ioan lupas studii istorico eclesiastice 1940 1946

Upload: pascu-stefan

Post on 25-Feb-2018

242 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    1/236

    i"fri:;:

    l-:'

    :i.

    ,:.;

    STUDII,

    CONFERINTE

    $r

    l.

    LU

    pAg

    PROFESOR

    LA

    UNIVERSITATEA

    DIN

    CLUJ

    MEMBRU

    AI.

    ACADEMIEI

    ROMANE

    COMUNICARI

    ISTORICE

    VOLUMUL

    II

    CLUJ

    --'-

    1940

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    2/236

    a

    1

    l

    r,&

    PROBLEMA

    CONFESIONALA

    A

    ROMANIEI,

    TEMEIURILE

    EI ISTORICE.

    I,

    Invitat

    din

    partea

    despirldmAntului

    Brasov

    al

    ,,Asocialiunii

    pentru

    literatura

    romAni.

    si

    cultura

    poporului

    romAn",

    sd

    parti-

    cip

    la

    ciclul

    de

    conferinle

    publice,

    orfanizate

    aci asupra

    cfte-

    stiunii

    minorildtilor

    din

    Romdnio.,

    spre

    a

    ld.muri

    chestiunea

    acea-

    sta

    in latura

    ei

    confesionald-istoricd.,

    am

    tinut sd

    urmez

    fird. in-

    ldrziere

    glasul

    de

    chemare,

    implininffu-mi

    astfel

    o

    plicuti

    dato-

    rie

    atdt fafi.

    de

    ,,Asociatiunea",

    in serviciul

    cireia

    md.

    gd.sesc

    de

    peste

    doui

    decenii,

    cdt

    9i

    fafi

    de

    Liceul

    ,,Andrei

    $aguna"j

    intre

    ucenicii

    cdruia

    am avut

    norocul

    gi

    bucuria sd

    ,md numd.r,

    pri-

    mind

    dela vrednicii lui

    profesori

    folositoare indemnuri

    gi

    indru-

    mdri

    in

    cdile vietii.

    Dupi.

    ce

    din

    partea

    domnilor

    cole{i,

    cari

    m'au precedat

    la

    locul

    acesta,

    a

    fost

    lSmuritd.

    chestiunea

    minoriti{ilor

    noastre din

    punct

    de

    vedere

    {eo$rafic

    qi istoric,

    urmeazd. si

    incerc

    a vi in-

    fdliga

    in

    cadrele

    strdmte,

    pe

    cari

    timpul limitat

    al unei confe-

    rinfe

    le

    poate

    ingidui,

    evolutia

    gi starea

    actuale

    a

    aceleiaEi

    che-

    stiuni,

    din

    punctul

    de

    vedere

    confesional,

    care este

    fird

    indoiali

    cel

    mai important,

    tocmai

    fiindcd

    in acest domeniu

    al viefii

    pu-

    blice

    se

    bucuri

    elementele

    minoritare

    de-o

    largi

    autonomie,

    ocrotiti

    nu

    numai de

    noul

    re5lim,

    creat

    pe

    seama

    minoritd.tilor

    prin

    tratatele

    de

    pace cari

    au

    incheiat

    rdsboiul mondial, ci

    gi

    -

    Conferinfd

    rostitd

    27 Nlariie

    1924.

    in Aula

    Liceului

    Andrei

    $aguna

    din'Bragov,

    la

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    3/236

    I. LUPA$

    prirr

    vechi

    tradifii ale dreptului

    public transilvan, tradilii stre-

    curate

    inte{ral

    9i

    in

    actuala

    Constitufie a Romdniei

    intre{ite.

    Trebue

    fd.cutri

    chiar dela

    inceput

    cuvenita

    distinclie

    intre

    chestiunea

    conlesionalS qi intre or{anizarea bisericeascd.

    a

    mino-

    ntarilor

    nogtri,

    Cea dintAi

    constituind o

    parte

    intimd,

    adeseori

    impenetrabild.

    a

    vieli sufletegti,

    nu

    poate

    fi

    urmdriti

    Ei

    studiatS,

    decit

    in

    mdsura

    in

    care

    sentimentul

    religios,

    personal sau

    co-

    lectiv,

    se

    exteriorizeazd in lormele

    concrete ale

    domeniului

    ritual,

    literar

    sau

    cultural,

    Cea

    din

    urm5,

    or{anizatea

    bisericeascd'

    re-

    pezent6nd

    o putere

    de

    ordin

    spiritual

    j

    rnaterial

    in

    acelag

    timp,

    este

    in permanent contact cu autoritilile

    Statului,

    dela

    care pri-

    megte,

    pe

    ldngd

    considerabile

    subvenlii

    bdnegti, intreagi

    pro-

    teclia

    constitu{ionald,

    ca

    o

    Saranlie

    a

    diinuirii

    sale, Diferitele

    forme

    ale vielii

    de

    Stat

    au

    putut

    in{luenta

    intr'o

    direcfie

    sau alta

    organizarea

    bisericeasci,

    dar

    nu

    au

    reugit in

    tendinla

    de

    a uni-

    fica

    viafa

    intimi-relifioasi

    a diferitelor

    elemente

    intr'o sin6luri

    formd

    confesionald,

    pe

    care Statul

    insugi

    o

    ridicase la

    treapta

    de

    conlesiune sau

    religie

    ,,dorninant5",

    II,

    Ungaria,

    ca

    un instrument

    de

    penetrafiune

    a

    papismului

    ,,in

    partibus

    infidelium",

    decretase

    catolicismul

    religie

    dominanti

    9i

    in

    cursul

    desvolterii

    sale

    istorice

    nu

    a

    renunlat,

    dupi

    cum

    nu

    vrea

    si renunte nici

    in

    ptezent,

    la rostul

    siu

    misionar catolic'

    Fafi de situafia

    din

    trecut vedem

    in actuala

    atituding a

    vecini-

    lor nogtri

    o

    sin{uri

    deosebire:

    citi

    vreme

    in

    trecut

    Un$aria

    ser-

    vea

    cu

    devotament

    scopurile

    catolicismului

    militant,

    acum

    rolu-

    rile

    s'au

    schimbat,

    intrucit

    catolicismul

    pare

    a

    se

    fi

    pus

    in

    ser-

    viciul

    scopurilor

    de

    restaurare

    a

    Ungariei

    vechi'

    Dovada

    ne-a

    fost

    dati

    in mod

    oficial

    cu

    prilejul

    inau{urdrii

    monumentelor iredentiste

    din

    Budapesta

    (Februaie l92l),

    cdnd

    episcopul

    romano-catolic

    $tefan

    Zadravel

    a vorbit

    in

    termeni

    foarte

    violenti despre

    ,,cuptorul

    urei

    9i

    al rdzbunirei",

    impodo-

    tlRoll.rMA

    c()NlllstoNAt.I

    A

    Ro,l.tr{r.rrlr

    bind

    drapelul

    un(urcsc,

    in

    nunrclc calolicismului,

    cu o

    llamurd

    care

    purta

    aceast;i

    inscriplic

    elocvent5;

    Pro inte(ro

    regno

    Ma-

    riano-Catolici

    re(ni

    Moriani.

    Acelag episcop

    a

    fdcut la

    confre-

    sul

    catolicilor

    linut

    la

    Budapesta

    simultan

    cu

    incoronarea

    rege-

    lui

    Ferdinand la

    Alba-Iulia, urmitoarele

    declaraliuni

    conclu-

    dente:

    Catolicismul

    este sinfura

    putere

    motrice

    a inte(ritdlii

    un-

    gare. Dovada

    aceasta

    o

    lurnizeazd Statele

    succesorale

    care lac

    totul,

    pentru

    a

    putea

    si

    aprecieze religia

    catolicd.,

    Cdta

    vreme

    Slovacii

    qi

    Rutenii

    sunt catolici, Statul

    cehoslovac

    nu va

    putea

    dormi

    linigtit.

    Chiar

    daci nu

    gtiu

    vorbi

    ungluregte,

    cAti vreme

    sunt

    catolici,

    ei

    trebue

    considerali

    ca

    Unguri

    9i

    sunt stdlpi ai

    in'

    tegritdlii

    ungare".

    Catolicisrnul

    unSar sti

    neclintit pe baza

    regalitifii

    zise,,apo-

    stolice", Coincidenfa acestor

    declaraliuni

    cu atitudinea

    episcopa-

    tului

    catolic

    de

    ambele

    rituri

    fafi

    de

    actul

    solemn

    al

    incoronirii

    dela

    15

    Octomvrie

    1922,

    arati

    ci

    demonstralia

    catolicd

    dela

    Alba-Iulia n'a

    fost o simpld

    intdmplare,

    ci doar

    o verigi

    dintr'o

    vastd inldn{uire

    de

    ac{iuni

    subversive.

    De

    aci

    re:.rt]ld,

    ci

    minoritatea

    confesionalS,

    care

    va da'mai

    mult

    de

    lucru

    gi

    va

    reclama

    cea

    mai atenti

    priveghere

    a

    or{a-

    nelor

    de

    Stat,

    va

    fi

    cea ocrotiti

    de

    puternicul organism

    al

    bise-

    ricii catolice-apusene,

    indeosebi

    acea'nuan{i

    etnici

    a

    credincio-

    gilor

    acestei

    biserici,

    care

    s'a

    obicinuit din

    vechime

    a confunda

    catolicismul

    cu

    maghiarismul'

    Dar nu

    numai

    din

    cauza

    situaliei

    sale

    internafionale,

    ci

    9i

    in ordine cronologica

    revine

    acestei

    minoritali

    confesionale

    in-

    t6ielateo.,

    intru

    cit adeplii

    ei

    au

    Iost

    cei

    dintai

    minoritari,

    cari

    cu

    aiutorul reSilor

    unsari

    9i

    cu

    al

    papilor au

    reugit

    sd spar5li

    massa

    compactd

    a

    autohtonilor,

    icuindu-se

    in

    rindurile

    populatiei

    de

    bagtind

    din

    Transilvania,

    de unde

    s'au strecurat

    cu timpul

    edleva

    pdlcuri

    rislefe

    gi

    in Risdritul

    Carpalilor

    (Ciangiii)

    '

    Este

    insi

    un

    fenomen

    istoric

    cu desivArqire

    caracteristic

    pentru

    aceste

    permanente

    tendin{e

    de expansiufie

    ungsro'cato'

    /icd

    faptul

    c6,

    degi

    ele

    au

    fost

    promovate

    cu

    neosteniti

    rivni

    din

    131

    rB0

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    4/236

    732

    r. LUPA$

    partea

    pontificilor

    romani

    gi

    susfinute

    veacuri

    dearandul

    cu

    sa-

    crificii

    considerabile

    de

    cdtre

    re{ii

    ,,apostolici,,

    ai

    Undariei,

    n,au

    putut

    prinde

    rddd.cini-trainice

    in

    sufletul

    poporului

    bdgtinag,

    Ca_

    tolicismul,

    neputind

    face

    cuceriri

    _ui

    irlportante

    printre

    Ro_

    mdni,

    a

    rdmas

    totdeauna

    o

    minoritate

    in

    cuprinsul

    Transilvaniei,

    cu

    toate

    cd

    se bucura

    de

    drepturile

    religiei

    dorninante

    gi

    de

    toate

    privilegiile

    formidabile,

    pe cari

    Statul

    ungar

    intele6iea

    sd

    le

    in-

    grdmddeascd

    asupra

    conducitorilo.

    biseri"ii

    sale

    oficiale.

    Cre_

    dinciogii

    bisericei

    nu

    s'au

    putut

    recruta

    dintre

    fiii

    poporurui

    ro-

    mArr,

    care

    a

    format

    totdeauna

    majoritatea

    covArsitoare

    a popu_

    lafiei

    transilvane,

    ci

    numai

    dintre

    diferitele

    elemente

    de

    alt

    neam,

    colonizate

    aici

    succesiv

    in

    cursul

    veacurilor,

    dintre

    Ger_

    mani,

    Secui,

    Maghiari

    gi

    _

    t6.rziu

    de

    tot

    _

    cdfiva

    Armeni.

    Un

    istoric

    maghiar

    al

    Transilvaniei,

    Ladislau

    K6veri,

    cerce_

    tdnd

    cauzele

    care

    au

    impiedecat

    deplina

    uni{icare

    a Transilva_

    niei

    cu

    ungaria,

    le

    afla

    de

    o

    parte

    in

    lipsa

    tarentului

    constructiv

    unificator

    al

    rasei

    maghiare,

    de

    alta

    in

    addncile

    contraste

    istori-

    ce,

    cari

    au

    lirgit

    prEpastia

    intre

    Ungaria magna{ilor

    latifundiari

    gi

    Transilvania

    micilor

    proprietari,

    intre

    ungaria

    catolici,

    orien-

    tatd

    religios

    gi

    politic

    spre

    Apus,

    gi

    intre

    Transilvania

    aparfini_

    toare

    sferei

    de

    influenle

    religioase

    rdsdritene

    gi

    ".,

    pop.riuliu

    totdeauna

    prevalent

    ortodoxi,

    Cat

    de

    numeroasi

    era

    aceastd.

    populalie

    striveche

    gi

    c6t

    de

    puternicd

    influenfa,

    pe

    care

    putea

    si

    o exercite

    asupra

    noilor

    elemente

    de

    coloniza{iune

    gi penefafiune

    catolicd,

    rezultd.

    gi

    din

    cuprinsul

    scrisorii,

    adresate

    tu

    IZO+

    de

    cdtre

    papa

    Inocenliu

    III

    regelui

    ungar

    Emeric,

    ciruia

    ii

    fd.cea

    un

    fel

    de

    mustrare

    ci

    are

    la

    SimiEium

    (Somogyv6r)

    numai

    o

    mdnd.stire

    pentru

    cilu-

    firi

    latini,

    dar multe

    pentrs cdlugdri

    grecit).

    Iar

    cu 30 de

    ani

    mai

    td,r1iu,

    la

    1234, papa

    Grigorie

    IX

    se

    ieluia

    cdtre

    regele

    Un_

    gariei,

    Bela

    IV,

    ci Ungurii

    si Teutonii

    din

    episcopatul

    catolic

    al

    PRoBLEMA

    coNFEStoNALA

    A

    RoMANTET

    Cumanilor

    s'au

    fdcut

    un pcpor

    cu

    Romlnii

    -

    populus

    unus

    Iacti

    cum

    Valachist)

    -

    gi

    dispre{uind

    pe

    episcopul

    catolic,

    au

    inceput

    a

    primi

    sfintele

    taine

    dela

    nigte

    episcopi

    grecegti,

    dupd

    obiceiui

    RomAnilor,

    IatI

    deci cum

    intr'o

    or{anizare

    bisericeascd,

    creatd

    de

    papa

    gi

    ocrotiti

    de

    reSele

    un$ar,

    viafa

    intimi

    religioasd.

    a cre-

    dinciogilor

    nu se

    orienta

    dupi preceptele

    oficiale,

    ci dupi

    nece-

    sitdfile

    locale,

    dupi

    obiceiul

    pdm6.ntului,

    stAnd

    sub

    influenfa

    covArgitoare

    a

    elementelor

    bdgtinage,

    cari

    erau

    aga

    de nunle-

    roase,

    incdt puteau

    desconfesianaliza,

    ldrd"

    nici

    o

    propagandi

    organizat{,

    anume

    in

    acest scop,

    pe

    oaspefii

    sosifi

    de

    curAnd

    in

    regiunile

    carpatice.

    Avem

    deci o

    dovadi clari in

    sprijinul distincfiei

    fdcute

    la

    inceput

    intre or6lanizarea

    bisericeasc5. exterioard.

    9i

    intre

    confe-

    siunea

    religioasd intimi

    a

    vielii populare.

    Tot

    aga

    de

    doveditor

    este

    gi

    cazul Secuilor,

    despre

    cari

    aminteste Petru Maior

    in

    Isto-

    ria sa

    bisericeasci

    (p,

    69)

    spunind

    cd;degi erau

    uniti

    cu biserica

    Romei,

    aparfineau

    de

    fapt bisericii

    5lrecegti,

    intrucAt gi

    in

    veacul

    al

    XVII-lea

    lineau

    posturile

    dupi

    datina

    Risd.ritului

    gi aveau

    preoli

    insurali

    ca

    gi

    cei

    risdriteni.

    Pufin

    sprijin a putut

    6i5si

    catolicismul

    olicial transilvan gi

    in preofii

    Sagilor, colonizali

    aci gi inzestrafi

    cu

    importante

    privi-

    legii

    de

    cdtre re{ele

    un6lar Andr ei

    II

    (1224).

    Intre ei

    gi intre

    episcopul

    catolic

    din Alba-Iulia conflictele erau aproape perma-

    nente.

    Jurisdiclia

    acestuia nici nu s'a

    putut extinde efectiv

    gi

    durabil

    asupra

    SaEilor,

    cari au

    reugit

    curAnd sd

    cdgtige

    dreptul

    de

    a-gi

    alege

    ei

    ingigi preofii dupi

    buna

    lor chibzuiala plStind

    acestora

    dijmele,

    pe cari

    le

    pretindea

    episcopul,

    Au

    luptat

    gi

    pentru

    dobdr:direa

    dreptului de a-9i avea la

    Sibiiu un

    episcopat

    al

    lor,

    Regele

    Andrei

    II

    i-a

    incurajat

    in

    aceasti

    luptd,

    care

    a

    ri.mas

    totuq

    fdri rezultatul

    do'rit

    din

    cauzd

    ci

    papa

    a

    finut

    seami

    de

    protestul

    episcopului din Alba-Iulia,

    care

    spunea ci

    prin

    in-

    r)

    ,,Urkundenbuch

    zur Geschichte der

    Deutschen

    in

    Siebenbiirgen", Si-

    biu

    1892,

    vol.

    I,

    p.

    60.

    t33

    .:,

    ,i

    :_:

    ,t

    -i

    rl

    I

    :l

    :

    1)

    ,,licet

    unum

    sit

    ibi

    Latinorum

    coenobium,

    quum

    tamen

    ibidem

    sunl

    multa

    Graecorum"

    Katona,

    Historia

    criticd

    reEum

    liunpariae

    stirpi" Arpi__

    dianae,

    Posonii

    et

    Cassoviae

    t,

    IV.

    1?g1,

    p,

    ZSi_1.

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    5/236

    il

    I

    t34

    r. LUPA$

    r)

    Fr, Teutsch,

    Geschichte

    der

    euangelischen

    Kirche

    in

    Siebenbiirgen,

    vol. I,

    p.

    89.

    PROtsLEMA

    CONFESIONALA

    A

    ROMANIEI

    In

    acte emanate

    din cancelaria

    papali

    apare

    adeseori

    mu-

    strarea

    adresati

    episcopilor, cd

    sunt

    prea

    zelogi

    intru

    incasarea

    dijmelor

    gi din

    aceastd. carzd,

    ,,gismaticii"

    se feresc

    a

    spori nu-

    mdrul

    credincioqilor

    bisericii

    catolice.

    In Transilvania

    licomia

    episcopului Gheor{he

    Lepeg

    pentru

    incasarea

    for{ati

    a dijmelor, cu

    cari ii rimiseserri

    datori

    unii

    dintre

    credinciosi,

    iar al{ii

    cari

    nu voiau

    si

    gtie de

    jurisdic}ia

    lui

    reflrzau a le

    pleti,

    a

    fost

    una

    dintre cauzele sAngeroasei

    migciri

    lirdniste

    dela

    1437,

    in

    care

    iobagii

    romani

    igi

    infrilir5

    necazlr'

    rile cu

    iobafii

    unguri ficAnd

    impreund.

    o

    incercare

    neizb.olitd

    de

    a-gi

    ugura

    iuful.

    IJrmarea

    a fost injghebarea

    unirii

    celor

    trei

    na{iuni

    privilegiate

    (unio

    trio

    nationum)

    ,

    care

    a

    servit

    ca

    temelie

    artificiali

    a constituliei

    feudale

    transilvane

    p6.ni

    la

    1848'

    Dorinla

    dupd

    o

    schimbare a

    Lucrurilor, dupd

    o intremare

    9i

    inviorare sufleteasci

    era

    {enerald.

    in timpul

    cAnd modestul

    cd-

    luSir

    au$ustin,

    Martin

    Luther, avu

    ihdrdsneala

    s5 bati.

    cu

    cio-

    canul

    cele

    95

    de

    teze ale

    sale

    pe

    uga

    bisericii din

    Wittenberg'

    fecand

    si

    se

    cutremure

    gi

    si

    se

    resimtd

    mai tdrziu

    de

    acele

    lo-

    vituri de

    ciocan

    viala sufleteascd a

    tuturor

    neamuriior

    civ:ilizate'

    Grafie contactului

    permanent, pe

    care,l-au

    gtiut

    cultiva

    Saqii

    transilvani

    cu

    consangenii lor din Germania,

    scrierile

    lui

    Luther

    se

    risp6ndiseri

    curAnd in

    Transilvania.

    Astfel

    pe

    la

    l52l circula

    in

    Sibiiu

    cartea

    lui Luther despre libertatea

    crerlineascd

    (De

    l.ibertate

    christiana), precum gi

    versuri adhoc,

    scrise cu

    vidit

    as'

    cutis

    antipapistl).

    Doi

    preoli,

    originari

    din

    Silezia,

    Ambrosie

    9i

    Gheorghe'

    r)

    Cf. Friedrich

    Teutsch,

    Kirche

    und

    Schule

    der

    Siebenbiirger

    Sccfisen

    in

    Vergangenheit

    und

    Gegenwart.

    Sibiu,

    1923,

    p.

    36:

    ,,Du

    pdpstliche Sekte

    mit

    t6richtem

    Leben

    Besinn

    dich und

    6ndre

    dein

    siindiges Streben

    l(eh

    dir, du Oberster, voll Simonie,

    Die heilige

    Schrift

    willst du lesen

    nie,

    Statt

    Hirte

    zu sein, der die

    Herde

    fiihrt,

    Nimmst

    du dir

    'Wolle,

    die dir

    nicht

    Sebiihrt"

    ...

    136

    fiinfarea

    unui

    nou

    episcopat

    catolic

    ar

    scidea

    enormnumirul

    -_

    gi

    altcum

    disparent

    -

    al

    credinciogilor

    sii.

    Spre

    a

    putea

    sd

    rimdnii

    scutifi

    de

    apdsdtoarea

    jurisdic{ie

    a

    episcopului

    catolic

    transilvan,

    care

    umbla

    in

    vizitalii

    canonice

    insofit

    de

    cdte

    70

    de

    care,

    Sagii

    ,,pruden{i

    gi

    circumspecfi,,

    au

    reugit

    a

    se

    constitui

    in

    aga

    numitele

    comune

    bisericegti

    ,,exempte,,

    (scutite), stdnd

    in

    raport de

    at'rnare

    directi

    cu

    arhiepiscopul

    din

    Strigoniu,

    care

    era

    aga

    departe

    incAt

    nu putea

    sd-i

    stpere

    nici

    cu

    vizitaliile

    sale

    canonice,

    nici

    cu

    un

    control

    prea

    sever

    si

    apropiat

    al

    gospoddriei

    lor

    bisericegti.

    Aceasti

    imprejurare

    re-a

    creat posibilitatea

    de

    a-gi

    intocmi

    de

    timpuriu

    o

    viali

    bisericeasci.

    aproape

    autonomi,

    in{riiindu-se

    de

    mfioacele

    materiale

    nece_

    sare,

    spre

    a

    pune

    traiul

    preofilor

    lor

    la

    adipost

    de griiile

    ma_

    teriale,

    ca

    s6

    se poatd.

    indeletnici

    cu

    studiarea

    problemelor

    de

    ordin

    sufletesc-cultural.

    De

    aceea se

    6lisiau

    Ia

    Sagi

    incd.

    inainte

    de

    epoca

    reformafiunii

    numerogi

    preoli

    absolven{i

    ai

    diferitelor

    universitdfi

    din

    Germania.

    Tot

    din acel

    timp

    dateazd

    bisericile

    lor

    intdrite

    ca

    nigte

    cetd.lui

    capabile

    sd.

    apere

    intre

    zidurile

    bi-

    tr6.ne,

    viafa

    gi

    avutul

    credinciogilor,

    iar

    casele

    gi

    curfile

    lor

    pa_

    rohiale

    (Pfarrerhof)

    au reugit

    si implineascd.

    in

    viala

    poporului

    sd.sesc

    un important

    rol

    educativ,

    protopopii

    lor

    _

    ,,decanii,,

    _

    indeosebi

    cel

    din

    Sibiu

    gi

    cel

    din

    Bragov,

    erau

    ca

    nigte

    vledicil)

    umbland

    in

    trdsuri

    cu

    cate

    6 cai gi

    avand

    cer

    dintdi

    un

    numdr

    de 26

    capelani.

    II I,

    Inainte

    de a

    vorbi

    despre

    a

    doua

    minoritate

    confesionald,

    in

    ordine

    cronologicd,

    despre

    minoritqtea

    euanghelicd-rurerand,

    trebue

    a

    se gti

    ci

    impreiurdrile,

    cari au

    contribuit

    la

    zdrun-

    cinarea

    autoritdfii

    bisericegti

    in

    Apus;

    ldcomia,

    tru{ia

    gi

    deca-

    denfa

    morali

    a

    clerului

    catolic

    -

    n'au lipsit

    a-qi

    produce

    destul

    de

    repede

    inevitabilele

    efecte

    9i

    in

    cuprinsul

    Transilvaniei.

    a.

    1

    I

    il

    I

    l

    i

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    6/236

    136

    I. LUPA$

    I'IIoBI-IJMA

    CONFESIONALA

    A

    ROMANIEI 137

    lar

    cdrrd

    episcopii

    catolici

    au

    cerut

    pedepsirea

    predicatoru-

    lui

    luteran

    Szinl.ai,

    Z|polya

    s'a

    impotrivit

    spun6.nd

    ci

    nu-l poate

    pedcpsi

    pentru

    motivul

    ci se

    cuminecd

    ,,sub

    utraque

    specie,'.

    deoarece

    in cazul

    acesta

    ar

    trebui

    sd

    aplice

    pedeapsd

    egald

    tu-

    turor

    celor

    de

    leSe

    greceasci,

    deci

    tuturor

    Romdnilor,

    cari

    obici-

    nuiseri

    a se

    cumineca

    din timpuri

    indepdrtate

    in

    acelag fel,

    Luptele politice

    pasionate, ce s'au

    deslenluit

    intre

    aderen{ii lui

    ZApolya

    gi

    ai

    lui Ferdinand,

    au

    impiedecat

    9i

    pe

    unul gi

    pe

    altul

    a

    lua

    vre-o

    md.surd

    prea

    severi

    contra

    Luteranilor,

    de

    teami

    sd

    nu-qi

    piardi

    partizanii.

    La

    1542 murind

    episcopul

    catolic din Transilvania

    Ioan

    Sta-

    tileus,

    scaunul

    rimase

    vacant timp de ll ani.

    Aceasti vacanld

    pd{ubitoare

    pentru

    interesele

    catolicismului,

    fu

    deosebit

    de

    prielnicd

    pentru

    rispdnditorii

    invSldturilor luterane

    intre

    Sagii

    transilvani

    gi

    intre Unguri.

    Intre

    cei

    dintAiu

    sufletul

    miEcirii era

    preotul

    bragovean

    Ioan

    Honterus,

    iar

    iBtre

    cei din urmi preotul

    din Clui

    Gaspar

    Heltai

    gi Francisc David, fost

    director

    al

    liceu-

    lui

    sdsesc

    din

    Bistrila.

    Acegti

    doi din

    urmi

    trecur

    d

    ma.'r

    tAiziu

    la

    calvinism

    gi

    unitarism,

    iar Saqii,

    mai

    conservativi din

    'fire,

    au rimas

    luterani

    potrivit cu

    hotdrdrea

    Universitdlii sisegti

    dela

    sfdrgitul

    anului

    1544,

    prin

    care li-se

    impunea

    tuturor

    Sagilor

    pri-

    mirea

    luteranismului.

    Interesele

    de

    solidaritate

    nafionali

    gi

    sim-

    lul

    lor

    de disciplin5,

    in

    toate imprejuririle,

    i-au determinat

    9i

    atunci

    si respecteze

    intocmai

    cuvdntul

    de

    indrumare al

    condu-

    citorilor,

    In

    adunarea

    finuti

    la

    Mediag

    in

    1545,

    SaEii

    au decis

    or$a-

    nizarea

    bisericeasci

    uniformd. sub

    conducerea

    unui

    superinten-

    dent,

    pe

    care-l

    aleserd,

    rnai

    ldrziu in

    persoana

    lui Paul

    'Wiener'

    iar

    dupi

    moartea

    acestuia

    in

    a

    lui

    Matia Hebler,

    care

    lupti

    cu

    tezultat

    pentru solidaritatea luterani

    a SaEilor

    9i

    pentru apd-

    rarea

    lor

    fafd

    de

    tendintele propagandei

    calvine.

    El

    simlia

    cd

    unitatea nalionald

    a SaEilor

    ar

    putea

    fi

    periclitati,

    daci

    ar

    reuqi

    sd

    faci gi calvinismul cuceriri intre

    ei,

    Meritul

    lui

    pentru con-

    solidarea-bisericii

    evan{helice-sisegti

    a

    fost apreciat

    din

    partea

    propoviduiau

    aci

    rere

    Sas'or,

    ru.",,"oJl_o'ffiJ:::':

    ;:if

    [::'."I::'j

    ":.T:

    erventia

    regelui

    ungar

    Ludovic

    II,

    s,a

    dat

    ordin

    (1525)

    si

    fie

    arse

    cdr{ile

    lui

    Lut,er,

    iar

    cei

    ce

    le

    cumpdri

    gi

    re

    citesc,

    sd

    fie

    pedepsifi

    cu

    confiscarea

    avertlar

    ("ub

    po.na

    confiscationis

    om-

    nium

    bonorum).

    Dar

    in

    domeniul

    irrrorrd.bit

    al

    viefii

    ."ff"t"fii

    astfel

    de

    ameninfiri

    nu

    au

    nici

    un rost,

    intruc6.t

    sau

    rdman

    firi

    efect,

    sau produc

    tocmai

    rezultatul

    contrar

    celui

    intenfionat.

    Cu

    un

    an

    mai

    t6.rziu

    Dieta

    ungard.

    dela

    Rrikos

    a

    procedat

    gi

    mai

    vio_

    lent,

    hotirdnd

    si

    fie

    stdrpili

    toti

    Lutheranii

    din

    cuprinsul

    Un_

    6lariei,

    sau

    si

    fie pringi

    ori

    unde

    s,ar

    gisi

    9i

    argi pe

    rug

    (libere

    capiantur

    et

    comburrantur),

    Aceasti

    misuri

    drasticd.

    poate

    fi

    consideratd

    gi

    ca

    un

    rezultat

    al

    presiunii

    politice,

    de care

    era

    pd'trunsi

    majoritatea

    partidului

    nafional

    de

    sub

    conducerea

    lui

    flerbiiczy

    ;i

    Zilpolya

    iaf6

    de

    anturajul

    in

    mare

    parte

    5lerman

    al

    curfii

    resale.

    Insag

    regina

    Maria,

    solia

    lui

    Ludovic

    II,

    inclina

    spre

    noua

    direclie

    religioasi,

    dupi.

    cum

    rezultd.

    din

    o

    scrisoare

    (1527j

    a

    fratelui

    sd.u,

    Ferdinand,

    care

    o

    mustra

    pentru

    cd.

    a

    pri_

    mit

    Psalmii

    dedicafi

    ei

    de

    Luther,

    pedeapsa

    stragnicd.,

    prevd.zuld

    in

    deciziunea

    dietei

    dela

    R6kos

    nu

    putea

    fi

    insi

    aplicati,

    fiindci

    in

    curAnd

    se

    nipustise

    asupra

    Ungariei

    alti pedeapsi

    gi

    mai

    straqnicS:

    dezastrul

    dela

    Mohdcs

    (1526)

    gi

    desbinarea

    lirii

    in

    doui

    partide,

    cari

    se

    combdteau

    cu

    inver;unare:

    partidul

    nafio_

    nal

    al

    lui

    Ioan

    Zilpolya

    Ei

    partidul

    filogermary:atolic

    al

    lui

    Fer_

    dinand

    Habsburgul.

    In

    v6.rtejul

    acestei

    lupteTuteranismur

    inter-

    venia

    ca un

    factor

    pre{d.titor

    al independenfei

    nalionale,

    in

    frunte

    cu

    un rege

    nafional

    in persoana

    lui

    Ioan

    Z6polya,

    cdti

    vreme

    ca_

    tolicismul

    rdminea

    ca

    expresiunea

    credinfii

    gi

    supunerii

    stator-

    nice

    fafd.

    de Habsburgi,

    cari dobAndiri un drept ereditar

    la

    tro_

    nul

    ungariei,

    prin

    faimoasele

    lor

    legituri

    matrimoniale

    dinastice

    (Ielix

    Austria,

    nubelJ.

    De

    ochii

    lumii

    publici

    gi

    Ioan

    Zepolya

    opreligte

    contra

    Lute_

    ranilor,

    in

    realitate

    nu

    ia insd

    nici

    o

    mdsurd

    pentru

    st'vilirea

    curentului

    de

    reformi

    religioasd..

    De

    aceea qi

    ajun6ie

    in

    conflict

    cu

    papa

    Clement

    VII,

    care-l

    excomunici,

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    7/236

    I lln

    c()ntenrl)or&rilor

    stii,

    cari

    pulut

    prindc

    rtidicini

    in

    (llcblcr)r).

    t. t.l,t'Aii

    sl)uneall

    ci

    Martin

    (Luther)

    n'ar

    fi

    'fransilvania,

    dacd

    n'ar

    fi

    venif

    Matia

    Sinodul

    din

    1572

    a

    primit

    confesiunea

    au5lsbur{ici_luterani,

    iar

    $tefan

    Bathori

    a

    confirmat

    valabilitatea

    ei

    exclusivd.

    in

    bise-

    rica

    Sagilor

    transilvani.

    or'ganizarea

    bisericii

    luterane

    siseqti

    9i

    maghiare

    fu

    ajutatd

    gi de

    imprejurarea,

    cd.

    dieta

    transilvand.

    din

    Sebegul

    sisesc

    a decis la

    1556 secularizarea

    averilor

    gi

    venituri-

    lor episcopiei

    catolice

    administrate

    atunci de episcopul

    din

    Vesz-

    pr6m,

    Pavel

    Bornemissa,

    Acesta

    a

    pirdsit

    Transilvania,

    episco-

    pia

    catolicE

    rdmdndnd

    vdduviti,

    iar

    in

    veacul

    XVII

    sub

    con.

    ducerea

    unui

    vicar,

    In

    Senere,

    or{anizarea

    Transilvaniei

    ca

    prin.

    cipat

    neatArndtor

    de

    Regatul

    ungar

    fu

    pufin

    prielnicd

    tendinfe-

    lor

    de

    expansiune

    catolici.

    In

    timpul.

    dinastiei

    catolice

    a

    Batho-

    regfilor,

    cu

    toate

    ci

    reugird

    lezuilii

    a

    se

    strecura

    gi

    in

    Transil-

    vania,

    in

    dietele

    ei

    elementele

    protestante

    fiind

    in

    preponde-

    ren{i,

    luari

    adeseori

    dispozilii

    contra

    Iezuifilor

    gi

    in

    pagyuba

    ca-

    tolicismului.

    Problema religioasi.

    era

    permanent

    la

    ordinea

    zilei

    in

    des-

    baterile

    dietelor

    transilvane,

    cari au

    dat

    uneori

    dovadd,

    cel pu-

    fin

    in

    principiu,

    de mai

    multd.

    toleran{d.

    decAt

    cele

    din

    Ungaria,

    Astfel s'a

    decis

    Ia Turda

    {1557)

    sd urmeze

    tot insul

    credinfa

    ca-

    re-i

    place

    cu ceremoniile

    noud

    sau

    vechi

    ,

    ,,

    dar idrd

    a

    supira

    pe

    nimeni

    (Citra

    tamen

    injuriam

    quorum

    libelzl, Iar

    cu

    un

    an

    mai tdrziu

    s'a

    precizat,

    ci oricine

    este

    in drept sd. mdrturiseascd

    fie

    credinfa papisti

    fie

    pe

    cea luterani

    [q"ilibet

    eam,

    quam

    vellet

    papisticam

    videlicet

    aut

    lutheranam

    relilorr"rn

    profit.r"-

    tur:r),

    Erau

    deci,

    la

    aceasti

    dati,

    doui

    confesiuni

    minoritare

    ad-

    mise

    in

    mod oficial

    prin

    legi

    votate

    in

    dieta Transilvaniei:

    con-

    fesiunea

    catolici

    si cea

    evanfhelicd-luterani,

    r)

    H.

    Toatsch,

    Die

    Honteruspresse

    in 400 Jahren. Braqov

    1933,

    p.

    30:

    ,,Martinus

    w{re

    in Siebenbiir{en nicht bestanden,

    wenn

    nicht lvlatthias

    ge-

    kommen

    wdre",

    2)

    Monumenta Comitialia Regni

    Transiluaniae,

    rol, II, p.

    ?8,

    tl

    lbidem,

    p.

    93.

    PRoBLEMA CONFESToNALA A

    RoMlNtEt

    A

    treia

    confesiune minoritarS, caluinismul,

    a

    pdtruns

    ceva

    mai anevoie

    in

    Transilvania

    din

    carza

    direcliei

    sale

    democratice

    radicale,

    care in organizarea

    bisericeasci

    nu

    admitea

    privile{ii

    pentru

    cei

    din

    pdturile

    sociale

    superioare,

    ci tindea

    si

    facd

    din

    liecare credincios

    un

    membru

    conEtient de

    drepturile

    sale

    in

    si-

    nul

    societiiii

    creEtine.

    Totug, dupd

    ce

    se

    resPandi

    9i

    in

    Transil-

    vania

    cartea

    lui Ioan

    Calvin

    ,,Institutio

    religionis

    christianae"

    (1536),

    ea fu

    primitd

    cu

    entuziasm

    dn

    partea

    inultor

    predicatori,

    socotind-o drept cea

    mai

    bund carte

    duPi

    Sf' Scripturd.

    Cu

    toate

    ci

    intr'un sinod din Sibiu

    (1552)

    fu condamnatl

    invi{dtura

    cal-

    vin5, ea nu a mai

    putut

    fi

    impiedecatd

    a

    se

    risPandi

    printre

    Un-

    guri

    9i

    Secui,

    propovdduind-o

    ca

    Pe

    o religie

    specific

    unfureascd

    (magyar

    vallas)

    predicatorii K6lmrincsehi,

    S6nta

    9i

    D6vai

    Bir6

    Metyiis,

    cdrora

    s'au

    alSturat

    in cur6nd

    GAgpar

    Heltai

    9i

    Francisc

    D6vid. Dupd

    indelungate

    gi

    aprinse

    disculii

    intre

    luterani

    9i

    cal'

    vini,

    neput6ndu-se

    obline

    proiectata

    lor

    unificare

    sau aproPiere'

    dieta

    transilvani

    dela Turda

    (4

    Iunie

    1564)

    recunoagte

    in

    mod

    legal

    gi

    conlesiunea refcrmatd-caluind,

    in

    fruntea

    clreia

    aiun-

    sese insugi

    Francisc

    D6vid, dAnd

    locuitorilor

    voie

    si-gi

    urmeze

    glasul

    conqtiinlei

    qi, c6Lnd nu

    vor fi

    muilumili

    cu

    predica

    vre-unui

    preot

    al

    lor,

    si-l

    poati

    inldtura

    9i

    inlocui

    cu altul'

    Aceasti

    ho-

    tirire

    favorabila

    calvinismului

    e

    a

    se

    atribui

    imprejuririi,

    cd

    principele

    Ioan Sigismund

    aiunsese

    dupd

    rnoartea

    mamei

    sale

    Isabella

    (t

    1559)

    sub influenla

    sfetnicilor

    sii,

    cari

    aveau

    toti

    pronun{ate

    simpatii chiar

    pentru

    cele

    mai

    radicale

    curente

    de

    reformd

    religioasd,

    cum

    era

    medicul

    sdu

    Gheorghe

    Blandrata

    (unitar)

    ,

    cum

    era

    Rominul Mihail Csiky,

    prieten

    ai

    luteranilor

    (,,Mihail

    Valahul"

    il

    numeqte

    colonelul

    italian

    Gromo'

    care-i

    atribue

    rolul de

    uice-rege

    aI

    Transiluaniei),

    crtm

    era

    Heltai'

    D6-

    vid

    qi

    RomAnul

    calvin

    Gaqpar

    Bechegi,

    care

    se

    ridicase

    prin

    pro-

    prie

    vrednicie

    la inaltd

    situalie

    politice

    9i

    culturali'

    aspirdnd

    chiar

    la

    tronul

    Principatului

    transilvan'

    Pentru

    toleranfa

    reli-

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    8/236

    140

    r.

    LUpAs

    giioasd'

    care

    plutea

    atunci

    in

    atmosfera

    viefii

    pubrice

    transilvane,

    e

    semnificativi

    hotdrirea

    dietei

    din

    Sighigoara

    [2]_26

    lunie

    1564)

    dispunAnd,

    in

    scop

    de

    a

    inldtura

    ,"u

    ""1

    pufin

    de

    a

    potoli

    certele

    confesionale

    din

    Caransebeg,

    ca

    in

    aceeasi

    bisericd

    sri.-gi

    lini

    serviciile

    divine

    qi catolicii

    gi

    protestanfii,

    unii

    intr,o

    zi,

    cei_

    lalfi

    in

    ziua

    urrndtoare

    {,,ut

    uno

    die Romanae

    religionis,

    altero

    vero

    die

    Euangelii

    professores

    in

    eodem

    templo

    verbum

    Dei

    au_

    dire

    et

    oflicia

    diuina

    Dupirecunoau":::t:;:;':':::,:,::::,,,0"r ,ni rl"''1,'o*"

    miile

    intre

    aderenlii

    acestuia

    gi

    intre

    ai luteranismului

    luard.

    proportii

    invergunate.

    De

    aceste

    impreiurdri

    a profitat

    direclia

    unitard

    sau

    antitrinifard,

    reugind

    si

    cucereasci

    un

    numdr

    in_

    semnat

    dintre

    locuitorii

    Transilvaniei.

    IV,

    Urzitorul

    antitrinitarismului,

    vestitul

    medic

    spaniol

    din

    Aragonia,

    Mihail

    Servet,

    a

    plitit

    cu

    viafa

    credinfele

    sale

    potriv_

    nice

    Trinitifii

    gi

    originii

    divine

    a

    lui

    christos.

    In

    scrierile

    sale

    ,,De

    trinitatis

    erroribus"

    gi

    ,,Restitutio

    christianismi..,

    stiruind

    a

    dovedi

    ci

    existd

    un

    singur

    Dumnezeu,

    unic

    in

    liinte

    gi

    in

    per-

    soani,

    ajunsese

    in

    conflict

    gi cu

    biserica

    romano-catolicd.

    si

    cu

    confesiunile

    protestante.

    Din

    Franla

    nevoit

    a se

    refu{ia

    Ia

    Ge_

    neva,

    aci

    fu ars

    pe

    ruf

    {1553).

    principiile

    lui

    le-au propovd.duit

    mai

    tdrziu

    doi

    frafi,

    Faustus

    gi

    Lelius

    Socinus.

    De

    aceea

    unita_

    rismul

    poartd.

    gi

    numele

    de

    socinianism,

    In

    Transilvania

    incepuse

    a-l propa.6la

    medicul

    Francisc

    Stan_

    caro

    din

    Mantua,

    care

    fusese

    alungat

    din ltalia,

    polonia,

    Ger_

    mania

    tocmai

    din

    cauza

    credinfelor

    sale.

    Ajuns

    la

    Cluj,

    invd_

    fitura

    lui

    fu combdtuti

    de

    Francisc

    D6vid,

    care

    o

    numea

    ,,inle_

    lepciune

    nebuni

    gi

    silbdticit

    d", Id.rE,

    sd.

    prevadi

    ci mai

    ldrzirl

    el

    insugi

    o

    va propovidui

    gi

    va indura

    temnild.

    pentru

    ea.

    Dupice

    Stancaro

    pird.si

    Transirvania

    frrr

    mari

    tezultate,

    t,kotrr.rM^ c()NHlstoNAt-I A ROMANIEI

    14t

    unitarismul

    ili

    Eisi

    un alt sprijinitor

    chiar la

    curtea

    principelui

    Ioan

    Sigismund,

    in

    persoana medicului

    italian

    Gheorghe

    Blan-

    dtata care,

    dupice discutase in Geneva cu

    Servet,

    a

    putut

    scdpa

    de

    soarta acestuia

    numai refugiindu-se

    in

    Polonia,

    iar

    mai

    tAr-

    ziu

    in

    Transilvania.

    El

    reugi

    curAnd sd

    cdgtige

    9i

    pe

    Francisc

    David gi

    pe

    insug

    Ioan

    Sigisrrund de

    partea

    sa,

    Biserica

    Sagilor

    din

    Cluj fu luati.

    cu

    puterea

    gi

    dati

    in stipAnirea

    Ma$hiarilor

    unitari.

    Dupi

    o

    strdlucitd

    cuvdntare

    in

    piafa Clujului,

    Francisc

    D6vid

    fu ridicat

    pe umeri de mulfimea

    insuflelitd 9i

    dus

    cu

    triumf in

    aceastd biserici

    impundtoare

    .

    Certele

    9i

    polemiile

    de

    ordin

    confsional nu

    se

    mai

    limitau

    la

    amvon,

    la

    cate'

    dri

    gi la

    cartea

    tipdritd,

    ci

    in piafa,

    in

    stradi,

    pretutindeni

    se

    discuta

    gi

    se tilmdcia cuvintul

    Scripturii.

    In

    astfel

    de

    impreiu-

    rdri

    insugi

    consiliul oragului

    Cluj

    se vdzu

    nevoil

    a

    interveni

    sd

    mai

    potoleasci disculiile hotdrind

    ci cine

    nu-gi

    va

    putea

    dovedi

    pdrerile

    cu arSlumente din

    SL Scriptugi,

    si fie

    desbrdcat

    in c6'

    mage,

    bitut

    cu

    verSi

    gi alungiat

    din orag,

    Intoleranla

    incepe

    si

    se manifeste

    tot

    mai

    mult

    fald

    dg'ca-

    tolici,

    ca

    gi

    lald

    de ortodocgir pe

    cari

    dieta

    ii

    amerlinla

    cu expul-

    zarea

    din

    lard'

    (1566),

    daci nu

    vor

    primi cuvdntul

    lui

    Dumnezeu'

    curat

    Ei

    fdri nici

    un

    adaos

    de tradilie

    Ei

    datini

    omenegti'

    InsuEi

    Principele

    inci

    nu se

    declarase

    filig

    pentru

    unitarism'

    fiind

    in

    tra-

    tative

    matrimoniale

    cu

    o sord

    a impiratului

    Maximilian

    9i

    gtiind

    cd Habsburgii

    catolici

    cu

    llreu

    se

    vor

    hotdri

    sd

    incheie

    le$dturi

    familiare

    cu

    unitarii,

    pe

    cari

    ii

    socoteau

    dtepl

    etelici'

    Totuqi

    dieta din

    Turda

    aduce

    la 1568

    o

    hotdrire,

    care

    pttea

    deveni

    fa-

    vorabilS

    pentru

    rispAndirea

    noii

    direclii,

    intru

    cAt

    spunea

    car

    fiind

    credin

    a

    darul

    lui Dumnezeu,

    sI

    nu iie

    nimeni

    persecutat

    pentru

    religia

    gi

    invildtura

    sa.

    Iar

    dupd

    eguarea

    pomenitelor tratative matrimoniale'

    deqi

    la

    1570

    se

    decisese

    a

    nu

    se

    mai admite

    nici

    o

    innoire

    religioasi'

    totug

    dieta

    linuti

    in anul

    urmdtor

    la

    Targul

    Mur5gului

    hotiri

    sd

    lie predicat

    cuudntul

    lui Dumnezeu

    in

    toatd

    libertatea

    pretu'

    tindeni, pentru

    confesiunea

    sa nimeni

    si

    nu lie

    alacat'

    nici

    pre-

    t)

    Ibidem,

    p.

    224.

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    9/236

    llc

    l,

    I

    lrt'AF

    clicat

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    10/236

    Aceastd

    situafie

    6lrea

    pentru

    tofi

    cei

    ce

    nu

    voiau

    sd

    treacd

    a

    biserica apuseanS-catolicS

    a

    diinuit

    parra

    i'

    zitere

    rutiosif

    II.

    a

    18

    Mai

    1770,

    cu

    prilejul

    ,r""i.dldt;;;,

    Iosil

    a

    primit

    in

    au-

    ien :i

    Ia

    Debrelin

    pe

    superintendentul

    Samuil

    Szildgyi,

    care

    imp

    de

    5

    sferturi

    de

    ord

    i-a

    aritat

    cdte

    suferinfi

    au

    indurat

    pro,

    estanfii'

    Lb

    sfarqitul

    audien{ei,

    r".ir

    i-"

    -angdiat

    cu

    urmdtoa_

    rele

    cuvinte:

    ,,Sunt

    mari

    doleanlele

    Domniilor

    voastre,

    dar

    acum

    nu

    le

    pot

    inci

    t6m5dui.

    Va

    veni

    timpul,

    cand

    le

    voi

    td.mddui,

    fiindcd

    suntefi

    pe

    nedrept

    prigonifi.'Mai

    r5bdafi,

    cici

    ve{i

    fi

    irtaqi

    mdngiierii,,r).

    Aceastd.

    promisiune

    gi_o

    implini

    Iosif

    in_

    dati

    dupi

    urcarea

    scaunului

    irrrfdrdt.r"

    de

    o

    parte

    pundnd,

    prin

    edictul

    toleranfei,

    stavili

    ub.rr,rrilo"

    isvorite

    din

    hiperzel

    9i

    fa_

    natism catolic,

    de

    altd

    parte anunfdnd

    Ia

    inceputul

    anului

    urmd._

    tor

    cd

    cposlcsia

    nu

    mai

    e

    consid

    eratd,

    ca

    o

    crimd,

    pentru

    care

    sd.

    poati

    fi

    cineva

    pedepsit

    aga

    de

    greu

    ca

    mai

    inainte:

    cu

    temnifd,

    exil

    gi

    confiscarea

    avefii2).

    Veacul

    al

    XIX_lea

    a fost

    mai

    scutit

    incdtva

    cle

    frdmAntiri

    confesionale;

    totug

    tendinfa

    de

    catolicizar:e

    a

    rdmas

    una

    din

    ideile

    fundamentale

    ale

    politicei

    din

    Viena

    gi

    Budapesta,

    pAnd

    la

    sfArgitul

    Monarhiei

    dualiste.

    Cdnd

    aceasta

    s,a

    pribugit,

    teri_

    loriul

    transilvan

    a

    adus

    cu

    sine

    in

    RomAnia

    intreSiti

    pe

    l6nSd

    rnilioanele

    de

    llorn6ni

    rdmagi

    sub

    stipdnirea

    aceloragi

    tradilii

    ,

    -

    tt

    ,4.

    Ki-ss

    Istutin,

    II.

    J6zsef

    6s

    Sziltigyi

    Sdmuel

    superintendens

    in

    pro-

    lcsltins

    Szomle

    diu

    1915,

    p,

    35,

    2)

    Hoch

    u. Bidermann,

    Der

    ijsterreichische

    Slaatsrath

    (1160_1848)

    Eine

    eschichtliche

    S/udle.

    Viena

    1g79,

    p.32?,

    In

    I"nourJ

    1?g2

    ,,Kaisu Josef

    das

    imen

    Aposto.siae

    als

    kainer

    Ahniung

    ."1,,

    ;;;;;ilsend

    erkldrt,

    auch

    alle

    eshalb

    Verhaftcten

    auf

    frcien

    F.r"*

    ,i

    ""ir"r-i"i"r,L"

    rrr,*".

    144

    r.

    LUPAS

    Iat

    la

    1769

    li

    s'a

    i

    cercetezeuniversita 'lnffi

    "T::[:'

    j*:::

    :j::mariror

    s]

    mai

    Saqi

    trebuia

    s,i-i

    atino; ;-;;:..,"'i'

    rnasura

    care

    in

    deosebi

    pe

    Romanilor,

    cari

    nu

    r".n^1-

    i:o'u:ut'

    Asupra

    unitarilor

    9l

    "t'p"u

    n

    ipus

    tit

    rea

    c|iunea

    Jl:""

    ",1'

    illli"1.;:r:;Jff;-;:11:;

    i;:

    ;"t:tt"

    armati,

    intemnifdndu-i

    9i

    "hi.ruiidu-i

    fdrd

    nici

    o

    cru_

    PROIILEMA

    CONTjESIONAI.A

    A

    HoM,{ttrr,r

    146

    religioase,

    pe

    cari

    le-a

    cultivat

    'eintrcrupt

    lrl

    restul

    neamului

    nostru,

    ca

    o

    mogtenire

    a

    proccsului

    istrlric

    secrrlar,

    urmitoarele

    fra6lmente

    confesionale:

    330.000

    cotolici,

    Srupafi

    sub

    conducerea

    unui

    episcop,

    in

    16

    protopopiate

    farhidiaconate)

    eu

    246

    parohii,

    9i

    2113

    Iilii,

    264

    preofi,

    89

    profesori,

    324

    invdl|ttori,

    31

    invdfitoare,

    7

    licee,

    9

    gcoli

    civile

    de

    fete,

    189

    gcoli

    primare

    9i

    2

    gcoli

    normale

    de

    fete.

    La

    numdrul

    acesta

    se

    mai

    adaugd

    fra$mentele

    episcopiei

    ca_

    tolice

    din

    Satumare

    gi

    Oradea

    Mare

    cu

    un

    numd.r

    redus

    de

    pa-

    rohii,

    precum

    gi

    episcopia

    catolicd

    a

    Timisoarei,

    plus

    un

    numdr-

    disparent

    de

    credinciogi

    ai bisericii

    ur*.uro_"ato.lice,

    trecufi

    pe

    la

    sfdrgitul

    veacului

    at XVII-rea

    din

    Moldova

    in

    Transirvania

    sub

    conducerea

    episcopului

    lor

    Minas,

    convertit

    mai

    tarziu

    la

    cato-

    licism.

    230.000

    Sagi

    luterani,

    grupafi

    sub

    conducerea

    episcopului

    din

    Sibiu

    in

    10

    districte

    (decanate)

    fotopopegti

    cu

    25O

    parohii,

    plus

    25

    diaspora

    or{anizate

    gi

    60

    neorganizate,

    cu

    243

    predfi

    gi

    99

    predicatori,

    cu

    80 profesori

    la

    5 licee,

    2

    gimnazii

    inferioare,

    o

    gcoald reald.

    gi

    2

    seminarii,

    cu

    19 gcoale

    civile, cu

    7&2

    invEld_

    tori

    la

    257

    gcoale

    primare.

    422.A00

    sullete

    Maghiari

    reformafi,

    Srupafi

    sub

    conducerea

    episcopului

    din

    Cluj

    in

    18

    protopopiate,

    cu

    539

    parohii

    gi

    54g

    preofi,

    cu

    o

    facultate

    teolo{icd,

    cu

    7

    licee,

    cu 250

    qcoale

    confe_

    sionale

    primare,

    cu284

    invi{dtori;

    la

    acegtia

    se

    mai

    adaugid

    frag_

    mentele

    rd.mase

    din

    episcopia

    Debrefinului,

    fragmente

    cari

    s,au

    constituit

    intr'un

    episcopat

    deosebit

    gi

    in sfdrgit:

    73.000

    suflete

    de Maghiari

    unitari,

    constituifi

    intr,o

    episco_

    pie

    cu

    112

    parohii

    matere

    9i

    59

    filii,

    cu 104

    preofi,

    cu senrinar

    teoloSic

    in

    Cluj,

    crt2licee,

    cu 34

    scoale

    primare

    gi 39

    invifritori

    confesionali.

    In afari

    de

    aceste

    minoritdfi

    confesionale

    transil_

    vane

    organizate,

    mai

    sunt

    de amintit

    coreligionarii

    lor

    din

    restrrl

    RomAniei

    intregite,

    din

    Moldova,

    Bucovina

    si

    Basarabia,

    precum

    gi

    cele

    doud

    direclii

    de c,onfesiuni

    mozaice:

    tradi{ionaligtii

    9i

    sefardigtii,

    Dar

    considerAnd

    cd. credinciogii

    acestora

    Iormeazd-

    t0

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    11/236

    ;'lq

    14$

    elementul

    ordgiinesc

    flotantr),

    Iipsit

    de

    rddicini

    mai

    adAnc

    in_

    fipte

    prin

    proces

    secular

    in

    solul

    strimosesc,

    cum

    se pot

    ele con_

    stata

    la confesiunile

    minoritare

    ingirate

    mai

    sus,

    std.ruim

    in

    convin{erea

    cd. punctul

    de

    5lravitate

    al

    problernei

    confesionale

    pentru

    Statul

    romAn

    intre{it

    -

    este

    in

    Transilvania

    gi

    ci

    noro_

    coasa

    rezolvire

    a

    acestei

    importante

    probleme

    a

    lost

    indicati

    prin

    hotdrirea Adund.rii nafionale

    din Alba_Iulia, dela

    I

    Decem-

    vrie

    1918,

    care

    asiguri

    confesiunilor

    minoritare

    egala

    indreptd_

    fire

    gi

    deplina

    respectare

    a libertdlii

    lor

    autonome.

    In

    punctul

    acesta,

    nafiunea

    rom6.ni

    a

    fost

    mai

    5ieneroasd

    decAt

    conferinla

    de

    pace,

    care

    prin

    tratatul

    adifional

    semnat

    la

    paris

    in

    9

    Decem-

    vrie

    7919

    acordase

    numai

    Secuilor

    si

    Sagilor

    transiluani

    aulono_

    mie

    religioasd,

    intru

    c6.t

    articolul

    11

    al

    acestui

    tratat

    spune

    pre_

    cis:

    RomAnia

    consimte

    sd

    acorde,

    sub controlul

    Statului

    romAn,

    comunitdtilor

    Secuilor

    gi

    sogi/or

    din

    Transiruania

    autonomie

    ro,-

    cal6

    in

    ce

    priveste

    chestiunile

    religioase

    gi

    gcolare.

    r.

    t.Ul'n$

    VI,

    Din

    cele

    ardtate

    pA.ni

    aci rezultd.,

    cd

    o particularitate

    esen-

    liald,

    a viefii publice

    transilvane

    a

    fost

    in

    trecut,

    dupi

    cum

    este

    gi in

    zilele

    noastre, diuersitatea

    conf

    esionold.

    Dae6

    ea

    a

    prici_

    nuit

    adesea

    desbinS.ri,

    certe,

    frdmAntdri

    gi

    persecufii

    regretabile

    pornite

    tocmai

    din

    partea

    minoritdfilor

    permanent

    privilegiate,

    *

    in

    schimb

    nu

    se

    poate

    td{ddui

    e{ectul

    salutar

    pe care

    l-a pro_

    dus, ficdnd

    ca

    mai

    ales

    in

    cele

    din

    urmd. patru

    veacuri,

    aproape

    in

    toate

    oragele

    gi

    salele

    Transilvaniei

    sd.

    se

    resimti

    o

    profundi

    gi

    statornicd

    preocupare

    de

    problemele

    vielii

    sufletegti,

    reli-

    gioase,

    rnorale qi

    culturale,

    Oricine

    are

    cuvenita

    inlelegere

    pentru

    faptele

    de

    ordin

    cul-

    t)

    In

    uechiul

    ReEat

    ortodocpii

    formau

    91.5%

    din totalul

    locuitorilor,

    nozaici

    erau

    4.5%,

    catolici

    2.5%,

    protestanfi

    O,4%,

    mahomedani

    O,Tt%, ar-

    meni O,196,

    lipoveni 0,3%,

    cI. Biserica

    ortodoxd gi

    cultele

    strdine

    din

    Re{a-

    tul

    Romdn

    publ.

    de

    Administralia

    Casei

    Bisericii

    Bucureqti

    79{J4,

    p.

    CCXLIII.

    i

    :i

    'l

    ii

    t

    B

    li

    t

    ft

    *

    ,fr

    PROBLEMA

    CONFESIONALA

    A

    ROMANIEI

    tural, cari

    at

    rezultat

    pdni

    acum

    -

    gi

    ar

    putea

    fi sporite

    in

    vii-

    tor

    -

    dirr

    emulafiunea

    nobild,

    alimentati

    mereu

    de aceastd

    di'

    versitate

    confesionald,

    indeosebi pe

    terenul

    educafiei

    populare,

    va

    privi

    cu

    respect

    9i

    cu admirafie

    solidele agezdminte

    religioase

    qi culturale,

    cari infdfigeazd.

    tara

    transilvand ca un

    adevErat

    caleidoscop,

    reoglindind

    in

    propor{ii

    reduse

    aproape

    toate

    crt'

    rentele

    mari

    de

    viafi,

    de

    cugetare

    Ei

    simlire

    religioasi, cari

    au

    IrimAntat

    sufletul

    omenirii

    in cursul

    istoriei

    ,universale

    din

    ul-

    timele

    patru veacuri.

    Din

    aceastd diversitate

    confesionalS

    poate rezulta un

    bine

    9i

    pentru

    confesiunea

    maioritSlii covirgitoare

    a

    populaliei

    din

    RomAnia

    intregitd,

    izfonind

    din

    mentalitatea

    conducitorilor

    Sta-

    tului

    ideea

    {regiti,

    care i-a fdcut

    si lunece

    pe

    povArnigul

    unui

    Ioarte

    pdgubitor

    indiferentism

    fatd.

    de

    orice

    problemi

    relifioasA'

    In

    viitor

    vor

    trebui

    si

    acorde

    o

    impoqtan 5 gi

    o aten[iunc

    stator-

    nici.

    acestei probleme,

    cdci dupi

    cu*rrtul cateSoric al

    nrinistru'

    lui

    de

    culte

    italian

    Giovanni

    Gentile

    -

    un Stai core

    nu

    se.'inla'

    teseazd

    de

    religie,

    nu

    e Statt).

    Interesdndu-se

    de orSanizarea

    gi

    activitatea

    bisericilor

    nri'

    noritare,

    Statul romAn

    va trehui

    sd acordb cuvenita

    solicitudinc

    9i

    propriei

    sale

    biserici,

    pe care in

    Constitufie

    n'a

    uitat

    a

    o

    im-

    podobi

    cu

    titlul de

    ,,dominanti",

    fiind

    contopitd

    intreagd

    ori[i-

    nea,

    desvoltarea

    si fiinla Statului cu

    tradifiile

    pdstrate

    aldt

    de

    viu

    gi

    puternic

    in

    sufletul

    popular

    ocrotit

    dealungul

    veacurilor

    la

    altarul

    acestei

    biserici

    strdbune.

    De

    alti

    parte, ingigi

    condu-

    cdtorii

    gi

    sluiitorii

    acestei

    biserici

    ortodoxe

    vo,r avea

    prilei

    sd

    urmd.reascd.

    cu

    interes

    religios activitatea

    confesiunilor

    minori-

    tare,

    putAnd

    cule{e

    din

    ea

    prefioase

    indemnuri,

    cum

    s'a

    int6m-

    plat

    aceasta

    gi

    in

    trecut.

    DacS

    diferitele autoritdli

    bisericeqti'

    sub

    apisarea

    impreiuririlor

    neprielnice

    din

    trecut, au

    fost

    ne-

    voite

    uneori

    a pSgi in

    fruntea acfiunilor

    politice

    ale

    credincio;i-

    lor,

    acum

    se ivesc

    semne

    ci.

    su{letul

    iuturor

    inseleazd

    d:upi'

    aCe'

    r)

    Cf.

    revista

    Roma

    din

    Bucure$ti,

    7924,

    p. 3,

    t

    147

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    12/236

    148

    r,

    LUnA$

    vdrati

    hrani

    religioasd.

    cu

    prileiur

    unei

    conferinfe

    a

    carvinirorl

    un6furi,

    am

    auzit.

    pe

    vestitul

    predicator

    Ravasz

    Li.szlo,

    episcop

    in Budapesta,

    condamn6.nd

    in

    termeni

    categorici

    caluinismul

    po_

    Iitic

    de

    paradd

    (diszmagyar

    kii.lvinizmus),

    stdruind

    asupra nece_

    sitdfii

    de

    a

    pdrdsi

    aceasti

    direcfiune

    nesdndtoasi

    gi

    indrumand

    pe

    ascultdtori

    spre

    problemele

    superioare

    ale

    adeviratei

    reri-

    giositdfi.

    In

    acelag sens

    scria de

    curAnd

    noul

    protopop

    evanghelic_

    luteran

    al

    Bragovului

    dr.

    Victor

    Glondys,

    cd.

    oricdt

    ar fi

    de im-

    portantS.

    latura

    nafionald.,

    or{anizafia

    giospodireasci

    gi

    admini-

    strativS.

    a bisericii

    sale,

    ea totusi

    consumd

    in

    mod pd.gubitor

    pen_

    tru

    interesele

    sulletegti

    ale poporului

    prea

    mult

    din

    enersiile.

    preotilor,

    cari

    trebue

    sd

    addnceascd.

    mai

    mult

    adevirata proble-

    md

    a

    misiunii

    lor

    spirituale,

    cd.ci

    o

    bisericd.

    nu poate

    ddinui

    de-

    cd.t

    rd.mdndnd

    pe

    temelia

    sa

    religioasd.tJ.

    Indati

    ce

    se

    vor

    aseza

    pe

    aceasti

    singlurd.

    temelie solidi

    a

    existenlei

    lor,

    confesiunile

    minoritare

    vor

    {dsi

    calea

    apropierii

    gi

    colabordrii

    armonice

    atdt

    cu conducd.torii

    bisericei

    ortodoxe"

    cAt

    gi

    cu

    ai

    Statului,

    in

    cadrele

    cdruia

    vor

    si

    munceasci,

    fdri

    gdnduri

    tezervale, pentru

    proglresul

    lor

    religios

    gi

    cultural

    care

    se

    subsumeazd

    in

    al

    Statului

    insug.

    Odinioari

    diversitatea conlesionald

    a

    Transilvaniei

    era.

    sirnbolizatd

    printr'un

    tablou

    ale6ioric,

    imprimat

    pe

    monete,

    a

    c6"

    ror

    efigie reprezenta

    neamurile

    acestei

    5ri,

    IormAnd cerc im-

    prejurul

    unui

    altar

    cu inscrip{iat

    Concurrunt,

    ut

    Ilammam liber-

    talis

    alant,

    Ceeace

    exprimi

    inscriplia

    aceasta

    n'a

    avut semnifi-

    cafie reald

    in trecut

    dec6t doar

    timp de

    cAfiva

    ani

    in

    veacul

    aL

    t;

    ,,Vir

    brauchen

    eine

    ganz

    andere Vertielunp

    des Berufes,

    damit die

    Kirche den

    FraSlen

    unserer

    Zeit

    entspreche

    und wieder wahre

    Volhskirche

    werden k,tjnne .

    ,

    , eine Kirche

    uermag auf

    die

    Dauer nur

    auf

    religiiiser

    Grundlape

    bestehen".

    Dr,

    Victor Glondys, IJnser

    hirchliches

    Bolltterh

    it

    Sieb. Deutsches

    Tageblatt

    din

    Sibiu,

    1?

    Ianuarie 7924, p,

    10.

    Nemulfumiri

    aseminitoare s'au ivit

    si in cercurile

    conducdtoare

    ale

    bisericii

    unitare,

    Cf.

    revisla Unitdrius Egyhriz

    (Biserica

    LTnitardl

    1908,

    p.

    265

    sq,

    PRoBI-EMA

    CoNFESIoNALA

    A

    ROMANIEI

    149

    XVI-lea,

    cAnd

    curentul

    universal

    al reformei

    religioase

    pitrun-

    ,dea

    tdndr

    gi

    cuceritor

    in

    pirfile

    transilvane.

    Mai

    tArziu

    princi-

    piul

    libertitii

    religioase

    n'a

    fost

    nici

    inteles,

    nici respectat.

    Di-

    feritele

    confesiuni,

    in

    loc de

    a fi

    alergat gi

    luptat

    impreuni

    sd.

    ali_

    menteze

    flacdra

    libertdfii,

    s'au

    aflat

    adeseori

    in

    sfdgieri

    Ei

    porniri

    .ostile

    unele

    impotriva

    altora,

    transpundnd

    de pe

    terenul

    vielii

    politice

    pe

    acela

    al

    vielii

    bisericegti

    categoriile

    nedrepti{ilor

    feu_

    dale,

    cari

    timp

    de

    veacuri

    au dismembrat

    locuitorii rransilvaniei

    in

    trei

    nafiuni

    gi patru

    confesiuni

    minoritare

    privilegiate

    fafd

    de

    mulfirnea

    bigtinagilor

    abia

    tolerafi

    Acum

    privilegiile

    au

    dispirut,

    ori intru cAt

    se

    incdp

    dfineazd.

    .a-si

    continua

    supravietuirea,

    aceasta nu

    va

    mai putea

    fi

    de

    lun$i

    'durat5,

    cdci

    potrivit

    vechiului

    dicton:

    privilegiul

    este

    rana

    leSii

    {privilegium

    est

    vulnus

    legis), Invechitele

    privilegii

    vor

    trebui

    deci

    sd cedeze

    locul

    libertifii

    gi

    egalei

    indreptd{iri,

    cari

    vor

    asi-

    fura

    pro6fresul

    tuturor

    deopotrivi,

    confiibuind

    la

    realizarea

    ade-

    vdratului

    program

    de vialn cregtind,

    cuprins

    in cuvdntul

    -Sf,

    Scripturi:

    [Jnde

    este

    libertatea,

    scolo

    e

    duhul

    lui

    Dumnezeu.'

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    13/236

    CEL DINTAI

    UMANIST

    ROMAN

    NICOLAE

    OLAHUS

    DIN SIBIU

    (1493-1568).

    I,

    Dacd

    istoria literaturii

    romdne

    nu

    a

    trecut

    9i

    nu

    poate trece

    cu

    vederea

    letopise{ele

    slavone

    dela Bistrila

    9i

    dela Putna,

    nici

    sfaturile

    evlaviosului

    NeaSoe

    Basarab

    citre

    fiul

    sdu Teodosie,

    scrise

    in

    aceeag

    limbi,

    nici

    opera

    cronicarilor

    Macarie,

    E{timie

    qi

    Azarie,

    cari

    au

    sirguit

    sd"

    el'ertizeze

    isprlvile

    domnilor

    Moldo'

    vei in

    letopiselele

    lor, impodobite

    adeseori cu

    incondeieri

    de

    cu-

    vinte

    imprumutate

    din

    crono$raful

    bizahtinului

    Manasse,

    -

    -

    nu

    s'ar

    cuveni

    si dea

    cu

    totul

    uitdrii

    nici

    pe aceia

    dintre fiii

    talen'

    tali

    ai

    neamului

    nostru

    cari, aruncafi de

    imprejur{ri

    sub

    'in-

    fluenla

    directd

    a

    puternicului

    curent

    umanist

    de

    lormd

    latind'

    au

    lost in

    stare

    sd-;i

    exprime

    ideile

    in

    apreciate

    opere

    de

    proz[

    gi chiar

    in

    versuri

    scrise

    latinegte,

    -

    Istoria

    literaturii

    romine

    ar avea

    in

    consecinfd

    nu

    numai

    dreptul,

    dar

    gi

    datoria

    si

    revendice,

    ca

    cel

    dintA''i

    umanist

    ro-

    mAn,

    pe vestitul

    Nicolae

    Olahus,

    care in

    viala

    bisericeascd

    9i

    culturali-politicd

    a

    Un$ariei

    din

    veacul

    XVI

    a izbstit

    si inde-

    plineascd

    un

    rol

    din

    cele

    mai importante'

    NicolaeolahussauRomAnuleraiiulunuicoboritordin

    vifa

    domneasci

    a

    Drdculegtilor

    munteni,

    Iiul

    lui

    Stoian

    sau

    $te'

    fan,

    a

    cirui

    mam6

    fusese

    Marina,

    sora

    vestitului

    erou

    al

    creqti-

    nitilii,

    Ioan

    Huniade,

    $tefan,

    fiul

    Marinei,

    inspiimAntat

    de

    vrijm5giile

    nestinse

    qi

    de

    pulina

    statornicie

    a

    lucrurilor

    politice

    din

    Jara

    RomA-

    -

    Conferinti

    la

    Radio-Bucuregti.

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    14/236

    162

    t.

    t,Ul,A\i

    neasce,

    s'a refugiat

    in Transilvania,

    ai;ezAndu-se

    la Sibiu.

    De

    aci

    a

    trecut

    apoi la

    Origtie

    (1504)

    in postul

    de

    jude

    regesc

    ai

    acestui ora9.

    AtAt

    Sagii

    din

    Origtie

    cAt

    gi

    cei

    din Sibiu

    au

    pro

    testat

    contra

    numirii

    lui

    $tefan

    RomAnul

    in

    acest

    post,

    spundnd

    cd. ar

    fi

    fost

    nesocotite

    privilegiile

    autonomiei lor

    locale.

    Dupi-

    ce

    din

    partea

    reSelui

    li

    s'a

    dat

    insd.

    asigurarea

    c5. aceste privi-

    legii vor

    fi

    respectate

    in viitor,

    s'au

    impicat

    nu numai

    cu

    judecia

    lui

    $tefan,

    ci

    gi cu

    aceea de rnai tArziu

    a fiului

    sd.u

    Matei.

    Ca

    unul care

    se afla

    in

    raporturi

    de apropiati inrudire

    cu regele

    Matia

    Corvinul,

    ar

    fi avut

    $tefan

    prilej

    si

    se

    intoarcd. la

    urma

    strimoseasci,

    in

    lara

    sa de bagtind.

    Dupd

    cum

    ne spune

    fiul sdu

    Nicolae,

    regele

    Matia

    mai

    de

    multe ori

    ar

    fi

    arrrt

    de

    {And

    s5-l

    trimiti

    cu

    ogtile in

    far5.

    ,,Dar

    -

    adao{i

    Nicolae

    -

    tata

    vi-

    zdnd cd"

    schimbirile lucrurilor,

    ce

    se

    fac

    acolo

    pentru

    domnie

    sunt

    foarte primeidioase,

    a

    prelerit sd

    se

    cdsd.toreasci.

    cu mama

    mea,

    Varvara

    Husar

    din

    Transilvania,

    gi

    si triiasci

    aci

    viafd.

    re-

    trasi

    decAt

    in domnie

    gi

    la

    putere,

    supus

    la

    mii de

    primejdii, sd

    fie

    ucis.ca gi inaidta$ii

    sdi"t),

    Varvara i-a

    ndscut

    lui

    $tefan

    patru copii:

    doi feciori

    (Ni-

    colae

    qi

    Matei)

    9i

    d

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    15/236

    t54

    L

    LUPA$

    cu

    atat

    suntem

    noi

    on

    or

    u r'

    e

    u,

    o

    ""

    ",,

    r,',11'?i

    I

    11"

    ":j

    t

    ;1H,:

    j" j*

    l1'"

    :

    T:

    j:

    cum

    am

    aflat

    din

    impdrtSgirea

    vrednicd

    'de

    crezarea

    unor

    sfet-

    ici

    ai

    noqtri,

    --

    tu

    ili

    tragi

    origiineu

    "hiu,

    dela

    cei

    mai

    vechi

    rincipi

    ai

    neamului

    Valahilor.

    fgti

    ,ra.",rt

    din

    tatrnl

    $tefan

    Ola-

    us,

    bdrbat

    vestit,

    in

    vremea

    cdruia

    cAti,

    anume

    principii

    o

    *"*.,'

    *;;'"r,"ffi:"lt:"'1

    f

    T

    :]:

    j:;

    Daciei

    Transalpine,

    care

    acum

    e

    patria

    Valahilor.

    Daci

    el

    n,a

    juns

    stdpdnitor,

    a fost

    din

    p.i"ioa

    "a

    irri_u

    lui

    spiimAntati

    de

    rice

    vr6jm6gie

    ambifioasd,

    era

    doritoare

    de

    linigte,

    de

    pace

    gi

    ecuritate...

    a trdit

    totug

    cu

    demnitate

    in

    Transilvania...

    pur_

    tdndu-gi

    astfel

    sruibere,

    inc6t

    se

    spune

    cd,-

    era

    unic

    in

    marea

    ad-

    iraliune

    a tuturor

    gi,

    trecAnd

    I"

    ".1"

    eterne,

    a

    ldsat

    o

    perpetui

    pirere

    de

    rdu.

    Lb

    insug

    regele

    Matia

    se

    bucura

    de

    atdta

    incre_

    dere

    statornicd,

    inc6t

    adeseori

    "

    fost

    i-pirtdgit

    de

    milostivirea

    Iui

    deosebitd

    .

    prea

    vrednice

    de

    amintit

    .urrt

    a"este

    fapte,

    ard_

    tAnd

    podoabele

    originii

    gi

    nafiunii

    tale,

    pe

    care

    tu

    ca

    urmag

    al

    virtufii

    pdrintegti

    ai

    fost

    hotirit

    din

    vArsta

    fragedd

    a

    prunciei

    nu

    numai

    sd.

    Ie

    pdstrezi,

    ci

    sd

    le gi

    sporegti,,..,r),

    Prin

    infiinfarea

    ^Seminarului

    teologic

    din

    Tirnavia

    (1566),

    mitropolitul

    Nicolae

    Olahus

    a

    devenit

    i"ntemeietorul

    invi{dmin_

    tului

    superior

    din

    ungaria

    catolicd,

    la

    fel

    cu eruditul

    fiu de

    Domn

    moldovean

    Petru

    Movil

    d-,

    care

    in

    veacul

    urmdtor

    prin

    Academia

    duhovniceascd

    dela

    C]riev

    a

    reugit

    si

    agtearni

    temelia

    invifd_

    mAntului

    superior

    in

    Rusia

    pravoslavnici,

    S'a

    repetat

    gi

    in

    Ungaria

    din

    epoca

    reformei

    religioase,

    ca_

    zul

    din

    veacul

    al

    XV_lea,

    cfud

    alt

    Romdn

    inrudit

    de

    aproape

    cu

    Nicolae

    Olahus,

    Matia

    Corvinul,

    izbutise

    in

    cursul

    unei

    domnii

    de

    peste

    trei

    decenii

    (145S_1490),

    sd

    impresoare

    tronul

    regesc

    al acestei

    tiri

    cu

    atata

    strirucire,

    inc6.t

    unul

    dintre

    cercetdtorii

    maghiari

    -

    Gavriil

    Kazinczy

    _

    a putut

    scrie

    la

    1g63

    cri

    Ma_

    1)

    Yezi

    uol.

    L

    p.

    96

    nota,

    unde

    e reprodus

    textul

    ori{inal

    latin;

    la

    bi_

    lioSrafia

    comunicd.rii

    din

    1927

    ""_r"

    _"i:;;;;",

    gt.

    n"ra""h

    i,

    poeziile

    lui

    .

    Olahus

    in

    Volumul

    inchinat

    frari.,

    i"ii

    ,i

    lae'i,

    luic.

    'i:tu"'""siu'",,

    ttu-,

    Aninoasa_Gori

    ,

    , n:1."0"'"'p.

    61-81

    qi

    cEL

    DINTAI UMANIST R0MAN:

    NICoLAE

    OLAHUS

    tia

    este

    ,,cea

    mai

    interesantd personalitate a

    istoriei

    un$are;

    uni-

    cul

    ei

    rege,

    al cdrui nume il

    pdstreazd

    nu

    numai

    istoria,

    ci

    9i

    amintirea vie,

    nemuritoare",

    Nepotul siu de

    vdr,

    mitropolitul

    Nicolae

    Olahus, a decedat

    la

    14 Ianuarie

    1568

    in Bratislava,

    de

    unde

    au

    fost

    transportate mai tdrziu osemintele

    lui la

    Tirnavia

    gi

    agezate

    spre

    odihna de veci

    in

    biserica

    Sfintului

    Nicolae'

    LinfE

    peretele

    din dreapta

    al

    acestei biserici

    catedrale

    am

    avut

    prilej sd

    vdd,

    la

    1 Mai

    1938,

    frumosul

    monument

    de

    marmurd

    rosie,

    al

    lui N.

    O. in

    mdrime naturali

    gi cu

    aceastd

    inscripfie

    latini:

    Conditur

    hoc moriens

    tumulo Nicolaus

    Olahus

    Qui

    praesul vivens Strigoniensis

    erat,

    II'

    Activitatea

    literari

    a

    lui

    Nicolao

    Olahus

    este

    de intreit

    in'

    teres:

    teolo{ic,

    istoric

    Ai

    poetic'

    In

    lupta

    lui

    pentru

    restaurarea

    catolicismului unfar

    gi

    pentru

    infrAnferea

    sau micar

    micqorarea

    tendinlelor de

    reformi

    protestantd,

    era

    obligat

    sd

    nu

    lase

    nici

    un

    miiloc

    neintrebuinfat,

    convocind

    adeseori

    preotii

    la

    sinoade'

    impirtdgindu-le

    indemnuri

    pentru

    o

    viafi

    exemplard,

    tiplrin'

    du-le

    o

    carte de

    ru{Sciuni

    -

    Breviarium

    -

    9i

    felurite

    instrttc'

    [iuni,

    cum si-gi apere

    credinfa,

    sfintele

    taine

    9i

    practicile

    reli-

    Sioase

    tradifionale,

    Intr'o

    scrisoare

    adresatd

    la

    2

    Decemvtie

    1554 preolilor gi

    fruntagilor

    mireni

    din Sibiu

    se

    $isesc

    frumoase

    accente

    de

    dragoste

    gi

    alipire

    pentru

    oraqul

    in

    care

    s'a niscut

    9i

    a

    crescut,

    fiind

    ,,inzestrat

    de Dumnezeu

    cu

    multe

    daruri"'

    Nu

    lipsesc

    nici

    indemnurile

    repetate

    cu

    stdruinld

    spre

    a

    indupleca

    pe

    Sibienii

    luterani

    si

    se

    intoarcd la

    unitatea

    de

    credinll

    de

    mai

    inainte,

    cind

    toli

    trdiau

    in

    pace deplini,

    cdnd

    inflorea

    lara,

    in-

    florea

    intrea{a

    republici,

    dar

    gi

    mai

    mult

    inflorea

    cetatea

    Si-

    biului

    -

    capitala

    gi

    metropola

    cetSlilor

    siseqti"'

    Indemnurile

    lui stdruitoare

    n'au

    mai

    putut

    avea

    insi

    rezul-

    tatul

    dorit,

    deoarece

    preolii Sagilor,

    intrunifi

    in

    acelag

    an

    la

    un

    1b5

  • 7/25/2019 Ioan Lupas Studii Istorico Eclesiastice 1940 1946

    16/236

    IbB

    r.

    LUPAS

    sinod

    electoral

    in

    Sibiu,.

    i9i

    aleseseri

    s

    protestanr)

    in

    persoana

    lui

    paul

    v/iener,

    "':t:'[nr"#,j":i::li

    reme,

    fu

    urmat

    de

    Matia

    Hebler,

    desdvArgind

    astfel

    organizarea

    isericii

    luterane-sisesti,

    inceput;

    irr.rrrin

    cu

    12

    ani

    de

    cdtre

    reotul

    bragovean

    Ioan

    Honterus.

    ***

    In

    biblioteca

    Muzeului

    Brukenthal

    din

    Sibiu

    se

    pdstreazd

    un

    exemplar

    din

    carlea

    lui Nicolae

    olahus,

    tipiriti

    in

    Tirnavia

    .

    la

    1560,

    cuprinzdnd

    instrucfiunile

    i_pa.i;qit"

    de

    el

    clerului

    ca_

    olic,

    pe

    care

    ndzuia

    sd_l

    pre6i5teur",

    ,r,

    lupta

    contra

    protestan_

    filor.

    In

    cele

    32

    capitole

    ale

    acestei

    cdrfi

    sunt

    cuprinse

    invifdtu_

    fi'e

    date

    Ei

    mSsurile

    incercate

    de

    mitroporitul

    Nicolae

    pentru

    a

    impiedeca

    rdspdndirea

    ereziiror

    printre

    credinciogii

    bisericii

    sare,

    ldmurind

    sfinlenia

    celor

    sapte

    t.ine,

    p,rt".ea

    gi

    autoritatea

    tra_

    difiei,

    insemndtatea

    r

    d ci

    un'

    or,

    .

    i"

    "."

    r.ii":;;i:::

    "j j:ff;

    :::.:"i.:.

    ::t::,

    ":

    J:;

    coane

    spune

    cd

    nu

    sunt

    fdcute

    ca

    si

    adore

    cregtinii

    lemnul,

    au_

    rul

    sau

    ar5lintul

    lor, ci

    numai

    ceeace

    reprezintd,ele,

    fiind

    menite

    a servi

    ca

    niqte

    ,,stimulente,,

    ale

    credinfii.

    Iar

    in

    legiturd

    cu

    sirbitorile

    sfinfilor,

    scrie:

    cu

    cAt

    ereticii

    se

    strd.duesc

    a

    sfdtui

    poporul,

    si

    nu

    mai

    fini

    srirbdtorile

    sfin{ilor,

    cu

    atAt

    mai

    mult

    trebue

    si

    ii combatem

    cdutAnd

    a le

    tinea

    cu

    cea

    mai

    mare

    evla_

    vie,

    deoarece

    sfin{ii

    sunt

    aceia,

    cari

    miilocesc

    pe

    seama

    cregti_

    nilor

    ajutorul

    lui

    Dumnezeu.

    Din

    cuprinsul

    acestei

    cirfi

    de interes

    teolo6lic_practic,

    iese

    la

    iveald.

    grija

    neadormitd.

    a

    unui

    ierarh

    deplin

    pdtruns

    de

    sim_

    ful

    rispunderii

    pentru

    sufletele

    ce

    i_au

    fost

    incredin{ate

    spre

    pi_

    storire

    gi

    spre

    izbd.vke

    din

    mrejile

    propa6landei

    protestante.

    cuprins

    istoric

    au

    isvorit

    din

    condeiul

    lui

    o

    scurtd

    cronicd

    despre

    cAteva

    evenimente

    cEL

    DINTAI

    uMANlsr

    RoMAN: NlcoLAE

    oLAHUS

    167

    contemporan

    e,

    2)

    o monogralie despre

    Atila'

    tradusd

    Ei

    in limba

    polond,

    precum

    gi

    3)

    o interesantd

    descrlere

    geo{taficd,

    istorici

    qi

    etnografici

    a

    Un6lariei

    (Hungaria

    siue

    de

    originibus

    tenlis,

    reEionis

    situ, diuisione,

    habitu

    atque

    cportunitatibus),

    publicati

    de

    Matia

    Bell

    in

    1735.

    In

    aceasta din

    urmd

    vorbeqte

    (cap'

    XIII

    despre

    originea sa

    munteani gi despre

    inrudirea

    cu

    Huniadeqtii,

    dAnd qi

    o succinti

    descriere

    a Munteniei,

    a

    Moldovei,

    a

    Transil-

    vaniei gi

    a

    Banatului,

    E

    semnilicativ cd pentru

    Muntenii

    sii

    nu

    are

    Nicolae nici

    un

    cuvAnt de

    laudd,

    cdtd

    vreme

    pe

    Moldoveni

    ii

    infdfigeazd.

    ca

    fiind

    ,,mai

    generogi

    gi

    mai

    bravi

    dec6-t

    Munte-

    nii",

    p6.nd.

    gi

    Domnul

    Moldovei,

    care

    poarld

    acelag

    nume

    de

    voe-

    vod,

    nu

    ar fi

    ,,expus

    Ia

    atdtea

    mutdri

    primeidioase

    ca cei

    din

    Muntenia",

    Despre

    poporul

    Transilvaniei

    scrie

    cu

    simpatie'

    ar5-

    tdnd

    cd e

    ,,bine

    inche{at la

    corp,

    rd,zboinic

    si

    inzestrat

    cu

    cai

    buni gi puternici",

    fara

    Transilvaniei

    are

    ,,pimAnt

    rodi'tor,

    vi-

    nuri

    tari, aur,

    argint,

    {ier

    gi

    alte

    matale;

    in

    afard

    de acestea

    e

    plini

    de sare,

    e

    foarte

    bogatd

    in

    vite,

    Iiare,

    urEi,

    pegti in

    abun-

    denfd, incAt

    natura

    nu

    poate

    fi invinuitd

    ci

    nu

    i-a dat'-toate

    cele

    de

    trebuinli

    pentru

    hrana",

    '

    '

    De

    asemenea

    Banatul era

    ,,foarte

    impoporat

    gi

    indestulat

    cu

    tot

    felul

    de

    mijloace

    de

    traiu",

    avdnd

    ,,cAmpii

    foarte

    intinse",

    Meriti

    in

    deosebi

    subliniat lblul

    cum

    stdruia

    Nicolae

    Ola-

    hus

    asupra

    descendenlii

    romane

    a

    Moldo'renilor

    9i

    Transilvine-

    nilor,

    scriind

    despre

    cei

    dintAi:

    ,,Limba

    lor,

    ca

    9i

    a altor

    Valahi'

    mai

    de

    mult

    era

    romanl,

    insi

    in

    timpul

    nostru

    se

    deosebegte

    foarte

    mult d.e

    aceea,

    dar

    multe

    cuvinte

    de

    ale

    lor

    pot si le

    in-

    felea{i

    gi Latinii",

    In capitolul despre

    Transilvania

    ata 6

    mai

    intAi'

    cd aceasta

    e o

    fard.

    deosebitd

    de IJngaria,

    din

    care

    ,,trei.cdi

    drrc

    spre

    Tran-

    silvania, insd grele 9i

    lunecoase;

    Una

    se

    chiami

    a

    Mesegului'

    din

    partea pe

    unde

    curge

    Somegul;

    a

    doua

    a

    Crigului'

    pe unde

    cur{e

    rdul

    Crig;

    a

    treia

    Poarta

    de

    fier,

    pe

    unde

    se

    varsi

    MureEul'

    Din

    Muntenia

    intrarea

    este

    ingusti

    qi