Insulele Coraligene

Ababei Marius Alexandru

1

Un vechi proverb chinezesc spune ca “este mai bine sa vezi o data decat sa auzi de 100 de ori”. Pentru un scafandru, contactul direct cu lumea recifelor de corali este o experienta unica ce nu poate fi inlocuita de nici o poza vazuta de pe uscat. Un recif de corali este un sistem cu totul aparte, in cadrul caruia relatiile dintre organismele care il alcatuiesc sunt extrem de complicate si greu de descifrat.

De aproape 200 de ani oamenii de stiinta au fost fascinati de activitatea intensa si aparent dezordonata ce domneste intr-un recif de corali, dar au fost incapabili sa inteleaga relatiile dupa care merge aceasta lume aparte. Abia dupa inventarea scafandrului autonom de catre Jacques Yves Cousteau si Emile Gagnan, in 1943 si utilizarea sa, din ce in ce mai frecvent in cercetarile de biologie marina, cunostintele asupra lumii coralilor au sporit considerabil.

Conform definitiei un recif de corali este o constructie realizata, in principal, de catre fiinte vii, inaltandu-se de pe fundul oceanului spre suprafata, suficient de mare si de solida pentru a exercita o influenta determinanta asupra mediului fizic, oferind anumite conditii ecologice asupra organismelor care il populeaza si care au adaptari specifice.

Fiintele capabile sa construiasca recife sunt cunoscute sub numele de Madreporari. Sunt organisme minuscule, fiecare organism din colonie, numit polip, extrage calcarul din apa marii si il foloseste la construirea unei mici celule in care-si adaposteste corpul. Prin unirea nenumaratelor celule calcaroase iau nastere atoli, recife sau bancuri in marile calde. Existenta coralilor depinde de temperatura apei care nu trebuie sa coboare sub 20 de grade C, raspandirea coralilor fiind astfel limitata la o zona cuprinsa intre 32 de grade latitudine nordica si 27 de grade latitudine sudica. In afara de temperatura apei, pentru Madreporari mai sunt necesare inca doua conditii: ape bine luminate si foarte limpezi. Polipii ce alcatuiesc coloniile de Madreporari traiesc in acelasi loc cu niste alge numite zooxanthelle, si cu alte elemente vegetale cunoscute sub numele de “filamente verzi”. Existenta acestora este conditionata de existenta luminii care ajunge in cantitate suficienta doar pana la 40 de m sub apa. Recifurile de corali mai sunt si denumite jungle submarine tropicale datorita numeroaselor vietuitoare intalnite si numeroaselor culori, foarte frumoase, pe care le pot avea coralii.

Coralii sunt celenterate ,exclusiv marine din clasa Anthozoa, repre-zentate prin polip numit antopolip sau coralopolip,care are cavitatea gastrica

2

impartita in mai mult de 4 loje prntr-un numar mai mare de 4 septe. Aceste nevertebrate marine se caracterizeaza printr- un schelet alcatuit dintr-un strat protector din carbonat de calciu. Acest schelet se mai numeste si coral. Coralii sunt clasificati in doua subclase, bazate pe diferantele din simetria axiala. O clasa contine animale coloniale, cu opt tentacule, fiecare avand un schelet intern. Printre ele se gasesc si coralii bici, meduze si coralii rosii obisnuiesc sa il faca sa sclipeasca. Membrii celorlalte subclase de obicei au sase tentacule, sau multiplu de sase, dar si culorile difera. Ele includ coralii de stanca sau coralii adevarati. O alta clasa din aceeasi categorie contine deasemenea forme de corali care nu sunt clasificati in ea.

Din clasa Anthozoa se cunosc circa 6000 de specii,cu simetrie bilaterala,lipsite d emeduza,cu polipul sexuat.Formele solitare ating dimensiuni medii:Actinia equina,prezenta si in Marea Neagra,3-15cm,Aneomonia,10cm,Medridium 20-30cm;Stoichactis ajunge la 1,5m diametru.Cele coloniale sunt uneori foarte mari (cirripathes rumphii,6m, Paragorgia arborea 20m)si au aspect de cruste,arbuscuri,ciuperci etc..Prin coloritul lor ,se numara printre splendorile oceanelor .Unele au culori vii(rosu,albastru-cobalt,roz,portocaliu),iar cele coloniale pestrite.Coralium rubrum are polipi albi ca zapada pe cenosarcul rosu.Alteori polipii sunt pestriti,avand tentacule aurii pe corpul verde sau albastru.Sunt animale de mari calde,alcatuind un brau in regiunea tropicala(Marea bariera australiana de 2400km).Fosile se gasesc in Groenlanda,iar la noi in Maramures,dovada ca au existat odinioara oscilatii ale polilor Pamantului.

Recifii coraligeni din Vestul Pacificului sunt mult mai diversi decat cei din Atlantic si Caraibe.Exista cu 75%mai multe genuri si cu 85%mai multe specii de corali in Pacificul de Vest.(Wilkinson,1987).

3

Clasificare

Clasa Anthozoa

Phylum Cnidaria

    Clasa Anthozoa se înfăşează numai sub formă de antopolipi, trăind în mări şi oceane, izolaţi sau în colonii.

    După numărul şi dispoziţia septelor clasa Anthozoa se divide în subclasele:

Subclasa Hexacorallia Subclasa Octocorallia

Subclasa Hexacorallia

Phylum Cnidaria   |  Clasa Anthozoa

    Cuprinde antozoare formate din antopolipi a căror activitate gastrică este împărţită în şase sau multiplu de şase loji; prin câte şase sau multiplu de şase septe, simple sau duble; iar gura este înconjurată de 6 sau multiplu de 6 tentacule tubulare simple. Polipii hexacoralieri sunt mari şi trăiesc izolaţi sau în colonii. Scheletul produs totdeauna de ectoderm, este calcaros sau cornos. După natura scheletului şi constituţia polipilor, subclasa Hexacorallia se împarte în 5 ordine.

Ordinul Actinaria Ordinul Madreporaria Ordinul Antipatharia Ordinul Ceriantharia Ordinul Zoantharia

4

Ordinul Actinaria Animale solitare, fără schelet, care au cavitatea gastrică împărţită în

loje de şase sau multiplu de şase septe duble. Tentaculele sunt tubulare, simple, retractile şi dispuse în verticil pe unul sau mai multe rânduri.

Ordinul Madreporaria Animale cu schelet calcaros, în majoritate coloniale şi puţin solitare.

Coloniile au forme diferite de: crustă, evantai, arborescentă, etc. Fiecare individ locuieşte într-o cupă calcaroasă.

Ordinul Antipatharia Include forme cu schelet negru-cornos, cu spini.

Ordinul Ceriantharia Sunt hexacorali solitari, fără schelet, a căror cavitate gastrică este

împărţită în loje de 6 sau multiplu de 6 septe simple iar tentaculele simple sunt neretractile.

Ordinul Zoantharia Sunt solitare sau coloniale, fără schelet.

Subclasa Octocorallia

Phylum Cnidaria   |  Clasa Anthozoa

    Conţine antozoare coloniale ai căror polipi au o cavitate gastrică împărţită în opt loje, prin opt septe iar în jurul gurii o coroană de opt tentacule penate. Scheletul ia naştere în mezoglee, care în cazul de faţă este foarte dezvoltată şi în care migrează celule din ectoderm şi endoderm, formând un mezenchim. După forma şi structura scheletului subclasa Octocorallia se divide în trei ordine.

Ordinul Alcyonaria (coralii pielosi) Ordinul Gorgonaria (coralii carnosi) Ordinul Pennatularia (penele de mare)1. Ordinul Alcyonaria

  Conţine colonii fixate, arborescente, moi, al căror schelet este format numai din spiculi calcaroşi şi care nu dau naştere la ramuri axiale de susţinere iar polipii sunt mari.

5

2. Ordinul Gorgonaria Se caracterizează prin colonii fixate, arborescente, care conţin un

schelet axial cornos sau calcaros iar polipii sunt mici.

3. Ordinul Pennatularia Cuprinde colonii fixate în nisipul sau mâlul de pe fundul mărilor.

Polipii foarte mari sunt situaţi fie pe ramuri laterale cărnoase, dispuse de-o parte şi de alta a unui ax cornos şi elastic numit rahis a cărui bază (peduncul) este liberă şi cu ea se fixează colonia de nisip (Pennatula phosphorea), fie în cernosacul din jurul axului cornos, de aspectul unei ramuri cu flori (Veretillum cynomorium).

Modul de viata

Cateva grupe de corali traiesc ca polipi solitari, dar majoritatea traiesc in colonii. Polipii coloniali au diametrul intre 1 si 3mm. Ei sunt conectati lateral prin tuburi care sunt niste prelungiri ale cavitatilor gastrovasculare ale polipilor, si colonia creste prin inmultire asexuata. Polipii vii cresc pe ramasitile predecesorilor sai.

Coralii coloniali pot creste in abisul apelor, dar recipurile se gasesc doar in ape calde, limpezi si nepoluate. Ei traiesc doar pana unde patrunde lumina in apa, deoarece algele, numite zooxanthellae, care traiesc in tesuturile lor au nevoie de lumina pentru fotosinteza, si coralii nu pot exista fara aceste alge. Carbonul este trecut de la alge la coral, crescand energia, si hrana capturata de coral poate suplini fosforul si hidrogenul pentru ambele organisme. Dependenta coralilor de alge variaza de la specie le specie. Coralii scheletici sunt contribuitorii primari la un recif, dar si alte organisme participa la formarea lui, ca algele calcaroase, moluste sau spongieri.

Antozoarele sunt specii marine,care traiesc din zona mareelor pana la 6000m adancime.Majoritatea sunt fixare ,unele actinii insa prezinta adaptari la viata pelagica:Mynias isi transforma discul pedios in pneumatofor prin indoirea marginilor sale ,care formeaza o camera de aer.Coralium rubrum al carui schelet se utilizeaza pentru obiecte de podoaba,traieste la 30-300m adancime.Speciile litorale prezinta adaptari la conditiile de aici.In regiunea litorala,gorgonarii formeaza colonii ramificate intr-un dingur plan,perpendicular pe directia curentului;ramurile fine ale acestor immense ‘evantaie’ sunt anastomozate si realizazeaza o retea ,care se opune celor mai puternici curenti si constituie o plasa pentru planctonul cu care se

6

hranesc.Formele de adanc au scheletul felxibil.A. equina ,comuna pe litoralul nostru,traieste fixata puternic cu discul pedios de stanci,pietre , diguri.

Madreporarii prospera in anumite conditii de luminozitate , temperature,adancime si transparenta a apei ,datorita zooxantelelor simbionte.Ei ajung insa si la adancimi de 5800m,la o temperatura a apei de 1◦C.Recife formeaza insa la 25-29◦C,in regiunile tropicale (scurt timp pot suporta si oscilatii ale temperaturii intre 10-36◦C).Adancimea maxima pentru recife este de 90m(cea optima este intre 40-50m).Recifele se formeaza si pe bancurile de nisip din apropierea coastelor,unde se stabilesc larvele duse de curenti.Viteza cresterii difera,fiind de 0,5-2,8cm/an,incat pentru un recif de 50m inaltime au fost necesari 1800 ani.

Prezenta zooxantelelor in endoderm,la majoritatea madreporarilor care formeaza recife,explica abundenta si varietatea faunei care traieste aici Cantitatea de oxigen in straturile de apa de deasupra recifului este ziua de 2-4 ori mai mare decat noaptea,datorita capacitatii mari de fotosinteza a simbiontilor,care folosesc produsele de dezasimilatie ale gazdei.Madreporarii nu-si digera simbiontii;la inanitie ii arunca prin filamentele mezenterice.

Actinarii traiesc in simbioza cu pesti si crustacei decapozi(paguri, crabi).Amphiprion si Premnas inoata in jurul Stoichactis, la 1 m distanta,si in caz de pericol,se refugiaza intre tentaculele ei.Pagurus arrosor accepta o anumita actinie-Calliactis parasitica.Cand pagurul schimba cochilia in care sta,solicita actinia,care isi dezlipeste discul pedios,iar el o rostogoleste ca pe un butoi pana la noua locuinta ,pe care o instaleaza.Adamsia palliata traieste in simbioza cu Eupagurus pridauxi.

Multe antozoare coloniale prezinta proprietatea de a pompa,cel putin odata pe zi,apa in sistemul de canale ale coloniei ,marindu-si considerabil volumul si revenind la dimensiunile initiale prin expulzarea ei.Alcyonium palmatum ajunge la 20cm,iar un Pteroides giganteum(de 30cm) excitat isi poate reduce volumul in 30 secunde la 1/3.Acest fenomen pare legat de respiratie si de hranire.Polipii de madreporari prezinta o ritmicitate nictemerala :ziua stau in caliciile lor ,aparandu-se astfel de dusmani si de razele soarelui ,iar,noaptea,cand planctonul devine foarte abundent ,isi etaleaza tentaculele.

7

Animale asociate cu recifii coraligeni

Recifii ce corali asigura habitatul unei largi varietati de organisme.Aceste organisme se bazeaza pe corali ca surse de hrana si adapost.Unele organisme care folosesc coralii prin mutualism,comensalism sau parazitism fac parte din grupurile taxonomice

Porifera,Polychaeta,Gastropoda,Crustacea,Echinodermata si Pisces.

Buretii(Porifera)se intalnesc habitand in cavitatile recifale.Ei indeparteaza mici aschii de carbonat de calciu din corali,cauzand,precum Cliona,bioeroziunea coralilor.Buretii habiteaza aici pentru a se apara de pradatori.

Polychaetele precum Hermodice Carunculata sau gasteropodele din familia Trochidae depend de corali pentru hrana.Se hranesc cu corali precum Porites si Agaricia.Crustaceele decapode precum crevetii si crabii depend de corali pentru adapost,iar unii pesti folosesc recifele ca adapost impotriva pradatorilor ,precum pestele papagal(Scariadae).Exista multe alte specii de bureti,viermi de mare,crustacee si moluste care foreaza scheletele calcaroase.Alte organisme care habiteaza in recifele coraligene sunt arici de mare,meduze,scoici,broaste testoase si anemone de mare.

8

Inalbirea coralilor

Decolorarea coralilor reprezinta inalbirea coloniilor de corali datorita pierderii de zooxanthellaesimbiotice din tesuturile polipilor.Aceasta pierdere duc la expunerea scheletelor albe de carbonat de calciu.Coralii pierd in mod natural mai putin de 0,1% din algele cu care traiec in simbioza in procesele de reglare si inlocuire.Cu toate acestea,schimbarile nefavorabile in mediul coralilor pot duce la cresterea acestui procent ,printre care se numara bolile coralilor,umbra excesiva,nivelul ridicat al radiatiei ultraviolete,sedimentarea, poluarea,schimbarile salinitatii si temperaturile ridicate.

Inalbirea coralilor se datoreaza unei schimbari relativ durabile in tempratura zonei,si nu datorita fluctuatiilor rapide de temperatura. Experimentele de laborator au demonstrat faptul ca inalbirea coralilor de produce atunci cand apa atinge o temperatura constanta de 32◦C.Tot experimentele au dovedit ca inalbirea lor se produce si datorita cresterii radiatiei ultraviolete,mai ales in apele calme,aminoacizii din tesuturile coralilor ajutand la determinarea cantitatii de radiatii UV suportate de acestia fara a se inalbi.Mecanismul exact prin care coralii se inalbesc sau declansatorul acestui fenomen este inca necunoscut.Totusi,exista o serie de ipoteze care incearca sa raspunda la aceasta intrebare.Experimentele de laborator au aratat ca zooxanthellae sunt expulzate din tubul coraligen prin gura.Cu toate acestea,acest fenomen nu a fost observat in natura.Alta ipoteza este aceea ca coralii tensionati dau algelor mai putini nutrienti si,din aceasta cauza,alga paraseste polipul.Algele pot produce oxizi toxici sub tensiune,care afecteaza polipii.

9

Utilizarea coralilor in medicina

Utilizarea coralilor in medicina dateaza de mai bine de 5000 de ani .

Prima utilizare a coralului in medicina nu este documentata, dar s-a intamplat cu mii de ani in urma in lumea orientala. Dovezile utilizarii coralului in lumea occidentala provin din cea mai veche farmacie din lume care a luat fiinta in 1685 si care exista si astazi, ca muzeu, in nordul Spaniei. Printre sticlutele de pe rafturi se gaseste un recipient cu pudra de coral cu inscriptia “Coralul blond fosilizat este singurul coral utilizat in medicina”. Inscriptia face referire la efectul benefic al coralului asupra inimii si la cresterea vitalitatii celui care il foloseste.

Nu putine sunt legendele care vorbesc despre utilizarea continua a coralului in Okinawa, Japonia, populatia locala consumand zilnic apa filtrata de corali fosilizati. Se spune ca sursa longevitatii oamenilor din Okinawa sunt mineralele din corali fosilizati, studiile dovedind ca in Okinawa exista cele mai multe cazuri de persoane care au depasit varsta de 100 de ani.

De sute de ani, coralii au fost cunoscuti ca avand efect de calmare in numeroase afectiuni: palpitatii, eczeme, crampe musculare, dureri de cap, insomnii, artrite, diabet, pietre la rinichi…Au fost identificate cel putin 157 boli cauzate de deficienta de minerale. Continutul in minerale al solurilor este din ce in ce mai scazut cauzand deficiente minerale majore in alimentatie si implicit in corpul uman, acesta fiind motivul declinului sanatatii caruia ii face fata societatea de astazi.

Lumea coralilor continua sa ramana un univers unic ca frumusete care inca ascunde mistere nedeslusite mintii omenesti ,o farama din perfectiunea simpla a naturii.

10

Atolii

Atolul este o insulă recifală izolată, de mici dimensiuni (1-100 km), dezvoltată la partea superioară a unui vulcan submarin care a ajuns aproape de suprafaţa oceanului (înălţimi între 3000-5000 m). Are o formă circulară sau eliptică, închizând adesea în centrul insulei o lagună, iar marginile externe sunt abrupte. Astfel de insule sunt frecvente în zonele oceanice cuprinse între latitudinile de 30° N şi S .

Laguna este de obicei adâncă (30-90 m) şi conţine sedimente carbonatice fine intercalate cu recifi columnari înalţi (pinacle) . Spre zonele marginale se trece la un facies de flanc recifal intern (back-reef) cu sedimente clastice fine în zonele protejate şi o breccie carbonatică cimentată în apropierea recifilor. Zonele marginale sunt formate dintr-o barieră recifală, adesea cu structuri tip boundstone create de corali şi alge coralinacee; faciesurile de flanc extern (fore-reef) sunt alcătuite din fragmente de provenienţă recifală (rudstone, floatstone). Taluzul are la partea superioară (până la câteva sute de metri adâncime) o înclinare de cca. 40°, devenind tot mai lină spre bază. Sedimentele acumulate pe taluz sunt alcătuite din nisipuri şi silturi bioclastice adesea cu structuri tip curgeri gravitaţionale (debris flow) şi cu blocuri mari izolate de fragmente recifale. Spre bazin se face trecerea către argile roşii cu radiolari.

Marea Bariera de Corali

11

Cea mai mare structura de pe Terra este giuvaierul tarmului Queensland.Tinand seama ca este una dintre cele mai frumoase ornamente ale Terrei - un giuvaier de azur, indigo, safir si alb din cel mai pur, vizibil chiar de pe Luna - este ciudat ca primii europeni care au vazut Marea Bariera de Corali au fost zgarciti in descrierea ei. Majoritatea, desigur, erau oameni ai marii care aveau alte preocupari decat frumusetile naturii.

In1606, pe aici a trecut spaniolul Luis Vaez de Torres, impins de furtuna dincolo de extremitatea statului Queensland, prin stramtoarea care astazi ii poarta numele.A urmat apoi capitanul Cook, a carui corabie HSM (Her Majesty Ship) Endeavour a fost prinsa si grav avariata intre recif si continent,

in 1770.Dupa el a venit capitanul Bligh care, in 1789, si-a dus camarazii imfometati si revoltati de pe Bounty printre recifuri spre apele calme de dincolo de ele.

Joseph Banks, botanistul de pe vasul Endeavour, a fost uimit de aceste locuri.Dupa ce corabia a fost reparata, el a scris: "Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa, sau oriunde altundeva decat in aceste mari.E un zid de corali ridicandu- se perpendicular din oceaul fara fund”.

Desi coralii prospera in ape

12

putin adanci, in care patrunde lumina, Banks a avut dreptate cand a evidentiat caracterul unic al Marii Bariere de Corali.Intinzandu-se pe circa 2400 kilometri de-a lungul placii continentale a Australiei de nord-est, este cea mai mare entitate vie de pe Pamant.

Pe alocuri se grupaza in jurul unor insule reale - de fapt culmile unui lant muntos prabusit de mult.Dar extraordinara bogatie provine de la cele 3000 de recifuri, insule, bancuri de nisip si lagune, fiecare in alt stadiu de dezvoltare. Recifurile sunt rezultatul a 10 000 de ani de activitate, in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual,de dupa ultima Era glaciara. Uriasul recif s-a format pe durata a sute si mii de ani si reprezinta, in fapt, o multitudine de schelete ale micilor polipi de coral care au murit in toata aceasta perioada. Partea colorata a recifului este constituita din polipii vii.

Desi este unul dintre cele mai puternice si mai bine integrate ecosisteme ale lumii, echilibrul sau este extrem de fragil.Presiunile asupra unui singur element pot avea efecte dezastroase asupra intregului ansamblu.Reciful face fata tuturor, furtuni si valuri ucigase, dar in secolul XXI, amenintarea cea mai mare este omul.

Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in apropierea recifului, fara a-l afecta.In secolul XX insa, au aparut deja cicatricile lasate de pescuitul intensiv, vanatoarea de balene, comertl cu melci marini afumati si goana dupa pretiosele perle.

Acest perimetru constituie un adevarat rai al scufundatorilor – minunatul colorit al valurilor oceanului, albastre, turcoaz sau verzi si stralucitoarele curcubee de coral, se combina pentru a spori frumusetea exotica a acestui minunat tinut al marii, gazda unui habitat unic, in care convietuiesc flora si fauna marina.

Totusi, coralii vii sunt deosebit de sensibili la poluare si schimbarile de temperatura antrenate de fenomenul de incalzire globala, iar World Wildlife Fund, organizatie mondiala care lupta pentru protectia speciilor, ne previne ca, in cazul in care situatia actuala se va mentine, coralii ce alcatuiesc numeroase recifuri din acest perimetru vor fi morti in urmatorii 40 de ani.

Declararea zonei ca Parc National a limitat aceste riscuri, dar turismul este atent controlat.Chiar si in aceste conditii, unii specialisti considera ca reziduurile deversate de statiunile turistice au provocat o recenta inmultire

13

explosiva a stelelor de mare cu spini, si ca resturile alimentare au provocat inmultirea peste masura a populatiei de pescarusi, care la randul ei decimeaza puii de testoasa si de pasari.

Oficialitatiile din Queensland si-au asumat solutionarea acestor probleme si au impiedicat aparitia altora, astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat, lasand Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata zilnica.

14

Caraibe

In Caraibe exista 3 feluri principale de recife coraligene:recife franjurate,bariere de recifi si atoli.Recifele franjurate sunt ecosisteme coraligene care cresc in ape putin adanci ,aproape de coasta sau sunt separate de aceasta printr-o fasie ingusta de apa.Recifele franjurate constau in cateva zone caracterizate de o anumita adancime,structura a recifului,precum si de anumite comunitati de plante si animale.Aceste zone includ creasta recifului( zona de care se lovesc valurile),partea anterioara recifala(zona de energie medie) ,pintenul si zona de sustinere(regiunea in care se dezvolta coralii care include randuri de corali cu canioane nisipoase sau pasaje intre randuri).

Barierele recifale sunt separate de tarm printr-o laguna,dezvoltandu-se paralel cu acesta,fiind largi si continue.Aceasta zona cuprinde si plane recifale care nu sunt expuse,creste,protejate de valuri,paralele cu coasta si o terasa de corali(o panta nisipoasa cu varfuri coraligeneizolate).

Atolii,formati atunci cand o insula inconjurata de recifi este denivelata puternic,pot fi de doua feluri:atoli de adancime care se ridica din ape adanci si atoli ce se intalnesc pe selful continental.

15

Peste tot in Caraibe,inclusiv in Insulele Virgine,exista o mica variatie a numarului si speciilor de corali intalniti de obicei in recife. Ce se poate gasi in St Thomas ,se gaseste si in Jamaica sau in Bonaire.Cu toate acestea , coaralii variaza ca abundenta in zonele specificate.Unul dintre cei mai

comuni corali din zona nu este de fapt un coral,este un hidoid:’coralul de foc’ care are structuri tepoase ,vizibile,ce pot fi dureroase la contactul cu ele.Alti corali predominanti in zona sunt Montastrea annularis (coralul stea de munte),Montastrea cavernosa(coralul stea de pestera),Dendrogyra cylindrus (coralul pilon),Colpophyllia natans(coralul creier),Porites porites(coralul deget) etc..

Cu toate acestea Arhitectura complexa a recifelor de corali din Caraibe este amenintata de efectele schimbarilor climatice, potrivit Reuters. Din acest motiv, populatiile de pesti ce se adaposteau in regiune sunt la randul lor in pericol.

Dupa aproape 500 de studii realizate despre 200 de recifi intre 1969 si 2008, cercetatorii au aratat ca cele mai complexe tipuri de corali au disparut deja in intreaga mare a Caraibelor.

KIRIBATI

16

Republica - (anterior parte a Insulelor Gilbert si Ellice), stat insular pe Ecuator, in centrul Oceanului Pacific; denumire nationala: Ribaberikin Kiribati; suprafata: 811 km2; capitala: Bairiki (pe atolul Tarawa) (si port); orase: atolii principali Tarawa de Nord, grupul Gilbert, Abaiang, Tabiteuea; principale porturi: Betio (pe Tarawa); caracteristici geografice: include 33 insule coraligene din Pacific Kiribati (Gilbert), Rawaki (Phoenix), Banaba (Insula Ocean) si trei dintre Insulele Line, printre care Insula Christmas/Kiritimati; grupuri de insule intersectate de Ecuator si Linia Internationala de Schimbare a Datei; seful statului: Teburoro Tito, din 1994; regim politic: democratie liberala; moneda: dolarul australian; PNB/loc.: ($SUA) 3 480 (1998); economie: cupru, peste, alge de mare, banane, fructul arborelui de paine, taro. Principala piata de desfacere: SUA (1996); populatie: 77 000 loc. (estimare 1999); limba: engleza (oficiala), gilberteza; religie: romano-catolici, protestanti (congregationalisti); speranta de viata: 61 (barbati), 65 (femei) (estimare 1998).

17

Bibliografie:

1. Saville-Rent,W;The great barrier reef of Australia;Publish. W.H.Allen;London;

2. Gendre,Florence; Human impacts on coral ecosystems at Mauritius Islands;Ed. Birkhauser;Basel;1994;

3. Lupascu,Angela;Biogeografie cu elemente de ocrotirea si conservarea biodiversitatii;Ed. Terra nostra;Iasi;2004;

4. www.animalia.go.ro 5. www.seaworld.org/infobooks/Coral/home.html 6. http://edugreen.teri.res.in/explore/water/corals.htm 7. http://www.ecology.md/md/section.php?

section=news&id=976

 

18