interviu cu ruxandra cesereanu actualitate „poezia [i ... · `n avanpremier\ un fragment din...

$: INTERVIU CU RUXANDRA CESEREANU ACTUALITATE „Poezia [i ... · `n avanpremier\ un fragment din romanul Negustorul de `nceputuri de romande Matei Vi[niec, ca re va ap\rea `n cur`nd$
ANUL IX » NR. 411 » 28 sept. – 4 oct. 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

ACTUALITATE

Pe aripilemuzicii

Bedros Horasangian

Am intrat deja `n faza finalu-lui de Festival Enescu. Bucuriipeste bucurii, satisfac]ii pestesatisfac]ii, dar [i un anume senti-ment difuz al satura]iei. Nu po]is\ m\n`nci icre negre cu kilogra-mul, oric`t de proaspete [i gus-toase – faimoasele Kaluga de laPetrossian, de la Paris, s\ zicem,prietenii [tiu de ce...

» pag. 2-3

Românii e de[tep]i

Avanpremier\

Nu `n RomâniaRadu Pavel Gheo

~ntr-o ]ar\ normal\ o corpora]ierespect\ legile `n loc s\ i se creeze olege proprie. Nu `n România. ~ntr-o]ar\ normal\ se fac m\car ni[te cal-cule pragmatice, care ]in seama [ide riscuri, pe l`ng\ profitul prezu-mat. Care ]in seama [i de ]ar\, nudoar de o m`n\ de profitori. Nu `nRomânia.

» pag. 5

INTERVIU CU RUXANDRA CESEREANU

„Poezia [i proza facparte din carnea meapsihic\ [i sufleteasc\“

„Poezia [i proza mea s`nt mai aproape de mine (omul [i femeia Ruxandra) dec`t cercet\rilemele pe istoria recent\ [i a mentalit\]ilor. Cercet\rile mentalitare fac parte din latura meara]ional\ [i academic\. Poezia [i proza fac parte din ceva mult mai profund din mine.“

ACTUALITATE

Igor Cobileanskiarat\ RepublicaMoldova a[acum e

Iulia Blaga

La limita de jos a cerului, filmulcu care cineastul moldovean IgorCobileanski debuteaz\, ̀ n sf`r[it, ̀ nlungmetraj (de[i mai f\cuse `n 2007un lungmetraj, Tache, despre careafl\m acum c\ era telefilm), are ogenez\ lung\.

» pag. 11

Matei Vi[niec –Negustorul de`nceputuri deroman

„Suplimentul de cultur\“ publi c\`n avanpremier\ un fragment dinromanul Negustorul de `nceputuride roman de Matei Vi[niec, ca re vaap\rea `n cur`nd `n colec]ia „Proz\“a Editurii Cartea Româ neas c\.

» pag. 12-13Citi]i un interviu realizat de Elena Vl\d\reanu » `n paginile 8-9

FOTO

: C\t

\lin

a Fl

\mân

zean

u

Bedros Horasangian

Sigur c\ totul pare foarte frumos.Sigur c\ muzica e sublim\, dincolode nervii [i irit\rile la care e[ti su-pus de un public care se comport\la concert precum spectatorii de ci-nema din mall-uri. Sigur c\ nu teoblig\ nimeni s\ te duci [i la con-certele de la Ateneu, apoi s\ fugi s\le prinzi pe cele de la Sala Palatuluide la 19.30 sau `n coada s\pt\m`niis\ fii mereu prezent la cele de la22.30, care `nchid s\pt\m`nile mu-zicale bucure[tene cu fast [i armo-nii celeste. Poate c\ revenirea laalt\ formul\, mai scurt\, de festi-val, dincolo de ra]iunile financiaremai mici impuse de fondurile alo-cate de guvernul României pentruedi]ia din 2015, s\ fie benefic\ [i subacest aspect. Poate c\ se va reveniasupra concursului – [tim bine, al]ibani, alt\ distrac]ie, dar cred c\ sepot g\ si formule elastice pentru are`ncadra concursurile de inter-pretare [i compozi]ie `n viitoarea]es\tur\ de evenimente a viitoruluiFestival Enescu. P`n\ atunci s\mai recapitul\m c`te ceva din ce afost, este `nc\ `n actuala edi]ie.

Patru concerte cutetralogia lui Wagner [i Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin

S-ar desprinde c`teva serii de pro-grame mai speciale. Ca evenimentcentral [i de excep]ie, cele patruconcerte cu tetralogia lui Wagner.Cu Orchestra Simfonic\ RadioBer lin – pe nem]e[te sun\ mai im-presionant, Rundfunk-Sinfonieor-chester Berlin –, sub bagheta unuiomule] care a f\cut minuni. Trans-form`nd vocile soli[tilor – ale[i pespr`ncean\ (am tras cu urechea latot ce comentau speciali[tii `n mu-zic\ de oper\, dar nu m\ las furatde cine [tie ce detalii legate de am-plitudinea vocii unuia dintre c`n t\ -re]i sau a altuia, `n ansamblu, pri-vind [i accept`nd lucrurile, mi s-ap\rut totul de `nalt\ ]inut\ [i profe-sionalism, c\ci la Wagner trebuies\ te ]in\ [i vocea... – transform`nd

vocile [i orchestra, libretul [i parti-tura `ntr-un tot unitar. Ceea ce [i-adorit [i magul de la Bayreuth, cuambi]ia lui de a face un `ntreg in-distructibil din sunet [i cuv`nt. Alipsit partea de spectacol, care, de -sigur, mai ales `n cazul produc]ii-lor wagneriene, poate s\ scad\ ca-pacitatea de impact emo]ional. Dardirijorul Marek Janowski a reu[itcu brio s\ poten]eze la maximumvalen]ele scriitorii, torsionate [ienergice ale partiturii wagneriene.Cred c\ a fost momentul cel mai im-portant, culminant, poate, al Festi-valului Enescu. Detalii despre fie-care concert-spectacol (c\ci au fost[i mici momente dramatizate prinjocul [i interpretarea soli[tilor, bi-ne regiza]i `n acest sens din culise)se pot g\si pe internet, s`nt destulebloguri cu frumoase [i extrem debine exprimate opinii [i prezen -t\ri. Nu fac un pomelnic de nume,germane sau de aiurea, dar a[ vreas\ spun doar c\ avem [i interpre]iromâni bine preg\ti]i [i adapta]i,care s\ poat\ face fa]\ cerin]elor ex-trem de preten]ioase ale muziciiwagneriene. Unul ar fi tenorul Valen-tin Vasiliu, altul ar fi {tefan Ignat.Care `n aceast\ sear\ de joi, c`ndemitem aceste simple note, se vaproduce `n rolul titular care l-a con-sacrat pe David Ohanesian: Oedipe.

Alt moment mai special a fostconcertul lui Jordi Saval, care, cuscenariile lui de programe maichichirisite [i ie[ite din norma cu-rent\, [i-a creat nu doar o faim\aparte, da [i o specie nou\ de admi-ratori. Nu m\ num\r printre ei, darnici nu pot s\ nu admir efortulunui muzician de a recrea atmos-fer\, de a resuscita interes pentrufel de fel de muzici pu]in accesibile(partitur\ strict muzical\) [i rarprezentate `n concerte. E lumea luiSaval [i o respect. Chair dac\ muzi-ca otoman\ de care se ocupa Dimi-trie Cantemir face furori ast\ziprintre noii iubitori de muzic\ oto-man\. M\ rog, gusturi, mode, poate[i ceva snobism. Repede mi se facedor de o sonat\ de Mozart sau Beet-hoven sau de un cvartet de Schu-bert. S\ trecem.

Muzic\ francez\ din bel[ug

Mult\ muzic\ francez\ `n acestfestival. Ca [i cea englez\. NevilleMariner [i faimoasa sa „Saint Mar-tin in the Fields“ (care la origine este o biseric\ din Londra), de mul-te decenii deja, au propus pentru ofrumoas\ sear\ de septembrie unprogram integral cu lucr\ri de SirEdgar Elgar. Cea mai cunoscut\ lu-crare din program a fost „Con -certul pentru violoncel [i orchestr\`n Mi major op. 85“. Solist\: Marie-Elisabeth Hecker, o violoncelist\-surpriz\ mai mult dec`t agreabil\,cu ton cald [i frazare elegant\. Pen-tru seara a doua, lucr\ri de FelixMendelssohn Bartholdy. „Uvertu-ra Ruy Blas“, apoi „Concertul –foarte iubit de melomani – pentruvioar\ [i orchestr\ `n Mi minor op.64“ [i, last but not least, poemulsimfonic „Visul unei nop]i devar\“. Cel cu mar[ul nup]ial care`nso]e[te toate c\s\toriile de `n -ceput de drum conjugal din lumeaoccidental\. Nu [tiu dac\ acest feri-cit g\sit moment muzical a p\truns[i `n lumea extraeuropean\, `nAfrica sau Asia, probabil c\ nu, darnimic nu este sigur. De ce nu s-ar

c\s\tori doi tineri frumo[i din Ja-ponia pe muzica elegant\ [i plin\de emo]ie a celui care – ar trebuimereu s\ nu uit\m asta – l-a redes-coperit [i redat nou\ pe marele J.S.Bach, acum peste 150 de ani, dup\ce al]i 150 de ani era deja ca [i uitat– F. Mendelssohn Bartholdy. Mo-mente de gra]ie cu Sir Neville Ma-riner. {i ne aducem aminte c\aceea[i forma]ie britanic\ ne-a ofe-rit cu ani `n urm\ un tulbur\tor„Octuor“ al lui Enescu sub baghetalui Murray Perahia. Al c\rui reci-tal (`n program lucr\ri de Bach, Be-ethoven – „Apassionata“ –, Schu-mann [i Chopin) din finalul acestuifestival este a[teptat cu mult\ `nfri-gurare de iubitorii de muzic\ bucu-re[teni. Ca [i `n cazul recitaluluilui Radu Lupu, concertul nu se vateleviza [i nici nu se va `nregistra.

Dintre opusurile lui BenjaminBritten, planificatorii festivaluluiau selectat „War Requiem op. 66“,cu concursul Orchestrei Na]ionaleRadio – care are lucrarea `n reper-toriu –, Corului Academic Radio [icorului de copii [i al unor soli[tistr\ini – sopran\ din Estonia, tenorenglez, bariton maghiaro-austriac,dirijorul `ntregii ma[in\rii muzi-cale fiind britanicul James Judd.

Muzic\ de mare amploare sonor\,cu accente tragice [i, evident, pro-gramatic mesaj pacifist. Totul peton grav [i o cople[itoare emo]iedespre ravagiile istoriei transpuse[i redate prin sunete. Cum spu-neam, mult\ muzic\ francez\ – Ra-vel, Debussy, Faure, Cesar Franck– ̀ n programele diferitelor forma]iisau interpre]i din aceast\ edi]ie defestival. Pianistul rus Evgheni Kis-sin a confirmat gloria care l-a pre-cedat sosirii sale pentru prima dat\pe podiumurile de concert româ-ne[ti. O sonat\ de Schubert [i o altade Scriabin – un mare, mare com-pozitor rus, de o extraordinar\ fi-ne]e a scriiturii muzicale – [i c`tevaStudii ale aceluia[i au creat o at-mosfer\ de mare poezie plin\ deemo]ie. Pe c`t a fost de dezam\gitorLang Lang cu Chopin-ul lui inter-pretat cu ochii da]i peste cap acumdoi ani, pe at`t de mult am apreciatfraz\rile elegante [i buna dozare anuan]elor ̀ n partituri care deja con -]in suficient\ emo]ie. Care nu s-amai reg\sit `n sound-ul unei for-ma]ii faimoase c`ndva sub baghetalui Sergiu Celibidcahe – este vorbade Royal Stockholm PhilarmonicOrchestra –, sub bagheta unui diri-jor cuminte [i meritoriu, dar nu

2 » actualitate

FESTIVALUL GEORGE ENESCU

Pe aripile muzicii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 411 » 28 septembrie – 4 octombrie 2013

Am intrat deja `n faza finalului de Festival Enescu.Bucurii peste bucurii, satisfac]ii peste satisfac]ii, dar [iun anume sentiment difuz al satura]iei. Nu po]i s\m\n`nci icre negre cu kilogramul, oric`t de proaspete [igustoase – faimoasele Kaluga de la Petrossian, de laParis, s\ zicem, prietenii [tiu de ce... Dou\-treisandviciuri mici, un pahar de [ampanie bine frapat\Moet Chandon [i gata. E suficient. La fel [i cuconcertele din festival.

Jordi Saval

mai mult dec`t at`t. Dup\ ce `i as-cul]i pe muzicienii dintr-o orches -tr\ precum Royal ConcertgebouwOrchestra Amsterdam, sub baghe-ta m\iastr\ a lui Mariss Jansons –a scos o „Pas\re de foc“ a lui Stra-vinski [i selec]iuni din „Romeo [iJulieta“ a lui Prokofiev de zile mari[i `nalt\ vibra]ie –, e greu s\ te maientuziasmezi la orice. Ne g`ndimdeja la viitoarea stagiune muzical\bucure[tean\ care ne va `nso]i `n`n cur`nd. No Comment. {i a[a s`ntdirectori de posturi muzicale radiocare cu greu dau „Bun\ ziua“. Altenume grele, Maxim Vengerov, so-list [i dirijor la Ateneu, cu „Virtuo-zii“ din Bucure[ti – Bach [i Mozart,Vadim Repin [i Mihail Pletnev,vechi prieteni ai României, ca [iRussian National Orchestra (iar os\ sar\ unii lideri politici c\ ne-amv`ndut ru[ilor); program integralrusesc, u[urel-simpatic (Prokofiev,Ceaikovski, Glazunov).

{i dou\ c\r]i

{i ne oprim aici cu aceast\ peripa-tetizare printre concertele din festi-val ca s\ pot exprima c`teva cuvin-te despre dou\ c\r]i pe care le-amparcurs tot ̀ n acest r\stimp. Hazar-dul are uneori [i fe]e bune. Facesurprize c`nd nu te a[tep]i.

Dar p`n\ s\ emit c`teva impresiide (re)lectur\ proasp\t\ la volumulde eseuri ale pianistului AndreiVieru, carte ap\rut\ `n 2012 laSeuil, Le Gai Ecclesiaste, volum re-cuperat ̀ n aceste zile de la o editur\unde `n zadar am `ncercat s\-l pro-pun pentru o traducere, descop\ralt\ surpriz\. Am recuperat, subsemnul surprizei [i bucuriei, [i ma-sivul op al lui Jean-Yves Tadie,PROUST, edi]ia american\, pe carel-am c\rat de la New York dup\ re-venirea intempestiv\ `n ]ar\. Au [i

c\r]ile destinul lor, ca [i oamenii.Nu m\ pot opri s\ nu repet asta. Cemai descop\r? De ultim moment.Acum, acum. C\ deja am scris pelarg despre carte acum doi ani [itextul se poate g\si pe site-ul muzi-cianului printr-o simpl\ c\utare peGoogle. Ce chestie! Cum s\ scrii en-tuziast despre o carte care ]i-a pl\ -cut foarte tare [i un pianist pe care-lapreciezi pentru modul superiorprin care abordeaz\, `n]elege, p\ -trun de [i tranfigureaz\ muzica, [iapoi s\ ui]i c\ deja ]i-ai exprimatun punct de vedere. {i totu[i. Nu[tiu dac\ Polirom ar putea `ncercas\ tip\reasc\ m\car c`teva volumecu [i despre muzic\ [i muzicieni –Editura Humanitas a `ncercat, dars-a l\sat p\guba[\, ciudat, [i nuprea, acest tip de c\r]i nu se v`nd,ori c`te s\li pline ar face un muzi-cian sau compozitor –, dar `mi per-mit s\-i lansez dlui Silviu Lupescuprovocarea. {tiind bine c\ este, lar`ndul lui, un vechi meloman [ipreten]ios iubitor de muzic\ simfo-nic\. Eseurile lui Andrei Vieru dinLe Gai Ecclesiaste – cu totul `n -t`mpl\tor, `ntr-o simpatic\ conver-sa]ie cu dirijorul Vlad Conta, neamuzam c\ unui contrabasist dinorchestr\ i-a c\zut instrumentuldin m`n\, am aflat c\ Andrei Vierua mai scos `ntre timp un volum deeseuri la Gallimard, `l voi c\uta –s`nt pline de observa]ii dintre celemai fine, legate (nu doar) de mu-zic\. Subtile analize legate de inter-pret\rile neortodoxe ale lui GlennGould – pe care [i eu le apreciez `ngrad `nalt, p\trunz\toare [i fineglose despre art\ `n general, ce pre-supun o `n]elegere superioar\ a fe-nomenului cultural. Paginile dedi-cate unor prozatori americani pre-cum Salinger sau Lowry ne-au l\ -sat vis\tori pentru acurate]ea obser-va]iilor cu care pianistul parcurge

lucr\ri de mare literatur\. Subca-pitolul `n care Andrei Vieru esei-zeaz\ `n marginea ideilor, filosofiei[i matematicii ar fi entuziasmat,cred eu, un spirit grav [i realmentetr\itor `n marea cultur\ care a fostConstantin Noica. Ar merita o iutetraducere aceste eseuri scrise `nfrancez\, ap\rute ini]ial `n diversepublica]ii de mare prestigiu („Nou-velle Revue Française“, `n marealor majoritate, sau „Les Cahiers del’Herne“) [i practic necunoscutepublicului românesc.

Al doilea volum despre care vreaus\ spun c`teva cuvinte a ap\rut `n2011 la Editura Casa Radio, cu con-cursul Muzeului George Enescu

din Bucure[ti. Se mai g\se[te lastandul Casei Radio din foaierulS\lii Palatului. Cartea se nume[teGeorge Enescu – Un exil suprave-gheat? [i este semnat\ de LadislauCsendes, fost director al CNSAS.Nu am [tiut c\ acest cercet\tor dela CNSAS este absolvent de Conser-vator [i habar nu aveam de activi-tatea sa de muzicolog. Actualul opare ̀ n exerg\ subtitlul „Eseu des preultimii ani ai Maestrului (1946-1955– m\ rog, cam mul]i ace[ti ultimiani – nota mea, B.H...), cu un cor-pus de 50 de documente transcrisedin Arhivele Securit\]ii [i o culege-re de 4 `nregistr\ri muzicale dinFonoteca Radio“. Prima parte a vo-lumului, „Fream\tul tentativelorde situare“, cuprinde comentariile,analizele, dar [i divaga]iile, apre-cierile, precum [i o suit\ de oft\ -turi, deh, ce s\ facem, nobody isper fect, [i un punct de vedere, nufoarte clar [i bine definit, al autoru-lui. O suit\ de microportrete/CV-uri ale unor oameni din foarteapropierea lui Enescu – inclusivprietenul de-o via]\, Romeo Dr\ -ghici. Nici o leg\tur\ cu cel care afost unul dintre liderii politici aiRomâniei dejiste. Comenteaz\ vagcinic [i misterios, vag plictisit [isastisit de mizeriile naturii umanecare reies, dintr-o lectur\ mai a -tent\, doar par]ial, ̀ n partea a douaa volumului. Care cuprinde „Docu-mente (de)clasificate, adic\ 50 dedocumente predate de SIE c\treCNSAS“ despre George Enescu.Din subcapitolul cu portrete/fi[e„Neprieteni“ ies bine [ifonate ̀ n di -ferite grade multe nume importan -te ale lumii muzicale din anii ’50-’60.Nu d\m nume, cine vrea s\ se duc\la carte. Enescu a fost `ndea proa peurm\rit [i permanent su pravegheat

de serviciile secrete române[ti.~ncercarea de a-l folosi `n benefi -ciul regimului comunist – deputat,Pre[edinte la ARLUS etc. – s-a lovitde neaderen]a de principiu a luiEnescu la orice mi[care poli tic\. Deaceea nici exilul politic românescanticomunist nu a putut beneficiade prestigiul marelui muzician.Citite `n aceste zile de toamn\ fru-moas\ [i de muzic\ `nalt\ a festi-valului, aceste pagini las\ un gustamar [i parc\ ar fi neadecvate. Lace bun s\ [tim toate mizeriile as-cunse ̀ n taini]ele celor din preajmanoastr\? Cum nu mai cred `n vir-tu]ile eticii, cum nu cred c\ vreo-dat\ adev\rul [i binele vor triumfa`n România, a[ vrea s\ cred minu -nile oferite de muzic\ [i celelaltearte. Est-etica a fost `nvins\ `nc\odat\. Poate vom rezista prin cul-tur\ abia de acum `nainte. Ce a fost`n deceniile trecute, ̀ n anii de dup\r\zboi, a fost foarte ur`t. FestivalulEnescu din 2013 `[i prezint\ ulti -mele concerte.

Horia Andreescu cu Mahler, Sim - fonia II-a [i un concert pentru piande Liszt (Boris Berezovsky solist,alt\ figur\ legendar\ a noii gene -ra]ii) cu Russian National Orches-tra, Victoria Mullova, program in-tegral Bach, Murray Perahia `n re -cital, [i `n concertul de `nchidere –Cristian Mandeal la pupitrul luiRoyal Philharmonic Orchestra, cuSimfonia nr. 3 `n Re minor de Gus-tav Mahler. La ce bun s\ ne mai chi-nuim s\ deslu[im care a fost tic\lossau om de treab\, victim\ sau c\l\udac\ am ajuns la un grad de `nmo-cirlire unde nu se mai deslu[e[te ni-mic? Dac\ `n anii ’90 nu s-a limpezitadev\rul de minciun\ [i binele der\u, acum e prea t`rziu [i inutil.

Restul e lini[te. Poate muzic\.

actualitate « 3


FOTO

: Ser

giu

Iczk

ovits

FOTO

: Age

rpre

sMarek Janowski [i Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin

Mariss Jansons [i Royal Concertgebouw Orchestra

4 » opinii

La loc TELEcomandaAlex Savitescu


Nici un alt caz de condamnare aunui personaj cu notorietate din Ro - mânia nu a provocat at`ta satisfac]iepopular\. ~n fapt, condamnarea luiVoiculescu este prima situ a]ie, dela dispari]ia cuplului sinistru alCea u[e[tilor, `n care poporul jubi-leaz\ [i face bancuri. Nu pic `neroarea de a-i asem\na pe Ceau[es-cu [i Voiculescu. Ei au totu[i c`tevatr\s\turi comune. Una, neprobat\`nc\, este strict legat\ de ascensiu-nea financiar\ a celui din urm\,dup\ „dispari]ia“ banilor „agoni -si]i“ de fostul dictator. E un subiectcare nu a fost niciodat\ clarificatjuridic, dar `n care ai deja un r\s -puns clar, la care ajungi cu pu]inbun-sim] [i oleac\ de inteligen]\.

O alta, evident\ ca lumina zilei,e sfidarea propriului popor. „Amcolaborat cu Securitatea a[a cumau colaborat to]i românii“ r\m`ne`n istorie ca una dintre cele mai im-becile [i jignitoare declara]ii datevreodat\ de fondatorul trustuluiIntact. Imbecil\, pentru c\ misti-fic\ adev\rul [i generalizeaz\ abso-lut `ngrozitor o situa]ie punctual\.Jignitoare, pentru c\, `n viziuneade m`]\ `ncol]it\ a lui Felix, noi to]i

s`ntem ni[te turn\tori. Dac\ v\mai aminti]i, Voiculescu a slobozit`n aer acel porumbel al r\zboiuluifix atunci c`nd colaborarea sa cufosta Securitate fusese probat\ [ir\s-probat\.

Ultima – mistificarea realit\]ii –i-a atins, teoretic, doar pe oameniicapabili s\ fac\ distinc]ia dintrejur nali[ti [i hienele mediatice dintrustul Intact. S\ ai la dispozi]ia ta,24 de ore din 24, `n regim all-inclu-sive, un trust de pres\ cu dou\ ca-nale TV importante – Antenele 1 [i3 – e o arm\ redutabil\. Redutabil\`n negocierile politice, `n epur\riletelevizate ale adversarilor, `n pros-tirea (unii ì zic, eufemistic, mani-pulare) audien]elor.

Toate trei, `ntr-o m\sur\ maimi c\ sau mai mare, au fost cauzede baz\ care au stat la originea chi -uielilor – indecente, `n alte circum-stan]e – ce au `nso]it sentin]a dindosarul „ICA“. Nu cred c\ vreunro mân se uit\ cu admira]ie la „`m -bog\]i]ii tranzi]iei“, tagm\ `n careDan Voiculescu are fotografie decopert\. Nu cred c\ ì pic\ bine ni-ciunui individ din ]ara asta s\ fief\cut turn\tor la Secu sau `njurat

de mam\ [i de tat\ [i de toate ne-amurile (c\ci, dac\ avea sub 14 ani`n decembrie ’89, nu avea cum s\aib\ ochi alba[tri, ̀ ns\, conform si-logismului fracturat al lui „dom’profesor“, to]i antecesorii s\i a -veau precis!). ~n fine, nu cred c\ unom cu discern\m`nt mediatic di-ger\ discu]ii le din colivia cumaimu]e curentate, care apar `n

a[a-zisele talk-show-uri ale An-tenei 3. Arma mediatic\ a Varanu-lui i s-a `ntors `m po triv\, de ast\dat\. S-a desc\r cat `n plin `n figurapublic\ a lui Dan Voiculescu [ipolitic, [i civil. Este foarte intere-sant cum p`n\ [i oameni care seuit\ din pl\cere la Antena 3 se de-clar\ `ngre]o[a]i de circul declan -[at dup\ condamnare.

B`lciul va continua, cu sau f\r\Dan Voiculescu dup\ gratii. Mi-a[dori doar ca nutri]ionistul Menci -ni copschi s\ r\m`n\ `n libertate.Asta, dintr-un singur motiv: s\ nespun\ seara, `nainte de „Sintezazilei“, ce proteine s\ m`nc\m, s\nu ne stri c\m la stomac uit`ndu-nela moderatorul r\spopit [i la invi-ta]ii s\i.

„Românul se bucur\ c`nd moare capra vecinului“ e o constatare probat\ `n at`tea [i at`tear`nduri, `nc`t a ajuns truism. Mai mult, este suficient, deseori, ca dobitoaca s\ se strice u[or lama]e, iar de dup\ gard s\ se aud\ muzic\ de petrecere. „Cazul Dan Voiculescu“ nu face parte`ns\ nici pe departe din situa]iile normale. ~n situa]ia dat\, capra era at`t de antipatic\, s\rea lab\taie [i d\r`ma f\r\ motiv gardul, `nc`t bucuria vecinului `nlocuie[te legitima ap\rare.

C`nd moare capra varanului

~n vremuri at`t de `ndep\rtate `nc`tnici nu mai ]in minte exact c`nd,cred c\ la unul dintre primele meleinterviuri pentru un job, un domncu cravat\ [ifonat\ m-a `ntrebat:„C`]i oameni cuno[ti tu?“. Sincer,`n naivitatea mea de atunci, amluat-o ca pe o `ntrebare filosofic\,de[i sensul ei era cu totul altul: cesfer\ de influen]\ am, la cine potapela pentru ajutor la o adic\. „C`]ioameni cunosc?!“ – am tras eu detimp, ca la [coal\, repet`nd chestiu-nea, d`nd semne de sl\biciune. Am`nceput s\-mi num\r `n g`nd, unulc`te unul, neamurile, prietenii,amicii ca s\ g\sesc un num\r cum-va credibil, rezonabil. „P\\\i, ̀ n ge-neral sau `n particular?“, n-am delucru [i cer l\muriri. Domnul cucravat\ [ifonat\ a sim]it c\-s prins

la col], a[a c\ a plusat, mim`nd ge-nerozitatea: „~n general, m\ refer“.Am continuat s\ adaug `n minte, larepezeal\, mul]imi de oameni (cole-gii din general\, liceu [i facultate,corul [colii, b\ie]ii cu care am jucatvreodat\ fotbal, fetele care mi-auatras vreodat\ privirea etc.). C`ndam realizat c\ m\ pierd `n calcule[i c\ timpul curge `n defavoareamea, am luat o min\ de om serios [iam scos sec, din burt\: „~n jur decinci sute“. Mi s-a p\rut c\-i o cifr\pentru care am acoperire. „Cincisute!?“ – a venit r`ndul lui s\ trag\ detimp. Era limpede c\-i mai mult de -c`t se a[teptase, c\-i st`rnisem invi-dia. „Ei, bine. Eu cunosc o mie“, mi-atr`ntit el dup\ o clip\ de descum -p\nire, ca [i cum am fi fost la un con -curs pe care el l-a c`[tigat deta[at.

Nici azi n-a[ putea zice c`]i oa-meni cunosc ̀ n general (pe net, afluc\ media ar fi undeva pe la vreo[ase sute; de[i la nimereal\, uite c\n-am fost departe de adev\rul ofi-cial). Iar `n particular e [i mai pro-blematic, pentru c\ simt nevoia s\iau `n considerare sensul filosofical lui „a cunoa[te“ pe cineva. ~ns\mi-am adus aminte de `nt`mplareade mai sus dup\ o zi plin\ de noi cu-no[tin]e, de str`ns m`na unor oa-meni ale c\ror fe]e le-am v\zut pen-tru prima dat\ `n via]\. {i mi-amdat seama c\ nu i-am re]inut niciu-nuia numele. Nu m\ simt ru[inat s-o recunosc. Asta facem cu to]ii.„Salut-salut“ [i mai vedem. Altcevam\ intrig\, pornind de aici: nicio-dat\ nu s`ntem con[tien]i de im-portan]a pe care o poate avea `nvia]a noastr\ o persoan\ cunoscut\`nt`mpl\tor, pentru prima dat\. {ic`t de interesant ar fi s\ ai notat\undeva prima impresie pe care ]i-al\sat-o o persoan\ atunci c`nd nicim\car nu i-ai re]inut numele, c`ndnici nu b\nuie[ti cine-i [i ce-o s\fie.

Ochii \ia mari, care totu[i nu tesperie, sclipind de bucurie, nasulcare ]i se pare imens [i se atinge stu -pid de nasul t\u, p\rul \la cre] `ncare `]i `nfigi cu poft\ mìnile pen-tru a-]i antrena degetul opozabil,cel\lalt nas, [i mai imens, care se li-pe[te repetat, la fel de spupid, de o -brazul t\u, buzele alea str\ine carenu mai contenesc s\-]i vin\ ven-tuz\ pe chelie – secven]e [i impresiivizuale din ceea ce vei descoperimai t`rziu c\ s`nt mama [i tata. Fe-meia aia bizar\ care se sc\l`mb\ ieprin fa]a ta, care-]i sparge urechilecu sunetele stridente pe care lescoate – bunica. Omul \la cu ]igar\`n gur\ (nu [tii ce-i aia, dar `]i camfur\ ochii), care te arunc\ ame-nin]\tor p`n\ `n tavan (c`nd habarn-ai nici m\car ce-i tavanul, da -r\mite gravita]ia), st`rnindu-]i unamestec teribil de team\ [i bucurie –bunicul. Dubiosul \la care-]i smul -ge zorn\itoarea din m`n\ [i sesc\l`mb\ie mai grav dec`t buni- c\-ta – frate-tu. Feti]a aia care scoa-te dintr-o gentu]\ ro[ie, cu iepu -ra[i, un biscuite din care nu vrea

s\-]i dea – viitoarea ta prim\ iubi-re. Copilul \la gras, cu ochelari, care-]i arat\ primul miracol con-cret al universului, magnetul – vii-torul t\u cel mai bun prieten dinclasa ̀ ntì. B\iatul \la t`mpit, cu tri-coul rupt la subsuoar\, care d\ ur`tla gioale c`nd se apropie faza de el [iurl\ `ncontinuu c`nd n-are mingea:„S`nt liber! S`nt liber!“ – viitorult\u cel mai bun prieten din gene-ral\. Profesorul \la idiot care-]i fri-ge o palm\ de-]i amor]e[te capulpentru c\ falsezi inten]ionat ca s\nu fii ales `n corul [colii – primult\u maestru din via]\...

{i tot a[a, cu o minim\ contabili-tate, `]i vor ie[i c`teva sute de cu-no[tin]e numai din cei care `]i mo-dific\ `ntr-un fel sau altul destinul.Dac\ mai adaugi mul]imea celor cucare doar dai m`na, dac\ ai ]ine unjurnal cu toate acestea, ai putea [tiexact c`]i oameni ai cunoscut.

Hot\r`t lucru: de azi `nainte, euam s\ ]in unul. Pariez c\, fie [i ̀ nce -p`nd de la patruzeci de ani, pe res-tul unei lungimi de via]\ medie, sevor aduna peste zece mii de cuno[ -tin]e noi.

Cuno[tin]e vechi [i noi

~nt`mpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu


opinii « 5

Suplimentul lui Jup

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Nu ̀ n România. România mimeaz\democra]ia. România e prea corup -t\ ca s\ fie func]ional\, iar respon-sabilitatea cet\]eneasc\ e, dup\cum se vede, mai degrab\ o povar\pentru guvern dec`t un indicator albunei func]ion\ri a statului. Deaceea cred c\, `n ciuda idealismu-lui `nvior\tor al zecilor de mii demanifestan]i din ultimele s\pt\ -m`ni, proiectul minier de la Ro[iaMon tan\ are toate [ansele s\ ob]in\avizele necesare [i, `n ciuda protes-telor prezente, s\ `nceap\ [i exploa-tarea. E o ipotez\ cinic\ [i dezabu-zat\, dar spre care te `ndeamn\ toate deciziile luate de guvernele dinultimii ani, inclusiv indeciziile lor.

S\ `n[ir\m doar c`teva fapte evi-dente. Avem un [ef de guvern care`n urm\ cu vreun an [i ceva, pec`nd era `n opozi]ie, declara c\ seopune proiectului de exploatare alGold Corporation de la Ro[ia Mon-tan\, iar ̀ n momentul ̀ n care a pre-luat puterea, a `ncercat s\ impun\o lege care d\, practic, aceleia[i cor-pora]ii dreptul s\ fac\ aproape ori-ce `n zon\. Mai mult, `n decurs devreo lun\, acela[i [ef de guvern adeclarat de vreo trei-patru ori c\aprob\ proiectul, apoi c\ `l respin-ge, apoi c\ ̀ l aprob\, apoi c\ mai ve-de el – reac]ie tipic\ de om `ncol]it,care ̀ ncearc\ s\ ias\ basma curat\.

S`nt convins c\ actualul premier[tie c\ are mai mult de pierdut de -c`t de c`[tigat din sus]inerea proiec-tului RMGC, fiindc\ protestele ac-tuale l-ar putea face s\-[i piard\func]ia [i credibilitatea politic\. {iatunci de ce nu alege solu]ia ceamai profitabil\ pentru el? De ce nurespinge pur [i simplu proiectul?Evident, pentru c\ exist\ for]e care`l silesc s\ `l sus]in\ – nu e nevoiede teorii conspira]ioniste pentru aajunge la concluzia asta.

Ca solu]ie de evitare tipic\, le-gea a fost pasat\ Parlamentului Ro-mâniei, care o va aproba sau nu. E`ns\ de b\nuit c\ acolo proiectul delege va fi validat: `n România gloa-ta parlamentar\ e util\ exact ̀ n ast-fel de cazuri, c`nd se iau m\suricontroversate, c\ci r\spunderea sedisipeaz\ at`t de tare, `nc`t p`n\ laurm\ nimeni nu se mai simte res-ponsabil individual.

~ntre timp, cum s-a v\zut deja, sepractic\ un r\zboi de uzur\. Res-ponsabilii politici a[teapt\ ca pro-testele s\ `[i epuizeze for]a [i s\-[iatenueze impactul. Tactica tempo-riz\rii e `ntotdeauna util\ atuncic`nd de]ii puterea. Pe alte fronturiau `nceput micile lupte de h\r]uia -l\: aluzii la „agenturile str\ine“(cum se zicea odinioar\) care fi-nan]eaz\ protestatarii din Pia]a

Universit\]ii, scenarii cu puteridin exterior care vor s\ blocheze investi]iile de la Ro[ia Montan\, is-torii despre minerii [i mineritul dela Ro[ia Montan\, amenin]\ri voa-late cu daunele pe care le vor pl\ti„to]i românii“ dac\ Gold Corpora-tion nu ob]ine autoriza]ia de ex-ploatare... Culmea, acum c`teva zileministresa Mediului (nu a Indus-triilor sau Economiei, ci a Mediu-lui!) a anun]at c\ proiectul ar tre-bui s\ fie declarat „de interes pu-blic excep]ional“, sporind presiu-nea asupra parlamentarilor. Sespun jum\t\]i de adev\ruri, se facpresiuni, se manipuleaz\ `n ne-num\rate feluri.

A[a st`nd lucrurile, nu po]i s\nu te `ntrebi: dac\ ar fi fost vorbade o afacere cinstit\, de un proiectf\cut cu bun\-credin]\, de ce eranevoie de toate presiunile astea, desuspiciunile de manipulare, de pro-paganda de[\n]at\ declan[at\ deGold Corporation? Nu `mi amin-tesc ca Ford sau Renault – care, `ntreac\t fie spus, au creat mai multelocuri de munc\ [i au adus maimult profit României dec`t proiec-tul de la Ro[ia Montan\ – s\ fi fostat`t de sus]inute de politicieni saus\ fi declan[at asemenea campaniimedia. Ceva e dubios aici. Suficientde dubios pentru ca guvernul s\ se`ntrebe dac\ nu e vorba de o aface-re p\guboas\. Dar asta nu se va `n -t`mpla. Mai trece c`tva timp, se mailini[te[te lumea [i dup-aia se d\drumul la proiect. E `n interesul...nu, nu neap\rat al tuturor, darm\car al celor care au puterea.

~ntr-o ]ar\ normal\ guvernareae asociat\ cu bun\starea cet\]eni-lor. Nu `n România.

~ntr-o ]ar\ normal\ o corpora]ierespect\ legile `n loc s\ i se creeze olege proprie. Nu `n România.

~ntr-o ]ar\ normal\ se fac m\carni[te calcule pragmatice, care ]inseama [i de riscuri, pe l`ng\ profi-tul prezumat. Care ]in seama [i de]ar\, nu doar de o m`n\ de profitori.Nu `n România.

Dar `ntr-o ]ar\ normal\ tr\iescoameni normali. Mul]i au emigratacolo, `n ]ara normal\, ca s\ scapedin România. Deocamdat\ s`ntdoar c`teva milioane.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

~i admir [i `i sus]in pe cei ce se opun proiectului deexploatare a z\c\mintelor aurifere de la Ro[ia Mon tan\.Mi-a[ dori ca protestele lor s\ aib\ efectul scon tat,adic\ efectul normal: nu doar blocarea proiectului, ci [i c\derea unui guvern ce [i-a dovedit sistematic ne putin]a [i iresponsabilitatea. ~n mod ideal, a[a s-ar`nt`m pla `ntr-o ]ar\ cu un sistem democratic func]ional[i cu cet\]eni responsabili. A[a ar fi normal – altundeva.

Nu `n România

» ~ntr-o ]ar\ normal\guvernarea e asociat\cu bun\stareacet\]enilor. Nu `nRomânia. ~ntr-o ]ar\normal\ o corpora]ierespect\ legile `n loc s\i se creeze o legeproprie. Nu `nRomânia.

FOTO

: buc

\t\r

ia lu

i Cor

taza

r.bl

ogsp

ot.c

om


6 » muzic\

Trebuie s\ admit ceea ce esteevident: `ncercarea de a salvaCasa lui George Enescu de laMih\ileni, Boto[ani, pentru a otransforma `ntr-un muzeumemorial, a e[uat. Este greu decrezut c\ ruina, `n careodinioar\ Enescu a compus [i aprimit prieteni, folosit\ ast\zide exploatatorii ei drepthambar pentru cartofi [i alteleguminoase, va mai rezista`nc\ o iarn\.

Povestea s-a `nt`mplat de at`teaori `nc`t pare o regul\ nescris\ alumii artistice, nu o excep]ie carest`rne[te energii neb\nuite [i c` -teodat\ genereaz\, preten]ios zis,„opere“ noi. Se ̀ nt`lnesc la un mo-ment dat doi oameni cu preocu -p\ri asem\n\toare. Poate c\ unulare deja „un nume“ [i-o carier\,construite cu migal\, sacrificii [imunc\ dedicat\. Altul are poateun r`nd sau chiar dou\ de copiifrumo[i, plus un partener de via]\c\ruia n-are a-i repro[a nimic.Cum se produce explozia care leschimb\ via]a? Uneori asemeneaciocnire astral\ na[te vreun opusce spune, `ntr-adev\r, ceva esen -]ial despre natura uman\. Alteoriproduce necazuri, durere, chin [imult\ triste]e, pe care nici ocucerire estetic\ nu le justific\. {inu `n pu]ine cazuri cariera pro-mi]\toare a unuia dintre cei im-plica]i trece `n (pen)umbr\, fiindsacrificiul necesar celeilalte pen-tru str\lucire. Dac\ scenariile schi -]ate au un rost secret, numai ro-mancierul, scriind, e-n stare s\-lafle [i s\ traduc\ limbajul desti -nului pe `n]elesul nostru, al muri-torilor care stau cu saco[a la r`nd...Fapt ce s-a [i petrecut, de c`nd li -t eratura func]ioneaz\ ca substitutde text sacru [i poezia ca simularede incanta]ie divinatorie.

Dar exist\ [i cazul fericit, alfamiliilor artistice construite ̀ n ju -rul pasiunilor [i proiectelor co-mune. Ambian]a din preajma u -nor asftel de oameni este recon-fortant\ [i lucrativ\, lejer\ [i pro-fund\ concomitent. Actan]ii prin-cipali se completeaz\, se tachinea -z\, se ajut\ f\r\ s\ dea senza]ia c\unul cedeaz\ mereu, iar cel\laltconduce, dicteaz\, e servit perma-nent. N-am consultat statistici, to-tu[i am impresia c\ armonia nufunc]ioneaz\ `n zonele intens

creative, acolo unde scoaterea dinneant a odraslei cathartice pre-supune sf`[ierea de sine a p\rin-telui. Mai degrab\ g\se[ti fericireconjugal\ `ntr-o familie de inter-pre]i dec`t `ntr-una de compozi-tori. Pare firesc s\ b`rfim pe unasau alta dintre so]iile lui IgorStravinski, dar e cumva patafi -zic\ o discu]ie despre nevasta luiBeethoven! Tot a[a, ̀ l comp\timimpe Eric Clapton pentru neferici -rea c\sniciilor sale anterioare, ac-tuala fiind ̀ ncununat\ cu copii s\ -n\to[i, `ns\ ideea de familie nu selipe[te deloc de Jimi Hendrix, nicide Janis Joplin. Kurt Cobain a `n -cercat, nimic de zis, [i [tim cum(s-)a sf`r[it. N-a[ vrea s\ las im -presia c\ sus]in remarcabila [i romantica tez\ a predestin\riiartistului, a damn\rii ce planeaz\deasupra fiin]ei de carne [i s`ngecare poart\ `n cutia cranian\ su -netele altei lumi. S\ ceri unui re-formator al oric\rei estetici con -sacrate o via]\ de func]ionar cuore fixe de birou, iat\ un dezideratde sorginte burghez\, `mpotrivac\ruia p`n\ [i cel mai insignifiantactor cabotin nu ezit\ s\ vitupe -reze spum(eg)os, nu `nainte de a-[i num\ra, `ntr-un col], baniiprimi]i pentru presta]ia sa „revo -lu]io nar\ [i rebel\“...

Toate aceste medita]ii cu tent\de publica]ie tabloid\, ordinar tip\ -rit\ sau preten]ios ambalat\ `ncelofan cu fund\ roz, mi-au sositoarecum involuntar pe tastatur\,`n timp ce ascultam noul albumsemnat Tedeschi Trucks Band –Made Up Mind (Masterworks,2013). F\r\ s\ fie un disc din gamablestematelor ce taie respira]ia, areo densitate remarcabil\ [i-un de-sen melodic f\r\ cusur. E genul derock lent american, mai multrhythm & soul dec`t blues, cu vocepredominant\ [i clar\, cu slide-uride chitar\ mai degrab\ ca ungu -entul pentru sufletele r\nite `namor dec`t pentru cele jupuite deidealuri ratate & whisky contra -f\cut. Versurile nu exceleaz\ `nmetafore complicate [i arbores-cente, nici structurile armonicenu par concepute de un exaltat caJohn Cage. Plute[te pe tot disculun aer sudist, melancolic [i calmca-n dup\-amiezele de siest\ laumbra magnoliei, `ntr-un vechileag\n de lemn, al\turi de m\su]acu limonad\ [i fructe zemoase.

Fericit ascult\torul care intr\`n rezonan]\ cu familia muzicie-nilor ferici]i!...

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Laconic bilan] al pagubelor colateraleale Festivalului George Enescu

O familie fericit\

~n România se pot „muta mun]ii“(vezi Apusenii [i scoaterea la me-zat a Ro[iei Montan\), poate „r\su-na va lea“, ca odinioar\ la Bumbe[ti-Live zeni, de t`mpenii [i cli[ee ceau -[iste debitate savant, dar, pe aproa-pe nimeni, nu intereseaz\ sal vareaunui sanctuar cultural. ~n nici uncaz pe cei responsabili cu adminis-trarea bunurilor culturale la nivelde stat...

Pe unii [i mereu aceea[i clic\ devreo zece ani ̀ i intereseaz\ doar „p`i -nea“ pentru buzunarele lor [i „cir-cul“ acordat poporului; e adev\rat,un circ glorios, dup\ principiul „cala noi la nimeni“, cu veleit\]i [i pro-priet\]i curative garantate pe o lu n\de zile. Fiindc\, explic\ directorulfestivalului, cui vrea s\-l asculte,„festivalul a avut un rol important`n construc]ia sentimentului deunitate [i m`ndrie na]ional\ a unuistat, România...“. Unde am mai auzit„sentin]a“ asta? Iar pentru a com-pleta cercul t`mpeniilor debitate `ninterviuri [i preluate tale-quale deziari[tii str\ini invita]i, ce `mpart,s-ar spune, acela[i grad de cultur\general\ „de mas\“ (tavola), am maiputut afla [i c\ „festivalul s-a n\s -cut `n 1958 c`nd regimul, invit`ndarti[ti de mare marc\ din `ntreagalume, a vrut s\ se distan]eze de Uni-unea Sovietic\, guvernat\ de Sta-lin...“. Asta-i via]a...

Dl. Mihai Constantinescu vorbe[ -te de Stalin [i citeaz\ din „`nv\]\ -mintele“ cursurilor de ̀ ndobitocireideologic\ ceau[iste, iar pre[edin-tele festivalului, dl. Holender, vor-be[te despre... Hitler. Mai exactdes pre c`t de civiliza]i [i prieteno[ii s-au p\rut ofi]erii germani la Timi -[oara, `n anii celui de-Al DoileaR\zboi Mondial, pe c`nd el `i mai-mu]\rea, mic evreu insolent, sa-lut`nd cu... „Heil Hitler“. Ce s\ maispui?

Desigur, nici unul dintre ace[tidomni, ilumina]i [i marca]i fiecare`n felul lui de trecut, nu a spus vreuncuv`nt despre omul George Enes cu,despre cultura, adev\ rurile [i mo-destia lui, [i cu at`t mai pu]in des-pre nevoia salv\rii casei lui ruina-te de la Mih\ileni sau a res taur\rii

Muzeului Na]ional ce-i poart\ nu-mele, de la Bucure[ti. Nici unuldintre ei nu a vorbit despre utilita-tea pentru români [i cultura lor asalv\rii patrimoniului enescian,partituri, coresponden]\, memora-bilia etc., scoase la licita]ie de o ma-re cas\ de v`nzare la Bucure[ti, `ntoiul festivalului, aparent dinmo[tenirea Maruc\i Cantacuzino,dac\ nu or fi fost piese „`nstr\ -inate“ de diver[i „cercet\tori“,atunci c`nd o parte din mo[tenireaenescian\ a fost adus\ `n ]ar\ [i de-pozitat\ `n pivni]ele casei Cantacu-zino.

Problema nu este, nici pe de-parte, doar a acestor domni. ~n tim-pul tentativei de a impulsiona o cam -panie de pres\ [i o dezbatere pu-blic\ `n favoarea salv\rii casei luiEnescu de la Mih\ileni, nu am au-zit nici o luare de pozi]ie public\ dela mul]imea muzicologilor, a criti-cilor muzicali, a compozitorilor [i,nu pe ultimul loc, a interpre]ilorenescieni români. Excep]iile se potnum\ra pe degete. Fiecare dintre eipare s\ se ascund\ `n gaur\ de [ar-pe, atunci c`nd nu devine agresiv-jignit dup\ vreun ̀ ndemn de a lua opozi]ie; unii, b\nuiesc, de frica de anu mai fi invita]i s\ concerteze laBucure[ti, unii „ferici]i“ cu o mic\ciozv`rt\ a unui „spectacol“ (vorbalui Victor Ponta) `n cadrul festiva-lului sau de a scrie c`teva r`nduripentru un livret de disc, al]ii con -di]iona]i de reflexele zise patrioticeale vremurilor ceau[iste, ̀ n care aurezistat care mai de care cu t\rie,dar... „pasiv“.

Pentru a spune lucrurilor penume, niciodat\, de la mijlocul ani-lor 1980, nu am primit at`tea „sfa-turi“ bune, acuza]ii [i amenin]\ri,

mai mult sau mai pu]in ascunse,prin mesaje, e-mailuri, telefoane,de a nu mai vorbi despre un subiectce ar fi, vezi Doamne, `n detrimen-tul „reputa]iei“ României. Ca [i cumo cas\ memorial\ `n plus GeorgeEnescu sau restaurarea casei Can-tacuzino din Bucure[ti ar fi de reafaim\... Dac\ `n anii ’80, `ndemnu-rile de a nu mai vorbi la BBC [i Eu-ropa Liber\ veneau de la binevoi-tori colaboratori ai Securit\]ii,ast\zi ce specie de oameni s-o fiafl`nd `nd\r\tul lor?...

Trebuie s\ admit, deocamdat\, o`nfr`ngere: casa lui George Enescude la Mih\ileni este condamnat\ lamoarte! Dincolo de toate minciuni-le, dezinform\rile [i praful `n ochiaruncat de responsabilii cu patri-moniul de la Boto[ani [i Bucure[ti,de relat\rile agen]iei Agerpres, ca[i de diver[i binevoitori „corespon-den]i“, mai mult sau mai pu]inanonimi, situa]ia pare clar\. O re-zum\, `ntr-o postare pe Facebook,fostul secretar general al Ministe-rului Culturii [i, ̀ ntr-o scrisoare ex -plicativ\, un membru al Institutu-lui Na]ional al Patrimoniului: „do-sarul de clasare [a casei drept mo-nument] ar fi fost aprobat `n [edin -]a Sec]iunii de eviden]\ a ComisieiNa]ionale a Monumentelor Istoricedin data de 15.04.2013“; casei de laMih\ileni i s-a acordat chiar un„cod de monument“, la 27 mai 2013.Dar, cum „nici p`n\ la aceast\ or\dosarul pentru clasare nu a fost datspre avizarea Comisiei Na]ionale aMonumentelor Istorice, prin urma-re nici ordinul de ministru pentruclasare nu putea fi eliberat“. Iariarna casei de la Mih\ileni nu va fica vara...

Casa lui George Enescu din Mih\ileni


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec Statement FITPT

Lamentatio

Un model care `i duce aproapede exasperare pe to]i operatorii cul-turali, cei serio[i, care vor s\ fac\lucrurile temeinic, dar `nt`mpin\opreli[ti adesea dincolo de orice `n -chipuire pentru un omolog din altez\ri, mai statornic a[ezate `n nor-malitate dec`t plaiurile natale. {tiuasta foarte bine pe propria-mi piele,cite[te nervii [i energiile proprii,din toate evenimentele culturale `norganizarea c\rora m-am implicat`n calitate de critic teatral ori se-lec]ioner. Cele mai proaspete refe-rin]e s`nt legate de cea de-a [aseaedi]ie a Festivalului Interna]ionalde Teatru pentru Publicul T`n\r dela Ia[i, care va debuta pe 5 octom-brie. Nu cred `n topurile care se

aga]\ de superlative, c\ci orice cla-sament e atins de relativitate, fiindrealizat `n raport cu un anumit setde criterii. Ceea ce conteaz\ s`ntconsisten]a conceptului festivalier,amploarea, felul cum se pliaz\ peorizontul de a[teptare al consuma-torilor. Proportions gardes, ca s\ uti -lizez un exemplu foarte cunoscut,Festivalul de la Avignon [i-a pro-pus, `n anii ’50, c`nd l-a ini]iat JeanVilar, s\ realizeze o descentralizare

a fenomenului teatral francez,concentrat la data aceea la Paris.Manifestarea r\spundea unei ne-voi reale, iar felul cum a evoluat [is-a dezvoltat, cum s-a deschis sprespiritul timpului, creatori `ndr\z -ne]i [i tendin]e ale noilor realit\]iteatrale l-a impus prin dinamism,vitalitate estetic\, program cultu-ral ambi]ios.

Revenind la nos moutons, s\ m\explic de ce `n România edificarea

unui eveniment spiritual `]i ma-cin\ energiile [i `]i erodeaz\ entu-ziasmul. 1. Nu [tii cu exactitate bu-getul de care dispui. Cifra ]i se co-munic\ destul de t`rziu, e fluc-tuant\, adesea promisiunile „ferme“nu mai s`nt onorate. Fair ar fi caatunci c`nd aplici pentru o finan]a -re, s\ ]i se r\spund\ clar, c\ci vor-bim de bani, contracte, cuv`nt dat,dac\ ai un proiect conving\tor saunu, dac\ va fi stipendiat sau ba. Lanoi, finan]atorii se vor, ierta]i ex-primarea prozaic\, [i cu sl\nina-npod [i cu gura uns\, [i uite-a[a te]in `n suspans, zilele trec [i nici numai [tii dac\ s\ a[ezi logoul petip\rituri ori ba. O bulin\ mare,pus\ deasupra, `n caz c\ se r\zg`n -desc, nu arat\ prea bine `n concep-tul grafic ! 2. ~mi pare r\u c\ trebuies-o zic, dar de fiecare dat\ cel maidificil e s\ lucrezi cu cona]ionalii.Ma refer la invita]i! Cei din afar\au no]iunea deadline-ului, `n]elegc`t e de complicat\ elaborarea unuiconcept festivalier, c`te luni, zile,ore, g`nduri, ̀ ndoieli, decizii ̀ nseam -n\ un eveniment de c`teva zile. Sti-lul mioritic e „merge [i-a[a“, „m`i netrimit materialele“, „cum, nu le-aiprimit?“ [i altele din aceea[i ga m\.{i uite a[a, de fiecare dat\ `]i vines\ nu mai faci! Chiar s\ declari pu-blic, ca s\ nu te mai po]i r\zg`ndi!Doar c\ memoria uman\ e selec-tiv\, `ntre timp ui]i [i te-apuci s\mai faci o edi]ie.

Statement

Recitind ce-am scris p`n\ aici,`mi dau seama c\ n-am onorat ti-tlul, c\ n-am f\cut dec`t un lamen-tatio, c`nd, de fapt, doream chiar oprezentare a misiunii artistice asu -mat\ de FITPT. Conceptul edi]ieiprezente e galvanizat `n jurul ideiide ludic. S\ fim ludici, deci, s\ trans -gres\m limitele impuse de v`rstabiologic\ [i s\ ne concen tr\m asu-pra celei spirituale. S\ surprindemprin noutate, ingeniozitate, s\ sedu-cem publicul, profan sau avizat, s\-l(re)apropiem de art\, de delectareasuperioar\ oferit\ de muze. Prinspectacole de teatru, dans, mu zic\,ventrilocie, spectacole-lectur\, lan -s\ri de carte, expozi]ii, dezbateri,`nt`lniri informale.

Filosofia bugetar\ a FITPT e c`tepu]in din mai multe locuri. O list\de parteneri care se implic\ nu doarmoral, ci material e ca un blazoncare pentru FITPT s-a `mbog\ ]it dela un an la altul, chiar c`nd bugete leculturii s-au diminuat `n `ntrea gaEurop\. FITPT e un festival t` n\r,care a rezistat crizei economi ce, de-monstr`nd c\ `ntotdeau na cre ati -vitatea este o solu]ie viabil\ la pe-nuria b\neasc\. De[i s`nt lucruricare nu se pot face f\r\ bani, cul-tura, arta, evenimentele spiritualetrebuie stipendiate! {i, `n nici uncaz, nu pot fi judecate din perspec-tiva eficien]ei economice, ci doar acelei spirituale, a impactului asu-pra comunit\]ii ̀ n care func]ionezi.Pofti]i la Festival !

S\pt\m`na trecut\, unamic implicat `norganizarea unuieveniment cultural amplu,cu participareinterna]ional\, `mi spuneala telefon: „...dac\ a[ fi[tiut `n ce m\ bag...“.Punctele de suspensie dinfinalul enun]ului s\u nutransmiteau neap\rat op\rere de r\u, camaradulcrede `n ceea ce face, c`tmai ales epuizarea la careajunsese, `nc\ `nainte deeveniment, din motive ce]in de, s\-i zic eufemistic,„modelul“ românesc.

Exclusivit\]iFITPT» un festival unic `n ]ar\ ca profil

» singurul de asemenea amploare interna]ional\din regiune [i unul dintre pu]inele din ]ar\

» 7 zile de festival

» peste 200 de arti[ti din 10 ]\ri

» peste 40 de evenimente

» 18 teatre, multe dintre ele pentru prima dat\ `nRomânia (Teatrul Tineretului Stuttgart,AteliercuncheoN Italia, Teatrul TineretuluiKabarovsk Rusia, Puppentheatre Irene LarosOlanda, Noisy Oyster Marea Britanie etc. ),majoritatea, pentru prima dat\ la Ia[i

» dou\ premiere : regizorul Radu-Alexandru Nicalucreaz\ primul s\u spectacol pentru copii [i

tineret acum la „Luceaf\rul“, Prin]ul fericitdup\ Oscar Wilde, `n echip\ cu Florin Fieroiucoregrafie, Vlaicu Golcea muzica, IoanaPopescu, scenografia, Daniela Magiarudramaturgia; Teatrul Tineretului din PiatraNeam] prezint\ pentru prima oar\ publicspectacolul O... lad\, crea]ie colectiv\coordonat\ de Alexandru Dabija, un nouspectacol din proiectul s\u regizoral dereinterpreatre ludic\ pentru cei mari ascrierilor pentru cei mici ale lui Ion Creang\

» un duplex livresc Paris-Ia[i, lansarea, `n acela[itimp, a edi]iei bilingve a volumului Teatru-Théâtre de Denis Emorine

» lansarea volumul Micul Prin] 70 de ani edi]ieaniversar\ (Editura RAO), `n premier\ `nRomânia

» Hop la Ia[i, spectacol sus]inut de laurea]ii ie[eniai Galei HOP (Dumitru Georgescu, Laura Bilic,Claudia Chira[, Bianca Ioan)

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

C`nd am deschis prima oar\romanul Un singur cer deasu -pra lor am sim]it un amestecde nedumerire [i foarte maresurpriz\: Ruxandra Ceserea nua scris un roman realist. Ce te-a determinat s\ la[i „phan tas -me le“ [i imaginarul pentru rea -litatea cea mai crunt\?

Fantasmele nu s-au dus chiar detot, ci se mai s\l\[luiesc pu]in [i `nacest roman. C\ doar nu pot s\ numai fiu eu `ns\mi ☺. Dar realismul

acestei c\r]i de proz\ ([i istoria re-cent\ a României, cum este numit\ea printr-o formul\ deja `ncet\]eni -t\) m-a provocat, m-a pus pe treab\altfel dec`t de obicei [i mi-a impus odisciplin\ a cuvintelor [i a frazelorcare mi-a prins bine. Am studiatmul]i ani istoria comunismului ro-mânesc [i a urm\rilor sale (`n tezamea de doctorat despre memoria-listica de deten]ie), a[a `nc`t eram,cel pu]in ideatic, preg\tit\ pentruun asemenea roman de tip fresc\.Dar mi-a luat mult timp s\ `l scriu[i s\ `l finalizez, `n a[a fel `nc`t s\fiu mul]umit\ [i s\ [tiu c\ mi-amf\cut treaba cum se cuvine.

Pe de alt\ parte, `ncep`nd s\-lcitesc, m\ g`ndeam c\ e carteape care tu ai fi putut-o scriedintotdeauna sau, m\ rog, dec`nd ai `nceput s\ studiezi is-toria recent\. S`nt aici ecouri -le cercet\rilor tale asupra to-talitarismului `n România, iar`ntrebarea mea este: de ce abiaacum?

Tocmai acest lucru, a[a cum `lpozi]ionezi [i tu, l-am explicat con-cis mai sus, fiindc\ [tiam c\ m\ vei`ntreba asta. De ce abia acum? Oa-re te po]i juca, m\ pot juca, ne pu-tem juca, aleatoriu, cu istoria Ro-mâniei? Dac\ ar fi vorba de o

antiutopie ori de un roman burlesc,da, fire[te, te po]i, m\ pot [i ne pu-tem juca oric`t. Dar pe mine m-a in-teresat un roman realist (de[i nuunul canonic neap\rat), o fresc\, defapt, fiindc\ a[a am g`ndit-o [i a -ceasta e formula pe care am mizat.Nu un roman pur [i simplu, ci ofresc\. Iar pentru a[a ceva, un au-tor nu `[i prea poate `ng\dui s\ segr\beasc\ [i s\ fie Speedy Gonza-lez. E chiar pe dos: trebuie pritocitelucrurile, r\sucite pe toate p\r]ile,cu migal\, pe `ndelete, c`nt\rite.Mi-au trebuit 10 ani pentru asta [inu `mi pare r\u.

}in minte – [i sper s\ nu m\`n[el – c\ `ntr-o discu]ie maiveche a noastr\, aveai o mic\nemul]umire fa]\ de cercet\ -toa rea Ruxandra Cesereanucare, la un moment dat, o pu -nea `n umbr\ pe scriitoare. E[i o r\zbunare aceast\ carte, odemonstra]ie de `mp\care ace lor dou\ laturi, cercetareacu literatura?

Haha, da, poeta din mine maiales era oarecum `nciudat\ c\ res-pectiva cercet\toare R.C. (pe temaGulagului, a imaginarului violent`n general) e `ntr-at`t de cunoscut\`nc`t, uneori, o ]ine ascuns\ `nc\mar\, la ̀ ntuneric, pe scriitoareapropriu-zis\. Fiindc\ poezia [i pro-za mea s`nt mai aproape de mine(omul [i femeia Ruxandra) dec`tcercet\rile mele pe istoria recent\[i a mentalit\]ilor. Cercet\rile men -talitare fac parte din latura meara]ional\ [i academic\. Poezia [iproza fac parte din ceva mult maiprofund din mine, din carnea meapsihic\ [i sufleteasc\ (poate sun\cam patetic spus, dar asta este!).

Cum ai lucrat pentru acest ro-man at`t de atipic?

Am avut mai `nt`i `n cap o sche -m\ cu foarte multe personaje, clasi-ficate `n victime [i opresori (le-a[spune c\l\i, dar `mi sun\ tare a]os[i rigid, de[i unele din caractereledin cartea mea exact a[a ceva aufost!). Am g`ndit apoi o biografie con -cis\ a acestor personaje [i m-amconcentrat pe o scen\ din via]a lor,care scen\ s\ fie emblematic\ pen-tru perioada comunist\ din Româ-nia. Dar, ca `ntotdeauna, lucrurilenu s-au desf\[urat tocmai dup\schema mea ini]ial\, fiindc\ unelepersonaje au disp\rut (nu le-am

g\sit locul `n fresca mea sau nu le-am putut finaliza o biografie, nule-am putut `ncarna adecvat `nc`ts\ fiu satisf\cut\ ca autor), auap\rut altele la care nu m\ g`ndi-sem ini ]ial [i care m-au st`rnit cavia]\ povestit\. Apoi am g`ndit ocronologie a acestei c\r]i-fresc\, adi -c\ biografia concis\ a fiec\rui per-sonaj s\ aib\ o logic\ `n lan]ul isto-riei României [i a comunismului,s\ fie o verig\ care duce la alt\ ve-rig\, un pod care se leag\ de alt pod,`n a[a fel `nc`t ritmul romanului-fresc\ s\ fie unul cresc\tor cronolo-gic [i faptic, de la 1944 p`n\ `n 1990.

Cu ce text ai `nceput?

Primul capitol pe care l-am scrisa fost acela despre Anda (capitol ca-re acum se g\se[te cam la mijlocul ro -manului). Fiindc\, de[i am g`nditcronologic etapizarea biografiei


8 » interviu

INTERVIU CU RUXANDRA CESEREANU

„Poezia [i proza fac parte dincarnea mea psihic\ [i sufleteasc\“

» Am studiat mul]i aniistoria comunismuluiromânesc [i aurm\rilor sale, a[a`nc`t eram, cel pu]inideatic, preg\tit\pentru un asemenearoman de tip fresc\.Dar mi-a luat multtimp s\ `l scriu [i s\ `lfinalizez, `n a[a fel`nc`t s\ fiu mul]umit\[i s\ [tiu c\ mi-amf\cut treaba cum secuvine.

FOTO

: C\t

\lin

a Fl

\mân

zean

u


interviu « 9

concise [i epice a personajelor dinfresc\, nu mi-am impus s\ [i scriuaceste capitole, cap-coad\, dup\ `n -[iruirea respectiv\. Ci m-am l\sat`n voia inspira]iei epice legate deun personaj sau altul. Am ac]ionat`n scris dup\ cum m-a captivat, fas-cinat [i provocat un personaj saualtul. {tiam c\ doar la sf`r[it voi pu-tea s\ reorganizez capitolele, `nfunc]ie de o cronologie [i o arhitec-tur\ cu etaje. C\ci mereu am avut`n cap aceast\ arhitectur\, ca ore]ea simili-neuronal\.

Ceau[escu ({o[escu) este aproa -pe simpatic `n acest bestiar alt\u. Parc\ ar fi Bertie din Dis-cursul regelui. De ce a[a?

Puteam destul de u[or s\ scriuun capitol despre Ceau[escu `ntr-oipostaz\ macabr\ ori fanatico-dic-tatorial\ (tiranul f\]i[ din decem-brie 1989, de pild\). Dar mi-am im-pus, de la `nceput, ni[te provoc\ri`n aceast\ carte de proz\: mi s-ap\rut mult mai greu s\ sintetizezgrotescul absurd al acestui perso-naj complicat, care a dominat isto-ria României at`]ia ani de zile. ~nplus, mai era ceva: fie c\ ne convi-ne sau nu, tiranii, opresorii, dicta-torii s`nt [i au fost [i ei oameni, cutot ce `nseamn\ omenesc. Pentrumine, ca autor, a fost mult mai inte-resant [i chiar ambi]ios s\ fac por-tretul unui Ceau[escu atipic (`ntr-ooarecare m\sur\), care nu e nea -p\rat Dracula sau Caligula sau Ne-ro (a[a cum a fost proiectat hiper-bolic p`n\ `n 1989 [i imediat dup\),ci un individ hilar care ]ine mor]i[

s\ le dea lec]ii de scris [i citit scrii-torilor! De fapt, lucrurile chiar a[as-au [i petrecut `n realitate, c\ciacest capitol a fost inspirat de lectu-ra pe care am f\cut-o din discursu-rile oficiale ale lui Ceau[escu c\trescriitorii români, `n perioada 1970-1989.

Ai mascat `n vreunul din per-sonajele din carte propria tapoveste din acele vremuri?

Eu nu am fost o eroin\ (nu [tiuce alt termen s\ folosesc `n a[a fel`nc`t s\ fie limpede ce vreau s\spun), ci o tr\itoare anti-comunist\

relativ pasiv\. Nu am agreat comu-nismul [i am `ncurajat ori chiarsus]inut ideatic [i suflete[te gestu-rile `mpotriva regimului, dar nuam avut gesturi de curaj f\]i[. Aufost destui al]ii care au fost viteji(pe bun\ dreptate) [i au riscat tot(sau aproape totul), a[a `nc`t poves-tea lor s-a cuvenit s\ o spun. ~ntreal]ii, am pus `n roman povestea bu-nicului meu patern, Vasile Ces\ -rean, care, `n felul lui, a fost un soide cruciat. Sau povestea profesoru-lui Nicolae M\rgineanu (care af\cut 17 ani de pu[c\rie). Sau po-vestea Lucre]iei Jurj (lupt\toare `nmun]i vreme de 4 ani, apoi timp de10 ani – de]inut\ politic). Sau poves-tea lui Andras Visky (deportat `nB\r\gan la 1 an [i 9 luni), care as t\ziare o ironie teribil\ c`nd `[i rela-teaz\ deportarea (pe l`ng\ triste ]e,vreau s\ spun, are [i aceast\ ironie).

„Eu m\ consider, `n primulr`nd, poet\. Poet\ p`n\ ̀ n un ghiisau din cap p`n\ `n picioare“spuneai `ntr-un interviu maivechi. Care este locul prozei`n via]a ta? Pentru c\, `n de-finitiv, ai debutat cu proz\ (m\refer la volum publicat `na in -te de �89, C\l\torie prin oglinzi)[i ai publicat mult\ pro z\.

Poeta e cea dint`i. Prozatoarea ecea de-a doua. Dar asta doar ̀ ntr-unfel matematic spus. Ambele s`nt lafel con]inute de [i `n mine, de fapt.{i ambele m\ con]in la r`ndul lor. Nuvreau s\ judec(\m) procentual. Nus`nt negustoreas\ cu scrisul meu ☺.

Care mai e treaba cu poezia?Dup\ experimente, erotisme,nevroze [i imaginarii, aven-turi poetice tr\ite `mpreun\ cual]i poe]i, care mai este rela]iata cu poezia acum?

~n aceast\ var\ stra[nic\ (pen-tru mine) am scris o nou\ carte depoezie. De fapt e un singur poemamplu, c`t o carte ̀ ntreag\. {i, dup\mult\ vreme, mi-a izbutit un poemde tip manifest sau art\ poetic\ sauoricum altfel i s-ar mai spune `nacest sens. ~n care, zic [i cred eu,port o b\t\lie pentru poezie. Spers\ public `n 2014 cartea aceasta. Nue o carte nici baroc\, nici nevro-tic\, nici delirionist\. Se va vedea.Mai mult nu are rost s\ explic oris\ comentez acum.

~n 2013 s`nt 20 de ani de laprimele tale volume de ver-suri, Zona vie [i Gr\dina deli -ciilor. Cum `]i imaginai atuncirela]ia ta cu literatura?

Acum 20 de ani credeam c\ voi fidoar poet\ [i at`t. Iat\ c\ am fostmulte alte lucruri. Dar `n mod con-stant simt c\ (literar vorbind) poe-zia este cel mai important fapt dinvia]a mea. {i cred `n ea la fel de pu-ternic ca la `nceputuri. La ea m\voi `ntoarce `ntotdeauna, `ntr-unfel sau altul. De[i prozatoarea dinmine spune altceva ☺. Voi [i vomvedea, nu pot s\ dau r\spunsuri de-finitive, lucrurile se schimb\ de lao v`rst\ la alta, de la o staz\ la alta.

{i ca s\ `ncheiem cercul, o `ntrebare dincealalt\ zon\. Ai tr\it pe viu Revolu]ia (demineriade nu [tiu, dar a[ vrea s\ aflu), cum aicaracteriza toat\ aceast\ perioad\ tensionat\[i marcat\ de proteste? Ie[i `n strad\ sauprive[ti/sus]ii de la distan]\?

~n decembrie 1989 am stat angoasat\ `n cas\, a[am-a g\sit revolu]ia. La Cluj [i la Sibiu. Eram `ngro-zit\ de `mpu[c\turi [i credeam, `n mod simili-apoca-liptic, c\ se vor petrece masacre (unele s-au [i petre-cut, de altfel). Activismul meu protestatar s-a con-cretizat acut `n 1990, c`nd am v\zut cu ochii mei [iam participat la fenomenul Pia]a Universit\]ii 1990.{i la multe alte lucruri, `n perioada 1990-1995. Era s\o p\]esc `n Pia]a Universit\]ii, `n toamna lui 1990,c`nd `nc\ mai erau alterca]ii `ntre manifestan]ii ca-re ocupau Pia]a U [i poli]i[tii care o evacuau, dar amavut noroc [i am sc\pat ca prin urechile acului. Pro-testele fac parte din normalitatea unei societ\]i civi-le care sanc]ioneaz\ `n felul acesta (`n strad\) ma-trapazl`curile [i abuzurile politicienilor (de toate

coloraturile [i orient\rile). Dac\ te referi (prin ̀ ntre-barea ta) la mi[c\rile de protest de acum, legate deRo[ia Montan\, sper ca acestea s\ provoace o schim-bare nu doar politic\, ci [i una mentalitar\ `n Româ-nia din mileniul trei. Simt [i cred c\ revolu]ia Ro[iaMontan\ va fi decisiv\ ̀ ntr-un fel constructiv pentru]ara aceasta.

Spuneai la un moment dat, `ntr-un interviumai vechi, c\ scrierile despre istoria recent\ aromânilor reprezint\ datoria ta moral\. Fa]\de ]ar\, fa]\ de cei care au suferit. }i-ai `nche -iat socotelile pe acest front?

Am f\cut c`t am putut, s`nt aproape liber\ de-acum. Mai am `n lucru de mul]i ani o carte despreevad\rile din lag\re [i `nchisori `n secolul XX – dare un eseu scris relativ lejer, mai degrab\ ca o cartede aventuri. Oricum, [tiu c\ prin aceast\ carte `mivoi `ncheia definitiv socotelile cu cercetarea menta-litar\ [i voi r\m`ne cu ancora bine `nfipt\ numai [inumai `n literatura mea ☺.

Sper ca mi[c\rile de protest deacum s\ provoace o schimbarementalitar\ `n România

FOTO

: C\t

\lin

a Fl

\mân

zean

u

Bogdan Suceav\

Un lucru ar trebui spus de la bun`nceput: de[i publicat ini]ial ̀ n 1946,acest roman nu e datat, nu ne d\ sen -timentul c\-l citim pentru c\ are ovaloare documentar\ care ar dep\ [iprin ceva valoarea literar\ intrin -sec\; interesul pe care-l avem pen truel e pur literar. Romanul con s tru -ie[te cu precizie [i maturi tate sti -listic\ remarcabil\ (pentru o au -toare care avea 22 de ani c`nd l-a a[ -ternut pe h`rtie) povestea lui JohnSinger, un surdomut despre a c\ruipoveste personal\ circul\ `n miculora[ din Sud mai multe le gendedec`t certitudini, [i al c\rui sf`r [ittragic va l\sa un mare semn de `n -tre bare tuturor celor care l-au cunos -cut. Poate mai evident la o a doualectur\ a c\r]ii, fiecare pagin\ a ro -manului preg\te[te [i antici peaz\finalul tragic al lui John Singer.

Un roman de peren\actualitate

Inteligent [i sensibil, Singer e unper sonaj extraordinar ̀ n care se oglin -desc pe r`nd alte personaje extremde interesante, fiecare dintre elecorespunz`nd unui alt fel de a tr\isingur\tatea. Mick Kelly e o t`n\r\

provenit\ dintr-o familie s\rac\ [iale c\rei visuri s`nt legate de lumeamuzicii. Felul cum tr\ie[te Mick mu -zica, cum ascult\ Mozart sau Bee -tho ven d\ prilejul autoarei s\ scriepagini care cititorului român `i voraminti cele mai izbutite paginidespre muzica clasic\ r\mase mo[ -tenire din perioada româneasc\ alui Emil Cioran. Mick Kelly nu areunde s\ asculte muzic\ [i se furi -[eaz\ noaptea `n gr\dinile vecini -lor pentru a surprinde de sub fe -reastra lor ceea ce se difuzeaz\ laradio. Acolo, `n `ntuneric, un con -cert al lui Mozart devine una cunoaptea, devine cea mai frumoas\experien]\ posibil\. Mick Kellyviseaz\ muzic\, `[i aminte[te melo -dii, noteaz\ combina]ii armonioasede sunete, dar nu are un instru -ment [i nici perspective de a-[i cum -p\ra unul. Mai t`rziu, c`nd e nevoi -t\ s\ accepte s\ lucreze pe banipu]ini `ntr-un magazin, Mick areviziunea c\ ar putea fi prins\ pen -tru totdeauna `n capcana unei as t -fel de vie]i, at`t de `ndep\rtat\ deceea ce visa `n adolescen]a ei. Unalt personaj remarcabil al roma -nului este medicul Benedict MadyCopeland, care se g`nde[te la mino -ritatea oamenilor de culoare dinsud ca la „my people“, fa]\ de care

`[i imagineaz\ c\ are o datorie deonoare. E capabil de ac]iuni ca ri -tabile [i de mari eforturi, dar, pa ra -doxal, toate acestea nu fac altcevadec`t s\-l `nstr\ineze tot mai multde ai lui, de familie sau de oameniidin comunitate. Confesiunile c\treJohn Singer devin pentru mediculCopeland o ocazie singular\ de a-[iaduna g`ndurile: confruntat cu in -justi]ia social\, izbute[te s\ dear\spunsuri pline de bun-sim] [i dedecen]\ unei realit\]i sociale vio -len te [i tarat\ de prejudec\]i. Citito -rului român i se va p\rea exoticJake Blount, un om m\run]el carecite[te Marx, folose[te elemente alelimbii de lemn [i scrie lozinci ra -dicale pe zidurile ora[ului. Jake eun adev\rat izvor de idei comunis -te [i utopice. Personajul e `ns\ pro -fund coerent; paginile `n care el seconfrunt\ cu medicul Copelands`nt printre cele mai izbutite paginide dialog pe care le cunosc surprin -se `ntr-un roman, o confruntare depozi]ii ideologizate ireconciliabile,care nu pot imagina un teren deac]iune comun\. Cel de-al patruleapersonaj care-[i deschide inima `nfa]a lui John Singer este BiffBrannon, proprietarul unei cafene -le, care ]ine deschis noaptea pentruc\ orele nocturne de munc\ s`nt o

for m\ de a tr\i singur\tatea. Prinprivirea lui afl\m cum va evolua ̀ ntimp Mick Kelly [i, gra]ie lui, afl\mcare este mo[tenirea postum\ a luiJohn Singer.

Ultimele pagini ale romanului `iapar]in lui Biff Brannon, [i elereprezint\ pentru autoare ocaziade a creiona `nc\ [i mai precis to -nul de elegie al `ntregii lucr\ri.Astfel, Inima-i un v`n\tor singu ra -tic e un roman de peren\ actualita -te, pentru c\ `n multe momente aleistoriei au existat `n diverse stra -turi ale fiec\rei societ\]i posibi -lit\]i de izolare a individului, re]eteale marginaliz\rii care conduc larefugii `n utopie sau `n iluzie.

Carson McCullers, Inima-i unv`n\tor singuratic, traducere dinlimba englez\ de Dorina Tulpan,colec]ia „Biblioteca Polirom. Esen -]ial“, Editura Polirom, 2013


10 » carte

PE SCURT

Gloan]eleLunetistului laLibr\ria Bastilia

Lunetistul [i Marin M\laicu-Hondrari renun]\ la pruden]\ [iies la lumin\. Vino s\ ̀ i ̀ nt`l ne[tila Libr\ria Bastilia (P]a Roman\nr. 5)! Joi, 3 octombrie, ora 19.00,al\turi de Laura Albulescu [i Ra -du Paraschivescu. Cel mai re-cent titlu semnat de Marin M\ -laicu-Hondrari, Lune tis tul, unroman provocator, plin de tan-dre]e [i erotism, cu o structur\absolut neconven]ional\, cu to-tul inedit\, a ap\rut de cur`nd `ncolec]ia „Ego. Proz\“ a EdituriiPolirom, [i `n edi]ie digital\.

Cu acest nou roman, MarinM\ laicu-Hondrari renun]\ la pru -den]\ [i se expune riscurilor, a[acum Lunetistul renun]\ la pre-cau]ii, iese din ascunz\toare [i`ncearc\ s\-[i tr\iasc\ via]a.

Un singur cerdeasupra lor va filansat la Cluj [iBra[ov

Romanul Un singur cer deasu -pra lor, de Ruxandra Cesereanu,una dintre cele mai apreciateapari]ii ale anului editorial 2013,publicat ̀ n colec]ia „Fiction Ltd.“a Editurii Polirom, [i `n edi]ie di -gital\, va fi lansat `n luna octom -brie la Cluj [i Bra [ov.

Astfel, vineri, 4 octombrie, laora 18.00, `n cadrul Salonului deCarte Bookfest Cluj-Napoca (edi ]iaa II-a, 3-6 octombrie, Cazinoul dinParcul Central), va avea loc lansa -rea romanului – `n spa]iul de eve -nimente al t̀ rgului. Al\ turi de au-toare, prezint\ Ovidiu Pecican.

De asemenea, duminic\, 13 oc-tombrie, la ora 18.00, la Rockstadt(str. Lucian Blaga 13, Bra[ov), CenaKLUb TIUK nr. 27 invit\ citi-torii la o super`nt̀ lnire cu Ruxan -dra Cesereanu, care va citi un frag -mentdin noul s\u roman. Lecturi,lansare de carte, discu]ii, experi-mentiuk, autografe, concursulEdi turii Polirom, invita]i speci ali...Moderator: Mihail Vakulovski.

Lumea sudului american, cea pe care o `nt`lnim [i `n paginile lui William Faulkner, de]inea `nanii premerg\tori celui de-Al Doilea R\zboi Mondial rezerve infinite de singur\tate. Era osocietate profund divizat\, `n care dou\ spa]ii diferite ale socie t\]ii `mp\rt\[eau viziuniprofund diferite despre o aceea[i realitate economic\ [i social\. Dintr-un astfel de universs-a inspirat Carson McCullers atunci c`nd a scris The Heart Is a Lonely Hunter, republicat\recent `n limba român\ `n colec]ia „Biblio teca Polirom“ sub titlul Inima-i un v`n\torsinguratic, `n traducerea Dorinei Tulpan.

Un poem despresingur\tate: Inima-i un vân\tor singuratic

SEMNAL

Joseph Roth, Iov, traducere din limbagerman\ de Gheorghe Nicolaescu,carte publicat\ [i `n edi]ie digital\,colec]ia „Biblioteca Polirom. SeriaEsen]ial“, Editura Polirom, 192 depagini, 24,95 lei

Mendel Singer este un dasc\l de]ar\, un evreu rus care-[i c`[tig\ tra -iul l\murindu-le copiilor din satuls\u `nv\]\turile Torei [i literele alfa-betului. Mendel se roag\ `n fie care zi,urmeaz\ `ndeaproape cuv`n tul Dom -nului [i ocole[te cu `nc\p\ ]` nare sfa -tul rabinului. Men del, precum Iov,

personajul biblic, are o familie nu-meroas\: doi b\ie]i ame nin]a]i s\ fielua]i `n armat\, un me zin bolnav, decare mama nu se mai poate desp\r]i,[i o fat\ de m\ritat, Miriam, care e pecale s\ aduc\ afurisenia asupra fami-liei `ndr\gostindu-se, culmea necuvi-in]ei, de-un cazac. C`nd, fugind de ar-mat\, unul dintre b\ie]i descoper\t\r`mul american, speran]a ̀ ncepe s\renasc\ `n sufletul lui Mendel. Ame -rica este salvarea de la ru[ine, de las\r\cie, este locul binecuv`ntat deDumnezeu unde soarta robului s\u

se va schimba. Pre]ul visatei fericirieste o lung\ c\l\torie, ̀ n care raiul at`tde r`vnit cap\t\ fe]e nea[teptate, greude `nchipuit.

„Iov este mai mult dec`t un roman[i o legend\, este o oper\ poetic\ per-fect\, menit\ s\ tr\iasc\ atunci c`ndtot ce am creat noi, contemporanii luiRoth, va fi disp\rut. Greu ̀ ]i po]i ima -gina c\ poate fi creat ceva mai bun prinunitatea construc]iei, profunzimeapercep]iei, puritate ori prin muzicali-tatea limbii.“ (Stefan Zweig)


actualitate « 11

Iulia Blaga

A fost scris de Corneliu Porumboiu`n timpul reziden]ei de la Cannes [ia `nceput s\ fie dezvoltat de compa-nia Saga Film `n 2009. S-a filmat `ntoamna lui 2010, Cobileanski adu -c`nd scenariului lui Porumboiutu[a personal\ [i local\ – pentru c\povestea a fost mutat\ din Vasluiulporumbian `n Basarabia cobilean-skian\. Filmul a avut premiera mon -dial\ la Festivalul de la KarlovyVary, `n sec]iunea competitiv\„East of the West“, [i va mai parti-cipa `n aceast\ toamn\ la festivalu-rile de la Var[ovia, Kiev [i Cottbus.Titlul a trecut [i el prin mai multevariante, cel pu]in `n limba en-glez\, de la Broken Rib la FlyingLessons, pentru ca `n prezent La li-mita de jos a cerului s\ devin\ TheUnsaved.

O dram\ condus\ la cronometru

Filmul e o dram\ condus\ la crono-metru, f\r\ note false ori accese demelodram\, despre ni[te tineri dinBasarabia de azi care se `nv`rt ca`ntr-o g\leat\, `ncerc`nd fiecarecum poate s\ evite ratarea sau ce`n]elege fiecare prin ea. Viorel(Igor Babiuc) nu are, la 19 ani, niciun ideal, dar se `ndr\goste[te deprietena unui amic arestat pentrutrafic de droguri [i asta `l determi -n\ s\ vrea s\-[i fac\ ordine `n via]\(prin urmare, se angajeaz\ ca aju-tor de buc\tar). Maria (Ela Iones-cu) lucreaz\ ca frizeri]\ [i l-arpl\cea pe Viorel, numai c\, pentrua-[i salva iubitul arestat, a devenitamanta poli]istului (chiar poli]is-tul care i-a g\sit lui Viorel slujba).G`sc\ (Sergiu Voloc) e foarte activpe pia]a drogurilor, dar visul lui es\-[i repare motodeltaplanul [i s\zboare (chiar dac\ risc\ s\-[i rup\picioarele). E lumea lui Porumbo-iu, cu tineri prin[i `n zoaiele uneilumi compacte din care ̀ ncearc\ s\se extrag\ [i care s`nt sorti]i s\ re-pete gre[elile p\rin]ilor ori s\ gre -[easc\ singuri pentru c\ mediul le-aanulat orice dimensiune moral\.

„Filmul e povestea unui t`n\r ̀ ndr\ -gostit“, a spus Igor Cobileanskiatunci c`nd, la conferin]a de pres\,cineva l-a ̀ ntrebat dac\ nu se „teme“c\ ̀ n Moldova natal\ se va spune c\filmul e critic la adresa mediului.„Nu am f\cut un film despre o Mol-dov\ frumoas\. Am dorit s\ fac, p` -n\ la urm\, un film de dragoste.Dac\ vor exista critici care vor spu-ne c\ am ar\tat o perspectiv\ defa-vorabil\, le voi spune mul ]umesc,dar nu voi avea `ncredere `n ei“, aspus regizorul.

De fapt, La limita de jos a ceruluie primul lungmetraj pe care l-amv\zut ar\t`nd Republica Moldovaa[a cum e: trist\, dezolant\, lipsit\de speran]\, cu oameni de genera]iimai vechi care cump\r\ publica]ia„Comunistul“ [i tineri care n-au su -ficient\ putere s\ plece, ag\]`n du-se`n schimb de g\in\rii. E lumea luiPorumboiu din scurtmetrajele saleori din Visul lui Liviu, par]ial [idin Poli]ist, adjectiv, dar rezonan]aei e mai lung\. La vizionare, FilipStandavid, care are mai nou o emi-siune de cinema la Europa FM,spunea c\ filmul `i amin te[te deMarfa [i banii. E, f\r\ `ndoial\, lu-mea pe care Igor Cobileanki o cu-noa[ te foarte bine [i, dac\ s`nt ase -m\n\ri cu România, e [i din cau zaistoriei, dar [i pentru c\ regizorulst\ cu un ochi la cinemaul care seface la Bucure[ti. (O punte de leg\ -tur\ e [i directorul de imagine, ba-sarabeanul Oleg Mutu, care a pusum\rul la Noul Val Românesc.)

O bil\ neagr\ de lacomisia de rating

~n mod cu totul curios, filmul a pri -mit din partea comisiei de rating dela Centrul Na]ional al Cinemato-grafiei o bil\ neagr\: e nereco-mandat spectatorilor sub 15 ani.

~ntreba]i de „Suplimentul de cul-tur\“ ce cred despre asta, realizato-rii au spus c\ e, probabil, din prici-na naturale]ii dialogurilor. Igor Co-bileanski a povestit c\, mont`ndacas\, oprea filmul ori de c`te orifeti]a sa de 9 ani intra `n camer\.„De ce opre[ti? Crezi c\ eu nu [tiucuv`ntul \sta?“, spunea ea. (~n 2001Marfa [i banii primea rating 18 [imulte „obraze“ fine erau indignatede cum se vorbea pe ecran.) Se pare`ns\ c\ decizia ar fi venit din cauzadrogurilor. Comisia de rating de laCNC (care are oricum o compo-nen]\ ilustr\, mul]i membri ne-av`nd leg\tur\ cu cinemaul) a soco-tit c\ d\ un exemplu prost tinereigenera]ii, tovar\[i! Dar s`nt at`teafilme americane despre droguri ca-re ob]in und\ verde [i comisia nuse sinchise[te. Respectiva comisie,care are [i ea limitele foarte jos, amai dat o dud\ c`nd a amendat re-cent filmul lui Woody Allen, BlueJasmine, cu rating 15, probabilpentru c\ eroina era alcoolic\ [i arfi dat un exemplu prost copiilor.

Cobileanski lanseaz\tineri actori `n roluriprincipale

Revenind la vizionarea la care amfost ̀ nt`mpina]i cu bomboane la cu-tie „Chi[in\ul de sear\“, chestionatde Valerian Sava ̀ n leg\tur\ cu „am -bientul filmic“ din ]ara sa, Igor Co-bileanski a spus: „E inexistent. E -rau ni[te oameni care f\ceau cine-ma, dar au disp\rut. Nu exist\ CNC[i exerci]iul produc]iei de film lip-se[te. E complicat s\ vorbesc des-pre un mediu elevat cinematogra-fic la Chi[in\u“.

Cu filmul s\u, Cobileanski lan-seaz\ `n roluri principale trei ti-neri actori, necunoscu]i p`n\ acum

spectatorului român de cinema.Igor Babiac era `n anul I la Actorie,la Chi[in\u, c`nd a fost remarcat.Seam\n\ cu un Dan Nu]u t`n\r [ijoac\ matur pentru un student. Ro-lul s\u era cu at`t mai greu cu c`t `lobliga ca `n spatele cumin]eniei s\ascund\ un monstru. „Eram studentla Academia de Muzic\, Teatru [iArte Plastice din Chi[in\u [i amfost la un moment dat implicat `n -tr-un spectacol“, a povestit Igor Ba-biac. „Dup\ spectacol, Igor m-a `n -trebat dac\ am permis de conduce-re [i dac\ fumez. Pe urm\ ne-amdus `ntr-o cafenea [i mi-a spus camce vrea s\ fac\, dup\ care a disp\ rutmult, mult timp. C`nd m-am `n torsla un moment dat din str\i n\tate,am g\sit `n telefon mai multe ape-luri de la el [i mi-am dat seama c\ a`nceput s\ lucreze la film.“ SergiuVoloc a lucrat cu Cobileanski lascurtmetrajele C`nd se stinge lumi-na, Sa[a, Gri[a [i Ion, respectivPlic tis [i inspira]ie. El le-a spus jur-nali[tilor c\, de[i n\scut la ]ar\ dinp\rin]i intelectuali, s-a ocupat ovre me cu ce se ocup\ personajul

s\u – n-a precizat dac\ era vorba dedroguri sau de motodeltaplan –,ad\u g`nd c\ to]ii moldovenii au tre-cut prin asta.

Ela Ionescu e din Piatra Neam][i locuie[te `n Bucure[ti, debut`nd`n cinema cu Second Hand (2001) deDan Pi]a. La Cobileanski ea are odelicate]e de balerin\ rus\. „Apro-po de contextul dificil `n care se lu-creaz\ (n.red. – `n Republica Mol-dova), te-ai a[tepta ca oamenii \[tias\ aib\ o anume duritate, dar a fosto surpriz\ s\ v\d c\ldura cu care`[i abordeaz\ profesia. Igor Babiac,de[i are o v`rst\ mic\, e foarte pro-fesionist. A lucrat temeinic [i atent[i m-a ]inut la un milliard de re-peti]ii numai s\ vad\ unde se leag\rela]ia dintre cei doi“, a spus actri]a.

Apropo de duritate: [ti]i cum pl̀ ngb\ie]ii `n La limita de jos a cerului?Nu li se mi[c\ nici un mu[chi pefa]\, vezi doar cum li se umezesc totmai mult ochii. Era de a[teptat caIgor Cobileanski s\ spun\ la confe-rin]a de pres\ c\ metafora zboruluica dorin]\ de a evada i se pare a -cum prea mult.

La limita de jos a cerului,filmul cu care cineastulmoldovean Igor Cobileanskidebuteaz\, `n sf`r[it, `nlungmetraj (de[i mai f\cuse`n 2007 un lungmetraj,Tache, despre care afl\macum c\ era telefilm), are ogenez\ lung\.

Igor Cobileanski arat\ RepublicaMoldova a[a cum e, dar cu rating 15

– Fragment –

51.

Bun\ ziua. ~]i mul]umesc c\ aiales EASY TELLER pentru a-]iscrie opera literar\. Aceasta este pa -gina de demonstra]ie. S\ `ncepem

prin a face prezent\rile. Numelemeu este EASY TELLER, dar pen-tru o mai mare colocvialitate `ntrenoi po]i s\-mi spui doar EASY. Terog acum s\-]i alegi un prenume [is\ completezi rubrica NAME OFTHE WRITER.

Mul]umesc, GU}|. Mergem mai

departe. Dup\ cum vezi, eu sunt oma[in\, dar extrem de sofisticat\.~n acest moment s`nt `n contact cumiliarde de cuvinte, practic aproa-pe tot ce s-a scris `n istoria uma-nit\]ii se afl\ fie `n memoria mea,fie la dispozi]ia mea. S\ `ncepem`ns\ prima noastr\ colaborare `nmaterie de fic]iune. Ce vrei s\ scri -em ̀ mpreun\? Un roman, o nuvel\,un poem, o pies\ de teatru, un eseu?Te rog s\ bifezi domeniul care te in-tereseaz\.

Mul]umesc, GU}|. Vom scrie`mpreun\ un roman. Pe lista pe ca-re ]i-o afi[ez acum figureaz\ maimulte posibilit\]i. Un roman cares\ aib\ `ntre 75 [i 150 de pagini, un

roman care s\ aib\ `ntre 150 [i 225de pagini, un roman care s\ aib\`ntre 225 [i 300 de pagini, sau plus.Te rog s\ bifezi cantitatea care teintereseaz\.

Mul]umesc, GU}|. Deci vomscrie `mpreun\ o oper\ literar\ ca-re se va numi roman [i care vaavea `ntre 150 [i 225 de pagini. Feli-cit\ri pentru aceast\ op]iune. Va fiun roman scurt, dar consistent [iva avea [ansa de a atrage aten]ia.Tr\im o epoc\ `n care romanele-fluviu nu mai au mare c\utare pen-tru c\ lumea este destul de gr\bit\,iar timpul rezervat lecturii destulde limitat. ~n acela[i timp ̀ ns\, c`ndcineva cump\r\ un roman `n tr-olibr\rie nici nu vrea s\ fie p\c\ lit,vrea ca povestea respectiv\ s\-ipoat\ totu[i ocupa m\car o zi saudou\. Deci cantitatea r\m`ne im-portant\, are func]ia unui criteriu.

Trecem la etapa urm\toare: do -re[ti s\ scrii un roman autobiogra-fic sau fic]iune pur\? Te rog s\ ana-lizezi urm\toarele rubrici. Du p\cum vezi, ai posibilitatea de a alegedin cel pu]in zece categorii: romanistoric, roman poli]ist, roman deaventuri, roman de dragoste, ro-man horror, roman science fiction,roman manga, roman-anchet\, ro-man mixt, triplu mixt, plurimixt,roman inclasabil...

Mul]umesc, GU}|. Vom scrie`mpreun\ un roman triplu mixt `ncare vom ]ine cont de elemente au-tobiografice, dar `n care vom stre-cura [i o poveste de dragoste pre-cum [i elemente care s\-l fac\ incla-sabil. Te rog acum s\ marchezi pescara care ]i se afi[eaz\ `n fa]\ gra-dul de originalitate pe care `l do -re[ti pentru romanul t\u. Te rog s\mu]i cursorul pe scala pe care o


12 » avanpremier\

AUTORUL

N\scut pe 29 ianuarie 1956 ̀ n Bucovina, la R\d\u]i –ora[ fabulos, t\iat `n dou\ (inclusiv cimitirul) de ocale ferat\ care reprezint\ pentru autor axa de sime-trie a universului, dar care acum este invadat\ deb\l\rii [i se scufund\ `n mla[tina indiferen]ei.

Debut `n 1972 cu poezie `n revista „Luceaf\rul“ [iapoi ̀ n volum ̀ n 1980 cu culegerea La noapte va ninge(Editura Albatros).

Studii de filozofie [i istorie la Bucure[ti, unde s-al\sat `ns\ aspirat de literatur\ [i a devenit foarte ac-tiv `n s`nul genera]iei ’80. Membru fondator al Cena-

clului de luni. A crezut `n rezisten]a cultural\ [i `ncapacitatea literaturii de a demola totalitarismul,prostia [i r\utatea. Mai crede [i ast\zi c\ teatrul,poezia [i romanul pot atenua sp\larea pe creier ope -rat\ de societatea de consum, de mode, de industriade divertisment [i de noile tehnologii care `nsin-gureaz\ omul.

Din 1987 tr\ie[te la Paris unde lucreaz\ ca jurna -list la Radio France Internationale. ~ntr-un fel sau al-tul, numele s\u a figurat pe afi[e teatrale `n peste 30de ]\ri. Dup\ 1989 a redevenit activ `n România printeatrul s\u jucat pe toate scenele din ]ar\ [i princ\r]ile sale (teatru, roman, poezie).

Matei Vi[niec — Negustorulde `nceputuri de roman„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanulNegustorul de `nceputuri de roman de Matei Vi[niec, care va ap\rea `n cur`nd `ncolec]ia „Proz\“ a Editurii Cartea Româneasc\.

SEMNALE

Eric Hoffer, Adep]ii fanatici. Reflec]ii asupra naturiimi[c\rilor de mas\, traducere de Lucian Leu[tean, cartepublicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Opus. [tiin ]e politice“,Editura Polirom, 200 de pagini, 22,95 lei

Publicat\ `n numeroase edi]ii `ncep`nd din 1951[i ajuns\ ast\zi o carte clasic\, Adep]ii fanatici a de-venit bestseller la scurt timp dup\ apari]ie, atuncic`nd pre[edintele Eisenhower a citat-o ̀ ntr-una din-tre primele sale conferin]e televizate. Relevant\pentru `n]elegerea lumii actuale, cartea este o ana -liz\ vizionar\, extrem de provocatoare a naturiimi[c\rilor de mas\ [i a modului `n care individuldevine fanatic. Eric Hoffer indic\ tipurile de per-sonalitate [i motivele celor care ader\ la diferitemi[c\ri, de ce [i cum `ncep, progreseaz\ [i sesf`r[esc mi[c\rile de mas\, dar [i asem\n\rile din-tre ele, indiferent c\ s`nt politice, sociale, religioasesau de alt\ factur\. Hoffer sus]ine astfel c\ mi[ -c\rile de mas\ s`nt inter[anjabile [i c\, radicale saureac]ionare, ele tind s\ atrag\ acela[i tip de adep]i[i folosesc acelea[i tactici, chiar [i atunci c`ndobiectivele sau valorile lor declarate difer\.

Adelin Petri[or, }ara cu un singur gras, prefa]\ deEmil Hurezeanu, cu 16 fotografii din Coreea de Nord,carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Ego.Publicistic\“, Editura Polirom, 208 pagini, 27, 95 lei

Dup\ ce a transmis de la fa]a locului `n nu-meroase zone de conflict, ̀ n 2012 Adelin Petri[ora ajuns, `mpreun\ cu colegul s\u C\t\lin Popes-cu, ̀ n Coreea de Nord, o ]ar\ izolat\ de restul lu-mii, `n care cultul personalit\]ii unui dictatorcomunist a fost „perfec]ionat“ `n timp. Au fostprimii români c\rora li s-a permis accesul aicidup\ 1989. ]ara cu un singur gras prezint\ vizitala Phenian a celor doi jurnali[ti, care au `ncer-cat s\ surprind\ c`t mai mult din realitatea de zicu zi din Coreea de Nord, fiind din acest motiv[i protagoni[tii unor incidente nepl\cute. Cuunele dintre cele 16 fotografii color care ilus-treaz\ relat\rile din carte Adelin Petri[or a par-ticipat la International Photography Awards,unde a c`[tigat premiul la sec]iunea „EditorialNon-Pro“ [i s-a num\rat printre finali[tii sec]iu-nii „Discovery of the year“.


vezi unde originalitatea este notat\de la nivelul 0 p`n\ la nivelul 100.Pe m\sur\ ce mi[ti cursorul ob-servi c\ apar [i exemple de romanesituate la nivelul respectiv. Acumte-ai oprit la nivelul 65, deci e[ti `nfamilia de originalitate reprezen-tat\ de Oscar Wilde, Franz Kafka,Maurice Ponce, Haruki Muraka -mi, Bohumil Hrabal [i Dino Buz-zati. Felicit\ri. Ai optat pentru o fa-milie de scriitori care au mult spi-rit [i umor, care amestec\ fantasti-cul cu oniricul, gustul pentru ab-surd [i insolit cu o imens\ capacita-te de observare a realit\]ii `n pro-funzime.

Trecem acum la faza propriu-zis\ de redactare. Dore[ti ca poves-tea s\ fie scris\ la persoana a treia,la persoana `ntì, pe mai multevoci, sau dup\ principiul unor al-ternan]e aleatorii?

Mul]umesc, GU}|. Alternan]e -le aleatorii s`nt o surs\ inepuiza-bil\ de surprize `n construc]ia uneic\r]i. Te rog acum s\ optezi pentruatitudinea narativ\. Te rog s\ alegi`ntre urm\toarele posibilit\]i: na-ra]iune liniar\, fragmentaritate,construc]ie riguroas\ sau arhitec-tur\ provocatoare. Men]ionez c\pentru moment nu `]i propun dec`taceste patru incit\ri stilistice, ur -m`nd ca mai t`rziu, dup\ ce te veiobi[nui cu mine, s\ po]i avea accesla o gam\ mai larg\ de op]iuni.

Mul]umesc, GU}|. Fragmenta-ritatea este un procedeu extrem deinteresant de natur\ s\-l solicite in-tens pe cititor. ~i vom propune citi-torului nostru un fel de puzzle,

altfel spus un anumit num\r de ele-mente narative. Iar la sf`r[it, prin -tr-o reflec]ie retrospectiv\, el vadescoperi [i care a fost firul con-duc\tor al pove[tii.

Deci, s\ acceler\m opera]iunea.Dore[ti ca personajul principal s\fie masculin sau feminin?

Mul]umesc, GU}|. Simt c\ sun-tem pe cale s\ `ncepem cu dreptul.A cest personaj masculin va fi, ̀ n tr-unfel, oglinda ta. Dore[ti s\-l descriemc`t mai am\nun]it de la `nceput?

Am `n]eles, GU}|. M\ bucur c\nu optezi pentru solu]iile facile.Personajul se va contura a[adartreptat. Dore[ti s\-i d\m un numede la `nceput? Dac\ ai o preferin]\noteaz\, dac\ nu putem s\-l numimdeocamdat\ X, ca [i cum ar fi o ne-cunoscut\ `ntr-o ecua]ie.

}in s\-]i comunic, partner, c\p`n\ `n prezent ne afl\m `n cel maibun raport timp-rezultat. Altfelspus am avansat mult `ntr-un timprecord. Este momentul s\ redac -t\m acum prima fraz\. Personajulnostru X locuie[te la ora[ sau la]ar\?

Mul]umesc. Ora[ul este maresau mic?

Mul]umesc. X locuie[te singursau cu familia?

Mul]umesc. Are un loc demunc\ sau lucreaz\ acas\?

Mul]umesc. E[ti de acord s\`ncepem cu trezirea lui?

Mul]umesc. La ce or\ dore[ti s\se trezeasc\ X?

Perfect. Din ce cauz\ vrei s\ setrezeasc\ X? Te rog s\ bifezi unadin cele zece propuneri sau s\

propui tu `nsu]i un element de-clan[ator al trezirii lui.

Mul]umesc. Ne `ndrept\m spreo prim\ fraz\ extrem de original\.

X se treze[te din cauza t\cerii.Dac\ `]i convine aceast\ fraz\ vali-deaz-o, dac\ nu o vom dezvolta`mpreun\.

Foarte bine, GU}|. S\ vedemcum o putem transforma `ntr-ofraz\ c`t mai nelini[titoare. X setreze[te scuturat de... X se treze[teorbit de... X se treze[te asurzit de...X se treze[te izbit de...

Mul]umesc, GU}|, X se treze[teizbit de... este o veritabil\ reu[it\.S\ vedem acum de unde [i din par-tea cui vine lovitura. ~ntruc`t el setreze[te din cauza t\cerii, cum amconvenit, am putea spune X se tre-ze[te izbit din exterior de t\cere.Men]ionez `ns\ c\ valen]a metafo-ric\ devine mai obscur\ dac\ uti-liz\m cuv`ntul interior `n loculcuv`ntului exterior. Te las s\ op-tezi, GU}|.

Bravo, partner. Prima noastr\fraz\ este perfect\ [i are poten]ialul63 pe scara primelor fraze suscepti-bile s\ fascineze un cititor.

X se treze[te izbit, din interior,de o explozie de t\cere

Te rog s\ pui punct pentru a ovalida.

Mul]umesc, GU}|.Bravo, GU}|.Vrei s\ facem o mic\ pauz\, s\

ascul]i un c`ntec sau s\ vizioneziun clip drept recompens\? Saumergem mai departe?

CARTEA

S\ nu fi]i uimit dac\ `ntr-o bu n\ zilibr\riile nu vor mai vinde romane, cicomputere concepute s\ scrie romane,`n func]ie de fantasmele dumneavoas-tr\ secrete.

Absolut nimeni nu va mai fi intere-sat de c\r]ile altuia, ne vom ci ti propri-ile noastre romane, comandate ma[i -nilor noastre de scris auto fic]iune.

To]i vom fi scriitori. Talentul nu vamai fi un privilegiu. Iar cei mai vani-to[i sau frustra]i dintre noi vor `ncer-ca, poate, s\ angajeze [i c`te o fiin]\uman\ c\reia s\-i cear\ s\ ci teasc\ ro-manele scrise `n numele nostru, de c\tre ma[inile noastre sofisticate.

Ace[ti „cititori de profesie“ – ei `n[i[i scriitori, la r`ndul lor – vor fiat`t de rari, `nc`t vor cere s\ fie pl\ti]i foarte scump, iar uneori, chiarcu pre]ul vie]ii.

„Omul contemporan, devenit un mutant genetic al societ\]ii deconsum, este ̀ ns\ mai mult dec`t obsedat de ̀ nceputuri, el are o foamede ̀ nceputuri. Nimic ontologic sau metafizic ̀ n goana sa dup\ ̀ ncepu-turi, ci doar o fug\ de responsabilitate, o evitare a implic\rii `n pro-funzime, o pl\cere de a surfa pe suprafa]a vie]ii. Societatea apas\ bu-tonul fast-forward, din ce `n ce mai des, refuz`nd s\ `nfrunte difi cul -t\]ile ini]ierii treptate. Facem copii, dar nu mai avem r\bdare s\-iedu c\m. Cump\r\m lucruri de care ne plictisim imediat. Declan[\mrevolu]ii, dar nu mai avem energia de a construi societ\]i juste [itrainice pe ruinele emo]iilor ini]iale...

Oare ce ne lipse[te ̀ n aceast\ lume ca s\ fim at`t de dispu[i s\ lu\mtotul de la ̀ nceput, iar [i iar, cu un fel de ve[nic\ speran]\ c\ secven]aurm\toare va fi mai bun\, eventual mai distractiv\, mai excitant\?Hollywood-ul a `n]eles demult acest lucru [i `n filmele sale la fiecare45 de secunde intervine o nou\ desc\rcare de adrenalin\, `ntreaganara]iune este o succesiune de `nceputuri nervoase...

Iat\ punctul de plecare al romanului meu, `n care `ncerc s\ observevolu]ia unui nou tip de drog social: dependen]a de iluzia ̀ nceputului.{i de ce s\ nu scriu, `ntr-o lume `n care doar `nceputurile s`nt ten-tante, un roman format numai din `nceputuri?“ – Matei Vi[niec

avanpremier\ « 13

Recent, la Colegiul Na]ional„Fer dinand I“ din Bac\u, `n cadrulcolocviilor revistei „Ateneu“, s-a des - f\[urat o dezbatere destul de aprin -s\ pe tema raportului dintre litera -tur\ [i internet. Conflict ireconci -liabil ori coabitare scr`[nit\?

~ncerc`nd s\ rezum interven -]iile mele `n fa]a unui amfiteatruarhi plin (nu [i arhimul]umit deceea ce auzea, pe alocuri), voispune: nici conflict, nici coabitare.Interdependen]\. {i voi `ncerca s\explic, pentru un public [i mailarg, ceea ce a st`rnit rumoarea u -nora, la Bac\u.

~n anii ’80, `n ultimul deceniu alEpocii de Aur, numeroase blocuridin Bucure[ti nu aveau `nc\ insta-late telefoane. Prieteni ai mei, pen-tru a ne conversa, mergeau zeceminute pe jos p`n\ la o sta]ie de me -trou, unde pe un perete nu foartecurat sp`nzurau dou\ telefoane cu

fise de 1 leu. Prietenul st\tea la coa -d\, cu monedele de 1 leu `n pal m\,[i c`nd ì venea r`ndul m\ suna.}rrr, ]rrr, [i cum r\spundeam, in-tra fisa-n telefonul public. Ce fru-mos era `n Epoca de Aur!

~n aceia[i ani, ziarele erau o ru -[ine propagandistic\, dar revisteleculturale, de[i sufocate de oma -giile obligatorii la adresa pere chiiconduc\toare, vindeau tiraje ce nepar enorme azi (zeci de mii de exem-plare la fiecare num\r). G\ seai ase -menea reviste la orice chio[c.

Ast\zi, la aproape un sfert desecol de la Revolu]ie, e limpede c\lumea româneasc\ [i spa]iul ei so-cial s-au schimbat. Internetul `ntìa constatat schimbarea, apoi a ac-celerat-o. Cititorii – mai ales cei ti -neri – nu `[i mai iau informa]ia depe canalele tradi]ionale (e semni-ficativ c\ ziarele au c\zut `nc\ maidramatic dec`t revistele culturale),

ci de pe net. Putem s\ pro test\m`mpotriva acestei realit\]i, putems\ fim nostalgici, putem s\ nesmulgem p\rul din cap, putem s\r`dem cu superioritate, putem s\suspin\m cu jale: aceasta este rea -litatea [i ea nu se schimb\ dup\cum vrem noi. Nu realitatea are ase adapta la noi, `ntr-o societatedes chis\ [i plura list\. Noi avem ane adapta la rea litatea domina]iei,tot mai accentuate, a internetului.

~ntrebarea care se pune imediateste dac\, odat\ ce constat\m a -ceas t\ domina]ie, ne ̀ mpotrivim eisau o folosim. Prima variant\ mise pare utopic\. A mai nutri iluziide abstragere dintr-o uria[\ re]eacomunica]ional\, `n care e an-grenat\ Lumea `ntreag\ – poate fiun gest individual, spectaculos;dar nu un subsistem cultural a[acum este literatura, dimpreun\cu cei care o fac. Un scriitor sepoate c\lug\ri [i intra `n t\cere,ani `ntregi, `ntr-o m\n\stire. Olitera tur\, cu to]i scriitorii ei, nupoate face a[a ceva. Or, noi, laBac\u, vorbeam nu despre un scri-itor, ci des pre to]i, nu despre ungest, ci despre o situa]ie, [i nu de-spre o excep]ie de la regul\, ci de-spre re gula `ns\[i.

Dac\ literatura nu mai poate

ocoli netul [i nici nu i se mai poateabstrage, cum ̀ l va folosi? Cum uti-liz\m bine internetul `n ceea ceprive[te literatura care ne intere-seaz\ [i ne pasioneaz\? Aici, e odisput\ nesf`r[it\ ([i destul de plic-tisitoare) `ntre promotorii inter-nautici [i talibanii tiparului, la felde agresivi categorial [i parohial.~mi voi permite s\ corectez ambelesecte, atr\g`nd aten]ia asupra ele-mentului cultural al ecua]iei.

Problema, `n opinia mea, nueste s\ alegem `ntre literatura pesuport tradi]ional (tipar) [i cea pesuport nou (online), `ntruc`t celedou\ suporturi pot coexista foartebine. Problema nu este nici s\ ale -gem `ntre Literatur\, cu angelic\majuscul\ simbolic\, [i Internet,cu o majuscul\ la fel de emfatic\,`ns\ `n negativ. Chestiunea, dup\mine, este s\ transform\m inter-netul nu `n scopul literaturii, `n]inta ei – ci `n instrumentul cultu -ral prin care literatura poate ajun -ge la c`t mai mul]i cititori. {i amdat exemplul nesf`r[itelor meleperegrin\ri, pe la chio[curile dinBucure[ti, pentru a g\si o revist\la care colaboram. C`nd s-a sf`r[itaceast\ penibil\ odisee pe m\riledifuz\rii autohtone de pres\ cul-

tural\? Abia atunci c`nd internetula devenit, `n România, ceea ce tre-buia s\ devin\: nu focar de infec]iepentru tineri (cum ̀ l consider\ nos -talgicii Epocii de Aur), ci me diu decultur\. Ba chiar cultura `ns\[i.

Dac\ v\ surprinde, dac\ v\[ocheaz\, dac\ v\ indigneaz\ ulti-ma propozi]ie, s\ vedem, din DEX,defini]ia edificatoare. Cultura este„totalitatea valorilor materiale [ispirituale create de omenire [i ainstitu]iilor necesare pentru co-municarea acestor valori“. Mi-am`ng\duit s\ marchez, prin italice,termenul-cheie `n discu]ia noas-tr\: „comunicarea“ valorilor defi -nitorii pentru cultur\ [i pentruc`mpul cultural.

Prin urmare, literatura pe net[i prin net se face `n cadrul cul-turii, nu `n afara ei. Ajut\ cultura,nu o diminueaz\. Cre[te nivelulde cu noa[ tere, nu `l scade. M\re[tee norm suprafa]a de cititori, f\c`ndposibil pentru oricine accesul lacultur\ [i distrug`nd monopolurile[i privilegiile.

Mi-ar fi spus mai multe despretoate acestea prietenul meu din1988, care era un vizionar [i citealiteratur\ S.F. Dar n-a mai avut fise.

Literatura pe net

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

~ntr-un manifest publicat ̀ n „Le Mondedes Livres“, treizeci [i trei de autorifran cezi [i de alte na]ionalit\]i au ceruttransformarea Parisului `ntr-un loc de-dicat `n `ntregime literaturii.

De ce ar fi necesar un Ora[ Inter -na]ional al Literaturii? „Cartea este unvector al cunoa[terii, al instruirii, unvector de cultur\ [i emancipare, dar [icel al unei arte `n toat\ puterea cuv`n -tului ce se nume[te «literatur\»“, se ara -t\ `n manifestul publicat de „Le Mondedes Livres“. „Literatura este o art\ a c\ -rei difuzare este `n criz\, a c\rei trans-mitere, ̀ ncredin]at\ mai ales [colii, reu -[e[te cu greu s\ se sustrag\ confuzieicu «lec]ia de francez\».“

Semnatarii acestui manifest se tem

c\ statutul de art\ al literaturii este eli-minat `n favoarea termenilor de „lec-tur\“ [i „carte“. Literatura ar trebui s\beneficieze, spun ei, de o mai mare vizi-bilitate `n plan social, subliniind c\ Pa-risul a favorizat alte arte – arhitectura,muzica, design-ul, banda desenat\ [i

chiar circ. „E o anomalie, fiindc\ altemari ora[e s`nt dotate cu structuri pre-cum Literaturhaus-urile `n ora[ele ger-mane, Casa delle litterature la Roma, laCasa del lector la Madrid... Nici o astfelde structur\ nu exist\ `ns\ la Paris, ca-pitala unei ]\ri a c\rei literatur\ a ra-diat `n `ntreaga lume.“

De aceea, cei 33 de semnatari ̀ [i ima -gineaz\ „un ora[ deschis c\tre lume ceofer\ toate formele literaturii contempo-rane, f\r\ a modera `ntr-un fel exi gen -]ele necesare oric\rui domeniu, de lapoezie, teatru, roman, idei, literatur\pentru copii sau arte grafice narative,se arat\ `n manifest“.

Unul dintre cele mai l\udate seriale dinultimul an este House of Cards, care adebutat `n februarie pe serviciul destreaming Netflix. ~n aceast\ dram\ po-litic\, Kevin Spacey interpreteaz\ undeputat democrat care este capabil deorice pentru a-[i atinge scopurile [i ca-re reu[e[te s\ fie mai interesant ̀ n ochiispectatorilor dec`t pre[edintele demo-crat (fictiv) pe care `l manipuleaz\ cuu[urin]\.

Succesul lui House of Cards dove -de[te c\ americanii s`nt pasiona]i depolitic\, de[i s-ar zice c\ prefer\ mai de-grab\ s\ o cunoasc\ prin intermediulserialelor TV dec`t s\ se intereseze deadev\ra]ii oamenii de stat, comenteaz\„Le Figaro“. O astfel de serie prezint\culisele Casei Albe ca [i cum acesteanu ar mai avea nici un secret pentru ni-meni. Anul acesta, la cinema, re[edin]apre[edin]ilor SUA a fost ]inta atacuri-lor teroriste (vezi filmele Olympus HasFallen sau White House Down), dar Ca-sa Alb\ este, de mai mul]i ani, subiectpentru televiziuni, care o prezint\, r`ndpe r`nd, drept un loc vesel, impenetra-bil, ridicol sau romantic.

Dac\ thriller-ul 24 punea accent peconspira]iile din jurul Casei Albe, un se -rial precum Scandal, lansat `n 2012, mi-zeaz\ mai ales pe partea de „soap ope-ra“. Kerry Washington joac\ aici unpersonaj dedicat protej\rii imaginii eli-tei politice, personaj par]ial bazat pe fos -tul purt\tor de cuv`nt al lui GeorgeBush. ~n Scandal, pre[edintele SUA es-te prezentat mai ales drept un om foar-te obi[nuit, supus „pl\cerilor c\rnii“ [iterorizat `n egal\ m\sur\ de sarcinaso]iei [i de crizele interna]ionale.

Popularul serial The West Wing

(1999-2006) a preferat s\ mizeze pe alt\imagine a pre[edintelui american (ju-cat de Martin Sheen): cea a responsabi-lit\]ii. Spre deosebire de cinismul luiHouse of Cards, personajele din WestWing s`nt motivate, mai mult sau maipu]in, de dorin]a de a ap\ra valorile fun -damentale ale democra]iei americane.

Este o viziune patriotic\ exagerat\,crede „Le Figaro“, care are ecouri [i ̀ n se -rialul Homeland, foarte popular `n pre-zent. Aici, Casa Alb\ este prezentat\drept „o incint\ a puterii supreme, lo-cul unde trebuie s\ intri pe u[a din fa]\pentru a-]i atinge obiectivele [i unde terori[tii trebuie s\ ia controlul din in-terior“.

Cartea comediei nu estemereu c`[tig\toare

Nu toate serialele mizeaz\ pe partea „se -rioas\“ a politicii americane. O serie pre -cum Veep, produs\ de HBO, ved e ̀ n CasaAlb\ un prilej de comedie. Personajulprincipal, jucat de Julia Louis-Dreyfus

(din Seinfeld), este vicepre [e dinteleSUA, un rol ingrat `n care trebuie s\fac\ fa]\ celor mai pu]in „nobile“ pro-bleme sociale, de la str`n ge rea de fon-duri la lupta contra obezit\]ii.

Este interesant de remarcat faptulc\ at`t Veep, c`t [i House of Cards auoriginea `n Marea Britanie. Serialul cuKevin Spacey a fost ini]ial o miniserieBBC din 1990, bazat\ pe un roman deMichael Dobbs, personaj important `ns`nul Partidului Conservator; Veep es-te bazat pe serialul satiric The Thick ofIt, alt\ produc]ie BBC, ce ironizeaz\ felul`n care func]ioneaz\ guvernul britanic.

Nu totdeauna cartea comediei estec`[tig\toare. Seria 1600 Penn s-a dove-dit efemer\ – a fost anulat\ dup\ numai13 episoade. Av`ndu-i ̀ n rolurile princi-pale pe Jenna Elfman [i Bill Pullman,ea prezint\ via]a unei familii disfunc -]ionale ce locuie[te la 1600 Pennsylva-nia Avenue, adresa Casei Albe. O ̀ ncer-care de satir\ `n tiparul sitcomurilor,care nu a reu[it `ns\ s\ `nc`nte nici cri-ticii, nici publicul.


14 » interna]ional

Pagin\ realizat\ de Drago[ Cojocaru

Casa Alb\, o min\ de aurpentru televiziuneRe[edin]a pre[edintelui SUA a ajuns imaginea,`n bine sau `n r\u, a unei noi tendin]e aseriilor TV.

Paris, ora[ interna]ional al literaturii


actualitate « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

De la r\zbunareafesului turtit la ochelarii 3DUn secol de band\ desenat\ româneasc\, un secol de pove[ti, pe tematici diferite [ispuse `n maniere diferite – asta ofer\ publicului graficianul Alexandru Ciobotariu, cuexpozi]ia „Arta benzii desenate“, de la Biblioteca Na]ional\ a României din Bucu re[ti.Deschis\ pe 12 septembrie, va putea fi vizitat\ p`n\ anul viitor la finalul lunii mai.

Veronica D. Niculescu

„Banda desenat\ nu este doar uncon cept. Este o modalitate de a spu -ne o poveste“ – ne plimb\m printreexponate, citim pe panourile albas-tre. ~n lini[tea Bibliotecii Na]io -nale, printre oamenii care citescsau studiaz\ pe la birourile discretluminate, r\zbate din c`nd `n c`ndun chicotit sau un hohot de r`s dedeparte: „Uite-l pe Pif!“, „Cutez\to -rii!“. La Mezanin, `n spa]iul ex-pozi]ional Palimpsest, z\bove[teexpozi]ia „Arta benzii desenate“, agraficianului Alexandru Ciobotariu,parte din proiectul de autor „Mu -zeul Benzii desenate“.

Evolu]ia umorului la români

Expozi]ia reune[te lucr\rile re-alizate, de-a lungul timpului, deaproximativ 70 de creatori de BD, oilustrare a aventurii de un secol abenzii desenate române[ti. Forma -tul, tematica, maniera s`nt explici-tate foarte bine `n expozi]ia care `[ir\sfa]\ vizitatorul cu mult maimult dec`t st`rnirea unor nostalgii.

„Cel mai mult `mi place felul `ncare s`nt prezentate clar toate eta -pele de realizare a unei benzi dese-nate, de la schi]ele `n creion, poate`n tu[ sau acuarel\, [i p`n\ la formafinal\, tip\rit\“, spune Emil Dumi-tra[cu, t`n\r grafician amator, pe

care `l g\sim studiind `ndeaproapeun desen `n creion, de ValentinCris tescu, un Pif din 1996. Apoi tre -ce la un Pif din anii ’80.

Prietena lui, Alexandra Toma,apreciaz\ `ns\ altceva: „Mie `mipla ce mult s\ observ tranzi]ia de laun gen de umor la altul“. Ne uit\m`mpreun\ la Cum se r\zbun\ omulc\ruia i s-a turtit fesul, un desen `ntu[ [i tempera alb\ pe h`rtie, dinziarul „Diminea]a“ din 1936, real-izat de Ion B\rbulescu B’Arg. C`te-va secven]e ne arat\ doi b\rba]i [e -z`nd pe o banc\. Dac\ unul dintre eis-a a[ezat din gre[eal\ pe p\l\riaceluilalt, acesta se va r\zbuna f\ -c`nd acela[i lucru. ~n final, avem doiturti]i [ez`nd al\turi lini[ti]i. Neg`ndim la Stan [i Bran [i, fiindc\nu ne putem ab]ine, ne g`ndim [i lap\l\ria lui Watt al lui Beckett. {ini-i imagin\m pe bunicii no[trir`z`nd. {i r`dem [i noi.

Un pic mai departe, alt\ mostr\de umor de acum 90 de ani, careast\zi nu ar mai fi posibil. ~n C`r -ligul m`ntuitor, de Ary Murnu, pa-tru secven]e `nso]ite de catrene nearat\ „un copil dr\gu] de [coal\“ ca -re „mergea lini[tit pe drum“ c`ndeste agresat de un ]igan. Se `ncingeo b\taie, iar copila[ul este salvat deun tovar\[ care `l ridic\ pe agresor`n sus, cu un c`rlig. „Iar micu]ul dela [coal\/ Face-un haz din cel maimare.“ Pagina a ap\rut `n revista

„Lumea copiilor“, `n 1924. S`nt ex-puse at`t plan[a `n tu[ [i acuarel\,c`t [i plan[a final\.

Trecem prin epoci mai cunos-cute nou\, recunoa[tem c`te-un al-manah al copil\riei din comunism,[i ajungem, `n cele din urm\, la undesen digital pe care `l privim cuochelari ro[-alba[tri: Cazacii dinDobrogea, de Mihai Tymoshenko,pe un scenariu de Virgil Ri]co, dinrevista „BDC“, 2013, interperetatste reoscopic 3D pentru expozi]ie.

Un muzeu c\l\tor`nceput ca din joac\

„Muzeul Benzii Desenate este unproiect de autor. Totul a `nceput cao joac\. O joac\ serioas\, `n careparteneri mi-au fost Muzeul Na]io -nal de Art\ Contemporan\ [i clus-terul EUNIC (European Union Na-tional Institutes for Culture), cusprijinul extraordinar al CentruluiBelgian al Benzii Desenate din Bru -xelles. Apoi, dup\ patru luni de spa -]iu fizic (oferit de Muzeul Na]io nalde Art\ Contemporan\), Muze ulBenzii Desenate s-a transformat `nproiect de autor – un muzeu c\ -l\tor. Astfel, el a continuat s\ existeprin evenimente, prezent\ri, cola-bor\ri [i expozi]ii punctuale, prineditarea de albume sau chiar prin«simpla» promovare a evenimen telorde tip BD, pe site-ul muzeulbd.ro.

Proiectul nostru popose[te as -t\zi `n unul dintre locurile cele maipredispuse la metamorfozare spa -]ial\: Biblioteca Na]ional\ a Ro mâ -niei. Expozi]ia pe care o propu nem`ncearc\ s\ etaleze, at`t ̀ n fa]a unuipublic specializat, c`t [i a unuianea vizat, fa]etele celei de-a 9-a arte,a[a cum a fost numit\, de specia -li[ti, banda desenat\“, a spus grafi-cianul Alexandru Ciubotariu.

Printre creatorii de BD cu lu-cr\ri `n expozi]ie se num\r\: Lu-cian Amarii – Jup, Adrian Andronic,Mircea Arapu, Matty Aslan, IonB\rbulescu B’Arg, Mati Botezatu,Matei Branea, Alexandru Ciubo-tariu, Ary Murnu, NAE, BogdanPetry, Done Stan, Roman Tolici.

680 de titluri

disponibile

— Giovani, cum st\m cu `ncas\ri-le?— {efu’, chiar trebuie neap\rat s\-mi zici Giovani? — B\i, Ioane, tre’ s\ te obi[ nu ie[ti.Numele t\u o s\ fie Giovani, ca s\impun\ respect. {i te-am rugat s\-]i schimbi dracului treiningul\sta p\tat de var.— {efu’, dar era vorba c\ `mp\r -]im banii [i `mi cump\r unul nou.— Capo, da? Capo m\ cheam\. {ic`nd o s\ aduci `ncas\rile o s\-]idau [i ]ie. Tu crezi c\ mie mi-e u[ors\ port costumul de la nunt\? Uitecum m\ str`nge. Tre’ s\-mi cur\]

pantofii de noroi de cinci ori pe zi.— Vezi c\ parc\ ai [i ni[te baleg\pe dreptul.— Mersi. Dar, cum `]i ziceam,dac\ vrei s\ te impui ca [ef mafiot`n comuna asta trebuie s\ dai im-presia de putere [i bog\]ie. C\ ba-nul la ban trage.— Apropos de `ncas\ri, capo. Gre-gorio nu vrea s\ pl\teasc\, zice c\nu `n]elege de ce s\ dea tax\ deprotec]ie pe fiecare oaie `n parte,in clusiv pe berbeci. C\ cic\ arecìni [i `l ap\r\ oricum.— Care Gregorio, Giovani?— Ciobanul.— Grigore. Grigore r\m`ne totGrigore, c\ nu e de-al nostru [i nutre’ s\ impun\ respect.

— Da, Capo, da’ s\ [tii c\ impune.{tii cum d\ cu b`ta aia? Pfai, `ndiscotec\ o ̀ nv`rte de zici c\-i elicede elicopter. — C`te oi are?— Dou\ sute pai[pe.— Hai, dou\ sute, c\ e mai u[or detaxat. Deci dou\ sute ori doi lei, fa-ce patru sute. Dac\ nu pl\te[te `ltreci pe list\ la Padre.— Capo, dar nu e[ti prea dur?— ~s prea bun, asta s`nt. Dar gata,nu-i mai merge cu noi. La Padrecu el! Vasile a pl\tit?— Nici Vasile nu vrea s\ pl\ teas c\dec`t pentru marfa luat\ pe fac-tur\. Da’ el face rachiul `n curte [ivinde tot la negru.— P\i du-te [i sparge-i cazanul.— M\ duc.— Stai, nu cu treiningul \sta. Iasacoul meu.— Mi-e prea mare, Capo.— Atunci, la Padre cu el. Nu cusacoul, cu Vasile.

— Nu e bine s\ moar\ Vasile, c\ne ridic\m tot satul `n cap.— Da’ nu trebuie s\ moar\. Tre-buie s\ aib\ dureri mari, ca s\ [tiec\ nu te pui cu coza noastr\.— Hai s\ nu-l tax\m, dar s\ bemgratis c`nd vrea mu[chii no[tri.— B\i, Giovani, un imperiu nu secl\de[te cu rachiul `n nas. Ai mi-nute pe Orange?— Am vreo cin[pe.— D\ `ncoa’. Stai s\ v\d dac\ r\spCiao, Padre, s`nt Capo. Capo, al luiMari]a din deal. Hai, nu te enervac\-]i spun a[a. Bine... s\ru’ m`na,p\rinte! Am o list\ neagr\ pentrumatale. Deci, notezi? Grigore cio-banul. Nu, nu po[ta[ul. S\ moar\,dar `n chinuri. A[a, [i Vasile de lamagazin. Dar \sta nu tre s\ moa -r\, doar s\-l doar\ foarte tare. Unblestem pentru durere de m\sele,ceva. {tii matale mai bine. {i maipune acolo [i pentru mine [i Gio-vani, pentru succes `n afaceri.

La Wong, timpul e ca o ap\, ca unabur – dar e un paradox pentru c\,de[i scap\ printre degete, e o m\ri-me care determin\ destinul perso-najelor [i, uneori, ̀ l marcheaz\ dras -tic. El exist\ [i, `n acela[i timp, nuexist\. ~ndr\gosti]ii din In the Moodfor Love traverseaz\ ani f\r\ s\ sevad\ [i f\r\ s\ `[i modifice senti-mentele, de[i lipsa de timing (erauc\s\tori]i, dar nu ̀ mpreun\) ̀ i des -p\r]ise de la bun `nceput. Cel mairecent film al lui Wong, mare suc-ces de box office `n China, unde afost lansat la ̀ nceputul anului (`na -in te de a deschide Festivalul de laBerlin), preia aceast\ „form\“ a tim -pului mul`nd-o pe destinele lui Ip

Man [i Gong Er, doi mae[tri kungfu a c\ror iubire se consum\ maimult `n absen]\. De fapt, nici nupo]i fi sigur c\ e a[a deoarece nuprime[ti prea multe indicii, dar,presupun`nd c\ doar ceea ce vezie xist\, iubirea lor nu se ̀ mpline[tedec`t atunci c`nd devine imposi-bil\. E un fel de „amour de loin“,de iubire medieval\ care ̀ nflore[tef\r\ ca cei doi s\ se vad\, numai c\distan]a e [i `n timp.

Eu fac acum poezele, dar de faptThe Grandmaster nu e at`t de reu -[it ca poveste pe c`t e la nivel „core -grafic“, nervul lui Yuen Wo Ping,care a regizat [i secven]ele de lupt\din Matrix ori Tigru [i dragon, in-tr`nd `n rezonan]\ cu sensibilitatealui Wong. Cea mai pregnant\ e con-fruntarea dintre Ip Man [i Gong Er,care are ceva de chirurgie [i de ca-ligrafie japonez\, f\c`ndu-ne `n ace-la[i timp s\ `n]e le gem aproape sen-zorial atrac]ia t\ ioas\, dar „etufat\“dintre personaje.

Altfel, filmul e nefericit construit,din sta]ii temporale pe care le bi-feaz\ destul de gr\bit, superbe sec-ven]e de ac]iune [i dialoguri carese vor `n]elepte, dar care sun\ fals.Poate c\ ambi]ul lui Wong a fostprea mare. Acest film la care ci-neastul viseaz\ `nc\ din anii ’90vrea s\ fie [i un film biografic, [i oepopee a Chinei, [i un love story. E

prea grandios, e ca o friptur\ foar-te complicat\, cu un sos elaborat,la care tot preg\te[ti fiecare deta-liu p`n\ c`nd se stric\.

~n contratimp

Tot despre timp e vorba [i ̀ n Era [itimpul!/About Time, o comedie ro-mantic\ pe care o recomandaser\trailerul simpatic, prezen]a lui Ra-chel McAdams [i faptul c\ erascris [i regizat de Richard Curtis(autorul lui Pur [i simplu dragos-te/Love Actually, scenaristul lui 4nun]i [i o `nmorm`ntare/4 Wed-dings and a Funeral, Jurnalul luiBridget Jones/Bridget Jones’sDiary [i Notting Hill). Pe c`t eratrailerul de simplu, pe at`t de com-plicat e filmul, trucul care ar fi tre-buit s\ fie o surs\ de umor – eroul(Domhnall Gleeson) afl\ de la tat\ls\u (Bill Nighy) c\ poate c\l\tori`n timp – pun`ndu-]i mintea pe bi-gudiuri `n a[a hal `nc`t refuzi s\

mai g`nde[ti. Poate c\ pe asta a mi-zat Curtis atunci c`nd [i-a dat sin-gur seama c\ povestea nu are lo-gic\; partea proast\ e c\ nici umornu are – [i atunci, de unde at`tar\b dare? Filmul pare f\cut pe re-pede `nainte, f\r\ ca regizorul-sce-narist s\ doarm\ mai mult pe po-veste (sic!). Faptul c\ eroul se`ntoarce `napoi pentru a drege si-tua]ii `n care nu a avut suficient\prezen]\ de spirit ̀ l ajut\ mai multpe scenaristul `n pan\ de idei dec`tfilmul care, prin astfel de mi[c\ri`nd\r\tul acului, `nainteaz\ foartegreu. Singurele lucruri care `l sal -t\ s`nt luminozitarea lui RachelMcAdams, personalitatea lui BillNighy (pe care `]i vine s\ `l iei aca -s\ [i s\-l pui s\-]i interpreteze re]e -te de buc\t\rie) [i aerul de b\ iatbun al lui Domhnall Gleeson (fiullui Brandan Gleeson). ~n rest, a -vem [i noi sentimente frumoase,mul]u mim frumos!

En]iclopedia Encarta

Luiza Vasiliu

E de-ajuns s\ cite[ti primele paginidin Lunetistul lui Marin M\ laicu-Hondrari ca s\ te sim]i `n sigu-ran]\. E[ti pe mìni bune, scriitorul[tie foarte precis ce face, de ce alegeun cuv`nt [i nu un altul, scriitorul`[i cunoa[te literatura ca pe pro-priul buzunar, `n care [i-a strecu-rat de-at`tea ori mìnile ca s\ [i le`nc\lzeasc\ iarna, scriitorul ̀ ]i spu-ne: „po]i s\ stai lini[tit [i s\ te ieidup\ mine, [tiu eu drumul“. Ai`ncredere, `ncepi s\ mergi `n urmalui, pagin\ dup\ pagin\, [i ajunge]i`ntr-o noapte `ntr-un ora[ pustiu,ninge u[or peste tine [i peste scrii-torul t\u, e lini[te, a[a se-nt`mpl\c`nd literatura e foarte bun\, lectu-ra cap\t\ un soi de u[ur\tate, rede-vine un gest firesc, esen]ial, ca o nin -soare de noapte. Personajele dinLunetistul nu s`nt `ns\ la fel de `nsiguran]\ ca cel care le cite[te.Dimpotriv\, fiecare se afl\ `n peri-col de-a fi dat peste cap de nara]iu-nea propriei vie]i, fiecare `ncearc\s\-[i a[eze amintirile [i trecutul,fiecare bate `n retragere. ~n jurullor, „lucrurile stau exact a[a cumstau [i asta presupune tot ce e mair\u“. ~ntre ele, la fel ca-n Asasinacultivat\ a lui Vila-Matas, aparamenin]\ri cu moarte [i mor]i, f\r\s\ [tii prea bine cine omoar\ pe ci-ne, cine poveste[te pe cine („Uneoriam impresia c\ o fiin]\ str\in\ mi-a ocupat mintea [i-mi ordoneaz\aiurea amintirile f\r\ s\ [tie carese potrive[te cu care [i, mai mult,mi le ̀ nc`lce[te“). E mult\ ambigui-tate `n romanul lui Marin, mult\poezie, mult\ triste]e de final de lu-me. {i nici n-ar putea fi altfel cu o fra -z\ de `nceput ca „Dis-de-diminea]\,Constantin a ie[it din locuin]a lui,a f\cut dou\zeci de pa[i, apoi s-a`ntors [i s-a `nchis `n cas\ p`n\ adoua zi“, un fel de „I would prefernot to“ ca o cafea tare. De[i se doar-me enorm `n Lunetistul (probabilcel mai mult din literatura român\a ultimilor ani), se doarme pentruc\ somnul e-o form\ de ap\rare `nfa]a trecutului care vine peste tine,a „legiunii de tauri mecanici“ careamenin]\ s\ te calce ̀ n picioare. Cuo fine]e a scriiturii, cu o inteligen]\[i un farmec egalate doar de o cu-noa[tere colosal\ a literaturii, Ma-rin M\laicu-Hondrari a reu[it s\scrie un roman la fel de esen]ial cao ninsoare de noapte. S`nt curioas\ce-ar avea de spus despre asta de-tectivii s\lbatici.


Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Coza Noastr\

16 » fast food

Despre timpMarele maestru/The Grandmaster e un film despre IpMan, maestrul lui Bruce Lee, `n perioade de dinainte dea-l cunoa[te pe Bruce Lee, dar este [i un film despretimp. Toate filmele lui Wong Kar-wai vorbesc [i despretimp, `ncerc`nd s\ `l defineasc\, s\ `l cuprind\ `ncarnalitatea lui improbabil\.

Film

Iulia Blaga

11

Retragere

Era [i timpul!/About Time, de Richard Curtis. Cu: Rachel McAdams, Domhnall Gleeson, Bill Nighy

The Grandmaster/ Yi dai zong shi, deWong Kar-wai. Cu: Tony Leung ChiuWai, Ziyi Zhang, Jin Zhang

interviu cu ruxandra cesereanu actualitate „poezia [i ... · `n avanpremier\ un fragment din...

Documents