd canabordabile celelalte fenomene cereşti
Se pare, după alţii, că el cel dintîi s-aocupat de astronomie şi a
prezis eclipsele de soare şi solstiţiile,aşa cum afirmă
gudemoslll [fr. 94 Speng.] în Istoria
Astronomiei. De aceea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1946/2272
ratat despre
natură.
ARISTOTEL [De anima A 2. 405 a 19]şi HIPPIAS [85 B '7 ::
afirmă despre Thales că ar fi atribuitsuflet şi lucrurilor
neînsufleţite, făcînd dovada cu ajutorul
pietrei magnetice
şi a chihlimbarului. Învăţînd de laegipteni geometria,
aşa cum spune Pamfila16 [fr. 1 FHG, III520], Thales a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1947/2272
fost cel care ar fi înscris pentru primadată triunghiul dreptunghi într-un cerc şin urma acestui fapt ar fi adus zeilor ca
ertfă un bou. (25) Sint însă alţii carespun că Pythagoras ar fi făcut acestucru; printre aceştia se află
Apollodoros, calculatorul17 [cf. DIOG.VIII, 12] (Thales este de asemenea acelcare a dezvoltat lucrurile pe careCallimaehos în I ambii săi [vezi A 3 a ]
e atribuie frigianului Euphorbos, ca, depildă, triunghiul scalen şi tot ce are
contingenţă cu geometria teoretică) . Se
pare că Thales
a dat sfaturi excelente şi în chestiunipolitice. Atunci cînd
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1948/2272
Cresus a trimis soli milesienilor,cerîndu-le alianţe, 'l'hales
-a oprit pe milesieni de la aceastăalianţă şi, întîmplîndu-se
ca Cyrus să iasă învingător, Thales a
salvat cetatea18.
După cum narează HerakleidesPonticusH1 [fr. 47 VossJ,
Thales a fost un om singuratic şi unzolat. (26) Zic unii
că s-ar fi căsătorit şi că ar fi avut un fiu,anume pe Kybisthos; alţii spun că ar firămas burlac şi că a adoptat pe fiul
surorii lui. Se spune că atunci cînd a fos
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1949/2272
ntrebat de
ce nu face copii, el ar fi răspuns: "din
ubire faţă de copii".
Se mai povesteşte că, la insistenţelemamei sale de a-1
căsători, răspunse: "nu este încă timpul"ar apoi, după
150
A) VIATA ŞI INVATAnJRA
ce a trecut de tinereţe, "acum nu maieste timpul". Hieronymos din Rhodos!!0
n cartea a doua a lucrării sale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1950/2272
Comentarii împrăştiate [fr. 8, Hiller ],spune că Thales voind să demonstrezece uşor este să te îmbogăţeşti şi,
prevăzînd
o bogată recoltă de măsline, a închiriatprese de untdelemn
;;i a adunat foarte mulţi bani.
27) Thalcs a afirmat că obîrşia tuturor ucrurilor este
apa şi că lumea este însufleţită şi plină
de zei. Despre el;e spune că a descoperit anotimpurile ş
că le-a împărţit
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1951/2272
n trei sute şaizeci şi cinci de zile.
El nu a avut nici un îndrumător, în afară
de preoţii
egipteni, cu care a venit în contact cînd sosit la ei în ţară,
ar Hieronymos [fr. 21 Hiller] afirmă căa procedat la
măsurarea piramidelor ţinînd seama deumbra lor şi observînd momentul cîndumbra noastră este egală cu înălţimea
noastră21• El a trăit în relaţii strînse cuThrasybulos, tiranul Miletului, aşa cumspune Minyes22 [FHG II, 335, 3].
Lucrurile cunoscute referitoare la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1952/2272
ripodul găsit de pescari
şi trimis rînd pe rînd "înţelepţilor" de
către poporul din
\filet, sînt acestea : (28) Se zice că nişteineri din Ionia
cumpăraseră o plasă de la nişte pescarimilesieni şi că
scoţînd din apa mării un tripod, s-a iscao ceartă care a
durat pînă cînd milesieuii au trimis solia Delfi23 şi cînd
zeul dădu următorul oracol:
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1953/2272
Tu mlădiţă din Milet, pe Phoibos îlntrebi
Cine să fie stăpîn tripodului? Zeul îţirăspunde :
Cel dintre voi ce s-arată primul ca
nţelepciune.
Aceştia dădură aşadar tripodul luiThales; la rîndul lui,
acesta îl dădu altuia şi aşa mai departe,pînă cînd tripodul
ajunse la Solon. Acesta însă declară căzeul este cel mai
nţelept şi trimise tripodul la Delfi.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1954/2272
HERMIPPOS24 în Vieţi [fr. 12 FHG III39] atribuie lui
Thales o vorbă, spusă de alţii privitor lSocrate. Se zice
că el era recunoscător faţă de soartă din
pricina a trei
ucruri: întîi, fiindcă, spunea el, m-amnăscut om şi nu
animal, apoi fiindcă sînt bărbat şi nufemeie, şi în al treilea
rînd, fiindcă sînt elen şi nu barbar. (34)Se povesteşte că
151
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1955/2272
FIZICALISMUL INITIATORILOR.THALES
odată, plecînd de acasă, condus de obătrînă, cu intenţia
de a contempla stelele, a căzut într-o
groapă şi că atunci
cînd el a strigat, bătrîna i-ar fi spus:"cum vrei să ştii ce
se află în cer, Thales, tu, care nu eşti înstare să vezi ceea
ce se află în faţa ta ?"26• Timon26 îlrecunoaşte şi el ca astronom şi-1 laudăn ai săi Silloi [fr. 23 D ], vorbind
despre el astfel : Ce mare astronom este
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1956/2272
Thales printre cei şapte
nţelepţi!
Lobon din Argos27 afirmă că lucrărilefilosofului, redactate în versuri, atingnumărul de două sute şi că pe statuia lui
se află următoarea inscripţie :
Pe acest Thales Miletul ionian 1-acrescut
şi 1-a arătat ca pe astronomul cel maivestit, datorită
nţelepciunii sale2s.
35) Printre dictoanele lui Thales care
circulă încă şi acum
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1957/2272
sînt următoarele: "Vorbăria multă nu esteo dovadă de
minte înţeleaptă". "Ascute-ţi mintea"."Preferă binele.
vei închide cu aceasta gurile celor
flecari"29•
se mai atribuie şi următoareledictoane:
"Dintre toate cîte există, divinitatea estecea mai veche,
căci ea este nenăscută. Universul, ceamai frumoasă podoabă, căci este operadivinităţii. Cel mai mare este spaţiul.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1958/2272
căci el cuprinde totul. Lucrul cel mairapid este gîndul.
căci el aleargă peste tot. Lucrul cel maiputernic este
necesitatea, căci ea stăpîneşte totul. Cel
mai înţelept lucru
este timpul, căci el dă la iveală totul".Thales spunea că
moartea nu se deosebeşte deloc de viaţăCînd cineva 1-a
ntrebat : "Tu, atunci, de ce nu mori?", ea răspuns :
"Fiindcă nu există nici o deosebire".
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1959/2272
36} Cînd cineva i-a
pus întrebarea: "Ce a fost mai întîi,
noaptea ori ziua?",
el a răspuns: - "Noaptea este înainteaunei singure
zile".
ar cînd cineva 1-a întrebat dacă un om
care săvîrşeşte
o nedreptate se poate ascunde de zei, ela răspuns: "Nici
chiar atunci cînd pune la cale ceva rău".Unui bărbat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1960/2272
adulter, care i-a pus întrebarea dacă ar putea să jure că
152
A) VIATA ŞI INVATATURA
H-a săvîrşit adulterul, el i-a răspuns:"Jurămîntul fals
nu este mai rău decit adulterul". Cînd afost întrebat ce
ucru este dificil, el a răspuns: "A tecunoaşte pe tine însuţi". "Ce este maiuşor ?" - "A da un sfat altuia". "Ce lucru
este mai plăcut?" - "Succesul". "Ce este
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1961/2272
divinul?"
"Ceea ce nu are nici început şi nici
sfîrşit". Întrebat fiind
care este lucrul cel mai neobişnuit pecare 1-a văzut, a răspuns: "Un tiran
bătrîn". "În ce chip ar putea îndura cine
"\·a o nenorocire în modul cel maiuşor?" - "În cazul cînd
ar vedea pe duşmanii lui şi mainenorociţi". "Cum am
putea trăi o viaţă cît mai bună şi maidreaptă?" - "În
cazul cînd n-am săvîrşi noi înşine
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1962/2272
ucrurile pe care le condamnăm văzîndue la alţii". (37) "Cine este fericit?"
"Cel ce este sănătos la trup, înzestrat lminte şi are un
caracter educat". Afirma că Nilul îşi
umflă apele din pricina vînturilor etesiene, care bat din direcţie opusă30.
Al'OI.LODOROS3\ în ChronikaFGrHist. 244, F, 28, II,
1028] spune că Thales s-a născut în
primul an al olimpiadc'Î a treizeci şicincea (a noua?) [640 î.e.n.], (38) că amurit l<t 78 ( ,_-.! ani (sau cum afirmăSosicrates [fr. 10 FHG IV,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1963/2272
501 J h nouăzeci de ani). S-a stins dinviaţă pe vremea
cdci de-a 58-a olimpiade [548-545.e.n.] şi a trăit pe
nemea lui Cresus, căruia i-a făgăduit
să-1 treacă peste rîui
Halys fără pod, abătînd cursul apei [546.e.n.J.
40) Şi această cugetare aparţine luiThales: "Cunoaştet'.' pe tine însuţi"32,
despre care ANTISTHENES33 înSztccesiu1ti LFHG III, 182] spune căaparţine Phemonoei, şi că de la
<::<l şi-a însuşit-o Chilon.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1964/2272
Pe seama lui Thales sînt puse şi acestescrisori (43, 44).
2. Le:x. Suda [rînd 25-30 dinHESYCHIOS, Onomatologos,
rind. 31, p. 73, 2 din A 1]. Thales a fost
primul om care a
căpătat numele de "înţelept" şi tot el afost cel dintîi care
<! afirmat că sufletul este nemuritor şicare s-a preocupat
de eclipse şi echinocţii. Dictoanele luisînt multe şi,
printre acestea, cel mai răspîndit este
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1965/2272
dictonul "Cunoaşte-te pe tine însuţi".Dictonul este mai degrabă al lui Chilon,cJ.re şi 1-a însuşit, ca şi dictonul "nimic
peste măsură"
d. Cedren. I, 275, 14].
153
FIZJCALISMUL INI'fJATORILOR.THALES
Thales, filosof al naturii, a prezis oeclipsă de soare pe
vremea lui Darius.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1966/2272
3. Schol. PLATONIS in remp. 600 Adin Hesych.] Tbales din Milet, fiul lui
Examyas, fenician după spusele lui
Herodot, el cel dintîi a fost numitnţelept. A descoperit
că soarele dispare din pricina lunii, carese intercalează
şi a descoperit Ursa Mică şi solstiţiile;el, cel dintîi dintre::
greci a vorbit despre mărimea soarelui
şi despre natură ia afirmat că şi lucrurile neînsufleţite auun suflet, prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1967/2272
analogie cu magnetul şi electronul *.Principiul lucrurilor,
a spus el, este apa iar lumea estensufleţită şi plină de daimoni. A fostnstruit de preoţi în Egipt. Lui îi aparţin
dictonul "Cunoaşte-te pe tine însuţi". A
murit izolat şi
bătrîn, în timp ce asista la uu concursgimnic, epuizat d(:
arşiţă.
3 a. CALLDiACH., Iamb. [fr 94 + Pap.Oxyrlt. VII, 33.
f. Pfeiffer, Callimachi frag. nuper rep
p. 43 şi unn.:
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1968/2272
Thyrion, fiul arcadianului Bathycles, aprimit din partea tatălui silu
nsărcinarea să transmită .,celui mainţelept" cupa lăsată noştenire** 1:
el a pornit pe mare spre Milet. Căci lui
Thales îi revenea
premiul; era doar învăţat în toate şi s-aprkcput sft
determine constelaţia Carului Mic, celce stă călăuză pt
mare corăbierilor fenicini. Ajutat denoroc, arcadianul
1-a găsit pe bătrîn în templul de la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1969/2272
Didyma34, scrijeliucl
pămîntul cu rigla şi desenînd figura
descoperită de frigianul
Euphorbos35, care cel dintîi dintreoameni a desenat triunghiuri scaleue şi
cercuri şi care a propovăduit abţinereade la hrana cu carne. Pe el 1-au turnat nuoţi, ci doar
aceia ce erau stăpîniţi de un (daimonrău). (Fiul lui
Bathycles) a vorbit astfel: "Această cupde aur masiv ...
m-a însărcinat al meu părinte. . . s-o
dăruiesc celui mai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1970/2272
ales dintre cei şapte filosofi. . . Şi eu ţi-o dăruiesc ţie ... "
Atunci Thales lovi cu bastonul în pămînşi, apucîndu-i
bărbia cu mîna, spuse: "Darul acesta nu
voi primi dacă
cumva tu nu cinsteşti cuvintele părinteluău ... "
Chlhlimbar.
• Explicaţia lui Diels.
154
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1971/2272
A) VIATA ŞI ll'<"V Ţ TURA
4. HERODOT 1, 170. Sfatul dat de
milesianul Thales,
cel ce cobora din neam fenician, înainteca Ionia să cadă
sub jug36, s-a dovedit folositor; într-adevăr, el a povăţuit
pe ionieni să fie reprezentaţi printr-unsingur senat, iar
acEsta să aibă sediul la Teos (Teos-ulaflîndu-se în centrul
oniei) iar cetăţile celelalte, împreună c
ocuitorii lor, să
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1972/2272
nu se considere mai prejos de demos-uri. Cf. I, 146.
5. - I, 74. (Războiul dintre Alyattes şiCyaxares). În
al şaselea an de la izbucnirea războiului
cînd nici unii
nici alţii nu erau învingători, s-antîmplat ca în toiul
bătăliei ziua să se preschimbe îndată înnoapte [Eclipsa
de soare din 28 mai 585 î.e.n. - Diels ].Thales din Milet
J prezisese ionienilor această
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1973/2272
ntunecare a soarelui şi
d;lduse ca termen tocmai anul în care s-
şi petrecut. CLEM.,
'J.tromat. 1, 65 (Il, 41 St.). Eudemos [fr94 Sp.] afirmă
n Istoria Astrologiei, că Thales a preziseclipsa de soare
n timpul cînd mezii se luptau cuydienii, pe vremea cînd
Cyaxares, tatăl lui Astyages, domneapeste mezi, iar Alyat-
1es, tatăl lui Cresus peste lydieni. . .
cam în jurul olimpiadei a 50-a [580-77
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1974/2272
.e.n.]. Vom face o menţiune cu privire lvîrsta celor şapte înţelepţi : cel mai învîrstă dintre cei
;mintiţi mai sus, Thales, a trăit în juruolimpiadei a cincizecea .. .
6. - I, 75. Atunci cînd Cresus a ajuns lafluviul Halys,
după părerea mea, el şi-a trecut oasteape podurile existente. Grecii însă aurăspîndit vestea că Thales din Milet
"' făcut ca oştile să treacă fluviul, căciCresus se afla
n mare încurcătură neştiind în ce chip
armata ar fi putut
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1975/2272
re .. e fluviul. .. ; se spune că Thales,care era de faţă în
abără, a izbutit să facă în aşa fel cafluviul ce curgea în
stînga armatei să curgă în dreapta ei . . .
Şi el a procedat
astfel : a pus să se sape un şanţ adînc,ntr-un loc situat
mai sus de tabără, în formă de semilunăastfel încît locul
n care era aşezată tabăra să fie ocolitprin partea de sud.
u şanţul săpat a abătut o parte din apele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1976/2272
vechii albii şi,
ndată după depăşirea locului de
cantonare, a readus apele
n vechea lor matcă. În acest chip adespărţit fluviul în
două braţe ce puteau fi trecute cnuşurinţă prin vad.
1!)5
PI2ICALISMUL INITIATORILOR.THALES
7. EUSEB., Chron. a) la CYRILL.,Contra lulian. I, p. 1.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1977/2272
Se spune că cel dintîi filosof al naturii afost Thales din
Milet, că şi-a petrecut viaţa - după cît sevorbeşte - pînă
n olimpiada a 58-a [548-5 î.e.n.] ; b)
HmRON., Ol. 35,
[640] (Armen. Ol. 35, 2 [639]): Thaledin Milet, fiul
ui Examyas, este recunoscut ca fiind cedintîi filosof
despre care se spune că a trăit pină laolimpiada a 58-a.
9. PLATON, Theait. 174 A. Se spune,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1978/2272
Theodoros, că o
slujnică glumeaţă şi plăcută, de prin
părţile Traciei,
zărindu-1 pe Thales cu ochii pironiţiasupra cerului şi cercetînd stelele, cum
acesta căzu într-un puţ, îşi bătu joc de ezicîndu-i că este dornic să ştie ce sentîmplă în cer,
deşi nu este în stare să vadă ceea ce seaflă în faţa lui, la
picioarele lui.10. ARISTOTEL·, Polit. I, 1 1 , 1259 a6. Toate aceste date
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1979/2272
sînt folositoare celor ce pun preţ pe artade a te îmbogăţi.
Un astfel de caz este şi cel al lui Thalesdin Milet. Este
vorba de o operaţie bănească ce i se
atribuie, din cauza
faimei pe care o dobîndise prinnţelepciunea sa şi care
reprezintă un principiu cu oaplicabilitate generală. Cum
oamenii îl criticau pe Thales,reproşîndu-i sărăcia şi spunîndu-i căfilosofia este o îndeletnicire
nefolositoare, Thales şi-a dat seama, pe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1980/2272
baza calculelor sale astrologice, că e
va produce o recoltă abundentă de
măsline, şi chiar din
impul iernii, dispunînd de o sumă debani a închiriat toatt'
presele de ulei existente atit în Milet cîtşi la Chios, Hir;\
ca nimeni să-1 concureze. Cînd a sositmomentul recoltt·i
şi cînd tl1ată lumea căuta de zor prese,Thales le-a reînchiriat pe cele arvunitede el, în condiţiile in care dorea.
Realizînd o s·umă importantă de bani, a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1981/2272
dovedit că pentrn
filosofi este uşor să se îmbogăţească,
dacă doresc acc"t
ucru, dar că nu acesta este ţelul urmăritde ei. Cf. CIC.,
de div. I, 49, 1 11.
11. PROCL. in Eucl. 65,3 Friedl.
EUDEMOS, J storia geometriei, fr. 84Speng J. Aşa cum cunoaşterea exactă
a
numerelor a luat naştere la fenicieni,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1982/2272
datorită comerţul ui
156
A) VIATA ŞI INVATATURA
şi tranzacţiilor băneşti, tot aşa s-a născu
şi geometria la
egipteni, din cauza mai sus menţ:onată.Ducîndu-se în
Egipt, Thales a introdus cel dintîiaceastă ştiinţă în Grecia.
El a făcut multe descoperiri şi a explicacelor din preajma
ui principiile pe care se bazau,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1983/2272
prezentîndu-Je pe unele
a modul general, iar pe altele în mod
mai conC"ret. PLUT.,
Sol. 2. Se spune că şi Thales s-andeletnicit cu negoţul,
asemenea matematicianului Hippocratesar Platon a
vîndut untdelemn în Egipt, ca să aibă decheltuială pentru
drum. FLAVIUS IOSEPHUS, Contra luiApion I, 2. Toţi, În
unanimitate, cred că filosofii greci care
s-Ru preocupat de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1984/2272
fenomenele cereşti şi de zei, asemeneaui Pherekydes din
Syros [c. 7], Pythagoras şi Thales, aufost discipoli ai egiptenilor şi aichaldeenilor şi că au scris foarte puţin.Grecii au credinţa că aceste opere sînt
cele mai vechi, dar se
ndoiesc el ar fi fost compuse de aceştiaAET., de plac.
, 3, 1 [Dox. 276]. După ce s-andeletnicit cu filosofia
n Egipt, [Thales] a venit la Milet, cîndera mai în vîrstă.
AMBLICH., Vita Pythag. 12. E1 1-a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1985/2272
povăţuit pe [Pythagoras]
să meargă pe mare în Egipt şi să intre în
egătură cu preoţii
din Memfis şi Diospolis. De la aceştiaşi-a dobîndit el
cunoştinţele, datorită cărora esteconsiderat de mulţi ca
nţelept.
l a. HIMER. 30, Cod. Neap. [Schenk],,Hermes''. 46,
1911, 420]. La Olympia, Pindar a cîntatacompaniat de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1986/2272
iră gloria lui Hieron; Anacreon a cîntatsoarta lui Polycrates din Samos,sacrificînd jertfe divinităţii, şi ALCEU,
n Ode a cîntat pe Thales, în timp ceLesbosul era in sărbătoare .. .
12. ARISTOTEL, Metaphys. I, 3, 983 b
6. Dintre toţi
care s-au ocupat mai întîi de filosofie,cei mai mulţi au fost
ncredinţaţi că principiile tuturor ucrurilor se află în cauze
materiale. De unde există toate şi deunde provin mai întîi
şi în ce sfîrşit îşi găsesc pieirea - în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1987/2272
vreme ce substanţa
persistă în ciuda schimbărilor suferite -
aceasta, spun ei,
este elementul şi totodată principiulucrurilor. De aceea
consideră că nimic nu se naşte (dinnimic), nici nu piere,
de Vreme CC O :lS('lllenea SUUstanţărămine veşnică7 • • •
157
FIZICALISM<JL INIŢIATORILOR.THALES
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1988/2272
17) ntr-adevăr, trebuie să existe oanume substanţă,
fie una singură, fie mai multe decît unasingură, din care
se nasc celelalte, în vreme ce ea rămîne
eternă. Totuşi,
clespre cantitatea şi înfăţişarea unuiasemenea element primordial nu toţispun acelaşi lucru, ci Thales,ntemeietorul acestui mod de a filosofa,
susţine că este apa (ca atare
demonstra că pămîntul pluteşte pe apă),formulînd, desigur, această ipoteză înurma observaţiei că hrana tuturor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1989/2272
vieţuitoarelor este umedă şi că însăşicăldura se iveşte
şi se menţine din apă (căci ceea ce le dănaştere, acela
este principiul tuturor). Prin urmare,
adoptînd această
poteză şi ţinînd seama că seminţeleuturor lucrurilor au
o natură umedă [conclude] că apa esteprincipiul substan
ei lucrurilor umede. Există însă şipărerea că cei care au
răit foarte de demult, cu mult înaintea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1990/2272
generaţiei noastre.
cei care au făcut primele speculaţii
eologice, tot aceasta
presupuneau că este [substanţa] naturii.Ei îi făceau pe
Okeanos şi pe Tethys părinţii naturiiHomer, Iliada XIV,
201 J iar jurămîntul zeilor se făcea peapă, şi anume pe
acea apă denumită de poeţi Styx [IliadaXV, 37 şi urm. j ;
cum tot ceea ce este vechi este extrem d
preţios, jurămîntul (pe Styx) este la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1991/2272
rîndul lui foarte preţui1:38•
<· 13 .. SIMPI,ICrc;,;, Phys. 23, 21TEOFRAST, Phys. opin.
fr. î. Doxogr. 475, 1] Dintre cei ce susţincă principiul
este unic şi în mişcare - filosofi pe care
el [Aristotel J
i numeşte în particular şi "physiologi" -unii spun că
acest principiu este limitat, ca de pildăThales, fiul lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1992/2272
Examyas din 2.'1'Iilet şi Hippon - acestadin urmă părînd să
fi fost şi ateu: ei susţineau că principiullucrurilor] este
apa, ajungînd la această opinie in urmaobservaţiilor
empirice. [După părerea lor J caldul semenţine prin umiditate, iar tot ce estemort se usucă; seminţele tuturor
ucrurilor sînt umede şi tot ce reprezintăhrană musteşte. De acolo de unde provinoate - de acolo se hrănesc; cum
apa este principiul naturii umede, le
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1993/2272
nglobează pe toate.
Prin urmare, ei considerau apa ca
principiul tuturor lucrurilor şidemonstrau că pămîntul este aşezat peapă. 458, 23.
Alţii, presupunînd [existenţa] unuisingur element, 1-au
158
A) VIATA ŞI lt-:VĂŢĂTURA
denumit apeiron ca mărime, aşa cumsusţinea şi Thales
despre apă. SERVIUS, Coment. la
Eneida XI, 186 (II, 497,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1994/2272
31) : la diferite popoare s-au ivitdiverse feluri de înmormîntare; de aicise şi trage că unii sint înhumaţi, alţii arş
pe rug. . . Thales însă, care susţine căoate s-au ivit
din elementul umed, spune că trupurile
se cuvin înmormîntate, pentru a putea săse resoarbă in elementul umed.
13 a. AitT. I, 17, 1 (D. 315) Tbales şidiscipolii săi [susţin]
că amestecurile prin transmutare sînt
amestecuri ale elementelor primordiale.13 b. - II, 1, 2 (D. 327) Thales şidiscipolii săi [susţin]
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1995/2272
că Universul este unu.
13 c. - II, 12, 1 (D. 340) Thales,
Pythagoras şi discipolii săi s usţin căntreaga boltă cerească este împărţită
n cinci cercuri, pe care le numesc zone
Una din ele este
denumită arctică şi mereu vizibilă, alta,ropicul de vară,
alta echinocţiul, alta tropicul de iarnăar ultima antarctică şi invizibilă.
nclinat peste cele trei zone de mijloc seaflă
aşa-numitul zodiac, atingîndu-le pe toate
rei.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1996/2272
ar meridianul taie toate zonele, de laconstelaţiile arctice
şi pînă în partea opusă, formînd unghiurdrepte.
14. ARISTOTEl,, de caclo B 1 3 . 294 a
28. Unii [susţin] că
pămîntul] este aşezat pe apă. Aceastaeste versiunea cea
mai veche, primită prin tradiţie, pe carese spune că a
formulat-o Thales din Milet, şi anume cprin plutire pămîntul rămîne la suprafaţăca o bucată de lemn sau ceva asemănăto
căci nimic din ce există nu este cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1997/2272
putinţă
să se menţină în aer, ci numai pe apă) -
ca şi cum n-ar
fi acelaşi logos cu privire la pămînt şi lapa susţinătoare
a pămîntului39• SIMPLICIUS, de caclo522, 14. S-a emis
părerea] că Thales din Milet ar fi acelacare a spus că
pămîntul pluteşte pe apă intocmai uneibucăţi de h:mn
sau indiferent ce altceva din cele ce pot
fi purtate de apă40•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1998/2272
mpotriva acestei păreri, Aristotel aratăcă. o atare concep
ie s-a răspîndit mai degrabă datorităfaptului că egiptenii au propagat-o, subforma unui mit, iar 'l'hales, la 159
f:ZICALISMUL INITIATORILOR.THALES
rîndul lui, de acolo a preluat povestea.Cf. PLUTARH, de
Js. et Osir. 34, 314 C.
15. SENECA, N at. Quaest. III, 14, p.106, 9 Gercke.
Părerea lui Thaies este o prostie. El
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 1999/2272
spune că discul pămîntului este susţinutde apă şi că pluteşte întocmai corăbiilorcă datorită mobilităţii lui se leagănă pe
valuri atunci cînd
se spune că se cutremură. Nu-i nici omirare aşadar dacă
există din abundenţă mediu lichid pentrua alimenta curgerea flnviilor, dacăntreaga lume se află în mediu lichid41•
AET. III, 11, 1 (D. 377) Discipolii luiThales [susţin ] că
pămîntul se află la mijloc.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2000/2272
16. HERODOT II, 20 (Păreri alegrecilor despre revărsarea
ilului) ... o altă părere susţine căvînturile etesiene (anuale) int cauzarevărsărilor fluviului Nil, împiedicat cuacel prikj să se verse în mar eu. . . AE1
V, 1, 1. Thales
consideră că vînturile etesiene, caresuflă în Egipt în direcţia
contrară gurilor Nilului, provoacăumflarea fluviului, deoarece împiedică
scurgerea apelor care cresc în mareanvolburată ce-i stă în faţă.
17. DERKYLLIDES, apud TIMon. astr.
198, 1 4 H. Eudemos
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2001/2272
fr. 94 Sp.] povesteşte în Astrologia sacă Oinopides [c.
41, 7] ar fi fost primul descoperitor alnclinării zodiacului
precum şi al poziţiei "marelui an" iar
Thales a lămurit
eclipsa soarelui şi mersul circular alastrului în conformitate cu solstiţiile,mers care nu se petrece cu regularitateaidoma.
17 a. AE1'. II, 13, 1:(D. 341). Thalescrede] că unii aştri
sînt asemenea pămîntului iar alţii
vălvătaie de foc. 20, 9
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2002/2272
D. 349) Thales consideră că soareleare o formă asemănătoare cu cea apămîntului. 24, 1 (D. 353) Thales a spus
cel dintîi că soarele intră în eclipsăatunci cînd luna îi
acoperă strălucirea, trecînd drept prin
faţa lui. Luna este
de aceeaşi naturfl ca pămîntul.Fenomenul apare vederii
n sens contrar, întocmai ca atunci cîndceva este aşezat
n spatele nnai disc.
17 b.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2003/2272
I, 27, 5 (D. 358) Thales a spus cel dintîcă
una este luminată de soare.
160
A) VIATA ŞI !NVĂŢATURA
18. PLINIUS, N.ll. XVIII, 213. Hesiodcăci şi sub numele acestuia există o
Astrologie) a transmis că apusul
Pleiadelor din faptul dimineţii sepetrece odată cu echinoc
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2004/2272
iu! de toamnă. Thales însă, în adouăzeci şi cincea zi de la
echinocţiu.
19. APULEIUS, Flor. 18, p. 37, 10Helm. Thales din
Milet, neîndoielnic cel mai de seamădintre cei şapte înţelepţi
mai sus amintiţi (căci el cel dintîi a pusbazele geometriei
a greci, a fost un foarte serioscercetător al fenomenelor
naturale şi un foarte priceput observator
al aştrilor), a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2005/2272
descoperit lucruri de cea mai maremportanţă, pe care le-a
redat în cîteva rînduri: succesiuneaanotimpurilor, suflul
vînturilor, drumurile· stelelor,
uimitoarele bubuituri ale
unetelor, orbitele înclinate ale aştrilor,ciclurile
anuale
ale soarelui. De asemenea, fazele luniin creştere sau în
descreştere, ce obstacole o fac să-şi
piardă luminozitatea.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2007/2272
ultimă descoperire a
sa. Acesta, îacîntat de interesul prezenta
de noua şi surprinzătoarea descoperire,-a oferit orice răsplată ar fi dorit,ndiferent de sumă, în schimbul unei
demonstraţii
de asemenea importanţă. La care,Thales, înţeleptul, i-a
spus: "ca răsplată mi-ar fi de ajuns dacăcele ce-ai învăţat
de la mine, cînd vei începe să le expui şu altora, nu ţi
e vei atribui ca o descoperire proprie,
ci vei mărtnrisi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2008/2272
că eu sînt cd ce le-a găsit, şi nu altul".Cf. IULIAllllJS, Or.
II, 162, 2 Hertl. Întrebîndu-1 cineva cepretenţii băneşti
are cu privire la o lecţie dată, [Thales]
-a spus: "cu mărturisirea că celenvăţate vin de la mine, m-ai răsplătî
exact cît trebuie".
20 PROCLOS, in Euclid. 157, 10 Frieddin Eudemos).
Se spune că Thales a demonstrat pentruprima oară că
161
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2009/2272
FIZICAL!SMUL INITIATORILOR.
TIIALEScercul este divizat în părţi egale de cătrdiametru. 250,.
20. Lui Thales, ajuns la vîrsta bătrîneţiidatorită faptului.
că descoperise multe altele, i se atribuiei formularea
următoarei teoreme. El este indicat ca
primul [învăţat]
care a ştiut şi a arătat că unghiurile de labaza oricărui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2010/2272
riunghi isoscel sînt egale, folosind într-o manieră mai
veche cuvîntul "egale" pentru identice.299, 1. Acum,
această teoremă este astfel formulată:
două drepte care
se întretaie formează la vîrf unghiuriegale. Ea a fost descoperită, dupămărturia lui Eudemos, cel dintîi deThales.
352. 14. EUDE:MOS, în Istoriageometriei [fr. 87], ridi,că.
n timp atribuirea acestei teoreme pînă
a Thales, căci
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2011/2272
distanţa corăbiilor pe mare estecalculată prin acel mod
pe care 1-a arătat el, ceea ce, spuneEudemos, presupune
negreşit folosirea în practică a teoremei
21. PLINIUS, X.H. XXXVI, 82. Sespune .:a măsura.
nălţimii [piramidelor J a fost stabilităde Thales din Milet.
care a măsurat umbra aruncată de uncorp, atunci cînd
umbra este egală cu înălţimea corpului.
PLUTARH, Ban-chetul VII, 2, 147 A (U
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2012/2272
personaj se adresează lui Thalcs):
,după ce-ai aşezat toiagul la capătul
umbrei aruncate de
piramidă, ai arătat că prin căderea razeide lumină s-an.
format două triunghiuri; raportul existenntre o umbri!.
şi cealaltă era identic cu cel dintrepiramidă şi toiag".
22. ARISTOTEl,, de anima I, 5, 411 a 7Sînt şi unii care
susţin că [sufletul] este amestecat în tot,
de unde, eventual.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2013/2272
şi Thales a socotit că toate sînt pline dezei. Ci. PLATON,.
Legile X, 899 B. _\RISTOTEL, iMdem, 2, 405 :::.. 19. Pe cît
se crede, din cele ce se amintesc prin
radiţiE:. i Thalcs
a conceput sufletul ca fiind în mişcare,daci:: :intr-adevăr
spunea că piatra magnetică posedăsuflet, de-ca;t::·ce mişei'.
fierul.
22 a. AET. IV, 2, 1 (Dox. 386 a, 10).
Thc:les a arătat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2014/2272
cel dintîi că sufletul are o natură veşnicmobil:: sau autodinamică.
23. AET. I, 7, 11 (Dox. 301). Thalesconsidera divinitatea.
drept raţiunea Universului, totodată
ansamblul Univenm-
162
B) FRAGMENTE
lui ca fiind însufleţit şi plin de demoni;prin mijlocirea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2015/2272
umedului, care se află in toateelementele, forţa mişcării
divine a Universului pătrunde peste tot.CICERO, de deor.
natura I, 10, 25. Thales din Milet, care a
cercetat pentru
prima oară astfel de lucruri, a spus căapa este principiul
h1crurilor, că divinitatea este acearaţiune care le-a plăsmuit pe toate din
apă.B) FJt\.GHENTE
Astrologia N autică
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2016/2272
1. DIOG. LAERT I, 23;
Lex. Suda; SIMPL., Phys. 23, 29.
l'hales, cel dintîi
susţine tradiţia - a dezvăluit grecilor
ştiinţa despre natură, deşi neîndoielnicau existat şi alţi
precursori, aşa cum este şi opinia luiTeofrast [Phys. opin.
1, Dox. 475]. El însă se deosebeşte mul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2017/2272
de aceştia, pînă
1ntr-acolo că-i lasă în umbră pe toţi cei
dinaintea lui.. Se
zice că n-ar fi lăsat nici o operă scrisă,afară de Astrologia
autică. PLl.'TARH, Pyth. or. 18, 402E. ::\fai înainte vreme
Jilosofii îşi xpuneau doctrina, aşa cuma făcut Orfeu, sub
lnfăţişarea unor poeme. Acelaşi lucru spoate spune despre
Hesiod, Parmenides, Xenofan,
Empedocles şi Thales . . .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2018/2272
Faimă au adus ştiinţei astrologice şidiscipolii lui Aristarh ,
ai lui Timoharis, Aristyllos şiHipparchos, prin scrierih::
or în proză, în vreme ce Eudoxos,
Hesiod şi Thales au
sCI"is poeme în versuri, dacă într ad
evăr Thales a compus .
ca să zicem aşa, Astrologia care i seatribuie.
2. Sclwl. ARAT. 172, p. 369 2-!.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2019/2272
Hyadele) Thales pretinde că sînt două,una nordică şi alta sudică.
Despre Principii I, II
3. GALENUS, In Hipp. de humoribus I,1 [XVI, 37 K.J.
Tbales, deş! spune că toate se alcătuiescdin apă, susţine
de asemenea şi acest lucru [anume căelementele se pre
Jac unek :n altele]. Dar t: mai bine să-idăm cuvîntul,
FJZICALISMUL INIŢIATORILOR.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2020/2272
THALES
citind din cartea a doua Despre Principi
unde se află
scrîs cam aşa: cele patru mult discutateelemente, dintre
"
care afirmăm că primul este apa şi într-
un anume fel îl
considerăm drept element unic, seamested laolaltă în
vederea unirii, combinării şi constituiriiucrurilor din cosmos. Cum dealtfel, am
spus-o şi în prima parte".
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2021/2272
Despre Solstiţii. Despre Echinocţil!
4. DIOG. LAi<:RT. I, 23. Conform unor
păreri, Thales n-ar
fi scris decît două lucrări: DespreSolstiţiu şi Despre
Echinocţiu, celelalte considerîndu-lefenomene peste putinţi
de a fi înţelese .
OTE
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2022/2272
1 Istoric ongwar din Samos, a douaumătate a sec. IV î.e.n., adesea citat de
Diogenes Laertios.
1 Grafia numelui tatălui lui Thales estediferită: Exnmyas, Exnmyes.
chiar şi Examyos.
Originea lui Thales este nesigură.După unii, a fost fenician, dupA
alţii milesian. În ultima vreme s-asusţinut originea carinnrt a lui Tha·
es, şi chiar şi cea beoţiană, făcîndu-seegătura între fenicinnul C:utmos,
colonizatorul Beoţiei, şi acele ştiri care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2023/2272
l înfăţişează pe Thales drt:pt un
beoţian stabilit la MycaJc, pc teritoriu
111iiC"sian (G.L. Huxley, The
EaYly lonians, Londra, 1966, p. 95 şi185).
Fondatorul Tebei, care, potrivitradiţiei, ar fi rflspînt1it in lumea
greacă şi alfabetul fenician.
După legendă, Agenor era un fiu al luiPoseidon şi al Libyei.
Arhonte în anul 582-581 i.e.n.
7 Om politic şi filosof peripatetician (c.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2024/2272
350-283). în opere! ce
se atribuie, lucrări de filosofie, retorică
storie a culturii inserate in l::Ji·Jg,.afiace-i consacră Diogcnes Laertios, nufigurează lucrarea Lista arh<m/ilor.
1 Vezi nota 3.
1 Acest Phokos-nu apare citat decît laDiogcncs Laertios. Yezi v•·!. I,
partea a 2-a, p. 391.
1°
Callimachos din Cyrene, filolog şi poet,şeful şcolii poeth:e din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2025/2272
Alexandria (sec. III i.e.n.). A deţinut şipostul de bibliotecar în celebrulaşezămint cultural din Alexandria,
Museionul.
n Vezi Nota introductivă.
11 Potrivit autorilorlmodemi, care iau înconsiderare un text d<Ll l'linius,
aturalis Historia II, 12, 53, eclipsa desoare prevestită de "l'h•tle:
165
M. MARlNESCU·HIMU
a avut loc la 5 sau la 28 mai 585 î.e.n.,
cînd s-a desfăşurat o bătălie intre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2026/2272
yrlieni şi mezi. După. Panl Tauuery,Pour l' histoirtJ tk la scitJnu llel/ene,1930, p. 55, ea s-ar fi produs la 30 sept
610 i.e.n. De9pre Eudemo. vezi nota24 la Orfeu.
" ,-ezi vol. I, partea a 2-a, p. 197.
14 An e:<eitat mai mulţi poeţi cuacest nume. Aici ete vorba despre
poetul epic, autorul tmei epopei Cllconţin11t istoric intitulată Peniha,
care a trăit în sec. V î.e.n.1" Tria/las : a treizecea zi a lunii.
16 Scriitoare eruditii <le limbă greacă,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2027/2272
ele origh1e egipteană ( ?). A
seri Com ntarii istorice, citate
adesea de Anlus Gellius (FHG III, p.
520-532). A trrLit în sec. I e.n. laEpidaur.
" Acest Apollodoros, denumit şi"logicianul", nu ne este ctmoscut.
" E<tc vnrha despre victoria lui Cyrusasupra lui Cresus, regele Lydiei:'i47/4G i.e.u. - Herodot I, 70). Cum
cetăţile greceşti se aflau sub"pro!cţia" lydienilor, cn acest prilejau ajuns să fie dorninate de puterea
persauii.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2029/2272
oc.
"'' În secolul al VI-lea î.e.n. se crease
ohiceinl ca grecii din A.;ia Mică s:,consult· oracolul de la Delfi înpro!Jlernele lor particulare şi polltict:.Lydienii, în frunte cn regele Cresns, i-an
mitat.
• Hermipp o din Smyrna (sec. HI.e.n.), nutUit "callimachiannl".
di.<eipol al !ni Callimachos.
"· l?.vorul acestei anecdote se află laPlaton, lTheait. 1 74 A. După
părcc .1 exprimată de l\f. Landmaun şi
J.O. Flechenstein, Viertâjahrschnft der
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2030/2272
Vafttrforschenden GtJsellschaft inZilrich, 88, 1943, p. 98-112
{cit,-,_t,l de G.I,. Huxley, ofJ. cit., p.186) Thales a coborît deliberat intr-unpuţ. p<!ntrn a face observaţii pe boltacerească.
• 'fimou din Phlius (sec. III î.e.n.),filosof şi autor de Silloi, scrieriatirice cu caracter batjocoritor.Discipol al lui Pyrrhon, propagCLtr•r :1 sccpticistnnlni.
166
OTE LA THALES
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2031/2272
17 Autor de biografii. Nu se cunosc datedespre el.
18 In antichitate exista obiceiul caoamenilor de Se3lDă, care se iiustraseră intr-un anumit domeniu, să li sridice statui, pe baza cărora se săpau
nscripţii.
se Autenticitatea acestor dictoane şimaxime este cu totul îndoie!n:că,
1° Explicaţia lui Thales, deşi naivă, estremarcabilă întrucît atribuie fenomenulu
o cauză naturală. Vezi şi voi. I, partea a2-a, p. 426.
11 Apollodoros din Atena, autorul
ucrării Chronika (o istorie universală),
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2032/2272
frecvent citat de Diogenes Laertio. arăit în sec. II 1.e:n.
Sub numele lui, in secolul I î.e.n. şi I e.n. circula o scriere care îi era
atribuită, BJ:btiofheca, operă a unui
mitograf anonim. În biografiile pe
care le-a redactat, Apollodoros aremeritul de a fixa date, ca, de pildă,apariţia scrierii unui filosof, dataparticipării unei personalităţi lafundarea unei cetăţi, evenimente
mportante etc.11 Dictonul era gravat pe frontispiciulemplului de la Delfi.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2033/2272
18 Antisthenes, filosof, discipol al luiSocrate, întemeietorul şcolii ciniceastfel numită după locul unde îşi
propaga învăţătura, Kynosarge.
1• Sanctuarul lui Apolion de la Didymase afla in imediata apropiere a
Miletului.
16 In acest poem, poetul îl consideră peEuphorbos, contemporan cu
generaţia eroilor care au luptat inrăzboiul troian, drept un preCurtior a
ui Pythagoras. Vezi nota 57 la Secţ. III,Pythagora8.
se Ionia a fost subjugată treptat, de perş
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2034/2272
n urma cuceririi Lydiei de clare Cresusvezi anterior nota 18), la sfîrşitul sec.
al VI-lea i.<!.U.
G.L. Huxley, op. cit., p. 1 1 7 şi urn1.)
rr Veu Studiul istorie, p. LVII.
18 Vezi Hesiod, Theogonia, 390 - 401.
Despre această teorie cosmogonică in
contextul gindirii antice <liu
Orientul mesopotamian, vezi Ion Banu,FAO, p. 58-64.
G G. S. Kirk şi J.E. Raven, PPh, p. 1 2 1 4 şi p. 91 şi urm. f:c
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2035/2272
o apropiere între această teorie şi teoriiasemănătoare din Yechile ai-
eri orientale. Vezi de asemeneaPritchard, A NET, 6 1 - 72.
u In cosmogonia egipteană principiul-apă este denumit Nun. Din
1U1 se alcătuieşte pămîntul, ordonatapoi de o forţă creatoare, Atum,
Pritchard, A NET. 3 - 4. Incosmogonia ebraică, Geneza I, 2, Tdwm
este apa nesfîrşită peste care creatorul
drt naştere pămîntului.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2036/2272
. Vezi Hekataios, fr. 10.
ANAXIMANDROS
OTĂ INTRODUCTIV A
Didpol al lui Tbales, Anaximandrosc. 6 1 0 - 547 i.e.n.) îi urmeazl
a c•.•:Hlucerea şcolii milesiene care
era îu egală măsură preocupată de
explic<.rea formării lumii materiale citşi de promovarea invenţiilor practice,puse în slujba progresului manufacturierşi comercial. Lui Ana:dmand!ns i seatribuie dealtfel, ca şi lui Anaxime.aes,
nvenţia gnomonului . aparat simplu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2037/2272
pentru măsurarea timpului, de mareutilitate. -
n <<:.resul arătat de filosof pentruconfiguraţia bolţii cereşti şi a pjl:
minta!ni l-a determinat să incerce
ntocmirea un.ui glob ceresc şi a unei
hiirţi l,azate pe cunoaşterea punctelor cardinale. Importanţa pe care
a acordat-o poziţiei stelei polare candicatoare a Nordtdui a insemnat
o adeYărată re·;oluţie în tehnicanavigaţiei. C:a om politic şi cetăţean
a p:-.rt icipat la ftmdarea coloniei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2038/2272
milesiene Ap0llonia, pe ţărm11lPontnlui Emcin.
ANAXIMANDROS
A) VIATA ŞI INV A'[ A TURA
1. DIOG. LAERT. II, 1-2. (1)Anaxirnandros din J\I:ietl ,
fiul lui Praxiades ; a susţinut că apeironuP este obîrsia
şi elementul primordial, fără săspecifice însi:i dacă ete
aer, apă sau altceva ; a susţinut că
părţile st: schimuă,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2039/2272
dar ceea ce se prezintă ca întreg rămînemuabil, că pămîntul
se află în mijlocul Universului, deţinîndcentruL (Acesta
are forma unei sfere. !,una are o
strălucire falsă, deoarC'ce
primeşte lumina de la soare, iar soarelenu este mai mic
decît pămîntul şi este un foc deosebit depur) .
El, cel dintîi a inventat guomonuP şi, înconform itate
cu afirmaţia lui Fa\'orinus din lucrarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2040/2272
sa lslorii t·,triatc
fr. 27, FHG III, 58 1 J, 1-a aşezat pe
cadrande solar.: din
Sparta ; a explkat în acelaşi timpsolstiţiile şi echinocţiile
şi a construit instrumente pentrumăsurarea timpul ui .
2) El, cel dintîi a făcut o hartă apămîntului şi a J;J ării
şi a construit o sferă cerească. A făcut oexpunere gent·rală
a Opiniilor sale pe care, întîmplător, a
consultat-o si
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2041/2272
Apollodoros din Atena4• AcestAllollodoros in Chnn-il(a
FGrHist. 244 F, 29, II, 1028 ] spunedespre Anaximau
dros că în anul al doilea al olim piadei 58-a 547/6 era
de 64 de ani şi că, după scurt timp, adecedat. (Ar fi fost
n floarea vîrstei cam pe vremea luiPolycrates, tiranul
din Samos) .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2042/2272
2. Ltx. Suda. -\.naximandros, fiul luiPraxi ades, filosoful din :l\lilet, deaceeaşi obîrşie, discipolul -;:i urm a:;;u
ui Thales ; el a fost primul care adescoperit t·chinocţiul,
li9
ANAXIMANDROS
solstiţiile şi instrumentele pentrumăsurarea timpului şi
a afirmat că pămîntul se află în centrul
Universului ; ani1scocit gnomonul şi a făcut o expuneresuccintă a geometriei. A scris Despre
natură, !nconjurul lumii, Despre stele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2043/2272
fi.;,c, Despre sfera [celestă] şi altecîteva lucruri.
). AELIAX., V.H. III 1 7.Anaximandros a fost conducătorulcolonilor care au plecat din Milet spreApollonia din Pont5•
4. EUSEBIOS, P.E. X, 14, 11.Anaximandros, fiul lui
Praxiades, şi el de neam din Milet, 1-aaudiat pe Thales ;
el, cel dintîi a construit un cadran solar pentru indicarea
solstiţiilor, a perioadelor de timp, a
anotimpurilor şi a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2045/2272
zodiac, mai întîi pe cele ale Berbeculuişi Săgetătorului
6 B 2] ; Atlas, cu mult înaintedescoperise însăşi revoluţia
planetelor.
5 a. cre., de div. l, 50, 1 12. Spartanii aufost sfătuiţi de
Anaximandros, filosoful cercetător alnaturii, să-şi părăsească casele şicetatea şi să se ducă să se aşeze înarmaţ
pe ogoare, cu tot ce aveau, flindcă-iameninţa un cutremur de
pămînt, atunci cînd cetatea toată s-a ·
prăbuşit şi cînd vîrful
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2046/2272
Taigetului s-a desprins ca o pupă decorabie. Cf. PLIN.,
. H. II, 191 şi 12 A 28.
6. AGATHEMEROS I, 1 (dinEratosthenes). Anaximandros
din Milet, cel ce 1-a audiat pe Thales, afost cel dintîi care a
cutezat să facă o hartă a pămîntuluiocuit ; după acesta,
Hekataios din Milet [FGrHist. 1, T, 12 a, 3], bărbat
care umblase mult prin lume, a
desăvîrşit lucrarea, încît
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2047/2272
aceasta a devenit obiect de admiraţie.STRA.BON I, p. 7.
Primii doi după Homer, Eratosthenes îinumeşte pe Anaxi-
170
A) VIAŢA ŞI INVATATURA
mandros prietenu
şi concetăţeanul lui Thales i pv
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2048/2272
Ht::kataios din Mikt [FGrHist. l, 'l' I lb!- Primul, a puhh at
cea dintîi hartă geografică, iar Hekataioa lăsat o chiţă
considerată că este a lui Anaximandros,
pe baza altei scr idi
a lui.
7. THEliiJST., Or. 36, p. 317. După dteştim . .Anaximandros a fost cd dintiidintre dcni care a cutezat să d-.<1 ia
veală un tratat intitulat Desp,-e natură.8. DIOG. LAERT. VIII, 70. Diodor dinEfes, scriind despre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2049/2272
Anaximandros, spune că [Em}Jcdocks]1-a imitat in n• anifestarea unei trufii hatrale şi in purtarea de vcşmiutc
somptuoase.
9. SIMPLIC., Plzys. 24, 13
TEOFRA::iT, Plzys. Oj>.fu., f r. 2..
Dox. 476) .
Din numărul îuvăţaţilor care afirmau căprincipiul lucmrilor este unul, aflat înmişcare şi nedeterminat, Anaximandros
din :Milet, fiul lui Praxiades, urmaşul şidiscipolul lui 1'hales, a afirmat căprincipiul şi elementul constitutiv
al lucrurilor este apeiron-uJ7 şi <:1 a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2050/2272
fost primul carl· a folosit
acest termen pentru archi (principiu) .
Această ardte, afirmă
el, nu este nici apa, nici Yreuuul din aşanumitl' le: elemedc,
ci o altă substanţă (q;l)cr ,:;) , apeirondin care-şi 1r tg oblrşia
oate cerurile şi l umile cuprinse Îl! ele D c a c o 1 o d e
u n d e . . . t i m p u 1 u i [B 1 Jexprimîndu-se în termeni
mai poetici . Este ct:rt că Anaximandros
n urma observaţiei
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2051/2272
făcute că cele patru elemente sepreschimbă unele în altele,
a refuzat să admită pe vreunul dintre eleca substrat material, acceptînd altceva,dincolo de ele ; pe de altă parte, el nuface naşterea dependEntă d<:
ransformarea elementului, ci dedesprinder('a contrariilor, datoritămişcării eterne. De aceea, Aristotel l-a
şi clasificat printre cei cesînt de acec::aşi părere cu Auaxagoras.1 50,24. Contrariile
sînt caldnl şi recek uscatul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2052/2272
şi umedul şi celelalte. Cf.
ARISTOTEL, Plzys., I, 4. 187 a 20.
Ceilalţi, desprind contrariile inerl'utcdin Unu, aşa cum susţin Anaximandros şoţi aceia cl: afirmă că există t:nu :;;i
Multiplu, ca de
pildă
căci şi ei despr
Empedocles i Anaxagoras,
nd pc
oate celelalte din- anwstec.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2053/2272
171
ANAXJMANDROS
9 a. SIMPL., Phys. 154, 14. Deasemenea, Teofrast
consideră pe Anaxagoras ca avind opoziţie foarte apropiată
de A.naximandros şi interpretează în
acest sens afirmaţia
ui Anaxagoras, anume că substratulpoate fi înţeles ca o
natură unică. În Opiniile cercetătorilor naturii, el scrie în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2054/2272
chipul următor (fr. 4, D. 479) : "Dînducrurilor o asemenea interpretare, s-ar
părea că ei consideră principiile
materiale ca nemărginite, cum s-a maispus, iar cauza
mişcării şi a genezei una şi aceeaşi.
Dacă cineva ar presupune că amesteculuturor lucrurilor reprezintă un singur
substrat, nedeterminat şi ca formă şi ca
mărime - ceeace pare că într-adevăr vrea să spună -rezultă că el invocă
doul principii, substanţa apeiron-ului şintelectul ; în acest
chip, cu privire la elementele corporale
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2055/2272
s-ar părea că proced•,-ază în chip foarteapropiat de Anaximandros".
10. [PLUT. ], Stromat. 2 (D. 579 ; dinTeofrast). Anaximandros, legat deThales] prin prietenie, a afirmat că
apeiron-nl este cauza oricărei naşteri şipieiri, din care
srune el
s-au desprins cerurile şi, în general toat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2056/2272
umile infinite. El a demonstrat căpieirea şi, cu mult
naintea acesteia, naşterea, îşi tragobîrşia din eternitatea
nfinită, învîrtindu-se toate în cerc.
Afirmă că pămîntul
este de formă cilindrică, că înălţimea luar reprezenta o
reime din lăţime. Spune de asemenea,că forţa care gene
rează dintotdeauna căldura şi frigul, s-a
diferenţiat în procesul de naştere al
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2057/2272
acestei lumi şi alcătuieşte la periferia eio sferă de foc, care înconjură atmosferadin j urul pămîntului, întocmai scoarţei
care · cuprinde tulpina copacului.
Soarele, luna şi stelele s-au format dupăce sfera de foc s-a
rupt în bucăţi i['.r focul a fost prins într-o serie de inele.
De asemenea, susţine că omul s-a născudintru început
din vieţuitoare de altă specie. Ideeaaceasta o sprij ină pe
faptul că progeniturile altor animale,
curînd după ce s-au
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2058/2272
născut se hrănesc singure, prin mijloaceproprii, în timp
ce numai omul pretinde o îngrijirendelungată. De aceea,
aşa f'rind lucrurile, omul nu s-ar fi putut
păstra în viaţă
de la început.
l . HIPPOL., Ref. I, 6, 1 -7 (D. 559 W.10) . 1 . Anaxi-
172
A) VIAŢA ŞI INVATATURA
mandros Milesianul, fiul lui Praxiades,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2059/2272
1-a audiat pe 'rhales.
El a afirmat c:i principiul lucrurilor este
o substanţă infinită *
din care işi trag începutul cerurile şiumea cuprinsă în
de: . Această natură este veşnică numbătrîneşte [B 2 1
;;i cuprinde î n e a toate lumile. E lvorbeşte despre timp, în
sensul că na:;;terea, existenţa şi pieireaar fi determinate.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2060/2272
2. El a al;.rmat că ape-iron-ul estenceputul :;;i elementul
primordial al lucrurilor, fiind primulcare a întrebuinţat
ermenul pentru elementul primordial ;
pe lîngă acestea,
a mai spus că mişcarea este veşnică şică înlăuntrul ei se
nasc cerurile. 3. Pămîntul se află în starede suspensie:
şi nu este susţinut de nimic, ci semenţine pe locul lui,
datorită faptului că este în egală măsură
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2061/2272
depărtat de toate.
Forma pămîntului este curbată şi
rotunjită
asemenea
m1ei coloane de piatră [B 5 ]. Noipăşim pe una din snpmfctele de bază, ia
cealaltă se află de cealaltă parte.
4.' Astrele s-au născut sub forma unuinel de foc ; ele :;-au
desprins din focul cosmic şi sîntmpresurate de aer. l'c
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2062/2272
dinăuntru! inelului se găsesc niştedeschizături, ca nişte
răsuflători, întocmai orificiilor la flaut,prin care ne apar
astrele ; atunci cînd orificiile se astupă,
se produc eclipsele. 5. Iar luna apareuneori plină, iar alteori în scădere, înfuncţie de deschizături, dacă sîntastupate ori nu . Cu
privire la ciclul soarelui zicea d este dedouăzeci şi şapte
de ori mai mare* ** faţă de alpămîntului şi de optsprezece
ori mai mare*** decît al l unii. Ciclul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2063/2272
soarelui se afl ă îu
punctul cel mai înălţat***, ciclurile
stelelor fi..'\:e*** fiind
cdc mai coborîte. 6. Animalele s-aunăscut din (umczeala)
cvaporată ele căldura soarelui. Omul, lanaştere, era asemenea
unei alte vieţuitoare, adică asemeneaunui peşte 7. Vîntu
rile se produc din straturile de aer celemai uşoare ale văzduhului, ce se
desprind şi intră în mişcare atunci cind
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2064/2272
se îngrămădesc laolaltă ; ploile înschimb iau naştere din
cxhalaţia de aer ridicată de soare dinpămînt. Fulgerele se
Termenul &r<e pov : cînd este vorba
: de texte aristotelice nn există
uid un impediment de a fi tradus prin"infinit". S.a procedat în con
sccinţă .
. . Text corupt.
173
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2065/2272
A\''IAXlMAl'.uROS
produc atunci dnd vîntul despică norii în
năvala lui. Anaximandros s-a născut înanul al treilea al olimpiadei 42 [610 j .
12. HERM., Irris. 1 0 (D. 653) .
Concetăţeanul acestuia
al lui Thales) , Anaximandros, afirmăcă un principiu.
mai vechi decît umiditatea este mişcareaveşnic:, i că prin
ea unele lucruri se nasc şi altele pier.
13. cre., Acad. pr. II, 37, 1 18. Căci
acesta A naximaudros ] a spus că
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2066/2272
există o nemărginire a naturii, din cares-a r naşte toate.
14. AET., de plac. I, 3, 3 (D. 277) .Anaximandros ditt
llilet, fiul lui Praxiades, afirmă că
principiul de bază al
ucrurilor ar fi apâron-ul ; căci toate dinacsta se nac.
i toate în acesta pier ; de aceea se şinasc lumi infinite
;;i pier din nou în ceea ce le-a datnaştere. El afirmă deci
că scopul nemărginirii este ca procesul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2067/2272
de naşte-re să nu
nceteze deloc. Dar el greşeşte,
deoarece nu arată ce înseamnă apeiron-ul, dacă este cumva aer, apă, pămînt sauvreo altă realitate corporală. Greşeştedeci, atunci cînd
pune în joc materia, dar suprimă cauzaeficientă. Intr-adevăr, apeiron-ul nu estenimic altceva decît materi..:, ..
ar materia nu poate trece în act, dacă nuare la bază cauza
eficientă. Cf. ARISTOTEL, Phys. III, 7,207 b 35. Apeiron-u1
ca materie, este o cauză, esenţa lui este
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2068/2272
privaţiunea, iar
substratul reprezintă ceea ce e continuu
şi perceptibil.
Toţi ceilalţi, pe cît se pare, se referă laapeiron cu înţelesul
de materie ; de aceea este fără sens să sfacă din infinit
ceva care include şi nu ceva care estenclus.
15. ARISTOTEL, Phys. III, 4, 203 b 6.Orice lucru se înfă
işează sau ca un principiu, sau rezultă
dintr-un principiu,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2069/2272
dar apeiron-ul nu are un principiuanterior lui, deoarece
acesta ar constitui pentru el o mărginirePe lîngă aceasta,
apeiron ul fiind un principiu este
nenăscut şi nepieritor.
ntr-adevăr, orice lucru născut esteobligat să aibă uu
sf'rrşit şi există un sfîrşit pentru oriceproces de pieire. De
aceea, aşa cum spunem noi, nu există un
principiu al apeiron-ului, el fiind
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2070/2272
principiul celorlalte lucruri, cuprinz'tudotul şi conducînd totul, aşa cum susţinoţi aceia care: tw.
174
A) VIAŢA ŞI lNVĂŢĂTURA
admit alte cauze, în afară de apciron,cum ar fi "raţiunea" [Anaxagoras ] sau"prietenia" [Empedocles ] . Apeironuleste divinul. El este n e m u r i t o r şi n
e p i e r i t o r h 3], asa cum afirmăAnaximandros si cei mai multi
{'lintre crcetătorii naturii.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2071/2272
Convingerea' că există cc,,:a
nfinit se iveste la cercetători mai ales î
virtutea a cinci
emeiuri : pe temeiul timpului (căciacesta este nemărginit),
apoi pe cel al diviziunii, în cazulmărimilor (căci matematicienii folosescnoţiunea de "infinit") , mai departe, prinfaptul că numai în acest fel n-ar încetanaşterea şi
pieirea, anume, dacă [admitem că J este"infinit" ( &1te:r.po'1)
cel din care se desprinde ceea ce se
naşte ; de asemenea,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2072/2272
ceea ce se prezintă limitat este totdeaunaimitat în
raport cu un anume lucru, astfel încît estnecesar să nu
existe nici o limită, dacă negreşit trebui
ca un lucru să
c limiteze totdeauna faţă de un altul ;cel mai important
argument, care totodată pricinuieşteuturor nedumerire ,
se sprijină însă pc faptul că în gîndire nuntervine nîci o
delimitare, că numărul pare infinit, la fe
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2073/2272
cu mărimile matematice si cu ceea ceeste exterior cerului . Fiindcă lumea
2xterioaă este infinită, materiacorporală şi lucrurile par
a fi şi ele . , infinit" (oc7te:Lpov) .
16. ALEX:., Mclaph. 60, 8 a adăugat l aschiţa sa istoridt
opinia lui Anaximandros, cel ce astabilit ca principiu o
latură intermediară între aer şi foc orintre aer şi ap{t.
deoarece se spune că a susţinut
amîndouă aceste lucruri.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2074/2272
Diels : fals dedus din ARIST., de caeloII, 5, 303 b 12.
J"vl etaph. I, 7, 988 a 30 şi alte loc uri ;dimpotrivă, Phys.
, 4, 187 a 12]. Într-adevăr, unii, punînd
a baza existen
ei corporale un singur substrat sau cevadin cele trei, sau
altceva care se prezintă mai dens decîtfocul, dar mai uşor
decît aerul, spun că aşa se nasc multealte lucruri, prin condensare sanrarefiere . . . 20. D upă opinia altora, di
acel Unu care le cuprinde, apar prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2075/2272
diviziune contrariile existente, aşa cumafirmă Anaximandros. 5, 204 b 22. Dar
apeiron-ul nu poate fi conceput ca uncorp, unu şi simplu,
nici cum spun unii [Anaximandros, vezi
SIMPL., loc. cit. ],
ca ceva ce este în afara elementelor primordiale, ceva din
175
ANAXIMANDROS
care să se fi născut acestea, şi nici că
există pur şi simplu.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2076/2272
Unii consideră astfel apeiron-u1 şi nu caaer sau apă, aşa
ncît celelalte [elemente] să nu disparăn faţa propriului
or infinit. Într-adevăr, ele se află în
contradicţie între ele,
cum este, de pildă, aerul, care este rece,apa care este umcdă,
focul care este cald. Dar în ipotezaexistenţei unui apeiron
propriu, toate ar dispărea odată cucelelalte hh.:r uri. Însă e:i
susţin că există un alt apeiron din care
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2077/2272
se nasc acestea.
17. AUGUSTIN, De Civit. Dei VIII, 2.
Acesta socotea că
fiecare lucru se naşte nu dintr-unulsingur, cu m susţinea
Thales, de pildă, dintr-un element umedci din propriile
sale principii, iar despre acesteprincipii ale fiecărui lucru
n parte, el credea că sînt infinite, căexistă lumi nenumărate şi că toateucrurile se ivesc înlăuntrul lor, iar
despre aceste lumi afirma că ele pier şi
renasc, proporţional cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2078/2272
durata de timp hărăzită fiecăreia, fără săatribuie ceva din
domeniul raţiunii divine în creaţiaacestor lucruri. SIMPLIcrus, De caelo61 5, 13. Anaximandros a fostconcetăţeau şi prieten cu Thales . . . , a
fost cel dintîi filosof care a introdusnoţiunea de apeiron spre a se folosi dinplin [de această
noţiune în explicarea ] naşteriiucrurilor. Acesta a mai
afirmat că lumile sînt infinit de multe şi,precum se parc:,
presupunea că fiecare din aceste lumi îş
are obîrşia într-un
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2079/2272
astfel de element infinit. AET. I, 7, 12D. 302). Anaximaudros a susţinut că
cerurile infinite sînt zei. cre., de nat.
deor. I, 10, 25. Opinia lui Anaximandroeste că zeii işi
au începutul şi pieirea la mari intervalede timp şi că ei
reprezintă lumi fără număr. Dar putemnoi oare să concepem divinitatea într-almod decît veşnică ? AET., de
plac. II, 1, 3 (D. 327). Potrivit luiAnaximandros, Anaximenes, Archelaos,Xenofan, Diogenes, Leucippos,Democrit,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2080/2272
Epicur, lumile, infinite ca număr, se nascşi pier, în funcţie
de fiecare ciclu cosmic, în sînulnemărginitului. 8. (D. 329) .
n numărul acelora care au arătat că
umile sînt infinit
de multe, Anaximandros afirmă căacestea se află la o egală
depărtare unele de altele. 4, 6. (D. 331)Anaximandros
.
Universul este pieritor. SIMPL., Phys.
1121, 5. Unii ,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2081/2272
presupunînd că lumile sînt infinite
cainumăr, cum s'lnt
176
A) VIAŢA ŞI INVATATURA
de exemplu, discipolii luiAnaximandros, Lcucippos, Democrit şi,mai tîrziu, ai lui Epicur, mai
presupuneau că
acestea se nasc şi pier în nemărginit,unele făcîndu-şi statornic apariţia, altele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2082/2272
pierind, iar despre mişcare spuneau eă eveşnică ; într-adevăr, fără de mişcare nuexistă naştere
ori pieire.
17 a. AET. II, I l , 5 (D. 340).
Anaximandros :crede că
n.: rnl] este alcătuit dintr-un amestec decald şi rece.
18. AET. II, 13, 7 (D. 342).Anaximandros susţine că
astrele] reprezintă condensări de aer, caspectul unui
cerc inelar, plin de foc, din ale cărui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2083/2272
orificii, aflate într-o
anumită parte, ies flăcări. 15, 6 (D.
345). Anaximandros
şi Metrodoros din Chios8 şi Crates9susţin că soarele este
aşezat mai sus decît toate astrele, cădupă soare se situează
una şi dedesubtul acesteia stelele şiplanetele. 16, 5 (D.
345). Anaximandros afirmă că [stelele ]sînt purtate pe
nelele şi sferele pe care a păşit [fiecare
stea ].
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2084/2272
19. SIMPL., De caelo 47 1 , 1. Acesteucruri, a spus
ARIST. 291 a 29] , trebuie să fie luaten considerare, dupft
aceia ce se preocupă de astronomie.
Căci acolo în scrierile
or] s-au dat indicaţii cu privire laordinea stelelor mişcătoare [planetele],ca şi la mărimile şi distanţele dintre ek.
Anaximandros a descoperit cel dintîi
raportul mărimilor şi distanţelor dintre planete, aşa cumspune :Eudemos
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2085/2272
fr. 95 Sp. ], care atribuie vechilor pythagorici stabilirea poziţiei lor. Pînăacum, mărimea precum şi distanţele
soarelui şi ale lunii se stabileau luîndu-se ca pnnct de
plecare eclipsele, ţinîndu-se seamă de
momentul ieşirii
din eclipsă ; şi pare verosimil ca acestesă fi fost descoperite
ot de Anaximandros, ca şî mărimeaplanetelor Marte şi
Venus, după schimbarea poziţiei lor faţăde acelea Lsoardc
şi luna ].
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2086/2272
20. PLIN., N.H. XVIII, 213. Potrivitradiţiei. . . după
Hesiod, apusul matinal al pleiadelor seproduce odată cu
echinocţiul de toamnă ; după Thales, la
25 de zile mai
îrziu de echinocţiu, iar dupăAnaximandros, la 3 1 de
zile.
177
ANAXIMANDROS
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2087/2272
21. ACHILL., Isagoge 19 (46, 20 l\L dinPoseidonios) .
Unii filosofi, în numărul cărora sesituează şi Auaximandros,
afirmă că [soarele ] este emiţător de
umină şi că are forma
unei r o ţ i. Căci asemenea roţii care arebutucul găurit
;i spiţe ce se întind spre cercul exterioral roţii, aşa şi
soarele, r{lspîndindu-şi lumina dingaura bntucului face
ca razele să ţîşnească şi să lumineze în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2088/2272
afară, de jur împrej ur. După unii [foarteprobabil acelaşi Anaximandros, Diels Jsoarele trimite lumina ca dintr-o
rompetă, dintr-un
oc concav şi îngust, întocmai trombeloraeriene. AHT.
I, 20, 1 (D. 348). Anaximandros susţinecă [soarele] este
de 28 ori mai mare ca pămîntul, că esteasemenea unei
r o ţ i d e c a r, avînd interiorul plin defoc, c ă focul este
vizibil dintr-o parte, răzbind [în trombă]
printr-un orificiu, întocmai ca suflul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2089/2272
vijelios p r i n t r - u n orificiu de foale.Acesta este soarele. 21, 1 (D. 351).Anaximandros
afirmă că soarele este egal [ca mărime]cu pămîntul dar
că cercul de pe care are loc exhalaţiafocului şi care se
nvîrteşte, este de 27 de ori mai mare capămîntul. 24, 2
D. 354) . Anaximandros afirmă că
eclipsa de soare Sl'produce] atunci cînd se astupă orificiulprin care este exhalat
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2090/2272
focul.
22. AET. Il, 25, 1 (D. 355) .
Anaximandros susţine că
cercul [lunii ] este de 19 ori mai maredecît pămîntul ,
fiind asemănător unei (roţi) de car, cunteriorul plin
de foc la fel cu cercul soarelui ; esteaşezat oblic, ca şi
cel al soarelui, producînd o singurăexhalaţie ca printr-un
orificiu de foale. Ea se întunecă datorită
mişcării de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2091/2272
r o t a ţ i e. 28, 1 (D. 358) .Anaximandros, Xenofan şi
Berosos1 0 au afirmat că are o luminăproprie. 29, 1 (D. 359) .
Anaximandros zice că [luna intră în
eclipsă] atnnci cînd
se astupă orificiul de pe cercul ro}ii.
23. AET. III, 3, 1 (D. 367) . Desprefulgere, trăsnete,
rombe şi furtuni, Anaximandros susţinecă toate acestea
se produc din pricina suflării vîntului ;
căci, dacă vintul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2093/2272
suflului aerului. Cu privire la tunete,spunea că sînt zgomote
produse de un nor izbit [de vînt ]. Dar,prin ce sînt ele
deosebite ? Datorită faptului că însuşi
suflul este deosebit .
De ce tună din senin ? Fiindcă şi atuncisuflul îşi face drum
JJrin aerul dens şi sfîşiat . De ce uneorinu fulgeră şi totuşi
ună ? Fiindcă suflul mai slab n-a reuşitsă producă flacăra,
ci numai sunetul. Ce este deci
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2094/2272
străfulgerarea în sine ? Tremurul aeruluice devine tot mai rar şi se ridică,producînd o văpaie mai slabă, ce nu
poate răzbi. Ce este fulgeru l ?
Traiectoria unui suflu mai energic şi madens.
24. - III, 7, 1 (D. 374) . Anaximandrosafirmă că YÎntul este un curent al aerulu
produs de părţle cele mai uşoare şimai umede ale acestuia, puse în mişcaresau cvaporate de soare.
25. - III, 10, 2 (D. 376) . Anaximandrosspnne că
pămîntul este asemenea unei coloane de
piatr{ [B 5] ;
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2095/2272
suprafeţele de bază*** [vezi A 1 1, 3 ] .
26. ARIST., De caelo B 13, 295 b 1 0 .
Sînt unii ce susţin
că [pămîntul ] stă pe loc, datoritădistanţelor egale
aţă de rest, cum opinează dintre ceivechi Ana.."'i:imandros.
ntr-adevăr, pentru ceea ce se află plasan centru şi t-ste
raportat în chip egal faţă de extremităţi,nu se cuvine srt
se mişte fie în sus, fie în jos, fie într-o
parte. Totodată,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2096/2272
i este imposibil să se mişte în direcţiicontrare, astfel incît,
n mod necesar, stă pe loc. THEOSMYRN., p. 198, 18 Hi ll
din Derkyllides) . [Eudem. fr. 94 Speng
J . Anaximandros
nsă spune că pămîntul este suspendat învăzduh şi că se
află în centrul Universului.
27. ARISTOTEl,, Meteor. B, 1 , 353 b6. Tot spaţiul diu
urul pămîntului era lichid la început.
Apoi, uscîndu-se,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2097/2272
datorită soarelui, se spune că pe de oparte a declanşat
prin evaporare vînturile, cît şi solstiţiilesoarelui şi ale
unii, iar pe de altă parte, apa care a ma
rămas a con-
.... Text corupt.
179
ANAXIMANDROS
:;tituit marea. De aceea, unii cred cămarea scade prin uscare şi că in cele din
urmă ea va seca în întregime. ALEX.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2098/2272
a acest loc. St. 67, 3. Unii dintre aceştisusţin că marea
este o rămăşiţă din întinderea iniţială deapă Dacă admi
em că spaţiul din jurul pămîntului a fosichid şi că ulterior o parte din umiditate
s-a evaporat, datorită soarelui,producînd deopotrivă vîntUii cît şisolstiţiile soarelui şi
ale lunii, [e verosimil ] să credem căsolstiţiile acelor [astre ] se produc prinaceste evaporări şi exhalaţii ; de aicirezultă o abundenţă de umezeală prin
nvîrtirea [vaporilor J în jUiul lor* ; o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2099/2272
altă parte a umezelii, care a rămas înocurile scobite ale pămîntului, ar fi
marea. Aceasta face
ca marea să scadă treptat, fiind defiecare dată uscată
de soare, pentru ca în cele din Uimă săsece definitiv. Aşa
cum povesteşte 'l'eofrast, [Phys. opin. fr23 D. 494]
această părere au împărtăşit-o
Anaximandros şi Diogenes .\ET. III, 16, 1 (D. 381). Anaximandros
afirmă că marea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2101/2272
face să apară mari crăpături, în carepătrunde cu violenţă
aerul de deasupra. Deoarece este zgudude tăria suflului
pătruns prin crăpături, pămîntul se
deplasează din poziţia
sa. Din această cauză se iscăcutremurele, prin evaporări
sau prin revărsări exagerate de ape,căzute din cer, astfel
că vechii poeţi şi teologi 1-au numit peeptun, stăpînul
elementului umed, Ennosigaios şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2103/2272
că cele
dintîi animale s-au născut în apă, fiindnfăşttrate în nişte
Soarele şi luna.
.. Cel ce zguduie pămlntul.
180
B) FRAGMENTE
C a r a p a c e cu ţepi şi că prinnaintarea în vîrstă au
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2105/2272
bin·baţi şi femei, în stare să sehrănească singuri. PLUT. ,
Symp. VIII, 8, 4, p. 730 E. Cei cedescind din Hellen cel
dv demult, au credinţa, ca şi sirienii, că
omul s-a născut
dill apă şi aduc jertfe strămoşului lor,Poseidon. De aceea
'Î aduc cinstire peştelui, ca avîndnrudire cu ei şi ca unul
::arc i-a crescut, filosofînd într-un felmai cuminte decît
Anaximandros. Căci acesta afirmă că
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2106/2272
peştii şi oamenii nu
->-au născut în aceleaşi medii, ci că
oamenii s-au nă.<>cut.
hrănit şi dezvoltat mai întîi înăuntrulpeştilor şi, dupii
c<' au crescut acolo mari, la fel curechinii, şi au devenit
apţi să se ajute singuri, numai atunci aueşit dinăuntru!
or şi au adoptat o viaţă terestră. Dupăcum focul consum:·t
kmnul din care s-a aprins, care-i este
mamă şi tată în ace-
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2107/2272
1ai timp - aşa cum a afirmat acelacare a introdus poemul cu căsătoria luiKeyx în operele lui Hesiod [fr. 158
Rzach]
ot astfel Anaximandros a numit peştele
ată
şi mamă al oamenilor, exciuzîndu-1 dea mîncare.
B) FR..I\Gl<IENTE
1 . SIMPI.., Phys. 24, 13 [ci. A 9 ].Anaximandros a afirmat că "începutul
ucrurilor este apeiron-ul . . De acolo
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2108/2272
de unde se produce naşterea lucrurilor,
ot de acolo le
vine şi pieirea, potrivit cu necesitatea,căci ele trebuie să
dea socoteală unele altora, pentrunedreptatea făcută,
potrivit cu rînduiala timpului",exprimîndu-se astfel în
ermeni poetici.
2. HIPPOL., Ref. I, 6, 1 . Aceastănatură a apeiro nului) este veşnică şi
"fără bătrîneţe".
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2109/2272
181
ANAXIMANDROS
3. ARIST., Phys. III, 4, 203 b 13.emuritor . . . şi tt('pieritor (este
apeiro1z-ul
divinul) .
=
4. AET. II, 20, 1 [vezi A 21, I, 87, 13.21. orificiu [prin
care trece ,] un suflu vijelios [cf. 22 B
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2110/2272
31 .
5. AET. III, 10, 2 [cf. A, 1 1 , 25, II, 84,
8. 87, 37 j.
Pămîntul este asemenea "unei coloane dpiatră".
C) ÎNDOIELNICE
Schol. DIONYS. THRAC., p. 183, 1.
Alţii, c;;m ar fi d1
pildă, Ephoros12, in cartea a douaFGrHist. 70, F, 105,
I, 68 ], consideră ca descoperitor alalfabetului pe Cadmo:->".
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2111/2272
n timp ct alţii spun că nu el estenăscocitorul, ci ne-a transmis doar nvtnţia fenidenilor . . . dar Pytbodoros
afirmi;'.
că . . . Danaos ar i'i transmis acestea.Aceste lucruri le
mărturisesc şi scriitorii din l\:lilc:t,Anaximandros, Diony··
sios şi Hekataios [FGrHist. 1 , F, 20, I,12], pe care-i
nfăţişează şi Apollodorm;13 în listeleprivind pc- scriitorii
cei noi [FGrHist. 244, F, 165, II, 1092].
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2112/2272
OTE
1 Vezi Sl!tdiul istoric, p. LXII.
Ibidem, p. LXill. Despre ape-iron laAnaximandros, 'vV. Kraus, Das
We.en des Unendliches beiAnaximander. ,.R.l.tein. Mus." (93), S.N
1949 - 1950, p. 364-373 ; Charles H.
Kahn, Anaximander and the origins
of Greek cosmology, New-York. 1960.
3 Cadranul solar, folosit in :Orient,ndica orele cu ajutorul umbrei
proiectate. A devenit un instrument de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2113/2272
măsurătoare foarte apreciat de
red. Cf. ]. Bumet, op. cit., vol. 1 , p.
60 şi unn.
4 Vezi no t :l 31 la Thales. Informaţia căa existat un rezumat al lucti"trii lui
Anc1x:imandros, cunoscut deApollodoros, este deosebit de pre
ioasă.
Trăit in mijlocul navigatorilor şi alnegustorilor m.llesieni, participarea
filosofului la colonizarea Apolloniei dinPont pare verosimllă.
8 G. S. Kirk şi J. E. Raven, ":,PPh, p.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2114/2272
102 nu sînt de acord cu aceastănformaţie.
7 Vezi Studiu! istoric, p. LXIII ; J.-PierrVemant, }Jythe el penset?- . . . ,
p. 149.
8 Metrodoros din Chios a fost discipoluui Democrit.
Crates din Mallos, filosof stoic şigramatlc, sec. III t.e.n. , a fostcontlucătorul şcolii din Pergamon.
o Berosos, i.:ltoric şi scriitor babilonian de limbll greacă (sec. I î.e.n.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2115/2272
11 Archelaos, discipol al luiAna.'tagoras (sec. V i.e.n.), cunoscut in
antichitate ca dascăl al lui Socrate. Vezip. 607,
12 Istoric grec (sec. IV t.e.n.), autor al
unei Istor'ii universale. A fost
dicipolul lui Isocrate.
13 Vezi not9. 4.
ANAXIMENES
OTĂ INTRODUCTIVĂ
Originar ca şi Thales, <lin Milet - în
urul anilor 550 - 545 i.e.n. se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2116/2272
afla în plină activitate creatoare -A.naximenes este c0nsiderat eliseipolulşi nrmaşul lui A.naximandros. Renunţlnd
nsă h doctrina m:tgis··
rului său despre apeiron ca elementprimordial, Anaximenes încearcr
să giisească acest element în una dinsubstanţele fizice ale naturii. El s-a
oprit cu prt:cădere asupra aerului.
Prin învăţăturile sale despre aer ca
element prilnvrdia1, pe cJ.te·lconsidera şi principiu vital (vezi B 1 şiB 2), a fost rJC' ·tit drept un
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2117/2272
precursor al concepţiei stoice desprepteuma. Şi el tren.:, .:a şi ceilalţ{
milesieni, drept inventatorul gnomonuluA 14 a: a c;.imi prezentare
e zil:e că a făcut-o la Sparta, in
<aeoni.
ANAXIMENES
_-\.) VIAŢA ŞI INVATATURA
1 . DIOG. LAERT. II, 3. Anaximenes dinMilet, fini lui
Eurystratos, a audiat învăţătura lui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2118/2272
Anaximandros ; nnii
spun că I-ar fi audiat şi pe Parmenides1
El a susţinut că
obîrşia lucrurilor este aerul2 şiapeiron-ul [ e: pov ], că
stelele nu se mişcă pe sub pămînt, ci înurul pămîntului .
n scrierile lui a întrebuinţat dialectulonic, scriind într-o
imbă simplă şi nemeşteşugită3• Dupăspusele lui Apollodoros" [FGrHist. 244F, 66, II, 1039], s-a născut pe
vremea cuceririi Sardesul ui5 şi a muri
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2119/2272
n timpul olimpia
<lei a şaizeci 7i treia [528/5 ]6•
A u existat şi alţi doi bărbaţi, originaridin Lampsakos,
cu numele de .\naximenes7, unul retor şaltul istoric, acesta
din urmă fiul surorii retorulni şi care a
scris Faptele d1
vitejie ale lui Alexandru cel Mare .
2. Lex. Suda. Filosoful Anaximenes dinMilet, fiul lui
Eurystratos, a fost discipolul şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2120/2272
succesorul lui Anaximan
dros din Milet ; unii spun că a fost şi
discipol al l ui Parmenides. El s-anăscut în cursul olimpiadei a 55-a560/57 ), pe vremea cuceririi
Sardesulni, atunci cînd Cyrus, regele
puşilor, 1-a capturat pe Cresns [546/5 ]
3. EUSEB.,
Chron. Anaximenes, cel ce s-a ocupat cu
ercetarea naturii, era cunoscut încursul olimpiadei a 55-a,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2121/2272
4 ( ? ) [557/56 ; 55, 1 ].
4 . ARIST., J.fetaph. I, 3, 984 a 5.
Anaximenes şi Diogc
nes8 stabilesc că aerul este anterior apei şi-1 consideră pe
185
ANAXIMENES
acesta drept principiu al corpurilor simple. Vez AET. l, 3,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2122/2272
4 (13, B 2) .
5. SIMPL., Phys. 24, 26 (Teofrast, Phys.
op. fr. 2, D.
476) . Anax1menes din Milet, fiul luiEurystratos, cel cart:'"
a fost discipolul lui Anaximandros, aafirmat i el că lucrurile an un substratunic şi infinit [&7teLpov], ca şiAnaximandros, dar nu indefinit [&6pta-ro\l] cum a afirmat acesta, ci definit,numindu-1 aer ; acesta diferă după
gradul de:rarefiere şi comprimare de la osubstanţă la alta . Cînd se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2123/2272
ra refiază devine foc, iar cînd secomprimă se transformă
n aer, apoi în nor şi mai departe în apă,a}>Oj in pămînt,
n pietre şi în celelalte lucruri care sînt
formate din acestea.
Şi acesta (Anaximenes) considerămişcarea ca fiind veşnici"i
şi că datorită ei are loc devenirea. 22,9.Trebuie ştiut că
un lucru este infinitul şi finitul, pe bazăde pluralitate,
care este propriu celor ce afirmă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2124/2272
pluralitatea principiilor,
şi alta este infinitul şi finitul ca mărime,
care . . se potri
veşte cu ceea ce spun Anaximandros şiAnaximenes, care
presupun că elementul primordial e unic
dar infinit ca
mărime. 1 49, 32. 'l'cofrast, în lucrareasa 1 storii [fr. 2,
Dox. 477 J a atribuit numai luiAnaximenes J rarefierea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2125/2272
şi comprimarea ; totuşi, este evident căşi altii an admis
rarefierea şi comprimarea.
6. (PLUT. ], Stromat. 3 (D. 579) . Sespune .... Anaximenes a afirmat că
aerul este principiul tuturor l;.1crurilor şi că acesta este ntlimitat ca mărime,nsă definit în ceea ce
priveşte calităţile sale specifice.Anaximenes a afirmat
că toate iau naştere prin condensarea şirarefierea aerul ui.
şi că mişcarea există de la începutul
veacuriJor9. Din pricina densificării
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2126/2272
aerului, el spune că s-a născut mai întîipămîntul, care este foarte plat ; de aicl,şi în mod logic,
rezultă că e s t e p u r t a t de aer.Soarele. bna şi cel<>laltc stele îşi au11ceputul naşterii din pămînt ; el înfăţi
şcaz;t, aşadar, soarele [ca fiind] pămînt,devenit incandescent din cauza mişcăriiputernice şi a căldm"i) deosebit de mari
7. HIPPOL. , Ref. I, 7 (D. 560 W. 1 1 ) .1) .'inaximenes,
cart· era şi el milesian de neam, fiul luiEl.lrystratos, a
186
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2127/2272
A) VIATA ŞI INVATATURA
făcut afirmaţia că aerul, care esteapeiron [ ocrt'e pov ], stă
a obîrşia lucrurilor, din care se nasc
oate cele ce există,
cele care au existat şi vor exista, izeii şi lucrurile divine,
ar celelalt• işi iau începutul dinacestea. (2) Element
caracteristic pentru aer este următoml :atunci cînd este
foarte liniştit nu poate fi sesizat cu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2128/2272
ochiul, dar se face simţit
prin frig, prin căldură, umezeală şi.
mişcare ; el se mişcă
continuu, căci dacă aerul nu s-ar mişcaatunci lucrurile
care sînt schi mbătoare nu s-ar prdacenici ele. (3) Cînd
aerul devine mai den sau se rarefiază,nfăţişarea lui este
diferită. Atunci. cînd se împrăştiedatorită rarefierii, se
ransformă în foc. Pe de altă parte,
devenind mai dens,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2129/2272
produce vînturile. Printr-o densificaremai mare se formează
norul. Apoi. tot din aer, printr-ocondensare sporită, apare
apa, apoi llămîntul, iar printr-o
condensare maximă iau
naştere pietrele. În acest chip contrariileprincipale în procesul devenirii sîntcăldura şi frigul. (4) Pămîntul este platşi purtat de aer ; de asemenea, oareleuna şi toţi
ceilalţi a7tri. fiind toţi de foc, sîntpurtaţi de aer din
cauza forn:·..:i lor plate. (5) Aştrii s-au
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2130/2272
născut din pămînt,
fiindcă umezeala pămîntului s-a ridicat
n sus şi rărindu-se
:1 devenit foc, iar focul îuălţîndu-se s-au constituit aştrii .
Dar în spaţiul stelelor există şi corpuricereşti avînd natura pămîatulni şi care saflă în mişcare împreună cu ele.
6) El afirmă că astrele nu se mişcă subpămînt, aşa cum
au presupu alţii, ci în j uruipămîntului, aşa cum s-ar
J.nvîrti o tichie în j urul capului nostru.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2131/2272
Soarele se ascunde
nu datoritii faptului că aj unge sub
pămînt, ci fiindcă este
acoperit de regiunile înalte alepămîntului şi datorită distan
ei mari dintre noi şi el, iar stelele nuncălzesc din cauza
depărtării, a distanţei colosale la carese află faţă de noi .
7) Vîntudh se produc atunci cîndaerul se condensează
şi cînd, împins fiind, se pune în mişcare
? ) . Condensînduse şi îngroşîndu-se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2132/2272
mai mult, dă naştere norilor şi astfel seprefac.: in apă ; grindina se produceatunci cînd apa
<:are cade din nori îngheaţă. Zăpada seproduce atunci
cînd norii, căpătînd o mare cantitate deumezeală, îngheaţă. (8) Fulgerul se)roduce atunci cînd intervine o
ntpere a norilor datorită violenţeivînturilor. Atunci cînd
187
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2133/2272
ANAXlMEN:ES
norii se separă, se naşte o lumină
strălucitoare de natura
focului. Curcubeul se produce atuncicind razele solare
cad peste aerul adunat la un loc.Cutremurul se produec
atunci cînd pămîntul este supus unor schimbări mai lllari
din pricina căldurii şi a frigului. (9)Aceste i<:ki le susţine
Anaximenes. El a fost în apogeul vieţii
n jurul anutui
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2134/2272
ntîi al celei de-a 58-a olimpiade [548/7 .
8. HERMlAS, Irrisio gmtiliumphilosophortml 1 (D . 653) 0
Ori de cîte ori aş socoti că am pus
stăpînire pe o doctri nil
statică, Anaximenes luînd cuvîntul ar striga : "totuşi ,
eu susţin că Universul este aer şi căacesta coudensîndu-se
şi închegîndu-se devine apă şi pămînt,ar rărindu-se şi
răsfirîndu-se, eter şi foc şi, revenind la
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2135/2272
natura lui propri1:,
devine iar aer". "Este supus prefacerii",
sptme el, "răcit
fiind şi îndesit( ? )" .
9. c:rc:., Acad. II, 37, 1 1 8. După acestAnaximandros ] .
discipolul acestuia, Anaximenes aafirmat c ă aerul este
nfinit iar că toate cîte se nasc din el sîndefinite ; se nasc· ,
ntr-adevăr, pămîntul, apa, focul şi din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2136/2272
ele totul.
10. c:rc:., De nat. deor. I, 10, 26. După
aceea, Anaximene
a susţinut că aerul este divinitate, că else naşte şi că este
mens, infinit şi veşnic în mişcare, ca şicum aerul, fără
nici o formă, ar putea fi o divinitate, maales că divinitatea se cade să aibă nunumaî o formă oarecare, ci una.
foarte frumoasă, sau ca şi cum n-ar urmamoarte după
orice lucru care s-a născut. AUG., De
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2137/2272
civit. Dei VIII, 2.
Anaximandros ] a l ăsat pe Anaximenes
ca discipol şl.
urmaş care a atribuit toate cauzeleucrurilor aerului infinit şi care n-a nega
pe zei şi n-a păstrat tăcere în privinţaor. Anaximenes a exprimat totuşi
părerea că nu zeii an
creat aerul, ci că aerul este acela dincare se nasc u·ii .
AET. I, 7, 13 (D. 302) . DupăAnaximenes aeru1 este divinitatea] .Cu privire la aceştia care vorbesc astfelrcb :lie inţeles că există forţe care
străbat prin elemente şi corpuri .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2138/2272
Cf. II, 1 , 3 (I, 86, 16) .
1 1 . SIMPL., Phys. 1 12 1 , 12. Cei ce
susţin că. Universn!.
este veşnic admit un singur Univers,născtt şi pieritor,.
188
A) VIATA ŞI INVATATURA
nu totdeauna acelaşi, ci devenind mereualtul, conform cu
anumite perioade de timp, aşa cum
opinează Anaximenes,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2139/2272
Heraclit, Diogencs şi mai tîrziu stoicii.
12. AET. II, 2, 4 {D. 339 b) . Unii susţin
că Universul
s e învirteşte in chip de moară, alţii închip de roată [Anaximandros].
13. Aitr. II, 11, 1 (D. 339). Anaximenesşi Parmenide
28, A, 37 ] susţin că cd mai îndepărtatde pămînt este:cerul.
14. Ai.'T. II, 13, 10 (D. 342) .Anaximenes susţine că
stelele sînt de natură ignee, dar că unele
corpuri adnd
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2140/2272
constituţia pămîntului sînt risipite de jurmprejurul lor
."i se învîrtesc odată cu ele, rămînîndnvizibile. 14, 3 (D.
344) . Anaximenes spune că stelele sînt
fixate ca nişte cuie
pe firmamentul cristalin, iar alţii ( ?) căsînt nişte petak
de foc, asemenea unor desene. 16, 6 (D.346) . Anaximem.':-:
r susţine ] că stelele se învîrtesc nu subpămînt, ci în juwl
pămîntului. ARIST., M eteor. B 1 . 354 a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2141/2272
28. [ Anaximenc.s
spune ] că mulţi dintre vechii cercetător
ai fenomenelor
cereşti erau încredinţaţi că soarele nu senvîrteşte pe suu
pămint, ci în jurul lui, şi că în acest chipdispare şi se face
noapte, fiindcă spre Ursă (nord)pămîntul este înalt. AET.
I, 19, 1, 2 (D. 347). Platon afirmă căsemnele vremii,
atît cele de vară cît şi cele de iarnă se
produc în funcţie de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2142/2272
răsăritul şi apusul stelelor. Anaximenesa susţinut că nimic
elin acestea nu se produce din cauzastelelor, ci numai di n
cauza soarelui.
14 a. PLIN., N.H. II, 186. Astfel, s-antîmplat ca din
cauza intensităţii variate a luminii, înMeroe, ziua <
acwnuleze 12 ore din t.'chinocţiu şi optpărţi dintr-o singurft
oră. La Alexandria însă, 14 ore, în Italia
15, în Britannia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2143/2272
17 . . . 187. Această proporţie aumbrelor, care este denumită"gnomouică" a descoperit-o Anaximene
din Milet, discipolul lui Anaximandros,despre care am vorbit (12 A 5}
şi el cel dintîi a aşezat un cadran solar î
Lacedemonia,
pe care-I numeşte sciotherikos (prinzătode umbrL·) 1 1'.
189
ANAXIMENES15. AET. II, 20, 2 (D. 348) Anaximenesa afirmat că
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2144/2272
soarele este de natură ignee. 22, 1 (D.352) Anaximenes
a afirmat că soarele este lat ca o p e t a ă. 23, 1 (D. 352) .
Anaximenes susţine că la solstiţiu
stelele sînt respinse din
cauza aerului devenit dens şi arezistenţei acestuia.
16. TI-IEO SMYRN. p. 198, 1 4 Hill.din Derkyllides) .
Eudemos povesteşte în Astrologie (fr. 9Sp. ] că Anaximenes a descoperit primucă luna îşi are lumina de la soare
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2145/2272
şi modul cum ea intră în eclipsă.
17. AET. III, 3, 2 (D. 368) Anaximenesgîndeşte la fd
cu acesta (adică cu Anaximandros), (cuprivire la trăsnet
etc.) dar adaugă ceea ce se întîmplă cu
marea : cind aceasta
este spintecată de visle, străluceşte. 4, 1D. 370) Auaximenes spune că norii se
produc atunci cînd aerul se comprimă tomai mult ; condensîndu-se şi mai mult,ncep să
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2146/2272
cadă ploi ; grindina se formează de cîteori îngheaţă apa c<·
cade, iar zăpada, atunci cînd o infimăcantitate de aer
este îm·ălnită de umezeală.
18. -, III, 5, 10 (D. 373) Anaximeuesafirmă des}H•:
ntrcubeu că se naşte din reflectarearazelor de soare de
către un nor comprimat, dens şi negru,prin faptul că razele
concentrate asupra lui nu pot răzbi prin
el. Schol. ARAT.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2147/2272
p. 515, 27 Maas (din Poseidonios) .Anaximenes afirmă
despre curcubeu că el se producedatorită reflectării soarelui de către unnor comprimat, dens şi negru. De aceea,partea de aer care se găseşte mai
aproape de soare apare
purpurie, fiind încinsă de razeleacestuia, iar culoarea
1ntunecată apare în partea în caredomină umiditatea .
El susţine că în timpul nopţii curcubeulse produce din
ună, dar nu prea des, fiindcă luna plin:t
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2148/2272
nu este în permanenţă, iar luminaacesteia este mai slabă decît a soarelui
19. GALENOS, in Hippocratis dehumoribus III, XVI,
395 K (din Poseidonios) . Auaximenes
stabileşte că vînturile
se nasc din apă şi aer şi, printr-un elande neînţeles pentru
noi, ele sînt mînate cu violenţă, foarterepede, la fel cu
zhornl păsărilor.
!JO
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2149/2272
A) VIAŢA ŞI INVATATURA
20. AET . III, 10, 3 (D. 377) .
Anaximenes susţine că
pămîntul ] are forma unei mese.ARISTOTEL, De cctelo b 13,
294 b 13. Anaximenes, Anaxagoras şiDemocrit afirmă că
ăţimea lui constituie cauza pentru carepămîntul îşi
păstrează poziţia, căci el nu despică, ciapasă, asemeuea
unui capac , aerul aflat sub el, aşa cum
se vede că face orice
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2150/2272
corp plat. Astfel de corpuri sînt şi greude mişcat, fie şi
prin forţa vîuturilor, din cauzarezistenţei ce-o opun. Acelaşi lucru,spun ei, îl face şi pămîntul cu aerul desub el.
Aerul aceta nemai avînd loc suficientpentru a-şi schimba
poziţia, stă pe loc, comprimat în jos, lafel cu apa din
..:kpsidră. Af:T. III, 15, 8 (D. 380)Anaximenes spune di
pămîntul, din cauza lăţimii sale, este s u
s ţ i n u t de aer.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2151/2272
2 1 . ARISTOTEL, i.Vl etcor. B 7. 365 b6. Anaximenes afirm ă că pămîntul udatde ploi) şi (apoi) uscat se crapă şi se
nasc cutremure din pricina denivelărilorcare se prăvălesc
aceasta este cauza care determină
seismele în perioadek
de secetă şi de asemenea în perioadelede mare umiditah·.
Căci în timpul secetelor, aşa cum s-aspus, pămîntul, uscînd u-se, crapă, şi din
pricina umezelii excesive se prăbuşeşte22. GALENOS, in Hippocratis de naturahominum XV,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2152/2272
25 K (din Sabinos) . Eu nu afirmdeopotrivă cu Anaximenes că omul esteaer, în întregime . . .
23. PHILOPON. de anima 9, 9 Hayd.Unii spun că [snfk·t ul J c·ste de naturaaerului, ctun afirmă Anaximenes şt
dţiva dintre stoici. Cf. şi AET. IV, 3, 2 ;PLATON, Phaidl)t
96 B.
B) FRAGMENTE
1 . PLuT., de prim. frig. 7, 947 F. Sau,aşa cum crede2.
Anaximenes cel de demult, să nu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2153/2272
considerăm nici recele
:a substanţă şi nici caldul, ci ca stări
comune ale materiei,
.:e apar datorită schimbărilor. CăciAnaximenes spune
că acel ceva din materie care secontractă şi se comprimii
·ste recele iar ceea ce se prezintărarefiat (cipcu6v) şi d e :>··
191
ANAXIMENES
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2154/2272
i n s (aşa numeşte el lucrurile cupropriile sale cuvinte)
este caldul. De aceea, nu în chipnepotrivit afirmă el că
omul suflă pe gură şi cald şi rece.
Suflarea se răceşte dacă
este presată şi comprimată cu buzele, iadacă se lasă
gura liber deschisă ea exhală căldură,datorită răririi produse.
PS.ARISTOTE:rJ [Probl. 34, 7.964 a 10?] .
căci atunci cînd
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2155/2272
.
răsuflăm uşor, iese din noi caldut (To
6epfL6v), dar atunci
dnd suflăm strîngînd buzele, noi nu dămafară aerul din
noi , ci [lovim] aerul din faţa gurii, carerece fiind, este
mpins şi izbit din plin.
2. AHT. I, 3, 4 (D. 278) . Anaximenesdin Milet, fiul Jni
Enrystratos, a arătat că aerul esteoriginea tuturor lucrurilor ; căci din el s
produc toate şi din nou în el se absorb .
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2156/2272
P r e c u m s u f 1 e t u 1 n o s t r u, ziceel, c a r e e s t e
a e r,
n e
s t ă p î n e ş t e
p e
n o i, t o t
a s t f e 1
ş i î n t r e g u l U n i v e r s e s t e c u p n s d e
s n f 1 a r e ş i a e r (aer şi suflare sînt
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2157/2272
ntrebuinţate ca
sinonime) . Greşeşte însă şi el [cf. 12 A
14] socotind că
vieţuitoarele sînt alcătuite din aer simplu şi unic ca înfăţi
şare şi din suflu. Căci este cu neputinţăca materia să fk
singurul principiu al lucrurilor şi trebuiesă ne imaginăm
că există o cauză eficientă care lealcătuieşte, tot aşa cum
nu este suficient că există argintul pentru
o cupă, dacă nu
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2158/2272
există făuritorul cupei, adică argintarul.Tot astfel se
petrec lucrurile şi cu privire la bronz, laemn şi la restui
materiei. 2 a.
I, 22, 1 [cf. A 15. 14, I, 93, 41. 26] .
Soarele este plat, asemenea unei p e t a1 e.
FALSIFICARI
3. OLYIPIODOR, De arte sacra
apidis philosophorum C
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2159/2272
25 (Berthelot Coll. Alchym. gr. I, p. 83,7) . Anaximenes
susţine că există un principiu al tuturor ucrurilor, infinit
şi in mişcare : aerul. El îl defineşte
astfel : aerul este apropiat de incorporaşi fiindcă noi ne naştem prin revărsare aacestuia, este necesar ca aerul să fienfinit şi abundent ,
pentru a nu dispare vreodată.
192OTE
1 Afirmaţie inexactA, intrucit
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2160/2272
Parmenides a trAit dupA Anaximettea.
Vezi Studiul istoric, p. LXX.
Afirmaţia că a scris într-o limbă"simplă şi nemeşteşugitA" este
un indiciu că gîndirea filosofică greacăera încă in căutarea unui mod de
exprimare.
Vezi nota 3 1 la Thales.
1 Vezi nota 18 la Thales.
Anumite izvoare atestă că Anaximeuesera cu douăzeci şi patru de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2161/2272
ani mai tinăr decit Auaximandros, iar acesta cu paisprezece ani mai
Unăr dedt Thales.
7 Anaximenes din Lampsakos,contemporan cu Alexandru cel Mare,
a fost un retor care a contribuit laconstituirea teoriei despre retoricA
n antichitatea greacă.
1 Diogenes din Apollonia (sec. V i.e.n.)este considerat drept un adept
al doctrinei lui Anaxagoras. Vezi p. 205
Vezi Studiul istOI'ic, p. LXXII-LXXIII
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2162/2272
1 0 Sciotherikos, un aparat simplu demăsurat timpul, un băţ Infipt vertical peun cadran a cărui umbră indică orele da
şi solstiţiile şi echinoc
iile.
MAMERCOS
O't Ă INTRODUCTIV A
Ştim despre :M:amercos ceea ce nerelatează Proclos, in textele corisacr-ate
toriei matematicilor. ){enţiuneadespre !lfamercos este semuifkcttivll,ntrucit relevă. interesul pentru ştiinţa
matematică printre cel ce au aparţinut
generaţiei ce i-a urmat lui Thales.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2163/2272
Proclos, Prolog la Comentariile lacartea I a Elementelor lui Euclld, 157.
După acesta [Thales], Mamercos, fratelpoetului Stesichoros, este cunoscut ca unmare iubitor de geometrie ; Hippias
din Elis ne infonnează că, în acestdomeniu, el a dobîndit
celebritate·.
Hll'PON DIN SAMOS
OTĂ INTRODUCTIVĂ
Un singur fragment cert atestl in niştescholii homerice concepţia
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2164/2272
"cercetltorului naturii", Hlppou, cnm ncaracterlzeazl!. Zeller. Despre
viaţa sa nu cunotem mal nimic. Esteoriginar din Samos, ori dintr-un
or al Greciei Mari. AI fi fost acuzat
de atelstn, probabil din cauza
opln!ei sale despre obirşla Universuluiexclusiv din elementul .,umed",
sau apl. El a llrgit sfera investigaţlilor acelor a-numiţi physio/ogoi
ouleni, ocnpindu-se şi de chestiuniprivitoare la geneza fltnlui şi la
devoltarea lui in uter (determinarea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2165/2272
sexului). Sensul pe care 1-a avut.
n gindirea sa, inslstenţa asnprn
numl'lrului şapte (fr. 1 6), rl!.miue decercetat.
HIPPON
A) VIAŢA ŞI tVAŢATURA
1 . IAMBLICHOS, Viaţa lui Pythagoras
207 [Catalogul
pythagoreicilor 58 A]. Melissos dinSamos . . . Eloris,
Hippon. CENSORINUS 5, 2 Lui Hippondin Metapont sau
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2166/2272
după autorul Aristoxenus [fr 38 FHG II,282], din Samos
etc. [v. I, 387, 9, 389, lO ) . SEXTUSEMPIRICUS, Pyrrh.
hypot. III, 30. Hippon din Rhegion vezi, 385, 25.
Cronologia (după Empedocles) , reiesedin ARISTOTEL,
De anima I, 2, 405 b 1 [v. 3 1 A 4].
2 . Scholii l a ARISTOFAN, Vettetus a d
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2167/2272
ubes 94 urm .
cf. Aves 1001 ].
Acesta e locul de meditaţie al sufletelornţelepte.
Acolo locuiesc bărbaţii care vorbinddespre cer
Vor să ne convingă că e un cuptor cu
cărbuni
Care se găseşte în jurul nostru, iar noisîntem cărbunii.
Acest lucru îl spune cel dintîi Cratinos,n drama sa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2168/2272
Panoptai [fr. 155 Koch ] desprecomediile filosofului Hippon. Scholiilea CLEMENS DIN ALEXA:::mRIA,
Protr. IV,
103 Klotz. Cratinos menţionează despreHippon că şi acesta
a fost lipsit de pietate.
3. HIPPOLYT., Ref. I, 16 (D. 566, W.18). Hippon din
Rhegion a afirmat că la început a fost
apa rece şi foculcald*. Pe cînd se năştea, puterea foculuiera învinsă de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2169/2272
Ca principii, ca elemente primordiale.
196
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2171/2272
A) VIAŢA SI INVATATURA
apă şi în felul acesta s-a constituitUniversul. Sufletul e
denumit de el cînd creier, cînd apă.Sămînţa e de asemenea ceea ce ne aparedin lichid şi din care, spune el, ianaştere sufletul.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2172/2272
4. SIMPLICIUS, P!tys . 23, 22 [v. maisus l, 77, 16)
fhales . . . şi Hippon, despre care secrede că a devenit
aten, au spus că apa este începutul,
conform celor ce ni
se înfăţişeaztt simţurilor, aj ungînd laaceastă concluzie etc.
5. SEXTUS EMPIRICUS, Pyrrhoneio ihypotyposeis lli, 30,
X, 361 . Hippon din Rhegion [a admis ]focul şi apa.
6. ALEXA:-.TDROS (la nr. 7) 26, 21.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2173/2272
Se relatează despre
H1ppon c·: acesta a presupus în chip
simplist că umedul
este începutul dar într-un chip nu preaclar, căci tiu a
precizat care din două, apa, ca 'l'hales,
ori aerul, ca Anaxi
ucnes şi Diogenes. IOANN. DIAC.,Alleg. in Hes. Theog. 1 16.
EJ însă, pămîntul [ ? , 1-a aşezat lanceput ], ca şi Hippon,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2174/2272
ate.ul.
7. ARISTnTCL, 1v!etafizica l, 3, 984 a3 după Thales [1 1 A
1 2 ] . )fim<:ui nu l-a socotit demn peHippon să-l aşez{! la
rînd cu ace;:tia, din cauza simplităţii
gîndirii sale.
8. CI.,B)'lE':'T3 DIN AU;:XANDRIA,Protreptikon 24 (I, . 18,
7 St.) . Est e: ch:: mirare pentru mine dice pricină Euemenor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2175/2272
din Agrigc:ut, Nicanor din Cipru,Hippon, Diagoras din
}ielos şi, rnai presus ca dînşii, acelcyrenian (Theodoros
i este nu mele), precum şi numeroşi alţi
oameni care au
ri'iit în C:lip înţdept şi au depăşit înagerimea minţii pe
au fost totuşi numiţi "atei", în legătură curătăcirea
or faţă de zei. PHILOPON, De anima88, 23. Acesta [scit .
Hippon ] a iost numit "ateul", deoarece
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2176/2272
socotit drept
pridnă a tut uror lucrurilor nimic altceva
decît apa. ompară AEI-., V. H. 3 1 [64A 3 ] ; [r. 33. PLUTARH, De comm.
not. 3 1 , 4, 1075 A.
9. [ALEX. J , in Metaphys. 462, 29.Hippon, cel supranumit
mai întîi ateul, pentru că a declarat că nuexistă nimic
.
in afara Cl!ior ce percepem cusimţurile) . . . Compară B 2.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2177/2272
197
HJPPON
10. AET. IV, 3, 9 (D. 388) Hippon [aspus] că sufletul
e făcut) din apă. ARISTOTEL, Deanima I, 2, 405 b 1 (vezi
, 283, 1 6) , b 24. Iar cei ce admit şiunul şi altul din contrarii,
precum căldura sau frigul sau altceva deacest fel, socotesc
că şi sufletul este unul dintre aceste
contrarii) . Ei se lasă,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2178/2272
de fapt, conduşi doar de nume, pentru căcei ce consideră
că sufletul este ,.căldură", o fac pentrucă prin acest cuvînt
se denumeşte şi ,.trăirea" ('ro ijv), iar
cei ce consideră că el
este .,frig" (ljl uxp6v), pentru că sufletule denumit astfel
de la "respiraţie" ( 8Lci -ri)vcivcxnvo1;v) şi de la .,răcire"
x«'t'liljluLc;) . PHILOPON, asupraocului, 92, 2. Hippon şi
Heraclit postulează şi unul şi altul unul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2179/2272
di.n contrarii,
Heraclit , căldura, sub cuvînt că focul ar
fi începutul (elementul primordial), iar Hippon recele, socotind apa dreptnceput. Fiecare din ei afirmă şi caută să
prezinte adevărul cu privire la cuvîntul
suflet, după propria lor părere, unul,spunînd că se zice despre cei vii cărăiesc ( ljv) de la
verbul .,a fierbe" (dv), adică de lacăldură1, iar celălalt
că sufletul (ljlux) se numeşte astfel dea "rece" (ljluXP6v).
pentru că socoteşte drept început apa, de
a care purcede
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2180/2272
existenţa, legată de apariţia cauzei. princare se produce
răcirea respiraţiei. Şi, pentru că viaţa îşare originea in
suflet, iar sufletul provine din rece
adică din apă), atunci
urmează ca respiraţia, care micşoreazăprin răcire căldura
din jurul inimei, fără să frîneze putereasufletului, să devină
şi mai intensă (mă refer la intensitatearăcirii) . HERM. ,
rris. 2 (D. 651) Cei care spun că apa
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2181/2272
este generatoare [se.
că e suflet ; pe margine, Patm. adaugă
corect lemma :
Hippon].
11. MENON, A nonymi Lottdin. 1 1 , 22Supplementum
Aristotelicum III, 1, 17 ] . Hippon [sau
Hipponax ] crotoniatul crede că există înoi umiditate proprie, cu ajutorul căreiapercepem şi trăim. Cînd asemenea
umiditate există.n mod convenabil, fiinţa este sănătoasă
cînd apare uscăciunea, fiinţa îşi pierde
sensibilitatea şi moare. De aceea
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2182/2272
bătrînii sînt uscaţi şi insensibili, pentrucă nu posedă umiditate. Pentru acelaşimotiv, tălpile sînt insensibile, fiindcă
ele nu au parte de umiditate. Acestea lespune el [Hippon].
198
A) VIAŢA ŞI INVATATURA
n altă carte, acelaşi bărbat spune căaşa-numita umiditate se modifică din
cauza căldurii excesive şi a răceliiexcesive şi astfel apar bolile ; mai spuncă ea se modifică,
sau prin prea mult lichid, sau prin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2183/2272
uscăciune excesivă,
sau printr-o structură mai densă, sau
printr-una mai fină,
sau prin alţi (factori) şi arată astfel caree pricina bolii,
dar fără a expune bolile ce se ivesc . CfPLUTARH, De Iside
33, p. 264 B.
12. CENSORINUS 5, 2 (v. I, 385, 4].Hippon . . . crede
că sămînţa se scurge din măduvă şi că spoate dovedi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2184/2272
aceasta prin faptul că, dupămperecherea vitelor, dacă
cineva sacrifică masculul nu va mai găsmăduva, căci s-a
scurs.
13. AET. V, 5, 3 (D. 418) . Hipponspune ] că săminţa
masculilor, deşi proiectată pe organelefeminine de reproducere, poate totuşi sănu folosească genezei, din pricina
uterului căzut în afară. Adeseori seproiectează în uter
sămînţa de la doi bărbaţi, mai ales la
văduve. Şi că oasele
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2185/2272
provin de la bărbat, iar părţile moi de lafemeie. CENSORI
US 5,4.
14. - V, 7, 3 (D. 419) Hipponax [vezimai sus fr. A 1 1, r. 2].
Din sămînţa compactă şi puternică saudin cea fluidă
şi mai slabă [se nasc bărbaţi sau ft:meiJ. CEJ;SORINUS
6, 4. Hippon afirmă că din sămînţa maifină se nasc femei
şi din aceea mai densă bărbaţi. AET. V,
7 (D. 420) Hipponax
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2186/2272
aşa aici, d. însă I, 386, 43] : dacăpredomină germeuul,
este bărbat, dacă predomină nutriţia,este femeie.
15. CEl\SORINUS 6, 1. După Hippon,
ntr-adtvăr, capul,
n care este sediul sufletului [creşte celdintîi].
16. - 9,2. Hippon, care scrie că prunculse plămădeşte
n 60 de zile şi că în luna a patra seformează părţile compacte, in a cinceaapar unghiile şi părul, iar în a şaptea
este un om complet. 7, 2. Hippon din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2187/2272
Metapont a socotit
că naşterea poate avea loc de la a şaptea
a a zecea lună.
n luna a şaptea, fătul este deja matur,deoarece numărul
şapte are mare însemnătate, dacăadevărat este dl ne for-
199
HIPPONmăm în timp de şapte luni, că după alteşapte începem si
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2188/2272
stăm drept că după luna a şaptea apar dinţii şi că iarăşi,
după şapte ani, ei cad, iar în al 14-lea aal vieţii se iveşte
pubertatea. Această maturizare începe la
şapte luni, se
continuă pînă la a zecea, astfel că naturarămîne în toate
celelalte statornică, adică la şapte luni,sau la şapte ani ;
vom adăuga la urmă trei luni sau trei anicăci dinţii apar
a copil în luna a şaptea şi se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2189/2272
desăvîrşesc în cel mult zece ;
n anul al şaptelea, cade primul dintre e
ar în al zecelea,
ulti:nul ; după 14 ani, se dezvoltă uniidinţi, iar după 17
ani toţi. Cf. 22 A 18, B 126
a, 31 B 1 53 a.
17.
6, 3. Iar Diogenes [64 A 25 ] şi Hipponau socotit
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2190/2272
că in pîntec există un organ proeminent,
pe care copilul
l prinde în gură şi extrage hrana prin ela fel ca prin mamelele materne, după
naştere.
18.
6, 9. Urmează despre gemeni, pentru acăror naş
ere trebuie un anume fel de sămînţă, aşacum a crezut
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2191/2272
Hippon. ntr-adevăr, cînd sămînţa estemai bogată decît
e nevoie pentru un singur copil, ea sendreaptă în două
di r.:cţii.
19. TEOFRAST, Historia Plantarum l, 35. Hippon spune
că toate [plantele ] iau naştere prinngrijire întîmplătoare
saa neîntîmplătoare, cele sălbatice şicele altoite, cele fără
ro;:td;:: şi cele cu roade, cele fără flori
şi cele cu flori, potrivit
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2192/2272
cu locul şi [cu aerul înconjurător : totastfel cele cu frunze
ca(Lice şi .cele cu frunze] perene. III, 2,2. Mai spune Hippon
că toate sînt domestice sau sălbatice ;
cele domestice sînt
"cultivate", cele sălbatice ,.necultivate" primele sînt
denumite corect, celelalte însă necorcctdeoarece [plantele
dac:ă nu sînt îngrijite, devin toate mairele şi se sălbăticesc,
dar dacă sînt îngrij ite, mt toate devin
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2193/2272
mai bune, după
c u m se spune aici.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2195/2272
B) FRAGMENTE
B) FU,AGMENTE
1 . Sclzolii Hornerice. Genev. , p. 197,19 icole,
a
HOMER, Jliada . XXI, 195 :
imeni nu poate să lupte cu ZeusCronidul.
ici· puternicul Acheloos nu se măsoarcu el,
ici puterea Oceanului ce curge din
adîncuri,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2196/2272
Din care purced toate rîurile şi toatemările
Şi toate izvoarele şi fîntînile cele mari.
Crates însă, în cartea a doua aCo1nentariilor sale la Home.:r
ne lămureşte că Oceanul este "Mareacea mare", deoarece,
afirmă el, acestea se potrivesc să fiespuse despre marea
externă, pe care şi acum încă unii onumesc "Marea cea
mare'', alţii "Marea atlantică", iar alţii
"Ocean". Căci
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2197/2272
numai un asemenea fluviu ar putea aveaaceastă putere.
Cîţiva însă [Zenodotos, l\Iegakleides ] ,eliminînd versul
despre Ocean [deci v. 195 J, atribuie
acestea fluviului
Acheloos, pentru că el nu e mai mic camarea [cxternrt],
nici ca golfurik acesteia ; m ă refer l agolful tirenian şi cel
onic. În cele t rei Vf'rsuri [v. 195 - 197], el a spus, zice
Crates, un lucru cn care şi filosofii
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2198/2272
naturii (cpucnxot) au fost
de acord, .anume că apa care înconjură
n cea mai mare
parte pămîntul este Oceanul, din careprovine şi apa de bănt.
Hippon spune : c ă c i
o a t e
a p e 1 e
d e
b ă u t
s î n t
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2199/2272
d i n m a r e2, d e o a r c c e
p u ţ u r i 1 e d i n
c a r e b e m n u s î n t m a i a d î n c i ca m a r c a :
a 1 t f e 1
a p a
n u
a r
p r o v e n i
d i n m a r e,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2200/2272
c i d e a l t u n d e v a . M a r e a e s t e în s ă m a i
a d î n c rt
d e c î t a p e l e i z v o a r e l o r. P r i n
u r m a r e, t o a t e
c î t e
s î n t
d e a s u p r a
e i,
p r o v i n d i n ea. Acestea le-a spus lCrates J ca fiind
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2201/2272
după Homer.
201
HIPPON
Apocrife
2. Cii2MENS DIN Aii2XANDRIA,Protr. 55 (!, 43, I St.)
u trebuie să ne indignăm, desigur, căHippon cel imortalizat a murit totuşi.Hippon a cerut să i se scrie pe mormîntaceastă elegie [Anthologia Lyrica ]I, 74Diehl : "Al lui Hippon . . . "AI.EXANDROS, In Metaphys. 27, 1Aristotel
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2202/2272
spune despre el că era ateu ; de unde şinscripţia pe mormintul său : "Al lui
Hippon . . . "
Acesta-i mormîntul lui Hippon pe careMoira
Egal cu zeii nemuritori făcindu-1, 1-animicit.
3. ATH2NAIOS XIII, 610 B. Dintre toţicîţi s-au minu-
nat în faţa mormîntului lui Myrtilos . . .
nimic nu estemai zadarnic decît ştiinţa excesivă" . . .a spus Hippon
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2203/2272
ateul. Urmează 22 B 40.
4. CI.A.UDIANUS MAMERTINUS, De
anima 7, p. 121, 14
Eng. Hippon din Metapont, din şcoalaui Pythagoras,
după ce prezintă argumente despresuflet, de nezdruncinat
faţă de modalitatea părerii sale, seexprimă astfel : .,cu
otul altceva e sufletul şi altceva corpul sufletul e treaz
şi atunci cînd corpul e amorţit, el vede
şi cînd acesta e orb
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2204/2272
şi trăieşte şi cînd acesta a murit".
OTE
1 Joc de cuvinte pe baza unor apropierifonologice a verbelor .,a trăi"
,.a fierbe", noţiunea de .,viaţA"egtndu-se astfel de aceea de .. ăldn':'
-i", după cum psyche, noţiunea de
,suflet" ste pusă .. aici · l legături"
cu cuvbltul Psyclwo11, ,.rece", care seproduce in corp datorită respiraţieL
1 Marea care înconjură pămintul :Oceanul.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2205/2272
202
DAIOS DIN HIMERA
O'l' Ă INTRODUCTIVĂ
u ştim nimic nici despre \"i.aţa, nicidespre opera scrisă a ui
autor sicilian. Ne apare ca .. ambasadoral direcţiei ionice de cugetare
n vestul lumii greceşti. Semnificaţiaprincipiului ,.aeruluî", pe care il
n:rtituie. este controversată.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2206/2272
SEXT. IX, 360 Anaximenes şi Idaios dinHimera şi Diogenes din Apollonia şiatenianul Archelaos, profesorul lui
Socrate . . . susţin că aerul [esteprincipiul primordial şi
elementul tuturor lucrurilor].
ARISTOT. , Metaphys. I, 7, 988 a 23Unii consideră principiul primordial cafiind materie . . . toţi aceştia sînt deacord în a recunoaşte această cauză ; damai sînt şi din aceia
care recunosc fie aerul, fie focul, fie apasau c e v a m a i
d e n s d e c î t f o c u l d a r m a i u ş o r
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2207/2272
d e c î t
a e r u 1 [drept principiu ]. Într-adevăr,
aşa susţin unii că
ar fi elementul primordial.
- , De caelo III, 5, 303 b 10. Sînt uniicare postulează
doar existenţa Unu-lui şi pe acest Unu îl
dentifică divers,
fie cu apa, fie cu aerul, fie cu focul, fiecu ceva mai uşor
decît apa dar mai dens decît aerul. Eipretind că ceea ce
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2208/2272
cuprinde toate cerurile este apeiron-ul.Aşadar, fie că identifică acest Unu cuapa sau cu aerul sau cu ceva mai uşor
decit apa dar mai dens decît aerul - , fiecă admit că din
acesta se nasc toate celelalte prin
ngroşare şi vîrtej
aos
DAlOS DIN HIMERA
aceştia se înşeală pe ei înşişi, prezumînd
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2209/2272
un «.ltceva, care
precede elementul primordial.
- , Phys. I, 4, 1 87 a 12. SIMPL. laacest loc 149, .'5.
Toţi presupun că acest Unu este materiada·r unii îl ideuti-·
fică cu unul din cele trei elemente, cum
ar :fi Thalcs si
Hippon cu apa, Anaximenes şi Diogenescu aerul, Heraclit
;;i Hippasos cu focul (nimeni nu a luatn considerare pămîntul în această
postură, numai din pricina greutăţii ca
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2210/2272
acesta să sufere modificări) . Alţii însăl identifică
cu altceva decît cele trei elementeprimordiale. cum <.:.r f
c e v a
m a i d e n s
d e c î t
f o c u l d a r rn a !
u ş o r d e c î t a e r u 1 sau, după cum se pune în alte
ucrări, m a i d e n s d e c î t a c r u 1 ş i
m a i u ş o
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2211/2272
d e c î t a p a.
DIOGENES DIN APOLLONIA
-{Q'l'A INTRODUCTIVĂ
Cunoaştem prea puţin despre viaţa luiDiogenes din Apollonia. Se ştie
că 'S-a născut în Apollonia, aproximativpe la 480 i.e.n. ; poate Apollonia
din .Creta, dar s-ar putea să fie vorba deo altă cetate cu acelaşi nunu!.
Afirmaţia lui Diogenes Laertios, care-1
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2212/2272
prezintă ca: discipol al lui Ana dmenes,nu poate fi luată literal deoarece alreilea . mare filosof milesian a murit cu
citeva decenii înainte de naşterea luiDiogenes din Apo!lonia. E vorbaprobabil de o anumită filiaţie de idei .
Opera sa cuprinde cu certitudine oscriere llltitulată Dt's;/Jre nal!-i.
despre care Simplicius, în sec. VI al erenoastre, afinuă că exista iucl•
pe timpul său. 1 se mai atribuiapatemitatea, - improbabilă - a altor
două scrieri , intitulate, una Despre
natura omuhti, alta Împotriva sofiştilol'.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2213/2272
S-ar putea insi ca'eeste, titluri săndice părţi din lucrarea Despye nat;:;.i.
p.ţin înteeiată este informaţia el ar fi scris o Meteorolcgir..
DIO GENES DIN APOLLONIA
A} VIAŢA ŞI INV ĂŢĂTURA
1. DIOG. LAERT. IX, 47. Diogenes din
Apollonia, fiul
ui Apollothemis, a fost un fizicianfoarte renumit. El a
fost, cum spune Antisthenes, elevul luiAnaximenes1•
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2214/2272
Era contemporan cu Anaxagoras.Demetrios din Pbaleron,
n Apologia ltti Socrate, spune căDiogenes abia a scăpat
de a fi condamnat la moarte la Atena,
pentru că era foarte
nvidiat2•
nvăţăturile sale au fost acestea : aeruleste elementul
din care sînt alcătuite toate lucrurile,umile sînt infinite
n număr şi un spaţiu nesfîrşit le
cuprinde pe toate. După
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2215/2272
cum este mai condensat sau mai rarefiataerul dă naştere
umilor. Nimic nu se naşte din nimic şinimic nu dispare
n nimic. Pămîntul este sferic, aşezat în
mijlocul lumii ;
el şi-a primit alcătuirea de la călduracare il înconjură,
ar soliditatea de la frig.
5. SIMPL., Phys. 25, 1. Diogenes dinApollonia, care este
oarecum cel mai tînăr dintre acei cari s-
au ocupat cu chestiunile de filosofie a
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2217/2272
ca pe acela din care se naşte totul.
206
A) VIATA ŞI fNV.A.TATURA
6. PSEUDO-PLUTARCHOS, Stromat.12 (D. 583) . Diogenes
din Apollonia afirmă că aerul esteelement. Spune că toate
se mişcă şi că există lumi nenumărate.ar naşterea lumii
o arată astfel : cînd Universul s-a pus in
mişcare, rarefiindu-se într-un loc şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2218/2272
ndesindu-se intr-altul, s-a format un
corp în locul unde s-a adunat ceea ce
era dens şi apoi,
după acelaşi logos, s-au născut celelaltecorpuri, iar cele
mai uşoare, ocupînd locul cel mai înalt,au format soarele.
7. AE'r. I, 3, 26 (D. 28)) : Iar Diogenes din Apollonia
spune că princ : pml lucrurilor este aerunfinit. ARIST.,
De gen. et corr. I, 6, 322 b, 12. De
asemenea, acei care leagă
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2219/2272
devenirea lucrurilor de un singur principiu trebuie să admită acţiunea şide aceea Diogenes [din Apollonia], pe
bună dreptate, spune că dacă nu s-ar naşte toate lucrurile
dintr-un singur principiu, nu ar fi posibica ele să aibă
acţiune unele asupra altora, ca bunăoarce este cald să
se răcească şi să se încălzească din nou
căci nu căldurai răceala se transformă una în alta, cin mod vădit substratul lor.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2220/2272
8. PHILODEMOS, De pietate, c, 6 b (D536) Diogenes îl
1audă pe Homer pentru că vorbeştedespre lucrurile divine
nu mitologic, ci în mod realist, căci el il
consideră pe Zeus
ca fiind aerul, spunînd că Zeus le ştie poate. CICERO,
De nat. deor. I, 12. Aerul, pe careApolloniatul obişnuieşte
să-1 numească zeu', ce înţeles sau ceformă de zeu poate
avea ?
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2221/2272
9. ARISTOTEL, Meteor. II, 2, 355 a, 21Şi aceştia se
ovesc de aceeaşi dificultate ca şiacei11 care spun că la
nceput existind doar umiditatea şi
pămîntul, iar spaţiul
din jurul pămîntului fiind încălzit desoare, astfel s-a născut
aerul şi intregul cer s-a·•mărit ; aerul afost în acelaşi timp
cauza vînturilor şi a solstiţiilor.
10. dr. II, 1, 3 (D. 327) Diogenes spune
că lumile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2222/2272
se succed, [se nasc şi mor] în număr nfinit. 1. 6 [D. 328)
Diogenes şi Melissos spun că Tot-ul estnfinit, dar că
umea noastră este finită în timp. II, 4, 6
D. 331) . Diogenes,
207
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2226/2272
nvizibile, lipsite de nume din aceastăpricină ; adesea ek
cad pc pămînt şi se . sting ca astrul depiatră căzut. apt:tns-
îngă Aigos Potamos.
13. - II, 20, 10 (D. 349) Diogenes spune
că soardl'
este din piatră poroasă, iar razele carees din eter păţrll:t\d
ntr-însul.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2227/2272
14. - II, 25, 10 (D. 356) · Diogenesspune că hin';'-'
-ste un corp luminos străpuns de găur
1 6. --:- III, 3, 8 (D. 368) Diogenesmenţionează . i.zbirea focului de norul
umed c<1 pricinuind tunetul pr,inatingere, jar fulgerul prin iluminare ; elmai consider;\
drept cauză a tunetului suflul (de aer pricinuit de izbin:a
focului) . SENECA, Qu. nat. II, 20 :
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2228/2272
Diogenes din Apollonia.
spune că unele tunete se nasc din foc,
altele din vînt ; focul
naşte acele tunete pe care le precede şie anunţă ; vînhtl
produce acele tunete care răsună fărăumină.
18. SENECA, Qu. nat. IV, 2, 28. DupăDiogenes diit
Apollonia, soarele absoarbe umiditatea pămîntul uscat u
reia de Ia mare şi de la celelalte ape.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2229/2272
19. TEOFRAST, De sens. 39 sq. (D.510) Diogenes a atri•·
buit aerului senzaţii, aşa după cum i-aatribuit viaţă :;;i
nteligenţă ; s-ar putea deci spune că el
e atribuie asemăuătorului, pentru că,după el, nu ar exista nici acţiune, n,i:Giucru acţionat, dacă nn ar proveni toate
dintr-un singu1·
principiu. Mirosul ar fi de asemeneaegat de aerul . din
urul creierului ; pentru că acest aer estedens şi propor
ional mirosului ; creierul, dimpotrivă,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2230/2272
este raref:iat şi:
dilatat de micile vase a căror orînduire
nu este în raport
cu mirosurile şi nu admite amestecul lorînsă, este clar
că, dacă există un aer a cărui desime săfie echilibrată.
208
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2231/2272
A) VIAŢA ŞI INVATATURA
dcela este mirositor. (40) Auzul s·
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2233/2272
esutului limbii îu
ce priveşte pipăitul,
Diogenes n u a determinat nici cum se
produce, nici la ce
se aplică
Dar d
upă aceasta el î ncearcă să spună de ceşi
ale cui simţuri sînt cele mai fine. (4 1 )
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2236/2272
corp în repaos,
ptod ncc un sunet şi un zgomot
nearticulat. (42) Vederea
;ste cu atit mai pătrunzătoare cu cît aeruşi venele sînt
mai subţiri , ca şi în cazul celorlaltesimţuri, şi cu cît ochiul
:-;te mai strălucitor. Imaginl'a seproduce mai ales prin
ctiloarea opusă ; astfel ochii negri vădmai hin ziua şi
percep mai bine obiectele strălucitoare
ochii de culoare
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2237/2272
opusă văd mai bine noaptea. Dovadă căsenzaţia se datoreşte aernlui interior,care este o mică parte din divinitate,
r st faptul că adesea atenţia
ndreptată
asupra anumitofobiectc. ne face să nuvedem şi să nu auzim altele. (43)
Plăcerea ş durerea se produc astfel :cînd aerul se amestec[t
:11 sîngele în cantitate mare şi îl faceuşor, potrivit cu natura,
şi pătrunde în tot corpul, atunci se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2239/2272
DIOGENES DIN APOLLONIA
atea şi cu opusele acestora. Limba este
organul care îngăduie cel mai bine să se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2240/2272
aprecieze sănătatea organismului ;aceasta, deoarece este foarte sensibîlă,cu un ţesut foarte·
subţire, toate venele sfîrşind într-însa,astfel că prezintă
numeroase semne în caz de boală. Înat:claşi fel sînt aici
ndicate culorile celorlalte animale ;căci toate aceste culori,
oricare şi oricîte ar fi ele, apar aici.
44) Cum am spus,nteligenţa este atribuită aerului curat şi
uscat, pentru că.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2241/2272
umiditatea împiedică gîndirea ; astfel, însomn, în beţie
sau după multă mîncare, inteligenţa estemai slabă. Că
umiditatea îi este vătămătoare, stă
mărturie inferioritatea
ntelectuală a celorlalte animale, carerespiră aerul ieŞ.nd
din pămînt şi a căror hrană este maiumedă decît a noastră.
Păsările respiră un aer curat, însă naturaor este cea a
peştilor ; carnea lor este foarte densă şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2242/2272
nu îngăduie aerului
să circule în tot corpul, ci îl opreşte în
nterior ; de asemenea
:·lc digeră repede hrana, însă sîntipsite de gindire. În afară de hrănire,
gura şi limba au o anumită funcţie, dar animalele nu pot vorbi între ele.Plantele, neavînd cavitatea internă şinelăsînd să le intre aerul, sînt cu totulipsite de gîndire. (45) Aceeaşi cauză îiipseşte şi pe copii
de gîndire, pentru că la ei umiditateaeste excesivă, astfel
că aerul nu poate pătrunde în tot corpul,
ci se adună î11-·
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2243/2272
spre piept, ceea ce îi face proşti 9i fărăudecată. Ei sint
supărăcioşi şi nestatornici, trecînd de lao extremă la alta,
pentru că aerul din micul lor corp este
otuşi în cantitate
mare. Tot aşa se produce uitarea, cîndaerul nu circulă
n tot corpul şi nu se păstrează legăturapărţilor ; dovadă:
este că atunci cînd voieşti să-ţiaminteşti, simţi o greutak
n piept ; de îndată însă ce îţi aminteşti,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2244/2272
simţi risipirea şi
uştUarea durerii.
20. ARISTOTEL, De anima I, 2, 405 a21. Diogenes ca şi
unii dintre ceilalţi [filosofi] considerăsufletul ca aer,
ncredinţat că acesta este alcătuit din
cele mai mici particule şi că esteprincipiul tuturor ; şi că de aceeasufletul cunoaşte şi produce mişcare :
fiindcă el este primul şi dinel pornesc celelalte, el cunoaşte ; datfiind că este cel mai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2245/2272
subtil element, este capabil de mişcare.
210
B) FRAGM'EN'Il!
21. AET. IV, 16, 3 (D. 406) Diogenesspune că auzul
se naşte cînd aerul din cap este lovit şi
mişcat de voce.
28.
V, 1 5, 4 (D.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2246/2272
426) Diogenes spune că pruncii
se nasc fără suflet, dar curînd căldura
atrage în plămînî
aerul rece din afară.
29. - V, 24, 3 (D. 436) Diogenes spunecă dacă tot
sîngele din cap curge în vene şi dacă
mpinge aerul închis
spre piept în sus şi spre abdomen în j osse produce somnul,
ar temperatura pieptului se ridică ; dacăot aernl părăseşte
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2247/2272
venele, urmează moartea.
30. ARISTOTEL, De gen. et corr. Il, 5,
332 b. Unii6
presupun că aerul se schimbă atit în foccît şi în apă, iar
apa atît în aer cît şi în pămînt, iar elementele extreme nu
se transformă unele în altele.
31. SIMPLICIUS, Phys. 153, 13. Dupăaceea, Diogenes
arată că sămînţa vieţuitoarelor este deaer şi că gîndurile
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2248/2272
se nasc atunci cînd aerul cuprinde cuajutorul venelor
ntregul corp, împreună cu sîngele.
B) FRAGMENTE
2. SIMPL., Phys. 1 51, 28 (2) . Iar miemi se pare, spunîud
aceasta pe scurt, că toate cele ce există
sînt transformări
din aceeaşi materie primordială şi căsînt de acelaşi fel.
ar aceasta.:este evident. Căci, dacăceea ce este în această
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2249/2272
ordine universală - pămînt şi apă şi aer şi foc şi toate cite
apar în această lume - ar fi diferite unelede altele, adică
deosebite prin natura lor, şi dacă nu ar
rămînea aceeaşi
substanţă materială] în multipleleschimbări şi prefaceri,
atunci nu s-ar putea amesteca în nici unfel unele cu altele
şi nici nu ar putea aduce unele altoranici folos, nici pagubă ;
şi nici o plantă nu ar putea răsări din
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2250/2272
pămînt, nici un animal şi: nici altceva,dacă [toate"] nu ar fi alcătuite în aşa felndt să fie unul şi acelaşi lucru. Dar
oate acestea sint
ransformări ale aceleiaşi (materiiprimordiale) şi devin
211
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2253/2272
dud într-un fel cînd în altul şi apoi sentorc în aceeaşi
materie primordială) .
3 .
4a ] .
Căci fără puterea gîndirii a r fimposibil
Ga . (materia primordială) să fiempărţită în aşa fel, incit
n toate să aibă măsura cuvenită, în iarn
şi vară , în zi şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2254/2272
noapte, în ploaie, vînt şi cer senin ; şi,dacă ne gindim bine,
găsi m că toate celelalte sînt alcătuite cîse poate mai frumos.
4.
4b ] .
ată, în afara acestora, şi următoarelt>
p1t ernice dovezi : omul şi celelaltevietăţi trăiesc respirind
.tl'r, iar acesta este pentru ele suflet şi
nteligenţă, cum se
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2255/2272
va. mai arăta limpede în această scrierecăci, dacă piercl
acr nl, vieţuitoarele mor, iar inteligenţaor dispare.
:; - [6 ] . După p
ărerea mea, această [materie pri
Jll(l;dială ] înzestrată cu i nteligenţă estceea ce oamenii
nmpesc aer, toate fiind orînduite şi
guvernate de cătn'
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2256/2272
\csta. Căci aerul îmi pare a fi zeu7, şse întindl: peste tot
ŞI conduce totul şi este în totul. Şi nuexistă nimic care să
nu participe la acesta. Totuşi, nu există
nimic care' să
participe la el în acelaşi chip ca altul ,ci există multe feluri
de inteligenţă, ca şi de aer. Căci el arefelurite stări, cînd
mai cald, cînd mai rece, cînd mai uscat,cind mai umed ,
dnrl mai liniştit, cînd mişcat mai tare. Şi
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2257/2272
mai exi stă în
n-insul nenumărate alte transformări şi
nfinite culori :}t
gusturi. Iar sufletul este la toatevieţuitoarele nnul i
a.cc·laşi, anume aer, şi anume mai calddecît acela din afară,
n care noi ne aflăm , dar mult mai recedecît cel din apropierea soarelui8.Căldura aceasta nu este aceaşi la toat
vieţuito:Hele (doar, nici la oameni nueste aceeaşi), ci diferft, n u mult, ci atîtdt srL rămînă de aceiaşi {el . Totuşi,.tici
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2258/2272
1111 l ucrn din cele ce sînt supuseschimbării nu poat..: fi în
ot ul asemănător altuia fără să sedentifice cu el . Aşadar,
nt mcît schimbările sînt variate,
vieţuitoarele sînt ţ;i , ele:
multe şi variate. Ele nu sînt identice nicin ce privctc
nfiiţişarea, nici în privinţa fel ului lor de viaţă, nici ca
nteligenţă. Şi totuşi vieţuitoarelerăiesc, văd şi aud prin
<ic.:'c-aşi (materie primordială) . De
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2259/2272
asemenea, în ce pri n:şte
nteligenţa, toate o au din acelaşi izvor.
212
B) FRAGMI!NTI!
6.
7 ]. Iată cum e cu venele in om : există
două
principale ; ele străbat pîntecele de-aungul şirei spinării,
una la dreapta, alta la stînga, fiecare în
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2260/2272
coapsa corespunzătoare, şi se urcă sprecap, alături de clavicule, prin git .
Din acestea se răspîndesc în tot corpulcelelalte vene, din
vena) dreaptă în partea dreaptă, din cea
stîngă în partea
stîngă ; două, deosebit de mari, dinapropierea şirei spinării, merg la inimă alte două, mai sus, străbat pieptul pe subumăr şi continuă, fiecare în mîna careeste de partea ei ; una este numită vena
splinei, alta a ficatului .Capătul lor se desparte astfel : unamerge pînă la degetul
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2261/2272
mare, alta la palmă ; plecînd de aici, seramifică alte vene
subţiri, care se răspîndesc în mai multeocuri în restul
mîinii şi în degete. Din cele două
numite, altele mai subţiri
merg pe partea dreaptă în ficat, pepartea stîngă în splină
şi rinichi.
Cele care străbat coapsele se împart laarticulaţia acestora
şi se răspîndesc în coapsa superioară.
Ramificarea lor
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2262/2272
principală trece în dosul coapseisuperioare ; ea este vizibilă din afară ; oalta, mai subţire, este în partea lăuntrică
a coapsei superioare. Apoi, după ce arecut de genunchi,
coboară în pulpe şi în picioare, pînă laalpă, ca să se termine in degete, după
cum celelalte vene, în partea de sus acorpului, merg pînă la mîini. Multe altevene secundare
pleacă de la cele principale şi se
răspîndesc în pîntece şi înregiunea coastelor.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2263/2272
Acelea care, străbătînd gîtul, merg pînăa cap, apar
foarte distinct ; de la fiecare dintr-nsele, unde se termină .
pleacă multe alte vene care se ramifică
n cap ; şi anume
cele din dreapta merg la stînga ; cele dinstînga, la dreapta.
Capătul lor este la urechi.
Lîngă vena cea groasă se găseşte, înregiunea gîtului,
de fiecare parte, o alta mai mică, în care
se varsă cele mai
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2264/2272
multe din acele care vin de la cap. Elestrăbat gîtul în interior
şi de la fiecare dintr-însele, pleacă, subomoplat, ramificări
care merg la mîini. Se deosebesc ]a fel,
n apropiere de
vena splinei şi a ficatului, alte vene maipuţin însemnate,
213
DIOGENBS DIN A POLLO:-.:fA
care sînt tăiate cînd există o boală sub
piele ; cînd boala
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2265/2272
este în pîntece, se deschid vena splineişi cea a ficatului.
Alte vene mai pornesc din acestea submamele ; altele
mai mici se desprind de fiecare parte şi
străbat măduva
pînă la testicule. Altele merg sub pieleşi în carne la rinichi
şi sfîrşesc, la bărbaţi, in testicule, lafemei, în matrice. Primele vene care ies
din abdomen sint mai mari, apoi ele semicşorează, pînă cînd trec de la dreaptaa stînga şi de la
stinga la dreapta. Acestea se numesc
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2266/2272
vene seminale. Sîngele cel mai gros esteabsorbit de părţile cărnoase, dar cîndrece de acolo în locurile pe care le-am
numit, se subţiază,
se încălzeşte şi devine spumos.
C) IMITA'flE
1 . PHILEMO::\ fr. 91 (II, 505 k), 8."BLt sînt acela căruia
nimeni, nici zeu, nici om, nu-i rămîneascuns, indiferent
de fapta pe care o săvîrşeşte, pe care arntenţia de a o
săvîrşi, sau a săvîrşit-o de mult - eu,
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2267/2272
aerul, ce pot fi
numit şi Zeus. Eu sînt ceea ce este în
stare să facă divinitatea în tot locul : acin Atena, dincolo, în Patras, în Sicilia, îoate oraşele, în toate casele, în voi toţi u există nici
un lăcaş în care să nu fie aerul. Dar cineeste în tot locul,
cu necesitate ştie tot, întrucît estepretutindeni"9•
OTE1 Deşi mlirturla aceasta este reprodusăşi de alţi scrUtorl antici (de
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2268/2272
ex. Augustin, De civit. Dei VIII, 2),otuşi ea este lipsit! de valoare
btoricli.
Probabil că şi lui Diogenes i s-a adus,ca şi lui Ana:s:agoras, invinuirea de
ateism.
a Scrierea aceasta este autentică dar itlul ei s-ar putea sli dateze
abia din epoca alexandrinli.
Vezi şi notaţia lui Teofrast, care spunecă Diogenes din Apollonia
numea aerul din lăuntrul corpului "o
micii p:ute din divinitate" (Despre
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2269/2272
setlzaţii 42) . Asemenea reflecţii ptiviul"divinitatea" trebuie puse ln
raport cu probabila acuzaţie de ateismadusă filosofului.
Textul lui Aristotel se refer! in primul
rînd la ideile lui Diogenes
din Apollonia, nu la părerile altora.
e E vorba aici şi de Diogenes.
7 Apare aici o controversă in criticadoxograficli, intrucit uuele manuscrisendicii, in loc de 8c6c; "zeu", l&oc;ethos) sau vo (nous), care inseamnli,
respectiv, "obicei" şi "intelect".
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2270/2272
a Această afirmaţie a lui Diogenes dinApollonia i-a iăcut pe ttnii
doxografi să-i atribuie ideea căsubstanţa primordială ar fi o materie
ntermediară intre aer şi foc, nu aerul (a
se vedea Porphyrios, la Siruplicius,Physica. 25, 8 şi 151, 20).
Versuri dintr-o comedie a lui Philemon361 -263 i.e.n.), reprezentant minor al
noii comedii, versuri in care e vorba dedeile lui Diogenes din Apollonia.
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2271/2272
Document Outline
Tabla de materiiCuvânt înainteLista colaborărilor
Studiu istoricCuprinsul studiului istoricA. Etapa veche
I. Semnificaţii în textele
începuturilor a. Primii poeţi.Orficii. Cei "şapteînţelepţi" b. Lirici ai secoluluVI
II. Naşterea filosofiei
greceşti
8/15/2019 Ion Banu -
http://slidepdf.com/reader/full/ion-banu- 2272/2272
III. Fizicalismuliniţiatorilor IV. Arithmo-magicul şi
armoniaV. Existentul absolutVI. Dedublarea unitaruluca LogosVII. Preludii aleştiinţelor VIII. Reflecţia pseudo-
chimicalăIX. ÎnţelepciuneamaterieiX. Mit şi demitizare
XI. Valenţe structuraleale cugetării clasice
B. Etapa clasică până laPlaton