UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” – ARAD

FACULTATEA DE MEDICINĂ

SECŢIA ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Îngrijirea bolnavului

cu

ULCER GASTRO-DUODENAL

Îndrumător: Prof.Univ.Dr.IOAN CRÎSNIC

Student: Mitache (Cazacu) St. Iordǎnica

- 2009 -

1

2

CUPRINS

pag.MOTIVAŢIE ………………………………………………………………... 6I. ULCERUL GASTRO-DUODENAL ……………………………………… 7 Definiţie 7 1. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA STOMACULUI ŞI DUODENULUI ... 7 a) Forma, configuraţia exterioară, diviziunile stomacului şi duodenului 7 b) Structura stomacului şi duodenului 8 c) Fiziologia secreţie gastrice 11 2. ETIOLOGIE ……………………………………………………………… 13 a) Cauze genetice 13 b) Regimul alimentar 13 c) Terenul neuroendocrin dezechilibrat 14 d) Stresul 15 e) Helicobacter Pylori (H.P.) 15 f) Medicamentele 16 3. PATOGENIE ………………………………..…………………………… 17 a) Intensificarea factorilor de agresiune 17 b) Diminuarea factorilor de apărare 20 c) Factori specifici de apărare ai mucoasei gastrice 21 d) Teorii patogenice 21 e) Factorii comuni şi factorii care influenţează etiopatogenia şi

fiziopatologia ulcerului gastric şi ulcerului duodenal 22 4. ANATOMIE PATOLOGICĂ …………………………………………… 23 a) Localizare 23 b) Evoluţie 24 c) Ulcerul acut 24 d) Ulcerul cronic 25 e) Incidenţa şi prevalenţa ulcerului gastro-duodenal 26 5. CLASIFICAREA ANATOMO-TOPOGRAFICĂ DESCRIPTIVĂ ….. 27 a) Ulcerele joncţiunii cardioesofagiene 27 b) Ulcerele gastrice 27 c) Ulcerele duodenale 28 d) Ulcerul postoperator 28 e) Ulcerul diverticulului Meckel 28 f) Ulceraţiile multiple, gastrice şi duodenale 28 g) Forme anatomo-clinice particulare 28 6. TABLOUL CLINIC ……………………………………………………... 29 a) Durerea 29 b) Vărsăturile 31 c) Hemoragia 32

d) Pirozis-ul 32 e) Eructaţiile, Sialoreea, Tulburările de apetit şi Tulburările de

tranzit 32

3

7. EXAMINARE ŞI DIAGNOSTIC ……………………………………… 33a) Examenul obiectiv 33

b) Examene Paraclinice 33c) Diagnostic pozitiv 37d) Diagnostic diferenţial 37

8. EVOLUŢIE ………………………………………………………………. 39 9. COMPLICAŢII ………………………………………………………….. 39

a) Perforaţia 39b) Hemoragia 40c) Stenoza 40d) Malignizare 41

10. PRICIPII DE TRATAMENT ……………………….………………… 42a) Tratamentul profilactic 42b) Tratamentul medicamentos 42c) Tratamentul chirurgical 47d) Tratamentul hidromineral 47

11. REGIMUL DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ AL BOLNAVULUI CU ULCER

GASTRO-DUODENAL ……………………………………………………… 48a) Regimul alimentar 48b) Regimul igieno-dietetic 49

12. EVOLUŢII TERAPEUTICE DE VIITOR ………………… 50II. ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU ULCER GASTRO-

DUODENAL …………………………………………………………. 51 Pacient 1 - PLAN DE ÎNGRIJIRE 52 Pacient 2 - PLAN DE ÎNGRIJIRE 78 Pacient 3 - PLAN DE ÎNGRIJIRE 103III . CONCLUZII…………………………………………………………... 133BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………….. 134

4

MOTTO:

„Sǎnǎtatea este o comoarǎ pe care puţini

şt iu sǎ o preţuiascǎ deşi aproape toţi se

nasc cu ea!”

HIPOCRATE

MOTIVAŢIE

Activitatea noastrǎ, a asistenţilor medicali este ştiinta vieţii şi a morţii, este o

întậlnire dintre „o ỉncredere” şi „o conştiinta”, cere vocaţie, dǎruire, respect,

sacrificii, empatie, profesionalism.

Scopul final al pregătirii noastre este îmbunătăţirea calitǎţii vieţii pacienţilor

noştri, evidentǎ fiind aplecarea spre latura umanǎ a actului medical, principiul urmat

fiind:”noi vindecǎm oameni şi nu boli”.

5

I. ULCERUL GASTRO-DUODENAL

Definiţie

Ulcerul gastro-duodenal este o lipsă de substanţă care poate afecta toate

straturile peretelui stomacului sau duodenului, proces indus de acţiunea unor factori

agresivi pe fondul scăderii influenţei unor factori de apărare prezenţi la nivelul

mucoasei gastro-duodenale.

1. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA STOMACULUI ŞI DUODENULUI

a) Forma, configuraţia exterioară, diviziunile stomacului şi duodenului.

Stomacul – este cea mai dilatată porţiune a tubului digestiv şi se găseşte în etajul

abdominal superior şi corespunde epigastrului şi hipocondrului. Forma reală a

stomacului se observă cel mai bine la examenul radiologic. El are forma literei J

majuscul sau a unui cârlig de undiţă având ≅ 25 cm lungime, 10 cm lăţime, 8 cm

grosime şi are o capacitate de până la 1300 ml.

Topografic şi funcţional se descriu trei porţiuni:

- fundul (marea tuberozitate) = fornix – partea cea mai largă şi reprezintă camera

de aer a stomacului, neconţinând alimente.

- corpul – partea de mijloc

- porţiunea pilorică – o porţiune orizontală formată din antrul piloric şi canalul

piloric.

Stomacul are două feţe: anterioară şi posterioară; două margini sau curburi –

marea curbură orientată spre stânga şi mica curbură orientată spre dreapta; două

orificii – orificiul cardia prin care se uneşte cu esofagul şi orificiul piloric prin care se

uneşte cu duodenul.

Duodenul – este prima porţiune a intestinului subţire, începe de la pilor şi se termină la unghiul duodenojejunal – Treitz. Are forma unei potcoave cu lungimea de 25-30 cm, este segmentul fix al intestinului subţire, nemodificându-şi poziţia. Este situat

retroperitoneal cea mai mare parte fixat de peretele posterior al abdomenului.

6

Concavitatea duodenului înconjoară capul pancreatic şi în ea se deschid canalul

pancreatic şi canalul coledoc printr-o proeminenţă mamelonară în grosimea căreia se

află ampula Vater, care prezintă sfincterul Oddi.

Prin schimbările de direcţie, duodenul este împărţit în patru porţiuni:

- superioară – frecvent numită bulbul duodenal

- descendentă

- orizontală sau inferioară

- ascendentă, care se continuă cu jejunul

În drumul său duodenul descrie trei flexuri, unghiuri sau genunchi: superioară,

inferioară şi duodenojejunală.

Fig. 1 - Forma, configuraţia exterioară, diviziunile stomacului şi

duodenului.

b) Structura stomacului şi duodenului

Structura stomacului

Grosimea peretelui stomacului este de aproximativ 3 mm iar

structura sa este adaptată în vederea asigurări i celor două funcţi i

esenţiale sale: funcţia de rezervor al al imentelor cu evacuare

intermitentă şi funcţia de digest ie asigurată de sucul gastr ic. În

consti tuţ ia sa anatomică intră patru tunici . De la exterior spre inter ior

acestea sunt: tunica seroasă, tunica musculară, tunica submucoasă şi

tunica mucoasă.

Tunica seroasă – este formată de peritoneu şi nu îmbracă în

întregime stomacul. Această tunică se aplică peste stratul subseros.

Tunica musculară – cuprinde trei planuri de f ibre: planul

superf icial este format din f ibre longitudinale, planul mij lociu din

f ibre circulare iar planul profund sin f ibre oblice sau ansiforme.

Această tunică consti tuie aparatul motor act iv al stomacului , care

real izează: depozitarea al imentelor ingerate, amestecarea acestora cu

7

sucul gastr ic până ce se formează un amestec semifluid numit chimul

gastr ic şi golirea lentă, intermitentă a chimului din stomac în duoden,

într-un r i tm adecvat efectuări i digest iei intest inale.

Tunica submucoasă este formată din ţesut conjunctivo-elast ic lax;

în ea se găsesc numeroase vase, terminaţii nervoase şi plexul nervos

submucos Meissner .

Tunica mucoasă – are o coloraţ ie roşiat ică deosebindu-se net de

cea esofagiană şi o structură complexă f iind formată dintr-o

componentă epitel ială şi una conjunctivă. Atr ibuţi i le mucoasei

gastr ice sunt numeroase şi complexe:

- secreţ ie externă: glandele corpului , fundului secretă sucul

gastr ic care conţine pepsină şi acid clorhidric; glandele pi lorice şi

cardiale elaborează o secreţ ie mucoasă.

- secreţ ie internă: în mucoasa gastr ică sunt presărate celule cu

capacităţ i endocrine care produc: gastr ina, serotonina,

enteroglucagon, factorul intr insec Castle.

- resorbţie: se resoarbe apă, alcool , cofeină şi unele substanţe

otrăvitoare (nicotină) .

- protecţ ie şi apărare – prin secreţ ia de mucus se împiedică

autodigest ia mucoasei; acidi tatea acţ ionează bactericid; unele celule

ale corionului au proprietate fagocitară.

Structura duodenului

În structura duodenului intră cele patru tunici caracterist ice ale

organelor tubului digest iv abdominal: tunica seroasă, tunica

musculară, tunica submucoasă, tunica mucoasă.

Tunica seroasă sau peri toneul duodenului este dublată de un strat

subseros iar prima jumătate a porţ iunii superioare este înveli tă în

întregime de peri toneu restul duodenului fi ind extraperi toneal .

Tunica musculară prin mişcări le pe care le efectuează pereţ i i

intest inului se asigură contactul intim şi amestecarea chimului cu

8

sucuri le intest inale precum şi progresiunea acestei mase pe lungul

traiect al canalului digest iv, reprezentând aparatul motor act iv al

intest inului subţire respectiv al duodenului . Tunica este alcătuită din

două straturi musculare netede: unul exterior format din f ibre

longitudinale şi unul intern format din f ibre circulare.

Tunica submucoasă are în consti tuţ ia sa glande duodenale

Brunner ce consti tuie caracterul histologic esenţial al duodenului

secreţ ia lor este continuă – mucoidă şi alcal ină.

Tunica mucoasă prezintă nişte cute transversale numite valvule

conivente Kerkring ce l ipsesc în prima porţ iune a duodenului şi apar

în porţ iunea descendentă iar rolul lor este să mărească suprafaţa de

absorbţie a intest inului . În afară de aceste pl ice circulare mucoasa

mai prezintă şi al te elemente de mare importanţă funcţională –

vi lozităţ i le intest inale. Vilozităţ i le sunt formaţiuni ale mucoasei

adaptate pentru îndeplinirea funcţiei de absorbţie a intest inului

subţire. Vilozitatea intest inală este formată dintr-un strat epitel ial la

exterior şi corionul la inter ior . În corion se af lă o ar ter iolă care dă

numeroase capilare ce alcătuiesc o reţea ce căptuşeşte epitel iul . Din

reţeaua capilară ar ter ială se formează o venulă ce coboară de la vârful

vi lozităţ i i la baza ei . În axul vi lozităţ i i se găseşte chil iferul central ,

un capilar l imfatic. Vilozitatea intest inală reprezintă unitatea

morfofuncţională a aparatului de absorbţie intest inal . Printre

vi lozităţ i se află şi glande intest inale sau criptele lui Lieberkühn.

c) Fiziologia secreţie gastrice

Stomacul unui adult normal secretă în 24 ore aproximativ 2500

ml suc gastr ic, acesta având în componenţă următoarele:

- acid clorhidric secretat de celulele oxintice (marginale)

- enzime: l ipaza, gelat inaza, labfermentul , pepsina

- mucus gastr ic ce protejează mucoasa gastr ică.

9

Faza cefalica

Secreţia începe înainte ca al imentele să f i ajuns în stomac şi se

real izează prin mecanisme nervoase şi durează 30-45 minute.

Faza gastrică începe odată cu pătrunderea al imentelor în stomac,

durează aproximativ 3-4 ore şi se real izează prin dublu mecanism

nervos şi umoral .

Mecanismul nervos este declanşat de distensia gastr ică produsă

de al imente.

Mecanismul umoral este declanşat de contactul mucoasei cu

produşi ai digest iei şi constă în descărcarea în sânge a gastr inei care

st imulează secreţ ia.

Faza intest inală începe odată cu pătrunderea chimului acid în

duoden şi are la bază mecanisme reflexe şi umorale. Contactul

mucoasei duodenale cu anumiţi consti tuenţi proteici ai chimului

declanşează secreţ ia de gastr ină din mucoasa duodenală st imulând în

continuare secreţ ia gastr ică. Glucidele, l ipidele şi acidi tatea chimului

inhibă secreţ ia şi motrici tatea gastr ică prin el iberarea unui hormon

inhibitor – enterogastron.

10

Fig.2 - Structura stomacului şi duodenului / ulcerul

11

2. ETIOLOGIE

Studii le cele mai recente au evidenţiat faptul că cele mai

frecvente cauze ce duc la apari ţ ia ulcerului gastro-duodenal sunt:

a) Cauze genetice

Se observă numeroase cauze de „ulcer familial” ceea ce ridică

problema factorului genetic, prezenţa acestuia în et iopatogenia

ulcerului f i ind argumentată de agregarea familială, prezenţa ulcerului

la gemeni şi existenţa unor markeri genetici .

Agregarea familială este atestată de un număr mare de bolnavi cu

ulcer care au istoric familial , ponderea fi ind de 20-40%, iar frecvenţa

ulcerului este de 2-3 ori mai mare la rudele de gradul I ale bolnavilor

de ulcer decât la lotul de control .

Prezenţa ulcerului la 52,6% din gemenii monozigoţi faţă de

35,7% la dizigoţi pledează pentru existenţa factori lor genetici în

et iopatogenia unor ulcere.

Transmiterea genetică este atestată şi de o asociere între o

trăsătură stabil i tă ca f iind de natură genetică (marker genetic) , cu

locus genetic bine defini t şi prevalenţa afecţ iunii la grupul

populaţ ional în cauză; s-a observat astfel la indivizi cu grup sanguin

0 o creştere a frecvenţei ulcerului duodenal . Jumătate din indivizi i

care nu secretă antigenul de grup sanguin în sal ivă şi sucul gastr ic au

ulcer duodenal .

Ulcerele cu caracter familial au o serie de part icularităţ i care le

diferenţiază de ulcerele fără caracter familial : apar la vârste mai

t inere, se vindecă mai greu, au rată majoră de recidive, dau un mare

procent de complicaţ i i .

b) Regimul al imentar pr in aspectele sale în general cal i tat ive,

igiena defectuoasă a al imentaţ iei , dentiţ ia defici tară, orarul neregulat

12

al meselor precum şi consumul excesiv de alcool , cafea, tutun,

consti tuie un factor important implicat în formarea ulcerului gastro-

duodenal .

Igiena defectuoasă a al imentaţ iei constând în ingerarea unor

canti tăţ i mari de al imente ir i tante excitante ale secreţ iei gastr ice,

picante, cum ar fi condimentele, usturoiul , ceapa, grăsimile prăj i te ,

mezeluri le, brânzeturi le fermentate, conservele determină apari ţ ia

ulcerelor .

Dantura defici tară, pioreea alveolară, infecţi i le nazofaringiene,

amigdali tele acute repetate, masticaţ ia incompletă a al imentelor sau

ingerarea unora prea f ierbinţi sau prea reci precum şi a unor canti tăţ i

mari de al imente cu pauze lungi între mese duc la tulburări digest ive

şu implici t la formarea ulcerului .

Consumul de alcool poate interveni în ulcerogeneză prin

st imularea secreţ iei acidopeptice, prin agresarea directă a mucoasei

gastr ice şi duodenale determinând gastr i ta alcoolică precum şi prin

inducerea cirozei hepatice sau pancreati tei cronice.

Cafeaua prin cofeina pe care o conţine şi pr in produsele de

torefacţie rezultate din boabele de cafea prăj i te produce

hiperaciditate, aceasta fi ind unul din factori i patogeni primordial i ai

ulcerului .

Fumatul intervine în ulcerogeneză prin anularea mecanismelor

inhibitori i ale secreţ iei gastr ice şi s-a dovedit că frecvenţa ulcerului

la fumători se corelează cu durata fumatului şi că la fumători

vindecarea ulcerului este întârziată.

c) Terenul neuroendocrin dezechil ibrat consti tuie o cauză

favorizantă a apari ţ iei boli i .

- indivizi i astenici , distonici , neurovegetat ivi sunt predispuşi la

asocierea boli lor respective cu un ulcer gastro-duodenal

13

- la bolnavii cu hiperparat iroidie ulcerul se întâlneşte la

aproximativ 10-30% dintre ei .

d) Stresul declanşat de o mulţ ime de agenţi agresivi de naturi

diferi te şi nespecif ice – factori psihici , f r igul , căldura,

t raumatismele, tensiunea nervoasă, etc. – oferă condiţ i i favorizante,

până la implicaţ i i patogenice în apari ţ ia leziunilor ulceroase şi a

hemoragiei gastro-duodenale.

Există suficiente date care demonstrează creştere incidenţei

ulcerului în difer i te t ipuri de stres, însă se consideră că acţ iunea

ulcerogenă a stresului depinde de existenţa unor condiţ i i favorizante

privind creşterea factori lor agresivi clorhidropeptici (populaţ ie

crescută de celule parietale, hiperpepsinogenia) sau scăderea

condiţ i i lor de apărare a mucoasei gastro-duodenale.

e) Helicobacter Pylori (H.P.) consti tuie un factor de agresiune

bacterian dovedit a interveni în ulcerogeneza gastr ică şi duodenală.

În România ca şi în al te ţăr i frecvenţa germenului în ulcerul duodenal

este de 92% iar în ulcerul gastr ic de 70%.

Helicobacter Pylori intervine în ulcerogeneză printr-un mecanism

direct de agresiune a mucoasei şi pr in creşterea secreţ iei gastr ice

acide.

S-au adus dovezi suficiente pentru a considera Helicobacter

Pylori factor cauzal în gastr i tele cronice. S-a constatat apari ţ ia

leziunilor după ingest ia voluntară sau accidentală a Helicobacter

Pylori , precum şi dispari ţ ia lor cu normalizarea mucoasei , după ce

Helicobacter Pylori a fost eradicat . De asemenea eradicarea determină

cicatr izarea ulcerului duodenal . Dovezile sunt mai puţine în ceea ce

priveşte ulcerul gastr ic. Boala ulceroasă este constant asociată cu

gastr i ta cronică. Studii prospective au demonstrat că gastr i ta precede

boala ulceroasă şi este un factor de risc pentru ulcer .

14

Fig.3 - Helicobacter Pylori

f) Medicamentele favorizează ulcerogeneza f ie prin mecanism

direct asupra celulelor mucoasei gastr ice şi duodenale, f ie prin

inhibiţ ia şi diminuarea mecanismelor de apărare.

Consumul de medicamente anti inflamatori i nesteroide (AINS)

precum: indometacin, fenilbutazonă, piroxicam, diclofenac, acid

aceti lsal ici l ic , ibuprofen, naproxen, etc, reprezintă una din cauzele

cele mai frecvente de apari ţ ie a ulcerului gastro-duodenal , ele

producând leziuni ale mucoasei . Pacienţi i cu tratament de lungă

durată cu AINS în special antireumatice au o rată prevalentă a

ulcerului gastr ic între 8-17% şi a ulcerului duodenal între 1-8%.

Acidul aceti lsal ici l ic (AAS) este incriminat în special în

producerea ulcerului gastr ic. Aproximativ 25% din bolnavii cu ar tr i tă

reumatoidă trataţ i cu aspir ină şi din bolnavii cu cardiopatie ischemică

la care se administrează profi lact ic prezintă ulcer gastr ic.

Cort icoizi i , în special prednisonul ce se administrează frecvent în

afecţ iuni reumatice sau autoimune în doze mari sau perioade lungi de

t imp sunt de asemenea responsabil i de ulcerogeneză.

15

3. PATOGENIE

Producerea ulcerului gastro-duodenal reprezintă ruperea

echil ibrului între factori i de agresiune şi factori i de apărare ai

mucoasei gastr ice şi duodenale în sensul creşter i i factori lor de

agresiune şi /sau scăderi i factorilor de apărare.

a) Intensif icarea factori lor de agresiune

Hipersecreţia de acid clorhidric a fost considerată ca f i ind

principalul factor ce determină apari ţ ia ulcerului gastro-duodenal sub

vârsta de 30 de ani .

Cauzele hipersecreţ iei sunt mult iple:

- populaţ ia crescută de celule parietale

- creşterea conduceri i vagale

- hipersecreţ ia acidă nocturnă la ulceroşi

-hiperfuncţia celulelor gastr ice secretoare (celulele G) şi hiper-

gastr inemia postprandială

-secreţ ia acidă st imulată de al imente ( la bolnavii cu ulcer

duodenal în act ivi tate se observă o exagerare a secreţ iei acide de

către al imente şi prelungirea postprandială acesteia

- tulburări le de moti l i tate ce intervin în mod diferi t în ulcerul

duodenal faţă de ulcerul gastr ic. Pacienţi i cu ulcer gastr ic au o

hipomoti l i tate gastr ică cu stază şi distensie mecanică a pereţ ilor

gastr ici , ceea ce duce la hiperaciditate.

Hipersecreţia de pepsină

Puterea agresivă a secreţ iei acide se exerci tă prin pepsină,

enzimă proteoli t ică al cărui pH optim pentru act ivi tate este de 2-3,3

şi care este inhibată la un pH de 5. În ulcerul gastro-duodenal din

16

cele şapte forme de pepsină cunoscute este crescută pepsina 1, ea

f i ind cea mai agresivă formă de pepsină şi cu cea mai mare act ivi tate

mucoli t ică. Hipersecreţ ia de pepsină 1 creşte r iscul ulcerului gastro-

duodenal la 5,6% şi consti tuie un marker genetic cu transmitere

autozomal dominantă ce se exprimă prin hiperaciditate.

Infecţia cu Helicobacter Pylori (HP)

Infecţia cu HP se produce mai ales în copilăr ie (în special în

primii 5 ani de viaţă) , pare contractată prin ingest ia bacteriei , aceasta

rezistând datori tă proprietăţ i lor ureazice. După implantarea în

epitel iul de suprafaţă, unde colonizează, se creează o si tuaţ ie de

infecţie cronică, HP f iind un germen foarte bine adaptat la mediul

acid şi la part iculari tăţ i le mucoasei gastr ice. Factori i de patogenitate

sunt consti tui ţ i de enzimele şi ci totoxinele pe care le secretă: ureaza,

fosfolipaza A şi proteaza care digeră mucusul şi membrana apicală a

celulelor mucoasei gastr ice şi duodenale şi ci totoxina vacuolizantă ce

duce la formarea de vacuole în celulele mucoasei .

Helicobacter Pylori produce ulcerul prin acţ iune directă asupra

celulelor mucoasei gastro-duodenale urmată de un proces inflamator

cât şi prin declanşarea unei creşter i a secreţ iei agresive

clorhidropeptice – mecanism indirect .

Mecanismul de producere incriminat este legat de secreţ ia de

urează de către Helicobacter Pylori şi crearea unui mediu alcal in

permanent în jurul celulelor gastr insecretori i .

Acest pH alcal in creează condiţi i le st imulări i continue de

gastr ină şi deci de H+ în exces. Ulcerul gastr ic Helicobacter Pylori

pozit iv are aceleaşi t răsături cl inico-evolutive ca şi ulcerul duodenal

Helicobacter Pylori pozit iv.

17

Fig.4 – Acţiunea Helicobacter Pylori

Acizi i bil iari consti tuie un factor agresiv, în special pentru

mucoasa gastr ică. Refluxul gastr ic al unei mari canti tăţ i de bi lă

produce „gastr i ta de reflux bil iar”, enti tate caracterizată prin eroziuni

mult iple şi sângerare difuză. Efectul detergent al acizi lor bi liar i

asupra l ipidelor mucoasei apicale a celulelor mucoasei reprezintă un

mecanism de formare a ulcerului .

Factorul psihic

Apariţ ia ulcerului în cr izele emoţionale sau agravarea unui ulcer

în aceleaşi condiţ i i , este un fapt bine stabil i t . S-a observat că

hipersecreţ ia de acid clorhidric şi pepsină creşte semnificat iv în

perioadele de furie, supărare, enervare în t imp ce fr ica, nesiguranţa,

teama, au un efect inhibitor al secreţ iei clorhidropeptice.

18

b)Diminuarea factori lor de apărare

Apărarea mucoasei gastr ice şi duodenale faţă de factori i agresivi

reprezintă rezultatul final al unor mecanisme complexe de t ip

f iziologic şi anatomic care reuşesc să apere mucoasa de agresivi tatea

unei soluţi i de acid clorhidric secretate în concentraţ i i capabile să

corodeze chiar şi zincul . Factorii anatomici şi f iziologici de apărare

ai mucoasei gastro-duodenale sunt următori i :

Factori i preepitel ial i sau prima linie de apărare – bariera

mucobicarbonică. Mucusul care se găseşte sub forma unui strat care

aderă puternic de membrana apicală a celulelor epitel iale împiedică

acţ iunea pepsinei asupra celulelor gastr ice.

Factori i epitel ial i sau a doua l inie de apărare reprezentată de

rezistenţa celulelor mucoasei gastroduodenale prin integritatea

mucoasei apicale, prin excreţ ia ionilor de H + difuzaţi pasiv în celulă

prin transportori bazolateral i .

Factori i postepitel ial i care sunt de natură vasculară şi consti tuie

a treia barieră de rezistenţă a mucoasei gastroduodenale, circulaţ ia

sanguină având rolul de a prelua ionii de H+ ş i de a asigura aportul

energetic.

Când aceste trei l ini i de apărare sunt depăşi te, intervin

mecanismele epitel iale de refacere a mucoasei , consti tui te din trei

l ini i :

- Reconsti tuirea stratului epitel ial prin acoperirea spaţi i lor l ibere

de către celulele adiacente

- Replicarea celulelor epitel iale

- Vindecarea clasică prin ţesut de granulaţ ie, angiogeneză şi prin

remodelarea membranei bazale.

Trebuie menţionat că foarte multe medicamente cum este

cort izonul, aspir ina, antinevralgicele, diminuează canti tatea şi

cal i tatea mucusului protector , creând condiţ ii de apari ţ ie a ulcerului

în special a ulcerului gastr ic.

19

c)Factori specif ici de apărare ai mucoasei gastrice

Rolul acestor factori este i lustrat de fiziopatologia frontierei

mucoepitel iale. Stratul de mucus gastr ic reprezintă o barieră f izică şi

chimică solidarizată cu membrana apicală a celulelor mucoase

superficiale şi joncţiunile intracelulare. Mucusul deţine funcţia de

lubrefiere a mucoasei şi de protecţ ie împotriva factori lor i ri tanţi .

Componenta principală protectoare a mucusului gastr ic este

reprezentată de acidul neuraminic şi hexazamină care determină

creşterea adezivităţ i i mucusului , scăderea retrodifuziunii H+ , scăderea

act ivi tăţ i i enzimelor proteolit ice, etc. prostaglandinele naturale E 1 ş i

E 2 produse de mucoasa gastr ică au un efect antisecretor

clorhidropeptic, cresc sinteza de mucus gastr ic şi în special de

gl icoproteine.

Tulburări le metabolismului proteic reduc rezistenţa mucoasei

gastr ice la cirot ici iar rezultatele cl inice şi experimentale conduc la

concluzia că afectarea mucoasei gastr ice este secundară afectări i

hepatice şi se produce prin scăderea sintezei proteice şi enzimatice.

Ca factori proteici secundari se menţionează tulburări le

circulatori i , staza venoasă şi gastr ică.

d)Teorii patogenice

Principalele teori i ce au încercat să explice geneza ulcerului sunt:

Teoria hiperacidităţ i i (Cruveilhier , 1840) se bazează pe

agresiunea secreţ iei crescute de acid clorhidric asupra unor zone ale

mucoasei gastr ice şi duodenale şi au fost descrise în principal la

populaţ ia albă europeană şi americană.

Teoria stazei antrale (Dragstedt ,1956) se bazează pe anumite

tulburări ale moti l i tăţ i i gastr ice şi duodenale care antrenează staza

secreţ i i lor gastr ice la nivelul antrului determinând creşterea secreţ iei

acide. Mecanismul patogenic care susţ ine această teorie este

20

determinat de hipotonia vagală care induce scăderea secreţ iei bazale,

întârzierea evacuări i gastr ice şi secreţ ia crescută de gastr ină.

Teoria refluxului bi l iar (Du Plessis, 1965) presupune

„incompetenţa” pi lorului care determină ref lux bil iar din duoden în

stomac, factor agresiv pentru mucoasa gastr ică cu apari ţ ia unui ulcer

în zona antrală.

Teoria unificatoare (Demling, 1940) presupune combinarea

acţ iunii hiperacidităţ i i ref luxului bi l iar în condiţ i i le stazei antrale cu

apari ţ ia unor ulcere singulare gastr ice care se cronicizează şi pot

recidiva şi apari ţ ia ulcerului duodenal .

e)Factori i comuni şi factori i care influenţează et iopatogenia şi

f iziopatologia ulcerului gastric şi ulcerului duodenal

Întrebarea dacă ulcerul gastr ic şi ulcerul duodenal reprezintă o

aceeaşi afecţ iune cu localizări difer i te sau două afecţiuni deosebite,

este încă şi astăzi suficient de actuală . Tipul de leziune anatomo-

patologic este practic identic. În schimb între aspectele

et iopatogenice şi f iziopatologice există unele deosebir i şi nuanţări

diferi te.

Astfel , secreţ ia acidă este necesară pentru ambele afecţ iuni , nici

una dintre ele neputând să apară fără prezenţa acidului . Ulcerul

duodenal este asociat însă cu hipersecreţ ie într-un mare procent , în

t imp ce ulcerul gastr ic apare de cele mai multe ori normo- sau

hiposecretor . Factori i generatori de hiperaciditate din ulcerul

duodenal , populaţ ia crescută de celule parietale, tonusul vagal

crescut , nu se întâlnesc la ulcerul gastr ic.

Creşterea gastr inemiei postprandiale se datorează defectelor de

frânare a secreţ iei de gastr ină în ulcerul duodenal şi întârzier i i

evacuări i gastr ice ce st imularea secreţ iei de gastr ină în ulcerul

gastr ic. În ulcerul gastr ic, factori i de agresiune mai potenţi decât

acidul clorhidric sunt acizi i bi l iar i şi l isoleci t ina.

21

4. ANATOMIE PATOLOGICĂ

Termenul de ulcer semnifică o l ipsă de substanţă parietală cu

progresiune de la nivelul mucoasei spre seroasă.

Este cunoscută predilecţ ia ulcerului de a avea anumite localizări .

a) Localizare

Localizarea după clasif icarea Johnson descrie trei t ipuri de ulcer

gastr ic:

Ulcerul gastric t ip I caracterizat prin localizare la nivelul

capului gastr ic, care alături de tulburări le de moti l i tate şi

vascularizaţ ie reprezintă principali i factori incriminaţi în apari ţ ia

ulcerelor .

Ulcerul gastric t ip II este localizat tot la nivelul capului gastr ic

dar este asociat cu ulcer duodenal sau piloric (stenoză piloro-bulbară)

în care staza antrală şi hipersecreţ ia gastr ică acidă consecutivă joacă

rol principal în patogeneză, astfel ulcerul gastr ic t ip II este secundar

şi determinat patogenic de ulcerul duodenal stenozant .

Ulcerul gastric t ip III are o localizare antrală în special

prepilorică (comportându-se ca un ulcer duodenal) f i ind caracterizat

de creşterea masei celulelor parietale, hipersecreţ ie gastr ică acidă

(uneori normosecreţ ie) , deplasarea distală a joncţiunii mucoasei

antrale cu cea oxintică şi absenţa modificări lor inflamatorii gastr ice

(care apar însă la nivelul regiunii pi loro-duodenale) .

La această clasif icare Csendes a adăugat încă două t ipuri care se

întâlnesc în practică:

Ulcerul gastric t ip IV localizat la nivelul micii curburi , foarte

sus, sub cardia

Ulcerul gastric t ip V s i tuat pe marea curbură în vecinătatea unir i i

porţ iunii or izontale cu porţ iune vert icală.

22

Localizarea ulcerului duodenal este preponderent pe peretele

anterior (52%) urmată de localizarea pe peretele posterior (33%),

mica curbură (5%), marea curbură (7%) şi vârful bulbului duodenal

(3%).

Fig. 5 - Localizarea ulcerului duodenal

b) Evoluţie

Evolutiv, ulcerul poate fi acut sau cronic, fiecare dintre aceste

eventuali tăţ i având diferi te grade de profunzime.

c)Ulcerul acut apare ca o complicaţ ie terminală a unei afecţ iuni

acute şi se localizează atât în mucoasa gastr ică cât şi în mucoasa

duodenală, de multe ori sub formă de leziuni mult iple cu potenţial

mare de complicaţ i i hemoragice şi perforat ive. Ulcerul acut poate

avea următoarele aspecte morfopatologice:

Eroziunea , eventual pe ulceraţ ia acută superficială ce interesează

în exclusivi tate mucoasa, fără a depăşi muscularis mucosae;

vindecarea se face prin “rest i tut io ad integrum”, fără a lăsa cicatr ice.

Eroziunile real izează cel mai frecvent aspecte de gastr i tă hemoragică,

f i ind dispuse difuz pe toată aria mucoasei gastr ice.

Ulcerul acut profund interesează progresiv toate straturi le

peretelui gastr ic sau duodenal f i ind înconjurat de o zonă de edem, dar 23

cu absenţa infi l tratului celular de t ip inflamator cronic. Ulcerul acut

se poate vindeca lăsând cicatr ice uneori vizibi lă la nivelul seroasei

f ie se poate complica cu o perforaţ ie sau cu erodarea unui vas parietal

cu hemoragie digest ivă consecutivă.

d)Ulcerul cronic se caracterizează printr-o pierdere de substanţă,

care poate interesa toate straturi le parietale, rotundă sau ovalară, cu

margini bine delimitate la nivelul cărora sunt prezente întotdeauna

infi l tratele celulare de t ip inflamaţie cronică. Vindecarea se

real izează prin cicatr ice albă, sidefie, stelată, net vizibi lă la nivelul

seroasei ce se prezintă la palpare sub forma unei zone mai indurate.

Pe măsură ce străbate peretele gastr ic sau duodenal prin pusee de

act ivi tate, craterul ulceros creşte în dimensiuni , iar hiperplazia de

ţesut conjunctiv determină o duri tate part iculară ţesutului de scleroză

care delimitează craterul (calozitate) ; adesea se dezvoltă o zonă

aderenţială la un organ învecinat în care penetrează treptat , acest

ulcer poartă denumirea de ulcer calos penetrant .

Ulcerul gastric cronic este si tuat în marea majori tate a cazuri lor

pe mica curbură; poate f i dublu sau mult iplu, într-un număr restrâns

de cazuri .

În general , ulcerele gastr ice au un diametru mai mare decât cele

duodenale, fi ind însoţi te de un proces mai intens de stenoză

penetrând de obicei în lobul stâng hepatic sau la nivelul pancreasului

şi complicându-se frecvent cu hemoragii . Nişele gastr ice (observate

la imaginile radiologice) cu diametrul peste 25mm se consideră nişe

gigantice şi r idică nu de puţine ori suspiciunea de “ulcer malign”.

Ulcerul duodenal cronic se si tuează cu frecvenţă maximă la

nivelul bulbului , ulcerele postbulbare având o incidenţă scăzută şi

plasându-se la dreapta ar terei gastro-duodenale, unde întreţ in

raporturi de vecinătate cu coledocul şi cu ampula Vater . Ulcerele

feţei anterioare sunt acelea care real izează difer i tele forme de

24

perforaţ ie, iar cele ale feţei posterioare sunt de obicei caloase,

stenozante sau penetrante în pancreas, unde, producând eroziuni

vasculare, devin hemoragice. La rândul lor ulcerele duodenale pot f i

unice sau, relat iv frecvent , mult iple. Coexistenţa unui ulcer bulbar

anterior şi a al tuia si tuat posterior poartă denumirea de ulcere “în

oglindă” sau “kissing-ulcers”.

Este posibilă asocierea unui ulcer bulbar cu unul postbulbar

precum şi asocierea unui ulcer gastr ic cu unul duodenal . Ulcerele

asociate, gastr ice şi duodenale, numite şi “etajate”, au fost încadrate

de Johnson în t ipul II al clasif icări i sale.

e) Incidenţa şi prevalenţa ulcerului gastro-duodenal

Incidenţa reprezintă numărul de cazuri noi care apar într-un

anumit interval de t imp într-o populaţ ie dată.

Prevalenţa boli i ulceroase reprezintă însumarea cazuri lor noi cu

a celor vechi existente într-o anumită perioadă de timp într-o

populaţ ie.

Creştere incidenţei şi prevalenţa boli i ulceroase în condiţ i i le

civi l izaţ iei moderne şi a scăderi i nivelului de trai în special în ţăr i le

slab dezvoltate face deosebit de important studiul et iopatogeniei

acesteia şi abordarea sa terapeutică în condiţ i i le apari ţ iei noilor clase

de medicamente antiulceroase care fac ca tratamentul chirurgical să

f ie necesar numai în cazul ulcerelor rebele la tratament sau la

complicaţ i i le acestora.

25

5. CLASIFICAREA ANATOMO-TOPOGRAFICĂ DESCRIPTIVĂ

Această clasif icare anatomo-topografică descript ivă a ulcerelor

gastr ice şi duodenale conţine şi elemente patogene:

a)Ulcerele joncţiunii cardioesofagiene

Ulcerul esofagian proximal , pe insule ectopice de mucoasă

gastr ică

Ulcerul esofagian distal , sau al joncţiunii esogastrice , descris

de Barret t

Ulcerul esofagian prin esofagită de reflux , descris de

Winkelstein

Ulceraţi i le l ineare ale joncţiunii esogastrice sub forma unor

f isuri în axul esofagului , cu margini netede foarte hemoragice,

descrise de Mallory şi Weiss.

b)Ulcerele gastrice :

Ulcerul “înalt” juxta-cardial

Ulcerul versantului vert ical al micii curburi , reprezintă ulcerul

gastr ic t ipic cu un procent mic de malignizare;

Ulcerul versantului orizontal al micii curburi , impune frecvent

diagnosticul diferenţial cu cancerul gastr ic ulcerat

Ulcerul prepiloric , a cărui patogenie, simptomatologie şi

evoluţie se apropie mult de ulcerul duodenal

Ulcerele gastrice ale fornixului , feţelor , sau ale mari i curburi

gastr ice, sunt confruntate, când sunt unice, cu suspiciunea de cancere

exulcerate; când sunt mult iple şi superf iciale sunt considerate de

stres.

Ulcerul gastric al micii curburi , secundar şi asociat cu ulcer

duodenal real izează, “etajarea” specif ică t ipului Johnson II .

26

c)Ulcerele duodenale :

Ulcerul bulbar cu următoarele variante:

- anterior (se complică cu perforaţ i i sau cu penetraţ i i în vezicula

bi l iară)

- posterior (penetrant în pancreas şi hemoragic)

- ambele variante precedente, în localizare mediobulbară, pot

genera stenoză

- ulcere ale micii curburi duodenale penetrante în pediculul

hepatic (cu potenţial de fistule duodeno-bil iare)

- ulcere duble “în oglindă” sau duble bulbar-postbulbare

- ulcerele pi lorice sau juxta-pilorice (ambele cu potenţial

stenozant)

Ulcerul postbulbar , poate fi unic sau multiplu.

d)Ulcerul postoperator care este de obicei anastomotic sau

marginal , survine la un bolnav la care s-a executat o operaţ ie cu viză

patogenică.

e)Ulcerul divert iculului Meckel , apare pe mucoasă gastr ică

ectopică şi are potenţial perforat iv şi /sau hemoragic.

f)Ulceraţi i le mult iple, gastrice şi duodenale . Acestea au

patogenie de stres sau, apar în cadrul sindromului Zoll inger-Ell ison.

g)Forme anatomo-clinice particulare

Ulcerul gastric juxta-piloric ce prezintă multe asemănări

patogenice şi cl inice cu ulcerul duodenal

Ulcerul postbulbar duodenal ce reprezintă localizarea ulceroasă

pe segmentul f ix al duodenului , pe genunchiul superior al duodenului

şi în porţ iunea supravateriană a duodenului .

27

6. TABLOUL CLINIC

Ulcerul gastr ic şi ulcerul duodenal prezintă caracterist ici cl inice

part iculare dar au şi t răsături cl inice comune ceea ce face posibilă

studierea cl inică simultană a celor două forme anatomo-clinice ale

boli i ulceroase, nuanţând numai deosebir i le existente.

a) Durerea

Durerea abdominală este semnul principal şi este determinată de

hiperperistal t ismul musculaturi i gastr ice şi duodenale şi de

hiperaciditate. Durerea are caracterul de crampă cu senzaţia de

“arsură”, de “roadere”, sau de “torsiune”, o senzaţie de “foame

dureroasă” sau de “gol dureros” în regiunea epigastr ică.

Localizare: durerea este localizată în epigastru, cu maxim de

intensi tate în punctul xifoidian, epigastr ic şi periombil ical .

În ulcerul gastr ic durerea este localizată în epigastrul mediu şi

i radiază în hipocondrul stâng sau chiar subcostal stâng.

În ulcerul duodenal durerea îmbracă forma de arsură sau crampă

sfâşietoare si tuată în epigastrul inferior sau paraombil ical drept în

punctul duodenal şi i radiază în hipocondrul drept . Sediul dureri i

poate fi uneori localizat cu un singur deget .

Particulari tăţ i le dureri i ulceroase sunt ri tmicitatea, episodici ta-

tea şi periodici tatea.

- Ritmicitatea constă în apari ţ ia şi dispari ţ ia dureri i în funcţie de

ingest ia de al imente şi este oarecum diferită la ulcerul gastr ic faţă de

ulcerul duodenal . În ulcerul gastr ic secvenţa fenomenului dureros

este oarecum tipic: ingest ia de al imente – calmarea dureri i pentru 30-

90 minute – durere – calmarea spontană a dureri i . În acest t ip de

ulcer durerea poate f i exacerbată de al imente şi chiar să se accentueze

postprandial .

28

În ulcerul duodenal secvenţa dureri i este: ingest ia de al imente –

calmarea dureri i pentru 90-180 minute – reapari ţ ia dureri i şi

persistenţa ei până la o nouă ingest ie de al imente. Este o colică

continuă, atroce, ce durează de la 15 minute la o oră. Durerea care

apare în momentul când stomacul este gol se numeşte „foame

dureroasă”, este calmată odată cu ingerarea al imentelor neir i tabile şi

neacide în special lapte, apare deseori noaptea între orele 1-5

dimineaţa fie sub efectul hiperacidităţ i i nocturne f ie datori tă

existenţei unei nişe profunde.

- Episodici tatea constă în apari ţ ia dureri i cu orarul zi lnic descris,

dar în mai multe zi le succesive. Fără tratament durerea persistă 2

săptămâni la 30-40% dintre pacienţi şi 6 săptămâni la 60 dintre

aceşt ia. Sub tratament antisecretor durerea dispare în 2-6 zi le.

- Periodici tatea constă în reapariţ ia dureri i atunci când se

produce recurenţa boli i , ceea ce coincide cu reapari ţ ia nişei . Această

periodici tate este dublă:

- mica periodici tate – atunci când durerea apare la ore f ixe în

cursul unei zi le după ingerarea de al imente.

- marea periodici tate – când perioada dureroasă este urmată de

intervale lungi de acalmie. Se descrie astfel o periodici tate sezonieră,

cr izele dureroase apărând mai ales primăvara şi toamna, sau ori de

câte ori domină diverse forme de stres psihic şi durează aproximativ

două săptămâni. Pe măsură ce boala se cronicizează, perioadele

dureroase devin mai lungi şi mai dese.

Modificarea caracterelor dureri i are importanţă cl inică şi

prognostică şi este necesar a f i evidenţiată anamnestic.

Part iculari tăţ i le care trebuie evidenţiate sunt:

- schimbarea intensi tăţ i i dureri i : creşterea intensi tăţ i i dureri i ,

imposibil i tatea de a mai fi suportată de bolnav, sugerează o posibilă

29

penetrare a ulcerului în profunzimea peretelui gastr ic sau duodenal şi

eventual interesarea seroasei .

- când durerea devine constantă şi nu se mai calmează la ingest ia

de al imente sau la antiacide, însoţi tă de iradiere în spate (adeseori

între omoplaţ i) ne putem gândi la un ulcer penetrant în pancreas.

- când durerea este accentuată de ingest ia de al imente şi este

însoţi tă de vărsături sugerează o stenoză pilorică.

- o durere extrem de severă cuprinzând întregul abdomen, cu

contractura abdomenului , sugerează ulcer perforat în cavitatea

peri toneală.

- în ulcerul postbulbar durerea este deplasată înspre dreapta, şi se

poate confunda cu o durere veziculară, f i ind o durere cu intensi tate

scăzută uneori şi apare tardiv postal imentar .

- ulcerul regiunii juxta-cardiale, ca şi ulcerul esofagului prezintă

o simptomatologie mai mult esofagiană decât gastr ică, durerea este

retrosternală şi se poate însoţi de disfagie.

b) Vărsăturile

Vărsături le când apar, sunt de obicei postprandiale, precoce sau

tardive, după localizarea gastr ică sau duodenală a ulcerului , ele fi ind

determinate de mese mai copioase, de abateri de la dietă, de consumul

de băuturi alcoolice. Vărsături le sunt precedate de greaţă şi durere,

conţin al imente, sunt abundente şi au miros caracterist ic – acid;

uneori , bolnavul varsă numai suc gastr ic pur. O caracterist ică a

vărsături lor este aceea că atenuează durerea, deseori chiar o face să

dispară, motiv pentru care unii bolnavi îşi provoacă singuri

vărsături le. Unii bolnavi cu ulcer duodenal pot prezenta vărsături

acide în canti tăţ i mari , fără resturi al imentare, care survin noapte de

noapte trezind bolnavul din somn. Aceste t ipuri de vărsături apar la

hipersecretori i nocturni atât în ulcerul gastr ic cât şi în cel duodenal .

Atunci când apar vărsături le de stază, acestea exprimă complicaţ ia

30

orif icială piloro-bulbară, cu edem şi spasm şi consti tuie semnul

caracterist ic al stenozelor în formare.

c) Hemoragia

Hemoragia consti tuie mai degrabă o complicaţ ie decât un

simptom; uneori un sindrom ulceros act iv se poate însoţi de sângerări

minime, care se manifestă frecvent prin prezenţa sângelui sub formă

de hemoragii oculte (reacţia Adler este pozit ivă) sau chiar de mici

melene. Hematemeza şi melena masive sunt complicaţ i i grave ale

ulcerului gastro-duodenal .

Fig.6 – Tipuri de hemoragii

d) Pirozis-ul

Pirozis-ul – senzaţia de arsură retrosternală - este un semn des

întâlni t , care uneori înlocuieşte durerea şi are caracter r i tmic şi

periodic.

e) Eructaţi i le , Sialoreea, Tulburările de apeti t şi Tulburările de

Tranzit (predominant constipaţia) sunt semne secundare inconstante,

ce pot însoţi semnele cl inice anterior descrise. Tulburări le metabolice

nutr i ţ ionale survin în ulcerul cronic reactivat şi duc, treptat , la

slăbirea bolnavului , care începe să ia aspectul t ipic „de ulceros”.

31

7. EXAMINARE ŞI DIAGNOSTIC

a) Examenul obiectiv

Examenul obiectiv arată de obicei o stare generală bună; uneori

bolnavul este slăbit ; poate să f ie nelinişt i t , să aibă tulburări de somn.

El poate decela:

- facies ulceros, supt , cu pomeţi proeminenţi

- la inspecţie abdomenul nu arată semne deosebite

- la palparea abdomenului se pune-n evidenţă o sensibil i tate bine

delimitată în punctul epigastr ic mij lociu şi paraombil ical drept . În

ulcerele penetrante pot apărea semne mai consistente: hiperestezie

superficială şi decompresiunea bruscă foarte sensibilă. Perforaţ ia în

cavitatea abdominală determină apari ţ ia contracturi i musculaturi i

abdominale, cu durere difuză a întregului abdomen.

- la auscultaţ ie se poate decela ini ţial o accentuare a zgomotelor

intest inale; obstrucţia evacuări i gastr ice se însoţeşte de clapotaj .

- decelarea unei hipertensiuni ar ter iale cu tahicardie sugerează

apari ţ ia unei hemoragii oculte la o persoană fără suferinţe cardiace.

b) Examene Paraclinice

Examene de Laborator:

examene hematologice :

- examenul ci tologic al sângelui evidenţiază hiperleucocitoză cu

polineutrofi l ie şi creşterea hematocri tului prin hemoconcentraţ ie

- examenul biochimic al sângelui evidenţiază creşterea moderată

a amilazemiei

examenul secreţiei gastrice

Informaţi i le obţinute în urma efectuări i tubajului gastr ic sunt

ut i l izate în alegerea şi conducerea tratamentului medical şi

chirurgical .

32

Dacă, în ulcerul duodenal majori tatea bolnavilor prezintă o

hiperaciditate mixtă, predominant neurogenă, în ulcerul gastr ic

acidi tate neurogenă este în l imite normale sau chiar scăzută iar

acidi tatea gastr inică variază de la hiperaciditate la normoaciditate, în

funcţie de vechimea ulcerului şi de forma sa anatomo-clinică.

Ulcerele anastomotice se caracterizează printr-o hiperaciditate

accentuată în majoritatea cazuri lor manifestată cl inic prin „foame

dureroasă”, dureri postprandiale nocturne, arsuri şi regurgitaţ ie.

Dintre numeroasele metode pentru determinarea acidităţ i i gastr ice

(cal i tat ive, canti tat ive, cu diverşi st imuli) , se ut i l izează:

- testul la histamină ce constă în dozarea secreţ iei gastr ice, a

acidului clorhidric l iber şi a acidi tăţ i i totale înainte şi după injectarea

de histamină. Există o corelaţ ie strânsă între debitul şi valori le

acidi tăţ i i gastr ice şi masa celulelor parietale, ut ilă pentru alegerea

t ipului de tratament medical .

- testul la insulină (Hollander) – prin administrarea unei doze

standard de 10 u insulină subcutan se testează aciditatea neurogenă

vagală.

- studiul secreţ iei nocturne nest imulate – se obţine o măsurare

cal i tat ivă şi canti tat ivă a secreţ iei gastr ice în t impul fazei

interdigest ive exprimată în mil iechivalenţi . La indivizi i normali

valoarea secreţ iei medii este de 18 mEq/12 h, la indivizi i cu ulcer

gastr ic valoarea este de 12 mEq/12 h iar la cei cu ulcer duodenal este

de 60-80 mEq/12 h.

examenul materi i lor fecale – Reacţia Adler – de cercetare a

hemoragii lor oculte în materi i le fecale. Examenul este concludent

numai dacă nu există o al tă cauză de sângerare pe întreg tractul

digest iv şi dacă s-a ţ inut un regim str ict lacto-făinos t imp de 3 zi le.

Examenul poate f i pozit iv în perioada evolutivă, însă rezultatul

negativ nu infirmă diagnosticul .

33

Examenul Radiologic – Tranzit bari tat eso-gastro-duodenal

Examenul radiologic ne poate oferi semne directe de ulcer sau

semne indirecte. Semnul radiologic direct este NIŞA HAUDEK

caracterizată ca o umbră în plus pe conturul stomacului sau pe

duoden. Când este văzută din faţă apare ca o pată persistentă. În jurul

nişei apare o zonă mai clară, determinată de edem.

Se descriu trei imagini radiologice complementare ale nişei

benigne:

1. Linia Hampton, care constă într-un contur radiolucent extrem

de subţire care separă substanţa bari tată din stomac de substanţa

bari tată din nişă. Se observă mult mai bine din profi l .

2. Gulerul nişei este imaginea edemului mucoasei înconjurătoare

prezent în stadiul acut al ulcerului şi care apare ca o bandă mai puţin

opacă si tuată între lumenul gastr ic şi nişă.

3. Gura ulcerului este zona de inflamaţie care depăşeşte craterul

ulcerului .

Semnele radiologice indirecte sunt: prezenţa unor pl iuri

convergente ale mucoasei către nişă, spasmul musculaturi i gastr ice

imitând un deget care arată spre nişă şi modif icări le cicatr iciale,

aderenţiale, care deformează contururi le normale.

În ulcerul gastr ic nişa este localizată de obicei pe mica curbură,

ea are tendinţa să regreseze, chiar până la dispari ţ ia completă, într-un

interval de 3-4 săptămâni. Când nu dispare în acest interval , devine

suspectă de ulceraţ ie malignă.

Ulcerul duodenal provoacă spasme musculare şi procese de

cicatr izare care modifică aspectul bulbului , dându-i difer i te forme:

„tref lă”, „ciocan”, „stea”, „diverticul”, etc.

Imaginea radiologică a nişei din ulcerul gastr ic trebuie

diferenţiată de nişa malignă a cancerului gastr ic, care are următoarele

caracterist ici :

- margini neregulate ale nişei

34

- inf i l t raţ ie evidentă în jurul nişei : „ulcer în lacună” care depă-

şeşte conturul gastr ic

- pl iuri le sunt îngroşate şi se opresc la distanţă de nişă.

Ulcerele produse de consumul de AINS sunt rar identif icate

radiologic fi ind superficiale.

a) - Nisa tipica Haudek b) - Nisa giganta

Fig. 7 - Imagine radiologică a nişei in ulcerul gastr ic (schemă)

Endoscopia Digest ivă

Gastroscopia este un examen care poate să precizeze cu o

acurateţe destul de mare (95,98%) diagnosticul , să urmărească

procesul de vindecare şi să diferenţieze nişa benignă de nişa malignă.

Endoscopia digest ivă superioară permite vizualizarea craterului

ulceros acoperi t de o membrană alb-sidefie de fibrină.

Spre deosebire de ulcerul duodenal , în ulcerul gastr ic este

imperativ necesar să se recolteze biopsii mult iple (din marginea

ulcerului , peri-ulceros şi din baza ulcerului) precum şi să se repete

examenul endoscopic după 8-12 săptămâni de tratament medical

pentru confirmarea benignităţ i i şi respectiv a vindecări i ulcerului

gastr ic.

35

Fig. 8 - Imagini endoscopice din stomac si duoden

Teste de evidenţiere a infecţiei cu Helicobacter Pylori

Determinarea infecţiei cu Helicobacter Pylori este extrem de

importantă pentru inst i tuirea unui tratament adecvat , necesar

vindecări i rapide şi reduceri i numărului de recurenţe. Metodele de

evidenţiere a bacteriei , a genomului , a ureazei sau a anticorpilor

specif ici ajută la punerea diagnosticului , aceste metode fi ind de două

t ipuri : invazive – ce necesi tă endoscopie, biopsii sau neinvazive.

În caz de ulcer duodenal , Helicobacter Pylori poate fi pusă în

evidenţă din biopsii antrale, pr in test rapid la urează şi /sau examen

anatomopatologic. În caz de ulcer gastr ic în afară de mult iplele

biopsii obligatori i în perifer ia ulcerului , Helicobacter Pylori trebuie

căutat sistematic în antru şi fundus.

c) Diagnostic pozi t iv

Diagnosticul pozit iv al ulcerului gastro-duodenal poate fi

schematizat astfel : este sugerat de anamneza corect şi atent făcută;

este sprij ini t de semnele cl inice şi de laborator; este impus de

examenul radiologic şi /sau endoscopic şi de testele de depistare a

infecţiei cu Helicobacter Pylori .

d) Diagnostic diferenţial

Diagnosticul diferenţial al ulcerului gastro-duodenal se face cu:

Gastri ta acută şi cronică – cu evoluţie capricioasă unde durerea

nu are caracter de periodici tate şi r i tmicitate, ea f i ind persistentă, cu

36

hipoclorhidrie şi mucus în canti tate mare. Poate îmbrăca forma

gastroduodenitei prin inflamaţia mucoasei gastro-duodenale, dar

radiologic nu se evidenţiază nişa ulceroasă.

Pancreati tele cronice ce se însoţesc deseori de dureri „în bară”

cu iradieri în spate.

Colecistopati i l i t iazice şi neli t iazice dominate de dureri şi

dispepsie bi l iară fără periodici tate.

Cancer gastric, forma ulcerat ivă cu dif icultăţ i mari de diagnostic

diferenţial cu ulcerul gastr ic care se poate maligniza.

Hernia gastrică transhiatală sau esofagita de reflux care au ca

simptome comune pirozisul , sialoreea, durerea epigastr ică, dar

l ipsesc celelal te caractere.

Ocluzia intest inală în care durerea este violentă, însoţi tă de

vărsături , oprirea tranzitului intest inal pentru materi i fecale şi gaze

iar radiologic se observă imagini hidroaerice.

Colica renală, colica intest inală, colica bil iară - caracterele

durerii în aceste afecţ iuni f i ind difer i te: colica bi l iară debutează

brusc, i radiază în spate sau în umărul drept , vărsături le ce o însoţesc

sunt bi lioase; colica intest inală este intermitentă iar la înlăturarea

obstacolului cedează; colica renală are sediul în regiunea lombară şi

i radiază în jos.

Angorul abdominal – durerea este localizată periombil ical şi-n

epigastru şi apare în legătură cu ingest ia de al imente.

Colite spastice, cancerul de colon care diferă radiologic, iar

caracterele dureri i sunt difer i te.

Sindromul Zoll inger-Ell ison – se caracterizează prin prezenţa

unei tumori pancreatice, durerea este epigastr ică dar mai intensă ca-n

ulcer şi cu durată mai lungă. Secreţ ia hiperacidă este enormă.

37

8. EVOLUŢIE

Evoluţia leziunilor ulceroase recente are loc spre vindecare

spontană în mult iple cazuri ; iar în cazul bolnavilor ce au urmat un

tratament medical corect şi susţ inut , ulcerul se poate vindeca

cvasidefini t iv.

În numeroase cazuri ulcerul se cronicizează şi evoluează în mod

continuu în pusee succesive până la apari ţ ia complicaţ i i lor . Ulcerele

cronice, cu cicatr ice, cele penetrante, cele caloase pierd r i tmicitatea,

durerile devin continue şi răspund greu la tratament.

În condiţ i i de stres, în perioadele de furie, nesiguranţă, supărare,

enervare, frică un ulcer se poate agrava.

9. COMPLICAŢII

Cele mai frecvente complicaţ i i ale ulcerului gastro-duodenal sunt:

a) Perforaţia

Ulcerul perforat este cea “mai acută” şi mai frecventă

complicaţ ie. În funcţie de localizarea ulcerului şi de tipul de evoluţie,

perforaţ ia poate avea loc:

- în peri toneul l iber declanşând peri tonita general izată în cazul

ulcerelor si tuate pe faţa anterioară a duodenului sau a micii curburi

gastr ice.

- într-o pungă peri toneală izolată de organe şi de restul cavităţ i i

peri toneale (peritonită localizată)

- într-un organ vecin, întâlni tă frecvent la bărbaţi cu vârste

cuprinse între 30-50 ani , organele interesate f i ind pancreasul ,

vezicula bi l iară, f icatul , coledocul (penetraţ ia) .

Tabloul cl inic este caracterist ic: durere violentă în “lovitură de

cuţi t”, greţuri , vărsături , agitaţ ie, paloare, tahicardie, tahipnee, apoi

stare de şoc şi abdomen “de lemn”. Radiologic, se observă prezenţa

38

aerului sub cupola diafragmatică – pneumoperi toneu – iar tranzitul

bari tat evidenţiază stadiul perforării .

b) Hemoragia

Ulcerul hemoragic este complicaţ ia cea mai gravă a ulcerului

gastro-duodenal , aproximativ 25% din bolnavii ulceroşi sângerând în

cursul evoluţiei boli i lor .

Manifestarea cl inică a hemoragii lor ulceroase se face prin melenă

şi hematemeză ce se pot asocia sau nu.

Melena semnifică un scaun moale, păstos, negru şi lucios “ca

păcura” uneori abundent, cu miros caracterist ic .

Hematemeza reprezintă exteriorizarea printr-un efort de vomă a

unui sânge proaspăt , roşu, amestecat cu cheaguri când hemoragia este

recentă şi abundentă, sau ia aspectul “zaţului de cafea” atunci când

hemoragia este veche şi în canti tate moderată.

În hemoragii le mici , repetate, cu canti tate de sânge pierdută până

la 250 ml sânge, T.A. este normală bolnavul prezintă o stare de

slăbiciune, ameţel i , paloare, t ranspiraţ i i , tahicardie.

În hemoragiile mari , canti tatea de sânge pierdută este între 500-

1000 ml, starea generală este foarte al terată, bolnavul acuză

l ipotimii , t ranspiraţ i i reci , abundente, paloare accentuată, puls rapid

şi slab, scăderea tensiunii ar ter iale.

Frecvent dureri le ulceroase se calmează după hemoragie.

c) Stenoza

Ulcerul stenozant este complicaţ ia survenită după evoluţia

îndelungată a unui ulcer rezultând o leziune organică si tuată

îndeosebi la nivelul antrului pi loric sau duodenului .

Stenozele pot f i funcţionale şi sunt datorate unor spasme

prelungite sau unui edem mai persistent la nivelul orificiului pi loric

şi stenoze cicatriceale.

39

După localizare stenozele organice gastro-duodenale pot f i :

pi lorice, cardio-esofagiene, mediogastr ice, antrale, bulbare sau

postbulbare.

Stenozele organice ale pi lorului şi ale duodenului se

caracterizează prin tabloul cl inic al stenozei pi lorice.

Bolnavul acuză dureri epigastr ice continue, o senzaţie de

plenitudine, af irmă că “nu se goleşte stomacul”, are eructaţ i i ,

regurgităr i al imentare cu gust acru. Vărsături le î l uşurează, iar uneori

şi le provoacă singur. Pe măsură ce stenoza progresează vărsături le

devin mai abundente şi conţin resturi al imentare consumate cu 8-12

ore sau chiar 2-3 zi le înainte. Bolnavul slăbeşte, se deshidratează,

acuză sete, devine ol iguric, starea generală este al terată.

Fig.9 - Stenoză mediogastr ică ulceroasă (schemă radiografică)

d) Malignizare

Posibil i tatea de malignizare a ulcerului gastr ic a dat naştere la

numeroase controverse, unii autori negând posibil i tatea transformării

maligne a ulcerului gastr ic iar al ţ i i susţ inând că majori tatea ulcerelor

gastr ice malignizează. Când se produce malignizarea simptomele se

modifică: dispar caracterele de periodici tate şi r i tmicitate a durerii ,

apare inapetenţa, bolnavul scade în greutate, devine anemic şi se

remarcă un VSH crescut .

40

10. PRICIPII DE TRATAMENT

a) Tratamentul profi lactic

Pentru prevenirea boli i ulceroase se iau măsuri care să protejeze

scoarţa cerebrală la diferi te t raume psihice, stres şi care să ferească

stomacul de agresiuni .

Astfel se impun: respectarea ri tmului de muncă şi de repaus,

evitarea suprasolici tăr i lor , evitarea stăr i lor emoţionale, crearea

condiţ i i lor de relaxare. Pentru a fer i mucoasa gastr ică de factori

i r i tanţi , se va căuta să se respecte orarul meselor , să se ia mesele în

condiţ i i de l inişte, într-un anturaj plăcut , să nu abuzeze de

condimente, de băuturi ir i tante şi de tutun, să se mestece bine

al imentele şi să se îngri jească dantura.

b) Tratamentul medicamentos

Medicamentele folosi te în tratamentul ulcerului gastro-duodenal

urmăresc: să protejeze mucoasa gastr ică, să st imuleze secreţ ia de

mucus protector , să tamponeze pepsina, excitarea unei acţ iuni

antiacide, antisecretoare şi antispast ice, să atenueze moti l i tatea

antro-pilorică, suprimarea dureri i şi vindecarea ulcerului act iv.

În prezent clasif icarea substanţelor medicamentoase folosi te în

tratamentul ulcerului se face pe cr i ter i i farmacologice şi

f iziopatologice.

Se folosesc trei categori i de medicamente clasif icate după

f iziopatologia ulcerului:

1. Medicamente care diminuă sau anulează factori i de agresiune

1.A. Medicaţia folosi tă pentru diminuarea secreţ iei acide gastr ice

cuprinde două grupe farmacologice dist incte: antisecretori i şi

antiacide

a) Medicamente antisecretori i

41

- blocanţi i receptori lor histaminici H 2 – ce au acţ iune

antisecretorie puternică

Cimetidina (Tagamet, Histodil) – are o durată de acţ iune de 6-8

ore şi t rebuie administrată în trei prize sau două prize zi lnice. Doza

zi lnică ef icientă este de 800 mg administrată inegal în trei doze: 200

mg dimineaţa , 200 mg la prânz şi 400 mg seara al culcare.

Rata de vindecare pentru ulcerul duodenal este de 90-95% după 8

săptămâni de tratament iar pentru ulcerul gastr ic este de 83% la 8

săptămâni.

Din păcate cimetidina are cele mai multe reacţi i adverse

neurologice, endocrine, cardiologice (bradicardie) .

Ranit idina (Zantac) – are o durată de acţ iune de 12-13 ore;

posologia ut i l izată este de 150 mg de două ori pe zi sau 300 mg la ora

18. în ulcerul gastr ic ef icienţa ranit idinei se exprimă în 90%

vindecări la 8 săptămâni iar ulcerul duodenal se exprimă în 93-97%

vindecări la 8 săptămâni.

Famotidina şi Nizatidina au acţ iune asemănătoare cu Ranit idina

- blocanţi i receptori lor muscarinici

Locul anticolinergicelor clasice nespecif ice de t ipul Atropinei şi

compuşilor asemănători atropinei a fost luat de blocanţi i receptori lor

muscarinici de t ip:

Pirenzepină – ce are un efect antisecretor moderat dar

influenţează şi factori i de apărare ai mucoasei gastro-duodenale.

Posologia ef icientă este de 150 mg pe zi în două prize.

Telenzepină – ce se administrează în doză unică de 3 mg seara.

Pirenzepina şi Telenzepina nu sunt indicate în ulcerul gastr ic

deoarece întârzie evacuarea gastr ică.

- anticolinergicele contr ibuie la inhibarea funcţi i lor secretorie şi

motorie ale stomacului . Dintre acestea cele mai frecvent ut i l izate

sunt: Atropina, Lizadonul, Scobuti lul , derivaţi i de belladonă

(Foladon)

42

- blocanţi i receptori lor gastr inici : Proglumidul – are un efect mai

redus decât al blocanţi lor de H 2

- blocanţi ai anhidrazei carbonice – se obţine cu Acetozalamidă

care se găseşte în preparatul românesc Ulcosilvanil

- inhibitori i pompei de protoni cei mai ut i l izaţ i sunt:

Omeprazolul ce se administrează dimineaţa în doză de 20 mg sau

40mg; Lansoprazolul administrat seara sau dimineaţa 30 mg pe zi şi

Pantoprazolul . Eficienţa terapeutică: în ulcerul duodenal rata de

vindecare la 4 săptămâni este de 97-100% ir în ulcerul gastr ic de

74%, reacţi i le adverse sunt rare.

b) Medicamente antiacide. Antiacidele neutral izează acidul

clorhidric, ameliorează evoluţia ulcerului şi grăbeşte cicatr izarea

nişei . Se deosebesc două grupe:

- antiacide absorbabile reprezentate de Bicarbonatul de sodiu,

Carbonat de calciu, Citratul de sodiu;

- antiacide neabsorbabile reprezentate de: Hidroxidul de alumi-

niu, Hidroxidul de magneziu.

Modul de administrare al antiacidelor se stabileşte în corelaţ ie cu

programul meselor şi se folosesc în special asociate. Când alcal inele

sunt administrate sub formă de tablete efectul este mai l imitat ; sub

formă de pulbere sau dizolvate ele se amestecă mai uşor cu sucul

gastr ic, au efecte mai prompte şi mai durabile.

Dintre preparatele româneşti menţionăm: Calmogastr in,

Ulcerotrat , Dicarbocalm, Ulcomplex ce se administrează 3x1-2 tablete

după mese, iar din preparatele de import : Gelusi l 1-2 comprimate

(sfărâmate) după mesele principale şi în caz de dureri ; Muthesa se

administrează 2 l inguri ţe de 4 ori /zi , înaintea meselor principale şi la

culcare. Alte preparate: Phosphalugel , Almagel , Gastrobent , Colgast .

1.B. Tratamentul infecţiei cu Helicobacter Pylori

Tratamentul infecţiei cu Helicobacter Pylori cuprinde mai multe

grupe de medicamente:

43

a) Antibiotice: Amoxicil ină, Tetracicl ină, Doxicicl ină sau

Clari tromicină.

Amoxicil ina – se administrează în doză zi lnică de 2 g fracţ ionată

în 4 administrăr i

Tetracicl ina – se administrează la fel ca Amoxicil ina, este

grevată de unele reacţi i adverse

Clari tromicina – se administrează 250 mg x 2 / zi sau 500 mg x

2 / zi .

Durata tratamentului este între 7-14 zi le pentru toate

antibiot icele.

b) Chimioterapice: Metronidazol , Tinidazol , Furazolidon.

Metronidazolul – se administrează în doze de 750 – 1000 mg/zi

Furazolidon – se administrează în doze de 100 mg/zi de patru ori .

c) Compuşi cu bismut – Bismut subnitr ic coloidal (De-Nol)

De-Nol – se administrează câte 2 comprimate a 120 mg de 2 ori

pe zi cu ½ oră înaintea micului dejun şi cinei t imp de 4-8 săptămâni.

d) Antisecretori i : inhibitori ai pompei de H 2 – Omeprazol;

blocanţi ai receptori lor de H 2 – Ranit idină.

Monoterapia infecţie cu Helicobacter Pylori are rezultate

nemulţumitoare în ceea ce priveşte eradicarea în schimb dubla şi

t r ipla asociere are rezultate ef iciente.

Dubla terapie constă în folosirea unui antisecretor şi a unui

medicament antihelicobacter pylori , tr ipla terapie constă în folosirea

a două medicamente antihelicobacter pylori şi a unui antisecretor .

Cele mai ut i l izate combinaţii sunt următoarele:

• De Nol + Tetracicl ină + Metronidazol t imp de 14 zi le; eradicare

94%

• Omeprazol + Amoxicil ină + Metronidazol t imp de 14-21 zi le;

eradicare 94%

44

• Famotidină + Amoxicil ină + Metronidazol t imp de 7-14 zi le;

eradicare 92% - această schemă are cel mai favorabil raport

cost /ef icienţă la noi în ţară.

• Famotidină + Tetracicl ină + Metronidazol + De-Nol t imp de 14

zi le; eradicare 93%

• Amoxicil ină + Metronidazol + De-Nol t imp de 4 zi le cu

eficienţă de 91% şi t imp de 28 zi le cu eficienţă de 90%

• Omeprazol + Amoxicil ină + Clari tromicină eradicare 96%.

De asemenea vindecări în peste 90% din cazuri se obţin cu

preparatul Helicocin (Amoxicil ină + Metronidazol) asociat cu De-Nol

sau Omeprazol .

2. Medicamente care st imulează factori i de apărare

a) Medicamente care st imulează secreţ ia de mucus şi bicarbonat

având ca reprezentant preparatul Carbenoxolonă.

Carbenoxolona (Dugastrone) se administrează 100 mgx3/zi t imp

de 7 zi le urmate de 50 mgx3/zi t imp de 6 săptămâni

b) Medicamente ce formează o peliculă de protecţ ie la baza

ulcerului .

De-Nol (subnitratul coloidal de bismut) 120 mg de 4 ori pe zi pe

stomacul gol ulcerul gastro-duodenal se vindecă în procent de 90%

după 8 săptămâni de tratament cu De-Nol.

Sucralfatul – în doze de 1 g la 6 ore pe stomacul gol 4g/zi t imp

de 4 săptămâni, ef icienţa este de 50-60% în ulcerul gastr ic şi 75-80%

în ulcerul duodenal .

3. Medicamente cu acţ iune mixtă – diminuează factori i de

agresiune şi st imulează factori i de apărare cum ar f i derivaţi i şi

omologii sintet ici de Prostaglandine.

Enprosti l – se administrează 75 mg t imp de 4 săptămâni

Misoprostolul (Cytotec R) – 800 mg /zi în 2-4 prize t imp de 4-6

săptămâni.

Alte medicamente: Arbaprost i lul , Timoprosti lul , Riboprost i lul .45

c) Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical este indicat în cazul în care terapia

medicamentoasă eşuează, în caz de complicaţ i i grave sau suspiciune

de leziune gastr ică malignă şi constă în rezecţi i gastr ice l imitate în

funcţie de localizarea ulcerului .

d) Tratamentul hidromineral

Tratamentul cu ape minerale alcal ine se face numai în perioadele

de acalmie ale boli i recomandându-se cure la Sângeorz ( izvorul

„Hebe”), Malnaş (izvorul Maria) şi Slănic Moldova. Aceste ape scad

aciditatea şi secreţ ia iar schimbarea mediului , repausul , relaxarea

nervoasă, regimul regulat de viaţă şi dieta din staţ iuni au efectul cel

mai bun.

46

11. REGIMUL DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ AL BOLNAVULUI

CU ULCER GASTRO-DUODENAL

a) Regimul al imentar

Regimul al imentar al bolnavilor de ulcer gastro-duodenal trebuie

să fie individualizat şi adaptat stadiului în care se af lă boala. Dieta

trebuie să protejeze mucoasa gastr ică din toate punctele de vedere:

protecţ ie mecanică (al imente bine mestecate, bine fărâmiţate, în

piureuri , rase, tocate) , protecţ ie termică (al imentele să nu fie prea

f ierbinţi sau prea reci) , protecţ ie chimică (să nu fie ir i tante,

excitante, să nu staţ ioneze mult în stomac).

În perioadele dureroase regimul va fi mai sever , al imentele vor f i

repart izate în 5-7 mese în 24 ore, la nevoie servindu-se şi noaptea.

Alimentul de bază va fi laptele integral repart izat la intervale de 3-4

ore, se va bea lapte şi la culcare şi chiar noaptea. În perioada

dureroasă se mai pot da: ouă f ierte moi, fr işcă, smântână, brânză de

vaci , caş dulce, fulgi de ovăz. Se adaugă biscuiţ i , pişcoturi , supe

mucilaginoase, piureuri moi, făinoase fier te în apă sau lapte. Ulter ior

se adaugă pâine albă prăj ită sau uscată, carne slabă de vacă, pasăre,

peşte slab, zarzavaturi fier te, mere şi pere coapte. În perioadele de

l inişte se va ţ ine seama de protecţ ia mucoasei gastr ice excluzând din

al imentaţ ie extractele de carne, slănina, mezeluri le, grăsimile prăj i te ,

sosuri le cu rântaş, ceapa, usturoiul , condimentele, ciuperci le,

al imente bogate-n celuloză (guli i , r idichi , bame), brânzeturi

fermentate, sărături , cafea, conserve. Se pot folosi condimente

neir i tante: cimbru, chimen, tarhon, vanil ie.

Sucuri le naturale de legume, în special varză, morcov, pot f i

benefice pentru refacerea mucoasei gastro-duodenale la nivelul

ulceraţ iei . De asemenea principii le de fi toterapie indică consumarea

47

de ceaiuri din plante ( tătăneasă, sunătoare) cu efect benefic asupra

mucoasei gastro-duodenale.

b) Regimul igieno-dietet ic

În cursul perioadei dureroase repausul la pat este obligatoriu,

după atenuarea suferinţei se vor face mici pl imbări . În perioadele de

l inişte se vor evita eforturi le f izice şi intelectuale prea mari şi se vor

respecta circa 10 ore de repaus zi lnic şi repaus postprandial .

Este interzis cu desăvârşire fumatul , consumul de cafea şi alcool

şi medicamente anti inflamatoare nesteroide.

48

12. EVOLUŢII TERAPEUTICE DE VIITOR

In vi i tor se are în vedere obţinerea unui vaccin antihelicobacter

pylori care va permite la scară individuală, crearea apărări i imunitare

cu împiedicarea consecinţelor patologice ale infecţiei cu Helicobacter

Pylori .

În prezent se continuă studii le pentru a clar if ica indicaţi i le

inhibitori lor pompei de protoni la copii şi femei însărcinate sau care

alăptează se mai pune problema tratamentului pentru prevenirea

recidivelor .

Prin terapia stresului se urmăreşte ca pe vi itor numărul cazuri lor

de ulcer gastro-duodenal acut de stres să se micşoreze, prin crearea

unor condiţ i i de viaţă şi de muncă adecvate şi el iminarea factori lor de

stres. Sunt recomandate adesea asociate terapiei antiulceroase

calmante de t ipul: Calmepam, Rudotel sau asocieri cu vi tamine în

special din gama B şi preparate precum: Antistres, MagneB 6 , Beroca

cu calciu şi magneziu, etc.

49

II. ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU ULCER

GASTRO-DUODENAL

50

Pacient 1 - PLAN DE ÎNGRIJIRE

I. CULEGEREA DATELOR

SURSE DE INFORMAŢIE:

- pacient

- foaia de observaţie cl inică

- echipa de îngri j i re

DATE GENERALE

Nume : S

Prenume : D

Sex : masculin

Vârsta : 59 ani

Stare civilă : căsători t

Ocupaţia : pensionar

Naţionalitatea : română

Religia : or todoxă

Alergii : nu prezintă alergii al imentare sau medicamentoase

Proteze : prezintă proteză dentară mobilă

Aspectul gurii : mucoasă bucală umedă şi roz, buze normal

colorate, l imbă cu aspect normal fără depozite

Aspectul faciesului : facies palid

Acuitate vizuală : miopie VOD=1/2ccp;VOS=1/2ccp(-2dsf)

Acuitate olfactivă şi gustativă : percepe mirosul şi gustul

Acuitate auditivă : în l imite fiziologice

Sensibil itate tacti lă : integră

Acuitate dureroasă : dureri colicat ive în etajul abdominal

superior ( în epigastru)

Semne particulare : cicatr ice postcolecistectomie

Mobilizare : bună, fără mij loace ajutătoare

Grup sanguin 0(I) , Rh pozit iv

ROT : prezente bi lateral

51

DATE VARIABILE

Domicil iu : locali tatea Nufaru, judeţul Tulcea.

Condiţi i de locuit : locuinţă salubră, din cărămidă, cu 4 camere

şi două anexe, i luminare electr ică, locuieşte împreună cu soţia.

Condiţi i psihosociale : pacientul prezintă o stare de disconfort

şi anxietate moderată, stare de conştienţă, acceptă rolul de bolnav

Sursa de susţinere : familia consti tui tă din soţie şi 2 copii

căsători ţ i care-l vizi tează zi lnic, încurajându-l şi susţ inându-l în

procesul de vindecare.

Data internării : 21.03.2009 ora 13.00

Data externării : 27.03.2009 ora 12.30

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Antecedente heredo-colaterale : neagă bolile infecto-contagioase

şi dermato-venerice în familie

Antecedente personale patologice : ulcer duodenal de 10-15 ani

Antecedente personale chirurgicale : colecistectomie în urmă cu

2 ani .

MOTIVELE INTERNĂRII

- dureri colicat ive în regiunea epigastr ică

- greaţă, vărsături al imentare şi bi l ioase postprandiale tardive

~200ml

- pirozis

- astenie f izico-psihică progresivă

- transpiraţ i i abundente şi reci

- cefalee, ameţel i

- insomnie

- anxietate moderată

ISTORICUL BOLII

52

Pacientul în vârstă de 59 ani cu antecedente de ulcer duodenal

cronic de 10-15 ani , datorită nerespectări i tratamentului din

ambulator şi a regimului igieno-dietet ic, de aproximativ o săptămână

acuză dureri în etajul abdominal superior pe un fond de astenie

f izico-psihică progresivă şi asociate cu cefalee, t ranspiraţ i i reci ,

greaţă şi vărsături al imentare şi bi l ioase postprandiale tardive,

insomnie, anxietate moderată, motiv pentru care se internează pe

secţia de medicală pentru invest igaţi i şi t ratament de special i tate.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Stare generală : pacient afebri l T=36,7°C

Tegumente şi mucoase : pal ide şi umede

Ţesut şi sistem musculo-adipos : normal reprezentat

Sistem gangliono-l imfatic : nepalpabil , nedureros

Sistemul osteo-articular : integru

Aparat respirator :

- torace normal conformat,

- ambele hemitorace prezintă mişcări simetr ice de ridicare şi

coborâre în t impul inspiraţ iei şi expiraţ iei

- respiraţ ia: de t ip abdominal , r i tmică, profundă, amplă, l iberă pe

nas, frecvenţa R=21/min

Aparat cardiovascular :

- cord în l imite le vârstei

- şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng pe l inia medio-

claviculară,

- ar ia mati tăţ i i cardiace în l imite normale

- zgomote cardiace ri tmice,

- TA = 135/80 mmHg, P=84/minut

Aparat digestiv şi anexe :

- abdomen suplu, elast ic, mobil cu mişcări le respiratori i , dureros

la palpare în epigastru şi hipocondrul drept

53

- ficat si tuat la 3 cm sub rebord, de consistenţă crescută; spl ină

nepalpabilă

- t ranzit intest inal f iziologic

- apeti t diminuat

Aparat uro-genital :

- morfofuncţional aparent normal

- loj i renale l ibere, nedureroase, r inichi nepalpabil i

- micţiuni f iziologice 5-6/zi

Sistem nervos central : echil ibrat psihic, orientat temporo-

spaţial

ELEMENTE DE IGIENĂ

Obiceiuri al imentare :

Pacientul negli jează orarul meselor şi dieta impusă, de

aproximativ 3 luni . Se al imentează des pentru a i se calma durerea

din regiunea epigastr ică.

Alimente preferate: nu are

Lichide preferate: ceaiuri din plante, canti tatea de l ichide

ingerate ~ 1500ml/zi

Eliminări

scaun :

- f recvenţa – 1 scaun/zi ,

- orar: dimineaţa după trezire

- forma – ci l indrică,

- consistenţă păstoasă, omogenă, în funcţie de al imentaţ ie

- culoarea – brună,

- miros – fecaloid.

urina :

- micţ iuni f iziologice: 5-6 micţiuni pe zi ,

- canti tatea –1200 - 1400 ml/24 ore,

- culoare – galbenă ca paiul , 54

- miros – amoniacal

- r i tmul: 2/3 din numărul micţiunilor ziua, 1/3 noaptea

diaforeza :

- t ranspiraţ i i reci , abundente

- miros acru, înţepător

- canti tatea: 250 ml

vărsături :

- postprandiale cu conţinut al imentar şi bi l ios

- culoare galben-verzui

- orarul: tardive, la 2-3 ore după mese

- canti tatea 200ml/zi

- miros: acru-acid

expectoraţ ie : absentă

Obişnuinţe igienice : pacientul este independent în sat isfacerea

îngri j ir i lor igienice zi lnice.

Activi tăţ i de recreare : pacientul îşi petrece t impul l iber în

compania nepoţi lor , î i plac pl imbări le în mij locul naturi i .

Stare mentală : or ientat temporo-spaţial .

Date antropometrice : G=67 Kg

Î=1,72m

Diagnostic medical

Ulcer duodenal cronic în puseu acut dureros, cu nişă

II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

PROBLEME ACTUALE

- dureri colicat ive în regiunea epigastr ică cu iradiere în

hipocondrul drept , cu caracter neperiodic, suportabile, apar noaptea şi

diminuă la ingerarea de al imente

55

- greaţă, vărsături al imentare şi bi l ioase postprandial , tardiv ≈

200ml

- cefalee frontală, ameţel i , astenie f izico-psihică progresivă

- pirozis

- t ranspiraţ i i abundente şi reci

- anxietate moderată

- insomnie

PROBLEME POTENŢIALE

- hemoragie digest ivă superioară

- perforaţ ie

- stenoză

- malignizare

- deshidratare

56

PLAN DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTI

C NURSING

OBIETIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

1.Disconfort ,durereabdominalǎ:Cauza : - al terarea inte-gri tăţ i i mucoasei gastro-duode-naleManifestări :- dureri colica-t ive în epigas-tru, neperiodice, ce apar la 1-2 ore postprandial şi noaptea şi care diminuă la in-gest ia al imente-lor- pirozis- “foame dureroasă”

Pacientul să prezinte o diminua-re a dureri-lor în de-curs de 2-3 zi le.

Rol propriu:- asigur condiţi i de microclimat cu salon curat , aerisi t şi temperatura optimă de 18-20°C, fără curenţi de aer .- asigur pacientului repausul f izic şi psihic în perioada dureroasă şi obligatoriu postprandial .- manifest înţelegere faţă de suferinţa pacientului; ajut pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare.- evaluez caracterist ici le dureri i : debut şi durată, localizare, iradiere, intensi tate şi caracter , factori i care o declanşează sau o agravează.- ajut pacientul să descrie durerea dându-i exemple, făcând analogii .- sfătuiesc pacientul să se relaxeze, să practice o respiraţ ie abdominală de 5-10 minute după administrarea de analgezice.

Rol de legat :

- la indicaţia medicului pregătesc materialele necesare şi pacientul pentru a recolta sânge în vederea examenelor de laborator: hemogramă, hematocri t , VSH, leucocite, gl icemie, uree, creat inină, fosfatază alcal ină, TGP, TGO,

21.03.2009 ora 13Pacientul acuză dureri colicat ive la nivelul epigastrului

Ora 14

După administrarea analgezicelor , antispast icelor se observă o uşoară ameliorare a dureri lor .

Ora 18

După dispari ţ ia efectului medicaţiei dureri le s-au accentuat . Se administrează din nou analgezice.

57

DIAGNOSTI

C NURSING

OBIETIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

Colesterolemie, bi l i rubinemie totală şi directă, proteinograma, electroforeza şi ur ină pentru examen sumar de urină.- pregătesc în rol delegat pacientul pentru examene paraclinice EKG, echografie abdominală, radioscopie pulmonară, radioscopie gastro-duodenală- în ziua internări i , administrez la indicaţia medicului perfuzie l i t ică cu:Ser glucozat 5% 1000mlScobuti l 1f (1f=1ml)Papaverină 1f (1f=1ml)Algocalmin 1f (1f=2ml)Zantac 3f (1f=2ml) 1f 7:13:19- din a doua zi administrez următoarea medicaţia cu rol delegat:Scobuti l 3 cp/zi 1cp 7:13:19Papaverină 3cp/zi 1cp 7:13:19Algocalmin 3cp/zi 1cp 7:13:19Ranit idină 3cp/zi 1cp 7:13:19- observ efectul medicaţiei asupra organismului- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat şi în zi lele următoare

Ora 22

Dureri le au diminuat după administrarea analgezicului .22.03.2009Între orele 23-6 pacientul prezintă dureri suportabile.

Ora 12

Dureri le au diminuat dar nu în total i tate.

Ora 18

Dureri le epigastr ice reduse.

Ora 22

Pacientul nu mai prezintă dureri .23.03.2009Pacientul nu mai acuză dureri . Obiectiv real izat .

58

DIAGNOSTI

C NURSING

OBIETIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

2. Def ic i t de volum l ichid ianCauza : - a l te rarea mucoa-se i d iges t ive Manifes tăr i :- gre ţur i- vărsă tur i de or ig ine per i fer ică , cu conţ inut a l imentar ş i b i l ios , ≈200ml .

Pacientul să fie me-najat f izic şi psihic în t impul văr-sături i . Pacientul să prezinte o stare de bine fără greţuri şi vărsături , în termen de 8 ore.

Rol propriu :- menajez fizic şi psihic pacientul în t impul vărsături i - protejez lenjeria cu muşama şi aleză- aşez pacientul în decubit dorsal cu capul într-o parte aproape de marginea patului după ce înainte l-am izolat cu un paravan de restul salonului- îndepărtez proteza dentară mobilă a pacientului şi î i aşez sub bărbie o tăviţă renală. Când apare vărsătura cu o mână î i ţ in tăviţa sub bărbie iar cu cealal tă susţ in fruntea bolnavului- după încetarea vărsături i ofer pacientului un pahar cu apă pentru clăt irea cavităţ i i bucale şi apoi îndepărtez tăviţa renală- apreciez macroscopic aspectul şi canti tatea vărsături i şi informez medicul despre aceasta- pentru a atenua greaţa sfătuiesc pacientul să inspire profund- supraveghez funcţi i le vi tale şi vegetat ive: puls, tensiune arter ială, respiraţ ie, temperatură, diureză, scaun, greutate corporală şi le notez în foaia de observaţie.Rol delegat :- în ziua internări i , la indicaţia medicului administrez medicaţie simptomatică:Metoclopramid 1f intramuscular (1f=2ml)

21.03.2009 ora 13Pacientul prezintă greţuri şi vărsături şi i se administrează antiemetice.

Ora 21

După administrarea antiemeticului , greaţa şi vărsături le au dispărut .22.03.2009Pacientul nu mai prezintă vărsături ci doar o uşoară greaţă.23.03.2009.Pacientu l prez in tă o s tare de b ine fără grea ţă ş i fă ră vărsă-tur i .

Obiectiv real izat .

59

DIAGNOSTI

C NURSING

OBIETIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

- din a doua zi de la internare, administrez la indicaţia medicului:Metoclopramid 3cp/zi 1cp 7:13:19Vitamina C 2 0 0 3 cp/zi 1cp 7:13:19Glubifer 3 cp/zi 1cp 7:13:19- observ efectul medicaţiei- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat şi-n zi lele următoare

3Def ic i de

a l imentat i e:

Cauze :- gre ţur i- vărsă tur i a l imentare ş i b i -l ioase pos tpran-dia le ta rd ive- inapetenţăManifes tăr i :- as ten ie f iz ico-ps ih ică progres ivă- pa loarea tegumente lor

Pacientul să recâşt ige apeti tul treptat . Pacientul să aibă o al imentaţ ie corespunzătoare canti-tat iv şi cal i tat iv. Evaluare zi lnică.

Rol propriu :- aerisesc salonul înaintea f iecărei mese- prezint meniul atract iv pe o tavă protejată cu un şervet curat- ajut pacientul să adopte o poziţie comodă cu partea cefal ică a patului r idicată- pe timpul vărsături lor suprim alimentaţ ia pe cale orală şi al imentez parenteral cu glucoză izotonică, vi tamine, soluţie de electrol i ţ i- după încetarea vărsături lor , rehidratez pacientul treptat cu canti tăţ i mici de l ichide reci oferi te cu l inguri ţa, în special lapte câte 200 ml la 2 ore interval iar în cursul nopţi i la 4 ore ori de câte ori este necesar . După f iecare pahar cu lapte pe care î l bea î i ofer pacientului apă alcal ină pentru a-şi clăt i gura- regimul al imentar este un regim etapizat , bolnavul primeşte supe de orez strecurate, supe mucilaginoase,

21.03.2009.Pacient a l imen ta t pa-rentera l cu so lu ţ ie e lec t ro l i t ică , ser g lu -cozat , v i tamine .22.03.2009.Pacient al imentat per os cu al imen-taţ ie hidrică, respectând regimul impus de boală.23.03.2009.Pacientul respectă regimul al imentar şi pr imeşte un regim hidric. 24.03.2009.Pacientul este

60

DIAGNOSTI

C NURSING

OBIETIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

preparate cu lapte şi unt , gr iş, fulgi de orez, ouă fier te moi- fracţ ionez necesarul caloric în trei mese principale şi două gustări , administrate la orele: Mic dejun – ora 8 Prânz – ora 13 Cina – ora 19 Gustarea I – ora 10.30 Gustarea a II-a – ora 15

- nu insist pentru a consuma întreaga canti tate de al imente - fac bi lanţul zi lnic între al imentele ingerate şi el iminări- administrez în rol delegat medicaţia prescrisă în raport cu orarul meselor: Antiemetice – înainte de mese Fermenţi digest ivi – în t impul mesei Restul medicaţiei – post al imentar- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat şi-n zi lele următoare

alimentat per oral , nutr i ţ ional .25.03.2009.Pacientul primeşte o al imentaţ ie hidro-lacto-zaharoasă.26.03.2009.Pacientul revine la al imentaţ ia obişnuită impusă de regimul de cruţare a stomacului şi duodenului .

4. DiaforezaCauza : - durer i co l ica t ive în regiunea epigas t r icăManifes tăr i :

Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase curate.

- explorez obiceiuri le pacientului în legătură cu cunoaşterea şi respectarea normelor de igienă- planif ic un program de igienă cu pacientul adaptat la starea sa f izică - observ modul în care pacientul îşi efectuează

În urma interven-ţ i i lor curente, pacientul prezintă tegumente şi mucoase curate.

61

DIAGNOSTI

C NURSING

OBIETIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

- t ranspi ra ţ i i rec i , abundente , loca l iza te la n ive lu l ax i le i , pa lmelor .

Evaluare la 2 zi le.

toaleta zi lnică- asigur temperatura camerei de 20-22°C şi a apei 37-38°C favorabilă efectuări i toaletei zi lnice- asigur îmbrăcăminte uşoară şi comodă - învăţ pacientul să poarte şosete din bumbac (absorbante) şi să le schimbe frecvent- educ pacientul să-şi menţină igiena riguroasă a pl ici lor şi spaţi i lor interdigitale- conştientizez pacientul în legătură cu importanţa menţineri i curate a tegumentelor , pentru prevenirea îmbolnăvir i lor- menţin intervenţi i le programate

Obiectiv real izat .

5. Tulburar i a le r i tmului de somn:Cauze :- ne l in iş te- cefa lee- durer i ep igas t r iceManifes tăr i :- ore insuf ic ien te de somn ca l i ta t iv ş i cant i ta t iv

Pacientul să prezinte un somn cali tat iv şi canti tat iv în l imite fiziologice 7-8 ore pe noapte. Evaluare la 24 ore.

Rol propriu :- menţin condiţ i i le necesare somnului , respectând dorinţele şi deprinderi le pacientului- observ dacă perioadele de relaxare, odihnă sunt în raport cu necesi tăţ i le organismului şi întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului- înlătur st imuli i externi: auditivi , vizuali ce ar putea perturba somnul pacientului- învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare, exerci ţ i i respiratori i cu 5-10 minute înainte de culcare- observ şi notez cal i tatea, orarul somnului şi gradul de sat isfacere a celorlal te nevoi.Rol delegat:

22.03.2009.Pacientul a avut un somn agitat cu trezir i f recvente în cursul nopţi i .23.03.2009.Pacientul a prezentat un somn medicamentos.

24.03.2009Pacientul a beneficiat de 7-8 ore de somn

62

DIAGNOSTI

C NURSING

OBIETIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

- la indicaţia medicului administrez:Fenobarbital 1f intramuscular ora 21 (1f=2ml)- observ efectul medicaţiei- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat cât t imp este nevoie

cali tat iv, fără trezir i nocturne, odihnitor .

6. Anxie ta te moderatăCauza : - necunoş terea prognos t icu lu i bol i iManifes tăr i :- ne l in iş te- ag i ta ţ ie- teamă- cefa lee f ronta lă

Pacientul să f ie echil ibrat psihic în decurs de 2 zi le.

Rol propriu :- favorizez adaptarea pacientului la noul mediu- identif ic cu pacientul cauzele anxietăţ i i- asigur un cl imat de calm şi securi tate, creez un cl imat de înţelegere empatică- pregătesc pacientul din punct de vedere psihic pentru invest igaţi i le paraclinice şi pentru administrarea tratamentului- încurajez pacientul pentru a- i înlătura anxietatea cauzată de spital izare- pun pacientul în legătură cu bolnavi ce prezin tă aceeaşi afecţ iune pentru ca prin schimb de experienţă pacientul să capete încredere în vindecare- încurajez relaţ ia pacientului cu familia permiţând acesteia să fie cât mai mult posibil alături de pacient

Rol delegat:- la indicaţia medicului administrez Hidroxizin 1dg/zi- observ efectul medicaţiei - menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat şi în

21.03.2009.Pacientul este nelinişt i t , temător , agitat .22.03.2009 .Anxietatea pacientului s-a diminuat dar este încă prezentă.23.03.2009.Pacientul este echil ibrat din punct de vedere psihic şi anxietatea a dispărut .

63

DIAGNOSTI

C NURSING

OBIETIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

următoarele zi le7. Dif icul ta tea de a par t ic ipa la ac t iv i tă ţ i re l ig ioaseCauza: - sp i ta l izareaManifes tăr i :- impos ib i l i ta t ea de a par t ic ipa la ac t iv i tă ţ i l e grupulu i re l ig ios de care apar ţ ine

Pacientul să benefi-cieze de modali tăţ i de practicare a rel igiei pe perioada spital izări i

- determin pacientul să-şi exprime propri i le convingeri şi valori- planif ic împreună cu pacientul act ivi tăţ i rel igioase - apreciez importanţa credinţei în viaţa pacientului şi sentimentul pacientului faţă de boală- caut modalităţ i de practicare a rel igiei – ci t i rea unor documente rel igioase- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi în zi lele următoare

21.03.2009.Obiectiv real izat .

8. Def ic i t de cu-noş t in ţe în legă-tură cu menţ ine-rea sănătăţ i iCauza : - inacces ib i l i ta -tea la informaţ i i

Manifes tăr i :- cunoş t in ţe insuf ic iente despre regimul a l imentar , evolu ţ ia bol i i , t ra tament .

Pacientul să acumu-leze cunoş-t inţe sufici-ente despre boală pe toată durata spital izări i .

- explorez nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la afecţ iune, mod de manifestare, de prevenire, proces de recuperare, factori i declanşatori , tratament, regim de viaţă- informez pacientul cu privire la mij loacele şi resursele de informaţie: broşuri , cărţ i , reviste- st imulez dorinţa de cunoaştere a pacientului şi motivez importanţa acumulări i de noi cunoştinţe- conştientizez pacientul asupra propriei responsabil i tăţ i pr ivind sănătatea sa- verif ic dacă pacientul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşi t corect noile cunoştinţe.Fac pacientului educaţie pentru sănătate:- î i explic pacientului care sunt al imentele permise şi

21.03.2009Pacientul a recepţionat noile informaţi i cu privire la boala sa, este dornic să af le cât mai multe lucruri noi privind modul cum să-şi păstreze sănătatea şi să prevină complicaţ i i le .

64

DIAGNOSTI

C NURSING

OBIETIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

interzise: Alimente permise: lapte integral la 3-4 ore interval , ouă fier te moi, smântână, frişcă, brânză de vaci , caş, biscuiţ i , pişcoturi , supe mucilaginoase, piureuri moi, făinoase fier te în apă sau lapte, carne slabă de vacă, vi ţel , pasăre f iar tă, peşte slab, zarzavaturi fier te Alimente interzise: supe de carne, slănină, mezeluri , grăsimi prăj i te , sosuri cu rântaş, ciuperci , brânzeturi fermentate, lapte bătut , legume tar i , condimente, pâine neagră, ciocolată, Îi este interzis cu desăvârşire alcoolul , băuturi le carbo-gazoase, tutunul, cafeaua Nu are voie să consume al imente reci sau fierbinţi , trebuie să respecte orarul meselor Îi explic că trebuie să evite stresul , să aibă un regim de viaţă echil ibrat , să urmeze tratamentul în ambulator , să se prezinte la control

65

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

DATAANALIZA CERUTĂ

MOD DE RECOLTAREVALORI OBŢINUTE

VALORI NORMALE

21.03.2009 Hemoleucograma:Hemati iHemoglobinaHematocri tTrombocite

LeucociteEozinofi le Bazofi le LimfociteMonocite

Se recol tează 2 ml sânge pr in puncţ ie venoasă pe hepar ină sau EDTA diminea ţa pe nemâncate

5mil/mm 3

15,2g%45%271000/mm 3

6500/mm 3

2%0%38%7%

4,5-5,5 mil /mm 3

14-16g%45%150000-400000/mm 3

4000-8000/mm 3

2-3%0-1%20-40%4-8%

VSHRecoltez 1,6ml sânge pe 0,4ml ci trat de sodiu 3,8% prin puncţie venoasă, dimineaţa pe nemâncate

5mm/h5-10 mm/h10-20 mm/2h

Uree sanguină

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

36mg% 20-40 mg%

Glicemie Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

89mg% 80-120 mg%

66

DATAANALIZA CERUTĂ

MOD DE RECOLTAREVALORI OBŢINUTE

VALORI NORMALE

Fosfatază alcal ină

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

5 u Bodanski 2-6 u Bodanski

TGPTGO

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

10 u i17 u i

4-13 ui5-17 ui

Creatinină

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

0,64 mg% 0,6-1,3mg%

Bilirubinemie Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

BT=0,57mg%BD=0,17mg%BI=0,40mg%

BT=0,4-1mg%BD=0-0,2mg%BI=0,2-0,8mg%

ProteinogramaProteine totaleAlbumine GlobulineRaport A/G

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

7,99g%54,4%45,6%1,19

7-8g%50-60g%40g%1

ElectroforezaGlobuline α 1

Globuline α 2

Globuline βGlobuline γ

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

2,8%8,59%13,42%20,78%

2-4,5%6-12%8,5-13,3%13-20%

67

DATAANALIZA CERUTĂ

MOD DE RECOLTAREVALORI OBŢINUTE

VALORI NORMALE

Examen sumar de urină

Se face toaleta organelor genitale externe apoi se recoltează 100-150 ml urină din jetul mijlociu într-o st iclă perfect curată. Aceasta se et ichetează şi se tr imite la laborator

Albumină , g lu-coză , p igmenţ i b i l ia r i , corp i ce tonic i , u ro-b i l inogen – abs . Sediment ur inar : ra re leucoci te , he-mat i i a t ip ice , ra re ep i te l i i

Albumină, glu-coză, pigmenţi bi l iar i , corpi cetonici , urobil i-nogen – absenţi . Sediment urinar: epitel i i foarte rare, leucocite rare, hemati i şi ci l indri granuloşi absenţi

68

EXAMENE PARACLINICE

DATAEXAMENUL CERUT

PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

21.03.2009 Elec trocardiogr

ama

- pregătesc pacientul din punct de vedere psihic, pentru a înlătura factori i emoţionali- transport pacientul în sala de examinare cu căruciorul cu 10-15 minute înainte de înregistrare- aşez bolnavul comod pe patul de consultaţ ie rugându-l să-şi relaxeze musculatura- montez electrozii standard cât mai aproape de rădăcina membrelor aşezând sub placa de metal o pânză înmuiată în soluţie de electrol i t (1 l ingură sare la 1 pahar apă) , astfel : roşu – mâna dreaptă, galben – mâna stângă, verde – picior stâng, negru – picior drept- montez electrozii precordial i : V 1 – spaţiul IV intercostal pe marginea dreaptă a sternului; V 2 – spaţiul IV intercostal pe marginea stângă a sternului; V 3 – între V 2 ş i V 4 ; V 4 – spaţiul V intercostal stâng pe l inia medioclaviculară; V 5 – la intersecţia dintre orizontala dusă din V 4 ş i l inia axilară anterioară stângă; V 6 – la intersecţia dintre orizontala dusă din V 4 ş i l inia axilară mij locie stângă.- înregistrez derivaţi i le unipolare şi precordiale- după terminarea înregistrăr i i îndepărtez electrozii de pe pacient - ajut pacientul să se îmbrace şi- l conduc în salon- notez pe electrocardiogramă: numele şi prenumele pacientului , vârsta, data şi ora înregistrăr i i , semnătura celui

În l imite fiziologice.

69

DATAEXAMENUL CERUT

PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

21.03.2009 M.R.F.

care a efectuat-o.

- pregătesc psihic pacientul: î i explic condiţ i i le în care se va face examenul (cameră în semiobscuri tate)- conduc pacientul la serviciul de radiologie- explic pacientului cum trebuie să se comporte în t impul examinări i (să facă câteva mişcări respiratori i după care să urmeze o perioadă de apnee, t imp în care se face radiografia, după care să urmeze o inspiraţ ie profundă)Pregătirea f izică a pacientului :- dezbrac complet regiunea toracică a pacientului şi î i îndepărtez obiectele radioopace- aşez pacientul în poziţie ortostat ică cu mâinile în şolduri şi coatele aduse înainte (fără să r idice umerii) în spatele ecranului , cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poartă fi lmul- când poziţ ia vert icală este contraindicată aşez pacientul în poziţ ie şezând sau în decubit- după examen ajut pacientul să se îmbrace şi î l conduc la pat .

- anunţ pacientul şi î i explic importanţa tehnici i pentru stabil irea diagnosticului , explic tehnica invest igaţiei şi regimul al imentar necesar pentru reuşi ta acesteia- cu două-trei zi le înaintea examinări i administrez pacientului un regim fără al imente care conţin celuloză şi dau reziduuri

Nu sunt leziuni pleuro-pulmonare.

70

DATAEXAMENUL CERUT

PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

22.03.2009 Echografie

abdominală

multe (fructe, legume şi zarzavaturi , paste făinoase, pâine) şi ape gazoase şi administrez cărbune animal şi t r i ferment câte 2 tablete de 3 ori /zi- în ziua precedentă examenului î i dau pacientului un regim hidric compus din supe, l imonade, ceai , apă negazoasă- în seara precedentă î i ofer pacientului o cană cu ceai şi pâine prăj i tă şi două l inguri de ulei de ricin- în ziua examenului , înainte de efectuarea acestuia î i interzic pacientului să consume al imente sau l ichide- conduc pacientul la serviciul de radiologie, î l ajut să se dezbrace şi să se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologică- după efectuarea examinări i ajut pacientul să se îmbrace şi- l conduc la salon unde-l instalez comod în pat .

- anunţ pacientul cu două zi le înainte, explicându-i necesi tatea tehnici i şi importanţa ei pentru diagnosticul boli i , tehnica invest igaţiei şi regimul al imentar pe care trebuie să- l respecte.- administrez pacientului cu 1-2 zi le înaintea examinări i un regim alimentar neflatulent şi uşor digerabil , format din supe, ouă, pâine prăj i tă , unt , făinoase, produse lactate- seara, în ajunul examinări i , efectuez pacientului o cl ismă evacuatoare- anunţ pacientul că în ziua examinări i nu trebuie să fumeze pentru că fumatul măreşte secreţ ia gastr ică şi că nu trebuie să

Ficat , colecist , pancreas, spl ină, rinichi , aspect normal echografic.

71

DATAEXAMENUL CERUT

PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

22.03.2009 Radioscopie

gastro-duodenală

mănânce- în ziua examinări i , conduc pacientul la serviciul de radiologie - dezbrac complet regiunea toracică a bolnavului şi- l conduc sub ecran unde îi ofer cana cu sulfatul de bariu pregăti t înaintea examinări i (se amestecă 150g sulfat de bariu cu o canti tate de 200-300 ml apă rece amestecând continuu cu o l ingură de lemn)- după terminarea examinări i ajut pacientul să se îmbrace şi- l conduc la pat- administrez un purgativ (o l ingură de ulei de parafină) după efectuarea examinări i şi informez pacientul că va avea scaunul colorat în alb

Esofag normal. Stomac cu pliuri normale, hiperton, hiperkinetic, l ichid de hipersecreţ ie în canti tate mare. Bulb duodenal cu nişă pe peretele posterior , înconjurată de o zonă de edem

72

TABEL CU MEDICAMENTE

DataDenumirea medicamentului

Mod de prezentare

Calea de administrare

DozaAcţiune Reacţii adverse

Unica Totală21.03.2009

Ser f iziologic Fl=500ml perfuzie 1fl 2fl /zi Substi tuent hidro-electrol it ic

HipernatremieHipercloremie

21.03.2009

Soluţie glucoză 5%

Fl=500ml perfuzie 1fl 1fl /zi Hidratare şi remineral i-zare

Perfuzarea rapidă–diureză osmotică

21.03.Scobuti l

F=1ml perfuzie 1f 1f Antispast ic Scăderea secreţ i i lor bronşice

22-27.03.2009

Cp=10mg p.o 1cp 7:15:20

3cp

21.03. Papaverină F=1ml perfuzie 1f 1f Antispast ic Somnolenţă, cefalee22-27.03.2009 Cp=100mg p.o. 1cp

7:15:203cp

21.03 Algocalmin F=2ml perfuzie 1f 1f Analgezic Reacţi i alergice22-27.03.2009 Cp=500mg p.o. 1cp

7:15:203cp

21.03 Metoclopramid F=2ml perfuzie 1f 1f Antiemetic Vert i j , hipotensiune, cefalee, meteorism

22-27.03.2009 Cp=10mg p.o. 1cp 7:15:20

3cp

21.03. Zantac F=2ml i .m. 1f 7:15:20

3f Antiulceros Reacţi i alergice

73

DataDenumirea medicamentului

Mod de prezentare

Calea de administrare

DozaAcţiune Reacţii adverse

Unica Totalăcefalee, vert i j , somnolenţă, tulburări gastro - intest inale

22-27.032009 Ranit idină Cp=150mg p.o. 1cp 7:15:20

3cp

21.03.2009

Fenobarbital 1f=2ml i .m. 1f seara

1f Sedativ Excitaţ ie nervoasă

22-27.03.2009 Vitamina C 2 0 0 Cp=200mg p.o. 1cp 7:15:20

3cp Factor vi taminic

Rareori diaree

22-27.03.2009 Glubifer Cp=100mg p.o. 1cp 7:15:20

3cp Aport de fier

Tulburări digest ive

22.03.2009

Hidroxizin Cp=25mg p.o. 1cp 1cp Tranchil i-zant

Somnolenţă

74

INTERVENŢII CONSTANTE EVALUARE

- asigur condiţi i de microclimat corespunzătoare cu salon curat , aerisi t , cu un grad obişnuit de umiditate şi o ionizare corespunzătoare a aerului , cu temperatura de 18-22°C, luminozitate adecvată- asigur lenjerie curată de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie- asigur îngri j ir i igienice şi supraveghez pacientul- măsor funcţi i le vi tale şi vegetat ive şi le notez în foaia de observaţie- observ aspectul tegumentelor şi mucoaselor- recoltez produsele biologice şi patologice- apreciez comportamentul general al pacientului- asigur un regim de viaţă echil ibrat cu respectarea orelor de somn şi a regimului al imentar- pregătesc f izic şi psihic pacientul pentru invest igaţi i şi t ratament- administrez întocmai tratamentul prescris de medic- observ efectul medicaţiei- informez pacientul şi î i furnizez explicaţ i i clare asupra îngri j ir i lor acordate- favorizez adaptarea pacientului la noul mediu- identif ic cauza anxietăţ i i pacientului- identif ic obiceiuri le şi deprinderi le greşi te ale pacientului şi- i explic şi- l învăţ obiceiuri le bune necesare pentru vindecare şi evitarea complicaţ i i lor- aplic măsuri de prevenire a infecţi i lor nosocomiale, curăţenia şi dezinfecţia, ster i l izarea, izolarea, purtarea echipamentului de protecţ ie, respectarea circuitelor funcţionale- educ pacientul privind îngri j ir i le ul ter ioare al domicil iu şi respectarea regimului igieno-dietet ic impus de afecţiune

Intervenţi i le propuse au fost real izate f i ind sat isfăcute nevoile fundamentale ale pacientului .

75

EVALUARE LA EXTERNARE

Pacientul în vârstă de 59 ani se internează pe secţia medicală

acuzând dureri colicat ive în regiunea epigastr ică, greaţă, vărsături

al imentare postprandiale tardive, pirozis, astenie f izico-psihică

progresivă, t ranspiraţ i i abundente şi reci , cefalee, ameţel i , insomnii ,

anxietate moderată.

De comun acord cu pacientul medicul a hotărât externarea în data

de 27.03.2009.

Intervenţii le asistentei medicale :

pregăteşte documentele necesare medicului pentru a real iza

externarea pacientului

pregăteşte pacientul şi anunţă familia asupra datei externări i

Starea pacientului la externare - ameliorată

Grad de autonomie :

pacientul îşi poate îndeplini singur nevoile fundamentale

Recomandări:

pacientu l să cunoască ş i să respecte normele de ig ienă

să benef ic ieze de o educaţ ie sani tară adecvată

să respecte regimul a l imen tar ev i tând a l imente le bogate în l ip ide ,

condimente le

să evi te s t resul , fac tor i i de r i sc

să urmeze în tocmai t ra tamentu l de în t re ţ inere prescr is

să se prez in te la medic imedia t ce apar compl ica ţ i i

Educaţ ia pentru sănătate:

Educ pacientu l :

să urmeze t ra tamentu l ig ieno-die te t i c

repaus f iz ic ş i ps ih ic

să nu consume a lcool , tu tun , cafea , condimente fără prescr ip ţ ia

medica lă

să urmeze un regim bogat pe a l imente uşor d iges t ib i l e , bogate în

v i tamina

76

să se prez in te la cont ro l

Pacient 2 - PLAN DE ÎNGRIJIRE

I . CULEGEREA DATELOR

SURSE DE INFORMAŢIE:

- pacient;

- foaia de observaţie cl inică;

- echipa de îngri j i re.

DATE GENERALE

Nume : C

Prenume : M

Sex : feminin

Vârsta : 62 ani

Stare civilă : căsători tă

Ocupaţia : pensionară

Naţionalitatea : română

Religia : or todoxă

Alergii : nu prezintă

Proteze : prezintă proteză dentară mobilă

Aspectul gurii : buze uşor palide, cianotice, l imbă cu aspect

normal, fără depozite, pacientă edentată – poartă proteză dentară

mobilă

Aspectul faciesului : facies palid,

Acuitate vizuală : hipermetropie VOD=2/3;VOS=2/3(+1dsf)

Acuitate olfactivă şi gustativă : percepe mirosul şi gustul

Acuitate auditivă : în l imite fiziologice

Acuitate tacti lă : sensibil i tate tact i lă integră

Acuitate dureroasă : dureri intense în regiunea epigastr ică,

cefalee frontală

Semne particulare : nu prezintă

77

Mobilizare : bună, fără mij loace ajutătoare

Grup sanguin A(II) , Rh pozit iv

ROT : prezente bi lateral

DATE VARIABILE

Domicil iu : Tulcea

Condiţi i de locuit : pacienta locuieşte împreună cu soţul ,

într-un apartament cu douǎ camere;

Condiţi i psihosociale : pacienta prezintă o stare de disconfort

şi anxietate moderată, stare de conştienţă, acceptă rolul de bolnavă;

Sursa de susţinere : familia consti tui tă din soţ , un copil

căsători t şi nepoţi care o vizi tează zi lnic, încurajându-o şi susţ i -

nându-o în procesul de vindecare;

Data internării : 2.02.2009 ora 11.00

Data externării : 11.02.2009 ora 12.30

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Antecedente heredo-colaterale : neagă bolile infecto-contagioase

şi dermato-venerice în familie;

Antecedente personale fiziologice : menarha la 14 ani ,

menopauza fiziologică la 47 ani;

Antecedente personale patologice : bronşită cronică în 1995;

Antecedente personale chirurgicale : apendicectomie în 1978;

MOTIVELE INTERNĂRII

- dureri intense în regiunea epigastr ică;

- pirozis, inapetenţă;

- dispnee expiratorie de t ip bradipneic;

- tuse rară cu expectoraţ ie mucoasă;

- t ranspiraţ i i abundente şi reci ;

- cianoza feţei şi a extremităţ i lor;

78

- astenie f izică;

- cefalee frontală;

- insomnie;

- anxietate moderată.

ISTORICUL BOLII

Pacienta în vârstă de 62 ani , diagnosticată cu bronşită cronică în

1995, mare consumator de cafea, fumătoare (12 ţ igări pe zi) datori tă

al imentaţ iei nedietet ice, stresului , de aproximativ o săptămână

prezintă dureri intense în regiunea epigastr ică, pirozis, inapetenţă,

dispnee expiratorie de tip bradipneic, tuse rară cu expectoraţ ie

mucoasă, t ranspiraţ i i abundente şi reci , cianoza feţei şi

extremităţ i lor , astenie f izică, insomnie, cefalee frontală, anxietate

moderată, motiv pentru care se internează pe secţia medicală pentru

invest igaţi i şi t ratament de special i tate.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Stare generală : pacient afebri l T=36,9°C;

Tegumente şi mucoase : cianoza feţei şi a extremităţ i lor;

Ţesut şi sistem musculo-adipos : normal reprezentat ;

Sistem gangliono-l imfatic : nepalpabil , nedureros;

Sistemul osteo-articular : integru;

Aparat respirator :

- torace cu sonoritate accentuată;

- raluri crepitante bi laterale;

- frecvenţa R=14/min;

- dispnee expiratorie de t ip bradipneic;

- tuse rară cu expectoraţ ie mucoasă;

Aparat cardiovascular :

- cord în l imite normale

79

- şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng pe l inia medio-

claviculară,

- ar ia mati tăţ i i cardiace în l imite normale

- zgomote cardiace ri tmice,

- P=90/minut,

- TA = 145/85 mmHg.

Aparat digestiv şi anexe :

- abdomen suplu, elast ic, mobil cu mişcări le respiratori i , sensibil

la palpare în epigastru şi hipocondrul drept , dureri epigastr ice

- f icat si tuat la 2 cm sub rebord, de consistenţă crescută,

- spl ină nepalpabilă

- t ranzit intest inal f iziologic

- apeti t diminuat

Aparat uro-genital :

- loj i renale l ibere, nedureroase,

- micţiuni f iziologice 5-6/zi

- lombe nedureroase, rinichi nepalpabil i

Sistem nervos central : echil ibrată psihic, orientată temporo-

spaţial

ELEMENTE DE IGIENĂ

Obiceiuri alimentare :

Pacienta negli jează orarul meselor , mese copioase.

Alimente preferate: ciorbele condimentate, mezeluri le,

ciuperci le, sosuri le, prăjel i le , carnea de porc, slănina

Lichide preferate: cafeaua 400ml/zi , sucuri le naturale din

fructe, canti tatea de l ichide ingerate ~ 1500ml/zi

Pacienta fumează 12 ţ igări pe zi .

Eliminări

scaun:

- f recvenţa – 1 scaun/zi ,80

- orar: dimineaţa după trezire

- forma – ci l indrică,

- consistenţă păstoasă, omogenă, în funcţie de al imentaţ ie;

- culoarea – brună;

- miros – fecaloid.

ur ina:

- micţ iuni f iziologice: 5-6 micţiuni pe zi ;

- canti tatea –1200-1400ml/24 ore;

- culoare – galbenă ca paiul;

- miros – amoniacal;

- r i tmul: 2/3 din numărul micţiunilor ziua, 1/3 noaptea;

diaforeza:

- t ranspiraţ i i reci , abundente pe frunte şi palme;

- miros înţepător;

- canti tatea: 200 ml;

vărsături : nu prezintă;

expectoraţie : spută mucoasă;

- culoare albicioasă;

- consistenţă vâscoasă;

- canti tate: 50-80ml/24 ore.

Obişnuinţe igienice : pacienta este independentă în sat isfacerea

îngri j ir i lor igienice zi lnice.

Activităţi de recreare : pacienta îşi petrece t impul l iber în

compania familiei , î i place să tricoteze, să ci tească.

Stare mentală : or ientată temporo-spaţial .

Date antropometrice : G=62 Kg

Î=1,62m

DIAGNOSTIC MEDICAL

Ulcer duodenal în cr iză81

B.P.O.C.

II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

PROBLEME ACTUALE

- dureri intense în regiunea epigastr ică, neperiodice, ce apar şi

nocturn şi sunt calmate de ingest ia de al imente ( lapte)

- pirozis, inapetenţă;

- dispnee expiratorie de t ip bradipneic;

- tuse rară cu expectoraţ ie mucoasă;

- t ranspiraţ i i abundente şi reci ;

- cianoza feţei şi extremităţ i lor;

- cefalee frontală;

- astenie f izică;

- anxietate moderată;

- insomnie

PROBLEME POTENŢIALE

- hemoragie digest ivă superioară;

- perforaţ ie;

- stenoză;

- malignizare;

82

PLAN DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

1. Disconfort ,durere abdominalǎCauza : - al terarea mucoasei duodenaleManifestări :- dureri intense în epigastru, neperiodice, ce apar şi nocturn şi sunt calmate de ingerarea de al imente- pirozis

Pacienta să-şi exprime diminuarea dureri i . Evaluare la 48-72 ore.

Rol propriu:- asigur condiţi i de habitat cu salon curat , aerisi t cu un grad obişnuit de umiditate şi ionizare corespunzătoare a aerului , temperatura optimă de 18-22°C, luminozitate adecvată- asigur pacientei repausul f izic şi psihic în perioada dureroasă şi obligatoriu postprandial , repausul la pat în poziţ ie antalgică – decubit lateral stâng – ghemuit pentru a favoriza diminuarea dureri i - manifest înţelegere faţă de suferinţa pacientei ; ajut pacienta să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare- evaluez caracterul durerii , durată, localizare, iradiere, intensi tate şi factori i care o declanşează sau o agravează- ajut pacienta să descrie durerea dându-i exemple, făcând analogii- sfătuiesc pacienta să se relaxeze, să practice o respiraţ ie abdominală de 5-10 minute după administrarea de analgezice- fixez atenţia pacientei pe al te probleme decât durerea- la indicaţia medicului pregătesc materialele

2.02.2009 ora 11.30Pacienta acuză dureri intense la nivelul epigastrului

Ora 14

După administrarea analgezicelor , antispas-t icelor se observă o ameliorare a dureri lor .

Ora 19

După dispari ţ ia efectului medicaţiei dureri le s-au accentuat . Se administrează din nou analgezice.

Ora 23

Dureri le au diminuat după administrarea analgezicului .

83

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

necesare şi pacientul pentru a recolta sânge în vederea examenelor de laborator: hemogramă, hematocri t , VSH, leucocite, gl icemie, uree, creat inină, fosfatază alcal ină, TGP, TGO, colesterolemie, bi l irubinemie totală şi directă, proteinograma, electroforeza şi ur ină pentru examen sumar de urină.- pregătesc şi însoţesc pacienta pentru examene paraclinice MRF, echografie abdominală, radioscopie gastro-intest inală- administrez delegat Papaverină 3cp/zi 1cp 7:13:19Piafen 3cp/zi 1cp 7:13:19Ranit idină 3cp/zi 1cp 7:13:19- observ efectul medicaţiei asupra organismului- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat şi în zi lele următoare

3.02.2009Între orele 23-6 pacienta prezintă dureri suportabile.

Ora 13

Dureri le au diminuat dar nu în total itate.

Ora 19

Dureri le epigastr ice s-au redus.

Ora 23

Pacienta prezintă dureri , dar mult reduse4.02.2009Pacientul nu acuză dureri . Obiectiv real izat .

2. Al terarea r i tmului respira torCauza : - d is funcţ ie respi ra tor ie de t ip obs t ruc t ivManifes tăr i :- d ispnee

Pacienta să prezinte o respiraţ ie amplă, su-plă, l iberă pe nas, în decurs de

- asigur aerisirea salonului şi împrospătez aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor având gri jă ca bolnava să f ie înveli tă pentru a nu răci- asigur pacientei o poziţ ie şezând sau semişezând pentru a favoriza respiraţ ia- învăţ pacienta să evite obiceiuri le dăunătoare

2.02.2009Dispnee expiratorie accentuată, cianoză pre-zentă

TA=145/85mmHg

P=90/minR=14/min

84

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

expira tor ie de t ip bradipneic- c ianoza fe ţe i ş i a ex t remită ţ i lor

4-5 zi le. Evaluare zi lnică.

cum ar fi fumatul- măsor zi lnic funcţi i le vi tale şi vegetat ive acordând o importanţă deosebită respiraţ iei- observ aspectul tegumentelor şi mucoaselor- învăţ pacienta să facă gimnastică respiratorie- pregătesc psihic pacienta pentru administrarea oxigenului (combate hipoxia)- dezobstruez căi le respiratori i , măsor lungimea sondei pe obraz, de la nară la tragus, umezesc sonda cu apă ster i lă pentru a faci l i ta inserţ ia şi prevenirea lezări i mucoasei - introduc sonda pe nară şi o f ixez pe obraz cu benzi de leucoplast- f ixez debitul de administrare a oxigenului în funcţie de prescripţ ia medicului 1-2l/min- observ răspunsul terapeutic al administrări i oxigenului (culoarea tegumentului)

Rol delegat :- la indicaţia medicului administrez pentru combaterea infecţiei bronşice:Amoxicil ină 2g/zi (1cps=500mg) 1fl 6:12:18:24 - observ efectul medicaţiei şi menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat pe timpul spital izări i

T=36,6°C3.02.2009Dispneea persistă

T.A=140/80mmHg

P=90/minR=15/minT=36,6°C4.02.2009

T.A=130/80mmHg

P=80/minR=16/minT=36,9°CDispneea şi cianoza sunt în regres.5.02.2009Dispnee uşoară, cianoză absentă

T.A=120/80mmHg

P=74/minR=17/minT=36,4°C6.02.2009Dispneea a dispărut , pacienta respiră l iber pe

85

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

nas

T.A=120/75mmHg

P=70/minR=17/minT=36,2°C

3.Obs trucţ ia că-i lor respira tor i iCauza:- procesul infec ţ iosManifes tăr i :- tuse rară cu expectora ţ i e mucoasă

Pacienta să prezinte căi respiratori i permeabile în termen de 5 zi le. Evaluare zi lnică.

- învăţ pacienta să îndepărteze secreţ i i le nazale- învăţ pacienta să tuşească şi să expectoreze, să colecteze sputa în scuipătoare curată şi dezinfectată- recoltez sputa pentru examenul bacteriologic- ofer pacientei un pahar cu apă să-şi clătească gura şi far ingele - ofer vasul colector – cutia Petr i şi sol ici t pacientei să expectoreze după un efort de tuse, et ichetez proba şi o tr imit la laborator

2.02.2009Tuse rară cu expectora ţ i e3.10.2008Tuse intermitentă cu expectoraţ ie redusă4.02.2009Tuse rară, căi respiratori i semipermeabile

5.02.2009Tuse rară. Ex-pectoraţ ie redusă.6.02.2009Tuse rară. Căi respiratori i permeabile.

4. Al imentaţ ie inadecvată în def ic i tCauze :- inapetenţaManifes tăr i :- as ten ie f iz ică

Pacienta să recâşt ige apeti tul treptat .Pacienta să aibă o

Rol propriu :- aerisesc salonul înaintea f iecărei mese- prezint meniul atract iv pe o tavă protejată cu un şervet curat- ajut pacienta să adopte o poziţ ie comodă cu partea cefal ică a patului r idicată

2.02.2009 .Pacientă a l imen ta tă ora l cu a l imenta ţ ie h idr ică , respectă regimul a l imen tar impus de boală .3.02.2009 .Pacienta respectă

86

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

- pa loarea tegumente lor

alimentaţ ie corespunză-toare canti-tat iv şi ca-l i tat iv. Evaluare zi lnică.

- regimul al imentar este un regim etapizat , bolnava primeşte supe de orez strecurate, supe mucilaginoase, preparate cu lapte şi unt , gr iş, fulgi de orez, ouă f ier te moi- urmăresc pacienta pentru ca aceasta să consume numai al imentele cuprinse în regim- fracţ ionez necesarul caloric în trei mese principale şi două gustări administrate la orele:

Mic dejun ora 8 Prânz ora 13 Cina ora 19 Gustarea I ora 10.30 Gustarea a II-a ora 15

- nu insist pentru a consuma întreaga canti tate de al imente - fac bi lanţul zi lnic între al imentele ingerate şi el iminări- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat şi-n zi lele următoare

regimul al imentar şi pr imeşte un regim hidric. 4.02.2009 .Pacienta este al imentată per oral nutr i ţ ional , pr imeşte un regim hidro-lacto-zaharat . 5.02.2009 .Pacienta primeşte o al imentaţ ie corespunză-toare canti tat iv ţ i cal i tat iv, ţ inând cont de regimul al imentar impus de boală.

5. DiaforezaCauza : - durer i in tense în regiunea epigas-t r icăManifes tăr i : - t ranspi ra ţ i i rec i , abundente ,

Pacienta să prezinte tegumente şi mucoase curate. Evaluare la 2 zi le.

- explorez obiceiuri le pacientei în legătură cu cunoaşterea şi respectarea normelor de igienă- planif ic un program de igienă cu pacienta adaptat la starea sa f izică - observ modul în care pacienta îşi efectuează toaleta zi lnică- asigur temperatura camerei de 20-22°C şi a

În urma intervenţi i lor curente, pacienta prezintă tegumente şi mucoase curate. Obiectiv real izat .

87

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

loca l iza te la n ive lu l ax i le i , pa lmelor .

apei 37-38°C favorabilă efectuări i toaletei zi lnice- asigur îmbrăcăminte uşoară şi comodă - învăţ pacienta să poarte şosete din bumbac (absorbante) şi să le schimbe frecvent- educ pacienta să-şi menţină igiena r iguroasă a pl ici lor şi spaţi i lor interdigitale- conştientizez pacienta în legătură cu importanţa menţineri i curate a tegumentelor , pentru prevenirea îmbolnăvir i lor- menţin intervenţi i le programate

6. Tulburǎr i a le r i tmului de somn:Cauze :- durer i le in tense epigas t r ice- cefa lee f ronta lă- anxie ta tea Manifes tăr i :- ore insuf ic ien te de somn ca l i ta t iv ş i cant i ta t iv- t rez i r i f recven te nocturne

Pacienta să prezinte un somn cali-tat iv şi can-t i tat iv în l imite fiziologice 7-8 ore/noapte. Evaluare la 24 ore.

Rol propriu :- menţin condiţ i i le necesare somnului , respec-tând dorinţele şi deprinderi le pacientei- observ dacă perioadele de relaxare, odihnă sunt în raport cu necesi tăţ i le organismului şi întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului- înlătur st imuli i externi: auditivi , vizuali ce ar putea perturba somnul pacientei- învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, exerci ţ i i respiratori i cu 5-10 minute înainte de culcare- observ şi notez cal i tatea, orarul somnului şi gradul de sat isfacere a celorlal te nevoi.Rol delegat :- la indicaţia medicului administrez:

2.02.2009 .Pacienta a avut un somn agitat cu trezir i frecvente în cursul nopţi i .3.02.2009 .Pacienta a beneficiat de un somn medicamentos.5.02.2009Pacienta a beneficiat de 7-8 ore de somn cali tat iv, fără trezir i nocturne, odihnitor .

88

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

Diazepam 1cp ora 21 - observ efectul medicaţiei- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat cât t imp este nevoie

7. Anxie ta te moderatăCauza : - necunoş terea prognos t icu lu i bol i iManifes tăr i :- ne l in iş te- ag i ta ţ ie- teamă- cefa lee

Pacienta să fie echil ibrată psihic în decurs de 2 zi le.

Rol propriu :- favorizez adaptarea pacientei la noul mediu- identif ic cu pacienta cauzele anxietăţ i i- asigur un cl imat de calm şi securi tate, creez un cl imat de înţelegere empatică- pregătesc pacienta din punct de vedere psihic pentru invest igaţi i le paraclinice şi pentru administrarea tratamentului- încurajez pacienta pentru a- i înlătura anxietatea cauzată de spital izare- pun pacienta în legătură cu bolnavi ce prezintă aceeaşi afecţ iune pentru ca prin schimb de experienţă pacienta să capete încredere în vindecare- încurajez relaţ ia pacientei cu familia permiţând acesteia să fie cât mai mult posibil alături de pacientă

2.02.2009 .Pacienta este nelinişt i tă , temătoare, agitată, prezintă cefalee frontală.3.02.2009.Anxietatea pacientei s-a diminuat dar este încă prezentă.4.02.2009 .Pacienta este echil ibrată din punct de vedere psihic şi anxietatea a dispărut

8. Dif icul ta tea de a par t ic ipa la ac t iv i tă ţ i re l ig ioaseCauza:- sp i ta l izareaManifes tăr i :

Pacienta să beneficieze de modali tăţ i de practicare a

- determin pacienta să-şi exprime propri i le convingeri şi valori- planif ic împreună cu pacienta act ivi tăţ i rel igioase- apreciez importanţa credinţei în viaţa pacientei şi sentimentul pacientei faţă de boală

2.02.2009Obiectiv real izat .

89

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

- impos ib i l i ta t ea de a par t ic ipa la ac t iv i tă ţ i l e grupulu i re l ig ios de care apar ţ ine

rel igiei pe perioada spital izări i .

- informez pacienta asupra posibil i tăţ i i de part icipare la serviciul rel igios din capela spitalului- caut modalităţ i de practicare a rel igiei : ci t irea de documente rel igioase - menţin intervenţi i le cu rol propriu şi-n zi lele următoare

9. Def ic i t de cu-noş t in ţe în legă tu-ră cu menţ inerea sănătăţ i iCauza : - inacces ib i l i ta tea la informaţ i iManifes tăr i :- cunoş t in ţe in su-f ic iente despre impor tanţa regimu-lu i , a l imen tar , t ra tamen tulu i , despre evolu ţ ia bol i i .

Pacienta să acumuleze cunoştinţe noi , sufici-ente despre boală, pe toată durata spital izări i .

- explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei cu privire la afecţ iune, mod de manifestare, de prevenire, proces de recuperare, factori i declanşatori , t ratament, regim de viaţă- informez pacienta cu privire la mij loacele şi resursele de informaţie pe care le pot asigura: broşuri , cărţ i , reviste- st imulez dorinţa de cunoaştere a pacientei şi motivez importanţa acumulări i de noi cunoştinţe- conştientizez pacienta asupra propriei responsabil i tăţ i pr ivind sănătatea sa- verif ic dacă pacienta a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşi t corect noile cunoştinţe.Fac pacientei educaţie pentru sănătate:- î i explic pacientei care sunt al imentele permise şi interzise: Alimente permise: lapte integral la 3-4 ore interval , ouă fier te moi, smântână, fr işcă, brânză

Pacienta a recepţionat noile informaţi i cu privire la boala sa, este dornică să af le cât mai multe lucruri noi privind modul cum să-şi păstreze sănătatea şi să prevină complicaţ i i le .

90

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

de vaci , caş, biscuiţ i , pişcoturi , supe mucilaginoase, piureuri moi, făinoase f ier te în apă sau lapte, carne slabă de vacă, vi ţel , pasăre fiar tă, peşte slab (păstrăv, şt iucă) , zarzavaturi fier te (spanac, morcovi, dovlecei , mere rase) Alimente interzise: supe de carne, slănină, mezeluri , grăsimi prăj i te , sosuri cu rântaş, ciuperci , brânzeturi fermentate, lapte bătut , chefir , ouă tar i , maioneză, peşte conservat , icre, carnea de porc, untura, legumele tar i , f ructe crude oleaginoase, condimente, pâine neagră, ciocolată Îi este interzis cu desăvârşire alcoolul , cafeaua, tutunul, băuturile carbo-gazoase Nu are voie să consume al imente reci sau fierbinţi , trebuie să respecte orarul meselor Îi explic că trebuie să evite stresul , să aibă un regim de viaţă echil ibrat , să urmeze tratamentul cu str icteţe şi în ambulator , să se prezinte la controlul periodic Îi explic că trebuie să evite expunerea la fr ig, trecerea bruscă de la temperaturi ridicate la temperaturi scăzute, să se îmbrace adecvat temperaturi i mediului ambiant .

91

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

DATAANALIZA CERUTĂ

MOD DE RECOLTAREVALORI OBŢINUTE

VALORI NORMALE

2.022009

Hemoleucograma:Hemati iHemoglobinaHematocri tLeucocite

Se recol tează 2 ml sânge pr in puncţ ie venoasă pe hepar ină sau EDTA dimineaţa pe nemâncate

5,1mil/mm 3

11,9g%36%13500/mm 3

4,5-5,5 mil /mm 3

14-16g%45%4000-8000/mm 3

VSHRecoltez 1,6ml sânge pe 0,4ml ci trat de sodiu 3,8% prin puncţie venoasă, dimineaţa pe nemâncate

25mm/h5-10 mm/h10-20 mm/2h

Uree sanguinăSe recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

43mg% 20-40 mg%

GlicemieSe recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

111mg% 80-120 mg%

CreatininaSe recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

0,68mg% 0,6-1,3mg%

TGPTGO

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

11 u i17 u i

4-13 ui5-17 ui

92

DATAANALIZA CERUTĂ

MOD DE RECOLTAREVALORI OBŢINUTE

VALORI NORMALE

AmilazemieSe recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

18 UW 16-32 UW

Zn SO 4

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

6USH 2-9USH

ProteinogramaProteine totaleAlbumine GlobulineRaport A/G

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

7,31g%49,68%50,32%0,98

7-8g%50-60g%40g%1

ElectroforezaGlobuline α 1

Globuline α 2

Globuline βGlobuline γ

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

4,3%11,68%13,28%21,05%

2-4,5%6-12%8,5-13,3%13-20%

93

DATAANALIZA CERUTĂ

MOD DE RECOLTAREVALORI OBŢINUTE

VALORI NORMALE

Examen sumar de urină

Se face toaleta organelor genitale externe apoi se recoltează 100-150 ml urină din jetul mijlociu într-o st iclă perfect curată. Aceasta se et ichetează şi se tr imite la laborator

Albumină , g lu-coză , p igmenţ i b i l ia r i , corp i ce tonic i , u ro-b i l inogen – abs . Sediment ur inar : re la t iv f recvente epi te l i i p la te , c r i s ta le oxala t Ca

Albumină, glu-coză, pigmenţi bi l iar i , corpi cetonici , urobil i-nogen – absenţi . Sediment urinar: epitel i i foarte rare, leucocite rare, hemati i şi ci l indri granuloşi absenţiPh=5,6-6,4

3.022009

Examenul bacteriologic al sputei

Anunţ pacienta şi- i explic necesi tatea executări i examenului , ăi explic că nu trebuie să înghită sau să împrăşt ie sputa ci să expectoreze numai în cutia Petr i si să nu introducă în vas şi sal ivă. î i ofer un pahar cu apă să-şi clătească gura şi far ingele, î i ofer vasul de colectare (cutia Petr i) şi- i sol ici t să expectoreze după un efort de tuse şi colectez sputa matinală. Acopăr recipientul , î l et ichetez şi- l tr imit la laborator .

Mucus în cant i ta te mică . Prez in tă leucoci te neut rof i le .

Floră microbiană absentă.

94

EXAMENE PARACLINICE

DATAEXAMENUL CERUT

PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

2.02.2009

3.022009

M.R.F.

Echografie abdominală

- anunţ pacienta şi î i explic condiţ i i le în care se va face examenul (cameră în semiobscuri tate)- conduc pacienta la serviciul de radiologie- explic pacientei cum trebuie să se comporte în t impul examinări i (să facă câteva mişcări respiratori i după care să urmeze o perioadă de apnee, t imp în care se face radiografia, după care să urmeze o inspiraţ ie profundă)Pregătirea f izică a pacientei :- dezbrac complet regiunea toracică a pacientei şi î i îndepărtez obiectele radioopace- aşez pacienta în poziţ ie ortostat ică cu mâinile în şolduri şi coatele aduse înainte (fără să r idice umerii) în spatele ecranului , cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poartă fi lmul- după examen ajut pacienta să se îmbrace şi o conduc la pat .

- anunţ pacienta şi î i explic importanţa tehnici i pentru stabil irea diagnosticului , explic tehnica invest igaţiei şi regimul al imentar necesar pentru reuşi ta acesteia- cu două-trei zi le înaintea examinări i administrez pacientei un regim fără al imente care conţin celuloză şi dau reziduuri multe (fructe, legume şi zarzavaturi , paste făinoase, pâine) şi ape gazoase şi administrez cărbune

Nu sunt leziuni pleuro-pulmonare.

Ficat cu lob hepatic drept 14 cm şi lob hepa-t ic stâng 7,4 cm, cu reflect ivi tate mult crescută şi

95

DATAEXAMENUL CERUT

PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

3.022009

Radiografie gastro-duodenală

animal şi t r iferment câte 2 tablete de 3 ori /zi- în ziua precedentă examenului î i dau pacientei un regim hidric compus din supe, l imonade, ceai , apă negazoasă- în seara precedentă î i ofer pacientei o cană cu ceai şi pâine prăj i tă şi două l inguri de ulei de ricin- în ziua examenului , înainte de efectuarea acestuia î i interzic pacientei să consume al imente sau l ichide- conduc pacienta la serviciul de radiologie, o ajut să se dezbrace şi să se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologică- după efectuarea examinări i ajut pacienta să se îmbrace şi-o conduc la salon unde-o instalez comod în pat .

- anunţ pacienta cu două zi le înainte, explicându-i necesi tatea tehnici i şi importanţa ei pentru diagnosticul boli i , tehnica invest igaţiei şi regimul al imentar pe care trebuie să-l respecte.- administrez pacientei cu 1-2 zi le înaintea examinări i un regim alimentar neflatulent şi uşor digerabil , format din supe, ouă, pâine prăj i tă , unt , făinoase, produse lactate- seara, în ajunul examinări i , efectuez pacientei o cl ismă evacuatoare- anunţ pacienta că în ziua examinări i nu trebuie să fumeze pentru că fumatul măreşte secreţ ia gastr ică şi că nu trebuie să mănânce- în ziua examinări i , conduc pacienta la serviciul de

ecostructură omogenă. Colecist , pancreas, r inichi cu dimensiuni şi ecostructuri normale.

Esofag normal. Stomac hiperton, hiperkinetic, cu pl iuri neregulate, hipersecreţ ie accentuată. Bulb tr iunghiular , o-mogen opacif iat cu nivel orizon-tal şi edem lacu-nar fără nişă vizibi lă.

96

DATAEXAMENUL CERUT

PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

radiologie - dezbrac complet regiunea toracică a bolnavei şi-o conduc sub ecran unde î i ofer cana cu sulfatul de bariu pregăti t înaintea examinări i (se amestecă 150g sulfat de bariu cu o canti tate de 200-300 ml apă rece amestecând continuu cu o l ingură de lemn)- după terminarea examinări i ajut pacienta să se îmbrace şi o conduc la pat- administrez un purgativ (o l ingură de ulei de parafină) după efectuarea examinări i şi informez pacienta că va avea scaunul colorat în alb

97

TABEL CU MEDICAMENTE

DataDenumirea medicamentului

Mod de prezentare

Calea de administrare

Doza

Acţiune Reacţii adverseUn

ica

To

tală2-11.022009

Amoxicil ină Cps500mg p.o. 500mg 6:12:18:24

2g Antibiotic bactericid

Reacţi i alergice

2-11.02.2009 Papaverină Cp=100mg p.o. 1cp 7:13:19

3cp Antispast ic Doze mari-somnolenţă, constipaţie

2-11.02.2009Piafen

Cp=500mg p.o. 1cp 7:13:19

3cp Analgezic Erupţi i cutanate

2-11.02.2009 Ranit idină Cp=150mg p.o.1cp 7:13:19

3cp

Antiulceros Cefalee, du-reri ar t icu-lare, greaţă, vomă

2-11.022009 Diazepam 1cp=10mg p.o.

1cp seara

1cpTranchil i-zant

Somnolenţă, oboseală, ameţel i

98

INTERVENŢII CONSTANTE EVALUARE

- asigur condiţi i de microclimat corespunzătoare cu salon curat , aerisi t , cu un grad obişnuit de umiditate şi o ionizare corespunzătoare a aerului , cu temperatura de 18-22°C, luminozitate adecvată- asigur lenjerie curată de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie- asigur îngri j ir i igienice şi supraveghez pacienta- măsor funcţi i le vi tale şi vegetat ive şi le notez în foaia de observaţie- observ aspectul tegumentelor şi mucoaselor- recoltez produsele biologice şi patologice- apreciez comportamentul general al pacientei- asigur un regim de viaţă echil ibrat cu respectarea orelor de somn şi a regimului al imentar- pregătesc f izic şi psihic pacienta pentru invest igaţi i şi tratament- administrez întocmai tratamentul prescris de medic- observ efectul medicaţiei- informez pacienta şi î i furnizez explicaţ i i clare asupra îngri j ir i lor acordate- favorizez adaptarea pacientei la noul mediu- identif ic cauza anxietăţ i i pacientului- identif ic obiceiuri le şi deprinderi le greşi te ale pacientei şi- i explic şi- l învăţ obiceiuri le bune necesare pentru vindecare şi evitarea complicaţ i i lor- aplic măsuri de prevenire a infecţi i lor nosocomiale, curăţenia şi dezinfecţia, ster i l izarea, izolarea, purtarea echipamentului de protecţ ie, respectarea circuitelor funcţionale- educ pacienta privind îngri j ir i le ul ter ioare al domicil iu şi respectarea regimului igieno-dietet ic impus de afecţiune

Intervenţi i le propuse au fost real izate f i ind sat isfăcute nevoile fundamentale ale pacientei .

99

EVALUARE LA EXTERNARE

Pacientă în vârstă de 62 ani se internează pe secţia medicală

acuzând dureri intense în regiunea epigastr ică, pirozis, inapetenţă,

dispnee expiratorie de tip bradipneic, tuse rară cu expectoraţ ie

mucoasă, t ranspiraţ i i abundente şi reci , cianoza feţei şi a

extremităţ i lor , astenie f izică, insomnie, cefalee frontală, anxietate

moderată.

De comun acord cu pacienta medicul a hotărât externarea în data

de 11.02.2009.

Intervenţii le asistentei medicale :

pregăteşte documentele necesare medicului pentru a real iza

externarea pacientei

pregăteşte pacienta şi anunţă familia asupra datei

externări i

Starea pacientei la externare - ameliorată

Grad de autonomie :

pacienta îşi poate îndeplini singură nevoile fundamentale

Recomandări:

pacienta să cunoască şi să respecte normele de igienă

să beneficieze de o educaţie sanitară adecvată

să respecte regimul al imentar evitând al imentele bogate în

l ipide, condimentele

să evite stresul , consumul de medicamente anti inflamatori i

nesteroide

să urmeze întocmai tratamentul de întreţ inere prescris

să se prezinte la medic imediat ce apar complicaţ i i

Educaţia pentru sănătate:

Educ pacienta:

100

privind igiena buco-dentară (denti ţ ie bună care să asigure

o masticaţ ie ef icientă)

privind igiena al imentară – al imentaţ ie echil ibrată cal i tat iv

şi canti tat iv, pregătirea al imentelor fără exces de condimente,

consumul lor nici prea reci nici fierbinţi , orarul al imentaţ iei –

mese regulate

privind igiena psiho-nervoasă – servirea mesei în condiţ i i

de relaxare nervoasă, ambianţă plăcută, evitarea stresului

privind abandonarea obiceiuri lor dăunătoare: cafea, tutun,

care favorizează evoluţia ulcerelor , evitarea fumatului înainte de

culcare pentru că acesta măreşte secreţ ia de suc gastr ic

privind prezentarea la controlul medical periodic

101

Pacient 3 - PLAN DE ÎNGRIJIRE

I. CULEGEREA DATELOR

SURSE DE INFORMAŢIE:

- pacient

- foaia de observaţie cl inică

- echipa de îngri j i re

DATE GENERALE

Nume : C

Prenume : A

Sex : masculin

Vârsta : 26 ani

Stare civilă : necăsători t

Ocupaţia : agent comercial

Naţionalitatea : română

Religia : or todoxă

Alergii : penici l ină, ibubrofen

Proteze : nu prezintă

Aspectul gurii : mucoasă bucală umedă şi roz, buze palide,

l imbă cu aspect normal, fără depozite

Aspectul faciesului : facies ulceros, pal id, cu obraj i

proeminenţi

Acuitate vizuală : ochi emetropi

Acuitate olfactivă şi gustativă : percepe mirosul şi gustul

Acuitate auditivă : în l imite fiziologice

Acuitate tacti lă : sensibil i tate tact i lă integră

Acuitate dureroasă : durere intensă în regiunea superioară

abdominală, în epigastru cu iradiere în hipocondrul stâng

Semne particulare : nu prezintă

Mobilizare : bună, fără mij loace ajutătoare

102

Grup sanguin 0(I) , Rh pozit iv

ROT : prezente bi lateral

DATE VARIABILE

Domicil iu : Tulcea

Condiţi i de locuit : pacientul locuieşte împreună cu părinţ i i

într-un apartament cu trei camere

Condiţi i psihosociale : pacientul prezintă o stare de disconfort

şi anxietate moderată, stare de conştienţă, acceptă rolul de bolnav

Sursa de susţinere : familia consti tui tă din părinţ i şi logodnică

care-l vizi tează zi lnic, încurajându-l şi susţ inându-l în procesul de

vindecare

Data internării : 8.05.2009 ora 11.30

Data externării : 18.05.2009 ora 12.30

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Antecedente heredo-colaterale : neagă bolile infecto-contagioase

şi dermato-venerice în familie

Antecedente personale patologice : ulcer gastr ic în 2002

Antecedente personale chirurgicale : amigdalectomie în 1989

MOTIVELE INTERNĂRII

- dureri colicat ive în regiunea abdominală superioară, în

epigastru, cu iradiere în hipocondrul stâng

- greaţă, vărsături al imentare precoce ~300ml, acide

- pirozis, balonare postprandială

- eructaţ i i

- scădere ponderală, astenie fizică moderată, anemie

- transpiraţ i i abundente şi reci

- cefalee, ameţel i

- insomnie

103

- anxietate moderată

ISTORICUL BOLII

Din relatăr i le pacientului reiese că datori tă nerespectări i orarului

meselor , a abuzului de tutun (20 ţ igări /zi) , a stresului de la locul de

muncă, de aproximativ 2 săptămâni prezintă dureri intense în

regiunea epigastr ică ce apar după o oră de la ingerarea al imentelor ,

durează aproximativ două ore şi care se asociază cu greaţă, vărsături

al imentare precoce, pirozis, balonare postprandială, eructaţ i i ,

t ranspiraţ i i abundente şi reci , astenie f izică moderată, anemie,

insomnie şi anxietate moderată, motiv pentru care se internează pe

secţia de medicală pentru conduită terapeutică.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Stare generală : pacient afebri l T=36,4°C

Tegumente şi mucoase : pal ide şi umede

Ţesut şi sistem musculo-adipos : normal reprezentat

Sistem gangliono-l imfatic : nepalpabil , nedureros

Sistemul osteo-articular : integru

Aparat respirator :

- torace normal conformat,

- ambele hemitorace prezintă mişcări simetr ice de ridicare şi

coborâre în t impul inspiraţ iei şi expiraţ iei

- respiraţ ia: de t ip abdominal , r i tmică, profundă, amplă, l iberă pe

nas, frecvenţa R=19/min

Aparat cardiovascular :

- cord în l imite normale

- şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng pe l inia medio-

claviculară,

- ar ia mati tăţ i i cardiace în l imite normale

- zgomote cardiace ri tmice,

104

- P=72/minut, TA = 120/65 mmHg.

Aparat digestiv şi anexe :

- abdomen suplu, elast ic, mobil cu mişcări le respiratori i , dureros

la palpare în etajul superior al abdomenului , pe l inia xifo-ombil icală,

la 2-3 cm deasupra ombil icului

- dureri epigastr ice cu iradiere în hipocondrul stâng

- f icat , spl ină în l imite normale

- tranzit intest inal f iziologic

Aparat uro-genital :

- loj i renale l ibere, nedureroase, r inichi nepalpabil i

- micţiuni f iziologice 5-6/zi

Sistem nervos central : echil ibrat psihic, orientat temporo-

spaţial

ELEMENTE DE IGIENĂ

Obiceiuri al imentare :

Pacientul negli jează orarul meselor şi consumă al imente

nedietet ice.

Alimente preferate: nu are

Lichide preferate: băuturi le carbo-gazoase, cafeaua 300ml/zi ,

canti tatea de l ichide ingerate ~ 1000ml/zi

Pacientul fumează 20 ţ igări pe zi .

Eliminări

scaun :

- f recvenţa – 1 scaun/zi ,

- orar: dimineaţa după trezire

- forma – ci l indrică,

- consistenţă păstoasă, omogenă, în funcţie de al imentaţ ie

- culoarea – brună,

- miros – fecaloid.

urina : 105

- micţiuni f iziologice: 5-6 micţiuni pe zi ,

- canti tatea –1200/24 ore,

- culoare – galbenă ca paiul ,

- miros – amoniacal

- r i tmul: 2/3 din numărul micţiunilor ziua, 1/3 noaptea

diaforeza :

- t ranspiraţ i i reci , abundente

- miros înţepător

- canti tatea: 300 ml

vărsături :

- postprandiale precoce cu conţinut al imentar

- culoare verzuie

- orarul: precoce, la aproximativ o oră de la ingerare al imente

- canti tatea 500ml/zi

- miros: acru-acid

expectoraţ ie : absentă

Obişnuinţe igienice : pacientul este independent în sat isfacerea

îngri j ir i lor igienice zi lnice.

Activi tăţ i de recreare : pacientul îşi petrece t impul l iber în

compania prietenilor şi a logodnicei în locuri agreate de t ineri .

Stare mentală : or ientat temporo-spaţial .

Date antropometrice : G=68 Kg

Î=1,79m

DIAGNOSTIC MEDICAL

Ulcer gastr ic cronic în puseu acut dureros

Anemie

106

II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

PROBLEME ACTUALE

- dureri intense în regiunea abdominală superioară pe l inia xifo-

ombil icală, la 2-3 cm deasupra ombil icului , cu iradiere în

hipocondrul stâng, cu caracter periodic, apar la o oră după mese şi

durează circa 2 ore f i ind exacerbate de consumul de al imente

- greaţă, vărsături al imentare precoce ≈ 300ml

- cefalee, ameţel i , astenie fizică moderată, anemie

- pirozis, eructaţ i i , balonare postprandială

- t ranspiraţ i i abundente şi reci

- anxietate moderată

- insomnie

PROBLEME POTENŢIALE

- hemoragie digest ivă superioară

- perforaţ ie

- stenoză

- malignizare

107

PLAN DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

1. Disconfort ,durere abdominalǎCauza : - al terarea integri tăţ i i mucoasei gastr iceManifestări :- dureri intense în epigastru, periodice, ce apar la o oră postprandial şi durează circa 2 ore- pirozis- eructaţ i i- balonare postprandială

Pacientul să prezinte o diminuare a dureri lor în decurs de 2-3 zi le.

Rol propriu:- asigur condiţ i i de habitat cu salon curat , aerisi t cu un grad obişnuit de umiditate şi ionizare corespunzătoare a aerului , temperatura optimă de 18-22°C, luminozitate adecvată- asigur pacientului repausul fizic şi psihic în perioada dureroasă şi obligatoriu postprandial- manifest înţelegere faţă de suferinţa pacientului; ajut pacientul să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare- evaluez caracterul dureri i , durată, localizare, i radiere, intensi tate şi factori i care o declanşează sau o agravează- ajut pacientul să descrie durerea dându-i exemple, făcând analogii- sfătuiesc pacientul să se relaxeze, să practice o respiraţ ie abdominală de 5-10 minute după administrarea de analgezice- la indicaţia medicului pregătesc materialele necesare şi pacientul pentru a recolta sânge în vederea examenelor de laborator: hemogramă, hematocri t , VSH, leucocite, gl icemie, uree, creat inină, fosfatază alcal ină, TGP, TGO,

8.05.2009 ora 12Pacientul acuză dureri intense la nivelul epigastrului

Ora 14

După adminis-trarea analge-zicelor , antispas-t icelor se observă o uşoară ameliorare a dureri lor .

Ora 19

După dispari ţ ia efectului medi-caţ iei dureri le s-au accentuat . Se administrează din nou analgezice.

108

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

colesterolemie, bi l i rubinemie totală şi directă, proteinograma, electroforeza şi ur ină pentru examen sumar de urină.- pregătesc şi însoţesc pacientul pentru examene paraclinice MRF, radioscopie gastro-intest inală- în ziua internări i , administrez delegat perfuzie l i t ică cu:Ser glucozat 5% 500mlSer fiziologic 9‰ 1000mlScobuti l 1f (1f=1ml)Papaverină 1f (1f=1ml)Algocalmin 1f (1f=2ml)Şi o perfuzie cu vitamine:Vitamina B 1 1f (1f=2ml)Vitamina B 6 1f (1f=2ml)Vitamina C 5 0 0 1f (1f=5ml)Zantac 3f (1f=2ml) 1f 7:13:19- din a doua zi administrez următoarea medicaţie delegat:Ulcoran 3cp/zi 1cp 7:13:19Scobuti l 3 cp/zi 1cp 7:13:19Papaverină 3cp/zi 1cp 7:13:19Algocalmin 3cp/zi 1cp 7:13:19Vitamina B 1 1cp 13Vitamina B 2 1cp 13Vitamina B 6 1cp 13

Ora 23

Dureri le au diminuat după administrarea analgezicului .9.05.2009Între orele 22-6 pacientul prezintă dureri suportabile.

Ora 12

Dureri le au diminuat dar nu în total i tate.

Ora 18

Dureri le epigastr i-ce s-au redus mult în intensi tate.

Ora 22

Pacientul prezintă dureri , dar mult reduse în intensi tate.

109

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

- observ efectul medicaţiei asupra organismului- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat şi în zi lele următoare

10.05.2009Pacientul nu acuză dureri . Obiectiv real izat .

2. Def ic i t de volum l ichid ianCauza : - a l te rarea mucoase i gas t r ice Manifes tăr i :- gre ţur i- vărsă tur i precoce , cu conţ inut a l imentar ≈300ml .

Pacientul să fie menajat fizic şi psihic în t impul vărsături i . Pacientul să prezinte o stare de bine fără greţuri şi vărsături , în termen de 8 ore.

Rol propriu :- menajez f izic şi psihic pacientul în t impul vărsături i - protejez lenjeria cu muşama şi aleză- aşez pacientul în decubit dorsal cu capul într-o parte aproape de marginea patului după ce înainte l-am izolat cu un paravan de restul salonului- î i aşez sub bărbie o tăviţă renală. Când apare vărsătura cu o mână î i ţ in tăviţa sub bărbie iar cu cealal tă susţ in fruntea bolnavului- după încetarea vărsături i ofer pacientului un pahar cu apă pentru clăt irea cavităţ i i bucale şi apoi îndepărtez tăviţa renală- apreciez macroscopic aspectul şi canti tatea vărsături i şi informez medicul despre aceasta- pentru a atenua greaţa sfătuiesc pacientul să inspire profund- supraveghez funcţi i le vi tale şi vegetat ive: puls, tensiune arter ială, respiraţ ie, temperatură, diureză, scaun, greutate corporală şi le notez în foaia de observaţie

8.05.2009 ora 12Pacientul prezintă greţuri şi vărsături şi i se administrează antiemetice.

Ora 20

După adminis-trarea antieme-t icului , greaţa şi vărsături le au dispărut .9.05.2009Pacientul nu mai prezintă vărsături ci doar o uşoară greaţă.10.05.2009 .Pacientu l prez in tă o s tare de b ine fără

110

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

Administrez delegat :Metoclopramid 1f intramuscular (1f=2ml)- observ efectul medicaţiei- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat în zi lele de 8, 9, 10. 05. 2001- din 11.05 până în 18.05.2001, administrez delegat:Metoclopramid 3cp/zi 1cp 7:13:19- observ efectul medicaţiei- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat şi-n zi lele următoare

greaţă ş i fă ră vărsă tur i . Obiectiv real izat .

3. Al imentaţ ie inadecvată în def ic i tCauze :- gre ţur i- vărsă tur i a l imentare pos tprandia le precoce- durer i ep igas t r ice apărute după ingerarea a l imente lor

Manifes tăr i :- as ten ie f iz ico-ps ih ică progres ivă- pa loarea

Pacientul să aibă o al imentaţ ie corespunză-toare canti-tat iv şi ca-l i tat iv. Evaluare zi lnică.

Rol propriu :- aerisesc salonul înaintea fiecărei mese- prezint meniul atract iv pe o tavă protejată cu un şervet curat- ajut pacientul să adopte o poziţ ie comodă cu partea cefal ică a patului ridicată- pe t impul vărsături lor suprim alimentaţ ia pe cale orală şi al imentez parenteral cu glucoză izotonică, vi tamine, soluţie de electrol i ţ i- după încetarea vărsături lor , rehidratez pacientul t reptat cu canti tăţ i mici de l ichide reci oferi te cu l inguri ţa, în special lapte câte 200 ml la 2 ore interval iar în cursul nopţii la 4 ore ori de câte ori este necesar . După f iecare pahar cu lapte pe care î l bea î i ofer pacientului apă alcal ină pentru a-şi clăt i gura

8.05.2009 .Pacient a l imen ta t pa-rentera l cu so lu ţ ie e lec t ro l i t ică , ser g lu -cozat , v i tamine .9.05.2009 .Pacient al imentat parenteral cu soluţie electro-l i t ică, ser gluco-zat , vi tamine.

10.05.2009 .Necesarul caloric al pacientului a fost asigurat prin

111

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

tegumente lor - regimul al imentar este un regim etapizat , bolnavul primeşte supe de orez strecurate, supe mucilaginoase, preparate cu lapte şi unt , gr iş, fulgi de orez, ouă f ierte moi.- fracţ ionez necesarul caloric în 5-6 mese/zi , mese ce vor fi în canti tăţ i mici fapt care are avantajul unui aport caloric suficient fără să dest indă stomacul - nu insist pentru a consuma întreaga canti tate de al imente - fac bi lanţul zi lnic între al imentele ingerate şi el iminări- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat şi-n zi lele următoare

alimentaţ ie parenterală cu glucoză şi vi tamine. 11.05.2009 .Pacientul este al imentat per oral cu al imentaţ ie hidrică, respectând regi-mul al imentar impus.12.05.2009 .Pacientul primeşte o al imentaţ ie hidrică, respectând regimul impus.13.05.2008 .Pacientul este al imentat per oral nutr i ţ ional .

112

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

4. DiaforezaCauza : - durer i in tense în regiunea epigas-t r icăManifes tăr i : - t ranspi ra ţ i i rec i , abundente , loca l iza te la n ive lu l ax i le i , pa lmelor , reg iuni i f ronta le .

Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase curate. Evaluare la 2 zi le.

- explorez obiceiurile pacientului în legătură cu cunoaşterea şi respectarea normelor de igienă- planif ic un program de igienă cu pacientul adaptat la starea sa fizică - observ modul în care pacientul îşi efectuează toaleta zi lnică- asigur temperatura camerei de 20-22°C şi a apei 37-38°C favorabilă efectuări i toaletei zi lnice- asigur îmbrăcăminte uşoară şi comodă - învăţ pacientul să poarte şosete din bumbac (absorbante) şi să le schimbe frecvent- educ pacientul să-şi menţină igiena r iguroasă a pl ici lor şi spaţi i lor interdigitale- conştientizez pacientul în legătură cu importanţa menţineri i curate a tegumentelor , pentru prevenirea îmbolnăvir i lor- menţin intervenţi i le programate

În urma interven-ţ i i lor curente, pacientul prezintă tegumente şi mucoase curate. Obiectiv real izat .

5. Tulburar i a le r i tmului de somnCauze :- durer i le in tense epigas t r ice- cefa lee- anxie ta tea modera tăManifes tăr i :- ore insuf ic iente

Pacientul să prezinte un somn cali tat iv şi canti tat iv în l imite fiziologice 7-8 ore/noapte.

Rol propriu :- menţin condiţ i i le necesare somnului , respectând dorinţele şi deprinderi le pacientului- observ dacă perioadele de relaxare, odihnă sunt în raport cu necesi tăţ i le organismului şi întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului- înlătur st imuli i externi: audit ivi , vizuali ce ar putea perturba somnul pacientului- învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare,

8.05.2009 .Pacientul a avut un somn agitat cu trezir i frecvente în cursul nopţi i .

9.05.2009 .Pacientul a

113

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

de somn ca l i ta t iv ş i cant i ta t iv

Evaluare la 24 ore.

exerci ţ i i respiratori i cu 5-10 minute înainte de culcare- observ şi notez cal i tatea, orarul somnului şi gradul de sat isfacere a celorlal te nevoi.Rol delegat :- la indicaţia medicului administrez:Fenobarbital 1f intramuscular ora 21 (1f=2ml)- observ efectul medicaţiei- menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat cât t imp este nevoie

prezentat un somn medicamentos.10.05.2009Pacientul a beneficiat de 7-8 ore de somn cali tat iv, fără trezir i nocturne, odihnitor .

6. Anxie ta te moderatăCauza : - necunoş terea prognos t icu lu i bol i iManifes tăr i :- ne l in iş te- ag i ta ţ ie- teamă- cefa lee

Pacientul să fie echil ibrat psihic în decurs de 2 zi le.

Rol propriu :- favorizez adaptarea pacientului la noul mediu- identif ic cu pacientul cauzele anxietăţ i i- asigur un cl imat de calm şi securi tate, creez un cl imat de înţelegere empatică- pregătesc pacientul din punct de vedere psihic pentru invest igaţi i le paraclinice şi pentru administrarea tratamentului- încurajez pacientul pentru a- i înlătura anxietatea cauzată de spital izare- pun pacientul în legătură cu bolnavi ce prezintă aceeaşi afecţ iune pentru ca prin schimb de experienţă pacientul să capete încredere în vindecare- încurajez relaţ ia pacientului cu familia permiţând acesteia să f ie cât mai mult posibil alături de pacientRol delegat:

8.05.2009 .Pacientul este nelinişt i t , temător , agitat .9.05.2009.Anxietatea pacientului s-a diminuat dar este încă prezentă.10.05.2009 .Pacientul este echil ibrat din punct de vedere psihic şi anxietatea a dispărut .

114

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

- la indicaţia medicului administrez Hidroxizin 1dg/zi- observ efectul medicaţiei - menţin intervenţi i le cu rol propriu şi delegat şi în următoarele zi le

7. Def ic i t de cu-noş t in ţe în legă tu-ră cu menţ inerea sănătăţ i iCauza : - inacces ib i l i ta tea la informaţ i iManifes tăr i :- cunoş t in ţe in su-f ic iente despre impor tanţa regimu-lu i , a l imen tar , t ra tamen tulu i , despre evolu ţ ia bol i i .

Pacientul să acumule-ze cunoş-t inţe noi , suficiente despre boală, pe toată durata spital izări i .

- explorez nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la afecţ iune, mod de manifestare, de prevenire, proces de recuperare, factori i declanşatori , t ratament, regim de viaţă- informez pacientul cu privire la mij loacele şi resursele de informaţie pe care le pot asigura: broşuri , cărţ i , reviste- st imulez dorinţa de cunoaştere a pacientului şi motivez importanţa acumulări i de noi cunoştinţe- conştientizez pacientul asupra propriei responsabil i tăţ i pr ivind sănătatea sa- verif ic dacă pacientul a înţeles corect mesajul t ransmis şi dacă şi-a însuşi t corect noile cunoştinţe.Fac pacientului educaţie pentru sănătate:- î i explic pacientului care sunt al imentele permise şi interzise: Alimente permise: lapte integral la 3-4 ore interval , ouă f ier te moi, smântână, fr işcă, brânză de vaci , caş, biscuiţ i , pişcoturi , supe mucilaginoase, piureuri moi, făinoase fier te în apă sau lapte, carne slabă de vacă, vi ţel , pasăre f iar tă, peşte slab (păstrăv,

8.05.2009Pacientul a recepţionat noile informaţi i cu privire la boala sa, este dornic să af le cât mai multe lucruri noi privind modul cum să-şi păstreze sănătatea şi să prevină complicaţ i i le .

115

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT

EVALUARE

şt iucă) , zarzavaturi f ier te (spanac, morcovi, dovlecei , mere rase) Alimente interzise: supe de carne, slănină, mezeluri , grăsimi prăj i te , sosuri cu rântaş, ciuperci , brânzeturi fermentate, lapte bătut , chefir , ouă tar i , maioneză, peşte conservat , icre, carnea de porc, untura, legumele tar i , f ructe crude oleaginoase, condimente, pâine neagră, ciocolată, cafea Î i este interzis cu desăvârşire alcoolul , băuturi le carbo-gazoase, tutunul Nu are voie să consume al imente reci sau f ierbinţi , t rebuie să respecte orarul meselor Î i explic că trebuie să evite stresul , să aibă un regim de viaţă echil ibrat , să urmeze tratamentul cu str icteţe şi în ambulator , să se prezinte la controlul periodic Î i explic că trebuie să evite fumatul seara deoarece măreşte secreţ ia de acid clorhidric

116

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

DATAANALIZA CERUTĂ

MOD DE RECOLTAREVALORI OBŢINUTE

VALORI NORMALE

8.052009 Hemoleucogra

ma:Hemati iHemoglobinaHematocri tTrombocite

Leucocite

Se recol tează 2 ml sânge pr in puncţ ie venoasă pe hepar ină sau EDTA dimineaţa pe nemâncate

4,2mil/mm 3

9,8g%42%310000/mm 3

10300/mm 3

4,5-5,5 mil /mm 3

14-16g%45%150000-400000/mm 3

4000-8000/mm 3

VSHRecoltez 1,6ml sânge pe 0,4ml ci trat de sodiu 3,8% prin puncţie venoasă, dimineaţa pe nemâncate

8mm/h5-10 mm/h10-20 mm/2h

Uree sanguinăSe recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

34mg% 20-40 mg%

GlicemieSe recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

93mg% 80-120 mg%

Creatinina Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

0,73mg% 0,6-1,3mg%

117

DATAANALIZA CERUTĂ

MOD DE RECOLTAREVALORI OBŢINUTE

VALORI NORMALE

TGPTGO

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

10 u i16 u i

4-13 ui5-17 ui

AmilazemieSe recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

5 USH 2-9 USH

ProteinogramaProteine totaleAlbumine GlobulineRaport A/G

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

7,58g%54,81%45,69%1,18

7-8g%50-60g%40g%1

ElectroforezaGlobuline α 1

Globuline α 2

Globuline βGlobuline γ

Se recoltează 5-8ml sânge prin puncţie venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate

23,4%10%9,72%20,49%

2-4,5%6-12%8,5-13,3%13-20%

118

DATAANALIZA CERUTĂ

MOD DE RECOLTAREVALORI OBŢINUTE

VALORI NORMALE

Examen sumar de urină

Se face toaleta organelor genitale externe apoi se recoltează 100-150 ml urină din jetul mijlociu într-o st iclă perfect curată. Aceasta se et ichetează şi se tr imite la laborator

Albumină , g lu-coză , p igmenţ i b i l ia r i , corp i ce tonic i , u ro-b i l inogen – abs . Sediment ur inar : ra re leucoci te , he-mat i i a t ip ice , ra re ep i te l i i

Albumină, glu-coză, pigmenţi bi l iar i , corpi cetonici , urobil i-nogen – absenţi . Sediment urinar: epitel i i foarte rare, leucocite rare, hemati i şi ci l indri granuloşi absenţi

119

EXAMENE PARACLINICE

DATAEXAMENUL CERUT

PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

8.05.2009

M.R.F. - pregătesc psihic pacientul: î i explic condiţ i i le în care se va face examenul (cameră în semiobscuri tate)- conduc pacientul la serviciul de radiologie- explic pacientului cum trebuie să se comporte în t impul examinări i (să facă câteva mişcări respiratori i după care să urmeze o perioadă de apnee, t imp în care se face radiografia, după care să urmeze o inspiraţ ie profundă)Pregătirea f izică a pacientului:- dezbrac complet regiunea toracică a pacientului şi î i îndepărtez obiectele radioopace- aşez pacientul în poziţie ortostat ică cu mâinile în şolduri şi coatele aduse înainte (fără să ridice umerii) în spatele ecranului , cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poartă fi lmul- când poziţ ia vert icală este contraindicată aşez pacientul în poziţ ie şezând sau în decubit- după examen ajut pacientul să se îmbrace şi î l conduc la pat . - anunţ pacientul şi î i explic importanţa tehnici i pentru stabil irea diagnosticului , explic tehnica invest igaţiei şi regimul al imentar necesar pentru reuşi ta acesteia- cu două-trei zi le înaintea examinări i administrez pacientului un regim fără al imente care conţin celuloză şi dau reziduuri multe (fructe, legume şi zarzavaturi , paste făinoase,

Nu sunt leziuni pleuro-pulmonare.

120

DATAEXAMENUL CERUT

PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

8.052009

Echografie abdominală

pâine) şi ape gazoase şi administrez cărbune animal şi tr i ferment câte 2 tablete de 3 ori /zi- în ziua precedentă examenului î i dau pacientului un regim hidric compus din supe, l imonade, ceai , apă negazoasă- în seara precedentă î i ofer pacientului o cană cu ceai şi pâine prăj i tă şi două l inguri de ulei de ricin- în ziua examenului , înainte de efectuarea acestuia î i interzic pacientului să consume al imente sau l ichide- conduc pacientul la serviciul de radiologie, î l ajut să se dezbrace şi să se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologică- după efectuarea examinări i ajut pacientul să se îmbrace şi- l conduc la salon unde-l instalez comod în pat .- anunţ pacientul cu două zi le înainte, explicându-i necesi tatea tehnici i şi importanţa ei pentru diagnosticul boli i , tehnica invest igaţiei şi regimul al imentar pe care trebuie să- l respecte.- administrez pacientului cu 1-2 zi le înaintea examinări i un regim alimentar neflatulent şi uşor digerabil , format din supe, ouă, pâine prăj i tă , unt , făinoase, produse lactate- seara, în ajunul examinări i , efectuez pacientului o cl ismă evacuatoare- anunţ pacientul că în ziua examinări i nu trebuie să fumeze pentru că fumatul măreşte secreţ ia gastr ică şi că nu trebuie să mănânce- în ziua examinări i , conduc pacientul la serviciul de radiologie

Ficat cu lob hepatic drept 9,6 cm şi lob hepatic stâng 7,9 cm, cu reflect ivi tate normală şi ecostructură omogenă. Colecist , pancreas, rinichi cu dimensiuni şi ecostructuri normale.

Esofag nor-mal. Stomac

121

DATAEXAMENUL CERUT

PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

9.052009

Radiografie gastro-duodenală

- dezbrac complet regiunea toracică a bolnavului şi- l conduc sub ecran unde î i ofer cana cu sulfatul de bariu pregăti t înaintea examinări i (se amestecă 150g sulfat de bariu cu o canti tate de 200-300 ml apă rece amestecând continuu cu o l ingură de lemn)- după terminarea examinări i ajut pacientul să se îmbrace şi- l conduc la pat- administrez un purgativ (o l ingură de ulei de parafină) după efectuarea examinări i şi informez pacientul că va avea scaunul colorat în alb

cu mucoasă îngroşată, cu pl iuri con-vergente în direcţ ia micii curburi , hiperton, hiperkinetic, cu hiperse-creţ ie accen-tuată. Pe mica curbură vert icală, deasupra unghiului gastr ic-nişă proeminentă cu edem la-cunar la baza de implan-tare. Bulb şi duoden normal.

122

TABEL CU MEDICAMENTE

DataDenumirea medicamentului

Mod de prezentare

Calea de administrare

DozaAcţiune Reacţii adverse

Unica Totală8-10.052009

Ser f iziologic Fl=500ml perfuzie 1fl 2fl /zi Substi tuent hidro-electrol it ic

HieprnatremieHipercloremie

8-10.052009

Soluţie glucoză 5%

Fl=500ml perfuzie 1fl 1fl /zi Hidratare şi remineral i-zare

Perfuzarea rapidă–diureză osmotică

8-10.05Scobuti l

F=1ml perfuzie 1f 1f Antispast ic Scăderea secreţ i i lor bronşice

11-18.052009

Cp=10mg p.o 1cp 7:13:19

3cp

8-10.09Papaverină

F=1ml perfuzie 1f 1f Antispast ic Somnolenţă, cefalee11-

18.05.2009Cp=100mg p.o. 1cp

7:13:193cp

8-10.05Algocalmin

F=2ml perfuzie 1f 1f Analgezic Reacţi i alergice

11-18.052009

Cp=500mg p.o. 1cp 7:13:19

3cp

8-10.05Metoclopramid

F=2ml perfuzie 1f 1fAntiemetic

Hipotensiune, cefalee, meteorism

11-18.05.2009

Cp=10mg p.o.1cp 7:13:19

3cp

8-10.05 Zantac F=2ml i .m.1f 7:13:19

3f Antiulceros

123

DataDenumirea medicamentului

Mod de prezentare

Calea de administrare

DozaAcţiune Reacţii adverse

Unica TotalăAlergii cefalee, tulburări gastro - intest inale

11-18.05.2009

Ulcoran Cp=150mg p.o.1cp 7:13:19

3cp

8.052009

Fenobarbital 1f=2ml i .m.1f seara

1f Sedativ Excitaţ ie nervoasă

8-10.05Vitamina C 2 0 0

F=5ml perfuzie 1f 1fFactor vi taminic

Rareori diaree11-18.05.2009

Cp=200mg p.o.1cp 7:13:19

3cp

8-10.05Vitamina B 1

F=2ml perfuzie 1f 1fFactor vi taminic

Rareori tulburări digest ive

11-18.05 Cp=10mg p.o. 1c 1cp

8-10.05Vitamina B 6

F=2ml perfuzie 1f 1fFactor vi taminic

Rareori tulburări digest ive

11-18.05.2009

Cp=10mg p.o. 1cp 1cp

124

INTERVENŢII CONSTANTE EVALUARE

- asigur condiţi i de microclimat corespunzătoare cu salon curat , aerisi t , cu un grad obişnuit de umiditate şi o ionizare corespunzătoare a aerului , cu temperatura de 18-22°C, luminozitate adecvată- asigur lenjerie curată de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie- asigur îngri j ir i igienice şi supraveghez pacientul- măsor funcţi i le vi tale şi vegetat ive şi le notez în foaia de observaţie- observ aspectul tegumentelor şi mucoaselor- recoltez produsele biologice şi patologice- apreciez comportamentul general al pacientului- asigur un regim de viaţă echil ibrat cu respectarea orelor de somn şi a regimului al imentar- pregătesc f izic şi psihic pacientul pentru invest igaţi i şi t ratament- administrez întocmai tratamentul prescris de medic- observ efectul medicaţiei- informez pacientul şi î i furnizez explicaţ i i clare asupra îngri j ir i lor acordate- favorizez adaptarea pacientului la noul mediu- identif ic cauza anxietăţ i i pacientului- identif ic obiceiuri le şi deprinderi le greşi te ale pacientului şi- i explic şi- l învăţ obiceiuri le bune necesare pentru vindecare şi evitarea complicaţ i i lor- aplic măsuri de prevenire a infecţi i lor nosocomiale, curăţenia şi dezinfecţia, ster i l izarea, izolarea, purtarea echipamentului de protecţ ie, respectarea circuitelor funcţionale- educ pacientul privind îngri j ir i le ul ter ioare al domiciliu şi respectarea regimului igieno-dietet ic impus de afecţiune

Intervenţi i le propuse au fost real izate.

125

EVALUARE LA EXTERNARE

Pacientul în vârstă de 26 ani se externează ameliorat după 10

zi le fără acuze gastro-intest ianle, cu apeti t prezent , cu funcţi i vi tale

în l imite fiziologice, somn odihnitor cu repaus şi confort ziua.

De comun acord cu pacientul medicul a hotărât externarea în data

de 18.05.2009.

Intervenţii le asistentei medicale :

pregăteşte documentele necesare medicului pentru a real iza

externarea pacientului

pregăteşte pacientul şi anunţă familia asupra datei externări i

Starea pacientului la externare - ameliorată

Grad de autonomie :

pacientul îşi poate îndeplini singur nevoile fundamentale

Recomandări:

pacientul să cunoască şi să respecte normele de igienă

să beneficieze de o educaţie sanitară adecvată

să respecte regimul al imentar evitând al imentele bogate în

l ipide, condimentele

să evite stresul , factorii de risc

să urmeze întocmai tratamentul de întreţ inere prescris

să se prezinte la medic imediat ce apar complicaţ i i

Educaţia pentru sănătate:

Educ pacientul :

să urmeze tratamentul igieno-dietet ic indicat:

Alimente permise : lapte integral la 3-4 ore interval , ouă fier te moi,

smântână, frişcă, brânză de vaci , caş, biscuiţ i , pişcoturi , supe

mucilaginoase, piureuri moi, făinoase fier te în apă sau lapte, carne

slabă de vacă, vi ţel , pasăre, f iar tă, peşte slab (păstrăv, şalău, şt iucă) ,

zarzavaturi şi legume fier te (morcovi, dovleac, conopidă) pregăti te cu

126

unt sau untdelemn, pâine albă veche de o zi , prăj i turi de casă,

compoturi nu prea dulci şi t recute prin si tă, zeamă de fructe.

Alimente interzise : lapte bătut , iaurt , chefir , brânzeturi fermentate,

ouă tar i , maioneză, peşte conservat , icre, carne de porc, slănină,

untură, carne conservată, zarzavaturi crude, tar i (andive, gogoşari ,

r idichi , varză, castraveţi , ardei) legume uscate (fasole, l inte, mazăre) ,

ciuperci , ţel ină, praz, ceapă, usturoi , condimente (muştar , hrean,

piper , murături) , fructe crude oleaginoase (migdale, nuci , alune),

ciocolată

repaus f izic şi psihic

să nu consume alcool , tutun, cafea, condimente fără prescripţ ia

medicală

să urmeze un regim bogat pe al imente uşor digest ibi le, bogate

în vi tamine

să se prezinte la control

TEHNICI APLICATE

I. Asigurarea condiţi i lor de igienă şi protecţie în unităţi le

sanitare

Scop : pr in respectarea normelor de protecţ ie şi igienă se evită

posibil i tatea apari ţ iei accidentelor de muncă şi îmbolnăvir i lor

profesionale, precum şi infecţi i le şi infestăr i le cu microorganisme

provenite de la bolnavi , t ransmiterea lor de la un bolnav la al tul ,

creşte rezistenţa şi capacitatea de muncă.

I.1 . Aplicarea regulamentului privind circuitele funcţionale în

unităţ i le sanitare, respectarea asepsiei şi antisepsiei .

II. Asigurarea condiţi i lor igienice ale bolnavilor internaţi

Scop : confortul , odihna şi îngri j irea bolnavilor , menţinerea

tegumentelor în stare perfect curată pentru prevenirea infecţi i lor cu

poartă de intrare cutanată, păstrarea igienei personale a bolnavilor .127

II.1. Pregătirea patului şi a accesori i lor lui

II.2. Schimbarea lenjeriei de pat şi protejarea acesteia cu muşama

şi aleză

II.3. Urmărirea modului de sat isfacere a igienei personale şi

vest imentare a pacientului

II.4. Dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavilor

III. Planif icarea la examenul medical

Scop: crearea unui cl imat favorabil între bolnavi şi echipa

medicală pentru obţinerea cooperări i lui act ive; stabil irea medicaţiei

după diagnosticul existent , reuşi ta şi operat ivi tatea examinări i .

III.1 . Pregătirea salonului pentru examenele cl inice şi vizi ta

medicului

III.2. Pregătirea bolnavilor în vederea vizi tei medicale

III.3. Part iciparea la examenul cl inic general şi notarea în foaia

de observaţie a indicaţi i lor medicului

IV. Recoltarea produselor biologice

Scop: cercetarea în laborator a unor constante biologice ale

organismului af lat în stare patologică

IV.1. Efectuarea puncţiei venoase

IV.2. Recoltarea sângelui pentru examene biochimice,

hematologice, serologice

IV.3. Recoltarea urinei pentru examen sumar de urină

V. Administrarea medicamentelor

Scop: evoluţia stăr i i bolnavului spre vindecare parţ ială sau totală

V.1. Observarea modului cum bolnavul respectă prescripţ i i le

medicale

V.2. Asigurarea circuitului medicamentelor

V.3. Administrarea medicamentelor pe cale orală, parenterală

VI. Hidratarea organismului

Scop : restabil irea echil ibrului hidroelectroli t ic al organismului

VI.1 Hidratarea prin perfuzii

128

VII. Alimentaţia bolnavului

Scop : asigurarea aportului caloric şi energetic (cal i tat iv şi

canti tat iv) necesar întreţ ineri i organismului şi înlesnirea vindecări i .

VII.1. Observarea apeti tului bolnavului

VII.2. Calcularea raţ iei al imentare

VII.3. Întocmirea fişei de al imentaţ ie zi lnică

VII.4. Alimentaţ ia act ivă a bolnavilor

VIII. Steril izarea instrumentelor şi materialelor folosite în

activitatea medico-sanitară

Scop : real izarea procesului de asepsie, prin care se previne

pătrunderea germenilor în organism, prin soluţi i de continuitate.

IX. Supravegherea bolnavilor

Scop : stabil irea diagnosticului şi aprecierea evoluţiei boli i şi

implici t starea bolnavului

IX.1. Observarea faciesului , stăr i i psihice şi a stăr i i de conştienţă

a bolnavului şi reactivi tăţ i i generale

IX.2. Măsurarea şi notarea temperaturi i , T.A., puls, respiraţ ie,

înăl ţ ime, greutate corporală

IX.3 . Observarea tegumentelor şi mucoaselor bolnavului

IX.4.Observarea poziţ iei bolnavului şi evitarea complicaţ i i lor

produse de poziţ ionarea prelungită într-un singur loc (escare)

X. Prevenirea complicaţi i lor

X.1. Schimbarea poziţ iei bolnavului

X.2. Mobil izarea bolnavului

X.3. Asigurarea igienei personale

X.4. Îngri j i r i igienice

X.5. Respectarea medicaţiei şi regimului al imentar

XI. Efectuarea transportului bolnavilor

Scop : deplasarea bolnavilor la difer i te servici i de invest igaţi i ,

diagnostic şi t ratament.

XII. Educaţia pentru sănătate

129

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Prin intervenţi i le sale asistenta medicală part icipă la prevenirea

îmbolnăvir i lor aparatului digest iv, la îngri j irea pacienţi lor cu ulcer

gastro-duodenal acut şi la reabil i tarea celor cu ulcer gastro-duodenal

cronic. Prevenirea ulcerului gastro-duodenal presupune cunoaşterea

factori lor nocivi din mediu, precum şi a grupelor populaţ ionale cu

r isc crescut faţă de această afecţ iune. Se impune part iciparea

responsabilă şi conştientă a populaţ iei la act ivi tăţ i le de profi laxie.

Măsuri de prevenire a îmbolnăvir i i persoanelor cu ulcer gastro-

duodenal:

1. Măsuri de profi laxie primară – vizează reducerea numărului

de cazuri noi de îmbolnăvire

dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecif ice

educaţia populaţ iei privind igiena buco-dentară (denti ţ ie bună

care să asigure o masticaţ ie ef icientă)

educarea populaţ iei privind igiena al imentară: al imentaţ ie

echil ibrată canti tat iv şi cal i tat iv, pregătirea al imentelor fără exces de

condimente, consumul lor la temperatură optimă (nici prea reci , nici

prea f ierbinţi) , orarul al imentaţ iei – mese regulate

educarea populaţ iei privind igiena psiho-nervoasă: servirea

mesei în condiţ i i de relaxare nervoasă, ambianţă plăcută, evitarea

stresului

educarea populaţ iei privind abandonarea obiceiuri lor

dăunătoare: cafea, alcool , tutun, care favorizează evoluţia ulcerelor;

evitarea fumatului înainte de culcare, tutunul mărind secreţ ia de acid

clorhidric

130

2. Măsuri de profi laxie secundară

se urmăreşte prin măsuri le luate ca în evoluţia ulcerelor

gastr ice sau duodenale existente să nu apară complicaţ i i grave

dispensarizarea bolnavilor cu ulcer gastr ic, duodenal , etc.

3. Măsuri de profi laxie terţiară :

vizează real izarea unor acţ iuni dest inate recuperări i

invalidi tăţ i lor funcţionale ale bolnavilor cronici cu ulcer gastro-

duodenal .

131

III. CONCLUZII

Studiul real izat şi prezentat în această lucrare aduce clar if icări

legate de tehnici le şi practica îngri j i r i i bolnavilor de ulcer gastro-

duodenal , f i indu-mi de un real folos în act ivi tatea desfăşurată.

De asemenea, impactul fizic şi psihic al acestei boli , precum şi

necesi tatea formări i unor deprinderi igieno-dietet ice adecvate ale

bolnavilor , m-au determinat să analizez, să studiez şi să aprofundez

cunoştinţele legate de aceasta, pentru o mai bună educare a bolnavilor

af laţ i în tratament şi sub îngri j irea mea.

În urma analizei efectuate s-a constatat că în ţăr ile puternic

industr ial izate frecvenţa acestei afecţ iuni este de 15% din populaţ ia

adultă cu raportul între ulcerul gastr ic şi ulcerul duodenal egal cu

1/3. Ulcerul gastro-duodenal este mai frecvent la bărbaţi decât la

femei raportul f i ind de 3/1.

Ulcerul duodenal este mai frecvent la vârstă adultă (35-40 de

ani) , cu o frecvenţă în creştere la adolescenţi , pe când incidenţa

ulcerului gastr ic creşte constant cu vârsta.

Datori tǎ metodelor noi de tratament,pacienţi i cu ulcer

gastroduodenal pot duce o viaţǎ normalǎ,fǎrǎ sǎ l i se impunǎ

modificarea st i lului de viaţǎ sau restr icţ i i dietet ice.

132

BIBLIOGRAFIE

1 MEDICINĂ INTERNĂ, VOL I Editura Naţional 1999

– Dr. Dan Georgescu

2 MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ PENTRU CADRE MEDII Editura medicală 1998

– C. Borundel

3 MEDICINĂ INTERNĂ Editura medicală 1999

– L. Gherasim

4 PATOLOGIE CHIRURGICALĂ, VOL VIEditura Medicală 1987

5 ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENALEditura Medicală 1986

– I . Puşcaş

6 ANATOMIA OMULUI, VOL IIEditura Didactică şi Pedagogică 1974

– V. Papil ian

7 ALIMENTAŢIA OMULUI BOLNAVEditura Medicală 1980

– Iulian Mincu

8 GHID DE NURSINGEdiţ ia 1998

– Lucreţ ia Tit ircă,

9 TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALIEdiţ ia IV 1998

–Lucreţia Tit ircă

10 URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALEEdiţ ia a III-a 1999

– Lucreţ ia Tit ircă

11 BREVIAR DE EXPLORĂRI FUNCŢIONALE ŞI DE ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUIEdiţ ia 1999

– Lucreţ ia Tit ircă

133