Îngrijiri acordate pacientului cu alergii

5/8/2018 ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI CU ALERGII - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ingrijiri-acordate-pacientului-cu-alergii 1/25

ÎNGRIJIRI ACORDATE

PACIENTULUI CU ALERGII



Motto

³ Pentru a asigura o stare bun de sntate, mnânc

superficial, respir adânc fii moderat i menine un

interes in via.´

William Londen



Definiie

Alergiile reprezint o reacie inadecvat sau exagerat a sistemului

imunitar la substane care, la majoritatea oamenilor, nu cauzeaz simptome.

Simptomele bolilor alergice pot aprea în urma contactului pielii cu

substane chimice, în urma inhalrii de praf, polen (sau alte substane) sauîn urma ingestiei anumitor alimente.

Simptomele alergice i intensitatea lor depind de tipul de alergen, de

organele afectate, de nivelul de sensibilitate i de reacia individual la

alergeni, de exemplu, astm bronic, cianoz, febr, febra fânului, grea,

vrsturi, strnuturi.



Istoricul bolii

În 1921, Prausnitz i Kustner au demonstrat c serul de la un individ cumanifestri clinice de sensibilizare la pete conine o substan care,injectat, poate sensibiliza pielea unui individ nesensibilizat , astfel dac lalocul unde s-a introdus serul se va injecta antigen extras din pete serealizeaz o reacie local. Aceast substan care sensibilizeaz pielea a

fost identificat ca fiind un tip special de anticorpi care se gsesc laindivizii cu boli atopice i au fost numite reagine atopice sau anticorpireaginici. Ulterior s-a constatat c acetia aparin clasei de imunoglobulineE.



Prevalen i epidemiologie

R olul sistemului imunitar este de a recunoate antigenele care se gsesc la

suprafaa microorganismelor i de a produce anticorpi (imunoglobuline) si globule

albe (limfocite) sensibilizate. Acestea vor intra în contact cu aceste antigene cuscopul de a distruge microorganismele.



Etiologie

� Cele mai frecvente cauze care provoac alergiile la copii sunt:

� Polenul care conduce la aparia rinitei sezoniere, sporii de mucegai, prul de pisicsau de câine, gândacii de buctrie, acarienii care se adpostesc în mochete, saltele, perne, i covoare.

� Alimentele (ou, ciocolat, unele prjituri, pete, drojdie, proteinele din laptele devac sau de soia,elina, arahidele, cpunile, fructele de pdure, portocala, mrul,kiwi, nucile, roiile).

� Veninul provenit din mucturi de animale (erpi), inepturi de insecte (albine,viespi sau paianjeni).

� Medicamente (penicilin) sau vaccinuri (vaccinul antitetanic, vaccinul împotrivatusei convulsive, vaccinul împotriva pneumoniei pneumococice), Produselecosmetice i detergeni (cu continut de clor, soda caustica sau fosfati) folosite pentru igiena copilului sau a casei, diverse substane iritante.



Patogenie

La natere, sistemul imunitar este fie predispus la alergii (TH2) sau ne-predispus la

alergii (TH1), in funcie de ereditate i de mediu.

TH înseamn tip ajuttor (helper type) al globulelor albe. Imunitatea TH1 este

bun pentru lupta împotriva bacteriilor, a viruilor i protecia împotriva alergiilor.

Imunitatea TH2 este buna pentru lupta cu infeciile provocate de parazii, dar ne

face mai vulnerabili la alergii.



Manifestri clinice

Manifestrile clinice ale alergiei la copil devin din ce în pe mai frecvente, cu câtcopilul înainteaz în vârst, deoarece numrul i varietatea alergenilor se mrete pemsur ce, depind faza de sugar, vine în contact repetatcu elemente alergizante din mediul exterior.Este dovedit faptul c laptele mamei nu constituie un alergen pentru copilul ei. Dar

reacii alergice la sugar pot s apar când mama consum repetat medicamente cuaciune alergizant (Penicilin).

Alergia la lapte de vac apare la aproximativ 2-3% din sugarii hrnii exclusivcu lapte de vac, deoarece conine betalactoglobulin, care lipsete în laptelematern. De la introducerea primului biberon de lapte de vac copilul poate prezenta: paloare, vrsturi, diaree, eczem sau alte manifestri cutanate localizate saugeneralizate, chiar respiraie Äuiertoare" i colaps, simptome care dispar lasuprimarea laptelui de vac din alimentaia sugarului i reapar de îndat ce i se ddin nou lapte de vac.



Rinita alergic: tumefacie i inflamaie a mucoasei nazale, congestie,

strnut, lcrimarea ochilor ai senzaia de mancrime cauzate de o varietate de

alergeni, externi i interni.

Sinuzita: o infecie a sinusurilor, uneori legat sau provocat de rinita alergic sau

astm. Cu toate acestea, cel puin jumtate din toate sinuzitele cronice nu sunt cauzate

de alergii.Astm: inflamaia plmânilor i a cilor respiratorii i comprimarea tuburilor

bronice, declanat de multi dintre alergeni ca rinita alergic i care duce la

respiraie uiertoare, senzaie de constricie toracic, dificultate în respiraie i tuse.

Alergiile alimentare: simptome cum ar fi erupii cutanate, vrsturi i diaree, tuse,

respiraie uiertoare, edem facial, urticarie i altele, declanate de produse

alimentare specifice, la unele persoane.Alergie la înepturi de albine (alergie la veninul de insecte): una dintre cele mai

periculoase reacii alergice, în special pentru oamenii care sunt sever alergici la

îneptura de albin. Îneptura provoac in jur edem i inflamaie i , în cazurile

grave, o reacie anafilactic, ce implic întregul corp. Simptomele includ urticarie,

edem al cilor respiratorii, respiraie uiertoare, dificulti de respiraie i înghiire,

ritmul pulsului intensificat i scderea tensiunii arteriale, care provoac ameeli.

Forme clinice



Evoluia bolii

S-a stabilit c terenul în alergie constituie o sum de indicatori carecaracterizeaz individul alergic i familia acestuia.Acest lucru este valabilîn special pentru alergia atopic, unde studiul arborelui genealogic, studiul

riscului de boal în funcie de reprezentarea pe o singur linie parental sau pe ambele a antecedentelor alergice, ca i studiul gemenilor, dozrile deIgE i testrile cutanate la alergeni banali de mediu, studiul factorilor dehistocompatibilitate, dozarea puterii serului de a fixa histamina, studiuleozinofilelor, stabilesc o prezumie de risc0la0o0manifestare0alergic.

Acest risc manifestat de teren, de factori ereditari, nu este totui major

în determinismul bolii. Numai ciocnirea dintre teren i factorii de mediusau ambientali face posibil apariia unei boli alergice.



Complicaii

Suprarea, teama, vinovia i chiar problemele sexuale se asociaz cumâncrimea psihogen. Alergiile pot fi astfel un indicator al faptului csntatea i sentimentele dvs. sunt ameninate.Stresul cronic i emoiile puternice pot contribui la declanarea iagravarea astmului.Pielea i mucoasele sunt locul unde conflictele i frmântrile interioare semanifest pentru a ne ateniona c ceva este în neregul în subcontientulnostru.Specialitii consider c dac suntei alergic, acest lucru semnific o

nesiguran emoional i o strâns dependen fa de mam.În cazul în care suferii de alergii severe, spun specialitii, avei o mare

nevoie de protecie i de siguran afectiv.

Persoanele uor iritabile, tensionate, agitate, îngrijorate se plâng deseoride mâncrimi ale pielii.Aceast deoarece pielea reacioneaz c o oglind atririlor noastre.



Diagnostic clinic

Diagnosticul se bazeaz în primul rând pe anamnez iexamenul clinic al bolnavului i abia în al doilea rând pe investigaiile de laborator, care pot fi folositoare,dar vor fi interpretate în lumina istoricului i aexamenului clinic.

Istoricul familial: sensibilitate specific la alergen sauorice boal alergic i la ali membrii ai familiei, în

trecut sau în prezent.Primul episod: detalii asupra evoluiei primului episod,

schimbarea mediului, sezoanele anului, ingestia uneimâncri, ocazii speciale, transformri emoionale.



Diagnostic diferenial

Intolerana gastrointestinal se va diferenia defibroz chistic de pancreas, stenoz piloric, boal celiac, diaree infecioas acut,malformaii gastrointestinale, deficit dedizaharidaze i sindromul colonului iritabil.A

ngioedemul cilor aeriene superioare se vadiferenia de epiglotita acut i corpul strininclavat în cile aeriene superioare.



Prognostic

Este bun dac alimentul hipersensibilizant poate

fi identificat.În unele sindroame mai puin bine

conturate i cu o evoluie cronic, aceasta nu

este posibil în sindroamele severe, alimentul

responsabil este de obicei cunoscut i poate fi

evitat.



Tratamentul

1)-în rinita alergic

Terbutalin -2,5 mg oral, la 8 ore interval,

0,01ml/kg s.c. sau i.m. pîn la 0,25 ml

Salbutamol 1-2 mg oral, 3/zi

Comprimate 0,002 g,

Sirop 40 mg/100ml

Aerosoli 1 inhalaie de aerosol presurizat,se poate repetadup 4 ore

Hidroxizin 0,2-0,5 mg/kg/doz de 3/zi

2)-în astm

Peritol 0,05 mg/kg/doz de 3-4/zi

Pseudoephedrine picturi:1 / 4 ± 1 picturi de 4/ziSirop: 1/2 -1 linguri de 4/zi

Tablete: 1/2 -1 tablet de 4/zi

Xantine i.v. 4-6 mg/kg la fiecare 4-6 ore(perfuzie de 10-20 minute)

oral: 4-6 mg/kg la 6 ore

rectal: clism 4-6 mg/kg la 6 ore

3)-în dermatita atopic

Xyzal sol. 2x5 picturi/zi

Zirtec sol. 2x5 picturi/zi

Delvantan extern



Profilaxia

Exist o eviden sugestiv c evitarea produselor de vac,ou, grîu i pui în primele 9 luni de via micoreaz

semnificativ probabilitatea dezvoltrii rinitei alergice iastmului. R ecent, s-a prezentat o eviden cum c o diet careexclude produsele de vit, petele i oule în primele 6 luni devia cuplat cu precauiile generale de mediu înconjurtor care diminu praful de cas i contactul cu produsele deanimale duce la descreterea probabilitii de dezvoltare a

dermatitei atopice, cel puin în primul an de via. Pare prudent, de aceea s se instituie restriciile dietetice i demediu înconjurtor i dup primele luni de via la copii cuistoric familial important de atopie.



Capitolul II:îngrijiri speciale acordate de asistentul medical

În îngrijirea bolnavului cu alergii se efectueaz numeroase testepentru a depista tipul de alergie, acestea sunt:Skin-prick este un test care se se efectueaz în felul urmtor:

Acest test msoar IgE-urile specifice ataate la celule din pieleimportante în alergiile numite "catarg" de celule.Testarea pielii îneptur este de obicei primul test recomandatatunci când o alergie este suspectat. Avantajele sunt c aceastaeste o form simpl rapid, (oferind rezultate în termen de 15-20 deminute) i necostisitoare de testare. Acesta poate oferi informaii utile în toate formele de alergie, i este

adecvat pentru inhalare i ingerare (mancat) alergii. Testul esteefectuat într-o intervenie chirurgical spital sau medicul de familiede asisteni medicali special instruii sau medici.



Capitolulul III: conceptul de nursingScurt istoric

Trim într-o lume în continu schimbare, iar pentru societatea deastzi, multe din problemele individului tind s devin din ce în cemai mult, probleme ale societii. Efectele extinse ale transformrilor care au loc în dinamica social determin aceast schimbare deatitudine. În acelai timp, problemele majore ale societii se înscriuca factori modelatori ai personalitii individului. Respectareaindividualitii se contureaz tot mai mult ca i regul esenial aunei societi civilizate.

În acest context, procesul de nursing, se definete ca un procesdinamic, adaptabil la cerinele individului i trebuinele societii,mentinându-i nealterat obiectivul principal, obinerea unei mai bunestri de snatate pentru individ, familie, comunitate.

Astzi procesul de nursing a cptat valene noi, rolul asistentuluimedical a devenit mai complex, în sensul lrgirii sferei de activitate,una dintre îndatoriri fiind aceea "de a diagnostica i stabili atitudineaterapeutic adecvat pentru rspunsul individului fa de o problemde sntate actual sau potenial´.



Etapele procesului de nursing

C APITOLUL I.PROCESUL DE NURSINGNoiuni introductive.Procesul de nursing este rezolvarea problemei pe baza unui plan ±cadru de acordare a îngrijirilor atat pacientului, cat si familiilor,grupurilor sau comunitii. Este un proces organizat i planificat, ometod raional de planificare si promovare a interveniilor individualizate în scopul obinerii unei mai bune stri de sntate.Procesul de nursing este:- Un mod de a gândi ca nursa- Modalitate dea corela activitile ce conduc la îngrijiri competentede nursing

- Un ciclu dinamic- Orientare tiinifica de abordare a problemei de îngrijire



Concluzia

Intrând în profunzimea subiectului am descoperit ca

poti face anumite boli din cauza acestora care pot

duce pân la moarte. Alergiile reprezint

ceva mai mult decât o reactie extrem de enervant asistemului imunitar la contactul cu diferite substane

i factori din mediu. Uniile studii au artat c acestea

ne pot proteja de anumite tipuri de cancer.Tot ceea ce

trebuie ca noi s facem este s prevenim i s trtmla timp.



� PREZENTAREA SI UR MARIREA PROCESULUIDE NUR SING



CAZUL ICAZUL I

CULEGERE DE DATE

NUME:MPRENUME:ADATA NAgTERII:23.08.2002 / LOCALITATE:FGRA / JUDEi:BRAOVOCUPAiIA:ELEV

DATA INTERNRII:23.O7.2004DIAGNOSTIC LA INTERNARE:RINIT ALERGICMOTIVELE INTERNRII: -inflamarea mucoasei nazale,lcrimare a ochilor, congestie,

strnut,tuse, senzaie de mâncrime, coriz.ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

-mama 26 ani; 12 clase; IIg, neag afeciuni contagioase-tatl 30 ani; 12 clase; ofer

ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE gI PATOLOGICE:-primul copil din a II- a sarcin, nscut la 9 luni cu 3100 g în Maternitatea Fgra,

natere normal, alimentat la sân pân la 1 an.CONDIiII DE VIAi : -cas cu curteISTORICUL BOLII: Dup afirmaiile mamei boala debuteaz în cursul zilei cu agitaie, strnut,

nas înfundat, senzaie de mâncrime, la nivelul ochilor lcrimare. Nu a fost vzut de medicul defamilie, vine în serviciul nostru medical unde se recomand internarea pentru efectuareainvestigailor i a tratamentului de specialitate.

EXAMEN OBIECTIV: - înlime: 54 cm- greutate: 30 kg- tegumente normal colorate

EXAMEN DE SPECIALITATE: -efectuarea de teste pentru depistarea tipului de alergieEXAMENE DE LABORATOR: VSH = 38mm/h Glucide =125mg/dl

Hemoglobin =10,1g/dl PC

R =negativ



TRATAMENT

Xyzal tabl. 5mg 1/zi 3 luni

Seretide 50mg. Flc. I 2x1 puf /zi



ANALIZA DATELOR CULESE

1.Nevoia de a respira si a avea o bun circula ie:-strnut, tuse, R=18/min. , coriz

2.Nevoia de a bea èi mânca: -jen la deglutiie, apetit diminuat

3.Nevoia de a elimina:-miciuni sumare cu urini de aspect i culoare normal 1 scaun/zi

4.Nevoia de a se mièca èi a avea o bun postur: -se mic i se deplaseaz fr probleme

5.Nevoia de a dormi èi a se odihni: -agitaie, somn perturbat

6.Nevoia de a se îmbrca èi dezbrca: -se îmbrac i se dezbrac singur

7.Nevoia de a men ine temperatura corpului în limitele normale: - T= 36,5°C

8.

Nevoia de a fi curat , îngrijit, de a proteja tegumentele èi mucoasele: -mucoas conjunctivalcongestiv, lcrimare

9.Nevoia de a evita pericolele: -risc de complicaii

10.Nevoia de a comunica:-comunic cu cei din jur

11.Nevoia de a ac iona conf orm propriilor convingeri èi valori, de a practica religia; -pacient de

religie ortodox

12.

Nevoia de a fi preocupat în vederea realizrii: -este preocupat în a înva cât mai multe lucruri,elev în clasa a II- a

13.Nevoia de a se recreea:-se joac cu jucrii, se uit la televizor, citete

14.Nevoia de a înv a cum s-èi pstreze sntatea: -deine insuficiente cunotine



PLAN DE Î NGRIJIRE

PLAN DE INGRIJIRE

Diagnostic nursing Obiective Interven iile asistenteiautonome/delegate

Îngrijiri acordate pacientului cu alergii

Documents