Ministerul Educatiei NationaleColegiul National Alma Medica Scoala Postliceala SanitaraTimisoara, Timis

Ingrijirile acordate de catre asistenta medicala pacientilor cu arsuri

EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALECalificarea profesionala: asistent medical generalistProfesor indrumator:Porojan Ileana IoanaAbsolvent: Mariana Marton

August2013

Motivatia

Arde tot, si focul te va lamuri Inventeme

Cuprins Motivatia 1.Nursing- elemente generale si ingrijiri de nursing 2.Notiuni de anatomia pielii 3.Arsurile- generalitati 4.Tratamentul arsurilor 5.Evaluare finala

Bibliografia

NOIUNI DE NURSINGS ajui individul, fie acesta bolnav sau sntos, s-i afle calea spre sntate sau recuperare, s ajui individul, fie bolnav sau sntos, s-i foloseasc fiecare aciune pentru a promova sntatea sau recuperarea, cu condiia ca acesta s aib tria, voina sau cunoaterea, necesare pentru a o face, i s acioneze n aa fel nct acesta s-i poarte de grij singur ct mai curnd posibil.

NOTIUNI DE ANATOMIA PIELIIPielea este cel mai mare organ al corpului att ca greutate (16% din greutatea corpo-ral la adult) ct i ca suprafa Rolurile pielii

Anexele pieliiAspect histologicTipuri de glandeNOTIUNI DE ANATOMIA PIELII

ARSURILE - GENERALITATIDEFINIIECLASIFICARE

ARSURA TERMIC - ETIOPATOGENIE - NIVELUL ENERGETIC - DURATA DE CONTACT

ARSURILE - GENERALITATIARSURA PRIN FLACR - Realiznd degajri termice nalte i brute, ea sparge pn la mari profunzimi bariera natural de rezisten termic a tegumentului ARSURA PRIN LICHIDE FIERBINI - Arsurile prin lichide fierbini sunt la durat egal de expunere, mai puin grave dect cele prin flacr.

ARSURILE - GENERALITATIARSURI PRIN GAZE I VAPORI FIERBINI - La expuneri egale gazele i vaporii ard mai puin dect flacra i lichidele dei temperatura lor intern este nalt din cauza pierderii rapide a energiei termice. ARSURI PRIN EXPLOZIE - Exploziile prin combustie a gazelor i a vaporilor depesc deseori gravitatea celorlalte tipuri de arsuri, prin naltele niveluri energetice lezante, datorate combinrii efectului fizic al presiunii cu cel termic.

ARSURILE - GENERALITATIARSURI PRIN SOLIDE FIERBINI - Sunt impropriu definite arsuri de contact pentru c n orice arsur este necesar contactul cu agentul termic. Solidele fierbini ard ca i toi ceilali ageni termici, prin nivelul lor energetic i prin durata de contact.

CLASIFICAREA ARSURILOR

Dup aspectul i adncimea arsurilor s-au deosebit 4 grade:ARSURA DE GRADUL IARSURA DE GRADUL IIARSURA DE GRADUL IIIARSURA DE GRADUL IV

EVOLUIA

n evoluia unui pacient cu arsuri se observ 4 stadii, care difer de la individ la individ i nu poate fi strict delimitate.STADIUL I (primele 3 zile) - socului postcombustional STADIUL II (ziua a-IV-a pn n ziua a-21-a) - catabolism n condiii de hipoxie STADIUL III (ziua a-22-a, ziua a-60-a) - perioada de stare STADIUL IV (lunile 3-12) echivaleaz cu convalescena. COMPLICATIIEVOLUTIE

TRATAMENTUL ARSURILORTratament localTratament generalPrognosticRolul asistentei medicale in tratamentul pacientilor cu arsuri

STUDIU DE CAZCazul nr. 11.Informaii generaleNumele: RPrenume:DSexul: masculinStarea civil: cstoritOcupaia: mecanic2.Probleme de sntate actualBoala debuteaz n urma unui accident prin explozia unei butelii de aragaz. Pacientul este afectat de flama produs, acesta producndu-i:arsur la membrele inferioare 18% +18%arsur la membrul superior drept 9%arsur de gradul IIntinderea arsurii 45%indicele prognostic 45 x 2 = 90arsur cu risc vital.

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale

A nva cum s-i pstrezi sntatea Lipsa cunostintelor necesare pastrarii sanatatii cauzata de inaccesibilitatea la informatieCa pacientul sa aiba acces la informatiile despre starea saExplic pacientului importanta conditiilor sterile ale plagilor si vindecarea lor cat mai rapida.Pacientul cunoaste metodele de pastrare a sanatatii.

Nevoia afectataDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare la 24hAutonomeDelegateA respira si de a avea o buna circulatieRespiratie inadecvata manifestata prin respiratie tahipneica cauzata de durereCa pacientul sa prezinte o respiratie adecvataAdopt cu pacientul o pozitie antalgica, aerisesc camera si asigur temperatura optima a mediului.Supravegherea functiilor vitale: puls, TA, presiune venoasa. Asigur oxigenoterapia conform indicatiilor medicului, in ritm de 4 l/ min.Asigur medicatia anticoagulanta: heparina 40 UI bolus;Trasylol, 1fl: 5ml=100 000 KUIPacientul are o respiratie normala si echilibrata cu TA= 90/50 mm HG si puls 50 b/ minA bea i a manca Alimentatie inadecvata manifestata prin inapetenta afectata datorita durerii si anxietatii.Ca pacientul sa se alimenteze adecvatExplic pacientului cauzele lipsei alimentatiei per os si care sunt pericolele alimentatiei in primele zile dupa accident.( ileus mecanic)Administrez prin perfuzie cantitatea de lichid calculata de medic in functie de greutatea bolnavului, 70 kg: 7000(12 fl SF 9% 500 ml, 2fl glucoza 10 % 500 ml) ml, astfel: 50 % in primele ore si apoi 25% in urmatoarele 8 ore.Administrez vitamine: C, B1,B2,B6Pacientul incepe sa fie reechilibrat hidroelectrolitic, dar nu se poate alimenta din cauza riscurilor gastro-intestinale.

A elimina Eliminare inadecvata manifestata prin oligurie datorata insuficientei renaleCa pacientul sa aiba o eliminare corespunzatoarePentru masurarea diurezei pe 24 h instalez o sonda vezicala ( a demeure). Verific diureza pe 24 hAdministrez diureticul prescris de medic: 1 fl manitol 250 ml si 1 fi Furosemid 1 % 1g/100 ml; Romergan im profund 50 mgPacientul este inca in faza de insuficienta renala avand o diureza de 600 ml/ 24 h, oligurie. Pacientul nu are faze emetice.A se mica i a avea o bun postur Mobilitatate redusa cauzata de afectarea tesuturilor membrelor si leziunilor existenteCa pacientul sa se poata mobiliza in decurs de 1 saptamanaExplic pacientului importanta relaxarii musculaturii in primele zile de spitalizare.Pacientul reuseste sa se relaxezeA dormi i a se odihni Epuizare fizica si psihica manifestata prin dificultatea de a se odihni cauzata de anxietate si stare depresivaCa pacientul sa reuseasca sa se odihneasca cel putin 4 h pe noapte.Explic pacientului importanta efectuarii unui somn odihnitor care sa asigure refacerea cat mai rapida a tegumentelor. Ma asigur ca patul e confortabil, temperatura mediului este adecvata. Asigur utilizarea unui cearsaf steril peste care se afla o musama si o aleza sterile.Administrez Diazepam 10 mg sol injectabila;Ketalar 140 mg injectabil iv.!!!Nu se vor amesteca in aceeasi seringa cu barbituricele!!!Pacientul reuseste sa aiba un somn odihnitor pe timpul cu durata de 5 ore.

A se mbrca i dezbrca Incapacitatea de a se imbraca si dezbraca cauzata de diminuarea mobilitatii si lipsa cunostintelor de alegere a vesmintelor aecvateCa pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singurDezbrac pacientul si il imbaiez in baie calda. Suprafetele nearse se spala cu sapun sau detergent medical ( sapun cu betadina).Dupa baie bolnavul invelit in cearsaf steril se transporta in sala de operatii aseptice.Aplicarea in conditii sterile a pansamentelor si a antibioticului local.Pacientul are lenjerie sterila; mediul inconjurator e sterilA-i menine temperatura corpuluiTemperatura inadecvata manifestata prin stare febrila cauzata de leziunile tegumentare si dureriCa pacientul sa-si mentina temperatura corporala in limite normaleAsigur temperatura incaperii la 24 grade C. Supraveghez temperatura corporala la 6 ore.Administrez antibiotice la recomandarea medicului: Ceftriaxon,1 flac 1g, iv, 1/ziPacientul are o temperatura de 37,8 grade C.A fi curat ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele Incapacitatea de a se autoingriji cauzata de alterarea mucoaselor si a tegumentelor si diminuarea motricitatii membrelorCa pacientul sa se poata autoingrijiExplic pacientului care sunt metodele de autoingrijire adecvate situatiei sale, pentru a le putea aplica pe viitorPacientul are tegumentele curate, dezinfectate, sterile.A evita pericolele Incapacitatea de a evita pericolele manifestata prin anxietate moderata cauzata de neaccesibilitatea la informatiiCa pacientul sa isi cunoasca situatia si sa stie cum sa actioneze in situatiile critice Explic pacientului care sunt semnele de infectie ale plagilor, cum se masoara functiile vitale.Pecientul intelege care sunt pericolele la care este expus, si stie sa le evite.

BibliografieD. Vasile Arsurile. Degerturile. n Chirurgie vol. I sub redacia lui Al. Pricu. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1992.Fl. Isac Arsurile. n Patologie chirurgical pentru admitere n rezideniat - vol. II, Editura Celsius, Bucureti, 1997.V. Punescu Degerturile. n Patologie chirurgical pentru admitere n reziden-iat - vol. II. Editura Celsius, Bucureti, 1997.N. Angelescu, M. Angelescu Arsuri. n Chirurgie General sub redacia lui N. Angelescu i P. D. Andronescu. Editura Medical, Bucureti, 2000.t. Voiculescu Leziuni produse de temperaturi sczute. n Chirurgie General sub redacia lui N. Angelescu i P. D. Andronescu. Editura Medical, Bucureti, 2000.Fl. Isac, Aurelia Isac, T. Bratu, Cristina Brezeanu Arsuri termice. n Tratat de patologie chirurgical sub redacia lui N. Angelescu. Editura Medical, Bucureti, 2001.Fl. Isac, Cristina Brezeanu Leziuni prin curent electric. Arsuri chimice. n Tratat de patologie chirurgical sub redacia lui N. Angelescu. Editura Medical, Bucu-reti, 2001Fl. Isac Traumatisme prin frig. n Tratat de patologie chirurgical sub redac-ia lui N. Angelescu. Editura Medical, Bucureti, 2001.Cleon W. Goodwin, Jerome L. Finkelstein, Michael R. Madden Burns. In Schwartzs Principles of Surgery - 6th Edition. McGraw-Hill Inc., New York, 1994.Basil A. Pruitt Jr., Cleon W. Goodwin Jr., Scott K. Pruitt Burns. In Sabistons Textbook of Surgery - 15th Edition. W. B. Saunders Company, Philadelphia, 1997.Ronald G. Tompkins Burns. In Oxford Textbook of Surgery. Oxford Universi-ty Press Inc., New York, 1994.

Va multumesc!