INTEGRAREA SCOLAR SI SOCIO-PROFESIONAL A TINERILOR DELICVENTI

1

CUPRINS :ARGUMENT RESUME REZUMAT I. DELINCVENTA JUVENIL FENOMEN AL REALITTII SOCIALE 1. Deviant, delincvent, delincvent juvenil 2.Factori ai deviantelor comportamentale ale tinerilor 3. Modele explicative ale delincventei juvenile 4. Contributii personale II. INSTITUTII SOCIO-FUNDAMENTALE DE PROTECTIE A DREPTURILOR COPILULUI N CONFLICT CU LEGEA PENAL 1. Institutiile implicate n justitia juvenil 2. Modernizarea sistemului de delincvent juvenil si promovarea alternativelor la detentie pentru minori 3. Rspunderea penal a minorilor 4. Supraveghere si control social 5. Asistenta penal 6. Contributii personale III. RISCURI N REINTEGRAREA MINORILOR DELINCVENTI 1. Aspecte metodologice ale studiului. Tehnici utilizate 2. Prezentarea studiilor de caz 3. Contributii personale IV. INTEGRAREA SCOLAR SI SOCIO-PROFESIONAL A TINERILOR PROIECT DE INTERVENTIE 1. Descrierea proiectului 2. Rezultatele anticipate 3. Bugetul proiectului CONCLUZII BIBLIOGRAFIE GENERAL ANEXE

3 4 7 10 10 10 14 15 17 17 19 20 24 27 30 31 31 32 39 40 40 49 53 55 56 58

2

ARGUMENT

ntruct, am facut voluntariat n cadrul Serviciului de Probatiune de pe lng Tribunalul Neamt , am luat cunostint de faptul c infractiunile comise de ctre minori au crescut ca incident si au cunoscut o diversificare din punct de vedere al formei, aprnd noi tipuri de infractiuni, precum cele de natur electronic am ales s tratez aceste probleme n cadrul prezentei lucrri. Tema abordat n prezenta lucrare este de mare actualitate acest lucru fiind demonstrat prin datele statistice care atest gravitatea fenomenului delincventei n rndul tinerilor. n 2009, din totalul de 59.105 nvinuiri, 11.400 au fost aduse minorilor (iar 2.188 din acestea au fost pentru infractiuni comise cu violent). Lucrarea de disertatie cu titlul ,, Integrarea scolar si socio-profesional a tinerilor delicventi are ca scop identificarea datelor referitoare la fenomenul de delicventa n rndul tinerilor, ntelegerea acestui fenomen si elaborarea de solutii n vederea ameliorrii situatiei actuale, cu accent pe rspunederea penal si posibilittile de reinsertie social a minorilor delincventi. Printre obiectivele prezentei lucrri de disertatie se regsesc urmtoarele: definirea si explicarea conceptelor cheie, identificarea si prezentarea institutiilor socio-fundamentale de protectie a drepturilor a tinerilor aflati n conflict cu legea, identificarea factorilor de risc n reintegrarea tinerilor delincventi si identificarea unei modalitti de reintegrare a tinerilor delincventi n comunitate. Accentul se pune pe pedepsirea infractiunii si nu pe reeducarea si bunstarea copilului iar Serviciile de Probatiune tocmai acest lucru ncearc sa l schimbe.

3

Toate aceste date ngrijortoare si faptul c am intrat n contact pe perioada voluntariatului cu multe cazuri de minori care au svrsit fapte penale, au determinat realizarea prezentei lucrari de disertatie n acest domeniu.

RESUME Master's thesis with the title ,,School and socio-professional integration of young offenders'' is to identify data on the phenomenon of delinquency among young people, understanding this phenomenon and develop solutions to improve the current situation, focusing on criminal liability and opportunities for social reintegration of juvenile offenders. The objectives of this dissertation work are included the following: define and explain key concepts, presentation of fundamental social institutions to protect the rights of young people in conflict with the law, identification of risk factors in the reintegration of young offenders and presenting ways to reintegrate young offenders community. seriousness of the phenomenon of delinquency The among theme youth. addressed in this paper is very topical and this is demonstrated by statistical data indicating the Master's thesis reaching goals took the following form: In the first chapter ,,Juvenile delinquency phenomenon of social reality'' is defined concepts: deviance, delinquency and juvenile delinquency. Deviance describes all behavior that departs substantially from accepted social norms and values recognized by most members of society and its functioning as a core social group and reference system. Juvenile refers to a type of conduct that violates law, viewed as a set of regulatory rules, enacted and enforced by state and political authority. Juvenile delinquency and breach of rules called the people who have not attained the age of majority.Then identify the underlying factors of behavioral deviantelor youth. All models are explained in this chapter that is juvenile delinquency: social control theory, theory asocierelor differentiated anomie theory and the theory of commitmen.

4

Chapter II ,,The fundamental social institutions to protect children's rights in conflict with criminal law'' is devoted primarily to the presentation and analysis involved in juvenile justice institutions. Thereafter to the juvenile justice system and the features of criminal liability for young offenders and to end the chapter are ways through which social control for young offenders. By chapter III ''Risks in reintegrating juvenile offenders was a research aimed at identifying risk factors in reintegrating juvenile offenders method we have chosen is a case study. Techniques used: documentation, observation, interview, interview. The four case studies was intended: the presentation of criminal, family and social environment presentation defendants educational and professional developments, past criminal behavior before and after committing the crime, identifying predisposing factors of criminal behavior, ways to intervene in the case of four youngers. The last chapter ,,School and socio-professional integration of young people supervised in the community'' is devoted to an intervention project aimed at reducing the phenomenon of delinquency. The project consists of establishing a day center for education and socio-professional integration and resocialization of 25 male juvenile offenders, aged between 16 and 17 years of the Roman town. The center will carry out activities such as: education of juvenile offenders by specialized people with social skills and special training, good teachers (at the same time they come to school and normal school courses they are enrolled), psychological and pedagogical evaluation children, counseling, psychotherapy, cultural and extracurricular activities (excursions, watching some plays), the socialization of young people, strengthening the relationship between children and their families. Upon completion of its investigations the following conclusions: probation services have arisen as a result of prison overcrowding and the desire to try to decrease the number of people who commit crimes especially of minors who commit crimes. If the first alternative to non-custodial sentence was reluctant, now grew and formed specialized services dealing with this and probation professionals. Taking into account the protection and promotion of child rights have been set up courts for minors, an essential element Romanian probation system, whose operation will significantly improve caliatea justice for children. In this context arises the juvenile judge, prosecutor and the police for minor children. Occurred when probation services not enjoyed a great recognition, especially from other older institutions, the department will need to work. This makes the work counselors are greater and the chances that they can achieve smaller goals. Today this has changed, probation services working well with these institutions, orphanages, governmental and nongovernmental organizations. 5

Collaboration with these institutions and organizations is one of the best, in partnership with these many projects is taking place at Community and social order to reduce the risk of recidivism of persons in probation supervision, minors default. The proposed project is a pilot center supports the work of probation services and is a buffer between the prison environment and community. In the juvenile center the young is in contact with other people change their leisure, things that helps him see that there are other useful ways of entertainment, which are both entertaining and educational. Originality of work is given by personal contributions, namely: Centralization and achieving a thorough analysis examining specific terminology phenomenon studied in this thesis work. Classification of factors of juvenile deviance. Making an analysis of explanatory models of juvenile delinquency. In a personal interpretation of specific juvenile justice legislation. Analysis and presentation of the institutions involved in juvenile justice. Identify the main ways through which social control for juvenile delinquency. A sociological research on risk factors in the integration of juvenile offenders. Choice of methodology necessary to conduct research. Disseminating research results through four case studies. Establish a project primarily aims to intervene in the establishment of a Romanian village day center for school and socio-professional integration and resocialization of 25 juvenile offenders.

6

REZUMAT Lucrarea de disertatie cu titlul ,, Integrarea scolar si socio-profesional a tinerilor delicventi are ca scop identificarea datelor referitoare la fenomenul de delicventa n rndul tinerilor, ntelegerea acestui fenomen si elaborarea de solutii n vederea ameliorrii situatiei actuale, cu accent pe rspunederea penal si posibilittile de reinsertie social a minorilor delincventi. Printre obiectivele prezentei lucrri de disertatie se regsesc urmtoarele: definirea si explicarea conceptelor cheie, prezentarea institutiilor socio-fundamentale de protectie a drepturilor a tinerilor aflati n conflict cu legea, identificarea factorilor de risc n reintegrarea tinerilor delincventi si prezentarea unor modalitti de reintegrare a tinerilor delincventi n comunitate. Tema abordat n prezenta lucrare este de mare actualitate acest lucru fiind demonstrat prin datele statistice care atest gravitatea fenomenului delincventei n rndul tinerilor.Atingnd obiectivele propuse lucrarea a luat urmtoarea form: n primul capitol ,,Delincventa juvenil fenomen al realittii sociale sunt definite conceptele: devianta,delincvent si delincventa juvenil. Devianta desemneaz ansamblul comportamentelor care se ndeprteaz sensibil de la normele si valorile sociale acceptate si recunoscute de cea mai mare parte dintre membrii societtii si n baza crora functioneaz grupul ca nucleu social si sistem de referint.Delincventa se refer la un tip de conduit care ncalc legea, privit ca ansamblu de reguli normative, edictate si aplicate de ctre autoritatea statal-politic.Delincventa juvenil numeste nclcarea normelor si regulilor din partea persoanelor care nu au mplinit vrsta majoratului.Apoi sunt identificati factorii cauzali ai

7

deviantelor comportamentale ale tinerilor.Tot n acest capitol sunt explicate modelele delincventei juvenile si anume : teoria controlului social, teoria asocierelor diferentiate,teoria anomie si teoria angajamentului. Capitolul al II lea ,, Institutii socio-fundamentale de protectie a drepturilor copilului n conflict cu legea penal este dedicat n primul rnd prezentrii si analizei instituiilor implicate n justitia juvenil.Apoi este prezentat sistemul de justitie juvenil si elementele caracteristice rspunderii penale n cazul tinerilor delincventi iar spre sfrsitul capitolului sunt prezentate modalittile prin care se realizeaz controlul social n cazul tinerilor delincventi. Prin capitolul III ,,Riscuri n reintegrarea minorilor delincventi s-a realizat o cercetare care are ca scop identificarea factorilor de risc n reintegrarea minorilor delincventi Metoda pe care am ales-o este studiul de caz.Tehnicile utilizate : documentarea,observatia, ntrevederea, interviul.Prin cele patru studii de caz s-a urmrit: prezentarea faptelor penale, prezentarea mediului familial si social al inculpatilor, evolutia situatiei scolare si profesionale, trecutul infractional, comportamentul nainte si dup comiterea faptei, identificarea factorilor favorizanti ai comportamentului infractional, modalittile de interventie n cazul celor patru tineri. Ultimul capitol ,,Integrarea scolar si socio-profesional a tinerilor supravegheati n comunitate este dedicat unui proiect de interventie care are ca scop diminuarea fenomenului de delincvent .Proiectul const n nfiintarea a unui Centru de zi pentru integrarea scolar si socio-profesional precum si resocializarea a 25 de minori delincventi de sex masculin, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din localitatea Roman. n centru se vor desfsura activitti de tipul: educarea minorilor delincventi de ctre persoane specializate, cu aptitudini sociale si pregtire special, buni pedagogi (n acelasi timp ei vor urma si cursurile scolare la scolile normale n care sunt nscrisi);evaluarea psihologic si pedagogic a minorilor; consiliere; psihoterapie; activitti culturale si extrascolare (excursii,vizionarea unor piese de teatru); socializarea tinerilor; consolidarea relatiei dintre minori si familiile acestora. n urma realizrii cercetrilor s-a ajuns la urmtoarele concluzii : serviciile de probatiune au aprut ca urmare a suprapopulrii nchisorilor si din dorinta de a se ncerca scderea numrului persoanelor care comit infractiuni cu att mai mult a minorilor care comit fapte penale.Dac la nceput aceast alternativ la pedeaps neprivativ de libertate, a fost privit cu reticent, n prezent a luat amploare si s-au format servicii specializate care se ocup de acest lucru, precum si profesionisti n domeniul probatiunii.Avndu-se n vedere protectia si promovarea drepturilor copilului s-au nfiintat instantele pentru minori, un element esential pentru sistemul romnesc de probatiune,a cror functionare va mbuntti considerabil caliatea 8

actului de justitie pentru copii. n acest context apare judectorul pentru minori, procurorul pentru minori si politistul pentru minori.n momentul n care au aprut serviciile de probatiune acestea nu se bucurau de o foarte mare recunoastere, mai ales din partea altor institutii mai vechi, cu care serviciul avea nevoie s colaboreze. Acest lucru fcea ca munca consilierilor s fie si mai mare iar sansele ca acestia s-si ating scopurile propuse mai mici.n prezent acest lucru s-a schimbat, serviciile de probatiune colabornd foarte bine cu aceste institutii, cu centre de plasament, organizatii guvernamentale si neguvernamentale. Colaborarea cu aceste institutii si organizatii este una dintre cele mai bune, n parteneriat cu acestea desfsurndu-se foarte multe proiecte la nivel comunitar si social , cu scopul de a diminua riscul de recidiv a persoanelor aflate n supravegherea probatiunii,implicit a minorilor. Proiectul propus const ntr-un centru pilot care vine n sprijinul activittii serviciilor de probatiune si reprezint un tampon ntre mediul penitenciar si comunitate. n cadrul centrului minorul intr n contact cu alte persoane,si schimb modul de petrecere a timpului liber, lucruri care l ajut pe acesta s vad c exist si alte modalitti utile de petrecere a timpului liber, care sunt att distractive ct si educative. Originalitatea lucrrii este dat de contributiile personale si anume : Centralizarea si realizarea unei analize amnuntite a terminologiei specifice fenomenului studiat n aceast lucrare de disertatie. Clasificarea factorilor ai deviantei minorilor. Realizarea unei analize a modelelor explicative a delincventei juvenile. Interpretarea ntr-o manier personal a legislatiei specifice justitiei juvenile. Analiza si prezentarea institutiilor implicate n justitia juvenil. Identificarea principalelor modalitti prin care se realizeaz controlul social n cazul delincventei juvenile. Realizarea unei cercetri sociologice privind factorii de risc n integrarea minorilor delincventi. Alegerea metodologiei necesare desfsurrii cercetrii. Diseminarea rezultatelor cercetrilor prin intermediul a patru studii de caz. Realizarea unui proiect de interventie ce are ca obiectiv principal nfiintarea n localitatea Roman a unui Centru de zi pentru integrarea scolar si socioprofesional precum si resocializarea a 25 de minori delincventi .

9

CAPITOLUL I DELINCVENTA JUVENIL FENOMEN AL REALITTII SOCIALE 1. Deviant, delincvent, delincvent juvenil Orice act, conduit sau manifestare care violeaz normele scrise sau nescrise ale societtii sau ale unui grup social particular poart numele de deviant (Zamfir,C.1993, p. 23). Devianta desemneaz ansamblul comportamentelor care se ndeprteaz sensibil de la normele si valorile sociale acceptate si recunoscute de cea mai mare parte dintre membrii societtii si n baza crora functioneaz grupul ca nucleu social si sistem de referint. Delincventa se refer la un tip de conduit care ncalc legea, privit ca ansamblu de reguli normative, edictate si aplicate de ctre autoritatea statal-politic. Delincventa include acele violri si nclcri ale normelor penale si de convietuire social, care protejeaz ordinea public, drepturile si liberttile individuale, viata, sntatea si integritatea persoanei n societate (Iacobut, Al. Ioan, 2002, p. 262). Delincventa juvenil numeste nclcarea normelor si regulilor din partea persoanelor care nu au mplinit vrsta majoratului. Acestia beneficiaz de un statut aparte si nu sunt socotiti pe deplin responsabili pentru faptele lor. Limita de vrst pentru care tinerii se consider responsabili este diferit de la o tar la alta.n general ea se situeaz ntre 16 si 18 ani. Vrsta este o valoare arbitrar care ncearc s tin seama de dezvoltarea psihic si social a individului. La toate acestea se adaug si dezvoltarea biologic. Criteriul juridic aplicat minorilor care svrsesc delicte ne mpiedic s-i numim pe acestia delincventi n adevratul sens al cuvntului. Aceasta pentru c minorii nu sunt socotiti pe deplin responsabili pentru actele lor. Plecnd de la acest considerent, al lipsei de responsabilitate, adesea minorul este socotit mai curnd victim. Unii autori consider c delincventa juvenil exist ca atare, datorit lipsei de responsabilitate a familiei, a educatorilor, a factorilor institutionali implicati n activittile de formare a conduitelor morale ale tinerilor (Rdulescu,S. & Banciu, D.,1990, p. 41). 2. Factori ai deviantelor comportamentale ale tinerilor Factorii cauzali n deviantele comportamentale ale minorilor pot fi dintre cei mai diversi. Acestia actioneaz asupra minorului care nu dispune de mecanisme de filtrare si evaluare a influentelor externe.Factori cauzali individuali se pot referi la o serie de predispozitii innscute ale individului spre actele delincvente. Konrad Lorentz a ncercat s evidentieze caracterul innscut al agresivittii umane. El a constatat prezenta agresivittii chiar si la sugari. Totusi, aceast agresivitate nnscut, nu se poate concretiza dect n contactul direct cu lumea, cu socialul. Din aceast perspectiv, factorul nnscut nu reperezint dect o premis latent pentru comportamentul deviant si delincvent de mai trziu.Factorii cauzali individuali mai pot avea n atentie si o serie de trsturi specifice ale minorilor. De pild, n cazul adolescentilor,

10

conduita lor se poate caracteriza prin:teribilism, supraevaluare, subevaluare, curaj nejustificat, timiditate exagerat, tendinta de a fi unici dar si goana dup modele.n acest sens vom prezenta n continuare aspecte legate de criza de originalitate, perioad pe care o traverseaz majoritatea adolescentilor.Perioad caracterizat printr-un ansamblu de transformri evolutive, extrem de nuantate, de natur biopsihosocial, care definesc ncheierea eteronomiei morale si dobndirea unei creativitti personale marcnd stabilizarea personalittii, adolescenta reprezint cea mai complex etap de dezvoltare a tnrului n drumul su spre maturitate. Aceast etap pare s ridice cele mai mari dificultti procesului educativ datorit frecventelor perturbri fiziologice, dezechilibre afective, devieri caracteriale si tulburri de conduit care nsotesc, adeseori, maturizarea. Literatura de specialitate vorbeste n acest sens de o adevrat criz a adolescentei, constnd n multiple conflicte interne si externe (asa-numite conflicte de dezvoltare), acte impulsive sau conduite deviante, exprimate prin ostilitatea fat de printi, revolta contra interdictiilor educative, respingerea modelelor culturale si a normelor morale propuse de adult si afirmarea unor modele contestatare de conduita (Rdulescu,S. & Banciu, D.,1990, p.13).Perioada de criz adolescentin este relativ si nu absolut, depinznd de o serie de caracteristici si factori total diferiti de la un tnr la altul, n functie de conditiile sociale si familiale care i marcheaz formarea personalittii.Evocarea crizei se refer la reactivitatea adolescentului, iar tipologii consacrate includ moduri de evolutie posibil, fr manifestri dramatice. Totodat, criza presupune anumite conditii individuale si de mediu, dar mai ales nevoia de afirmare-caracteristic oricrui mediu si generic, adolescentei, creia i poate da un continut si important diferite.De aceea, temele delincventei juvenile ntretin si stimuleaz periodic notiunea de criz. Procesul de cutare a identittii de ctre adolescent, realizarea autoidentificrii n societate cu bulversarea, uneori a sentimentelor si conduitei pregtesc adolescentul pentru autocenzur. El va accepta, cu toate pendulrile specifice perioadei, doar unele din modelele de viat ale adultului, pe care le va judeca intens si amplu.Criza de originalitate se refer la ansamblul comportamentelor adolescentului prin care el ncearc s armonizeze aspiratiile si atitudinile sale cu conditiile concrete ale mediului social. Criza de originalitate nltur dependenta adolescentului fat de adulti si introduce o atmosfer tensionat la nivelul vietii de familie. De multe ori manifestrile opozante ale tinerilor devin absurde si n discordant cu realitatea concret care le genereaz. Criza adolescentin reprezint o perioad de revolt si neascultare contra scolii, familiei si societtii. Tnrul doreste s nu-l mai imite pe adult, ci s se disting ct mai mult de el. Tinerii trebuiesc ajutati s ias din starea de anxietate inoculat de factorii sociali perturbatori, stiind c anxietatea este legat de agresivitate(Ibis, A.,2001, p.20) . n ceea ce priveste agresivitatea, se poate afirma c ea nu se situeaz obligatoriu n cadrul comportamentelor interzise. Viata social de zi cu zi ofer premise reale manifestrii, ntr-o form sau alta, a tendintelor agresive. Putem spune c ntreaga realitate este un cmp al manifestrilor de tip agresiv, dar se sustine c, fr interventia ratiunii, agresivitatea primeste valente distructive si, inerent, interzise.Marginalizarea tinerilor aflati n plin criz adolescentin se produce ca urmare a inabordrii serioase a problematicii specifice vrstei de ctre adulti si a ignorrii noului statut adolescentin. Adolescentul care intr n viata de adult fr a fi ajuns s-si cunoasc adevrata identitate si valoare personal, va avea probleme cu el nsusi si va ntmpina dificultti de adaptare si integrare n societate.Adolescenta si tineretea delimiteaz o perioad din viata omului care apeleaz la prezent, trecut dar mai ales, proiectiv, la viitor. ncepnd cu adolescentii si continund cu tinerii, se nregistreaz pe aceeasi linie proiectiv dorinta de visare, tendinta de a nzui spre mai bine, care are comprehensibilitate intelectiv si acoperire afectiv n dimensiunea social. Elemente traditionale si elemente la mod alctuiesc modele, idealuri, vise plmdite n arhitectonica personalittii adolescentine, iar ncercarea de insertie social, de integrare n viata profesional ar putea constitui dovezi ale maturizrii psihosociale. Futurologii arat c tnrul deceniilor urmtoare va fi mult mai informat, mai competitiv,

11

reusind s-si apropie att cunostinte tehnice, ct si literare. Emil Pun sustine c adolescenta ncepe prin opozitii, se continu prin originalitate si se finalizeaz printr-un echilibru al personalittii. n viziunea sa o societate progreseaz cu att mai repede cu ct gndeste si simte la nivelul generatiilor tinere.Tot individuali sunt si factorii cauzali care numesc o insuficient dezvoltare psihic si mental a unor minori care ajung s svrseasc delicte si infractiuni. Factori cauzali care tin de mediu: Acesti factori pot fi: srcia, imobilitatea pe vertical si pe orizontal, heterogenitatea spatiului, multiplicarea normelor dintr-un mediu.Cercetrile au artat c fenomenul delincventei juvenile este mai accentuat n mediile urbane cu un anumit grad de srcie si fr perspective sociale.Nevoile unui copil sunt diferite ca tip si ca structur fat de cele ale unui adult.n cazul copilului, srcia vizeaz ntreaga gam de resurse necesare dezvoltrii acestuia ntr-o persoan adult cu oportunittile necesare de functionare social normal. Prin urmare, srcia afecteaz puternic formarea viitoare a copiilor, prin expunere la: deficiente n alimentatie, subnutritie, malnutritie (n modul cel mai dramatic srcia se resimte n consumul alimentar insuficient si dezechilibrat care n cazul copiilor poate avea urmri pe toat viata); locuire precar-multe familii srace nu au locuinte, triesc pe strad, n locuinte improvizate, insalubre, uneori fr curent electric, ap, nclzire sau alte utilitti, supraaglomerate, n conditii care afecteaz puternic dezvoltarea copilului; lipsa unor bunuri elementare:mbrcminte si ncltminte, crti si rechizite scolare etc.; degradarea strii de sntate, acces sczut la ngrijire medical corespunztoare; dezvoltare fizic ntrziat datorit hranei dezechilibrate si strii de sntate precar; dezvoltare intelectual ntrziat datorit conditiilor inadecvate de trai, stimulrii insuficiente n familie, neparticiprii scolare etc.; educatie insuficient, lipsa unei calificri, analfabetism; abandon (copiii din familiile srace se confrunt cu riscul cel mai ridicat de abandon, de plasare n grija serviciilor de protectie a copilului). Toti acesti factori cumulati pot conduce la delincvent juvenil: violent, abuz, exploatare economic si sexual, trafic, trafic si consum de droguri, furturi etc. Factori cauzali de natur social: Acesti factori pot fi: familia, scoala si grupurile de referint (anturajul si grupurile stradale). Pentru a ntelege mai bine rolul fiecruia, vom face o scurt prezentare a lor. Familia n fapt este primul mediu social n care indivizii se comport ca fiinte umane. Majoritatea studiilor au scos n evident anumite tendinte care prezint diminuarea functiei socializatoare a familiei si redistribuirea ei altor institutii sociale cu rol formativ specializat: scoala, mass-media etc. Familia, se spune, este cea mai important scoal a relatiilor interpersonale. Nici o alt institutie, orict de calificat, nu este att de direct sensibil la exprimarea trebuintelor, la manifestarea slbiciunilor sau a potentialului de dezvoltare a copilului, fiindc nici o alt institutie nu cuprinde fiinte legate de copil n mod att de direct si de vital ca tatl si mama (Ibis, A.,2001, p.58). n timp ce mama joac rolul de agent de securitate, de initiator, de ghid, bazat pe actiune, tatl este un mediator ntre copil si societate, reprezentnd pentru copil un exponent al ordinii si legii si deci el trebuie s ofere imaginea unei bune adaptri sociale sprijinndu-se pe autoritatea sa ct si pe legturile de afectiune. Pentru a pstra un echilibru interior, preadolescentul si adolescentul trebuie s stie precis, n lupta dintre bine si ru, care este binele si care este rul. Copilul trebuie s simt ntotdeauna c legea exist att pentru cei mici ct si pentru cei mari si c el trebuie s se conformeze unui anumit numr de reguli.A.C.Becker afirm c printii autoritari dar afectuosi au, de regul, copii bine socializati moral, dar care au tendinta de a fi mai putin creativi, independenti si extrovertiti din punct de vedere social dect cei cu printi mai putin autoritari.

12

Realizarea armonioas a tuturor functiilor si sarcinilor membrilor conduce la normalizarea vietii de familie, ns lipsa de functionalitate a ei, devine o conditie esential a deviantei tnrului. Scoala, alturi de familie, reprezint un factor educativ primordial a crei menire este s faciliteze nvtarea si interiorizarea de ctre tineri a normelor de conduit recunoscute n societate.Se constat c un numr important de educatori sau profesori-diriginti prefer s lucreze cu elevii care provin din familii normale, n care exist un climat moral corespunztor si nu cu acei elevi care au mari probleme familiale sau care manifest ei nsisi probleme educative. Nu n putine cazuri, unii dascli prefer s-i trateze discriminatoriu pe elevii problem proveniti din familiile dezorganizate, recurgnd atunci cnd sanctiunile nu dau rezultate, la marginalizarea acestora si la recomandri pentru scoli speciale cu profil de reeducare.Amplificarea tendintelor negative (evaziune scolar si familial, agresivitate) la tineri este strns legat de lipsa de supraveghere sistematic de ctre cadrele didactice, necunoasterea conduitelor socio-familiale si a anturajului. Scolarizarea incomplet si abandonul scolar au drept efect imposibilitatea dobndirii unui status socio-economic adecvat, ceea ce-i determin pe adolescenti s se complac ntr-o viat parazitar bazat pe acte antisociale, pe venituri ilicite (Ibis, A.,2001, p.58.).De asemenea putem remarca tendinta educatorului de a considera orice actiune de independent ca fiind o conduit deviant, netinndu-se seama c asemenea componente sunt specifice vrstei adolescentine.Crearea unor relatii permanente ntre scoal si familie reprezint o modalitate fundamental n actiunea de accelerare a socializrii adolescentului. Din aceast perspectiv numeroase cercetri au artat c, cooperarea dintre scoal si familie este foarte intens n ciclul primar, diminundu-se n ciclul gimnazial si mai ales n timpul liceului. Pe tinerii proveniti din familii dezorganizate scoala i elibereaz de tensiunuile familiale, deschizndu-le posibilitti noi de afirmare socio-profesional. n cadrul grupurilor de referint anturajul joac un rol deosebit de important. Astfel, procesul de socializare la nivelul grupului de prieteni are loc ntre tineri egali ca vrst, prestigiu, autoritate, care mprtsesc valori si norme diferite de acelea ale adultilor. Ca urmare a existentei acelorasi interese si probleme de viat identice, grupul de adolescenti reprezint o comunitate de suflet care priveste lumea din aceeasi perspectiv folosind criterii similare n aprecierea unor actiuni sau conduite. Adolescentul este atras de grupul de prieteni ca urmare a nevoii sale de identificare cu o comunitate care i ofer securitate si pozitii recunoscute, precum si siguranta rezolvrii unor probleme specifice, diferite de cele ale adultilor. Grupul i nvat pe adolescenti cum s evite constrngerile printilor si educatorilor, oferindu-le informatii interzise cum sunt cele referitoare la sexualitate, dar si modalitti rafinate de manipulare a adultilor.Orientat ntr-un sens pozitiv, procesul de socializare realizat prin intermediul grupului de prieteni, are o influent benefic asupra dezvoltrii sociale a adolescentului. n conditii favorizante, atunci cnd controlul parental nu se exercit asupra anturajului, cnd familia nu-si ndeplineste functia de socializare pozitiv, grupul de prieteni exercit influente negative asupra comportamentului tinerilor orientndu-i, n timp, ctre acte de delincvent.A doua component a grupului de referint o reprezint grupurile stradale. Astzi, se poate vorbi de practicarea n grupuri de diferite dimensiuni, a agresivittii colective de ctre adolescenti. n interiorul acestor grupuri se realizeaz o socializare secundar cu rezultate favorabile asupra dezvoltrii armonioase a personalittii adolescentului. Grupurile stradale nfptuiesc o influent educativ negativ, antrenndu-i pe tineri n fapte sau acte deviante sau delincvente cu mare periculozitate social: viol, furt, trafic si consum de droguri, tlhrii.Minorii delincventi nu provin numai din familii dezorganizate ci si din medii familiale organizate, cu un status profesional si cultural ridicat. Din punct de vedere formal, ei erau aparent socializati n familie si scoal, ns informal au receptat modelele si normele comportamentale specifice bandelor stradale. Prin urmare, adolescentul se maturizeaz din ce n ce mai timpuriu din punct de vedere biologic (pragul puberttii scade continuu) si se maturizeaz social mult mai trziu

13

datorit prelungirii duratei de scolarizare, ceea ce conduce la ntrzierea ntemeierii propriei sale familii si a independentei economice. Abandonul scolar este unul din factorii favorizanti ai delincventei juvenile. Printre cauzele ce determin abandonul scolar, enumerm: starea de srcie a populatiei, cresterea numrului familiilor dezorganizate, starea precar educational. Abandonul scolar reprezint, de fapt, pasul propriu-zis pe care un elev l face atunci cnd ia calea delincventei. Ca urmare el trebuie prevenit, anticipat si, pe ct posibil, eliminat. S-au propus foarte multe si foarte variate solutii ns, felul n care procesul de abandon scolar poate fi sczut nu depinde dect de modul de implicare a agentilor de socializare. 3.Modele explicative ale delincventei juvenile Teoria controlului social nu ia n calcul si nu se intereseaz de nclinatia individului spre delincvent si nici de motivatia acestuia pentru conduita infractional. Reprezentantii acestei teorii consider c orice individ poate deveni delincvent dac i se ofer ocazia sau dac circumstantele l ndeamn la actul infractional. Acestia ncearc s ofere un rspuns la ntrebarea De ce fac ei ce fac si De ce noi nu facem ca ei ? ( Durnescu,I. p.182).Problema fundamental este, problema relatiilor sociale, a naturii si densittii acestora. Cu ct un individ este mai legat de ceilalti membri ai societtii (familie, scoal, mediu profesional), cu att riscul ca acesta s comit infractiuni este mai mic. Actul decincvent apare atunci cnd legturile individului cu societatea sunt slabe sau inexistente. Controlul social se bazeaz pe legturile sociale dintre oameni , legturi care exprim gradul de atasament al unora fat de ceilalti, de problemele, interesele, valorile, si opiniile lor reciproce. Atasamentul fat de societate exprim interiorizarea normelor si valorilor sociale, caz n care individul respectiv se va afla n afara pericolului de a comite infractiuni. Delincventul este individul care prin definitie este dezinteresat de opinia celorlalti din moment ce i fur si i agreseaz( Miftode, V.,2004, p. 8). Controlul social se exercit prin ocuparea ct mai eficient a timpului de care dispune individul, fie prin participarea la munc, fie prin participarea la activittile rutiniere de timp liber-culturale distractive, sportive, etc. Teoria asocierilor diferentiate pleac de la ipoteza de lucru conform creia personalitatea individului depinde de cultura din care provine(Durnescu,I., p. 185) Comportamentul criminal este nvtat, nu ereditar, iar aceast nvtare se realizeaz n contact cu alte persoane. n general , grupul de prieteni, anturajul, familia, reprezint factori de risc criminogeni, acolo unde comportamentul infractional este prezent. Riscul ca un individ s devin infractor este mai mare n cazul n care are mai multe contacte cu cei care sunt infractori dect cu cei care nu sunt.Exista dou tipuri de explicatii stintifice ale fenomenului criminal fie n functie de elementele care intr n joc n momentul n care infractiunea este comis, fie n functie de elementele care si-au exercitat influenta anterior (Cioclei, V., 1996, p. 95) . n primul caz, explicatia poate fi calificat mecanist, situational sau dinamic (exemplu-grupul de prieteni, anturajul). n al doilea caz, explicatia poate fi istoric sau genetic (exemplucomportamentul infractional n familie, printii).O infractiune se produce atunci cnd exist o situatie propice pentru un individ determinat. n concluzie nu orice individ imit comportamentul infractional al grupului, ci doar unii.Aceast teorie este o continuare a teoriei imitatiei, bazat pe nvtarea comportamentului criminal. Procesul prin care se produce asociarea cu indivizi care apreciaz favorabil comportamentul infractional si izolarea de ceilalti este explicat prin existenta unui context social cunoscut sub numele de dezorganizare social (Durnescu, I., p. 186). O rat ridicat a criminalittii se datoreaz unei organizri sociale diferentiate. Organizarea unui grup poate favoriza delincventa sau i se poate opune acesteia.Prin conflict cultural se ntelege lupta ntre valori morale ori norme de conduit opuse sau aflate n dezacord. Un exemplu de conflict cultural l reprezint diferentele etnice, sociale, de vrst, religioase etc. Fiecare individ se

14

raporteaz la normele, regulile grupului din care face parte, nerespectnd sau nclcnd regulile altui grup. Astfel apare un conflict. Autorul teoriei conflictelor de culturi, Thorsten Sellin, subliniaz faptul c normele culturii din dominante la un moment dat n societate devin n mod automat norme juridice , iar normele altor culturi sunt marginalizate. Aceast exculdere determin un protest fat de cultura dominant prin refugierea n propiul spatiu guvernat de norme si valori aparte si nu de putine ori rezultatul este acela al aparitiei subculturilor delincvente. De multe ori , o persoan care ncalc legea nu isi d seama de acest fapt, datorit raportarii unilaterale la un sistem diferit de valori.Teoria conflictelor de culturi nu ofer dect o explicatie partial a fenomenului criminal. Conform teoriei anomiei, anomia este conceput ca o stare social de absent ori de slbire a normei, ceea ce duce la o lips de coeziune ntre membrii comunittii. Pentru a explica starea de anomie, autorul Robert K.Merton, introduce dou concepte : cultura si organizarea social. Prin cultur se ntelege ansamblul valorilor ce guverneaz conduita indivizilor n societate. Acestea desemneaz scopurile spre care indivizii trebuie s tind. Organizarea social reprezint ansamblul de norme si institutii care reglementeaz accesul la cultur si indic mijloacele autorizate pentru atingerea lor.Starea de anomie se instaleaz atunci cnd exist un decalaj prea mare ntre scopurile propuse si mijloacele legitime accesibile pentru anumite categorii sociale. Atta timp ct societatea este prin natura ei injust si inegal n distribuirea resurselor este posibil s se ajung la un astfel de comportament (Poledna, S., 2002, p. 179) Tendinta spre delincvent la unii minori poate fi explicat prin anomie familial - starea de confuzie sau absenta consensului cu privire la normele de conduit si la valori, pentru membrii aceleiasi familii. Conform teoriei angajamentului individul se angajeaz s respecte regulile deoarece i este teama de consecintele pe care le suport n cazul n care va decide s le ncalce , deci, frica l determin s actioneze n conformitate cu regulile morale uzuale(Miftode, V., 2004, p. 9). Pentru a nu pierde avantajul pe care l presupune viata social n care este angajat, individul respect legea. Persoanele care au un statut social, o familie, un servici, vor respecta legea, comparativ cu persoanele care nu au un servici, familie. Aceste persoane nu au ce pierde. O a doua cale spre delincvent are n vedere justificrile pe care delincventii le utilizeaz pentru a-si explica infractiunile. Justificrile utilizate de infractori sunt: prejudiciul comis prin infractiune, este considerat inexistent (ex. un furt de masin poate fi considerat un mprumut) ; individul consider c vtmarea este just (ex. atacurile mpotriva minorittilor) ; condamnarea celor ce condamn , acestia pot fi considerati de infractori ipocriti, sau persoane care au o ur personal etc. n opinia lui Beker, individul comite o fapt penal fie pentru c nu este suficient de integrat social, fie pentru ca nu are ce pierde, fie deoarece si gseste unele justificri pentru actele sale ilegale. 4.Contributii persoanle : Centralizarea si realizarea unei analizarea unei analize amnuntite a terminologiei specifice fenomenului studiat n aceast lucrare de disertatie. Clasificarea factorilor ai deviantei minorilor Realizarea unei analize a modelelor explicative a delincventei juvenile. Bibliografie 1. Cioclei, Valerian, Criminologie etiologic, Ed. Actami, Bucuresti, 1996

15

2. Durnescu, Ioan, Manualul consilierului de reintegrare social si supraveghere, Ed. Themis, Craiova 3. Iacobut, Al. Ioan, Criminologie, Ed. Junimea, Iasi, 2002 4. Ibis, Adrian, Influenta agentilor de socializare (familia, scoala, grupul de referint) asupra comportamentelor predelincvente ale elevilor, Ed. Pansofia, 2001 5. Miftode, Vasile, Sociologia populatiilor vulnerabile. Teorie si metod, Ed. Universittii ,,Al. Ioan Cuza, Iasi, 2004 6. Poledna, Sorina, Modalitti de interventie psihosocial n activitatea de probatiune, Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2002 7. Rdulescu, Sorin, Banciu, Dan, Introducere n sociologia delincventei juvenile. Adolescenta ntre normalitate si deviant, Ed. Medical, Bucuresti, 1990 8. Zamfir, Ctlin, Dictionar de sociologie, Ed. Babel, Bucuresti, 1993

16

CAPITOLUL II INSTITUTII SOCIO-FUNDAMENTALE DE PROTECTIE A DREPTURILOR COPILULUI N CONFLICT CU LEGEA PENAL 1.Instituiile implicate n justitia juvenil Articolul 40 litera b) punctul iii) din Conventia cu privire la drepturile copilului prevede : cauza sa fie examinata, fr ntrziere de ctre o autoritate sau de ctre o instanta judiciar competent, independent si impartial, dup o procedur echitabil, conform prevederilor legii, n prezenta avocatului sau si dac acest lucru nu este contrar interesului superior al copilului datorit, n special, vrstei si situatiei sale, n prezenta printilor si sau a reprezentantilor legali. Tot astfel, n articolul 3(1) din aceeasi reglementare se prevede c: n toate deciziile care i privesc pe copii, fie c sunt luate de institutii publice ori private de ocrotire social, de ctre tribunale, autoritari administrative sau de alte organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie sa fie luate n considerare cu prioritate. Regulile de la Beijing cer personal calificat si profesionist, care a beneficiat de o instruire special n prealabil, coordonarea institutiilor si folosirea studiilor ca baz pentru programe de dezvoltare, politici de evaluare si luarea de decizii. Tot personalul din justitia juvenil trebuie s primeasc o instruire special si s fie rspunztor pentru toate actiunile si strategiile lor (regula 12 de la Beijing si Regula 85 a Natiunilor Unite pentru Protectia Copiilor Privati de Libertate); Potrivit Directivelor pentru Urmrire Penal mpotriva Copiilor n Sistemul de Justitie Penal, statele trebuie sa nfiinteze instante pentru minori si proceduri speciale gndite pentru a tine seama de nevoile specifice copiilor. Ca alternativ, instantele obisnuite pot prelua astfel de proceduri. Dup cum se subliniaz in Directivele pentru Urmrire Penal mpotriva Copiilor n Sistemul de Justitie Penal, trebuie s se acorde prioritate crerii de instituitii si de programe care s acorde asistent juridic si de alt natur copiilor, gratuit, daca este nevoie (directiva nr. 16 pentru Urmrire Penal). Principiul cuprinde o arie larg, de la Politie la avocati pentru minori, de la instante pentru minori pn la magistrati special instruiti. Politistii, procurorii, judectorii si avocatii trebuie sa urmeze cursuri de specializare. n marile orase ar trebui sa se nfiinteze unitti speciale de politie. n legislatia romn n vigoare, este reglementat, de dat recent, judecarea cauzelor cu minori de ctre tribunale specializate, n cadrul crora judectorii sunt desemnati potrivit legii, de ctre presedintii instantelor sau, dup caz, presedintii de sectii care stabilesc compunerea completelor de judecat, de regul, la nceputul anului judectoresc, cu avizul colegiului de conducere al instantei, urmrind asigurarea continuittii completului. Desi legislatia actual reglementeaz desemnarea judectorilor care s solutioneze cauze cu minori, nu se prevede n mod expres necesitatea specializrii acestora n instrumentarea cauzelor cu minori infractori si victime. n ceea ce priveste Ministerul Public, desi una din atributiile sale este cea de aprare a drepturilor si intereselor minorilor, atributie particularizat prin dispozitii speciale prevzute n

17

Codul de procedur civil, Codul de procedur penal, precum si n alte acte normative, procurorii nu sunt numiti s instrumenteze numai cauze cu minori, fr a li se da n competent si solutionarea altor dosare n care nu sunt implicati minori, neexistnd o specializare a lor n acest sens. Atributiile procurorilor n ceea ce priveste aprarea drepturilor si intereselor minorilor se exercit prin mijloace judiciare sau complementare activittii judiciare, cum sunt actiunile civile adresate instantelor judectoresti n temeiul art. 45 din Codul de procedur civil, participarea la cauzelor penale si civile n care sunt implicati minori, supravegherea punerii n executare a hotrrilor care se refer la minori, etc. Desi pn n anul 1989 exista la nivelul parchetelor institutia procurorului pentru minori, dup 1990 s-a renuntat la ea desi prezenta, fr ndoial, numeroase avantaje: dosarele cu minori pot fi examinate si solutionate de acelasi procuror asigurndu-se astfel o continuitate a muncii; se realiza o adevrat specializare n cauzele cu minori; acelasi procuror participa de regul n instant la judecarea cauzelor cu minori, avnd o imagine de ansamblu asupra gradului de pericol social al faptelor svrsite de minori, cazuistica, nivelul sanctiunilor aplicate, etc. Alte institutii implicate n sistemul justitiei juvenile sunt: Serviciile de Autoritate Tutelar si Asistent Social din cadrul Primriilor care, la solicitarea organelor judiciare efectueaz anchetele sociale n cauzele cu minori si Serviciile de reintegrare social si supraveghere de pe lng Tribunale, prin efectuarea de referate de evaluare pentru organele judiciare (art 11 alin1 lit d din OG nr.92/2000 si Legea nr. 129/2002), cu scopul estimrii riscului pentru siguranta public cu relevant n luarea msurilor preventive, precum si a individualizrii pedepsei n vederea aplicrii unei sentinte adecvate nevoilor de reabilitare si reintegrare social a beneficiarilor acestor servicii. Alte atributii ale Serviciilor de reintegrare social si supraveghere de pe lng Tribunale constau n: supravegherea executrii sanctiunilor neprivative de libertate5 cu scopul asigurrii respectrii msurilor si ndeplinirii obligatiilor impuse de ctre instanta de judecat n cazul aplicrii sanctiunilor neprivative de libertate; acordarea de asistent psihosocial pe perioada supravegherii; acordarea de asistent post-penal; asistenta si consilierea6 prin care se urmreste atingerea urmtoarelor obiective: - sustinerea persoanelor aflate n supravegherea SRSS Iasi n vederea asigurrii respectrii msurilor/obligatiilor impuse de ctre instanta de judecat; - diminuarea pericolului de comitere a noi infractiuni pentru persoanele condamnate mentinute n stare de libertate, concomitent cu nsusirea normelor si valorilor prosociale; - crearea oportunittilor privind adaptarea n mediul familial, continuarea studiilor, angajarea profesional si pstrarea locului de munc; - reducerea efectelor negative ale detentiei pentru persoanele n cazul crora s-a aplicat o sanctiune privativ de libertate, n paralel cu pregtirea pentru liberare si acordarea de asistent post-penal. Un rol important n sistemul justitiei juvenile l ocup aprtorul minorului care a intrat n conflict cu Legea penal, pentru care asistenta juridic este obligatorie, ns dispozitiile legale care reglementeaz organizarea si exercitarea profesiei de avocat nu prevd o specializare a avocatilor n asistenta juridic si reprezentarea minorilor, acestia fiind desemnati din oficiu de ctre instant sau alesi de ctre printii minorului care a intrat n conflict cu Legea penal, ns numrul mare de cazuri pe care le au avocatii poate afecta procesul de justitie pentru un minor. Avocatii cu un program foarte ncrcat, au dificultti n a se ntlni cu clientii pentru a-i asculta si a afla detalii despre situatia clientului. Numrul mare de cazuri de pe agenda unui avocat este si n detrimentul calittii reprezentrii de care ar trebui sa beneficieze un copil. Una dintre cele mai grave consecinte ale suprancrcrii avocatilor este cresterea nencrederii n rndul copiilor. Acestia si formeaz impresia clar c avocatilor nu le pasa de ei si nu i

18

reprezint cu toat convingerea. Ar trebui stabilite numrul de cazuri si seturi de ndrumri pentru avocatii specializati n reprezentarea minorilor, si s se asigure mecanisme pentru impunerea de limite. Lipsa de avocati specializati pentru minori se poate vedea din numrul limitat ca si din posibilittile limitate de alegere a avocatilor disponibili pentru copii, mai ales in zonele rurale. De aceea, specializarea avocatilor este imperativ. 2. Modernizarea sistemului de delincvent juvenil si promovarea alternativelor la detentie pentru minori Delincventii minori au fost sanctionati diferit de infractorii majori nc din cele mai vechi timpuri. De exemplu, reglementrile regimului roman din epoca celor XII Tabule faceau distinctie ntre impuber (impuberus) si puber (puberus), stabilind n toate cazurile o rspundere diminuat pentru delincventii minori. Justitia juvenil a luat amploare n Europa la nceputul secolului, nu mult dup aparitia sa n SUA, unde n 1899 s-a creat Instanta pentru Minori din Chicago, stabilindu-se jurisdictii separate si legi speciale pantru copii n Olanda (1905) , n Marea Britanie (1908). Au fost create, de asemenea, tribunale speciale pentru copii n Belgia, Franta, Germania (1908-1912). Aceste instante de judecat specializate n judecarea cauzelor cu minori beneficiau att de jurisdictia penal, ct si de cea civil asupra copilului, accentul pus pe cauzele penale sau civile variind de-a lungul timpului. Conceptiile privind justitia juvenil au evoluat, acesteia acordndu-i-se o important din ce n ce mai mare odat cu macroevolutiile din societatea modern. Elementul cheie din cadrul acestor conceptii,care stau la baza sistemelor de justitie juvenil, l reprezint echilibrul dintre asistenta social si justitie. n ceea ce priveste sistemul romnesc de justitie juvenil, acesta a cunoscut o evolutie ascendent n timp, n prezent apropiindu-se semnificativ de sistemele moderne. n continuare, vom ncerca s punctm cteva momente semnificative ce reprezint etape n dezvoltarea sistemului si anume : Instituirea unui regim sanctionator diferit al minorilor fat de majori,nc din perioada primelor regiuni romnesti ; Introducerea institutiei ncredintrii minorilor puncteaz prima conceptie modern (1852) care se apropie de codurile penale occidentale ; Reglementarea special a tratamentului special al minorilor odat cu intrarea n vigoare a primului Cod Penal romn (1 mai 1865) ; Fixarea limitei de vrst a rspunderii penale a minorilor, respectiv rspunderea penal limitat pn la 18 ani (adoptarea Codului Penal din 1936) ; Stabilirea cadrului rspunderii penale a minorilor (odat cu adopatrea noului Cod Penal din 1969) ce instituie un regim sanctionator special pentru minori caracterizat prin : a)prioritatea msurilor educative fat de pedepse ; b)excluderea minorilor de la pedeapsa cu moartea sau de la detentia pe viat ; c)reducerea termenului de ncercare n cazul cnd pedeapsa este suspendat conditionat sau sub supraveghere ; d)reducerea duratei pedepsei executate n cazul eliberrii conditionate ; e)excluderea aplicrii pedepselor complementare. Schimbarea conceptiei n politica penal cu accent pe msurile educative n cadrul sistemului de sanctionare a minorilor (1977) ; Introducerea institutiei suspendrii executrii pedepsei sub supraveghere (Legea 104 din 1992) ;

19

Completarea dispozitiilor privind msura educativ a liberttii supravegheate (Legea 140 din 1996) ; Constituirea instantei pentru minori n jurisdictia penal si instituirea unor proceduri speciale pentru minori la nivelul tuturor institutiilor din cadrul sistemului de justitie penal-politie, parchet, instante, serviciul de reintegrare social si supraveghere, centre de reeducare si penitenciare (1998) ; de asemenea, specializarea n cauzele cu minori-judector pentru minori ; procuror pentru minori ; politist pentru minori ; Introducerea unor conditii suplimentare n Codul de Procedur Penal, la luarea msurilor preventive n cazul nvinuitilor sau inculpatilor minori n raport cu particularittile vrstei si categoria de fapte pentru care poate fi dispus msura preventiv, conditii care se refer la urmtoarele aspecte (Legea 281 din 2003) : a)limitarea duratei n timp a msurilor preventive ; b)obligativitatea asistentei juridice si a posibilittii de comunicare a aprtorului cu minorul ; c)nstiintarea imediat n cazul retinerii, si n termen de 24 de ore, n cazul arestrii, a printilor, tutorilor sau a altei persoane desemnat de minor iar, n caz de arestare, si a serviciilor de reintegrare social si supraveghere a executrrii sanctiunilor neprivative de libertate de pe lng instantele de fond ; d)detinerea minorilor separat de majori ; e)supunerea locurilor de detentie a minorului controlului unui judector sau a altor organisme abilitate prin lege ; f)vizitarea locurilor de detinere preventiv de ctre procuror si alte organisme abilitate prin lege. Retinem faptul c instituirea si functionarea instantelor pentru minori n Romnia, create prin modificarea legii 92 din 1992 de organizare judectoreasc, reprezint un moment hotrtor nu numai privind evolutia sistemului romnesc de justitie pentru minori, ci si al constituirii premiselor pentru dezvoltarea unui sistem modern de probatiune, cu respectarea standardelor europene si internationale. 3.Rspunderea penal a minorilor Limitele rspunderii penale Conform Codului Penal n vigoare, minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu rspunde penal, minorul care are vrsta ntre 14 si 16 ani rspunde penal numai dac se dovedeste c a svrsit fapta cu discernmnt iar minorul care a mplinit vrsta de 16 ani rspunde penal potrivit legii. Consecintele rspunderii penale n ceea ce priveste minorul care rspunde penal, se poate lua o msur educativ ori i se poate aplica o pedeaps. La alegerea sanctiunii se tine seama de gravitatea faptei svrsite, de starea fizic, de dezvoltarea intelectual si moral a minorului, de comportarea lui, de conditiile n care a fost crescut si a trit si de orice alte elemente de natur s caracterizeze persoana minorului. Pedeapsa se aplic numai dac se apreciaz c luarea unei msuri educative nu este suficient pentru ndreptarea minorului. Msurile educative Msurile educative care se pot lua fat de minor sunt: Mustrarea Msura educativ a mustrrii const n dojenirea minorului, n explicarea gravittii faptei svrsite, n sftuirea minorului de a se purta n asa fel nct s dea dovad de ndreptare, atrgndu-i-se totodat atentia c, dac va svrsi din nou o infractiune, se va lua fat de el o msur mai sever sau i se va aplica o pedeaps. Msura mustrrii nu se poate lua dac 20

minorul a devenit major la data judecrii. n acest caz, n locul msurii educative a mustrrii se dispune amenda sub forma zilelor-amend ntre 5 si 10 zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 si 10 RON, sau munca n folosul comunittii pe o perioad ntre 25 si 50 de ore(Noul Cod Penal Romn,2004, titlul IV). Libertatea sub supraveghere Msura educativ a liberttii sub supraveghere const n lsarea minorului n libertate pe timp de un an sub supravegherea printilor si, a celui care l-a adoptat sau a tutorelui. Dac acestia nu pot asigura supravegherea n conditii satisfctoare, instanta dispune ncredintarea minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de ncredere, de preferint unei rude apropiate, la cererea acesteia. Instanta pune n vedere, celui cruia i s-a ncredintat supravegherea, ndatorirea de a veghea ndeaproape asupra minorului, n scopul ndreptrii lui. De asemenea, i se pune n vedere c are obligatia s nstiinteze instanta de ndat, dac minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercit asupra lui sau dac a svrsit o nou infractiune. Instanta poate s impun minorului respectarea uneia sau mai multora din urmtoarele obligatii: a) s nu frecventeze anumite locuri stabilite; b) s nu intre n legtur cu anumite persoane si, dac a fost contactat de acestea, s anunte de ndat; c) s frecventeze cursuri scolare din nvtmntul general obligatoriu; d) s presteze o activitate neremunerat ntr-o institutie de interes public fixat de instant, cu o durat ntre 50 si 100 de ore, de maximum 3 ore pe zi, dup programul de scoal, n zilele nelucrtoare si n vacant. Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportrii sale. Dup luarea msurii liberttii sub supraveghere, instanta nstiinteaz scoala unde minorul nvat sau unitatea la care este angajat si, dup caz, institutia la care presteaz activitatea stabilit de instant. Dac minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercit asupra lui ori svrseste o infractiune, instanta revoc libertatea sub supraveghere si ia fat de minor fie msura liberttii sub supraveghere sever, fie msura internrii ntr-un centru de reeducare sau i aplic o pedeaps. Dac minorul a devenit major la data judecrii, se dispune, n locul msurii educative a liberttii sub supraveghere, amenda sub forma zilelor-amend de la 10 zile la 20 zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 si 20 RON, sau munca n folosul comunittii pe o perioad ntre 50 si 150 de ore (Noul Cod Penal Romn, 2004, titlul IV). Libertatea sub supraveghere sever Msura educativ a liberttii sub supraveghere sever const n lsarea minorului n libertate pe o perioad ntre un an si 3 ani, sub supravegherea unei institutii legal nsrcinate cu supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare social si supraveghere. Supravegherea poate consta n includerea minorului n programe de reintegrare social, precum si n acordarea de asistent si consiliere. Pe durata supravegherii severe, instanta poate s impun minorului respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile mentionate deja. Dac minorul a devenit major la data judecrii, se dispune, n locul msurii educative a liberttii sub supraveghere sever, o amend sub forma zilelor-amend ntre 15 si 30 de zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 si 30 RON sau munca n folosul comunittii pe o perioad ntre 100 si 200 de ore. Internarea ntr-un centru de reeducare Msura educativ a internrii ntr-un centru de reeducare se dispune cu privire la minorul care, n raport cu gravitatea faptei svrsite si cu nevoile de reeducare, are posibilitatea de a se ndrepta chiar fr a i se aplica o pedeaps. n timpul internrii i se asigur minorului posibilitatea de a dobndi educatia necesar si o pregtire profesional potrivit cu aptitudinile sale. Msura se va lua pe timp nedeterminat, ns nu poate dura dect pn la mplinirea vrstei de 18 ani. n mod exceptional, msura educativ a internrii poate dura pn la

21

mplinirea vrstei de 20 de ani, dac minorul a comis fapta la o dat apropiat vrstei de 18 ani sau dac gravitatea faptei svrsite, nevoile de reeducare a minorului si necesitatea continuittii procesului su de pregtire justific aceasta. n situatia n care, n perioada internrii ntr-un centru de reeducare, minorul svrseste din nou o infractiune pentru care se apreciaz c este necesar s i se aplice o pedeaps privativ de libertate, instanta revoc internarea si aplic pedeapsa. n cazul cnd instanta nu consider c este necesar aplicarea pedepsei, se mentine msura internrii. Dac se descoper, dup pronuntarea unei hotrri prin care s-a dispus internarea minorului ntr-un centru de reeducare, c minorul svrsise o infractiune concurent pentru care se apreciaz c este necesar s i se aplice o pedeaps privativ de libertate, instanta revoc internarea si aplic pedeapsa. n cazul cnd instanta nu consider c este necesar aplicarea pedepsei, se mentine msura internrii. Dac se descoper, dup pronuntarea unei hotrri prin care s-a dispus internarea minorului ntr-un centru de reeducare, c minorul suferise pentru o infractiune concurent si o condamnare la o pedeaps privativ de libertate, msura internrii se revoc. In cazul n care minorul a devenit major la data judecrii, se poate dispune internarea ntr-un centru de reeducare pn la mplinirea vrstei de 20 de ani sau, n locul msurii educative a internrii ntr-un centru de reeducare, se poate dispune amenda sub forma zilelor-amend ntre 20 si 50 de zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 si 35 RON sau munca n folosul comunittii pe o perioad ntre 100 si 300 de ore( Noul Cod Penal Romn, 2004, titlul IV). Internarea ntr-un institut medical-educativ Msura internrii ntr-un institut medical-educativ se ia fat de minorul care, din cauza strii sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.Aceast msur se ia pe timp nedeterminat, ns nu poate dura dect pn la mplinirea vrstei de 18 ani. Msura poate fi ridicat si nainte de mplinirea vrstei de 18 ani, dac a disprut cauza care a impus luarea acesteia. Dispunnd ridicarea msurii, instanta poate s ia fat de minor msura internrii ntr-un centru de reeducare. n cazul n care minorul a devenit major la data judecrii, se poate dispune internarea ntr-un institut medical-educativ pn la mplinirea vrstei de 20 de ani sau, n locul msurii educative a internrii ntr-un institut medical-educativ, se poate dispune obligarea la tratament medical si amenda sub forma zileloramend ntre 10 si 20 de zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 si 20 RON sau munca n folosul comunittii pe o perioad ntre 50 si 150 de ore (Noul Cod Penal Romn, 2004, titlul IV). Liberarea minorului nainte de a deveni major Dac a trecut cel putin un an de la data internrii n centrul de reeducare, iar minorul a dat dovezi temeinice de ndreptare, se poate dispune liberarea acestuia nainte de a deveni major. Cel care a devenit major n cursul judectii si instanta a dispus internarea n centru de reeducare pn la mplinirea vrstei de 20 de ani poate fi liberat dup ce a executat cel putin un an din aceast msur, dac a dat dovezi temeinice de ndreptare. Revocarea liberrii minorului Dac n perioada liberrii minorul svrseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii, instanta, tinnd seama de gravitatea infractiunii, poate dispune fie mentinerea liberrii, fie revocarea si aplicarea unei pedepse. n cazul n care nu este necesar aplicarea unei pedepse, se revoc numai liberarea. In situatia n care pe perioada liberrii minorul svrseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii stricte, a detentiunii severe sau a detentiunii pe viat, instanta revoc liberarea si aplic o pedeaps. n cazul cnd nu este necesar aplicarea pedepsei, se revoc numai liberarea. Pedepsele pentru minori Pedepsele care se pot aplica minorului sunt urmtoarele( Noul Cod Penal Romn, 2004, titlul IV) a) nchisoarea strict de la 5 la 15 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea svrsit pedeapsa detentiunii pe viat;

22

b) nchisoarea strict de la 3 la 12 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea svrsit pedeapsa detentiunii severe; c) nchisoarea strict ntre limitele reduse la jumtate ale pedepsei prevzute de lege pentru infractiunea svrsit, cnd legea prevede pentru aceasta pedeapsa nchisorii stricte, fr ca minimul nchisorii stricte aplicabile minorului s depseasc 3 ani; d) nchisoarea ntre limitele reduse la jumtate ale pedepsei prevzute de lege pentru infractiunea svrsit, cnd legea prevede pentru aceasta pedeapsa nchisorii; e) amenda sub forma zilelor-amend, ntre 5 si 180 de zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 RON si 50 RON; f) munca n folosul comunittii, ntre 50 si 250 de ore. Minorului nu i se aplic pedepse complementare. Condamnrile pronuntate pentru faptele svrsite n timpul minorittii nu atrag incapacitti sau decderi. Suspendarea conditionat a executrii pedepsei aplicate minorului n cazul suspendrii conditionate a executrii pedepsei aplicate minorului, termenul de ncercare se compune din durata pedepsei nchisorii la care se adaug un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, stabilit de instant. Dac pedeapsa aplicat const n zile-amend, termenul de ncercare este de 6 luni. Pe durata termenului de ncercare, dar pn la mplinirea vrstei de 18 ani, instanta poate dispune ncredintarea supravegherii minorului printilor si,celui care l-a adoptat ori tutorelui ori unei institutii legal nsrcinate cu supravegherea minorilor sau serviciului de reintegrare social si supraveghere. Instanta poate stabili, totodat, pentru minor una sau mai multe obligatii iar dup mplinirea vrstei de 18 ani, instanta poate s oblige pe minor la respectarea de ctre acesta a msurilor de supraveghere ori a altor obligatii. Suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere aplicat minorului n cazul suspendrii executrii pedepsei sub supraveghere aplicate minorului, termenul de ncercare se compune din durata pedepsei nchisorii, la care se adaug un interval de timp de la un an la 3 ani, stabilit de instant. Renuntarea la pedeapsa aplicabil minorului n cazul infractiunilor sanctionate cu pedeapsa nchisorii sau cu pedeapsa nchisorii stricte de cel mult 2 ani, instanta poate s nu aplice nici o pedeaps minorului care nu a avut antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat si a dat dovezi temeinice c se poate ndrepta chiar fr aplicarea unei pedepse. Amnarea aplicrii pedepsei minorului n cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii sau a nchisorii stricte de cel mult 5 ani, instanta, dup stabilirea pedepsei, poate s amne aplicarea acesteia, dac minorul nu are antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat sau dovedeste c are posibilitatea de a-l acoperi si dup svrsirea faptei a dat dovezi temeinice c se poate ndrepta chiar fr aplicarea pedepsei.Dac instanta amn aplicarea pedepsei, aceasta fixeaz n cuprinsul hotrrii data la care urmeaz s se pronunte asupra pedepsei, care nu poate depsi 2 ani din momentul pronuntrii hotrrii. Intervalul de timp dintre momentul pronuntrii hotrrii si data fixat de instant constituie perioad de prob pentru minor. n perioada de prob, dar pn la mplinirea vrstei de 18 ani, instanta poate dispune ncredintarea minorului printilor si,celui care l-a adoptat,tutorelui ori unei institutii legal nsrcinate cu supravegherea minorului sau serviciului de reintegrare social si supraveghere, putnd s dispun totodat pentru minor anumite obligatii.Dac minorul a avut o conduit corespunztoare n perioada de prob, instanta poate s nu aplice nici o pedeaps, iar dac minorul nu a avut o conduit corespunztoare, instanta poate fie s amne nc o dat pentru acelasi termen aplicarea pedepsei, fie s aplice pedeapsa n limitele prevzute de lege.

23

4.Supraveghere si control social Scoala si familia n perioada copilriei, individul poate fi foarte usor manipulat, ndreptat spre o anumit directie indiferent de polul acesteia - negativ sau pozitiv. n acest context, scoala este institutia care nsumeaz factori pozitivi de socializare, dar si negativi. Cu alte cuvinte, pe de o parte, scoala este institutia care joac un rol important n formarea unei personalitti deschise tolerante, care respect toate normele (morale si de drept), iar, pe de alt parte, ea este locul unde se manifest factorii ce genereaz comportamentul delincvent. Procesul de nvtmnt le ofer copiilor ntregul set de instrumente necesare integrrii progresive ntr-un mediu social dorit. n acelasi timp, scoala este oinstitutie care deseori pierde legtura cu mediul copilului. Nu poti s fii sigur de comportamentul unui copil atta timp ct nu cunosti care este situatia lui, care sunt aspiratiile specifice copilului, temerile si problemele cu care se confrunt. Caracterul part time al scolii alimenteaz discrepanta dintre copil ca elev al scolii si copil ca personalitate n devenire, care are si alte probleme n afar de cele de randament scolar si reusit.Rolul scolii ca agent educogen nu a fost si nu este acceptat de toti cei care se ocup de educatie. O dat cu acordarea de cunostinte, scoala este si mediul n care se formeaz numeroase vicii, n care copilul cunoaste situatii de conflict - rezultat al concurentei de autoritate, al violentei,minciunii etc., acestea stnd la baza formrii unei potentiale personalitti delicvente.Scoala trebuie s formeze la copil abilitti multilaterale, de aceea este necesar ca ea s devin un actor important n viata psihosocial a copilului. Prin intermediul asistentilor sociali si al psihologilor, scoala poate controla pulsul vietii de strad si familie a copilului. Este necesar ca n scoli s se introduc psihologi si asistenti sociali, acestia lucrnd mpreun cu copiii ce manifest comportament delicvent. Asistentii sociali vor stabili legtura ntre manifestrile dezvoltrii personalittii copilului si familia lui, utiliznd metode si tehnici care valorific potentialul familiei, al comunittii si al mediului informal al copilului pentru a preveni aparitia factorilor de formare a personalittii delincvente. n afar de continutul programelor scolare si viata de familie, asistentii sociali n domeniul delincventei juvenile si ndreapt atentia sprerolul grupurilor de referint n formarea personalittii delincvente si al mediului comunitar surs de factori generatori de comportament delincvent, dar si de rspunsuri la astfel de probleme.Pentru a reduce riscurile factorilor generatori de comportament delincvent, ntreaga societate trebuie s constientizeze necesitatea abordrii profesioniste, de ctre asistentii sociali, a tuturor formelor de comportament deviant. Serviciile de Probatiune Activitatea consilierului de reintegrare social si supraveghere se structureaz pe trei nivele: instant, penitenciar si comunitate. Scopul activittii la instant este de a asista instanta n procesul de individualizare a sanctiunilor penale prin informarea acesteia cu privire la caracteristicile personale si sociale ale celor trimisi n judecat precum si prin estimarea riscului de recidiv si a perspectivelor de reintegrare n societate.Aceast informare se realizeaz prin intermediul referatelor de evaluare (anexa 3) care reprezint principala cale prin care serviciul de probatiune comunic cu instanta. ntocmirea referatelor de evaluare se realizeaz la solicitarea instantei. Motivele care stau la baza solictrii acestor referate de evaluare sunt : asa prevede legea ; instanta consider c datorit unor anumite circumstante sau dificultti personale , infractorul are nevoie de supraveghere si asistent ; cnd consider c o sentint neprivativ de libertate este posibil ; cnd are nevoie de mai multe informatii pentru a stabili gradul de responsabilitate a infractorului. Responsabilitatea acestuia poate fi influentat de anumite circumstante, factori sociali, psihologici, etc. 24

Rolul consilierului de probatiune la instant const n : ofer instantei informatii corecte si relevante despre persoana inculpatului, despre perspectivele de reintegrare ale acestuia precum si despre riscul de recidiv pe care acesta l prezint ; realizeaz o prim evaluare a inculpatului care va putea fi reflectat n sentinta instantei si n planul de supraveghere al consilierului ; rspunde la nevoile practice si urgente ale inculpatilor. n referatul de evaluare consilierul face o analiz a factorilor care au stat la baza comiterii infractiunii, comportamentul inculpatului nainte si dup comiterea infractiunii,perspectivele de reintegrare social. Dup ce instanta de judecat a consultat referatul de evaluare si dispune o sanctiune neprivativ delibertate, inculpatul va intra n supravegherea serviciului de reintegrare. Supravegherea n comunitate reprezint componenta principal ca pondere si important a activittii de reintegrare social si supraveghere. Mentinerea n comunitate a persoanelor care au intrat n conflict cu legea penal are ca scop reducerea ratei infractionalittii , scderea riscului de recidiv si cresterea gradului de sigurant public. Mentinndu-le n comunitate le oferim sansa de a-si constientiza faptele si de a-si asuma responsabilitatea asupra actelor antisociale (Ghid de bune practici, 2002, p. 19). Supravegherea n comunitate poate fi definit din cel putin trei perspective( Manual de practic n domeniul reintegrrii sociale si supravegherii, 2004, p. 44.) : modalitate de executare a pedepsei cu nchisoarea prevazut de codul penal ; activitate specific serviciului de probatiune care const n supravegherea modului n care persoana condamnat respect msurile si obligatiile impuse de instanta de judecat ; metod de lucru cu persoanele care au comis infractiuni , mentinute n stare de libertate. Supravegherea se refer la controlul pe care consilierul de probatiune l exercit asupra conduitei clientului , n vederea monitorizrii modului n care acesta respect msurile si obligatiile impuse de instanta de judecat prin hotrrea judectoresc de sanctionare (Ordonanta nr. 92/2000). Scopul supravegherii : reintegrarea social a persoanelor care au comis infractiuni ; scderea riscului de recidiv si prevenirea svrsirii de noi infractiuni ; cresterea gradului de sigurant social. Obiectivele supravegherii , a cror ndeplinire faciliteaz atingerea scopului : monitorizarea si evaluarea permanent a riscului de a mai comite infractiuni pe care l prezint persoana supravegheat ; asigurarea unui control asupra persoanelor condamnate prin supravegherea modului n care acestea isi respect msurile, obligatiile impuse de instanta de judecat ; ncurajarea si sprijinirea permanent a persoanelor supravegheate n vederea satisfacerii nevoilor criminogene ale acestora . Activitatea n comunitate presupune o foarte bun colaborare a serviciilor de probatiune cu sistemele din cadrul comunittii care sunt si parteneri dar si beneficiari ai activittii acestor servicii. Controlul este trstura principal a supravegherii. Astfel , dac tinem seama de faptul c msurile la care persoana supravegheat trebuie s se supun sunt de exemplu : prezentarea la datele fixate la ntrevederi cu consilierul de probatiune, sau anuntarea n prealabil a oricrei schimbri de domiciliu, resedint sau locuint, sau comunicarea si justificarea schimbrii

25

locului de munc, se constat c prin fiecare din aceste msuri persoana aflat n supraveghere este controlat . Controlul se realizeaz sub dou aspecte : se instituie un control asupra modului n care persoana supravegheat dispune de timpul si libertatea sau de miscare si actiune ; controlul vizeaz capacitatea acesteia de a se disciplina si a-si nscrie astfel conduita n limitele legii si a valorilor socialmente acceptate. Se constat inserarea unor elemente ce tin, sau mcar anunt , munca de asistare psihosocial a persoanei aflate n supraveghere. Este vorba mai nti, de activitatea de evaluare. Aceasta reprezint o component major n consituirea planului de supraveghere , deoarece vizeaz aspecte esentiale , precum nevoile criminogene ale persoanei supravegheate, riscul de recidiv si cel de periculozitate social, sau la adresa propriei persoane(Durnescu, I,p. 362). O problem relevant din perspectiva dimensiunii de control a supravegherii este cea a evalurii si managementului riscului de punere n pericol de ctre client a sigurantei publice. Evaluarea acestui tip de risc diferit ca natur de riscul comiterii din nou a unor infractiuni const n calcularea posibilelor prejudicii pe care clientul le-ar aduce unor membri ai societtii , avnduse la baz conduita trecut a clientului. Estimarea acestui risc de recidiv ar trebui s se realizeze atunci cnd clientii serviciilor de probatiune au comis fapte penale cu violent sau cnd exist date conform crora au avut loc n trecut astfel de comportamente, chiar dac nu au fost identificate de ctre autoritti si sanctionate penal. Supravegherea n comunitate a persoanelor care au comis infractiuni se poate realiza att prin stabilirea unui plan de interventie cu beneficiarul n functie de nevoile acestuia si numai dup ce i s-a fcut o evaluare corect si obiectiv a riscului de recidiv si a riscului pentru public, ct si prin ndeplinirea obligatiilor stabilite de instanta de judecat. Totodat includerea sa ntr-un program de dezvoltare comportamental specific infractiunii comise, n functie de gravitatea acesteia si de riscul de recidiv l va ajuta s-si mbuntteasc comportamentul ntr-un mod pozitiv. Un alt lucru la fel de important este si mentinerea legturilor cu familia, cu scoala si cu locul de munc , cu cluburi sportive, culturale , unde ar putea s-si petreac timpul liber ntr-un mod constructiv, etc. Supravegherea n comunitate poate fi complementar cu munca neremunerat n folosul comunittii si atunci programul este mult mai ncrcat.Prin acest tip de activitate se ncearc pe ct posibil schimbarea comportamentului indezirabil al persoanelor care au nclcat legea, astfel nct s-si poat asuma rolul lor social ntr-o manier acceptabil pentru comunitatea n care traiesc . n ceea ce priveste lucrul cu minorii , n functie de conventiile internationale, msurile luate trebuie s fie orientate ctre interesul superior al copilului. Copiii s fie tratati diferit fat de adulti datorit faptului c ei nu pot lua decizii asemenea unui adult si ei trebuie tratati cu maxim atentie. Activitatea de supraveghere ncepe dup cel mult 5 zile de la comunicarea hotrrii definitive a instantei de judecat. Activitatea de supraveghere presupune urmtoarele : se identific nevoile distincte ale beneficiarului ; se ntocmeste planul de supraveghere ; se ntocmeste dosarul de supraveghere ; se stabilesc date fixe cnd se va face consilierea individual ; punctualitatea ntlnirilor trebuie precizat de la prima sedint de consiliere ; actiunea efectiv pentru ndeplinirea obligatiilor impuse de instant si acoperirea nevoilor beneficiarului. Incluznd si nerespectarea obligatiilor si msurilor impuse de instant vor fi aduse la cunostinta persoanei supravegheate si se va ncheia un proces verbal : identificare nevoi-ascunse -pe parcursul lucrului efectiv cu beneficiarul, se mai pot gsi si alte nevoi, neidentificate la nceputul interventiei ;

26

identificare solutii pentru acoperirea acestor nevoi ; monitorizarea datelor ; evaluarea eficientei programului, activittilor ; monitorizarea activittii/evaluare final. n activitatea de supraveghere, consilierul responsabil de caz trebuie s tin o evident clar si obiectiv a evolutiei beneficiarului,a modificrilor care pot interveni n comportamentul acestuia. Eforturile trebuie s fie focalizate pe nevoile beneficiarului si s aib n vedere rezultatele interventiei n viata acestuia , schimbrile care s-au produs. Pentru un serviciu de calitate si pentru eficienta lucrului cu beneficiarul, trebuie s se tin cont de urmtorii factori : gravitatea infractiunii comise-de acest lucru depinde durata programului, frecventa sedintelor de lucru ; dac a mai fost supus altor programe de supraveghere ; riscul pentru societate ; nevoile distincte ale infractorului ; dorinta lui de a lua parte la un program de supraveghere ; informatii despre grupul tint (cu cine putem colabora pentru a-i putea acoperi nevoile- institutii, organizatii,persoane fizice) pentru ca programul de supraveghere s poat fi derulat ; contextul social ; relatia lui cu familia, rudele, prietenii. Este important ca infractorul s stie c supravegherea n comunitate este o alternativ a pedepsei cu nchisoarea, c are de respectat un program , c trebuie s duc la bun sfrsit o serie de activitti care-l vor pregti pentru viat n mod pozitiv, conform cu normele acceptate de societate. Reintegrarea n societate a persoanelor care au comis fapte penale presupune acordul personal al acestora si asumarea responsabilttii de a psi spre stoparea comiterii de infractiuni si de a repara pagubele aduse societtii. Derularea programului de supraveghere depinde foarte mult de modul n care infractorul ntelege ceea ce trebuie s fac si de motivatia lui pentru schimbare. Motivarea schimbrii comportamentale trebuie s corespund nevoilor si intereselor persoanei n cauz. Schimbarea este posibil n msura n care este ea dorit. 5.Asistenta penal Prin activitatea de asistent si consiliere se atinge scopul serviciilor de reintegrare si anume : reducerea ratei de recidiv , reintegrarea social a persoanelor care au svrsit infractiuni si protectia publicului.Asistarea psiho-social se concretizeaz n derularea unor programe de interventie axate pe nevoile criminogene ale infractorilor si n sprijinirea clientului n vederea satisfacerii nevoilor sociale (educatie, pregtire profesional, loc de munc, locuint, situatie financiar, timp liber), medicale sau juridice. Dac primul tip de activitti de asistare are loc n mod uzual n cadrul serviciilor de reintegrare social si supraveghere, cel de-al doilea se bazeaz n mare msur pe implicarea altor organizatii si specialisti din comunitatea local n procesul de reintegrare social a persoanelor care au svrsit infractiuni. Programele de asistare psiho-social, vizeaz att interventiile pe grup ct si pe cele individuale ,n msura n care acestea din urm au o tematic specific si sunt bine structurate (ex. programele individuale de consiliere vocational). Asistarea este un demers specializat de acordare de ajutor de ctre o persoan specializat unei alte persoane aflate n imposibilitatea momentan sau permanent de a-si rezolva

27

problemele, prin facilitarea accesului la resursele comunittii(Manual de bune practici n domeniul reintegrrii sociale si supravegherii, 2004, p. 73). Consilierea este o metod care faciliteaz cunoasterea, dezvoltarea , acceptarea emotional, maturizarea si mobilizarea optim a resurselor personale n vederea formulrii si rezolvrii unor probleme specifice si lurii unor decizii. Relatia dintre asistent si consiliere: asistarea se constituie ntr-un proces de ntrajutorare profesional sau non-profesional care se realizeaz printr-o serie de metode si tehnici : consilierea, medierea , consultanta, psihoterapia, preventie. n cadrul Serviciilor de probatiune activitatea de asistent si consiliere are ca deziderat redarea unei persoane care a svrsit infractiuni comunittii din care face parte, ntr-o form care s garanteze protectia acelei comunitti. Acest tip de asistent const n derularea unor programe psihosociale individuale si de grup n functie de nevoile si dificulttile persoanei care a comis infractiuni corelate cu nivelul riscului, factori care stabilesc practic intensitatea programelor de reabilitare. Interventia psihosocial se refer la : consiliere ; lucrul cu grupul ;programe de terapie si consiliere a agresorilor ; mediere victim-infractor si protectia victimei ; asistarea persoanelor dependente si a celor cu deficiente mintale ; programe comunitare de reinsertie social , familial, scolar si socio-presional. Activitatea de asistent si consiliere, se acord de ctre serviciile de reintegrare social si supraveghere n dou cazuri : la cererea persoanei condamnate/minorului fat de care instanta de judecat a dispus supravegherea de ctre serviciul de reintegrare social si supraveghere ; cu acordul persoanelor condamnate la pedeapsa nchisorii, n cadrul unor programe de resocializare initiate si derulate mpreun cu personalul specializat din unittile penitenciare(Ordonanta nr. 92/2000, art. 45.) Obiectivele asistrii psihosociale sunt : sustinerea persoanelor aflate n supravegherea serviciilor de supraveghere n vederea asigurrii respectrii msurilor si obligatiilor impuse de ctre instanta de judecat ; diminuarea pericolului de comitere a noi infractiuni, pentru persoanele condamnate mentinute n stare de libertate, concomitent cu insusirea normelor si valorilor prosociale ; reducerea efectelor negative ale detentiei pentru persoanele n cazul crora s-a aplicat o sanctiune privativ de libertate, n paralel cu pregtirea pentru liberare si acordarea de asistent psiho-social post-penal ; crearea oportunittilor privind adaptarea n mediul familial, continuarea studiilor, angajarea profesional si pstrarea locului de munc. n construirea si implementarea planului de asistare foarte important este implicarea resurselor comunitare si pentru aceasta, este nevoie de o informare a consilierului de reintegrare social, mereu actualizat cu privire la : programele de asistare psiho-social aflate n derulare n comunitate; eficienta acestor programe; nevoile/ariile de asistare de care trebuie s beneficieze persoanele aflate n supraveghere (Durnescu, I., p. 368.) Ori de cte ori instanta de judecat dispune supravegherea unei persoane condamnate sau a unui minor de ctre serviciul de probatiune, cu ocazia primei ntrevederi cu persoana supravegheat, i se va face cunoscut posibilitatea de a solicita asistent si consiliere pe perioada supravegherii, explicndu-i-se modalittile practice n care poate fi sprijinit n vederea reintegrrii sociale.

28

Activitatea de asistent si consiliere este un proces de nvtare care este influentat de factori interni si externi ai clientului. Factorii interni pot fi : motivatia de schimbare ; nivelul instructiei scolare ; vrsta ; sexul ; stilul de nvtare ; principiile de viat, etc. Factorii externi pot fi : anturajul ; reteaua de prieteni ; serviciile sociale ; puterea exemplului ; agentii schimbrii (persoane, organizatii, etc). Pentru a beneficia de serviciile de asistent si consiliere, persoana supravegheat depune o cerere scris la serviciul de probatiune (anexa 1). n termen de 10 zile lucrtoare de la primirea cererii, serviciul de reintegrare social si supraveghere va lua msuri pentru ca persoana s fie inclus ntr-un program specializat , stabilit n functie de nevoile identificate. Cererea persoanei supravegheate prin care se solicit asistent si consiliere se depune la dosarul de reintegrare social si supraveghere (anexa 2). Acesta se pstreaz n arhiva serviciului de reintegrare social si supraveghere, consilierul responsabil de caz fiind obligat s pstreze confidentialitatea informatiilor cuprinse n dosar. Termenul de pstrare n arhiv a dosarelor de reintegrare social si supraveghere este de 5 ani. Documentele utilizate n activitatea de asistent si consiliere : dosarul de reintegrare social si supraveghere ; planul de reintegare social si supraveghere ; planul de asistent si consiliere. Planul de asistent si consiliere reprezint instrumentul principal pe baza cruia se realizeaz activitatea de asistent si consiliere, ntruct n acest document sunt continute obiectivele interventiei, n vederea diminurii nevoilor criminogene identificate ale persoanei, reducerii riscului de recidiv si cresterii sanselor de reintegrare social a acesteia. Dosarul de supraveghere cuprinde : hotrrea instantei de judecat, n copie, sau n extras de pe aceasta ; cererea scris de asistent si consiliere ; planul de supraveghere si un capitol distinct privind descrierea activittii de asistent si consiliere ; referatul de evaluare ntocmit nainte de pronuntarea hotrrii judectoresti, atunci cnd este cazul ; referatul de evaluare solicitat de instant pe perioada supravegherii, mai nainte de a fi solocitat asistent si consiliere de persoana supravegheat, atunci cnd este cazul ; rapoartele periodice de reintegrare social si supraveghere , care contin pe scurt informatii cu privire la rezultatele nregistrate de ctre persoana asistat si consiliat , care se ntocmesc o dat la sase luni sau ori de cte ori se nregistreaz o evolutie pozitiv ori negativ n procesul de reintegrare social si supraveghere ; concluziile consilierului de reintegrare social si supraveghere , care fac obiectul unui referat de reintegrare social si supraveghere final, ntocmit la expirarea

29

perioadei de asistent si consiliere , preciznd n ce msur persoana respectiv are perspective sau s-a reintegrat n societate. n activitatea de asistent si consiliere la nceput avem o persoan cu probleme si nevoi. Pentru a ajunge la finalul activittii trebuie s se descurce cu propriile probleme si nevoi (diminuarea problemei, diminuarea sansei de recidiv). Pentru ca interventia s fie eficient, programul de interventie trebuie s tinteasc factorii care au legatur direct cu infractiunea, s rspund nevoilor criminogene ale persoanei asistate ; iar intensitatea si durata trebuie corelat cu nivelul riscului. Activitatea de asistent si consiliere derulat de serviciile de reintegrare social si supraveghere nceteaz n urmtoarele cazuri : urmare a lipsei de cooperare sau a comportamentului neadecvat al persoanei asistate si consiliate ; la expirarea duratei asistentei si consilierii . Asistenta psiho-social a clientilor are un caracter voluntar, putnd fi realizat doar la cererea expres a clientului. Din acest motiv, motivarea clientului pentru a participa la activittile de asistare psiho-social devine unul din cele mai importante roluri ale consilierului de reintegrare social si supraveghere. ntrevederile la care clientul este obligat s participe ca si conditie a executrii sanctiunii sale reprezint pentru consilier niste oportunitti de punere n aplicare a abilittilor de care dispune. 6.Contributii personale Interpretarea ntr-o manier personal a legislatiei specifice justitiei juvenile. Analiza si prezentarea institutiilor implicate n justitia juvenil. Identificarea principalelor modalitti prin care se realizeaz controlul social n cazul delincventei juvenile. Bibliografie 1. Durnescu, Ioan, Manualul consilierului de reintegrare social si supraveghere, Ed. Themis, Craiova 2. Ghid de bune practici. Supravegherea si asistenta persoanelor condamnate, Anul I, nr.6/2002, Ed. Didactic si Pedagogic, R. A., Bucuresti, 2002 3. Legea 104 din 1992 4. Legea 140 din 1996 5. Legea 129 din 2002 6. Legea 281 din 2003 7. Manual de bune practici n domeniul reintegrrii sociale si supravegherii, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2004 8. Manual de practic n domeniul reintegrrii sociale si supravegherii. Ghid de bune practici, Anul III, nr.9/2004, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2004 9. Noul Cod Penal Romn, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, titlul IV 10. Ordonanta nr. 92/2000.

30

CAPITOLUL III RISCURI N REINTEGRAREA MINORILOR DELINCVENTI 1. Aspecte metodologice ale studiului.Tehnici utilizate. Metoda pe care am ales-o este studiul de caz. Tehnicile utilizate : documentarea (studierea dosarului de supraveghere), observatia, ntrevederea, interviul (tehnici utilizate mpreun cu consilierul de supraveghere pe teren sau la sediul Sreviciului de Probatiune). n continuare vom clarifica termenii de documentare, observat