instalatia de legare

23
INSTALATIA DE LEGARE – ACOSTARE – MANEVRA Totalitatea echipamentelor si dispozitivelor destinate manevrei de acostare sau legare a navei la cheu sau alte ambarcatiuni, geamanduri, pontoane, estacade, efectuarea manevrelor in port, alimentarea cu combustibil (bunkeraj), remorcajul la ureche (bord la bord). Partile componente ale instalatiei de legare-acostare- manevra, se compune din: - elemente flexibile: parame de legare cu gase protejate cu manson de panza(5 bucati prova, 5 bucati pupa), socare, saule (bandule) - elemente de fixare si ghidare: babale, binte, turnicheti, somare, nari, urechi, boturi - elemente de manevrare: vinci, cabestan - elemente pentru protectia navei, bordajului : baloane de acostare, trancheti, brau de acostare 1. Elemente flexibile Paramele se utilizeaza la legarea navei (de cheu, de alte ambarcatiuni, pontoane), la remorcaj, diferite manevre curente la bord (socarele, sarme metalice). Numarul si dimensiunea paramelor variaza functie de marimea navei, lungimea navei, capacitatea de incarcare, prescriptiilor societatilor de clasificare, SOLAS. Elementul de baza in structura unei parame este firul. 1.1. Clasificare. Descriere. Avantaje si dezavantaje

Upload: oana-anca-bejan

Post on 14-Aug-2015

336 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: Instalatia de Legare

INSTALATIA DE LEGARE – ACOSTARE – MANEVRA

Totalitatea echipamentelor si dispozitivelor destinate manevrei de acostare sau legare a navei la cheu sau alte ambarcatiuni, geamanduri, pontoane, estacade, efectuarea manevrelor in port, alimentarea cu combustibil (bunkeraj), remorcajul la ureche (bord la bord).

Partile componente ale instalatiei de legare-acostare-manevra, se compune din:

-         elemente flexibile: parame de legare cu gase protejate cu manson de panza(5 bucati prova, 5 bucati pupa), socare, saule (bandule)

-         elemente de fixare si ghidare: babale, binte, turnicheti, somare, nari, urechi, boturi

-         elemente de manevrare: vinci, cabestan

-         elemente pentru protectia navei, bordajului: baloane de acostare, trancheti, brau de acostare

1. Elemente flexibile

 

Paramele se utilizeaza la legarea navei (de cheu, de alte ambarcatiuni, pontoane), la remorcaj, diferite manevre curente la bord (socarele, sarme metalice).

Numarul si dimensiunea paramelor variaza functie de marimea navei, lungimea navei, capacitatea de incarcare, prescriptiilor societatilor de clasificare, SOLAS.

Elementul de baza in structura unei parame este firul.

1.1. Clasificare. Descriere. Avantaje si dezavantaje

 

a)     Parame vegetale: din fire de canepa, in, bumbac, manilla, sizal, iuta

Mai multe fire rasucite formeaza sfilata, mai multe sfilate formeaza suvita.

Firele se rasucesc spre dreapta iar sfilatele spre stanga. Mai multe suvite rasucite formeaza parama simpla (lantana). Paramele simple se obtin prin rasucirea a 3-4 suvite. Aceste suvite se rasucesc in jurul unei inimi vegetale

Page 2: Instalatia de Legare

(care este tot o suvita care ramane intinsa si care nu se rasuceste cu celelalte). Mai multe parame simple prin rasucire formeaza garlinul.

Paramele vegetale sunt usoare, flexibile si elastice. Devin greoaie cand se umezesc.

DECI: firul – sfilata – suvita - parame simple(lantana) – cordonul – garlinul

Pana la diametrul de ½ inch (1,26 cm) – saula (bandula)

Pana la diametrul de 1 ½ inch (3,80 cm) – socar (folosite la bolturi)

Peste 1 ½ inch pana la 10 inch – parame

-         cele mai rezistente, flexibile, elastice sunt cele de manilla (culoare maro), confectionate din fibra de bananier. Plutesc la suprafata apei, se manevreaza usor. De regula, se utilizeaza ca parame de remorca si legare la cheu.

-         paramele de canepa devin rigide, grele cand se umezesc. Se utilizeaza de regula la plasele de ambarcare materiale, alimente (socare). Patrunderea apei printre firele de canepa duce la scaderea rezistentei paramei, aceasta se umfla si isi pierde din elasticitate.

-         paramele din sizal (culoare galben deschis) se confectioneaza din fibra de cactus, au o rezistenta similara cu a celor din canepa, elasticitate mai mare. Sunt mai usoare cand sunt uscate. Devin rigide si grele cand se imbiba cu apa.

-         paramele din bumbac se utilizeaza in special pentru ambarcatiunile sportive, agrement.

b)     Parame sintetice: din fire sintetice din relon, nailon, polipropilena (culoare alba, des folosite). Sunt mult mai rezistente, elastice si flexibile. Nu sunt afectate de gradul de umiditate, insa sunt supuse degradarii la contactul cu substantele chimice.

Avantaje: usoare, plutesc la suprafata apei, usor de manevrat.

Dezavantaje: se deformeaza cand sunt supuse frecarilor repetate de babale, nari (ardere). In zona respectiva se patroneaza cu materiale plastice (gasa).

Se utilizeaza la legarea navei la cheu sau de alte nave si mai putin ca remorca.

Page 3: Instalatia de Legare

c) Paramele metalice: foarte rezistente, putin elastice, grele, rigide. Au o viata

mai lunga, sunt mai subtiri decat cele vegetale / sintetice. Se utilizeaza la

remorcajul maritim, la instalatiile de incarcare/descarcare. Se

confectioneaza din fire de sarma din otel zincat. Mai multe fire formeaza o

vita (elementul de baza pentru paramele metalice). Mai multe vite rasucite

in jurul unei inimi impregnate cu ulei special (gudronata) formeaza parama

metalica simpla. Mai multe parame metalice simple rasucite formeaza

garlinul metalic. Inima gudronata (un socar) are rolul de a mari rezistenta

la ruginire a paramei metalice.

-         parame metalice rigide: 6x7; 6x19 (6 vite cu cate 7 sau 19 fire fiecare)

-         parame metalice semirigide: 6x12; 6x24 (mai flexibile)

-         parame flexibile: 6x37; 6x61 (pentru curentii bigilor, palancuri)

1.2. Caracteristicile paramelor

 

a)      Grosimea: la paramele vegetale si sintetice prin grosime se intelege circumferinta. La cele metalice prin diametrul sectiunii (se masoara cu sublerul si se face intre 2 vite opuse diametral).

b)      Greutatea: in Newtoni pe metru liniar de parama

c)       Rezistenta: este forta la care se rupe parama. Valorile de rupere sunt inscrise in certificatul de fabricare care se livreaza odata cu parama. Sarcina de lucru va fi mai mica decat cea de rupere. Coeficientul de rezerva n = sarcina de rupere : sarcina de lucru, n ›1. Rezistenta paramelor vegetale este proportionala cu numarul si calitatea firelor. Aceasta rezistenta scade prin catranire si rasucire. Umezeala duce la cresterea rigiditatii si micsorarea rezistentei. Uleiurile, vaselina duc la scaderea rezistentei (pentru cele vegetale, sintetice).

d)      Flexibilitatea: capacitatea de a se indoi fara a-si pierde din rezistenta. Cu cat o parama este mai flexibila, cu atat se poate lucra mai usor cu ea.

Page 4: Instalatia de Legare

e)      Elasticitatea: capacitatea de a se intinde sub actiunea unei sarcini oarecare si de a reveni la situatia initiala dupa incetarea actiunii. Paramele elastice preiau bine socurile fara sa se rupa.

1.3. Pastrarea si intretinerea paramelor la bord

 

-         fiecare parama va avea certificat emis de producator in care sunt inscrise lungimea, grosimea, greutatea, rezistenta

-         se pastreaza la bord in magazie (forepeak), facute colac, pe panouri din lemn. La pupa se tin in loc adapostit, acoperite cu prelate. Se pot pastra si pe tamburii instalatiei de manevra, acestea fiind de regula, parame combinate (o parte vegetala legata cu una metalica)

-         paramele vegetale se feresc de umezeala, cele umede se usuca prin intinderea pe punte sau locuri bine ventilate, cele murdare se spala. Se va evita folosirea paramelor inghetate.

-         paramele metalice se protejeaza impotriva ruginirii. Se pastreaza in locuri uscate si aerisite. Se feresc de ploaie, se curata cu peria de sarma si se ung cu unsoare care patrunde in interior intre fire si le protejeaza.

-         La 2-3 luni se indeparteaza suvitele cu cavila de matisit si se verifica aspectul interior

-         Paramele sintetice se feresc de lumina puternica, uleiuri si materiale grase. Gasele se vor proteja cu tenda. Cele murdare se spala cu apa dulce. Se usuca, daca sunt umede, si se va indeparta sarea din apa de mare care le poate distruge prin frecare.

2. Elemente de fixare si ghidare

 

Utilizate pentru fixarea si dirijarea paramelor catre si dinspre directia dorita.

2.1. Elemente de fixare

 

a)      Babale: piese metalice din fonta, otel care servesc la fixarea gaselor paramelor sau luarea voltelor. Pot fi duble sau simple, sunt solid fixate in punte prin placi sudate. Babalele simple se numesc binte.

Page 5: Instalatia de Legare

Babale

A – cu umeri (in cruce)

B – in V

C – dubla cu umeri

D – dubla

b)      Tachetii: piese metalice in forma de T montate pe punte, copastie, care servesc la luarea voltelor pentru paramele mai subtiri. Pentru navele mai mici acestia tin loc de babale.

c)      Stopele: aflate langa babale, folosesc la fixarea provizorie a paramei pana la luarea voltelor.

d)      Botul: parama vegetala (socar) sau lant cu un capat fixat la baza babalei si alt capat care se infasoara pe parama pana la luarea voltelor (asemanator stopelor).

2.2. Elemente de dirijare

a)     Narile: sunt deschideri in bordaj de forma circulara sau ovala, intarite, care permit trecerea paramelor in afara bordajului. Sunt din otel sau fonta, netede, fara rugozitati care sa duca la agatarea paramei.

Page 6: Instalatia de Legare

b)     Urechile: piese metalice fixate pe punte sau copastie utilizate la dirijarea paramei spre o anumita directie in afara bordajului.

c)      Turnichetii: piese metalice cilindrice, dispuse cu axul vertical si care se rotesc la trecerea paramelor; se micsoreaza frecarea. Pot fi simpli sau combinati cu urechile.

d)     Somarul: piese metalice cilindrice, dispuse cu axul orizontal cu acelasi rol cu cel al turnichetilor.

3. Elemente de manevra

 

-         vinciuri de manevra

-         cabestane de manevra

Vinciul de manevra: poate fi separat sau pe acelasi suport cu instalatia de ancorare. In situatia in care sunt cuplate cu instalatia de ancorare exista un sistem care permite decuplarea vinciului de pe pozitia pentru ancorare si ramane doar pozitia pentru manevrarea paramelor. De regula, sunt actionate electromecanic, iar la tancurile petroliere sunt actionate cu abur. Se compun din electromotor, tamburi laterali, controler de actionare.

Se va evita ramanerea vinciului in sarcina, paramele dupa ce sunt egalate si intinse se vor fixa pe babale astfel incat tamburii vinciului sa ramana liberi pentru a putea fi utilizati in orice moment.

Cabestanul de manevra: asemanator vinciului de care se deosebeste prin faptul ca axul sau este vertical. Aceleasi componente ca si vinciul.

4. Legarea navei la cheu

 

Legarea navei la cheu este operatiunea de fixare a navei in port, la cheu in vederea desfasurarii operatiunilor de incarcare, descarcare, etc.

Conditii:

-         dupa ce nava a ajuns la distanta convenabila de locul de acostare ales incepe operatiunea de legare. Nava este de regula asistata de remorchere care o apropie de cheu;

-         pozitia navei sa permita respectiva operatiune pentru care este fixata la cheu;

Page 7: Instalatia de Legare

-         siguranta navei in pozitia respectiva (referitor la vant, valuri, maree, fund mic);

-         posibilitatea de plecare rapida in caz fortuit;

Operatiunea propriu-zisa se desfasoara dupa cum urmeaza:

-         pregatirea paramelor care vor fi folosite, intinderea lor pe punte, scoaterea gaselor prin urechi, pregatire boturi, verificare vinci, cabestan, verificarea comunicatiei cu comanda;

-         apropierea navei de cheu (eventual cu ajutorul remorcherelor);

-         se arunca bandula (saula care la un capat are o para din cauciuc iar celalalt capat este legat de parama) prin care se transmite la mal parama respectiva. Odata ajunsa la mal, de celalalt capat al bandulei se leaga gasa paramei care este trasa spre cheu. Operatiunea se mai numeste si „baterea bandulei”;

-         paramelor se dau pe rand, cate una sau cate doua, dupa cum se primesc comenzile de pe puntea de comanda. Paramele vor fi egalate si intinse astfel incat, dupa plecarea remorcherelor care au asistat nava, nava sa ramana lipita de cheu;

-         fixarea paramelor pe tamburul vinciului/cabestanului (cele ce vor fi folosite in timpul stationarii) si pe babale prin volte;

-         pe perioada manevrei se tine permanent legatura cu puntea de comanda informand asupra desfasurarii manevrei;

-         manevra se considera terminata cand toate paramele au fost intinse, egalate si voltate pe babale. Capetele ramase sunt asezate in ordine pentru a nu bloca accesul in zona respectiva;

-         verificarea continua a legaturilor navei este obligatia turei de serviciu, la nevoie virarea sau voltarea paramelor de legare (conditii meteo, descarcare, incarcare);

Page 8: Instalatia de Legare

1 – parama prova (head line)

2 – traversa prova (forward breast line)

3 – spring prova (forward spring)

4 – parama pupa (stern line)

5 – spring pupa (aft spring)

6 – traversa pupa (aft breast line)

Comenzi utilizate in timpul manevrelor de legare-acostare:

FILA – se da drumul usor la parama

MOLA – se da drumul de tot la parama

VIRA – se trage parama (manual sau cu vinciul/cabestanul)

VOLTA – se incolaceste parama in forma de 8 cat mai strans pe babale

Rolul ofiterului – sef de manevra

 

La prova – ofiterul maritim de punte 3 / la pupa + ofiterul maritim de punte 2 - sefi de manevra, au urmatoarele atributii:

-         asigurarea legaturii prova/pupa cu comanda de navigatie

Page 9: Instalatia de Legare

-         respectarea dispozitiilor primite si transmiterea lor catre echipa de manevra

-         desfasurarea activitatii in deplina siguranta pentru viata oamenilor

-         comunicarea la comanda a stadiului manevrei, la terminarea ei aranjarea spatiului pentru stationare in port sau pentru mars in mare

5. Masuri de protectia muncii la acostare

 

-         echipajul va purta manusi si casti de protectie;

-         nu se lasa parama sa alunece prin palma, ci se trece din mana in mana;

-         nu se stationeaza langa o parama intinsa deoarece exista riscul de a se rupe si produce accidente;

-         nu se calca pe parame;

-         persoanele neautorizate care nu fac parte din echipajul portului de manevra nu au acces in zona respectiva;

-         nu se stationeaza in interiorul buclelor formate de parama pe punte;

-         luarea voltelor paramelor se face prin botarea lor si eliberarea lenta de pe vinci;

-         echipament corespunzator, incaltaminte antiderapanta, haine adecvate anotimpului, personal odihnit;

Instalatia de ancorare

Instalatia de ancorare este un ansamblu de piese, mecanisme si dispozitivecare servesc la executarea manevrei de ancorare a navei si cu ajutorul carora seasigura mentinerea navei ce stationeaza intr-un loc voit, impotriva actiunii vantului,curentilor sau valurilor.Instalatia de ancorare are rolul de a asigura legatura dintre nava si fundulapei, in locuri neamenajate. Nava poate stationa in ancora in bazinele si radeleportuare, in marea deschisa sau in

Page 10: Instalatia de Legare

zonele cu gheturi. Ea se fixeaza de fund cuajutorul ancorei, prin intermediul lantului de ancora, care poate fi ridicat la bord demecanismul de ancorare. Pentru a permite fixarea sigura a navei ancorate sidesprinderea ancorei la virare, ancora este construita astfel incat forta de fixareeste maxima atunci cand asupra ei actioneaza o forta orizontala si minima atuncicand este solicitata de o forta verticala.Instalatia trebuie sa indeplineasca anumite conditii, cum ar fi:

-

asigurarea navei in locul dorit

-

permiterea unei manevre rapide de fundarisire si virare a ancorelor

-

fixarea in siguranta a ancorelor la postOrice navă trebuie echipata în mod obligatoriu cu o instalaţie de ancoraredispusă de regulă la prova, pe teugă, formată din următoarele părţi componente:

-

ancore

-

lanţuri

-

nari

-

dispozitive pentru fixarea ancorelor

-

masina instalatiei

-

putul lanturilor

-

Page 11: Instalatia de Legare

capatanile de ancora

-

piese si dispozitive specifice navelor ce intrebuinteaza ancore de tipamiralitate sau cu 4 gheare

Ancore

sunt elemente de fixare a navei fata de fundul apei, prinintermediul lanturilor de ancora. Ancorele tebuie sa indeplineasca urmatoareleconditii:

-

constructie simpla

-

rezistenta mecanica mare

-

comoditate la manevrare si intretinere

-

forta maxima de frecare

-

sa se fixeze rapid de fund

-

sa se poata prinde din nou de fund

-

sa permita actionarea numai prin lant.La navele comerciale de tonaj mijlociu, greutatea ancorelor in kilograme esteaproximativ egala cu tonajul navei in tone (ex: 4500T –> 4500Kg) Tipurile de ancore folosite în prezent la bordul navelor pot fi împărţite în douăcategorii:

Page 12: Instalatia de Legare

-

ancore cu braţe fixe, de tip Amiralitate

-

ancore cu braţe articulate, de tip patentFiecare din aceste tipuri de ancore poate fi împărţit după criteriul existenţeitraversei în:

-

ancore cu traversă

-

ancore fără traversăNumarul ancorelor cu care este dotata o nava variaza in functie dedeplasament si scopul pentru care a fost construita nava. Din punct de vedere alrolului pe care îl au la bord, ancorele se pot împărţi în:

-

ancore principale sau serviciu curent (dispuse întotdeauna la prova)

-

ancore secundare sau de rezerva (dispuse la pupa); daca nava areinstalatie de ancorare la pupa, o ancora de curent (ancorot)In general o ancora se compune din urmatoarele parti:- bratele, fixe sau articulate, avand la extremitati varfuri ce se infig in sol sipalme(partile plate ale bratelor) care maresc rezistenta impotriva deraparii;- fusul, care are un inel la extremitatea superioara si o ramificatie in douasau patru brate;- diamantul, care este locul de impreunare a bratelor cu fusul;- inelul sau veriga de care se leaga unul din capetele lantului de ancora cuajutorul unei chei;- traversa, bara de metal incovoiata la un capat, cu un opritor asezataproximativ la centru si uncui spintecat legat cu un lant. Opritorul si cuiul servesc la fixarea traversei pefus, in planperpendicular pe planul bratelor. Tipuri de ancore:

-

Ancore de tip Amiralitate – ancore cu traversa si brate fixe

Page 13: Instalatia de Legare

-

Ancore de tip patent (Hall) – fara traversa si cu brate articulate

-

Ancora de corp mort – cu un singur brat fix si traversa din lemn – utilizatepentru asigurarea geamandurilor

-

Ancora de beton – pentru balize

-

Ancore de tip ciuperca – utilizate in special pentru asigurarea navelor far

-

Ancore de tip tirbuson – pentru constructii hidrotehnice

-

Ancore cu 4 gheare (brate) – utilizate in special la navele fluviale. Se maiutilizeaza si ancore mai mici pentru ancorarea barcilor si ambarcatiunilornavei, denimite ancoroate

-

Ancore cu gheara de pisica – ancorot cu 4 brate utilizat pentrurecuperarea obiectelor cazute peste bord

Ancora de tip Amiralitate

Se compune din:

-

Fus – poate fi cilindric sau prismatic, la capatul superior avand un inelnumit inelul ancorei, de care se leaga o cheie cu vartej (cheia ancorei). Infus este prevazut un orificiu prin care trece traversa. La mijlocul fusului segaseste o bratara (inel) numit traversiera, cu ajutorul caruia se asiguratraversa cand este pliata.

-

Page 14: Instalatia de Legare

Bratele – se desfac la extremitatea inferioara a fusului, de o parte si dealta a acestuia, facand cu acesta un unghi de aproximativ 35-40 de grade.

-

Diamantul – locul de imbinare dintre brate si fus, si in care eforturile suntmaxime.

-

Palmele – extremitatile laterale ale bratelor.

-

Unghiile – fetele orientate spre fus ale palmelor

-

Ghearele – extremitatile ascutite ale palmelor

-

Traversa – bara incovoiata la un capat, avand la cele doua extremitati cateo sfera, iar la mijloc un opritor si un orificiu prevazut cu o pana cu lantisor.Lungimea traversei este egala cu cea a fusului. Greutatea traversei estede 25% din greutatea ancorei fara traversa. Distanta dintre gheareleancorei este de 70% din lungimea fusului sau a traversei.

Modul de lucru

al acestui tip de ancora este urmatorul : la fundarisire ancoraatinge fundul cu unul din brate din cauza greutatii mai mari a partii inferioare. Prinfilarea lantului, ancora se reazema cu capatul indoit al traversei pe fundul apei, celedoua brate fiind orizontale si in contact cu fundul. Cand s-a terminat filarea lantuluisi acesta incepe sa se intinda, inelul ancorei este tras in jos, ceea ce provoaca orastumare a ei, traversa devenind orizontala, iar bratele se orienteaza intr-un planperpendicular pe fundul apei, dupa care, unul din brate se sprijina pe fund si seinfige in el.La virarea ancorei inelul este tras in sus si cu un efort relativ mic, bratul se smulgedin sol.

Page 15: Instalatia de Legare

Avantaje si dezavantaje ale ancorei amiralitate

:

Instalatia de ancorare si legare

1.     Destinatie

Instalatia de ancorare si legare are rolul de a asigura fixarea navei fata de ancora, respectiv fata de cheu. Legatura de fixare (lant sau parama) suporta solicitarea data de rezultanta fortelor exterioare, care tind sa deplaseze nava.

Legatura dintre nava si elementul de fixare (ancora, binta de cheu) se realizeaza cu ajutorul lanturilor sau paramelor, care datorita raportului mic dintre grosime si lungime, precum si flexibilitatii lor, pot fi considerate fire grele, omogene si flexibile.

2.     Echilibrul lanturilor de ancora si paramelor

Lanturile de ancora si paramele folosite pentru ancorare si legare sunt elemente prin care se pot transmite, la punctul de prindere, fortele exterioare care actioneaza asupra corpului navei. Aceste forte sunt întotdeauna orizontale, pe cand lanturile si paramele, datorita greutatii proprii si diferentelor cotelor punctelor de prindere, sunt curbe plane verticale.

Instalatii de ancorare

Cerinte generale

Instalatia de ancorare are rolul de a asigura legatura dintre nava si fundul apei, in locuri neamenajate. Nava poate stationa in ancora in bazinele si radele portuare, in marea deschisa sau in zonele cu gheturi. Ea se fixeaza de fund cu ajutorul ancorei, prin intermediul lantului de ancora, care poate fi ridicat la bord de mecanismul de ancorare. Pentru a permite fixarea sigura a navei ancorate si desprinderea ancorei la virare, ancora este construita astfel incat forta de fixare este maxima atunci cand asupra ei actioneaza o forta orizontala (β = 0) si minima atunci cand este solicitata de o forta verticala (β = 90° ).

Instalatia de ancorare trebuie sa prezinte siguranta deosebita de functionare si sa permita actionarea mecanica de la distanta.

Elemente constructive componente

O instalatie de ancorare este formata din ancora (1), lantul de ancora (2), nara de ancora (3), stopa de lant (4), ghidajele de lant (5), tubul de ghidare (8), putul de lant (9) si dispozitivul  de prindere a lantului de ancora de corpul navei (10).

Page 16: Instalatia de Legare

                                                      fig.4

Ancorele

Ancorele sunt elemente de fixare a navei fata de fundul apei, prin intermediul lanturilor de ancora. Ancorele tebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: constructie simpla, rezistenta mecanica mare, comoditate la manevrare si intretinere, forta maxima de frecare, sa se fixeze rapid de fund, sa se poata prinde din nou de fund, sa permita actionarea numai prin lant.

O ancora este formata dintr-un fus avand la un capat cheia dreapta de fixare a lantului, iar la celalalt capat bratele de infigere. Dupa pozitia fusului fata de brate se deosebesc doua cazuri.

Lanturile de ancora

Sunt elementele de legatura dintre ancora si corpul navei. Pentru adancimi mari de ancorare in loc de lanturi se folosesc parame metalice, iar pentru navele rapide, parame nemetalice. La navele de pescuit mai scurte de 30 de metri si la celelalte nave din otel cu Na < 205, lanturile de ancora pot fi inlocuite cu parame metalice, cu conditia ca lungimea acestora din urma sa fie majorata cu 50% fata de cea a lanturilor. Prinderea de ancora a paramelor se face cu o bucata de lant de minimum 12,5 m. La navele din otel cu Na < 130, lanturile sau paramele metalice pot fi inlocuite cu parame din fibre sintetice. 6

In pozitia de ancorare lungimea lantului sau a paramei de ancora trebuie sa asigure orizontalitatea fortei de solicitare a ancorei. In functie de adancimea de ancorare, lungimile minime de lant da ancora sunt recomandate in diagrama din fig.12.

Lantul de ancora este caracterizat prin calibrul sau d, care este diametrul sarmei de otel din care este confectionata zala.

Page 17: Instalatia de Legare