8/19/2019 INSTITUTIILE VOIEVODATULUI TRANSILVANIEI

1/3

INSTITUTIILE VOIEVODATULUI TRANSILVANIEI

  Voievodatul Transilvaniei cuprindea sapte comitate nobiliare (Solnocul interior, Dabaca,Cluj, Turda, Tarnava, Alba si Hunedoara), scaunele sasesti si scaunele secuiesti. ComitateleMaramures, Sarmar, Crasna, Solnocul mijlociu, Bior, !arand, Arad, Timis si Caras nu au "acut parteniciodata din voievodatul Transilvaniei si nu au "ost supuse jurisdictiei voievodului ardelean.

INSTITUTII CENTRALE

VOIEVODUL

Voievodatul Transilvaniei era o provincie autonoma a re#atului $n#ariei.Voievodul era unuldintre cei mai mari demnitari ai re#atului $n#ariei si era numit in functie de catre rege dintremarii nobili ma#iari. De obicei nu era de ori#ine din Transilvania, ci din alte parti ale re#atului$n#ariei. Durata mandatului unui voievod depindea doar de bunavointa i de gratiaregelui! %ricand re#ele putea sa&l revoce pe voievod si sa numeasca pe altcineva in aceasta"unctie. De la mijlocul secolului al 'V&lea au "ost doi sau ciar trei voievoi ai Transilvaniei inparalel, care isi eercitau in comun atributiile.

"rerogativele voievodului#

  adminitrative#

  #uverna voievodatul in numele re#elui*

  numea vicevoievodul, ca loctiitor al sau*

  numea comitii comitatelor din Transilvania (in timp ce in restul re#atului $n#ariei, inclusiv in

Maramures, Satmar, Bior si celelalte comitate mentionate mai sus comitele era numit directde catre re#e+),

 

numea castelanii cetatilor re#ale din Transilvania care erau asociate "unctiei voievodale,

  la ordinul re#elui convoca con#re#atiile #enerale din Transilvania, pe care le preida*

  convoca si preida con#re#atiile partiale.

  u putea sa "aca danii decat din mosiile sale, inclusiv din cele revenite lui in urma

con-scarilor de la cei condamnati la moarte. Din domeniul re#al doar re#ele putea sa "acadonatii.

 

 $udecatoreti#

 

preida scaunul de judecata voievodal,

  avea drept de sentinta -nala in procesele le#ate de proprietate in Transilvania.

  avea drept de sentinta -nala, inclusiv de condamnare la moarte, in caul talariilor si altor

"aradele#i #rave* doar din /00 nobilii puteau "ace apel la curtea re#ala in asemenea cauri.

  doar caurile de tradare, de "alsi-care de bani si cele le#ate de proprietatile re#elui sau ale

oraselor re#ale trebuiau trans"erate la curtea re#ala.

  putea cere conventurilor si capitlurilor (institutii cu rol de notari publici in evul mediu in

re#atul $n#ariei, inclusiv in Transilvania) sa&i puna pe nobili in stapanirea mosiilor, saotarniceasca mosiile, sa citee partile la scaunul de judecata etc.

  avea drept de si#iliu si putea sa intareasca si sa con-rme documente.

8/19/2019 INSTITUTIILE VOIEVODATULUI TRANSILVANIEI

2/3

  militare#

  convoca si conducea oastea ardeleana

  %cale#

  suprave#ea stran#erea darilor de catre "unctionarii numiti de el.

Vicevoievodul

Vicevoievodul era numit de catre voievod dintre nobilii apropriati. 1n caul in care voievodulnu era de ori#ine ardeleana, vicevoievodul provenea din re#iunea de bastina avoievodului. Vicevoievodul era loctiitorul voievodului i e&ercita aproape toate atributiilevoievodale in lipsa stapanului sau. "e plan $udecatorec vicevoievodul preida scaunul de

 judecata, dar nu putea a dea entinta %nala, care era de competenta voievodului. Scaunul de judecata preidat de vicevoievod era convocat de obicei la Santimbru, lan#a Alba 1ulia, unde eraresedinta vicevoievodului. Vicevoievodul era intotdeauna si comite al comitatului Alba.Vicevoievodul isi putea numi "unctionarii din subordine2 administratori ai resedintei vicevoievodalede la Santimbru, stran#atorii #loabelor (ameni judiciare) si darilor, notarul etc.

Con#re#atia #enerala a voievodatului

  3a con#re#atia sau adunarea #enerala a voievodatului participau nobilii din Transilvania,repreentantii sasilor si secuilor si orice oameni cu stare sau cu avere. 4reenta romanilor esteatestata documentar doar pana in /55. Dupa aceasta data "eudalitatea romaneasca a "ostasimilata clasei sociale nobiliare.

Con#re#atia era convocata in secolul al '1V&lea la ordinul re#elui si era preidata de unulsau doi dele#ati ai re#elui, alaturi de voievod. 1n secolul al 'V&lea con#re#atia era convocata anualde catre voievodul Transilvaniei, "ara sa mai -e nevoie de ordinul re#elui. Con#re#atia se intruneade obicei la Turda.

"rerogativele congregatiei#

ale#ea juratii asesori din randul nobililor, care "aceau parte din scaunul de judecata al

voievodului si din preidiul con#re#atiei.

isi dadea acordul sau deaproba sentintele -nale in caul proceselor de proprietate sau in

caul "aradele#ilor, care cereau pedeapsa capitala.

Discuta si stabilea modul de impartire a darilor pe comitate.

Sanctiona incalcarea de catre voievod sau slujbasii acestuia a libertatilor nobiliare si ale

privile#iilor ardelenilor.

Institutii locale

Comitele era numit de catre voievod, -e dintre nobili ardeleni, -e dintre nobili adusi devoievod din alte parti ale $n#ariei. 6ercita atributii administrative, judecatoresti, -scale si militareasemanatoare cu ale voievodului, dar la nivelul comitatului, in calitate de repreentant al autoritatiivoievodale in teritoriu.

Vicecomitele era numit de catre comite. 6ercita o parte a prero#ativelor comitelui, care iierau dele#ate de acesta. Vicecomitele apare tariu in documentele ardelene si are un rol maiimportant abia in secolul al 'V&lea.

 'u(ii nobililor  erau alei  de catre nobilii dintr&un comitat. 6i aveau rolul de a suprave#earespectarea libertatilor nobiliare. 1n -ecare comitat din Transilvania erau cate doi nobili, alesi anualde con#re#atia nobiliara a comitatului respectiv (in restul comitatelor din $n#arria erau cate patru

 jui ai nobililor+). 7aceau parte din scaunele de judecata ale comitatelor, alaturi de comite si jurati,

8/19/2019 INSTITUTIILE VOIEVODATULUI TRANSILVANIEI

3/3

din scaunele de judecata ale vicevoievodului si ale voievodului si din preidiul con#re#atiilornobiliare. 7ara acordul lor voievodul nu putea sa dea sentinta -nala. 8uii se mai ocupau si custran#erea darilor din circumscriptia lor.

 'uratii aeori erau alesi de catre nobilii din comitat. Aveau doar rol judecatoresc, "acandparte din scaunele de judecata si din preidiul con#re#atiei nobiliare.

Omul voievodului )al regelui i al vicevoievodului). obilii aveau obli#atia ca, laporunca re#elui sau la cererea voievodului sau a vicevoievodului, sa eecute anumite sarcini innumele autoritatii care l&a desemnat2 sa puna un proprietar in stapanirea mosiei, sa stabileascaotarele unei mosii, sa imparta mosia, sa ceme in judecata etc. Toate aceste sarcini trebuiaueecutate doar in preenta unui om de marturie al unui convent sau al unui capitlu (institutii cu rolde notar). % ast"el de sarcina nu putea - re"uata, decat cu motive bine intemeiate (boala, absentade acasa etc.).

Comitele ecuilor era numit de catre re#e peste cele sapte scaune secuiesti. Aveaatributii administrative (numea castelanii in cetatile re#ale asociate "unctiei de comite al secuilor),

 judecatoresti (preida scaunele de judecata din scaunele secuiesti alaturi de judele ales de secui),millitare (conducea oastea secuilor, care de obicei "orma avan#arda in caul campaniilor millitare).

  'udele regal era numit de re#e peste scaunele sasesti. 6l avea atributii judiciare limitatede judele sas, ales de comunitatea sasilor.

  Saii i ecuii se bucurau de autonomie administrativa, -scala, judecatoreasca similitara. 9epreentantii re#elui aveau mai mult rol se suprave#ere si de repreentare a autoritatiire#ale. Atributiile lor erau limitate de juii alesi pe plan local.

  Oraele si tar#urile bene-ciau de autonomie administrativa, judecatoreasca si -scala.1n "runtea unui oras sau tar# era $udele sau primarul, ajutat de un consiliu de : $urati, alesi decomunitate dintre membrii de vaa. 1n anumite cauri se convoca enatul, compus din :; demembri, de obicei oameni in varsta din comunitatea oraseneasca.