ANUL XIV w NR. 617 w 29 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018 w REALIZAT DE EDITURA POLIROM ȘI ZIARUL DE IAȘI PAGINA 14

PAG. 8-11

A relua personajele unui autori, în special de literaturăpolițistă, pare a fi moda toamnei, cel puțin în Anglia. Doar că, sub pana noilor lor „părinți“, eroii nu maistrălucesc ca pe vremuri.

FITPTI 2018 – JURNAL DE INSIDER

TOAMNA ȘI FANTOMELEPERSONAJELOR DE ALTĂDATĂ

CINCI ZILE DEEVENIMENTELITERARE ȘIARTISTICELA A VI-AEDIȚIE FILIT

„Esența filmului stă întransformarea informațiilor în cinema“

PAGINILE 2-3

PAGINA 7

INTERVIU CU RADU JUDE

2ANUL XIV NR. 617

29 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018interviuwww.suplimentuldecultura.ro

INTERVIU CU REGIZORUL RADU JUDE

„Esența filmului nu e de găsit îninformațiile care apar în el, ci în felulîn care sunt transformate în cinema“

IULIA BLAGA

Presa străină a listat la KarlovyVary niște referințe la care fil-mul tău trimite – Walter Benja-min, Hannah Arendt, Godard,Straub-Huillet, Joshua Oppen-heimer, Brecht, Wittgenstein,Leni Riefenstahl. Spectatorulare nevoie de ele pentru a-țiînțelege filmul?

Nu, deloc. Există multe referințeîn film, dar esența lui trece fărăprobleme chiar dacă aceste re �ferințe nu sunt prinse. În defini�tiv, presa străină n�a înțeles re� ferințele la Eminescu, N. Stein�hardt, doctorul Paulescu etc., șinu a fost nici o problemă.

La Karlovy Vary publicul a reacționat ca la un film pe o temă românească?

Judecând după ceea ce au scris încronici, nu. Pentru că, dacă poves�tea are legătură cu istoria Româ�niei, tema pusă în discuție –cri ma în masă – nu are. Are de aface cu istoria umanității și, pen�tru noi, cu istoria civilizației creș �tine, europene, pe care ne luptămsă o salvăm din brațele „invadato�rilor“. Paradoxul (sau aparentulparadox) e că civilizația care i�acreat pe Shakespeare, Bach, Bot�ticelli etc. a creat și mecanisme totmai sofisticate pentru crimele înmasă. (Cartea lui Sven Lindqvist,Exterminate All the Brutes. OneMan’s Odyssey into the Heart ofDarkness and the Origins of Euro�pean Genocide, oferă o bună tre�cere în revistă.)

Și asta ne privește pe toți, caparte a acestei civilizații, chiar dacăe greu de acceptat. De aici și ten �dința multora de a spune lucruri degenul: „de fapt, Hitler n�are nici olegătură cu creștinismul“ sau „colo�nialismul a făcut și mult bine, cumar fi șosele în Congo și în India“șamd. Sau cum sunt, pe plan local,cei care refuză să accepte că Bise�rica Ortodoxă Română a fost mânăîn mână cu toate dictaturile, că arealtarul mânjit cu sângele frațilornoștri uciși nevinovați, ca să zic așa.Asta n�o împiedică să ceară refe�rendumuri pentru a bloca eventua�lele drepturi ale unei mi norități,bi neînțeles.

Apropo de acest referendum,mi se par interesante reacțiile in�telectualilor. Într�un interviu,Hannah Arendt spunea că nu areîncredere în intelectuali, pentrucă i�a văzut cum în 1933 găseau felde fel de argumente pentru a�lsusține pe Hitler: „in part terrifi�cally interesting things! Com�pletely fantastic and interestingand complicated things! Thingsfar above the ordinary level! Ifound that grotesque. Today Iwould say that they were trappedby their own ideas“. („Ce lucruriextraordinar de interesante, luateîn parte! Cât de fantastice și in�teresante și complicate sunt!

Lucruri cu mult deasupra nivelu�lui obișnuit! Mi se pare grotesc. Așspune azi că erau prizonierii pro�priilor lor idei“.)

Cum altfel să înțelegi textulunui mare intelectual, care afirmăcă referendumul pentru definireafamiliei e, de fapt, organizat doarpentru o „explicitare a definițieiexistente“ și are de�a face doar culogica din limbajele normative?Vorba Hannei Arendt, e grotesc.Ca să mă întorc la întrebarea ta,mai amintesc că tema crimei înmasă se găsește și în textele de labaza civilizației noastre: în Biblie(v. Jan Assmann, Monoteismul șilimbajul violenței) sau la Homer.

Marea lecție pe care Ulise i�o dălui Telemah, după ce se întoarceîn Itaca, e cum să le spânzure maibine pe cele 12 slujnice pe care elle consideră necredincioase.

De ce ai ales acest titlu – sugestiv, dar lung și greu de ținut minte?

Reiau ce am spus la lansarea fil�mului: „Titlul este un citat, deaceea e pus între ghilimele. Frazaa fost rostită în Consiliul de Mi �niștri, în vara lui 1941, de cătredomnul profesor Mihai Anto�nescu. Deși nu este o invitație ladialog, fraza angajează în mod di�rect viitorul, așa că am hotărât săîi oferim domnului profesor unrăspuns, unul cinematografic. Un«arc peste timp», cum ar veni“.

Mariana vrea să facă o reconsti-tuire cât mai fidelă a masacrului,sperând că spectatorii vorînțelege că atrocitățile comisede români în 1941 au fost reale.Acest paradox nu e chiar con -diția regizorului de film, a ta?

Într�un fel, da. Dar nu aș apăsa peacest aspect, mi se pare secundar.

De ce ai vrut ca Mariana/ IoanaIacob să distrugă cel de-alpatru lea perete încă de la înce-put, adresându-se direct spec-

tatorului?

Mai ales pentru a comunica spec�tatorilor că aspectul imersiv al fil�mului lipsește. Adică spectatorii nuvor avea parte de o scufundare înpoveste, ci de altceva, de un fel decolaj de imagini și sunete, de uncolaj de scene. Care sunt puse pe

Pe 28 septembrie a intrat în cinematografe noul lung -metraj de ficțiune al lui Radu Jude, „Îmi este indiferentdacă în istorie vom intra ca barbari“. După ce îl veți vedeași veți citi interviul de mai jos, veți înțelege ce rost aughilimelele din titlu și de ce termenul de lungmetraj deficțiune ar trebui pus și el între ghilimele. Filmul o înfă -țișează pe Ioana Iacob (care se și prezintă la începutul

filmului) în postura unui regizor de teatru care monteazăo reconstituire a masacrului de la Odessa pentru festivitățiorganizate de Primăria Capitalei. În timp ce caută costu -me și repetă cu figurația, regizoarea are lungi parla -mentări cu un consilier mai citit de la Primărie (AlexandruDabija), care încearcă să o convingă să renunțe lareconstituirea masacrului.

© S

ilviu

Ghe

ţie

3ANUL XIV NR. 61729 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018 interviu

www.suplimentuldecultura.ro

un schelet narativ simplu, dar carenu sunt unite de cauzalitatea spe�cifică dramaturgiei clasice. E un in�diciu că filmul trebuie privit altfel.

De aici și interpretarea puțin înaplomb a Ioanei Iacob, nu? Casă înțelegem că nu avem în fațăun film realist.

Și asta. De fapt, realismul psiho�logic m�a preocupat foarte puțin,mai important mi s�a părut ca tex�tele să fie comunicate spectatori�lor prin intermediul actorilor.

Lucrurile pe care le spui suntimportante și trebuiau spuse demult, dar cât interes crezi că arepublicul din România pentru unasemenea subiect? Sau tocmainesiguranța politică, socială etc.îl fac mai permeabil?

Lucrurile au fost spuse de multtimp, adică informațiile din filmnu sunt noi, ele pot fi găsite în Ra�portul final al Comisiei Wiesel, undocument asumat oficial de statulromân. Esența filmului nu e degăsit în informațiile – puține, dealtfel – care apar în el, ci în felulîn care aceste informații sunttransformate în cinema. E, dacăvrei, un film despre cum cinemaulpoate discuta istoria și care suntlimitele unui demers de acest tip.Nu prezintă interes? Habar n�am.Ar fi păcat, e o problemă complexăși la care merită reflectat. Altfel,da, filmul apare într�un context încare extrema dreaptă pare a fi totmai prezentă în Europa și nunumai. Într�un text citit recent penet (al cui o fi fost?) am găsit oanecdotă care zice că, odată ce co�munismul a dispărut, Europa sepoate, în sfârșit, întoarce la adevă�rata ei esență, fascismul. E o exa�gerare, evident, dar mi�e teamă căare și o parte de adevăr.

Care va fi următorul tău proiect? Te păstrezi în aceeași zonă?

În aceeași zonă? Și da și nu, nuștiu, nu mă preocupă problema.Următorul proiect este Tipograficmajuscul, o adaptare după piesaGianinei Cărbunariu, care este, larândul ei, o dramatizare a unuidosar de Securitate. Admir foartemult cum a construit Gianinapiesa (o admir pe Gianina în ge�neral, oricum) și intenționez săfac un film mai degrabă eisenstei�nian – în ceea ce privește monta�jul (am verificat ceva asemănătorîntr�un scurt film de montaj inti�tulat Cele două execuții ale Ma �reșalului). Vreau să montez înparalel piesa Gianinei (pe care o voi pune în scenă și filma în

studio) cu imagini de arhivă; va fiun film compus din elemente ne�cinematografice, parțial teatru fil�mat, parțial arheologie vizuală. Epasionant – pentru mine, celpuțin. Să vedem ce iese.

Deci continui preocupările lega-te de reprezentarea realității. Cete fascinează cel mai mult laasta? Cum te-a ajutatexperiența de regizor de teatru?

Filmul poate oferi idei despre rea�litate pe care alte arte nu le potoferi; e o direcție care merită ex�plorată. Iar lucrul în teatru m�aeliberat – cred, sper – de uneleblocaje pe care le aveam ca regi�zor de film.

Care e compromisul pe care nu l-ai putea face niciodată în munca ta?

Sunt multe, dar nu știu dacă așavea puterea să mă țin de ce așspune acum.

Există vreun cineast tânăr de acărui evoluție ești interesat?

De la noi? Foarte mulți. Raya alSouliman, Cristina Haneș, MaraTrifu, Dragoș Hanciu. Și mai sunt.Sper să aibă parte de susținereape care o merită. Și au apărut șicâțiva tineri critici interesanți,Victor Morozov, de pildă. Pe lângăcei de la „Film Menu“.

Te gândești vreodată la ce fel de filme vei face peste 15-20 de ani?

Nu sunt atât de optimist.

Ai spus într-un interviu că nu teinteresează Premiile Oscar. Dece ai fost totuși de acord ca pro-ducătorul să înscrie filmul lapreselecția națională, fiind peurmă ales să reprezinte România

în cursa pentru o nominalizarela Oscarul pentru film străin?

Așa brutal am spus? În fine, maidegra bă voiam să spun că asociereaasta dintre cinema și glamour îmirepugnă, indiferent unde are loc șică nu mă simt apropiat de cele maimulte dintre filmele de Oscar. Și amfost de acord ca filmul să fie înscrispentru că filmul nu este „al meu“!Decât așa, simbolic, prin convenție –conceptul de auteur al criticilor dela „Cahiers du cinéma“ din anii ’50 afost abuzat ulterior în toate felurile.

Pot accepta (deși nu confor�tabil) să fiu considerat „autorul“

filmului, dar sunt cât se poate deconștient că filmul este făcut detoți cei care au lucrat la el. Dinrespect pentru munca lor, nu mi�aș permite să boicotez eveni�mente care nu îmi spun mie marelucru doar pentru că aș avea pu�terea să o fac.

O să invitați reprezentanții Pri-măriei Capitalei la premieră?(Interviul a fost realizat înaintede premieră.)

Nu mai particip la premierelemele de la Inimi cicatrizate în�coace – conceptul de „premieră“mi se pare stupid, cel puțin înforma în care e acum. Deci nu măimplic în nici un fel. SDC

În cel de-al Doilea Război Mon-dial, când România era aliatăcu Germania nazistă, soldaţiiromâni și germani au cuceritorașul Odessa în 1941. Dupăun atac soldat cu moartea aaproximativ 60 ofiţeri și soldaţiromâni, mareșalul Ion Anto -nescu a ordonat executareapopulaţiei evreiești dinregiune. În 24 octombrie 1941,aproximativ 20.000 de evrei aufost înghesuiţi în patru magaziicare au fost mitraliate și incen-diate, ultima dintre ele fiinddinamitată.

„Îmi este indiferent dacă în istorie

vom intra ca barbari“

Coproducţie româno-ceho-franco-bulgaro-germană între HiFilm Productions, en-dorfilm, Les Films d’ici, KlasFilm, Komplizen Film, ZDF/ARTE și TVR

Scenariul și regia: Radu JudeImaginea: Marius PanduruMontajul: Cătălin CristuţiuScenografie: Iuliana VîlsanCostume: Iuliana Vîlsan, Cireșica CuciucCu: Ioana Iacob, AlexandruDabija, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Șerban Pavlu, IonRizea, Claudia Ieremia, Bogdan Cotleţ, Liliana Ghiţă

Ai înțeles ceva în plus despre condiția umană făcând acest film?Condiţia umană? O, Doamne, nici nu sunt în stare să înţeleg ceva atât decomplex, d-apoi să descopăr ceva în plus. Am înţeles lucruri mult maimici, cum ar fi că, dacă montezi două imagini una după alta, poţi spune lucruri despre relaţia cu istoria pe care alte discipline nu o pot face (sau nu la fel de bine). Cum ar fi:

În fine, chestii de astea. Tot ce am înţeles e în film, oricum. A, poate merităpovestită o întâmplare. Actorul Rudi Rosenfeld joacă în film și, la una dinre petiţii, l-am văzut ascultând politicos cum un alt actor îi explica ce omminunat a fost mareșalul Antonescu și cum lagărele din Tran snistria suntde fapt o invenţie, ele n-au existat. Mă rog, discurs ne gaţionist clasic. DarRudi tocmai ne povestise cum a trăit primii patru-cinci ani din viaţă într-unul din lagărele din Transnistria (a fost deportat cu mama lui cândavea câteva luni, în 1941, și s-a întors în 1945 cu grave probleme desănătate) și m-a uimit calmul cu care a ascultat și faptul că nu l-a contrazispe colegul lui. L-am întrebat a doua zi de ce a fost atât de calm și de ce n-a ripostat și mi-a spus: „Păi ar trebui să fac asta zilnic. N-are nici un rost“. Între timp, din păcate, Rudi a murit.

© S

ilviu

Ghe

ţie

4ANUL XIV NR. 617

29 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018opinii www.suplimentuldecultura.ro

Vă mai gândiți din când în cândla bătătorul de covoare?

În ziua în care ai părăsit Aleea Zori�lor ai fost mai tăcut de obicei, ți�ailuat la revedere de la toate câte erausub soarele înghețat, mizerabilulsoare de decembrie, ai îmbrățișat îngândul tău toate garajele din tablăproastă și sârmele rupte ale gardu�rilor și pietrele de pe drum, în inimata însă deasupra tuturor se înălțabătătorul de covoare.

Tu te�ai întâmplat pe Aleeîncă dinaintea lui, tu ai fost mar�torul nașterii lui, cum și el a fostmartorul nașterii care ți s�a în�tâmplat când ai murit prima oară,tu ai privit cum l�au înălțat loca�tarii cum priveau bosniacii înălța �rea podului peste Drina, tu l�aiprivit cu groază ca pe o minune, șimăcar pentru o clipă, chiar clipaaceasta!, ai vrea să ai putereadomnului Ivo Andrić, fiul Balca�nilor și el, și să spui toată poves�tea, căci, vedeți dumneavoastră,de bătătorul de covoare își spriji�neau, în amurg, greutatea inimiibăieții mai mari, apoi venea di �mineața și fetele se întreceauatunci în exerciții de echilibris�tică incredibile, cum nu s�au maivăzut pe pământ până la Nadia șicum acum nici nu mai există, eraca și cum peste bătător ar fi arun�cat cineva un pumn de praf magic,ții minte?, cum să uiți așa ceva?,

în funcție de bătător vedeați dacăați mai crescut, vouă bătătorul văera poartă de fotbal și nu o sin�gură dată aici ai plutit până lastele, ca atunci când ai respins mi�raculos o minge pe care Calu otocmise să se ducă în vinclu.

Apoi începea ziua de dumi�nică și pe coama lui începeau sărăsară splendide covoare persaneși carpete cu răpirea din Serai,apoi bărbații osteniți de truda lorse prăbușeau pe niște buturugi pecare pădurea în mărinimia ei lerânduise acolo și astfel încingeaupartide de table care se poves �tește, fără să fie adevărat, că nu seîncheiau vreodată, fiind lăsatemoștenire generațiilor următoa �re, bărbații aceia, care în restul zi�lelor lor pe pământ purtau sa� lopete albastre și visau puțin, beauatunci o licoare fermecată care ledezlega limbile și, uneori, le lua șimințile, și nici măcar când sefurișa noaptea pe Alee bătătorul

nu�și închidea ochiul său verde, elvedea tot, de umărul bătătoruluide covoare se sprijineau și bărbațiibeți în drumul lor către casă.

Când ai plecat erau lacrimi înochii tăi, dar și în ochiul său verdeerau lacrimi, ai crescut flăcăiandruși apoi bărbat și ai umblat tot pă�mântul, dar lacrimile acelea nu le�ai uitat, le�ai purtat peste tot cutine, adevărul e că te�ai gândit des�eori la bătătorul de covoare, tre�buie că oamenii l�au uitat, cumuită oamenii tot ce este important,până a ajuns și el să nu mai

însemne nimic, ba chiar să încurce,o relicvă, un trimis dintr�un trecutinutil, da, da, ai fost încredințat căa început să ruginească și în celedin urmă s�a prăbușit în indife �rența tuturor, fetele nu și�au maifăcut exerci țiile lor de gimnastică,băieții nu au mai stat agățați de elca să dobândească o spectaculoasăcreș tere în înălțime și nimeni nu amai scos o minge de la vinclu ca îndupă�amiaza când ai zburat cătrestele parând miraculos șutul par �șivului Calu, ții minte?, dar cum aiputea să uiți așa ceva?

Ți�ai imaginat cum i�au apoitârât cadavrul la fier vechi și înlocul lui e acum un banal loc deparcare cu un proprietar pleșuvcare înjură mereu bara aia care arămas încă puțin în pământ și îi pe�riclitează siguranța tobei de eșa �pament, bara aceea care nu s�a lăsatsmulsă, bara aceea blestemată!, orădăcină pentru totdeau na.

Dar tu – tu ai privit către lu �me prin rama bătătorului de co�voare și, privită astfel, lumea eraun tablou fantastic. Cum să uițiașa ceva? SDC

ANDREI CRĂCIUNCULEGĂTORUL DE HARFE

Recviem pentru bătătorul de covoare

Mă duc la o vulcanizare din Iași, cu o pană la roata stângădin față.

— O fi intrat vreun cui, zic, dar eunu�l văd. Altfel, cauciucurile asteaîs noi.

— Mi�am dat seama, îmi zicesec meșterul.

Apoi scoate roata, o bagă înapă, o verifică.

— Nu e cauciucul, spune el.Scapă aer pe lângă jantă. E de lajantă.

— Și�o puteți rezolva?— Normal. — Cum?

— Simplu. O îndrept.Îi frige jantei vreo două cio�

cane, umflă roata, apoi zice:— Gata�i! Rezolvat!A doua zi dimineață, roata

din nou moale pe jantă. Mă duc lameșter.

— Ia uitați, n�ați rezolvat�o.— Aaa, păi, cred că n�am în�

dreptat�o bine. Ia dați�o încoacela mine.

Mai frige niște ciocane înjantă:

— Gata�i, rezolvat!A doua zi dimineața, iar roata

dezumflată, cu janta pe pământ. Mă duc la altă vulcanizare,

spun povestea și întreb:

— Dumneavoastră puteți în�drepta o jantă?

— Normal. E simplu.Alt meșter care frige alte cio�

cane în jantă, alt:— Gata�i! Rezolvat!A doua zi dimineață, roata de�

zumflată. Mă duc la al treilea meșter:— Domnule, sunteți al treilea

service la care vin. Puteți îndreptao jantă?

— Normal. E simplu.— Sigur�sigur?— Sigur�sigur. Nu�i mare pro�

blemă.— Păi, fix așa au spus și la ce�

lelalte ateliere și nu au rezolvat�o.

— Noi nu suntem ca alții.Frige două�trei ciocane în

jantă:— Gata�i! Rezolvat!A doua zi dimineață, roata de�

zumflată. Mă duc din nou la altreilea meșter.

— De ce ai zis că sigur�sigurpoți? Uite!

Desface roata, frige multe cio�cane în jantă, apoi spune:

— Dom’le, janta asta nu ți�omai îndreaptă nici dracu. Tre’ să�țicumperi musai alta. Păcat și de cau�ciucul nou, că îl strici cu janta asta.

O vreme stau în dubii dacăsă�mi iau o jantă second�hand sauuna nouă. Apoi, după două săptă�mâni de frecuș zilnic, în care roatamă ținea cât bateria de la mobil,după ce am plătit peste 100 de leipe verificat cauciucul și îndreptatjanta, mă hotărăsc să comand ojantă nouă, originală, să închei

naibii circul. 250 de lei pentruliniștea mea.

După trei zile vine janta aianouă, mișto. Mi�o montează meș �terul, plec fericit acasă. Diminea �ță, roata moale, varză, pe janta aiamișto. Adică pana nu era de lajantă... SDC

(Partea a doua și finalul poveștii în numărul următor)

FLORIN LĂZĂRESCUÎNTÂMPLĂRI ŞI PERSONAJE

Cauciucul și janta (1)

Când ne�am mutat la sat, la doipași de marele oraș zgomotos,am avut în minte un vis, o retra�gere, o revenire la veșnicia de lasat, unde, cum zicea Blaga, „oricegând e mai încet și inima�țizvâcnește mai rar“.

Sigur, nu era un vis pășunist sim�plu, suntem prea rafinați pentruașa ceva, ce naiba! Filtram imagi�nile printr�o ironie postmoder�nistă – dar imaginile erau totalea, ce să ne ascundem dupădeget: o așezare modernizată, cușosele, trotuare, gaz, apă curentă,dar unde oamenii trăiesc maiașezat, respiră un aer mai curat,se salută seara pe ulițele liniștiteși, eventual, stau la povești pebăncile din fața caselor.

Sunt sigur că asemenea lo�curi există, dar satul nostru nu eunul dintre ele. E prea aproape deurbea populată ca să nu fie atrac�tiv pentru cei care vor să scape de

aglomerația orașului și să tră�iască într�un loc retras, dar nuprea retras, afară din oraș, dar nuprea afară, la țară, dar nu chiar cala țară. Cum cererea naște ime�diat oferta, în satul nostru se con�struiesc oaze de liniște într�unritm diabolic. Numai că – afurisitparadox! – atunci când preamulți oameni se retrag în acelașiloc, îl transformă în ceva asemă�nător aglomerației de care aufugit. Și încă un paradox: nu poțiconstrui oaze de liniște în liniște.Iar aici ele se construiesc în foccontinuu, pentru miile de oamenicare visează și ei blagian.

Doar că nimic nu e mai încet.Case bătrânești, tradiționale, suntdemolate în viteză pentru a lăsaloc unor vile sau duplexuri stan�dardizate. Zeci de grădini și livezise transformă în blocuri cu două�trei etaje. Șantiere zgomotoaserăsar în toate colțurile satului. Setaie cu drujbele, rapid și eficient,

prunii, merii sau cireșii din gră�dini, vin buldoexcavatoare carecurăță și nivelează terenuri, setrântesc fundații, se ridică ziduride cărămidă... peste tot e un du�te�vino de mașini și oameni. Șan �tierele comuniste din vremurilelor bune nu roiau și huruiau cumhuruie satul unde ne�am mutat.

Casa noastră e la un colț destrăzi, în cruce de drumuri, și dedimineața până seara vedem –dar mai ales auzim – spectacolulconstructorilor harnici de princomună. Trec betoniere încărcate,se întorc goale, vin alte betoniereîncărcate, pe lângă ele bubuiegreoi camioane cu cărămizi și ți �glă, camionete și remorci cu mo �loz, pământ sau nisip, TIR�uri cumateriale de construcții, printrecare abia își mai fac loc zecile dedubițe cu muncitori sau miile demașini ale locuitorilor refu giați înoază. Geamurile casei zdrăngăne,iar în curte se aud ba o bormașină

scrâșnitoare, ba niște drujbe, banu știu ce zbârnâieli mecanice –căci alături, chiar lângă noi, ofostă grădină se transformă îndouă case cu etaj înghesuite pecinci sute de metri pătrați. Simfo�nia industrială se încheie pe lacinci�șase seara, ca să lase localtor zgomote locale.

În schimb mașinile personalecu muzica dată la maximum șigeamurile deschise sunt omnipre�zente până pe la douăsprezecenoapte, deși câte o manea de�a luiSalam mai reverberează fugar înpereții casei și pe la două noaptea.Aș putea să fac studii statistice petema muzicii ascultate de șoferiide aici, dar așa, la o evaluare brutăaproximativă, manelele par săcâștige detașat în topul prefe �rințelor. Pe stradă bubuie răgușitmăcar o dată pe zi și câte un ATV,condus de obicei de un ins muscu�los și cu cămașa fluturându�i des�cheiată, strâns în brațe din spate

de o fetișcană ce aruncă privirimândre în jur. Mai sunt și șoferiicare frânează brusc în intersecție,după care demarează în trombă.Și câte o betonieră rătăcită, care seîntoarce târziu acasă.

Când se lasă seara, muzicilede mașină se răresc: nu aud maimult de patru�cinci fragmentebubuite pe oră. Iar apoi, ca prinminune, pe la unsprezece noaptease lasă o liniște fragilă, în care gre�ierii se pornesc să�și țârâie și eimelodia liniștitoare. Îi mai tul�bură când și când câte un SUV cetrece în trombă, dar ei nu se lasădescurajați. Știu că nu au preamult timp: în curând începe oramotocicletelor.

Dar asta cere câteva explicațiisuplimentare – și�o să le las pesăptămâna viitoare. SDC

5ANUL XIV NR. 61729 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018 opinii

www.suplimentuldecultura.ro

RADU PAVEL GHEOROMÂNII E DEŞTEPŢI

Hărmălaie la țară (I)

A trecut o săptămână de la minu�natul CEx al PSD, iar în partid s�a instalat liniștea. Liviu Drag�nea a câștigat clar disputa cu tru �pa contestatarilor, iar din acestmoment nimeni din interiorulpartidului nu�i mai stă în cale.

Întrebarea e unde sunt cele 25 devoturi pe care tabăra Firea�Stă�nescu le vântura înaintea mariiconfruntări din PSD? N�au trădatdoi sau trei oameni, ci vreo 15,semn că Dragnea controla si �tuația chiar și când bătălia păreape muchie de cuțit. Ba chiar foarteposibil ca liderul PSD să fi trimiscâțiva oameni în tabăra adversă,doar pentru a�i face pe adversarisă creadă că victoria lor e aproa �pe. În acest fel, liderul PSD aveaseară de seară tabloul complet alluptei și putea să acționeze înconsecință.

Când știi cu ce arme luptăadversarul și care îi sunt in �tențiile, e ușor să câștigi. Mai ales

când ai la îndemână funcții și re�surse. În definitiv, ce putea oferiFirea? Sau Paul Stănescu? Sem�nalul cel mai evident în zilele di�naintea CEx a fost dat de Bădălău,omul care simte și știe exact cumstau lucrurile. Când Bădălău s�apoziționat de partea lui Dragneaa devenit clar că puciul a eșuat.

De altfel, nici n�a fost al naibiide complicat pentru Dragnea să�și conserve poziția. Mulți din�tre liderii de filiale se duc acolounde�i puterea. Adică la bani și laprivilegii. De ce să riște un șef deorganizație din sudul țării? Sau

un lider PSD din Moldova? Cadepartidul în sondaje? Și care�i pro�blema? Căderea e mai abruptă înArdeal, în București și în marileorașe, însă în Vaslui, Giurgiu,Gorj sau Vrancea nu s�au evapo�rat prea multe procente. Sau potfi recuperate.

Dragnea nu putea fi dat josdin fruntea partidului în CEx, cidoar într�un eventual congres.Asta însemna timp. Urmau săptă�mâni bune de incertitudini, iararmata PSD n�are timp și nici chefde balamuc.

TREI AU FOST CAUZELEEȘECULUI PUCIȘTILOR

1. Lipsa unei alternative clare îninteriorul partidului. Cine ar fipreluat PSD de la Dragnea? Ipo�teza cu Viorica Dăncilă președinteinterimar până la un eventualcongres e mai degrabă o glumă.Din gașca puciștilor doar GabrielaFirea ar fi adus un plus de imagine,

însă ar fi lăsat vechii to varăși dinteritoriu butoanele partidului înmâna unui om venit nu de multîn PSD?

2. Frica pierderii guvernării.În cazul unei victorii a taberei Stă�nescu, ce garanții existau că amiciilui Dragnea n�ar fi trântit ulteriorguvernul în Parlament? De asta s�au și grăbit semnatarii scrisoriianti�Dragnea să anunțe că Dăncilărămâne premier, pentru că pleca�rea Vioricăi ar fi pus partidul într�osituație și mai delicată. În acestcaz, pesediștii ar fi rezolvat pro�blema Dragnea, dar ar fi pututtrece în opoziție. Îi vedeți pe Oprișansau Buzatu să accepte trecerearâului legați la ochi?

3. Incertitudinea. Nimeni nuștia ce se va întâmpla după căde�rea lui Dragnea. Plana pericoluldeclanșării unui război surd pen�tru moștenire, în condițiile în carenu există un lider puternic accep�tat de întregul partid.

Există disensiuni serioase înPSD, dar, la experiența sa politicăDragnea va căuta să potoleascăspiritele înfierbântate. Posibil săasistăm la una sau două execuții,însă restul disidenților vor fi mo �miți cu funcții.

Un exemplu îl constituie ofe�rirea postului de ministru laEducație Ecaterinei Andronescu.

Dar vor urma și alte bezele dins�pre Dragnea.

După ce a scăpat teafăr dinbătălia internă, Liviu Dragnea vacontinua în forță acțiunile de ani�hilare a Justiției. Asistăm deja laîndepărtarea din guvern a pioni�lor care nu văd cu ochi buni emi�terea ordonanței salvatoare. Înprimă fază vom asista la înscău�narea lui Toni Greblă la Secreta�riatul General al guvernului,după care, în cadrul remanierii,foarte probabil, va fi înlocuit mi�nistrul Jus tiției Tudorel Toader.Dacă urmașul lui Toader va fi Ni�colicea, așa cum se zvonește, atuncipovestea cu OUG devine o simplăches tiune de timp.

Urmează săptămâni agitate pescena politică. Victoria lui Dragneaeste una de etapă, dar poate fi su�ficientă pentru a�și îndeplini sco�pul imediat, cel al rezolvării pro� blemelor cu Justiția. Partidul i�adat toată puterea, iar liderii din te�ritoriu sunt solidari cu cauza lide�rului lor. PSD va pierde în con� tinuare puncte, dar libertateafruntașilor social�democrați e maiimportantă decât orice. Dacă stra �da va reacționa vehement, PSD edispus chiar să plece în opoziție.Partidul va supraviețui, câtă vremeși în primării sau consilii județenemesele sunt îmbelșugate. SDC

FLORIN GHEŢĂUVAGONUL CU VORBE

De ce au pierdut puciștii meciul cu Dragnea

Noël Bernard:Astăzi se încearcămai mult de a se transforma ope-ra într-un spectacol total – ceeace ar trebuie să fie – și sunt mulțiregizori care sunt aduși în operădin teatru și din cinematograf:Visconti, Zefirelli și alții – uniicu succes, alții cu mai puțin suc-ces, e inevitabil. În România, amimpresia, acest lucru nu se prac-tică. Există regizori, sau au exis-tat înainte de a fi plecat (cei maibuni, poate, dintre ei), de înaltăținută în teatru și n-am impresiacă a fost invitat vreunul să facăregie la vreo operă.

Ileana Cotrubaș: Și cred că ar fiun lucru foarte bun dacă s�ar in�vita anumiți regizori de teatru săpună în senă o operă. Cum ar fiCiulei sau Beligan... avem atâțiaalții, mă rog, eu îi numesc pe ceimai renumiți, să spun așa.

NB: Știu că Ciulei face acum, amcitit chiar întâmplător ieri, facela Spoleto o operă de Șostakovici.

IC: Și un regizor, care are maresucces în străinătate acum, An�drei Șerban, care a pus în scenă,acum un an, Evgheni Oneghin –un mare, mare succes!

NB: Și Flautul fermecat, la Strasbourg.

IC:Trăim, de fapt, o eră a regizorilor.Astăzi se vorbește foarte mult demari regizori de operă care vin dinteatru. Mă rog, sigur că da, acum 20�30 de ani, cân tărețul era un perso�naj foarte important, și a rămas șiastăzi important, însă, astăzi, nu maieste important să ai un glas excep �țional, trebuie să fii dublat de o per�sonalitate artistică completă, săcombini cantoul cu jocul de scenă,de exemplu. Și noi avem oameni

foarte talentați în România, dar amimpresia că nu sunt folosiți sau...

Trebuie să spun, pe de altăparte, că sunt puși în poziții, deexemplu, oameni de răspundere înartă sau... pot să dau un exempluconcret: la „Aria“. Am întâlnit o per�soană care a fost pusă de curând înpostul de director la „Aria“, dar, amimpresia, habar nu are de muzicăsau nu are o educație muzicală. Noinu putem să ne facem un nume înstrăinătate, că [nu] avem o agențieartistică de nivel. Și sunt foartemulte lucruri pe care ar trebui să lespun. De exemplu, dacă primescscrisori de la agenți străini, noi nurăspundem la timpul potrivit,lăsăm să treacă două�trei luni dezile și atunci am pierdut contactul.

Trebuie să mai dau un exem�plu. Probabil că foarte multe per�soane din România nu știu, a fostinvitat Riccardo Muti, care este

unul dintre marii dirijori în ziuade astăzi, a fost invitat să dea unconcert pentru sinistrați și el, cutoată dragostea, a acceptat.

NB: După cutremur?

IC: După cutremur, da. Fără ono�rariu, numai i se plătea drumul, șia acceptat! S�a dus la ambasada dela Londra și, pentru că este un tipfoarte ordonat, a vrut să aibă vizade intrare în România, deși puteasă o primească direct la intrarea înRomânia. I s�au cerut pentru aceastăviză 30 de lire sterline. Omul arămas... Bine înțeles că pentru el30 de lire nu e o sumă, însă, adică...„Eu, după ce că sunt RiccardoMuti, un om foarte ocupat și curesponsa bilitățile care le am, ac�cept să dau un concert pentrusinistrați în România, fără să fiuplătit, și mi se cere pentru o vizăde intrare 30 de lire sterline!“ Asta

i s�a părut de râsul lumii și a spus:„Mulțumesc foarte mult, nu maiplec în România!“. De ce? Pentrucă consulul de la Londra habar nuare cine�i Riccardo Muti.

Deci, de ce să punem în pos�turi de răspundere asemenea per�soane? Un consul trebuie săcunoască artiștii de renume, tre�buie să știe care este situația înțară, să știe care�i situația în stră�inătate pe plan artistic, să știe cucine are de�a face. Cânt în diversețări, niciodată cineva de la amba�sadă nu s�a oferi să vină s�o as�culte pe Ileana Cotrubaș, nu pemine neapărat, pe alți cântărețiromâni care vin. Habar nu au! Nuvin la operă – de ce sunt plătiți cubanii pe care�i primesc în postu�rile lor? –, deși ei sunt obligați săfacă lucrurile astea, pentru căasta este responsabilitatea lor.

Sunt foarte multe chestii carene trag înapoi. Îmi este necaz și mădoare sufletul, pentru că avem oa�meni de mare calitate artistică înțară și pentru că ar putea să se facămult mai mult ca opera să fie dinnou ceea ce a fost acum zece sau 15ani. Îmi amintesc, la Festivalurile„George Enescu“, ce personalitățiveneau! Mari dirijori veneau să di�rijeze. Spectacolele pe care le pre�găteam noi la operă erau în limbaoriginală; de ce să nu punem oa�meni care să se priceapă, care să neajute să ridicăm din nou fruntea?

NB: Ai studiat la Conservatorul„Ciprian Porumbescu“. Ai fostde câteva ori în țară, în vizită,după ce ai părăsit România în1970. Ai vizitat Conservatorul?

IC: Nu, nu l�am vizitat, însă amvorbit cu foarte mulți din foștiimei profesori și am trăit o tristețe,

ca să zic așa, pentru că mi s�aspus: „Ah, Ileana, ce vremuri fru�moase erau pe vremea studențieitale! Ce interes și ce pasiune erapentru studiu!“. Foarte multălume s�a plâns că acest interes șiaceastă pasiune nu mai există as�tăzi. Nu mai avem voci? Nu știu cese întâmplă. Tineretul nu mai esteinteresat să studieze muzică sau...

NB: Cred că putem rezuma pro-blema, poate, în felul următor:talente există – România a pro-dus întotdeauna talente muzica-le excepționale. Chiar astăzi, înOccident, sunt o serie de cântă -reți, de pianiști, de violoniști ro-mâni de calitate. Problema, cred,s-ar putea, poate, rezuma: omulpotrivit în locul potrivit.

IC: Sunt de acord. […]

NB: Ileana Cotrubaș, îșimulțumesc foarte mult pentrucele spuse. Îți urez în continuarela fel de mult succes ca pânăacum, nu cred că este preapuțin. Și sunt extrem de bucuroscă ești unul dintre românii pecare continuă să-i preocupe cese întâmple în România, în țaraîn care s-au născut și cred că eștiunul dintre românii care contri-buie cel mai mult în lume, astăzi,

la bunul renume al țării noastre.

[Întregul interviu poate fi ascultatpe pagina Arhivei istorice Radio Eu-ropa Liberă: https://www.europalibera.org/a/29422046.html] SDC

6ANUL XIV NR. 617

29 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018muzică www.suplimentuldecultura.ro

OAMENI ȘI MUZICĂ LA RADIO EUROPA LIBERĂ

Noël Bernard discută despreOpera Română cu IleanaCotrubaș în 1978 (III)

VICTOR ESKENASYSCRISOARE PENTRUMELOMANI„Muzica nu trebuie înţeleasă, ea trebuie ascultată.“ (Hermann Scherchen)

Încheiem în acest număr prezentarea discuției

purtate de Noël Bernard, pasionatul de muzică

director al Europei Libere, cu soprana Ileana

Cotrubaș, în anii ei de glorie, mai precis în mai

1978, un document radiofonic semnificativ și de

meditat la el în mai multe privințe. Iar nu ultima

dintre ele este „curajul“ opiniei la un artist de

prestanță, cum rar se poate vedea astăzi în lumea

muzicală românească lipsită de constrângerile

epocii revolute.

Companiile din străinătate îșiaranjează agendele, măcar în liniigenerale, dar adesea cu mare pre�cizie, cu luni bune înainte, așa că,dacă vrei să îi treci pe afiș, atuncimusai trebuie să stabilești unacord de principiu din vreme. Eilucrează mai programat și mai or�ganizat decât o putem face noi,sub presiunea unei birocrațiicopleșitoare și a unei uriașe dozede imprevizibil, cu un buget alanului în curs care se comunicăabia în martie�aprilie, iar în modreal, ca organizator de eveni�mente, știi dimensiunile bugetuluiabia după încheierea manifestă�rii. Cum ziceam, pe 14 octombrie2017 am dat startul preparative�lor pentru FITPTI 2018 (4�11 octombrie, cu un Prolog pe 28septembrie).

Ca de fiecare dată, au fost în�tâmplări neobișnuite pe parcur�sul preparativelor. Unele facdeliciul unor zile la capătul că�rora ești extenuat, dar fericit că aireușit să pui lucrurile cap la cap.Altele doar îți accentuează stresulși oboseala. Dar, privind retros�pectiv, toate laolaltă fac parteaaventuroasă a oricărui festival, decare, după ce s�au consumat și ai

detașarea acordată de trecereatimpului, îți amintești cu amuza�ment. Partea aceasta e inaccesi�bilă ochiului public, dar nu edeloc mai puțin atrăgătoare decâtcea perceptibilă la rampă, în lu�mina sclipitoare a reflectoarelor.

ORGANIZAREA UNEI EDIȚII ÎNSEAMNĂ MII DE E-MAILURI

Mencho Sosa din Argentina a fosto perioadă fotbalist la diverse clu�buri din Buenos Aires. În 1999 aînceput să studieze artele (teatru,muzică, noul circ, pantomimă),care l�au atras încă din copilărie,apoi și�a dat seama că ar puteafoarte bine să combine cele douăpasiuni. Treptat, a adaptat mijloa�cele de expresie, mixând fotbalulliber cu jongleriile clasice de circ.Conceput ca o suită de numere pemuzică antrenantă, spectacolul sesusține în aer liber, implicând pu�blicul și simulând o atmosferă destadion. Fire de artist, Mencho nus�a dezmințit nici acum. Verifi�când, pentru a patra oară, cazăriledin festival și transferurile de la șicătre aeroport, persoana care seocupă de ele îmi spune: „Vedeți că

argentinianul și�a luat bilet returpentru 2019“. Întâi, cred, sper căglumește. Dar omul e cât se poatede serios. Mă uit și eu, da, returulera pentru la anul. Îi scriu luiMencho că, deși invitații noștrisunt speciali, nu�l putem găzdui,totuși, până la ediția cu numărulXII. „Oops! Fuck!“ a fost reacția lui,apoi a dres situația schimbându�și biletul. Și plătind în plus câtevasute de euro.

Apropo de e�mailuri, nu amcontabilizat precis, dar îmi dauseama la final, după ce arhiveztoată corespondența electronică:organizarea unei noi ediții în�seamnă pe puțin câteva mii de e�mailuri schimbate cu trupele pecare le am în vizor. Unele dintre elenici nu reușesc să ajungă, le repor�tez pentru un eveniment viitor.

MARIONETELE PE APĂ AU APĂRUT CU SUTE DE ANIÎN URMĂ ÎN OREZĂRIILE DIN VIETNAM

E fabulos cum te întâlnești apoi,în locuri unde nici nu te�aiaștepta, cu artiști pe care i�ai adusla FITPTI. La Festivalul Inter �național de Teatru de la Xi’an, în

China, unde am participat săptă�mâna trecută, am dat nas în nascu Marcos Carballido, de la Com�pania spaniolă El Retrete de Do�rian Gray, care a fost la Iași în2016, cu un spectacol minunat,Cabaret.

Doi ani au fost necesari pen�tru ca această companie să ajungăîn FITPTI, dar faptul că, iată, ne�am intersectat din nou, deaceastă dată la capătul Pământu�lui, îți reconfirmă ideea că lumeae, de fapt, mică. Și că e minunat căIa șul, prin Festivalul Interna �țional de Teatru pentru PubliculTânăr, a devenit un punct artisticimportant pe hartă.

Anul acesta am cumpăratpentru FITPTI o piscină. Ce au încomun un festival internaționalde teatru și o piscină, vă întrebați,desigur. Răspunsul e simplu: unspectacol. Și nu un spectacol oa�recare, ci unul care va fi prezentatîn România în premieră absolută:marionete pe apă. Ele și artiștii

care le animă vor veni direct de laHanoi, iar în agreement era men �ționat că noi le asigurăm piscina.Și apa. O cantitate cam cât 10 căzistandard de baie. Frumusețeamarionetelor pe apă vine din fap�tul că ele au apărut cu sute de aniîn urmă, ca formă de divertismentîn orezăriile din Vietnam. Conser�vate ca formă specială de anima �ție și entertainment, marionetelepe apă pot fi văzute exclusiv înVietnam, ca principale atracții tu�ristice și culturale. Plasate pe unmic disc din lemn, construite eleînsele din lemn, vopsite și lăcuitepentru a rezista în mediul acvatic,marionetele pe apă sunt mânuitede actori specializați, care nu sevăd. Aceștia utilizează tije lungi,din bambus, imprimând mișcărispecifice, dând impresia că ma�rionetele plutesc pe acorduri mu�zicale cu inflexiuni asiatice. Devăzut! Indiferent de vârstă. SDC

7ANUL XIV NR. 61729 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018 teatru

www.suplimentuldecultura.ro

OLTIȚA CÎNTECDATUL ÎN SPECTACOL

ION BARBUPINACOTECA DIN PETRILA

FITPTI 2018

Jurnal de insiderPentru ediția a XI-a a Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași (FITPTI) am început să lucrez a doua zi după ce s-au stins reflectoarele ediției cu numărul X. Adică în urmă cu fix un an. De fapt, nu chiar a doua zi – atunci am dormit mai bine de 14 ore, după care am reluat corespondențele internaționale.

8ANUL XIV NR. 617

29 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018

www.suplimentuldecultura.ro

Cea de-a VI-a ediţie a Festivalului Internaţionalde Literatură și Traducere Iași (FILIT) va avealoc în perioada 3-7 octombrie 2018. Asistăm nunumai la o creștere în timp a Festivalului, care,iată, ajunge să ţină cinci zile, ci în mod evidentși la o maturizare a sa. De fiecare dată când afost lăsat să se desfășoare în voie, FILIT a sur-prins publicul prin noi și noi inovaţii. Astfel,dacă anul trecut a înregistrat succesul

reprezentat de organizarea „Caselor“ (CasaFILIT, a Copilăriei, Fantasy), păstrate și anulacesta, ca o confirmare – dacă mai eranecesară – a reușitei lor, anul acesta organiza-torul, Muzeul Naţional al Literaturii Române,vine cu o nouă iniţiativă. Este vorba despre editarea unei colecţii, ce poartă numele „Scrii -tori de poveste“, cu 11 biografii ale autorilorclasici ieșeni trecute prin filtrul a 11 scriitori

contemporani români, colecţie care va filansată în cadrul festivalului. Despre SerileFILIT de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“sau despre mersul prin licee al scriitorilor șitraducătorilor invitaţi, despre mesele rotundeși Noaptea Albă a Poeziei de acum știm cutoţii. Mai mare, mai matur, cu un programfoarte încărcat, iată ce ne propune această a VI-a ediţie din FILIT.

Cinci zile de evenimenteliterare și artistice

la a VI-a ediție FILIT

9ANUL XIV NR. 61729 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018

www.suplimentuldecultura.ro

Serile FILIT, Teatrul Național „Vasile Alecsandri“MIERCURI, 3 OCTOMBRIE 2018

l 20.00-22.00

I. Festivalul își salută invitaţiiII. Întâlnire cu Gabriela Adameșteanu și Sylvie GermainGazda serii: Pascal JourdanaPrezintă: Cătălin Sava

Gabriela Adameşteanu este absolven tă aFacultăţii de Litere. Pînă în 1990, redactorde dicţionare (timp de 19 ani) şi redactor deliteratură română (timp de 5 ani).

A condus revista „22“ (timp de 13 ani) şisuplimentul ei „Bucureştiul cultural“ (timpde 7 ani). Premiul Hellman�Hammett pen�tru jurnalism atribuit de Human RightsWatch (2002). Vicepreşedinte (2000�2004)şi apoi preşedinte al Centrului PEN Român(2004�2006). Membră a Juriului Uniunii La�tine (2007�2009). Preşedinte de onoare alprimei ediţii a Premiului Goncourt Româ�nesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Artset des Lettres (2014).

Romanul ei Dimineaţă pierdută a fostdramatizat şi pus în scenă de Cătălina

Buzoianu la Teatrul Bulandra, cu o dis �tribuţie de aur (decembrie 1986 – februarie1990), într�un spectacol devenit clasic.

Are patru romane (Drumul egal alfiecărei zile, 1975; Dimineaţă pierdută,1984; Întîlnirea, 2003; Provizorat, 2010),două volume de proză scurtă (Dăruieşte�ţio zi de vacanţă, 1979; Vară�primăvară,1989), două volume de jurnalism (Obsesiapoliticii, 1995; Cele două Românii, 2000), unvolum de memorialistică (Anii romantici,2014) şi două romane traduse din franceză(unul în colaborare). Cărţile ei de proză aufost traduse în 15 limbi.

Sylvie Germain (n. 1954) are un doctorat înfilosofie la Sorbona și a predat filosofie laPraga. A afirmat că filosofia este „o conti�nuă mirare“, prea analitică și că a trecut dela Descartes și Heidegger la Kafka și Dosto�ievski. A crescut în Franța, la țară, și a spuscă „puterea acelui loc a avut un efect uriașasupra mea“. Primul ei roman, Carteanopților (1985) a obținut șase premii. Pro�blemele politice ale Europei de Est au inte�resat�o constant pe autoare. În afară deromane, a scris o carte pentru copii, L’encredu poulpe, dar și volume de eseuri, printrecare Vermeer. Patience et songe de lumière

sau Les échos du silence. În 1998 i s�a acor�dat Premiul Femina pentru romanul Joursde colère, iar în 2005 Prix Goncourt de Ly�céens, pentru Magnus, cel mai recentroman al său.

JOI, 4 OCTOMBRIE 2018

l 20.00-22.00

Întâlnire cu Jón Kalman StefánssonGazda serii: Robert ȘerbanPrezintă: Cătălin Sava

Jón Kalman Stefánsson, unul dintre cei mai importanţi scriitori contempo�rani islandezi, s�a născut la Reykjavík, în 1963. A debutat în 1988 cu un volumde poeme; unul dintre romanele sale, Sumarljós og svo kemur nóttin (Lu�mina de vară, apoi se lasă noaptea), a primit Premiul Literar Islandez pentruficţiune. Opera sa a fost de trei ori nominalizată la Premiul pentru Literaturăacordat de Consiliul Nordic, printre ai cărui laureaţi se numără TomasTranströmer, Sofi Oksanen şi Kim Leine. Între cer şi pămînt, primul săuroman tradus în limba română, a apărut la Editura Polirom în 2014.

VINERI, 5 OCTOMBRIE 2018

l 20.00-22.00

Întâlnire cu Jonathan FranzenGazda serii: Marius ChivuPrezintă: Cătălin Sava

Jonathan Franzen (n. 1959) a crescutîn Webster Groves, Missouri, o subur�bie a oraşului St. Louis. A studiatlimba şi literatura germană laSwarthmore College şi pe urmă laFreie Universität din Berlin, ca bur�sier Fulbright. A lucrat în laboratorulde seismologie din cadrul Departa�mentului de Fizica Pămîntului şiŞtiinţe Planetare de la Harvard.

Este autorul mai multor romane –Al 27�lea oraş (1988; Polirom, 2007),Strong Motion (1992), Corecţii (2001;Polirom), distins cu prestigiosul Na�tional Book Award şi cu James TaitBlack Memorial Prize, Libertate(2010; Polirom, 2011, 2016) şi Puri�tate (2015; Polirom, 2016).

A mai publicat două volume deeseuri, How to Be Alone (2002) şiFarther Away (2012), şi unul de me �mo rii, The Discomfort Zone (2006).Este un colaborator constant al re�vistei „The New Yorker“ şi, din 2012,membru al Academiei Americane deArte şi Litere.

10ANUL XIV NR. 617

29 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018

www.suplimentuldecultura.ro

SÂMBĂTĂ, 6 OCTOMBRIE 2018

l 20.00-22.00Întâlnire cu Veronica RothGazda serii: Iulian TănasePrezintă: Cătălin Sava

Veronica Roth a absolvit Northwestern University, cu o specializareîn scriere creativă. În anii studenției, prefera adeseori să lucreze lapovestea care avea să devină Divergent în loc să�și îndeplineascăobligațiile universitare. A fost într�adevăr o alegere care i�a transfor�mat destinul. În prezent, locuiește în apropiere de Chicago și își de�dică tot timpul scrisului. Veronica Roth e autoarea bestsellerurilordin lista „The New York Times“ Divergent, Insurgent, Experiment șiFour: o antologie divergent. Divergent a fost distinsă cu premiul Car�tea favorită a anului 2011 de Goodreads și a fost câștigătoarea BestYoung Adult Fantasy & Science Fiction în 2012.

DUMINICĂ, 7 OCTOMBRIE 2018

l 18.00-20.00

Reportajul literar românesc

I. Întâlnire cu Viorel Ilișoi, Eugen Istodor și Adelin PetrișorII. Decernarea Premiului liceenilor pentru cea maiîndrăgită cartePrezentatorul și gazda serii:Cătălin Sava

Viorel Ilișoi debutează ca ziaristîn 1990 și e primul jurnalistromân postdecembrist condam�nat pentru delict de presă, pentrupamfletul Saddam Hussein se as�cunde la Botoșani. Printre titlu�rile semnate de el se numărăNecunoscutul Mihai Codreanu(2014), lansat la FILIT 2014, Sărut�mâna, mama mea! (2015), Celemai frumoase reportaje (2017).

Eugen Istodor este jurnalist, ab�solvent al Facultăţii de Litere,Universitatea din Bucureşti. Doc�tor în sociologie, cu o cercetaredespre umor coordonată de pro�fesorul Vintilă Mihăilescu. Între1990 și 2011 a fost senior editor alpublicației „Cațavencu, săptămî �nal incomod“, devenită din 1992„Academia Cațavencu“, și semnataral rubricilor de interviu și repor�taj. Între 2011 și 2014 a fost re�porter la săptămînalul „Cațaven� cii“. Colaborează cu „Cotidianul“(2004�2009) și cu „Dilema veche“(din 1998). Este fondatorul sec �țiunii Perspektiva de pe Hot�News.ro. Este cadru didactic aso �ciat la Departamentul de Ştiinţeale Comunicării din Facultatea deLitere. De acelaşi autor la Editura

Polirom: Vieţaşii de pe Rahova(2005, 2008), Cartea vieţii mele(2007), Dicționarul ideilor fixe(2009), 101 cărți românești de cititîntr�o viață (2012).

Adelin Petrișor (n. 1975) este unuldintre cei mai cunoscuți jurnaliștide război din România. Și�a în�ceput cariera în anul 1994, la pos�tul de radio 2M+. A lucrat la Tele7abc, TVR, Antena 1 și RealitateaTV. În prezent este corespondentspecial al televiziunii publice. Atransmis din Irak, Afganistan, Li �ban, Israel, Algeria, Albania, Egipt,Tunisia, Siria și alte zone de con�flict. La Editura Polirom a maipublicat Războaiele mele (ediția I,2010; ediția a II�a, 2013) și albu�mul de fotografii Coreea de Nord,un lagăr cât o țară (2012).

Serile FILIT, Teatrul Național „Vasile Alecsandri“

CASA FANTASY

MIERCURI, 3 OCTOMBRIE 2018

l 10.00-20.00, Casa de Cultură a Sindicatelor, IașiMari ecranizări – maraton The Hobbit

l 16.00-18.00, Casa de Cultură a Sindicatelor, Iași Invitat:Oana ArionModerator:Dan Doboș

JOI, 4 OCTOMBRIE 2018

l 10.00-20.00, Casa de Cultură a Sindicatelor, IașiMari ecranizări – maraton Harry Potter

l 16.00-18.00, Casa de Cultură a Sindicatelor, IașiInvitat: Cristina NemerovschiModerator:Dan Doboș

VINERI, 5 OCTOMBRIE 2018

l 10.00-20.00, Casa de Cultură a Sindicatelor, IașiMari ecranizări – maraton The Lord of the Rings

l 13.00-15.00, Casa de Cultură a Sindicatelor, Iași Invitați: Raymond Clarinard, Daniel TimariuCu participarea traducătoarei Iulia Badea GueritéeModerator:Dan Doboș

SÂMBĂTĂ, 6 OCTOMBRIE 2018

l 10.00-20.00, Casa de Cultură a SindicatelorMari ecranizări – maraton Star Wars

l 14.00-16.00, Casa de Cultură a Sindicatelor, Iași Invitat: Teodora MateiModerator:Dan Doboș

DUMINICĂ, 7 OCTOMBRIE 2018

l 10.00-20.00, Casa de Cultură a SindicatelorMari ecranizări – maraton Game of Thrones

l 14.00-16.00, Casa de Cultură a Sindicatelor, Iași Invitat:Oliviu CrâznicModerator:Dan Doboș

Evenimente organizate în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi“ Iași,

filiala „Ion Creangă“

ACCESUL LA SERILE FILIT SE VA FACE PE BAZĂ

DE REZERVARE, CEI INTERESAȚI O POT FACE PE

SITE-UL FESTIVALULUI, WWW.FILIT-IASI.RO

MIERCURI, 3 OCTOMBRIE 2018

l 12.00-14.00, Palatul Copiilor Iași

Invitat: Alexandra RusuModerator: Iulian TănaseCoordonator: prof. Ilie Constantin CorneliuEveniment organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Iași

JOI, 4 OCTOMBRIE 2018

l 12.00-14.00, Palatul Copiilor Iași

Invitat:Moni StănilăModerator: Iulian Tănase

Coordonator: prof. Ilie Constantin CorneliuEveniment organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Iași

VINERI, 5 OCTOMBRIE 2018

l 12.00-14.00, Palatul Copiilor Iași

Invitat: Simona AntonescuModerator:Ovidiu MihăiucCoordonator: prof. Ilie Constantin CorneliuEveniment organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Iași

SÂMBĂTĂ, 6 OCTOMBRIE 2018

l 12.00-14.00, Palatul Copiilor Iași 

Invitat: Adina RosettiModerator:Ovidiu MihăiucCoordonator: prof. Ilie Constantin CorneliuEveniment organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Iași

DUMINICĂ, 7 OCTOMBRIE 2018

l 12.00-14.00, Palatul Copiilor Iași 

Invitat:Delia CalanciaModerator: Iulian TănaseCoordonator: prof. Ilie Constantin CorneliuEveniment organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Iași

11ANUL XIV NR. 61729 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018

www.suplimentuldecultura.ro

MIERCURI, 3 OCTOMBRIE 2018

l 16.30-18.00: Scriitori în Centru

Invitați: Radu Nițescu, FlorinParteneModerator: Claudiu Komartin

l 18.00-20.00: Scriitori în CentruInvitați: Roland Orcsik, DorinaRusu, Tomáš ZmeškalModerator: Cosmin Perța

JOI, 4 OCTOMBRIE 2018

l 12.00-13.00: Sesiune de lecturicu autoarea Delia Calancia

Eveniment realizat în partene�riat cu Mamprenoare

l 16.30-18.00: Scriitori în CentruInvitați:Nichita Danilov, AndraRotaruModerator: Cezar Paul�Bădescu

l 18.00-20.00: Scriitori în CentruInvitați: Ana�Maria Caia, Cri�stian Fulaș, Carl Frode TillerModerator: Bianca Burța�Cernat

VINERI, 5 OCTOMBRIE 2018

l 11.00-12:00: Citim Micul prinţ cu

Victor Miron și Daria Câmpeanu

Eveniment realizat în partene�riat cu Mamprenoare

l 12.00-20:00: Muzeul Memo-riei – mesaje din trecutul tău;instalaţie interactivă „TelefonulAmintirilor“

În parteneriat cu Asociația Punctart

l 13.00-14.30: Scriitori în CentruInvitați:Nicolae Coande, RobertȘerbanModerator: Cezar Paul�Bădescu

l 14.30-16.00: Scriitori în CentruInvitați:Diana Geacăr, Alex VăsieșModerator: Claudiu Komartin

l 16.00-18.00: Scriitori în CentruInvitați: Alex Tocilescu, GoceSmilevski, Andrei CrăciunModerator: Vlad Tăușance

l 18.00-01.00: FILIT/ FITPTI/ NAGLinia 1 a culturii ieșene (cursăspecială)Traseu itinerant (parcurs într�un autobuz) care leagă treievenimente ale culturii ieșene,desfășurate simultan: FILIT,

FITPTI și Noaptea Albă a GaleriilorOrar: 18.00: plecare de la CasaFILIT — Teatrul Luceafărul(FITPTI) — Borderline ArtSpace (NAG) — Galeria „Victo�ria“ (NAG) — sosire: 19.00

l 18.00-20.00: Scriitori în CentruInvitați:Mihai Buzea, SvetlanaDorosheva, Irina TeodorescuModerator:Ovidiu Mihăiuc

l 22.00-4.00 (6 octombrie):Noaptea Albă a Poeziei – maraton de lecturi

Participă: Liviu Antonesei, RaduAndriescu, Șerban Axinte, LucianBălan, Lucian Brad, Marius Chivu,Nicolae Coande, Mariana Codruț,Ioan Coroamă, Valeriu A. Cuc, Ni�chita Danilov, Andrei Dósa, Cor�nelius Drăgan, Vlad Drăgoi,Domnica Drumea, Teodor Dună,Lia Faur, Anastasia Gavrilovici,Diana Geacăr, Vlad A. Gheorghiu,Adela Greceanu, Benji Horvath,Matei Hutopilă, Viorel Ilişoi,Claudiu Ioan Maftei, Marin Mă�laicu�Hondrari, Sebastian Mihail,Nicoleta Nap, Emilia Nedelcoff,Radu Nițescu, Andrei Novac, LucaOuatu, Florin Partene, AndreeaPetcu, Bogdan Alexandru Petcu,Ioan Es. Pop, Florentin Popa, Flo�rentina Pocovnicu, Roxana�Maria

Prisecariu, Silviu Romaniuc,Andra Rotaru, Andrei Rusu, MoniStănilă, Robert Șerban, VladTăușance, Alex VăsieșModeratori: Claudiu Komartin,Cezar Paul�Bădescu, CosminPerța, Radu Vancu

SÂMBĂTĂ, 6 OCTOMBRIE 2018

l 12.00-13.00: Dezbatere. Book-trailer, booktube și blog – altefeluri de a promova literatura

Invitați: Raisa Beicu, Daria Câm�peanu, Claudia PopescuModerator: Eli Bădică

l 12.00-20:00: Muzeul Memo-riei – mesaje din trecutul tău;instalaţie interactivă „TelefonulAmintirilor”

Eveniment organizat în partene�riat cu Asociația „Punctart”

l 13.00-14.30: „Scriitori în Centru”Invitați: Teodor Dună, NicoletaNapModerator: Claudiu Komartin

l 14.30-16.00: Scriitori în CentruInvitaţi: Domnica Drumea, IoanEs. Pop

Moderator: Radu Vancu

l 16.00-18.00: Scriitori în CentruInvitați: Lluis�Anton Baulenas,

Evald Flisar, Bogdan RăileanuCu participarea traducătoarelorPaula Braga Šimenc și Maria�Sa�bina Draga AlexandruModerator: Bogdan Crețu

l 18.00-20.00: Scriitori în CentruInvitați: Iuri Andruhovici, Au�gustin Cupșa, Kamila ShamsieModerator: Bianca Burța�Cernat

DUMINICĂ, 7 OCTOMBRIE 2018

l 12.00-13.30: Scriitori în Centru

Invitați: Eduardo Caballero, Catherine Lovey, Carmen FiranCu participarea traducătoareiFlorica Ciodaru�CourriolModerator: Bogdan Crețu

l 12.00-20:00: Muzeul Memoriei–mesaje din trecutul tău,instalaţie interactivă „Telefonul Amintirilor“

În parteneriat cu Asociația Punctart

l 13.30-15.00: Scriitori în CentruInvitați: Andrei Dósa, Benji HorvathModerator: Cezar Paul�Bădescu

l 15.00-16.30: Scriitori în CentruInvitați:Marin Mălaicu�Hon�drari, Mariana CodruțModerator: Cosmin Perța

CASA FILIT

CASA COPILĂRIEISâmbătă, 17.00-18.30,

Cinema MuzeulŢăranului, Studioul

„Horia Bernea“,București

Jonathan Franzen în dialog cu Cătălin

Ștefănescu

Eveniment organizat înparteneriat cu Editura

Polirom

12ANUL XIV NR. 617

29 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018călătorii www.suplimentuldecultura.ro

DEZVOLTAREA CULTURALĂ A COMUNITĂȚII LOCALE:

PopUp Festival CameralDacă încă nu ai aflat, PopUp Fes�tival Cameral e o inițiativă inde�pendentă susținută în modvoluntar de comunitatea crea�tivă din Iași.

DESIRÉE HALASEH

Deschidem case, sufragerii șispații avangardiste, schimbămcontextul, ridicăm întrebări, lan�săm jocuri și ne propunem săaducem arta mai aproape de tine.Locul e mereu altul, de fiecaredată secret (parte din joc), iar gaz�dele alese după un luuung șir deinițieri și ritualuri amazoniene.Nu sunt chiar ca vecina de la doi.

Ajuns la frumoasa vârstă de 8luni, PopUp Festival Cameraladună comunitatea de artiști lo�cali și nu numai în fața miculuipublic amator în spații mici, deobicei o sufragerie sau o man�sardă, dar și în locuri mai mari,precum un bistro (CUIB), o gale�rie de artă contemporană (Bor�derline Art Space), un studio defotografie de pe peronul unei gări(Amaze Photo Studio).

E un mod de a educa și an�trena apetitul pentru cultură alieșenilor prin doze concentratede literatură, design și arhitec�tură, teatru, poezie, fotografie,artă culinară, workshopuri prac�tice de coffee brewing, papetăriecreativă, ceramică, caligrafie, ilus �trație, prelucrarea lemnului, dansliber, reciclare, discuții despre că�lătorii sau chiar lecții de canto cuo soprană.

Ne�au trecut pragul oamenimari, precum scriitorii Florin Lă�zărescu și Dan Lungu, soprana Jo�hanna Rusu, dirijorul GeorgeHariton, jurnalistul – consultantîn comunicare – Vlad Tăușance,consilierul local Andrei Postola�che, actrița Andreea Boboc, fol�kistul Cosmin Vaman, artistele vizuale Tatiana Fiodorova (Repu�blica Moldova), Liliana Basarab șiSmaranda Ursulean, păpușăreasaIlinca Istrate împreună cu Po�gany, psihoterapeuții Raluca Be�jenariu și Teodora Popescu,fotografii Ioan Bălășanu și OdinMoise, călătoarea Laura Baban,trupele Luna Amară și Robin andthe Backstabbers, și mulți alții.

În general se adună 30�40 departicipanți, pe sistemul adu�țisingur mâncarea (vegetariană) șibăutura (non alcoolică) pentru acrea un cadru intim în care ori�cine se poate simți confortabil, in�clusiv cei mici (cel mai micparticipant avea 8 luni). PopUpFest oferă artă pentru comuni�tate. Cum în România prețurilepentru workshopuri sau diferitecursuri creative sunt exorbitante,nu oricine își permite să fie activpe zona asta. Microfestivalul PopUpintervine în scenă pentru aschimba paradigma. Ce faci cândtimpul și banii nu mai sunt oproblemă? Te alături sau stai de�oparte sau devii un actor alschimbării?

Fondurile strânse prin donațiesunt mereu direcționate către pro�iecte locale, sprijinim comunitateade artiști din Moldova, precumHala Fix – performig Art Space.

Pe 29 septembrie, cam cândcitești tu „Suplimentul de cultură“,ne vedem într�un loc boho�chic dinurbea Iașului pentru ediția tomna�tecă de PopUp, cu numărul 8.

PROGRAMUL EDIȚIEI CURENTE

29 septembrie

l17.00�17.30:Trialog poetic – LorenaEnache – Andreea�Elena Simion

„Sinceri și deschiși unul fațăde altul, momentul va fi ca o scenăde teatru jucată de trei amatori fărătalent. Vom construi un poem co�lectiv, fiecare spunând, pe rând,câte un vers aparent întâmplător,din poeziile personale, în speran�ța că se va potrivi cu versul spus

anterior. Nu avem voie să ne anunțămanterior ce versuri vom recita“;l 17.30�17.45: Pauză în zona dechill out;l 17.45�18.15: Himalaya Nomadscu Simina Cernat. Un om care aurcat solo pe vârfurile Stok Kangri(6.121m) și Kang Yatse (6.250m)din nordul extrem al Indiei.

„Imagini din calatorii: am înminte un leagăn de pe o plajă goalădin estul Baliului, de unde obiș �nuiam să privesc apusul; zâmbetulbucătăresei de la orfelinatul mu�sulman unde am locuit trei luni; fri�gul de pe vulcanul Ijen, cel cuflă cări albastre; cafeaua de dimi �neață, din junglă, de când plecasemla vânătoare cu Buang, în Maluku;panorama Lehului văzută de pe ostâncă cu care m�am împrietenit;râsul din trekkingul în care mi�amcunoscut iubirea indiană; Gangelecurgând în fața mea, mirosulbețelor parfumate, clopotele de latemplul din Laxman Juhla; răsăritulpe Stok Kangri, la 6.200 metri;liniștea completă din deșertulmontan al Ladakhului; mirosul debalegă din Likir, satul unde am stato lună fără semnal la telefon“;l 18.45�19.15: Cristina Poncu, fo�tograf & călător – Open talk;l 19.20�20.00: Potluck & sociali�zare;l 20:00�20.30: Irina AlexandraFelea vine să ne vorbească despreFood Not Bombs, Iași, mișcarea cehrănește tot globul;l 20.30�21.30:Odin Moise – work �shop în Camera obscură – prelu�crarea fotogramelor; l 21.30�22.30: Hai să ne cunoaș �tem – networking – punem lacale viitoare proiecte, colaborăm,visăm, dăm mai departe.

Înscriere: trimite un e�mail la desiree.aapl@gmail.com. Veiprimi apoi detalii despre loculexact.

**Locuri limitate! Primul ve �nit primul servit

*** De adus: perne, izoprene,yoga mat, covorașe

CE SPUN PARTICIPANȚIIDESPRE FESTIVAL?

Andreea:Un eveniment creatde și pentru comunitate. E cuzâmbete, relaxare, curiozitate șiapropiere, așa că face bine și laminte și la suflet.

Irina: Unul dintre puțineleevenimente din Iași care a aduslaolaltă oameni din domenii atâtde diferite, i�a pus în aceeași su�fragerie și i�a făcut să�și găseascăpasiunile comune. Felicitări pen�tru inițiativa de a aduce și în Iașiconceptul ăsta, big up!

Elena: Un festival cu pasiunimodeste sau extreme, destăinuiteprin casele oamenilor. Love it!Pop�up your heart.

Vlad: Unele chestii sunt maiinteresante decât internetul!

Andreea: Un festival pentrusuflete libere, curajoase și crea�tive. Un festival bun ca o zi de varălină. Un festival al toleranței șiemancipării.

Alexandra:PopUp Festival e ogură de aer proaspăt, de entu�ziasm, de energie, de idei și oa�meni care vor să împărtășească. E

o evadare în a dărui și a priminecondiționat artă, meșteșug șitrăiri autentice. E felul ideal de adeschide comunitatea și de a oaduce împreună. Recomand cutoată inima!

Mihaela: Festivalul ca un bul�găre de zăpadă. A pornit de la unfulg de nea și acum e ditai omulde zăpadă. Cât s�a rostogolit, aluat cu el oameni foarte faini,diverși și talentați. Mă bucur multcă odată cu PopUp am descoperito altă față a Iașului.

Lucian: Un festival mai origi�nal ca acesta eu n�am întâlnit pânăacum în Iași sau alt oraș din țară.Nici nu știu în ce fel de activitatesă�l încadrez, că a fost extrem dedivers și fascinant de fiecare dată.La fiecare ediție am avut privile�giul și plăcerea să întâlnesc doaroameni minunați și dornici decunoaștere și de a�și împărtăși pa�siunile și ideile. Mă bucur că amfost prezent în cea mai diversă, fi�rească și prietenească adunare.

Răzvan: Dacă vrei să cunoștioameni plini de pasiune pentruceea ce fac sau să fii inspirat de spi�ritul de comunitate, PopUp Fest epentru tine. Recomand cu căldură.

Daniela: Ce se întâmplă laPopUp Festival? Întâlnești oa�meni liberi și nonconformiști, aiparte de artă sub diverse forme,una mai inedită ca alta, te simțiexcelent în compania unor oa�meni deosebiți. Încearcă PopUpFestivalul măcar odată și vei fi ne�lipsit la următoarele ediții. CLARDĂ DEPENDENȚĂ!

Lavinia: Un eveniment inte�resant, inedit, organizat cu grijăde oameni faini, care va contribuila dezvoltarea culturală a co �munității locale, oferind în acelașitimp un mediu relaxat, distractiv,de manifestare artistică din celemai diverse domenii. Mă bucur căam avut ocazia să fac parte dintreartiștii care și�au adus contribuțiaacestui festival cameral și am fostfericită să particip și la celelalteactivități.

Hai și tu! SDC

...sau Două feluri de lectură amoștenirii blues�rock. Așa tre�buia să formulez titlul textuluide azi dacă intenționam să comit un studiu serios despreceea ce trece drept marfă,distracție, fleac.

Sau, în cazul vreunei încercăriaxiologice la nivel social, doar su�perficialitate. Chestie totalmenteblamabilă, în aceste vremuri de�plorabile, nu? Dar lucrurile se�rioase nu fac obiectul preocu� părilor noastre rockeristicești!

Așadar, doi chitariști și albu�mele lor nou�nouțe, editate deaceeași firmă consecventă cu sine,care ține ridicat standardul muzi�cii contemporane: Provogue –Mascot Label Group. Unul esteJoe Bonamassa – Redemption(lansat la 21 septembrie 2018), aldoilea, Doyle Bramhall II – Sha�des (programat pentru 5 octom�brie 2018). Despre Joe Bonamassacred că am epuizat toate cuvintele

de laudă, frazele deștepte șisimțămintele prietenoase. Băiatulăsta (bărbat în toată firea nu credsă fie, dat fiind că la opt ani s�aurcat pe scenă, alături de însușiB.B. King, și de�atunci n�a mai co�borât) – băiatul ăsta de aur țineparcă să doboare toate recordu�rile în domeniu. Uneori poți să�lsuspectezi de grabă, dar nu și deneglijență. Înregistrările sale se si�tuează la nivelul calitativ de sus,cel puțin în privința părții tehnice,dacă interpretarea în sine permitesimpatice cârcoteli. Nu c�ar fislabă, nici vorbă! E atât de bună,încât te apucă deznădejdea că n�ai

ce�i reproșa! Și să nu creadă citi�torul că ești lipsit de simț critic,dai cu degetul în literele greșite șiînsăilezi câteva fraze, ciupindu�teperiodic să te convingi că nu dormi!Abundența albumelor solo, cola�borările cu alte nume faimoase alescenei actuale, omagiile muzicaleaduse predecesorilor fac din Bo�namassa un fenomen. Pe discul defață pornește cu un riff din LedZeppelin, mai presară altele ici�colo, dar niciodată nu dă senzațiade pastișă, de imitație, de plagiat.Și asta datorită energiei uluitoarepe care chitaristul de 41 de ani orisipește cu dărnicie, ca un miliar�dar filantrop, incapabil să pri�ceapă că abundența sufocă. De ladebutul său, de�acum 18 ani fărăo lună, când începea vijelios cu

preluarea unei piese a lui RoryGallagher, Joe parcă n�a fost ni�ciodată mai viguros și mai dedicatblues�rockului decât acum. E oprimenire să�l asculți, e o treziredin lâncezeală, dacă din moartenu se poate!

Altfel se prezintă situația încazul lui Doyle Bramhall II. Cuunsprezece ani mai vârstnic decâtJoe, Doyle descinde, cu siguranță,din celălalt filon al muzicii blues�rock, acela domol ca mersul unuialigator prin mlaștinile din Flo�rida sau Louisiana (chit că Doylee texan). Tot la fel de periculos șinecruțător ca reptila, stilul prac�ticat de Doyle poate să treacă ne�observat și fără succes de public.Bramhall nu are spectaculozitatealui Bonamassa, nici nervozitatea

acestuia. Și nici armata de PR careface din Joe, pe bună dreptate, unstar. Dar nu e mai puțin valoros,consistent, luxuriant și plin demuzicalitate fără cusur. De altfel,tocmai muzicalitatea, poate exce�siv distilată, împiedică răspândi�rea mai mare a pieselor pe careDoyle Bramhall II le cântă singursau acompaniat de prieteni caNorah Jones, Tedeschi TrucksBand sau Eric Clapton. Ce oferăDoyle acum spre audiție, al cinci�lea album propriu, se distingeprintr�un fel de bonomie și sere�nitate, ca și cum toate problemeleomenești nu există, ci numai mu�zica, muzica fără limite. Iar uneoriîți spui că, într�adevăr, doar mu�zica contează!

Cele două modalități de abor�dare a genului blues�rock se com�pletează reciproc și reverbereazăîn simțurile multor contempo�rani, în pofida realității că gustulpublicului s�a deplasat, ba chiars�a degradat. Eleganța impulsivăa lui Bonamassa nu distorsio�nează absolut deloc, iar discrețiafină a lui Bramhall II nu e maipuțin pregnantă.

Și amândoi strălucesc. SDC

Doi chitariști...

13ANUL XIV NR. 61729 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018 opinii

www.suplimentuldecultura.ro

Sunt Mădălina, Balanță. Nu îmiverific horoscopul dimineața, daruneori mă întreb ce s�ar întâmpladacă aș face asta. M�aș recu �noaște? Sunt lucruri suficient devagi încât să se potrivească ori�cui? S�ar contrazice? Cum ararăta o zi dacă toate lucrurile dintoate horoscoapele s�ar întâmplaconform predicțiilor? M�am hotă�rât să aflu. Am citit dimineațătoate horoscoapele. Seara am trasconcluziile.

S�ar putea ca o problemă de sănă�tate să vă împiedice să plecați într�ocălătorie sau să ajungeți la o întâl�nire.  Relațiile cu partenerul deviață ar putea fi puțin tensionatedin cauza unei rude mai în vârs tă.(eastrolog.eu)

Ești foarte preocupat de as�pectul tău, posibil din cauză că vreisă îți impresionezi actualul parte�ner. Nu îți fă (sic!) griji, acesta vacrede că arăți grozav. (horos �cop.ro)

Dacă astăzi te simți în loculnepotrivit, iată un motiv bun pen�tru a face niște schimbări relațio �nale, pentru a renunța la niște

atașamente și a recunoaște even�tualele greșeli din trecut. (astro�cafe.ro)

El nu știe să se impună decâtprin ton agresiv, prin forță, printr�oviolență pe care nu o poți tolera,dar[,] chiar dacă vei încerca să îțispui părerea despre comporta�mentul său nepotrivit, nu vei scăpafără un atac la persoană. (acva �ria.com)

Un focus astral foarte favorabilte poate găsi planificând o ieșire șisperând să îi implici și pe alții.Poate fi vorba de un eveniment

cultural[,] ca o expoziție sau unconcert, și te poate încuraja să îțiexplorezi propriile daruri și ta�lente. (sfatulparintilor.ro)

Cei născuți în zodia Balanțăvor fi forțați de Chiron, Înțeleptulși Vindecătorul zodiacului, să re�vină la sentimente mai bune vizavide colegii de muncă și să�și reeva�lueze statutul profesional. De ase�menea, vor avea acum ocazia săvindece afecțiuni cărora pânăacum nu le dădeau de cap, iar ho�roscopul de azi pentru zodia Ba �lanță îi sfătuiește să nu refuze nici

o formă de tratament care vinespre ei. (CanCan)

Ai destulă energie să te impliciactiv într�o activitate care�ți poateîmbogăți visteria, știi să�ți admi�nistrezi corespunzător timpul,care în cazul tău înseamnă bani.(astrodex.ro)

Vedeți�vă de ceea ce aveți defăcut, nu vă lăsați distrași de totfelul de nimicuri, mai ales nu vălăsați atrași în discuții în contra�dictoriu care au mare potențial dea degenera în certuri. (ezodii.com)

Comunicarea de care ai parteîn relație nu te ajută să descopericeea ce simte partenerul în raportcu anumite aspecte. Poate nici tunu ești o atât de bună ascultătoareprecum pretinzi. (Elle)

O să vă implicați în organiza�rea unui eveniment, al unui spec�tacol și o să vă bucurați de apre� cierea celor din jur. (PRO TV)

Cum ar fi trebuit să curgă ziuaipotetică: în ciuda faptului că suntbolnavă, dar totodată binecuvân�tată de Chiron să mă însănătoșesc,după ce mi se anulează întâlniriletrebuie să organizez un eveniment,ocazie cu care voi avansa în carieră

și mă voi îmbogăți și mă voi vedeape rând cu rudele, prietenii și parte�nerul. El la început va urla la mine,dar eu, fiind deosebit de atractivă,voi reuși să îl îmblânzesc, dar totușivoi rămâne pe gânduri dacă nu e unmoment bun să fac o schimbare. 

Cum a arătat ziua mea. În pri�mul rând, era miercuri. Cinemerge în călătorie și planificăieșiri și se gândește la schimbărirelaționale într�o zi de lucru? To �tuși, dacă evenimentul, rudele șiprietenul ar putea fi considerateNetflix, atunci ziua mea a arătatdestul de fidelă horoscopului. Amstat pe gânduri la ce serial să măuit și câteva minute nu a vrut sămeargă, deci a fost „agresiv“, dar l�am ascultat, i�am găsit defecțiu �nea și până la urmă a mers. Îm �bogățirea visteriei a fost clar ominciună. Așa îmi trebuie dacă ci�tesc horoscopul. SDC

MĂDĂLINA COCEADE VEGHE-N LANUL DE CULTURĂ

O singură zi, zece horoscoape

DUMITRU UNGUREANUROCKIN’ BY MYSELF

ANUL XIV NR. 61729 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 201814

www.suplimentuldecultura.ro

LUCIAN AMARII (JUP)SUPLIMENTUL LUI JUP

până la resuscitarea micului de�tectiv belgian. Joaca ei de�aAgatha Christie a început în 2014cu The Monogram Murders, carenumai în Anglia s�a vândut în240.000 de copii și a fost tradus în36 de limbi. O a doua carte, Clo�sed Casket, a avut și ea succes, iarasta a făcut ca și cărțile „originale“ale Sophiei Hannah să cunoascăvânzări mai mari. Și, deși cronica�rii nu sunt prea blânzi cu nouaaventură a lui Poirot, pare�se căun al patrulea roman din aceastăserie este negociat chiar în acestmoment.

Pe de altă parte, Eoin Colfer,autor al seriei de succes ArtemisFowl, încearcă un tribut faimosu�lui Ghid al autostopistului deDouglas Adams numit And Ano �ther Thing, dar fără aceeași stră�lucire. Un alt scriitor, JamesHenry, scrie prequel�uri ale serieiInspector Frost de R.D. Wingfield,iar romane purtând numele luiDick Francis apar, fără greș, în fie�care toamnă, deși scriitorul a de�cedat încă din 2010.

Aceste romane nu sunt atât dereușite și nu toate se vând foartebine, Dar aceasta nu îi împiedicăpe editori să continue seria aces�tor „colaborări postume“.

Alte asemenea producții suntînsă apreciate. Un exemplu ar fiMoney in the Morgue, un alt ro �man avându�l ca erou pe inspec�torul Alleyn, realizat de StellaDuffy din numai cinci capitoleterminate și câteva note scrise decreatorul original, scriitorul NgaioMarsh. Lăudat este și Only toSleep de Lawrence Osbourne,apărut în septembrie, o nouăaventură a faimosului Philip

Marlowe, detectivul particularimaginat de Raymond Chandler.

Și tot în această toamnă unalt autor de succes Ben Schott,lansează un „omagiu autorizat“ alcărților lui P.G. Wodehouse, inti�tulat Jeeves and The King ofClubs și în care Bertie Wooster șivaletul Jeeves „intră în lumeaspionajului pentru a investiga cu�riosul incident al dialogului petimp de noapte“. SDC

A fost „doar“ producătorul Războ�iului stelelor, dar fără el poate căsaga galactică a lui Lucas n�ar fivăzut niciodată lumina ecranelor.Sau ar fi fost foarte diferită.

Gary Kurtz a încetat dinviață la vârsta de 78 de ani, jelitde întreaga comunitate Star Wars,deși a fost „decuplat“ de indus�tria construită de Lucas de maibine de trei decenii. Kurtz, năs�cut în 1940, a început să lucrezeca producător de mici filme hor�ror și westernuri în anii ’60 după

care, vreme de trei ani, a fost înVietnam.

Lucas i�a fost prezentat decătre Francis Ford Coppola în1970. A luptat ca Lucas să pri�mească finanțare pentru Ameri�can Graffiti, film care, în ciudaașteptărilor marilor studiouri, afost un uriaș succes.

De asemenea, Kurtz a fost ală�turi de George Lucas de�a lungulîntregii producții, extrem de difi�cile, a primului film din seria Răz�boiul stelelor. „Fără el, n�ar fi existat

Forța“, scrie Peter Mayhew, inter�pretul lui Chewbacca. Asta fiind �că Gary Kurtz, care studiasemi to logiile și religiile lumii, acontribuit, cu critici și idei, într�omăsură foarte mare la scenariileprimelor două filme din serie. Separe că el are un mare merit îndezvoltarea conceptului „Forței“.

După Imperiul contraatacă,Gary Kurtz nu a mai fost de acordcu direcția pe care Lucas voia să odea universului său și s�a separatde acesta în 1980.

„Am văzut cum s�au schimbatprioritățile lui George“, spunea el în�tr�un interviu din 2010. „Păpușile StarWars adu ceau de trei ori mai mulțibani decât filmele. E normal să iei de�cizii care să protejeze afacerile cupăpuși, dar nu e cel mai bun lucrupentru calitatea filmelor. A pune ju�căriile înaintea filmelor e ca și cumai pune căruța înaintea cailor.“

După despărțirea de Lucas,Kurtz s�a aliat cu Jim Henson pro�ducând excelentul film fantasy cupăpuși Dark Crystal și apoi o con�tinuare dark a Vrăjitorului din Oz,numită Return to Oz.

După aceea, încetul cu înce�tul, a ieșit din peisajul cinemato�grafic, rămânând în istorie caunul dintre personajele�cheie alemitologiei Războiului stelelor. SDC

Moartea unui autor nu înseamnăneapărat și moartea unui perso�naj de succes. Nu când editoriimiros prilejuri de a face vânzăriserioase.

Când a apărut, în 1975, Cor�tina trebuia să fie ultimul romancu Hercule Poirot (faimosul de�tectiv chiar deceda înainte definal). Doamna Christie, preven�tiv, scrisese romanul cu patru

decenii înainte și îl păstrase înseif decenii la rând. Moartea „Re�ginei Crimelor”, în 1976, n�a în�semnat însă și sfârșitul lui Poirot,care în această toamnă este eroulunui nou roman, The Mystery ofThree Quarters.

Este a treia aventură a lui Poi�rot fără Agatha Christie. Noua lui„mamă“ este Sophie Hannah, oscriitoare ce avusese succes și

Toamna șifantomelepersonajelorde altădată

Dispariția celuilaltpărinte al Forței

A relua personajele unui autori, în special de

literatură polițistă, pare a fi moda toamnei, cel

puțin în Anglia. Doar că, sub pana noilor lor

„părinți“, eroii nu mai strălucesc ca pe vremuri.

ANUL XIV NR. 61729 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018 15

www.suplimentuldecultura.ro

Responsabilitatea juridică pentru conținutul articolului îi aparține autorului.Manuscrisele primite la redacție nu se înapoiază.

Adresă: Iași, B�dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.: 0232/ 214.100, 0232/ 214111,

fax: 0232/ 214111

Redactor�șef:George Onofrei

Redactor�șef adjunct:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Arnăutu

Rubrici permanente:Bobi (Fără zahăr),Mădălina Cocea, Dragoș Cojocaru, Andrei Crăciun, Florin Ghețău, Radu Pavel Gheo, Florin Lăzărescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli Bădică, Marius Miheț, Cristian Teodo rescu, Bogdan�Alexandru Stănescu, Alina Purcaru, Cătălin Constantinescu

Muzică:Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru:Oltița Cîntec

Caricatură:Lucian Amarii (Jup)

Grafică: Ion Barbu

Actualitate:Cătălin Hopulele

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribuție:Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament:45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni.Prețurile includ și tarifele poștale.

„Suplimentul de cultură“ este tipărit cu sprijinul

Adevărul Holding

Marcă înregistrată – Editura Polirom și „Ziarul de Iași“. Proiect realizat de Editura Polirom în

colaborare cu „Ziarul de Iași“. Se distribuie gratuitîmpreună cu „Ziarul de Iași“.

PE SCURT

Femeia care i�a pozat pictoruluiGustave Courbet pentru unuldintre cele mai celebre și contro�versate tablouri din istorie paresă fi fost, în sfârșit, identificată.

În cartea L’Origine du monde,vie du modèle, ce urmează să fielansată pe 4 octombrie, ClaudeSchopp, cercetător francez specia�lizat în Dumas, afirmă că modelullui Courbet a fost Constance Qué�niaux, o dansatoare de la Operadin Paris.

Schopp a descoperit identita�tea femeii din întâmplare, analizândscrisorile schimbate între Alexan�dre Dumas Jr. și George Sand. Într�oscrisoare din iunie 1871, Dumas fiulîi scria lui Sand: „Nu pictezi cu celmai delicat penson cel mai răsună�tor interviu al dom nișoarei Que�niault de la Operă!“.

Descoperirea lui Schopp elu�cidează „un mister vechi de 152 deani“, spune presa franceză, fiind �că, din secolul al XIX�lea încoace,toată lumea a vrut să știe cine i�apozat lui Courbet pentru acest ta�blou scandalos.

Specialist în portrete și pei�saje, Courbet a creat în 1866această „origine a lumii“, tablouprezentând în prim�plan un sex

feminin, la comanda diplomatu�lui turco�egiptean Khalil�Bey, peatunci „o figură flamboiantă“ alumii bune pariziene.

Modelul, Constance Quéniaux,s�a născut într�o familie modestă șia ajuns dansatoare la Operă, undea primit însă numai roluri secun�dare. Pentru a trăi, Constance câș �tiga bani și din prostituție, ajun� gând, în cele din urmă, amanta și„talismanul norocos“ al lui Khalil�Bey. Cu banii astfel câștigați, ea și�a trăit restul vieții în bunăstare,celibatară și fără copii, devenindcunoscută pentru filantropia ei.„O femeie care merită admirația,care a depășit numeroase obsta�cole în viață pentru a trăi o viațăplină de bun�gust“, spune cerce�tătorul francez.

Scandalos, rareori expus pu�blic, schimbând mai mulți pro�prietari după ce Khalil�Bey, plinde datorii, a fost silit să îl vândă,tabloul Originea lumii este consi�derat astăzi „o operă majoră“ ce„face parte din patrimoniul cultu�ral francez“.

Recent, el a fost subiectul unuiimens scandal soldat cu un procesdupă ce Facebook, considerându�lobscen, l�a cenzurat. SDC

referindu�se la decizia producă�torilor filmului de a�l înlocui peSpacey după ce acesta a fost acu�zat de agresiune sexuală. „O săfacem la fel cu istoria recentă? Osă mergem mai departe în istoriesă îi eliminăm pe toți cei care s�aucomportat greșit în orice fel, careau încălcat legea, care au comis oinfracțiune? O să îi ștergem com�plet din istorie?“n Cântăreața americană Yasmi�nah a declarat că a fost plagiatăde duetul francez Daft Punk și demuzicianul canadian The Week �end, pe care îi acuză că s�au inspi�rat prea mult dintr�o piesă de�a eidin 2009 pentru hitul Starboy. Eacere despăgubiri de cinci mi�lioane de dolari. Clipul pieseiStarboy are deja 5,7 milioane devizionări pe YouTube.n Rapperul de culoare francezNick Conrad a declanșat un imensscandal lansând un clip greu desuportat, pentru o piesă numităPLB – Pendez les blancs (Spânzu �rați�i pe albi). De origine cameru�neză, cu un tată diplomat, Nick

Conrad pare să fi devenit recentun adept al extremismului rasist,denunțând pe pagina sa de Face�book „colonialismul“ și făcândapel la „răscoală“. n Mel Gibson va scrie și realiza unremake al celebrului western Hoar �da sălbatică de Sam Peckinpah, carea impresionat cu vio lența lui în1969. De asemenea, Gibson ur�mează să regizeze Distroyer, unfilm despre bătălia din Okinawa, cuMark Wahlberg în rolul principal. n Exemplarul din Amantul doam�nei Chatterley de D.H. Lawrence,folosit de judecătorul Sir LawrenceByrne la procesul intentat edituriiPenguin Books pentru „obsceni�tate“, în 1960, va fi scos la licitațieîn această toamnă. Cartea a maifost vândută în 1993 pentru sumade 4.370 de lire sterline. Publicatpentru prima oară la Florența, în1928, romanul lui Lawrence a a �pă rut în Anglia abia în 1960, lan�sarea fiind însoțită de scandal și deun proces care, soldat cu o achi �tare, a deschis calea spre o maimare libertate de expresie în Rega�tul Unit. SDC

Pagini realizate de DRAGOȘ COJOCARU

ConstanceQuéniaux: Originealumii are un chip

n La 82 de ani, Robert Redford arenunțat la ideea de a ieși la pen�sie, refuzând să spună dacă roluldin The Old Man and the Gun(2018) al lui David Lowery, va fiultimul său rol la cinema. Pe 6 au�gust Redford își anunțase retrage�rea, dar la sfârșit de septembrie arecunoscut pentru „Variety“ căanunțul „a fost o greșeală. Nu tre�buia să spun așa ceva“.n În acest timp, Gérard Depardieua anunțat că, în octombrie, se vaîntâlni cu președintele Erdoğan șică va profita de întâlnire pentrua�i cere acestuia cetățenie turcă.Depardieu, care nu ezită să se nu�mească „cetățean al lumii“, aredeja cetățenie franceză, algerianăși rusă.n La peste 50 de ani de la succesulfilmului Un bărbat și o femeie (fotosus), regizorul francez Claude Le�louch realizează o continuare, cuaceeași actori. În 1966, Lelouchintra în istorie după ce filmul lui,cu Anouk Aimée și Jean�Louis Trintignant în rolurile principale,câștiga Palme d’or la Cannes șidouă premii Oscar. În 1986, Le�louch a realizat o primă conti�nuare, Un Homme et une femme:20 ans déjà.n A încetat din viață, la vârsta de75 de ani, actorul american AlMatthews, un abonat la roluri deduri în filmele anilor ’80 și ’90.Este cunoscut mai ales din rolulsergentului Apone în Aliens.n „Nu aprob faptul că rolul luiKevin Spacey în All the Money inthe World a fost tăiat la montaj“, a declarat actrița Judi Dench (foto),

16ANUL XIV NR. 617

29 SEPTEMBRIE – 5 OCTOMBRIE 2018fast food www.suplimentuldecultura.ro

Așa sună citatul mai larg dinintervenția lui Mihai Antonescudin ședința Consiliului de Miniș �tri din 8 iulie 1941, din care RaduJude a extras titlul noului săulung metraj. Un film mai dificilpentru publicul larg decât prece� dentele filme ale cineastului șipoate cel mai abstract de pânăacum, în ciuda referințelor isto�rice exacte. Titlul e pus între ghi�limele și asta e esența lui.

Filmul începe cu un fragmentdintr�un jurnal românesc de ac �tualități despre Odessa momen�tului ocupării de către armataromână, care e însoțit de comen�tariul propagandistic al epocii. Ti�mecode�ul ne indică de la începutcă filmul nu va fi, așa cum explicăși regizorul în interviul pe care nil�a dat, o „experiență imersivă“,lucru confirmat de primele cadrecu Ioana Iacob (protagonista), fil�mate neglijent înainte ca o cla�chetă cu titlul filmului și numelelui Jude să apară în gros plan, iarIoana să ne spună (cu o vitrină cuarme vechi în spate): „Bună ziua!Mă numesc Ioana Iacob, suntactriță și interpretez rolul Marianei

Marin. Nu poeta, din păcate… Atâteu, cât și personajul pe care îl in�terpretez suntem cetățeni ro�mâni, de etnie română și amân două am fost botezate în religiacreștin�ortodoxă. Dar, spre deose�bire de mine, Mariana e atee. Ală�turi de mine vor mai apărea înfilm Alexandru Dabija, Alex Bog�dan, Ilinca Manolache, ȘerbanPavlu“ și enumerarea e întreruptăchiar de Ilinca Manolache care oanunță pe Ioana – care deja a de�venit Mariana, că au venit „moșii“.Mariana (sau Ioana?) se îndepăr�tează cu arma pe umăr urându�nedin mers vizionare plăcută, iaraparatul de filmat și alți membriai echipei o urmăresc prin sălileMuzeului Militar Național dinBucurești fredonând Treceți ba�talioane române Carpații.

FILMUL E EXTREM DE VORBITPENTRU CĂ E FOLOSIT CA VEHICUL

„Moșii“ sunt niște pensionariveniți la casting. Mariana îi punesă alerge răcnind, imaginându�șică sunt în flăcări. Pentru că sun�tem totuși încă în limb (Ioana eMariana care e Ioana), replicile șisituațiile creează un fals comic.Un bărbat se maimuțărește încer�când să pară disperat, iar când ofemeie începe să implore veridicîndurare, strecoară în discursul ei„sunt o bătrână cu brâul de lână“,ceea ce dezamorsează efectul.

În două ore și un sfert Judene�o arată pe Mariana (care e re�gizor de teatru) pregătind o re�constituire a masacrului de laOdessa pentru niște evenimentede stradă organizate de PrimăriaCapitalei. Printre scenele de larepetiții, filmul include printre

altele extrem de lungi citate lite�rare (de pildă, cel citit de Marianadin Isaac Babel, într�un cadru fix,teatral), scene cu Mariana întâl�nindu�se cu amantul sau bând vinîn cadă (o ironie la adresa orizon�tului de așteptare a unui anumitgen de public, dar și un mod de aglosa pe tema adevărului absolut),glume populare de genul referin �țelor la „domnul Sergiu“ (Nico�laescu), precum și lungi parlamen�tări intelectuale dintre Mariana șiun șef de la Primărie (AlexandruDabija), care vrea s�o convingă sărenunțe la reconstituirea masa�crului (disputa intelectuală aretoate datele unei curtări, iar Mo�vilă nu pare un idiot).

Filmul e extrem de vorbitpentru că, așa cum spune Jude îninterviu, e folosit ca vehicul: „maiimportant mi s�a părut ca textelesă fie comunicate spectatorilorprin intermediul actorilor“.

O sursă de comic există înrepetițiile pentru reconstituire,dar e sabotat în permanență demultitudinea de referințe livrești(„ranița ta e ca a lui Wittgenstein“).Practic, elementele din realitateafilmului funcționează cu o să�geată spre un „text“, ceea ce anu�lează orice dorință ori tentație aspectatorului de a se scufunda înrealitatea din film. Probabil Judesupracompensează pentru Aferim!,

pe care mulți l�au luat drept filmrealist, când dorea de fapt să aratebarierele dintre realitate și repre�zentarea ei.

MARIANA E UN POSIBIL SEMN DE CARTE ÎNTR-UNUNIVERS DE REFERINȚE

Mai deranjant pentru spectatordecât verbozitatea (intenționat)exagerată a filmului și dialogulhiperintelectual sunt imaginilede epocă pe care Jude le intro�duce când nu te aștepți – cum efotografia unor evrei spânzurațistrecurată în toiul unei conver �sații dintre Mariana și colegiipentru găsirea celor mai eficientepancarte. Atunci realizezi impac�tul pe care vizualul îl are (nu oro�rile narate de Mariana sau re� constituite), iar Jude te și chinuiepăstrând fotografia pe ecranaproape un minut. Lungimea șiinformația densă furnizată la fie�care replică sunt teste de andu �ranță riscante, pentru că specta� torul obosește repede.

Nuditatea interpreților e sim�bolic�ironică, pentru că în sceneleintime regizoarea și amantul eipilot (Șerban Pavlu) tot despreAntonescu și Hitler discută.Amantul pilot (și el un clișeu) îiexplică cu mintea lui precisă:„Toată Europa era antisemită, și

ne�am integrat și noi în Europa“.Mariana e un posibil semn decarte într�un univers de referințe,dar și un fel de Om�indicator (veziOblio) care nu ordonează in �formația, ci o ramifică. Ars poeticalui Jude e livrată prin cearta Ma�rianei cu un figurant, când ea îispune: „Eu nu fac o reconstituiremilitară, da?, ci un spectacol carefolosește elementele reconstitui�rilor. Le folosește subversiv“.

După catharsisul reconstitui�rii arderii evreilor, care e parte areconstituirii prezentate în între�gime și filmate cu camere de tele�viziune, filmul se închide simetric,cu Mariana ieșind din personaj caun spirit și lăsând locul Ioanei,care fumează obosită lângă niștepăpuși spânzurate (reconstituirepalidă a fotografiei de mai sus).După întregul discurs al filmului,acestea par și nu mai par simpleobiecte simple de recuzită, dejaau fost încărcate energetic prinînsuși procesul reconstituirii. SDC

„Îmi este indiferent dacă vomintra în istorie ca barbari“ – de Radu Jude, cu: Ioana Iacob,Alexandru Dabija, Alex Bogdan,Ilinca Manolache, ȘerbanPavlu, Claudia Ieremia, BogdanCotleţ, Liliana Ghiţă, RudiRosenfeld

„Harta nu e teritoriul“

IULIA BLAGAFILM

„Îmi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari. Imperiul Roman a făcut o serie de acte de barbarie față de orizontulcontemporan și a fost totuși cel mai vast șimai măreț așezământ politic. Nu știu pestecâte veacuri Neamul Românesc se va maiîntâlni cu libertatea de acțiune totală, cuposibilitatea de purificare etnică și revizuireanațională, pe care atâtea veacuri a prăbușit-oprintr-o serie de infiltrațiuni“.

617

© S

ilviu

Ghe

ţie