ingrijire la domiciliu lp

7/27/2019 Ingrijire La Domiciliu LP

http://slidepdf.com/reader/full/ingrijire-la-domiciliu-lp 1/39

Ingrijire la domiciliu LP

1. Atribuţiile principale a ingrijitorului la domiciliu privind ingrijirea bătranilor şi a bolnavilor

2. Procesul imbatranire fiziologică

. !oţiuni fundamentale a individului

"tatutul in care asistentul poate să fie un adevărat profesionist in ingrijirea persoanelor.#unca ei merită mai mult decat o slujbă$ aceasta ii dă o satisfacţie deosebită.

"copul activităţii asistentului capătă o rezonanţă spirituală motivată financiar.

Activitatea asistentului are la bază cunoştinţe şi deprinderi. Asistentul trebuie săcunoască modul de comportare in asigurarea ingrijirii bolnavului.

Asistentul pune in aplicare deciziile corpului medical$ urmăreşte starea asistatului şicomportamentul lui. %in punct de vedere profesional$ asistentul va oferi servicii sigure şi

complete. "e recomandă ca deprinderile şi cunoştinţele sale să fie perfecţionate continuu.

Acţiunile pe care asistentul le face trebuie să bazeze pe increderea pacientului. Asistentul

asigură ingrijirea persoanei asistate cu scopul se a&şi recaştiga starea de sănătate.Asistentul priveşte pacientul ca pe un tot unitar$ urmărind in acelaşi timp şi

ec'ilibrarea psi'ologică.

Altă atribuţie este supraveg'eată nu numai asistatul$ ci şi a persoanei din subordine ale

cărei activităţi le coordonează.(ecuperarea ) are ca obiectiv adaptarea asistatului pe care le aduce starea de boală sau

de 'andicap.*omunicarea este prezentă permanent in procesul de ingrijire. Asistentul va comunica

adecvat atat cu pacientul cat şi cu familia acestuia.

Indrumarea ) este o acţiune individualizată pe care asistentul o prezintă bolnavilor.Asistentul le va aduce la cunoştinţă acestora diferite verigi ale procesului de ingrijire la care

bolnavii pot lua parte.

Protejarea drepturilor şi intereselor asistatuluiAsistentul va poseda cunoştinţe şi deprinderi intelectuale pentru a observa stările prezente la

pacient$ pentru a solicita sprijinul celorlalti membri a ec'ipei de ingrijire atunci candcompetenţele sale sunt depăşite. Asistentul va avea deprinderi practice care trebuie să

cuprindă abilitatea de a&şi desfăşura abilităţile de asistent.

Eficienţa procesului de îngrijireAsistentul asigură igiena$ alimentaţia şi mobilitatea asistatului. Asistentul va avea capacităţi

afective care se referă la posibilitatea de a stabili şi dezvolta relaţii adecvate cu pacientul şifamilia acestuia. *apacitatea afectivă de a fi afectuoasă cu pacientul$ de a dovedi inţelegere

pentru el şi de a avea in vedere un climat optim necesar vindecării$ameliorarea stării de sănătate.

%efiniţie. Procesul de îngrijire reprezintă implicarea asistentului in activitatea comple+ă de

supraveg'ere a stării de sănătate de prevenire a imbolnăvirii$ de vindecarea unei boli$ deingrijire$ de recuperare şi compensare a unei independenţe şi desupraveg'ere şi de indrumare

a asistaţilor.

Nevoile fundamentale a persoanei asistateIn activitatea de ingrijire$ intreaga ec'ipă urmăreşte satisfacerea nevoilor

fundamentale ale persoanei ocrotită. ,+istă 1- nevoi fundamentale ale individului sănătos

1. A respira

2. A bea şi a manca

. A elimina-. A se mişca şi a avea o bună postură /poziţie0

1



. A dormi şi a se odi'ni. A menţine temperatura corpului in limitele normale

3. Aş păstra igiena corporală4. A se imbrăca şi dezbrăca

5. A evita pericolele

16.A comunica11.A se realiza

12. A se recrea1.A practica religia

1-.A invăţa

Igiena locuinţei şi măsuri de prevenire a accidentelor casnice Igiena corporală zilnică a asistatului

7aia generală Igiena patului şi sc'imbarea lenjeriei de pat

Igiena este ştiinţa care se ocupă cu studierea modului de păstrare a sănătăţii şi a funcţionării

normale a organismului corpului omenesc. Igiena stabileşte reguli de viaţă pentru păstrarea

sănătăţii avand ca rol prevenirea imbolnăvirilor.Ingrijirea asistatului reprezintă o parte importantă a tratamentului acestuia."e va avea invedere menţinerea unui mediu igienic al bolnavului apoi supraveg'erea tuturor funcţiilor

vitale sau a eventualelor tulburări a organismului si aplicarea corectă a tratamentului .

Pentru a menţine un mediu igienic vom ţine cont de următoarele1. aerisirea

2. iluminarea. menţinerea unei temperaturi optime in cameră

-. ventilarea corectă a incăperii

%e asemenea$ se ţine cont de starea generală a pacientului$ de temperaturacorpului$ se urmăreşte greutatea corpului si se observă orice modificare a la nivelul aparatului

respirator$ cardio&vascular$ e+cretor şi a sistemului nervos.

Măsurile de igienă privesc

& Igiena camerii

& Igiena asistatului& *onfortul psi'ologic al asistatului

& *onfortul psi'ologic al asistatului& Alimentaţia lui

*amera bolnavului trebuie să fie aerisită de cel puţin trei ori pe zi$ iluminată. "e

recomandă aerisirea inainte de culcare. 8emperatura in cameră să fie de 26 grade *$ pentru şicopii mici 22&2- grade *. "e recomandă ca lumina naturală să pătrundă in cameră$ geamurile

să fie spalate şi şterse. *amera să conţină cat mai puţin mobilier.*urăţenia se va face cu carpe umede şi detergent. Limpezirea se face cu apă curată şi apoi

dezinfectată. Patul trebuie amplasat in aşa fel să nu fie deranjat de lumină$ iar cel care

ingrijeşte să aibă acces pe toate părţile. In camera asistatului trebuie evitata prezenţa de prisosa rudelor şi prietenilor. Pentru ca aceştia consumă o+igenul.

Igiena asistatului8oaleta se face indiferent de starea pacientului. 7aia generala se interzice numai de medic in

anumite situaţii ca

& 'emoragii interne şi e+terne& insuficienţă cardiacă

& plăgi desc'ise

& boli de piele.

2



In astfel de situaţii bolnavul va fi spălat la pat$ se va avea grijă de temperatura dinsalon care va fi de 26 grade *$ ne vom asigura să nu fie curent. "pălarea se va face cu un

burete sau cu un prosop muiat in apă cu săpun$ sub pacient se pune o muşama$ buretele sestoarce şi se clăteşte intr&un recipient cu apă pus in apropiere. *and facem baia pe regiuni

vom incepe cu faţa$ gatul$ membrele superioare$ apoi partea anterioară$ apoi partea posterioară

a toracelui /spatele0$ coapsele$ membrele inferioare$ organele genitale regiunea perianală.Schimbarea lenjeriei de pat şi de corpLenjeria de corp a bolnavului trebuie sc'imbată cel puţin o dată pe săptămană.*orpul asistatului va fi şters de transpiraţie şi spălat$ iar rufele spălate vor fi uscate şi

incălzite inainte de a le imbrăca.

%acă avem un bolnav imobilizat la pat$ pentru sc'imbare lenjeriei de corp se procedează astfel se pune mana sub mijlocul bolnavului pentru ai scoate cămaşa mai intii

peste cap$ apoi peste maini9 imbrăcarea se face in sens invers /maneci$ cap0. La pacienţiiafectaţi la o mană$ dezbrăcarea se face pe partea sănătoasă$ iar imbrăcarea se incepe cu

mana bolnavă.

7olnavii cu afecţiuni grave care nu pot fi mişcaţi$ acestora li se dă o cămaşă tăiată la

spate$ iar mărginile vor fi pliate la spatele bolnavului. Pentru a sc'imba lenjeria de pat pacientul se mută la marginea patului$ se rulează cearşaful murdar in lungul capului.*earşaful curat se intinde pe partea liberă a patului. Pacientul se intoarce pe cearşaful

curat$ apoi se scoate cearşaful murdar şi se intinde cel curat pe cealaltă parte a patului.

aptarea defectelor bolnavilor imobili!aţi la patAceastă captare se face folosind plosca şi urinarul.

Plosca se utilizează pentru necesităţile bolnavului$ pentru clisme şi pentru efctuareatoaletei organelor genitale. Poate fi confecţionată din metal$ cauciuc sau porţelan. La

bolnavii slăbiţi se recomandă plosca de cauciuc. Plosca trebuie să fie incălzită cand o

utilizezi. Pentru plosca asistenta ridică bolnavul cu mana stangă$ in timp ce cu manadreaptă introduce plosca sub bolnav.

%upă actul defecaţiei este obligatoriu să se facă spălarea regiunii perianale.Asistentul işi spală mainile cu apă şi săpun$ reface patul bolnavului şi aeriseşte salonul.

Plosca după ce a fost golită se spală cu apă$ se freacă cu o perie specială$ se pune apoi

intr&o soluţie de cloramină sau clorură de sodiu. :rinarul este un recipient confecţionat dinsticlă sau metal care este utilizat pentru captarea urinei bolnavului imobilizat la pat.

;olosirea şi spălarea acestuia se face ca şi la ploscă.

#obilizarea bolnavului

Alimentaţia activă şi pasivă

!oţiuni de 'idratare şi des'idratare

Administrarea medicamentelor

Mobili!area pacientului"c'imbarea poziţiei pacientului este importantă$ deoarece imobilizarea indelungată

poate determina apariţia unor complicaţii la bolnavii in poziţie decubit /culcat0. #obilizarea

va incepe cu mişcarea capului şi cu sc'imbarea poziţiei membrelor$ inferioare şisuperioare. Apucarea se face cu toată mana protejand porţiunile dureroase. "c'imbăm

poziţia din decubit dorsal in decubit & se face de una sau două persoane. "e prinde bolnavul de umăr şi după ce toracele a fost intors lateral$ se e+ecută manevra la nivelul

bazinului şi la nivelul picioarelor.

%in poziţia decubit dorsal bolnavul poate fi ridicat in poziţie de semişezut cu ajutorulunor persoane in plus. Poziţia aceasta se recomandă

& bolnavilor cu afecţiuni cardiace

& bolnavilor in varstă şi in perioada de convalescenţă.(idicarea bolnavului din decubit in poziţia de şezut se realizează prin introducerea

3



unei maini sub şezutul bolnavului$ iar cu cealaltă mană susţinem bolnavul din spatesprijinindu&i capul.

Pentru bolnavul in stare gravă$ ridicarea acestuia se realizează de către doi asistentiaşezaţi de o parte şi de alta a patului. #enţinerea in această poziţie se face cu ajutorul

pernelor aşezate la spatele bolnavului. %upă ce bolnavul se menţine in poziţie şezand$ se

poate trece la aşezarea lui la marginea patului.(idicarea bolnavului in picioare /ortostatist0 reprezintă o etapă ulterioară aşezării la

marginea patului. Asistentul va sprijini pacientul de ambele a+ile şi il va ridica.%upă o perioadă de imobilizare mai lungă$ bolnavii vor face primii paşi sprijiniţi de

asistenti sau utilizand un cadru metalic$ iar dacă starea lor e mai bună se va permite

bolnavilor să meargă singuri.

onfortul psihologic al asistatuluiAsistentul care ingrijeşte bolnavul la pat va observa dacă este liniştit sau nervos$abătut sau liniştit$ Prin conversaţia purtată cu el să poată afla dacă acesta a dormit bine$

dacă ii este frică de ceva$ eventual de unele manevre de investigaţie sau a unor tratamente

neplăcute. %e obicei pacienţii sunt indispuşi din cauza bolii lor şi in general atunci cand

observă că boala progresează. "e recomandă ca pacientul să fie sustras de la acesteganduri. "e discută cu el despre boală incercand să se anuleze unele temeri nefondate.

"limentaţia activă şi pasivă:n factor important in reabilitarea fizică a unui individ este alimentaţia ec'ilibrată.

Personalul de ingrijire va urmări calitatea alimentelor$ a regimurilor servite. "e va asiguramasa la timp. "e va creea o bună dispoziţie in timpul servirii mesei. Alimentaţia trebuie să

fie variată şi completă.alimentaţia va conţine toate principiile alimentare glucide$ proteine$lipide$ vitamine şi săruri minerale. In alimentaţia asistatului este necesară respectarea

regulilor de igienă$ pentru a impiedica introducera in organism a unor microbi sau ouă de

paraziţi. "e recomandă ca bolnavul să mestece lent mancarea. Preparatele să fie cat maivariate. %acă medicul permite la prepararea 'ranei se pot utiliza şi condimente. Asistentul

va urmări conţinutul de lic'ide pe care bolnavul o bea. Apa se poate inlocui cu supe$limonade$ sucuri naturale de fructe sau ceai. In afecţiunile cardio&vasculare cum ar fi

'ipertesnsiunea arterială sau afecţiuni renale$ cantitatea de lic'ide este limitată la

recomandarea medicului. In cazul in care asistatul are nevoie de o mare cantitate delic'ide /transpiră mult$ stări febrile$ des'idratări$ into+icaţii grave0 se urmăreşte in

permanenţă ca bolnavul să bea cantitatea de lic'ide prescrise urmărindu&se şi cantitateade lic'ide eliminate.

,+istă trei feluri de alimentaţie

& activă& pasivă

& artificialăAlimentaţia activă ) se recomandă la pacienţii care se deplasează şi se face in sala

de mese. La pacienţii care nu se pot deplasa alimentaţia se serveşte cu ajutorul unei

măsuţe aşezată la patul bolnavului.Alimentaţia pasivă & este recomandată la pacienţii in stare gravă. Asistentul va 'răni

bolnavul. 7olnavul este aşezat in poziţie semi&şezandă$ asistentul se aşează in parteadreaptă a bolnavului$ susţinandu&i capul cu mina stangă. Lic'idele vor fi administrate din

vase semi&umplute.

In cazul in care bolnavul este in stare gravă$ se va folosi linguriţa sau pipeta.Alimentaţia se face cu ing'iţituri mici ca să nu se inece bolnavul. La pacienţii care au febră

şi apetit scăzut alimentaţia se va da cand starea bolnavului o permite. %upă terminarea

alimentaţiei bolnavul este aşezat comod in pat.Alimentaţia artificială ) recomandată pacienţilor in stare gravă şi de inconştienţă$ la

4



pacienţi cu tulburări de deglutiţie$ la pacienţi cu strieturi esofagiene sau cu necativistalimentar.

<astrostomie & Alimentaţia artificială se face prin sondă. Alimentaţia prin sondă seface la bolnavii inconştienţi sau la cei cu tulburări de deglutiţie. "onda se dezinfectează şi

se unge cu o substanţă lubrifiant$ se introduce prin nas sau gură pană cand ajunge in

stomac. La capătul liber al sondei se fi+ează un leucoplast pe faţa bolnavului. Prin sondăse pot introduce lic'ide incălzite la temperatura corpului. "e introduc -& doze ce

reprezintă raţia zilnică alimentară foarte lent. Prin sondă se pot introduce medicamente prescrise pe cale bucală. *and se scoate sonda se introduc 266&66 mml apă$ care face

parte din raţia zilnică a bolnavului. La recomandarea medicului se poate scoate sonda.

In cazul pacienţilor cu strieturi esofagiene alimentaţia se face prin fistulă gastrică$ prin sonde de cauciuc. "onda este fi+ată la peretele abdominal. ;istula va fi acoperită de

un pansament steril pentru a nu se infecta. Pielea din jurul fistulei se verifică$ deoarecesucul gastric poate determina iritarea şi formarea rănilor in jurul sondei. "e recomandă ca

pielea să fie ştearsă in fiecare dimineaţă cu o compresă sterilă$ apoi se aplică o cremă cu

antibiotic care se acoperă cu tifon steril.

Alimentaţia prin perfuzie & se face o alimentaţie intravenoasă şi se pot administraalimente sub formă de soluţii concentrate glucoză$ lipide$ aminoacizi. (itmul deadministrare depinde de natura şi concentrarea lui.

(egimuri alimentare & sunt prescrise de medic. Asistenţa dieticiană va intocmi

regimul alimentar pentru bucătărie.1. (egimul de cruţare /absolut0

2. (egimul 'idric. (egimul 'idro&za'arat

-. (egimul lactat

. (egimul făinos. (egimul lacto&făinos

3. (egimul vegetarian4. (egimul carnat

5. (egimul complet

16.(egimul desodat /fără sare0

11. (egimul 'iperpotasic

12.(egimul 'ipopotasicIn bolile aparatului respirator regimul este bogat in substanţe nutritive.

In bolile pulmonare necesită supra alimentarea bolnavului.

In bolile cardiace alimentele se dau in intregime$ dar cu conţinut scăzut de sare 2&-g =zi. Lic'idele sunt limitate pană la . &2 l$ mese mici şi mai dese pentru a nu obosi inima$

masă de seară va fi cu - ore inainte de culcare.In bolile digestive este un regim sever.

In ulcer gastro&duodenal in perioada dureroasă se dau lactate$ făinoase şi in funcţie

de evoluţia bolnavului$ carne de pasăre$ peşte$ legume$ grăsimi vegetale.In bolile renale ) regim scăzut in proteine şi sare.

Simptomele bolilor respiratorii#ngrijirea acordată asistatuluiIn bolile aparatului respirator se constată mai multe simptome

1. Durerea toracică diferită ca localizare$ intensitatea şi modul de apariţie. %urereatoracică crează disconfort$ perturbează somnul bolnavului$ limitează mişcările.

2. Tusea poate fi uscată sau umedă. Poate să se instaleze o tuse matinală sau seara in

anumite poziţii.8usea epuizează pacientul si perturbă somnul. In unele situaţii estenecesară provocarea tusei pantru a facilita eliminarea secreţiilor.

5



. Expectoraţia /eliminarea sputei0 ,+pectoraţia prezintă caracteristici diferite. "puta estee+aminată microscopic şi macroscopic. "puta este un produs patologic periculos

propagarea infecţiei.

-. Dispnee ) este o respiraţie dificilă cauzată de scăderea aportului de o+igen şi de

creşterea bio+idului de carbon. %ispneea determină an+ietate.

. Hemoptizia – inseamnă evacuarea din căile respiratorii de sange. "e intamplă inafecţiuni pulmonare /tuberculoză pulmonară0.

. Sughiţul – caracteristic in tumori pulmonare şi pleurezie /inflamarea feţei pleurale0Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă o alterare a respiraţiei$ cianoză /invineţirea

tegumentului0$ transpiră abundent$ febră in astmul bronşic$dispnee$ an+ietate$ tuse cu

e+pectoraţii$ imposibilitatea de a vorbi$ 'ipertensiune arterială. In bolile respiratorii se vamenţine pacientul in poziţia care să faciliteze respiraţia$ poziţia şezand. "e va ajuta

pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale. "e recomandă 'idratareacorespunzătoare pentru fluidificarea secreţiilor. "e recomandă un regim alimentar fără

sare. %acă i sa prescris cortizon$ va fi ferit de frig şi umezeală$ inclusiv de factori

emoţionali. "e recomandă cure in staţiuni saline pacienţilor care au astm bronşic. "e

face toaleta cavităţii bucale după e+pectoraţii. Pacientul trebuie să ducă o viaţăec'ilibrată$ să facă gimnastică respiratorie.

Sintomele bolilor cardio$vasculare şi îngrijirea acordată asistatului"imptomele pacienţilor cardio&vasculari

& durerea care poate fi localizată precordial şi retrosternal$ durerea este foarte intensă$este accentuată la efort$ mişcările determină disconfort şi an+ietate.

& dispneea poate să apară la efort sau in repaos cu predilecţii noaptea$ poate fi insoţităde tuse şi nelinişte.

& palpitaţii ) pot surveni izolat sau in accese determinate de stări emoţionale$ de abuz de

cafea sau tutun$ determină an+ietatea pacientului.& paloare

& cianoză:neori bolnavul poate prezenta greţuri$ vărsături$ astenie. In infarctul miocardic se

instalează o necroză la nivelul muşc'iului cardiac$ poate fi o suprafaţă mică sau intinsă.

%etermină durere cu senzaţie de > moarte iminentă> este an+ios printr&un deficit deingrijire$ greţuri$ vărsături care nu se pot alimenta.

Ingrijirea acordată in cazul bolnavilor cu afecţiuni cardio&vasculară1. se recomandă reluare treptată şi progresivă a efortului fizic.

2. alimentaţie ec'ilibrată

. c'imioterapie in servicii specializate. Pacienţii cu afecţiuni cardiace trebuie să facă cură balneară şi se vor prezenta la control periodic.

Semnele bolilor digestive% #ngrijirea acordată asistatuluiPrincipalele simptome ale bolilor digestive

1. Hipersalivaţia /silloree0. In această situaţie saliva se revarsă in afara cavităţii bucale$

lucru numit stomatită sau afecţiuni ale esofagului. Hiposalivaţia o cantitate mai mica /asialie0. ?iposalivaţie este cauzată de des'idratarea

sau into+icaţie cu belatona /mătrăgună0. %isfagia este cauzată de tumori$ disfuncţii aleesofagului.

2. norexia inseamnă lipsa poftei de mincare. "e intalneşte in cancer gastric$ cancer

'epatic$ gastrite şi duodenite. Poate să fie selectivă pentru carne şi grăsimi.

. !reţurile "i vărsăturile pot să apară precoce in ulcerul gastric şi după 2&- ore după

masă in ulcerul duodenal. <reţurile şi vărsăturile pot apărea cu conţinut alimentar in

gastrite şi in ulcer pot avea un conţinut alimentar mai vec'i /alimente ingerate cu 2-&24ore inainte0. @ărsăturile pot avea un conţinut bilicor /fierea0$ pot avea conţinut sanguin

6



sau vărsătura cu sange ) 'ematemeza$ pot apărea in boli ulceroase complicate cat şi incancerul gastric.

-. Durerea localizată în epigastru şi poate apărea imediat după masă sau noaptea ) ulcer gastroduodenal. %urerea mai poate fi localizată retrosternal intalnită in bolile esofagului.

%urerea localizată in 'ipocoldum drept & intalnită in colecistită /vezica biliară0.

. Durerea a#dominală este intalnită in rectocolită. Poate să iradieze in spate intalnită inulcerul gastroduodenal. In umărul drept intalnită in fitioza biliară.

. $egurgitatie ) reprezintă un reflu+ alimentar din esofag in stomac in cavitatea bucală.

3. Eructaţia reprezintă evacuarea gazelor din stomac sau esofag şi se intalneşte la

persoanele care mănancă repede.

4. Pirozis /arsură retrostenală0 inlocuieşte durerea şi se intalneşte in 'iperaciditategastrică.

5. %eteorismul /acumularea gazelor in intestin0 intalnită in colită$ colecistită şi ciroză'epatică.

16. Diareea "i constipaţia cauze infecţioase$ se poate intalni in diaree urmată de

constipaţia$ boală numită cancer de colon. *onstipaţia este cauzată de repausul

prelungit la pat. %elena este o 'emoragie digestivă superioară e+teriorizată prin scauncu sange este intalnit in ulcer 'emoragic$ ciroză 'epatică şi varice esofagiene.

#ngrijirea acordată pacienţilor ne ocupăm de reec'ilibrarea 'idroelectrică.

recoltăm analize de laborator se pregăteşte bolnavul de operaţie şi se face baie şi se recomandă bolnavului să nu

mănance inainte de operaţii timp de 12 ore

se recomandă spălături gastrice

:rmărirea produselor biologice. @alorile normale ale temperaturii corpului sunt situate

intre B&3B.8emperatura este influenţată de

&arstă & temperatura de varsta a treia scade .B&3B$ iar temperatura la pensionarii devarsta a III&a odată cu mecanismele de control a temperaturii se degradează9

exerciţiu 'izic & e+erciţiile fizice pot să ridice temperatura corpului9

mediu & umiditatea aerului$ prezenţa curentului de aer94

in'luenţele hormonale & la femei e+istă variaţii mari de temperatură a corpului in

comparaţie cu bărbăteşti9

temperatura lichidelor consumate fierbinţi sau reci9

variaţii u"oare ale temperaturii(

#ăsurarea temperaturii se face prin mai multe metode orala /gură0

a+ilară

rectală8emperatura se măsoară de 2 ori pe zi$ dimineaţa şi seara. In funcţie de situaţie$ se

măsoară din 2 in 2 ore. *reşterea temperaturi peste valorile normale se numeşte'ipertensiune. *and temperatura ajunge la valori cuprinse Intre -1B&-2B*$ situaţia se

numeşte 'ipertermie. Iar cand temperatura corpului scade sub B* se numeşte

'ipotermie. 8emperatura se notează de foaia de temperatură.*alea orală & se măsoară temperatura oral cu ajutorul unui termometru special

pentru gură. "e interzice temperatura orală la pacienţii cu traumatisme la nivelul gurii$ la ceicare au suferit intervenţie c'irurgicale /la gură0$ la sugari şi copii sau la cei cu frisoane.

8emperatura rectală. Acest mod este contraindicat la pacienţii care au operaţii perect sau la cei cu afecţiuni rectale$ la cei cu aparate gipsate sau cu afecţiuni ale coloanei.

7



8emperatura rectală este indicată la sugari şi copii. "e recomandă termometru individual.8ermometrizarea a+ilară & este cel mai sigur şi mai comod mod. 8ermometrele sunt

păstrate in soluţie dezinfectantă /cloramină0.8ermometrele se ţin in poziţie verticală$ iar pefundul recipientului se pune un strat de vată. Inainte de ai lua temperatura se recomandă

spălarea termometrului$ iar a+ila va fi ştearsă de transpiraţie. 8ermometrul inainte de

folosire va fi verificat$ ne uităm la coloana de mercur care trebuie să fie sub grade *.8ensiunea arterială urmăreşte starea de sănătate a pacientului. 8ensiunea arterială$

urmăreşte presiunea cu care sangele circulă in vase. 8ensiunea arterială se modifică subinfluienţa unor factori stresul$ frica$ an+ietatea$ unele medicamente pot influienţa creşterea

sau scăderea tensiunii arteriale a pacientului. 8ensiunea arterială se măsoară cu

tensiometrul prin metoda ascultatorie$ palpatorie$ oscilometrică care presupune prezenţaaparatului oscilometru. Pentru a măsura tensiunea arterială prin metoda ascultatorie se

aplică pe braţ manşeta deasupra plicei cotului se aşează stetoscopul pe artera 'umeralăsub manşetă se inc'ide robinetul de la para de cauciuc şi se unflă manşeta pană la

dispariţia pulsului$ apoi se desc'ide incet robinetul. Primul zgomot care se aude in urec'i

corespunde tensiunii arteriale ma+ime. "e continuă decompresarea manşetei pană la

dispariţia zgomotului. :ltimul zgomot care se percepe cu ajutorul stetoscopului reprezintătensiunea arterială minimă. #etoda palpatorie presupune aceleaşi manevre şi se foloseşte

pentru luarea pulsului care reprezintă tensiunea arterială ma+imă. Aparatul oscilometru )

se comprimă progresiv arterele folosind o maşetă pneumatică care provoacă vibraţii la

nivelul peretelui arterial. Aceste vibraţii sunt inregistrate de acul magnetului sub forma unor oscilaţii.

Pulsu l reprezintă rezultatului impactului dintre masa de sange impinsă in cavitateaventriculară şi masa de sange intalnită in sistemul arterial. ;recvenţa pulsului este egală cu

numărul de bătăi cardiace. Pulsul se măsoară la diferite artere. "e pot lua la artera

femurală$ carotidă$ pedioasă. Pulsul se măsoară de două ori pe zi şi valorile se notează infoaia de observaţie. Pulsul este influienţat de febră$ e+erciţii fizice$ durere acută$ de

anumite medii de an+ietate şi de varstă. "e recomandă ca atunci cand luăm pulsul săe+plicăm in ce constă această metodă. Pentru aceasta trebuie să fie rela+at şi in timpul

măsurării se recomandă să vorbească. Atat la tensiunea arterială cat şi la puls se

recomandă cel puţin o jumătate de oră ca pacientul să stea in repaus.Pulsul are valori intre 6&46 de bătăi = minut.

8ensiunea arterială & 8.A. ) la adult este intre 126 ma+ima şi 46 mml coloană demercur$ iar la persoanele invarstă 8.A. are valori intre 1-6 ma+ima şi 56 &166 mml coloană

de mercur.

(espiraţia reprezintă un semn vital care se urmăreşte la pacient. In mod normalrespiraţia este regulată şi are o amplitudine scurtă. ;recvenţa respiratorie variază in funcţie

de varstă. La copil avem 6&6 respiraţii=minut. La adult este de 12&26 respiraţii=minut.(espiraţia poată să fie incetinită$ numită bradipsnee şi poate să fie accelerată )

ta'ipnee. ,ste influienţată de stress$ an+ietate$ varstă$ poziţia capului$ mediu şi de efortul

fizic.#ăsurarea frecvenţei respiraţiei cere ca pacientul să fie in repaus timp de &16 min

in poziţie culcată. "e evidenţiază toracele pacientului descoperind toracele şi abdomenul şise măsoară un ciclu respirator complet /inspiraţie & respiraţie0 şi se plasează mana pe

toracele pacientului. "e declanşează cronometru pe o perioadă de un minut. La copil se

recomandă să se măsoare respiraţia pe o perioadă de mai multe minute.%iureza ) reprezintă cantitatea de urină eliminată de rinic'i in 2- de ore. In decurs

de 2- de ore numărul emisiilor de urină este de -& la adult$ 16&1 la sugar şi &3 la sugarul

mai mare. ,misiile de urină sunt mai frecvente ziua şi reduse noaptea. In mod mormal in2- de ore se elimină 166 mml urină. %ar cantitatea poate să varieze intre 66&666 mml$

8



influienţate de lic'idele băute$ să fie lic'ide pierdute prin transpiraţie$ scaun sau evaporare prin plămani. La urină se urmăreşte culoarea şi mirosul. :rina normală are culoarea galben

desc'is. :rina la un individ normal poate să fie şi brun inc'is şi in special la cel care nu aconsumat lic'ide.

:nele medicamente colorează urina de aceea trebuie atenţionat pacientul. In cazul

de boală sau patologie$ culoarea urinei poate să fie brun inc'is ca berea$ in 'epatite brunroşcat$ in stare febrilă şi in afecţiuni renale sau poate fi o urină roşie cand se elimină

sange. :rina are un miros slab$ dar după o perioadă capătă miros amoniacal. In situaţie patologică urina işi sc'imbă mirosul. In diabet za'arat sau vărsături abundente urina

capătă miros de acetonă sau mere verzi.

%in urină se fac e+amene de laborator

) sumar de urină & se recoltează urina de dimineaţă din mijlocul jetului urinar9

) urocultura ) se recoltează in eprubete sterile.Pentru determinarea cantităţii de urină pe 2- de ore colectarea se incepe de la ora 4

dimineaţa şi se termină a doua zi la aceeaşi oră. 7olnavul va urina numai in recipientul dat.

Pentru diureze se recomandă recipiente gradate spălate riguros.

"caunul. Pentru unele afecţiuni digestive este necesară urmărirea scaunelor bolnavului. Asistenta va observa sistematic numărul scaunelor pe 2- de ore$ mirosul şiconsistenţa acestora. La copil scaunul diferă in funcţie de alimentaţie. !ou&născutul elimină

in primele zile un scaun numit meconiu de culoare verde brun inc'is. Alimentaţia la san

determină o culoare galben&aurie cu miros acrişor. !umărul scaunelor la un nou&născuteste de &- ori=zi pană in a &a lună$ apoi la 2& scaune=zi. Alimentaţia determină culoarea

scaunului de galben inc'is$ miros fad$ numărul scaunelor de 2& in 2- de ore. In icterul'emolitic culoarea scaunului este de brun inc'is$ in 'epatită culoarea este albicioasă.

"e recoltează in bazinet curat care se păstrează pană la vizita medicului. In stare de

diaree se impune efectuarea coproculturii /cultura bacteriană0. "caunul se notează in foaiade observaţie.

%iabetul za'arat face parte din bolile cronice. ,ste o boală cronică caracterizată prinslăbirea organismului. "e manifestă prin sete e+cesivă$ nevoia continuă de a urina$ slăbire

şi oboseală. Pacientul are o foame accentuată.

La un pacient cu diabet dezec'ilibrat apar următoarele probleme scădere ingreutate$ vărsături$ diaree. 8oate aceste simptome duc la des'idratare$ respiraţie adancă şi

zgomotoasă$ respiraţie cu miros caracteristic de acetonă sau mere verzi. %atorită creşteriicantităţii de glucoză in sange şi a multiplelor tulburări ce apar in organism$ diabetul se

poate complica cu infecţii furuncule$ eczeme$ abccese dentare$ tuberculoză. #ai apar in

diabet tulburări ale nervilor periferici$ boli de oc'i şi ale vaselor de sange. *a tratament serecomandă regim alimentar cu glucide reduse$ medicaţie antidiabetică ajungand pană la

injecţii cu insulină.#ngrijirea. Personalul medical urmăreşte aplicarea unor reguli de viaţă$ alimentare şi

medicaţie adecvată in vederea obţinerii ec'ilibului normal.

9



"stmul bronşic,ste o boală respiratorie care are drept cauze diferiţi factori alergici ca părul de

animale$ polenul$ praful$ mucegaiul$ fan cosit$ floare de tei."unt factori nealergici ) cauze 'ormonale$ psi'ice$ c'imice$ termice. Astmul bronşic

se manifestă prin e+cese de crize care survin brusc in plină sănătate$ uneori inainte de

criză bolnavul are o grreutate in inspiraţie$ senzaţie de mancărime in nas$ crize de strănut$secreţie nazală abundentă şi stare de agitaţie.

*riza de astm se caracterizeză prin ritm respirator incetinit$ prin e+piraţie prelungităşi şuerătoare. 7olnavul are senzaţia de sufocare$ o criză durează de la o jumătate de oră

pană la o oră. %upă această perioadă manifestările se diminuează$ iar criza de astm

bronşic se termină cu o e+pectoraţie prin care bolnavul elimină o spută mucoasă cu aspect perlat. *ind crizele de astm bronşic depăşesc o oră situaţia pune in pericol viaţa bolnavului

deoarece se instalează insuficienţa respiratorie şi c'iar moartea bolnavului. *riza de astm bronşic este foarte variată$ in unele cazuri accesele de criză pot să dispară complet sau pot

să se cronicizeze. 8ratamentul este recomandat de medic cat şi profila+ia bolii. *a ingrijire

se urmăreşte inlăturarea cauzelor care pot determina astmul bronşic. "e recomandă o

viaţă liniştită cu evitarea emoţiilor şi a stărilor de tensiune nervoasă. "e recomandăgimnastică respiratorie.

Epilepsia are drept cauze diverse infecţii$ tumori$ tulburări metabolice sau into+icaţii

cu diverse substanţe. ,pilepsia poate să fie generalizată$ focallizată$ situaţia cand pacientul

are crize epileptice$ ec'ivalenţele epileptice. ,pilepsia generalizată se mai numeşte şi crizamajoră epileptică. "e manifestă prin crize generalizate.

%ebutul bolii este anunţat de o senzaţie care precedă criza care se numeşte aură.Apoi bolnavul işi pierde cunoştinţa$ cade şi tot corpul se contractă$ după cateva secunde11

apar contracţii ritmice. 7olnavul işi poate muşca limba$ apare spumă la gură$ pierde urina şi

fecalele$ apoi adoarme brusc. La trezire nu&şi mai aminteşte nimic din criză.

& epilepsia 'ocală ) apare tot in crize cu localizare la nivelul membru sau jumătatede corp. *rizele pot fi sub formă de ameţeli sau furnicături la nivelul unui membru sau

jumătare de corp. Pot să apară 'alucinaţii auditive sau vizuale.

& a#senţele de tip epileptic /crizele minore0 ) se caracterizează prin pierderea

bruscă a cunoştinţei pentru cateva secunde$ dar bolnavul nu cade. %upă criză bolnavul işireia activitatea ca şi cum nimic nu s&ar fi intamplat. ,l nu&şi aduce aminte această stare.

& echivalenţele epileptice ) in această formă bolnavul işi pierde cunoştinţa mai mult

sau mai puţin. 7olnavul are senzaţiii bruşte de agitaţie şi frică fără motiv. 8ratamentul esterecomandat de medic$ trebuie luat strict sub supraveg'ere medicală se recomandă viaţă

normală$ regim adecvat$ activităţi fizice şi psi'ice moderate$ pacientul nu se va e+pune lasoare şi va respecta orele de somn. (egimul alimentar va fi un regim ec'ilibrat din punct de

vedere al proteinelor$ bogat in vegetale$ fructe$ zarzavaturi şi e+clude alcool$ cacao$

cafeaua$ condimentele.

"lcoolismul ) este o stare fizică şi psi'ică care rezultă din consumul e+cesiv

de alcool. C importanţă deosebită o au factorii socio&economici$ obiceiurile şi tradiţiile proprii. *a simptomatologie apare abuzul de alcool şi dependenţa de alcool. *onsumarea

unei cantităţi de alcool timp indelungat antrenează tulburări de natură neurologică şi

psi'ică la nivelul organismului. :n alcoolic are un aspect palid sau roşu$ are tremurături ine+cces$ tremurături ale limbii$ are o atitudine garbovită şi imbătranită precoce$ mers lipsit

de voiciune. In această situaţie alcoolicul poate prezenta gastrită$ ulcer gastric$ ulcer duodenal$ 'epatită cronică$ ciroză. %in grupa complicaţiilor la alcoolic pacientul rămane

indiferent faţă de familie$ şi faţă de familia lui. :n alcoolic prezintă tulburări decomportament etico&social$ agresiv$ grosolan$ violent. ,voluţia este spre demenţă din punct

10



de vedere neuropsi'ologic. 8ratamentul se face in unităţi specializate prin cure dedezinto+icare care urmăresc privarea absolută de alcool. *a ingrijire un rol important il are

familia pentru a sprijini moral pacientul. ,ste necesar ca pacientul să interactiveze cu ceidin jur şi să se bazeze pe ei. Implicarea alcoolicului in activităţi care să&i creeze noi puncte

de sprijin.

&ependenţa de droguri ) este o stare psi'ică şi fizică care rezultă din consumreaunui drog$ stare care se caracterizează prin nevoia imperioasă a unui drog$ in scopul

obţinerii unei stări euforice.%ependenţa de droguri sau to+icomanie prezintă următoarele faze

& fază euforică

& faza tolerantă& faza dependentă

& faza de into+icaţie cronicăLa to+icomani se intalneşte o alimentaţie carenţială$ şi o igienă necorespunzătoare.

"tările to+icomanilor se complică cu stări depresive are conduc la sinuicidere. Aceştia sunt

internaţi in secţia de specialitate şi cură de tratament este abstinenţa de droguri. %upă

e+ternare se pune accent pe resocializare a+ată pe psi'oterapie.'be!itatea ) este o boală de nutriţie şi metabolism. Cbezitatea este o stare

patologică care se concretizează prin creşterea greutăţii ideale cu peste 1&26 Dg şi cu

sporirea masei ţesutului adipos. Poate apărea la persoanele de se+ feminin in perioada

menopauzei in mediul urban. La persoanele care se supraalimentează şi consumă multedulciuri boala poate fi ereditară. "e manifestă prin creşterea in greutate faţă de greutatea

ideală. Pacientul oboseşte repede$ prezintă astenie$ dispnee$ 'ipertensiune arterială$constipaţie. *a intervenţii se recomandă un regim 'ipocaloric$ se interzice cacao$ frişcă$

unt$ carne grasă$ branzeturi grase$ ciocolată. "e recomandă fără restricţie legume$ fructe$

carne albă$ lapte degresat$ lic'idele neindulcite. In spital se recomandă un post absolut$ serecomandă e+erciţii fizice moderate$ mers pe jos 6 ) 56 minute=zi$ inot$ mers pe bicicletă$

un tratament medicamentos de către medic$ se măsoară zilnic greutatea corporală.

Pediculo!a capului ) este determinată de un parazit animal. "e intalneşte la copil

mai des ca la adult /la copii cu tulburări psi'ice0. Prezintă mancărime intensă localizată la

nivelul cefei. Leziunile care apar la nivelul inţepăturilor de păduc'i sunt deseori rupte prinscărpinat ceea ce determină infectarea leziunilor. "e caută paraziţii şi ouăle acestora care

se numesc lindini. "unt aderente la firele de păr$ se face tratament local$ cu spălarea cusăpun. ,+istă săpun cu insecticid$ se recomandă tunderea părului la bărbaţi$ la femei se

face cu acordul lor. %upă spălarea locală se utilizează substanţe insecticide$ se

pulverizează pe toată suprafaţa capului şi se pune o capelină. Cperaţia se efectuează infiecare zi$ se face baie$ se curăţă mecanic cu pieptene des şi cu substanţe c'imice

insecticide. Păduc'ii de corp /imbrăcăminte0. Lenjeria şi 'ainele se pulverizează pană la udcu o soluţie de cime+an. Apoi 'ainele după uscare se pun in sac de plastic in care s&a pus o

pulbere platox(

Scabia /raia0 ) este o infestare a pielii cu un parazit ce se transmite prin contactdirect. "e intalneşte la copilul de varstă şcolară. *a simptome prezintă o mancărime

intensă accentuat seara şi noaptea. Apar leziuni cutanate la nivelul degetelor$ feselor$coapselor$ genunc'ilor$ la nivelul a+ilelor şi perigenital. 8ot pe piele sub formă veziculară

/beşici pline cu apă0$ tratament pe bază de sulf după sc'eme diverse la indicaţiile

medicului. Lenjeria se spală$ se dezinfectează$ se calcă$ atat lenjeria de pat cat şi de corp.%upă ungerea pe corp cu sulf se recomandă baie generală.

11



urs pregătitor pentru plecarea în străinătateEtapa I(Inainte de a pleca cum să mă pregătesc

1. "ă ne deprindem cu ascultarea limbii ) 16 &1 minute

2. "ă vorbim italiană /antrenament0& repetat frazele uzuale pană devin proprii pană vorbirea se adaptează limbii

& intocmiţi o listă de fraze de supravieţuire$ repetat zilnic frazele& aplicaţi ce citiţi in situaţii practice

. 8recerea de adaptare de la o cultură la alta& să ne pregătim să acceptăm tot ce este nou /prejudecăţile0 şi să ne adaptăm$ diferenţa

culturală /certăreţi ) vorbăreţi0$ aspectele de zi cu zi care ii preocupă pe italieni. Acolo să

e+ploarezi mediul$ ce fac oamenii de acolo.-. Autoevaluare completă ) /medicamente$ cu ce pleci acolo0

Etapa II( limba italiană se vorbeşte prost cand ajungi1

stilul de viaţă$ vorbit acasă sau in instituţie

mancarea şi obiceiurile lor petrecerea timpului liber şi relaţiile cu ceilalţi

ceea ce mi se cere din punct de vedere profesional

orarul zilnic / pentru sc'imbare$ masă etc.0 limbajul politicos cu care mă adresez şi cu care mi se adresează

procedurile legate de acte/ vize$ permis etc.0

atitudinea localnicilor faţă de străini

utilizarea transportului de călători sau urban

dificultatea de a&ţi face prieteni sau afaceri)% "limentaţia şi obiceiurile alimentare% #ancarea impreună cu nevoia de adăpost

formează adaptarea la mediu.& modul de preparare a mancării/mediul cultural0

& cauză personală

& senzaţie de foame=pierderea apetitului& spuneţi gazdei ce vă place şi ce nu$ dar politicos$ fără să jigniţi

& invăţaţi denumirea mancării& spuneţi cinstit şi politicos.

*% +imba vorbită prost la sosire& este un efort intens stabilirea relaţiilor$ ) 16 zile pană te obişnuieşti

& efortul de a asculta de a auzi ce se spune& să nu te temi că nu inţelegi şi să ceri să se repete

& anticipaţi cand vreţi să luaţi bilete& lista nominală de cuvinte pregătite.

,% &ificultăţi în a$ţi face prieteni şi atitudinea localnicilor faţă de străini& nu vă limitaţi singuri$ vorbiţi mai mult cu ei

& vorbiţi limba cat mai mult. In grup de romani incercaţi să vorbiţi italiana.

& faceţi efortul de a comunica cu ei& in timpul liber mergi să vizitezi

& folosiţi orice situaţie de a vorbi cu bolnavii şi ai saluta& fiţi atenţi$ politicoşi şi interesaţi$ interacţionaţi

-% Procedurile oficiale mod legal de acte& vamă să fim politicoşi

12



& fotografii tip paşaport/să ai0

.% +imbaj de adresare& tonalitatea limbajului folosit& reformulezi dacă nu ai fost inţeles

& observaţi şi adoptaţi modul de discuţie

& contactul fizic$ statutul persoanei$ gesturi şi mimică.1-

& formule de e+primare politicoasă$ cum vorbesc localnicii şi tonalitatea

& intreabă modalitetea de a te adresa de la un localnic

& acceptaţi ce nu ştiţi şi intrebaţi

/% 0ransport public de călători& inveţi orare$ citiţi tabela$ asiguraţivă transportul$ invăţaţi străzile$ reperul$ mergi pe jos& modul de validare a biletului.

1% Petrecerea timpului liber& obişnuiţi să vă acomodaţi& să nu faceţi gălăgie dacă sunteţi in grup

& acceptaţi sfaturile localnicilor.23)4% 'rarul !ilnic în instituţii şi ga!da& masa$ regulile casei$ adapteazăte la ele

& rutina funcţiei$ punctualitatea$ teste de răbdare şi incredere

& dacă nu iţi covine ceva discută cu cineva.

))% erinţe profesionale& intreabă$ adaptează&te$ anticipează

& să fiţi dispuşi să incercaţi şi e+perimentaţi asupra unui lucru /măncare0

& atitudine pozitivă& vorbiţi limba$ ce simţiţi$ incercaţi să preveniţi spunand gazdei foarte desc'is şi sincer$

dar politicos

& vorbiţi intre voi$ incepeţi o conversaţie& să nu vă simţiţi comple+aţi dacă nu vorbiţi corect limba

& intrebaţi politicos$ acceptaţi invitaţii& prifitaţi de activităţile culturale

& nu judecaţi in grup$ vă faceţi o opinie după o e+perienţă& forţă de supravieţuire

& cum atrageţi atenţia cuiva dacă nu inţelegi cum ceri lămuriri sau planificări

& dacă interlocutorul vorbeşte repede& dacă să te gandeşti un moment

& dacă vreţi să oferiţi ceva& dacă ceri ceva$ ajutorul$ permisiunea

& cum vă e+primaţi o dorinţă

& cum salutaţi pe cineva pentru prima oară$ dacă o cunoşti$ dacă vă prezentaţi& cum răspunzi la o intrebare dacă nu ştii răspunsul

& cum incepi o intrebare de politeţe& cum să inc'eiaţi o conversaţie

& cum ceri ajutor sau informaţii

& respectarea randului.

'bţinerea adaptării sociale& relaţia personală$ increderea$ de analiză de tratament1

& concepţie de viaţă

%efiniţie. (elaţia de ajutorare este o relaţie temporală de afectivitate şi are un rol

activ.

13



(elaţia de ajutorare părinţi&copii durază o viaţă. Prietenie ) egalitate. !evoile clientului ) tratat ca o persoană$ nu ca o categorie gravă$ ca o persoană cu

o defecienţă. "e tratează cu simpatie$ fără să fie judecată sau alungată$ fără să i se deasfaturi sau ordine.

(elaţia asistentă ) client

& nevoile clientului /sentimente0& atitudine$ inţelegere

%efiniţie. (elaţia asistentă ) client este una interpersonală$ de incredere.(elaţia de incredere

& nevoia de a fi tratat ca o persoană

nu ca o categorie9& de a&şi e+prima sentimentele şi

pozitive şi negative9& de a fi respectat ori care ar fi

greşelile$ deficienţa sau slăbiciunile9

& de a avea parte de o inţelegere

plină de simpatie9& nevoia de a nu fi niciodată condamnat$

judecat de dificultăţile in care se află9

& să&şi fundamenteze propriile alegeri şi de a

decide el insuşi pentru propria viaţă9& nevoia de a fi păstrate secretele şi

informaţiile personale. !evoile cientului

& principiul individului9

& facilitatea trăirilor /e+perienţei09& de a răspunde$ de e+primarea trăirilor9

& acceptarea9& a nu&l judeca pe client9

& respectarea autonomiei clientului9

& respectarea secretului personal.

"bu! !egijare E persecuţie E abuz E violenţă@iolenţa este o acţiune intreprinsă pentru a vătăma fizic$ psi'ic.

Abuzul desemnează totalitatea actelor abuzive.

;orme de abuzI. in funcţie de nivelul la care are loc agresarea

& fizic& psi'ic

& social

II. in funcţie de intensitatea gradului de acţiune& violenţă de gradul 6 ) tensiune familiară F certuri repetate

& violenţă de gradul 1 ) violenţa propriu&zisă F stare de stress$ frustrare$an+ietate$ izolare$ lezare fizică şi care necesită timp de vindecare pană la o

săptămană şi nu are drept consecinţă un 'andicap fizic.

& violenţă de gradul 2 F stare depresivă$ izolare$ eliminarea loegăturilor din sistemul relaţiilor familiare la care se adaugă şi leziuni fizice uşoare.1

& violenţă de gradul F are drept urmare afecţiuni neurofiziologiceasociate şi reversibile G leziuni fizice grave asociate G deteriorarea gravă a stării

14



de sănătate$ de confort a victimei.III. in funcţie de incadrarea juridică

10 violenţa este incadrată de lege ca pedepsă /un abuz$ grad de violenţă020 violenţa aflată la limita legală ) fie că nu e reţinută de sistemul juridic$ fie datorită

comple+ităţii ei nu poate fi incadrată juridic foarte strict

0 violenţa juridică propriu&zisă ) cei care o practică nu sunt pedepsiţi$ iar cei care nu oreclamă de asemenea.

Lista abuzurilor intr&o instituţie1. necunoaşterea adevăratelor nevoi şi dorinţe a rezidenţilor

2. necunoaşterea relaţiilor dintre ei

. abordarea bătranilor ca fiinţe fără personalitate-. nerespectarea drepturilor clienţilor la spaţiu şi intimitate

. personalul nu acordă respectul necesar faţă de clienţii instituţiei

. lipsa de dialog din partea factorilor de decizie.

#odul de intervenţie faţă de abuz

1. %efinirea problemei care constă in identificarea elementelor care au condus la

declanşarea crizei.2. Asigurarea securităţii clientului care constă in măsuri de evaluare a naturii crizei şi aconsecinţelor acesteia asupra integrităţii fizice$ psi'ice şi abuzive a celui abuzat.

. Acordarea sprijinului care constă in comunicartea verbală in cadrul intreprinderilor cu

clientul$ a şedinţei de consiliere-. ,+aminarea alternativelor$ etapă care are ca obiectiv scoatera bătranului din situaţia de

victimă. ,laborarea unui plan pe termen scurt$ poate uneori să fie luat intr&un cămin de bătrani.

E5emplul de evaluare a gradului de autonomie a unei persoane de v6rsta a III$aI. ,valuarea gradului de autonomie din punct de vedere a alimentaţie i1. se acordă pentru bătranii ce se alimentează fără ajutor

2. pentru bătranii ce se alimentează singuri dar cu ajutor parţial. cei necapabili să se aşeze singuri la masă sau cu ajutor parţial

-. cei incapabili de a se alimenta

II. ,valuarea autonomiei a capacităţii de deplasare 1. deplasarea fără ajutor din interior ) e+terior

2. deplasarea cu ajutorul bastoanelor şi carjelor . deplasarea numai cu ajutor uman

-. pentru incapacitatea de deplasare$ imobilizare la pat

III. ,valuarea gradului de autonomie dddin punct de vedere a stării de conştienţă 1. bătrani lucizi$ orientare in spaţiu temporar

2. bătrani cu mici tulburări de memorie13

. bătrani cu tulburări de memorie şi psi'ice ce produc desfuncţii in viaţacotidiană

-. bătrani cu tulburări psi'ice şi perturbări importante care generează disfuncţiiasupra anturajului lui.

I@. ,valuarea relaţiilor de comunicare

1. relaţii de comunicare$ proces comunicare bună2. structurat ) pentru comunicare dificilă

. pentru bătranii cu incoerenţă de comunicare şi agresivitate in relaţiile decominicare

-. pentru bătrani incapabili să comunice sau refuză.@. ,valuarea gradului de autonomie din punct de vedere a funcţiei organelor de simţ

15



1. pentru funcţionarea aproape normală2. e+istenţa unor lejere deficienţe a funcţiilor organelor de simţ

. pentru e+istenţa unui deficit necompensat ) procese patologice fără şanse devindecare

-. pentru cauzele de pierdere totală a auzului.

@I. ,valuarea gradului de autonomie din punct de vedere a igienei personale 1. autonomie deplină

2. igienă personală cu ajutor minim. in cazul unui bătran ce solicită ajutor pentru imbrăcare şi toaletă

-. pentru dependenţă in realizarea toaletei.

Intre 1-&24 puncte se solicită internarea clientului intr&un cămin.-&1 puncte ) se solicită internarea timp cămin tip pensiune

7eacţiile pensionarului c6nd încetea!ă viaţa activăI. ;aza pregătitoare

II. ;aza animun

III. ;aza dezamăgirii

I@. ;aza reorientării%eficienţă$ 'andicap$ nevoi speciale(ecuperare$ sistemul msurilor medicale$ sociale$ economice$ educaţionale aplicae n

vederea punerea n sare de afirmare a capaciţii oale sau parţiale a clienului.

(eeducarea implică efortul de normalizare prin diminuarea aspectelor negative sauinlăturarea lor.

*ompensarea constă in dezvoltarea unor rezerve care să preia funcţiile deficitareActivizarea constă in folosirea activă ma+imală a unor calităţi sau forţe reziduale ale

pacientului.

*lasificarea #A,"LCH1. trebuinţe fiziologice ) 'rană$ adăpost$ odi'nă$ se+

2. nevoile de securitate ) ec'ilibrul emoţional$ psi'ic. trebuinţe sociale ) afiliaţie$ adeziune$ indiferenţă apărută sau grup$ societate14

-. trebuinţe relative la om & stare de bine reputaţie$ prestigiu$ consideraţie de o

parte şi de alta. trebuinţe de autorealizare ) sporirea potenţialului creativ

. trebuinţe cognitive ) a şti$ a inţelege

3. trebuinţe estetice ) armonie$ simetrie$ ordine4. trebuinţe concordante ) a ec'ilibra gandire$ simţirea$ voinţa.

*onflictul & este un caz particular al capacităţii care poate lua forma unei lupteintre indivizi sau grupuri$ sau poate lua forma unei simple opoziţii intre două forţe

sau tendinţe. ,ste un blocaj al mecanismelor normale de luare de decizii.

Sindromul de imobili!are8 escare 3 profila5ie şi tratament#obilizarea fizică normală presupune buna funcţionare şi integritatea sistemelor

nervos$ osos şi muscular. In cazul in care sunt afectate anumite părţi ale corpului estenecesară o imobilizare totală sau parţială a pacientului. (epausul la pat urmăreşte

reducerea activităţii fizice şi a nevoilor de o+igen in ţesuturi. "e mai urmăreşte prin repaus

la pat reducerea durerii. Posibilitatea bolnavului să&şi redobandească forţa fizică.Crice boală in fază acută necesită repaus la pat$ dar sunt situaţii obligatorii de

menţinerii a repausului la pat afecţiuni cardio&vasculare /infarct miocardic acut0$ afecţiunineurologice$ /traumatisme craniene$ medulare$ lu+aţii$ entorse$ fracturi$ rupturi musculare0$

in 'epatite şi in faze de cancer in fază terminală$ cu intervenţii c'irurgicale in primele 2-ore. (epausul la pat influienţează pacientul$ reacţia acestuia$ starea de sănătate fizică şi

16



ec'ilibrul emoţional anterior imbolnăvirii. %urata repausului la pat depinde de natura bolii şide starea de sănătate anterioară imbolnăvirii

,fecte ale imobolozării& efecte asupra aparatelor$ organismelor numite efecte sistemice

& efecte psi'o&sociale

& efecte asupra dezvoltării,fectele sistemice

efecte respiratorii /scăderea amplitudinii costale0$ creşterea vascozităţii secreţiilor$ stazain zonele pulmonare efect asupra sistemului cardio&vascular/apariţia frecventă a stării

'ipotensiunii arterostatică0$ c'eaguri vasculare /trombusie0

efect sistemic de natură dermatologică /apari&ia ulcerelor de decubic sau escare0 efect de natură metabolică/demineralizări ale oaselor0$ alterări ale sc'imbului

respiratoric$ tulburări ale mobilităţii gastro&intestinale /constipaţia0 efect de sistem renal /calculi renali$ stază renală$ infecţii urinare0

efect digestiv /constipaţie$ pierderea controlului desfintiar0

,fecte psi'o&sociale & depresia$ modificări de comportament$ sistemului de somn )

veg'e$ scăderea interesului faţă de mediuImobilizarea pacientului sc'imbă rutina zilnică$ el are timp mai mult pentru a segandi la afecţiunea sa$ aceasta ducand la retragerea in sine. Poate apărea ostilitatea$

agresivitatea$ confuzia$ an+ietatea. Asistenta trebuie să se asigure că pacientul doarme

suficient$ il va ajuta să se intoarcă dacă el nu poate.15

,fecte asupra dezvoltării. %acă tinerii nu sunt imobilizaţi la pat se produc intarzieri

ale etapei de dezvoltare. "ugarul sau antepreşcolarul pot fi imobilizaţi in urma unui

traumatism sau din necesitatea de a corecta o poziţie vicioasă a corpului. La copiiimobilizarea prelungită determină intarzierea atat motorie cat şi intelectuală. (ecuperarea

acestor copii va cuprinde activităţi de stimulare fizică şi psi'ică pană la revenirea stării

anterioare. La varnici imobilizarea produce o creştere a independenţei faţă de cei din jur.Pentru unele persoane imobilizarea se instalează treptat$ iar pentru altele imobilizarea

poate survenii brusc mai ales in cazul traumatismelor.Pentru pacienţii imobilizaţi la pat sunt necesare următoarele acţiuni

& restabilirea poziţiei corecte a segmentelor corporale& reducerea riscurilor vătămării pielii şi a sistemului muscular şi sc'eletic

& menţinerea respiraţiei in limitele normale prin stimularea unor mişcări respiratorii

corecte şi prin drenarea secreţiilor din căile aeriene& menţinerea unui ritm normal somn ) veg'e

& incurajarea pacientului pentru implicarea in activitatea de auto&ingrijire& stimularea fizică şi mentală a pacientului.

Intervenţia specifică de terapie recuperatorie

La nivelul metabolismului dieta pacientului imobilizat la pat trebuie să conţină unsupliment caloric şi vitamina *. dacă bolnavul nu se poate 'răni$ alimentaţia se

administrează prin sondă. Alimentaţia va cuprinde aport corespunzător de vtamine$minerale$ electroliţi.

La nivelul aparatului respirator ) se sc'imbă poziţia pacientului la cel mult două ore

elasticităţii plămanilor$ se incurajează pacientul să respire adanc$ să tuşească la 1&2 ore pentru a stimula toţi lobii pulmonari şi a aduce secreţia pulmonară. %acă bolnavul este

operat se are in vedere că medicamentele analgezice in'ibă centrul respirator şi scadefrecvenţa respiratorie. "e efectuează fizioterapie toracică pentru drenarea secreţiilor din

plăman şi bron'ii către tra'ee. :şurarea respiraţiei prin poziţionarea patului$ pernelor şi prin te'nici de masaj la nivelul aparatului cardio&vascular prin

17



& menţinerea tonusului muscular$ prin e+erciţii pentru picioare pentru a favorizainoarcerea venoasă.

& incurajarea pacientului de a se scula din pat intr&un interval cat mai scurt.& supraveg'erea permanentă a pacientului pentru a preveni riscul unor accidente

determinate de ameţeli sau slăbiciune atunci cand este imobilizat.

& folosirea ciorapilori elastici sau feselor eastice care scade riscul formării c'eagurilor desange. (egiunea in care se formează trompi sanguini nu trebuie masată.

Acţiuni la sistemul muscular şi ostioarticular.& acestea intervin prin atrofia musculară şi contractarea musculară

& e+erciţii pasive de & - ori pe zi in cazul pacientului cu un membru paralizat$ acesta va

fi implicat in activităţi adecvate gradului păstra de mobilitate.& recuperare la nivelul pielii / previne riscul major de formare a escarelor şi de tratare a lor

dacă ele apar0.26

& escara este o inflamaţie a pielii la nivelul unei proeminenţe osoase. In cazul unei escare pentru prevenire se protejează venele supuse presiunii se folosesc saltele$ colaci$

pentru a evita presiunea pe o singură zonă. :miditatea crescută la nivelul zonelor predispuse escarelor poate provoca infecţii şi apariţia altor leziuni. Pentru pacientul cu

incontenenţă se utilizează soluţii antiseptice la fiecare 2 ore$ se indepărtează ţesuturile

necrozate şi se pansează escara dacă e+istă. Pentru zonele iritate se folosesc pomezi/unsori$ creme0 care să protejeze pielea şi să stimuleze circulaţia. La nivelul

aparatului e+cretor asigurăm o 'idratare adecvată ce previne apariţia calculilor renali$apariţia infecţiilor urinare in caz de incontenenţă urinară se face toaleta organelor

genitale de mai multe ori pe zi. La constipaţie se recomandă o dietă bogată in fructe$

legume proaspete şi la recomandarea medicului se folosesc la+ative. Pentru a preveniefectele psi'osociale ale pacienţilor imobilizaţi se va incerca socializarea pacientului$ se

plasează pacientul in cameră cu alţi bolnavi ii dăm posibilitatea de a participa la diverse

activităţi. Pacientul este incurajat să se piptene$ să se spele. "omnul pacientul nu va fiintrerupt intre orele 22 ) 3 dimineaţa.

Prim ajutor în traumatisme ale ţesuturilor moi?emoragiile$ atitudini de urgenţă$ 'emostază$ te'nica pansamentară in caz de

urgenţă.Primul ajutor reprezintă luare imediată de măsuri care să ducă la salvarea vieţii şi

prevenirii complicaţiilor la nivelul diferitelor părţi ale corpului.

?emoragie ) se inţelege pierderea de sange din vasele sangvine. "e clasifcă după tipulvasului de sange care sangerează

& după locul in care sau produs 'emoragiile& după cantitatea de sange pierdut

1. ?emoragiile arteriale &/sangele se scurge in jet pulsatil0 sincron cu bătăile inimii$ simplu

are culoarea roşu desc'is. Primul ajutor este compresiunea /infăşurarea strans in feşă0.2. ?emoragia venoasă ) /sangele se scurge in mod continu0 roşu$

. ?emoragia capilară ) prin pierderea cantităţii mici de sange$ roşie$ şi bălteşte in plagă.%upă locul in care se produc

& e+terne /in afara organismului0

& interne /in organism0& interstiţiale /in care sangele se acumulează in ţesut şi se formează un 'ematom0

?emoragiile interne e+teriorizate ) nazală /epistazul0$ 'ematina /urinară0?emoragiile interne nee+teriorizate ) digestivă superioară 'ematemeză /sangerare

a tubului digestiv şi eliminare pe gură0$ rectoragia pulmonară /se e+teriorizează'emoptizie0$ 'emoragia melenă /scaun cu sange0.

18



?emoragia poate fi mare sau mică. <ravitatea 'emoragiei depinde de cantitatea desange pierdut şi debitul sangelui. In funcţie de viteza sangelui apare sindromul anemiei$

cand 'emoragia este lentă sau şoc 'emoragic cand 'emoragia este rapidă.7olnavul cu 'emoragie este palid are stare de oboseală$ ameţeli. In şocul 'emoragic

bolnavul prezintă paloare marcată$ transpiraţie abundentă$ rece$ stare de leşin /'ipotermie0$

21 puls rapid de 126&16 bătăi = minut. Pulsul abia se simte /puls filiform0$ iar bolnavul are 25&6 respiraţii=minut ) ta'ipmie.

Intervenţii

1. oprirea sangerării2. refacerea cantităţii de sange pierdut ) perfuzii cu diverse lic'ide perfuzabile sau

transfuzii cu produse sangvine$Cprirea sangerării se numeşte 'emostază. Poate să fie spontană uneori sau se

poate realiza prin utilizarea unui pansament compresiv sau garou. :tilizarea garoului se

face prin strangerea pe arteră sau venă. In loc de garou se utilizează feşe$ cravate$ fulare.<aroul se aplică strans deasupra rănii sangerande şi se ţine pană se opreşte dar nu mai

mult de o oră. "e anunţă secţia in care se internează bolnavul şi se asigură transportul.Primul ajutor în ca! de rănire(ănirea reprzintă leziuni ale pielii care sunt produse de diferiţi factori e+terni. In

funcţie de mecanismul de producere rănile pot să apară in urma unui traumatism prinlovire$ inţepare$ zdrobire$ tăiere. Prin traumatism se produce o intrerupere a continuităţii

pielii. Prin plaga rezultată pot intra microbi in organism. Imediat după oprirea sangerării setrece rapid la efectuarea toaletei plăgii$ care constă in indepărtarea corpurilor străine de la

suprafaţa pielii /rănii0 şi apoi dezinfectarea cu substanţe antiseptice. %ezinfecţia se

realizează cu un tampon steril inmuiat in tincuri de iod sau alcool pornind de la marginea plăgii spre pielea sănătoasă. Plaga se spală cu apă o+igenată şi soluţie de cloramină$ se

usucă cu un tampon steril şi se acoperă cu comprese sterile puse in două ) trei straturi$

după care se fi+ează cu o faşă care se derulează de la e+tremitatea membrului rănit la bază.

Primul ajutor in caz de fracturi ;racturile sunt rupturi ale oaselor şi pot fi inc'ise şi desc'ise.

;ractura inc'isă ) cand ţesuturile moi invecinate şi pielea nu sunt afectate.;ractura desc'isă ) cand fragmentul osos distruge ţesuturile moi invecinate$ inţeapă

pielea şi osul iese la suprafaţă.

C fractură inc'isă este mai simplă decat o fractură desc'isă$ la aceasta din urmăe+istand riscul de infecţie.

"emnele unei fracturi la locul fracturii apar dureri mari$ regiunea se tumefiază/umflă0$ pacientul prezintă ipotenţă funcţională a membrului afectat. La palpare se constată

deformarea regiunii şi apariţia trepidaţiilor osoase /pocnituri la mişcare0. Primul ajutor se va

acorda de urgenţă la fracturi desc'ise. ;racturile desc'ise se pot complica cu răni$'emoragii şi e+punerea bolnavului la un risc infecţios. *a prin ajutor se interzice bolnavului

să facă mişcare$ apoi se e+aminează zona afectată cu grijă. %acă la nivelul zoneitraumatizate s&a produs o 'emoragie se va incerca intai oprirea ei provizorie prin aplicarea

corectă a unui garou$ se pune un pansament curat$ c'iar steril dacă e posibil$ apoi zona

fracturată se va imobiliza cu atele şi pe urmă pacientul este transportat la spital.;ractura de col femural poate apărea şi la copii in urma căderii de la inălţime sau

accidente de circulaţie$ dar ea apare mai frecvent la bătrani prin cădere$ c'iar şi de la propria inălţime datorită afectării oaselor de osteoporoză. ,l prezintă durere intensă$22

ipotenţă funcţională şi o poziţie vicioasă caracteristică /rotaţia spre e+terior a membrului

inferior şi scurtarea membrului inferior afectat. %iagnosticol de fractură de col femural şi nu

19



numai de col femural este pus cu certitudine de e+amenul radiologic.Imobilizarea fracturii cu două atele$ dintre care una cuprinde faţa internă a coapsei

din regiunea ang'inală pană in călcai$ iar cealaltă atelă se aplică pe faţa e+ternă a coapseide la nivelul a+ilei pană la călcai. Atele se fi+ează cu feşe atat la nivelul toracelui cat şi a

membrului inferior.

,ntorsele ) reprezintă un traumatism al articulaţiilor de diverse grade in caresuprafeţele articulare nu se deplasează. 7olnavul prezintă durere vie$ care după scurt timp

se calmează şi devine suportabilă. Articulaţia se tumefiază$ mai prezintă căldură locală.7olnavul poate să&şi mişte articulaţia dar este dureroasă. Primul ajutor in entorse ) se pune

in repaus articulaţia lezată şi se aplică comprese reci. %acă entorsa este severă atunci se

poate imobiliza pentru o perioadă de timp$ se pune aparat gipsat$ la fel şi la fractura. Pentrudiagnosticul de entorsă se recomandă o radiografie osoasă.

Lu+aţiiele ) apar in urma unui traumatism al articulaţiei$ cand capeteleosoase care formează articulaţia se indepărtează din poziţia normală$ acestea nu mai revin

la nivelul articulaţiei. C lu+aţie este insoţită de ruperea ligamentelor şi a capăsulei

articulare$ bolnavul acuză dureri mari care se accentuează la mişcări$ iar zona afectată

este tumefiată. In urma lu+aţiilor apar uneori complicaţii interssectării vaselor de sange şinervi. "e recomandă ca prim ajutor imobilizarea articulaţiilor in poziţia in care se află$ se

pune un pansament nu prea strans deoarece pot apărea dureri puternice sau tulburări

circulatorii$ se transportă de urgenţă bolnavul la spital.

0ulburările de somn la persoanele în v6rstă:na din funcţiile varstnicului cea mai modificată este somnul. Intalnim tulburări ale

somnului pacientul acuzand subiectiv că nu a dormit. Asistenta trebuie să analizezeaceastă situaţie deoarece pacientul in varstă doarme zilnic in jur de două ore. :neori

persoana in varstă acuză treziri in cursul npţii la durată de peste o oră $ iar in realitate

aceste treziri durează 16&1 minute. La pacientul in varstă apare o tulburare de somn ) 'iposomie. *auza este varsta inaintată şi consumul de 'ipnotice. *a tratament tulburările

de somn vor fi analizate şi depistate cauzele. "e vatrata pacientul cu tulburări de prostată$se va calma pacientul cu reumatism dureros $ bronşită. "e poate corecta insomnia şi prin

terapie educaţională. Pacientul se va culca la aceeaşi oră. %e preferat devreme. Inainte de

culcare se recomandă plimbări scurte in aer liber şi e+erciţii fizice. #asa va fi servită cudouă ore inainte de culcare$ nu se vor da alimente greu digerabile$ băuturi iritante$ cafea$

ceai sau medicamente pe bază de cofeină. In perioada de culcare se evită discuţiileaprinse$ vizionarea unor spectacule emoţionale$ lecturi cu subiecte tari. "e recomandă

aerisirea camerei$ se face o baie caldă care are un efect calmant$ şi favorizează somnul.

"e poate bae un pa'ar cu lapte$ da un măr$ o cană cu ceai de tei. Patul să confortabil$atmosferă liniştită.

*ăderile la pacientul in varstă & măsuri de profila+ie & educaţia persoanei ş ianturajului privind riscul căderilor ) se recomandă un regim de activitate adaptat varstei. "e

vor evita factorii de risc$ şi se va lucra cu pacientul privind comportamentul riscant avand in

vedere că oparte din varstnici işi supraevaluează capacităţile. In spital personalul de2

ingrijire va avea grijă de prevenirea căderilor persoanelor in varstă$ dacă s&a instalat o

imobilitate personalul de ingrijire va face un program de ingrijire$ o patologie de decubit.

%epresiile la persoanele in varstă ) sunt intalnite des$ sunt cauzate de factorigenetici$ specifici imbătranirii$ a diminuării capacităţilor fizice şi intelectuale. 8ratamentul

depresiilor este un tratament indreptat către cauzele bolilor$ dar şi către psi'icul bolnavuluimedicul recomandand antidepresive. "e recomandă la pacientul cu depresie o

supraveg'ere riguroasă şi asigurarea prezenţei umane permanente$ familie$ prieteni$ personal medical.

20



"inuciderile la varstnici ) reprezintă o e+presie a gravităţii unor depresii. ,+istăanumite grupe de varstnici care sunt e+puşi riscului de sinucidere persoane varstnice care

suferă de boli cronice$ persoane izolate şi cu neajunsuri materiale. Persoanele depresiveajung la sinucidere in crize emoţionale$ suferinde de boli incurabile. "e recomandă să se

trateze stările depresive şi să se identifice aceste stări$ să se analizeze factorii psi'osociali

şi familiali$ integrarea persoanelor izolate in colectivitate.7oala alz'eimer ) demenţă senilă ) se caracterizează prin aceea că pacientul in

afecţiunea sa are nevoie de un număr crescut de repetări ale informaţiei$ are probleme săşiamintească conversaţia$ evenimente recente$ uită locul unde a pus obiecte de curand.

Prezină dificultăţi in găsirea unei case$ nu poate urmări un comple+ de activităţi care

presupune mai mulţi paşi pană la final$ nu poate să rezolve unele probleme de muncă$ sauin casă$ uită regulile sociale care trebuiau aplicate$ nu ştie cand să zică bună ziua sau bună

seara$ iar dacă podeaua este udă nu ştie ce să facă. Pacientul are dificultăţi in condusulmaşinii$ in organizarea obiectelor in jurul casei$ in găsirea drumului spre casă el este

dezorientat. Pacientul areprobleme cu limbajul$ nu găseşte cuvintele e+act care să e+prime

ceeace vrea el să spună.

#ngrijirea şi creşterea copilului !oţiuni generale de ingrijire şi creştere a copilului in varstă de 1 ) ani/mic0.*opilăria este perioada de viaţă in care organismul uman se află in evoluţie progresivă in

continuă modificare datorită proceselor de creştere şi dezvoltare şi se intinde de la naştere

pană la pubertate.*opilăria este impărţită in patru etape

1. prima copilărie este de la 1 ) ani pană cand apare dentiţia temporară a copilului seimparte in trei perioade

& perioada de nou născut 1 lună

& perioada de sugar 1 lună ) 1 an& perioada de copil mic 1 ) ani

2. a doua copilărie ) ani cand apare dentiţia definitivă.. %e la ani pană la pubertateJ.

-. Pubertatea. In perioada de 1 ) ani copilul este in continuă creştere. *reşterea fizică

se desfăşoară in mod normal$ ritmic şi la anumite nivele de varstă& constituţia genetică

& malnutriţia şi boala*reşterea la nivelul diferitelor sistemelor

& sistemul nervos primul care se dezvoltă2-

& aparatul locomotor se dezvoltă eşalonat& sistemul ganglionar

& aparatul electroproducător

& dezvoltarea perceptivă& dezvoltarea comuntivă şi de limbaj cuprinde percepţia$ imaginaţia$ gandirea.

In procesul de ingrijire al copilului se va ţine seama devarsta copilului. @orbireaadultului se modifică vocabularul$ se va modifica şi se vor folosi propoziţii simple şi cu

anumite intonaţii$ copilul trebuie să fie incurajat să pună intrebări$ să răspundă$ să

relaţioneze cu cei din jur ca să poată să&şi evalueze posibilităţile de care are nevoie.Alimentaţia sugarului ) este un factor important in creşterea şi dezvoltarea copilului.

"unt trei tipuri de dezvoltare& naturală

& artificială& diversificată

21



1. limentaţia naturală este alăptarea copilului la san. *onţine proteine$ lipide. Avantajelealimentaţiei

& asigură un aport nutritiv suficient atat cantitativ cat şi calitativ.& asigură un aport caloric corespunzător varstei

& este economic şi la indemana fiecăruia$ conţine anticorpi.

2. limentaţia arti'icială ) este alimentaţia care pe langă lapte primeşte şi alimente&fructe$ legume$ paste făinoase.

& la primele luni ale vieţii va fi 'rănit 3 mese din ) ore$ după - ) luni ) mese$ la dimineaţa eliminăm masa.

Igiena mamei la san ) mama trebuie să fie curată cand intră in camera copilului$ să

spele sanul$ şi se freacă sanul cu un prosop mai dur. Pentru alăptat poziţia mamei trebuiesă fie in şezut sau culcat. %upă supt copilul se ridică se apleacă şi se bate pe spate pentru

a facilita eliminarea golurilor de aer din stomac. Imposibilitatea copilului de a suge esteobstrucţia nazală.

%ezavantajele alimentaţiei artificiale ) supra şi subalimentaţia$ diareea ) din cauza

mamei$ intoleranţă la laptele de vacă.

#ngrijirea persoanelor cu handicap"tarea de sănătate este o stare completă de bine fizic mintal şi social care nu estedată numai de absenţa bolii sau a infirmităţii.

& "tarea de sănătate & cuprinde sănătatea propriuzisă fondul de sănătate şi ec'ilibrul

persoanei. "tarea de sănătate este e+primată prin absenţa bolii şi a conştiinţei propriuluicorp din punct de vedere fizic şi funcţional.

& ;ondul de sănătate ) fondul de sănătate reprezintă robusteţea fizică$ forţa şi rezistenţafaţă de boli$ stres şi faţă de oboseală.

& ,c'ilibrul ) se e+primă prin starea de bine$ confort fizic$ fiziologic şi psi'ologic. "e

preferă termenul de sănătate optimă. "tarea de boală este definită ca ostare de rău$ de2

dezec'ilibru$ disconfort din punct de vedere psi'ofiziologic. "tarea de boală secaracterizează prin trei dimensiuni

& conţinutul organic in care intră manifestări e+treme$ oboseala$ o stare generală alterată$temperatură

& apatia$ izolarea$ agresivitatea agitatia si nevoie de ingrijire specializată.& Psi'ologică care cuprinde modificări caracteristicese alterează cu semenii$ bolnavul

este neliniştit$ trist$ an+ios.

8ermenul de normalitate & se referă la valorile medii care vădesc o continuă$ optimăin care un studiu il cuprinde pe cel anterior in conformitate cu principiile dezvoltării.

?andicapul ) rezultă dinr&o deficienţă sau dintr&o incapacitate care impiedicăindividul să indeplinească un rol social normal in raport cu nivelul diferitelor cerinţe sociale

şi culturale. "e face distincţia dintre un 'andicap şi boală. ?andicapul este determinat de

boală şi poate fi reversibil. *and 'andicapul are la bază o deficienţă sau incapacitate atunciel nu mai poate fi reversibil. *ate feluri de 'andicap cunoaştem

& ?andicapul fizic sau locomotor ) reprezintă o dizabilitate fizică cu referire directă lamobilitatea fizică. Acest tip de 'andicap poate fi cauzat de accidente$ de boli. Pacienţii

cu 'andicap fizic au dificultăţi in efectuarea mişcărilor de deplasare$ coordonare$

precizie şi de postură.& Paralizia cerebrală ) este o deficienţă motorie prezentă la naştere sau imediat după

naştere$ este determinată de leziuni ale creierului. :n pacient cu paralizie cerebrală nuare control asupra mişcărilor. Paralizia cerebrală se clasifică după tipul şi numărul

membrelor afectate$ gradul de e+tindere al paraliziei şi natura leziunilor cerebrale.& Leziunea măduvei spinări i ) măduva spinării are nervi care trimit mesaje direct la creier

22



şi face legătura dintre diferitele părţi ale corpului şi creier. Leziunile măduvei spinării potfi datorate unor accidente sau boli congenitale. Aceste boli afectează transmiterea

comenzilor şi răspunsurilor de la şi către creier. Astfel pacientul poate suferi paralizie$de pierderea sensibilităţii in anumite părţi ale corpului.

& Artritele ) sunt forme severe ale bolii reumatice. Artrita afectează genunc'ii$

inc'eieturile$ umerii$ şoldurile. Artritele pot dura 2 ) ani iar in cazuri severe 4 ) 16 ani.%eformarea membrelor sau lipsa. Această categorie este un 'andicap fizic in urma

căreia se poate ajunge la amputare. Pacientul cu amputare poate deveni pe cat posibilindependent prin utilizarea unei proteze. "unt copii care se nasc cu lipsa unui membru

fiind o cauză congenitală a 'andicapului.

& Arsurile ) in urma unei arsuri mişcările sunt greoaie$ depinde de suprafaţa arsurii şi profunzimea ei. In cazuri severe de arsură se poate pierde un membru datorită

sec'elelor unei arsuri.& %isrofia musculară ) este o degenerare progresivă a muşc'ilor determinată de anumiţi

factori ereditari.

& Anomalia de ţinută şi poziţie ) la nivelul capului şi coloanei vertebrale$ a membrelor

inferioare/lu+aţia congenitală de şold$ curbura gambelor0.& ?andicapul senzorial ) deficienţa vizuală şi deficienţa auditivă.& din grupa deficienţei vizuale putem aminti acea deficienţă care se manifestă prin

diminuarea activităţii vederii şi de mişcare /ampiplapie0 şi se manifestă prin diminuarea

accentuată a vederii$ e+istă ampliptopie uşoară$ medie$ accentuată. Alături deampliptopie este şi cecitatea care inseamnă orbirea sau lipsa vederii. "e concretizează2

prin oc'iul orb care nu percepe lumina$ orbirea poate fi determinată de boli infecţioase

de e+plozi$ accidente$ into+icaţii medicamentoase$ ereditare.& %eficienţa auditivă ) este o pierdere de auz şi se referă la deficitul de auz la urec'ea

mai bună. Persoanele care au pierderi de auz sunt considerate 'ipoacuzice$ iar cele cu

pierderi profunde de auz sunt considerate surde. Pierderile de auz se măsoarăaudiometric in decibeli. Astfel pierderile uşoare de auz au un deficit de auz intre 26 ) -6

decibeli$ pierderi moderate de auz intre -6 ) 36 decibeli şi pierderi severe 36 ) 56 iar pierderi profunde de peste 56 decibeli.

& ?ipoacuzia ) este scăderea acuităţii auditive. Persoana aude greu$ are un auz tulburat poate distinge suficient ca să inţeleagă cuvantul rostit de o persoană. ?ipoacuzicii pot

utiliza aparatură de amplificare şi citirea de pe buze /labiolectură0.

& "urditatea ) este o pierdere insumată de auz. %acă surditatea este prezentă de lanaştere acest lucru impiedică invăţarea vorbirii. "e mai poate intampla ca pierderea

auzului să intervină inainte ca limbajul şi vorbirea să fie constituită.& ?andicapul minta l ) cauzele 'andicapului mintal sunt diverse aberaţii cromozomiale.

& disfuncţii ale creierului se mai pot adăuga agenţi infecţioşi$ mecanici$ c'imici.

?andicapul mintal poate fi temporar şi reversibil. ?andicapul mintal poate fi o falsădeficienţă mintală.

& deficienţa mintală autentică ) este o stare de subnormalitate intelectuală$ afectivă$ireversibilă$ datorată unor leziuni sau disfuncţii ale creierului sau a sistemului endocrin.

%eficienţa mintală in funcţie de I.K. intre ) 36 deficienţă uşoară. %eficienţă mintală

medie -6 ) I.K.$ severă 2 ) -6$ profundă 2 sau mai mică. %eficienţa mintalăuşoară şi medie determină internarea unor copii in sistem de invăţămant special.

& ?andicapul emoţional şi de adaptare ) acest 'andicap cuprinde două categorii& pacienţienţi 'ipersensibili9

& pacienţi 'oposensibili.?ipersensibilitatea se manifestă printr&o e+tremă vulnerabilitate şi iritabilitate.

23



Persoanele 'ipersensibile au sentimentul că mediul inconjurător le este ostil.?iposensibilitatea persoanelor işi percepe propriul corp ca o barieră de care nu se

poate elibera$ motiv pentru care işi indreaptă agresivitatea spre propria persoană.& *opiii cu autism %efiniţie ) reprezintă o tulburare de dezvoltare care afectează

semnificativ comunicarea verbală şi non&verbală$ relaţiile cu ceilalţi şi posibilitatea instruirii

şcolare. :n copil autist se caracterizează prin mutism$ interes faţă de corpurileneinsufleţite$ balansarea aproape permanentă a corpului şi a capului$ evită privirea celui

care vorbeşte$ manifestă curiozitate şi indemanare pentru mecanisme$ pot prezentatulburări de somn$ de alimentaţie. #anifestă intoleranţă la stress.

$ 9andicapul comportamental ) inadaptarea socială şi delicvenţa.

Inadaptarea socială se referă la modul de comportament al unui individ careconduce la perturbări ale ec'ilibrului social şi psi'o&individual.

%elicvenţa derivă dintr&o invăţare socială a unor modele negative de comportament$iar mulţi copii delicvenţi sunt victime ale unor situaţii sociale nefericite. :n copil delicvent

manifestă impulsivitate$ agresivitate$ indiferenţă afectivă$ negativism.

& ?andicapul de limbaj. %in grupă se pot distinge tulburări de vorbire cauzate de

malformaţii ale boltei palatine$ deformări ale buzelor şi ale gurii$ modele greşite de invăţarea limbii sau diverse şocuri emoţionale. Aplazia are la bază tulburări cerebrale localizate23

care se caracterizează prin degradarea a limbajului şi a vorbirii. Pacientul cu aplazie nu poate comunica$ nu se poate integra social.

7elaţia asistentă 3 adult(elaţia de ingrijire este o relaţie umană apropiată in care asistenta nu va pierde din

vedere individualitatea pacientului. Această relaţie se bazează pe respect$ sinceritate.

Asistenta va arăta persoanei răbdare$ va evita să pară şocată de anumite manifestăricomportamentale ale pacientului. In relaţia de ingrijire se recomandă o atitudine naturală$

sinceră$ neagresivă. La baza oricărei intervenţii de ingrijire va sta comunicarea.

*omunicarea dintre infirmiră şi pacienţi poate fi verbală & prin limbaj oral sau scris şinonverbală

) prin gesturi acţiuni$ e+presii ale feţei. In comunicarea verbală se recomandăutilizarea unui limbaj clar$ asistentea va trebui să&şi adapteze ritmul vorbiri in funcţie de

capacitatea de inţelegere a persoanei asistate. *omunicarea non&verbală susţinecomunicarea verbală. "e recomandă ca asistentea să aibă o faţă e+presivă$ să se uite la

pacient cand e+primă ceva. Asistentea nu se va uita critic sau acuzator la pacient. In

comunicarea non&verbală un rol important il au gesturile. Asistenta va folosi gesturi calme$neagresive care să e+prime răbdare şi care să intărească increderea pacientului. Atingerea

este o formă de manifestare a afecţiunii$ a suportului emoţional$ a incurajării şi a tandreţei.Asistenta va trebui să aibă capacitatea de a oferii comfort fizic şi psi'ologic pacientului.

"atisfacerea nevoilor fizice reprezintă o modalitate de ingrijire iar dacă luăm in considerare

preferinţele pacientului$ dorinţele$ starea psi'ică generală aceasta reprezintă o formăsuperioară de ingrijire$ care are drept scop păstrarea integrităţii şi a demnităţii umane.

+ipsa poftei de m6ncare 3 stimularea acesteiaMod de folosire şi întreţinere a veselei8 camera copilului8 mobilierul din cameracopilului8 îmbrăcămintea8 încălţămintea*auzele lipsei poftei de mancare& apariţia dentiţiei ) apare febra$ diaree$ salivă$ durerea. Putem stimula pofta de mancare

prin oferirea mancării preferate de el sau prin amăgire.& proasta calitate a alimentelor ) alterată

& cantitatea alimentaţiei ) nici mult nici puţin& alimentaţie repetată & aceeaşi mancare mai des

24



& servirea estetică şi curată a meselor contribuie la imbunătăţirea poftei de mancare ceeace declanşează secreţia sucurilor digestive pe cale psi'ică.

#odul de folosire şi intreţinere a veselei. In bucătăria asistatului trebuie să ştii săfoloseşti diferite aparate. @esela se ţine in dulapul de bucătărie care trebuie să

indeplinească diferite condiţii curat$ aerisit$ fără igrasie. "pălarea veselei cu antiseptic$

fierberea$ spălarea cu detergenţi parfumaţi$ clătite foarte mult$ folosirea mănuşilor."terilizarea veselei ) fierte in apă.

*amera copilului$ mobilierul$ imbrăcămintea$ incălţămintea$ jucării24

*amera copilului şi mibilierul sunt elemente fundamentale in viaţa copilului şi factoride prim ordin pentru păstrarea şi imbunătăţirea sănătăţii. *amera copilului trebuie să

respecte anumite standarde$ cerinţe de igienă specifice copilului /uscat$ fără igrasie$departe de zgomot$ iluminată natural0. 8rebuie văruită in alb$ vernil$ bleu.

#obilierul camerei copilului trebuie să fie format din cat mai puţune piese şi in culori

dulci un dulap pentru 'aine$ un pat$ o cutie pentru jucării cu capac sau dulap care seinc'ide$ un scăunel şi o masă in funcţie de varstă$ o noptieră pentru o sursă de lumină.

#obilierul trebuie să fie dintr&un material care poate fi bine intreţinut$ pe jos parc'et şi uncovor mai gros. Igiena mobilei ) sters praful$ sc'imbat patul ori de cate ori este nevoie.

Imbrăcămintea copilului trebuie adptată varstei şi corpului. Imbrăcămintea prea

stramtă incetineşte respiraţia şi circulaţia sangelui. Imbrăcămintea prea largă sting'ereştemişcare şi nu este bună la frig. Imbrăcămintea trebuie făcută dintr&un material de bumbac.

Incălţămintea trebuie adaptată la timp$ sezon$ varstă şi forma piciorului. *and estestramtă se formează bătăturile$ iar cand este largă ) rozăturile. Incălţămintea trebuie

sterilizată cu o carpă udă şi stoarsă cu spirt.

ucăriile copilului ) un rol de seamă in organizarea activităţii de joc a copilui. *uajutorul jucăriilor copilul işi dezvoltă personalitatea$ imaginaţia$ cu ajutorul lor işi definesc

preocupările de mai tarziu.

"natomia şi fi!iologia omuluiAnatomia este ştiinţa care studiază forma şi structura organelor ce alcătuiesc corpul

uman.;iziologia este ştiinţa care se ocupă cu studierea funcţiilor ce le indeplinesc organele

şi relaţia dintre ele.*elula este unitatea de bază a organismului.

Aparatul locomotor & totalitatea oaselor din organism. ,+istă trei feluri de oase

& lungi& scurte

& lateCasele capului ) se găsesc 4 oase. Casele trunc'iului coloana vertebrală şi cutia

toracică. *oloana vertebrală ) ) - vertebre9 cutia toracică ) stern median$ 12 perec'i

de oase/coaste0.Casele membrelor superioare ) braţ /'umerus0$ antebraţ /radius$ cubitus0$ mană / 4

carpiene$ metacarpiene$ falange0.Casele membrelor inferioare ) coapsă /femur0$ gambă / tibia$ fibula$ rotula0 $ picior

/ tarsiene$ metatarsiene$ calcaneu$ falange0.

#ngrijirea persoanei cu handicapcu deficienţă vi!uală25

Are nevoie mai mult de lumină decat pacientul obişnuit. Pacientul cu deficienţăvizuală trebuie să fie invăţat să privească obiectele dintr&un ung'i lateral. @om da

posibilitate pacientului să analizeze timp indelungat obiectele din jur şi să le pipăie şi il vom

obişnui să se orienteze după surse sonore. Il vom incuraja şi insoţi in cursul deplasării.

25



Asistentul se va aşeza pe partea nedominată a pacientului$ il va ajuta să se prindă cu omană şi să se susţină de braţul asistentului iar cealaltă mană va fi intinsă spre direcţia de

deplasare. Acest lucru se va face pentru a sesiza obiectele din faţă. Pacienţii cu dizabilităţivizuale sunt invăţaţi să&şi menţină igiena personală$ igiena oc'ilor$ lumina prea puternică

sau prea slabă$ vaporii unei substanţe to+ice. Pacienţii vor fi supraveg'eaţi in alimentaţie

pentru a folosi corect tacamurile$ vor fi invăţaţi să se imbrace şi să se dezbrace singuri$vom ţine cont de preferinţele pacienţilor pentru unele 'aine. Asistentul va contribui la starea

de bine a pacientului atat din punct de vedere fiziologic cat şi psi'ologic. @or fi incurajaţiatunci cand fac lucruri bune$ se recomandă să se lucreze cu aceşti pacienţi şi a nu se folosi

grimase şi o mimică crispată.

?andicapul de auz deficient ) se poate depista de la varste mici şi se poate tratacorespunzător. In cazul deficienţei de auz se recomandă utilizarea protezei auditive.

Asistentul va incuraja purtarea protezei$ va recomanda şi ajuta pacientul in menţinerea şicurăţenia igienii urec'ii$ va stimula comunicarea$ va ţine legătura cu medicul specialist

care poate recomanda anumite metode de ingrijire.

Persoanacu tulburări psi'ice ) reprezintă afecţiuni care cer o atenţie specializată$

asistentul avand un rol important in ingrijirea acestor pacienţi datorită timpului pe care il petrece cu aceştia. 8ratamentul pacientului cu tulburări psi'ice este medicamentos dar şitratament psi'ologic. Astfel persoana va fi ajutată să depăşească problemele printr&un

comportament adecvat$ prin simpatie$ căldură$ sinceritate. "e va stabili o soluţie de

comunicare cat mai apropiată cu pacientul. !u se recomandă un ton imperativ$ serecomandă toleranţă şi inţelegerea lor deplină.

%eficienţa motorie ) pacientul nu poate merge.Pacientii cu deficienţă motorie au un intelect normal$ ei au nevoie de perioade lungi de

spitalizare pentru intervenţii c'irurgicale şi ingrijiri medicale specializate. %e aceea

asistentul va manifesta o grijă permanentă pentru inţelegerea persoanei cu 'andicap.Pacienţii cu deficienţă motorie vor fi invăţaţi să se autoingrijească $ fiindcă le menţine

respectul de sine$ pacienţii vor fi incurajaţi să&şi facă toaleta personală$ vor fi ajutaţi meargăsinguri$ vor fi invăţaţi să folosească scaunul cu rotile sau cirjele in momentul in care se

deplasează. In cazul deficienţilor motorii sunt unele persoane care prezintă şi paralezie

cerebrală. Pentru pacientul cu paralezie cerebrală asistentul va evita să folosească stimulsenzorial brusc şi stimulul emoţional e+cesiv. %acă pacientul este in cărucior cu rotile

asistentul ii va spune cand să mişte căruciorul. "e va comporta cu pacientul bland şidelicat$ se vor face e+erciţii de mişcare$ se poate pune un fond muzical cu melodie liniştită$

dar ritmată cu scopul de a menţine un control emoţional cu implicaţii in sfera motorie. "e

practică e+erciţii pasive şi apoi active.Persoanele aflate in situaţii limite de viaţă traversează următoarele poze de reacţie

1. faza de negare ) in care individul nu recunoaşte că ceva neplăcut sau grav I s&aintamplat şi in faza aceasta nu dă importanţă evenimentelor petrecute.

2. faza de rezistenţă ) in care persoana se opune pasiv sau activ )nu acceptă realitatea$

refuză să creadă sugestie din partea altora$ apar reacţii fiziologice/leşinul$ greaţa$agitaţia$ diarea$ insomnia$ oboseala$ tensiunea arterială creşte$ insuficienţă respiratorie06

. faza de negocier i & tinde să amane recunoaşterea şi acceptarea evenimentului. :nii

pacienţi aflaţi in situaţii de negare renunţă la unele tabieturi recurg la acte caritabile$ seroagă la %umnezeu.

-. faza de depresie ) se instalează cand individul nu mai poate nega modificărilesurvenite$ depresia apare datorită resemnării in faţa noii situaţii. Pacientul se simte

copleşit şi nu intrevede nici o soluţie de reabilitare. %epresia este insoţită de plans$e+cese verbale$ agitaţie$ insomnie.

26



. faza de acceptare ) persoana acceptă realitatea reia unele relaţii cu cei din jur inspecial cu apropiaţii. Pacienţii işi reorganizează viaţa personală şi socială participă la

activităţi de tratamente sau recuperare pacienţii pot să facă unele sacrificii de naturămaterială$ pot să suprime unele obiceiuri$ să&şi revizuiască unele convingeri.

Persoanele de v6rsta a treia 3 de peste :. ani

Apar deficienţe fizice senzoriale şi sc'imburi in funcţionalitate intelectuală."c'imbări fiziologice & se constată că statura scade$ pielea se subţiază arată ridată şi

uscată. 7raţele şi picioarele sunt mai slăbite. #işcările devin incete şi nesigure$ părul cademai mult işi sc'imbă culoarea in alb sau gri. ,+presia figurii se modifică$ apar ridurile$ se

lasă muşc'ii obrazului şi a pleoapei$ toate aceste sc'imbări sunt determinate de

transformări anatomice şi fiziologice ale organismelor. Casele se fracturează mai uşor$ seconstată disfuncţia ficatului$ plăman$ rinc'i$ şi ale sistemului nervos central. *reşte

tensiunea arterială$ respiraţia este superficială$ scade durata şi calitatea somnului$ apar modificări in alimentaţie /bătranii mănancă mai puţin şi des0$ apar sc'imbări senzoriale la

bătrani$ vederea devine mai slabă$ scade capacitatea de a diferenţia obiectele mai mici şi

sensibilitatea de diferenţiere a culorilor. "cade auzul$ scade sensibilitatea la durere şi

capacitatea de diferenţiere gustativă. #odificările in funcţionalitatea intelectuală sediminuează la varsta a III&a$ memoria de scurtă durată. In sc'imb memoria de lungă duratăse păstrează mai bine. Apare lipsa de interes şi sunt afectate activităţile intelectuale care

cer viteză de reacţie.

Preocupările la pacientul de varstă a III&a& creşte interesul pentru sine şi pentru propria stare de sănătate$ dar in ciuda

faptului acesta$ descreşte interesul bătranilor pentru modul cum arată şi cum se imbracă9& pensionarea pune multe probleme$ persoanele preferă să&şi continue munca.

Această situaţie se datorează scăderii venitului şi mai des a dorinţei de a evita izolarea şi

impresia de inutilitate. Pensionarea forţată$ pe caz de boală$ poate crea tulburăriemoţionale. %upă pensionare persoana trebuie să se implice in alte activităţi care să

compenseze lipsa preocupărilor profesionale.#odificările de comportament la persoanele de varsta a III&a

& demenţa senilă datorată arterosclerozei cerebrale ) se caracterizează prin

retragerea in sine$ restrangerea activităţii$ a stării de interes$ rezistenţa la orice fel demişcare$ apar confuzii mintale$ pierderi de memorie$ insomnii. Poate apărea dezorientarea

in timp şi spaţiu$ depresie severă sau c'iar episoade de delir. Pacientul cu arterosclerozăcerebrală este confuz$ incoerent$ suferă paralizii ale membrelor superioare sau inferioare.

& *onfruntarea cu faza finală ) este un moment delicat al vieţii fiecărui om. #oartea

reprezintă una din situaţiile limită. Persoanele in această situaţie refuză să accepte căurmează şi ele. "e revoltă şi se tanguie$ incearcă tot felul de subterfugii$ acceptă in cele

din urmă viaţa dintr&o lipsă de speranţă$ din nevoia de mantuire.1

*um ne comportăm cu pacientul cand parcurge faza finală a vieţii ) va fi acompaniatde persoana din ingrijire şi de cel medical. :ltima fază este agonia cand apar semne

specifice. Persoana refuză să mănance şi să bea$ este neliniştită$ controlulslăbeşteşte$ respiraţia devine greoaie$ se pierde contactul cu cei din jur. In această

perioadă se acordă ingrijire emoţională şi spirituală.

%repturile pacienţilor varstnici& securitate economică

& nediscriminarea pe criterii de varstă inaintată& dreptul la respect şi apărarea demnităţii

& dreptul la e+punerea dorinţei şi alegerea activităţilor & dreptul la alegerea locului de viaţă

27



& dreptul la sănătate şi accesul la instituţiile specializate& dreptul la ajutor.

Abuzuri asupra independenţei persoanelor de varsta a III&a& atacul sau violenţa fizică

& alimentaţie insuficientă

& administrarea sau neadministrarea medicamentelor prescrise de medic& abuzul emoţional$ fizic şi verbal

& abuzul se+ual& neacordarea ajutorului in activităţile zilnice de ingrijire

& izolarea voluntară

& abuzul financiar.

Menaj% 7egim alimentar şi regimul dietetic7olile sunt determinate de factori predispozanţi şi favorizanţi.%intre factorii predispozanţi sau cauzele care predispun organismul la imbolnăvire

amintim

& mediul in care trăieşte omul

& un nivel economic scăzut& alimentaţie deficitară& condiţii de locuit proaste

& o igienă precară

predispun omul frecvent la imbolnăvire.&)rsta ) bolile apar cu predilecţie in funcţie de varstă. *opii fac mai des boli

infecţioase$ bătranii in sc'imb prezintă mai des 'ipertensiune arterială$ arteroscleroză$ bolineurologice.

Sexul ) unele boli intalnite la femei sunt colecistitele$ iar la bărbaţi sunt bolile de

stomac şi cardiovasculare.2

Pro'esia ) minerii fac afecţiuni pulmonare.Terenul ereditar ) diabetul$ 'ipertensiunea arterială$ varicele

*auzele determinante care produc direct boala cauze mecanice$ c'imice$ geneticeşi infecţioase.

#odalităţi de prevenire a bolilor. Procusul de prevenire a imbolnăvirilor implicăasigurarea unui regim igieno&dietetic adecvat. "e recomandă educaţia individului privind

acţiunea unor cauze mecanice şi c'imice. *unoaşterea şi aplicarea unor măsuri privind

profila+ia bolilor infecţioase.(egimul alimentar /igieno&dietetic0. :n regim alimentar ec'ilibrat să conţină toate

principiile alimentare glucide$ lipide$ proteine$ vitamine$ săruri minerale. (egimul alimentar trebuie diferenţiat in funcţie de varstă$ se+$ activitatea individului.

"e urmăreşte in alcătuirea unui regim alimentar să se respecte raţia alimentară.

Pentru a menţine o alimentaţie normală trebuie avut in vedere evitarea e+cesului de cafeaşi alcool care poate duce la imbolnăviri.

C alimentaţie normală implică stabilirea unui orar al meselor şi va fi diferenţiat infuncţie de varstă. #asa de seară se va administra cu - ore inainte de culcare.

,ducaţia indivizilor in profila+ia imbolnăvirilor

Pentru a preveni imbolnăvirilor determinate de factorii de mediu se recomandă& evitarea e+punerii persoanelor la traumatisme fizice$ la temperaturi e+treme

& folosirea adecvată a agenţilor c'imici& prescrierea strictă şi administrarea in deplină siguranţă a menicamentelor

& informarea pacientului cu privire la efectele secundare ale medicamentelor.#ăsuri privind profila+ia bolilor infecţioase. Prin infecţie se inţelege pătrunderea şi

28



multiplicarea microbilor in ţesuturile organismului. Crice infecţie poate fi determinată de ostare de boală.

@erigile lanţului infecţios1. "ursa de infecţie care poate fi reprezentată de bacterii$ viruşi şi paraziţi

2. *alea de transmitere a infecţiei prin care agentul microbian pătrunde in organismul

uman şi care poate fi calea respiratorie$ intestinală$ urinară. <azda receptivă reprezintă persoana care este slăbită$ care are o rezistenţă scăzută la

infecţii.Pentru a preveni apariţia unei boli infecţioase e+istă două căi calea profila+iei

generale şi profila+ia specifică.

Pro'ilaxia generală ) persoanele care au venit in contact cu boli infecţioase se vor izola la domiciliu şi vor fi ţinute sub supraveg'ere medicală pană la sfarşitul perioadei de

incubaţie a bolii. %ezinfecţia$ deratizarea$ deparazitarea au un rol important. Pro'ilaxia speci'ică constă in vaccinare.

!oţiuni de gastrote'nie & Arta de preparare a alimentelor intr&un mod plăcut$

atrăgător$ pentru gustul omului.

Alcătuirea unui meniu. (aţia zilnică respectă numărul de calorii$ pe cand la omul bolnav raţia alimentară se modifică in plus sau in minus in funcţie de afecţiunea pacientului. Crice regim alimentar va conţine alimentele de origine animală pentru a

asigura factorii nutriţiei valoare biologică lapte$ branzeturi$ carne$ ouă şi care conţin

proteine. Alături vor fi alimentele de origine vegetală$ bogate in glucide$ cum sunt legumele$fructele$ care asigură necesarul organismului de vitamine şi sărururi minerale.

?epatita cronică

& dimineaţa ceai$ paine$ unt$ branză de vaci& gustarea iaurt$ o felie de paine

& pranz supă de roşii cu fidea$ mancare de fasole verde cu carne şi sos dietetic$ paine şi

rulouri cu raţie& gustare roşii umplute cu branză de vaci şi piure

& cina cartofi gratinaţi$ compot de struguri.<astrita cronică ) 'ipoacidă

& dimineaţa cacao cu lapte$ paine cu unt şi miere& gustare c'ifle umplute cu branză de vaci

& pranz borş de lobodă bătut cu iaurt$ friptură la grătar cu garnitură de orez dietetic$

paine$ gelatină$ căpşuni& gustare iaurt cu paine

& cina dovlecei umpluţi cu branză de vaci serviţi cu iaurt$ savarină cu frişcă.Afecţiuni biliare

& dimineaţa lapte$ paine prăjită cu unt şi gem

& gustare cartofi copţi cu unt& pranz supă cremă de legume$ şniţel in pergament cu legume ornate şi salată verde$

colţunaşi cu branză& gustere pastă de ou cu paine

& cina şalău rasol$ mămăliguţă cu branză$ smantană.

Insuficienţă renală cronică& dimineaţa cacao cu lapte$ paine şi gem

& gustare roşie umplută cu salată de ţelină şi paine& pranz supă de zarzavat cu fidea$ conopidă cu carne$ tartă cu piure de mere

& gustare ing'eţată de fructe& cina peşte rasol cu cartofi şi morcovi sote$ suc de portocale.

29



(egim 'iposodat& dimineaţa lapte cu paine fără sare$ branză de vaci

& gustare cartofi copţi cu unt& pranz ciorbă de dovlecei cu iaurt$ ruladă cu carne$ piure de cartofi$ salată de roşii$

paine fără sare$ spumă de căpşuni

& gustare compot de piersici& cina cuib de roşii cu oc'i romanesc$ crap la grătar şi pilaf şi salată verde.

Litiază renală& dimineaţa ceai de plante$ şuncă slabă

& gustare tartină cu branză de vaci$ mere

& pranz supă de zarzavat cu fidea$ şniţel dietetic cu salată de ardei copţi$ paine$ piersici& gustare compot de pere

& cina budincă de orez cu branză de vaci$ mere coapte.:lcerogat

& lapte$ ceai de măceşe$ fructe$ morcovi$ legume fierte$ paste făinoase$ mămăligă pripită$

carne slabă de vită$ viţel$ găină$ peşte şalău$ ştiucă$ lin$ crap$ păstrăv$ ouă moi$ omletă

-la aburi$ caş dulce$ unt$ ulei crud$ branză$ smantană$ supe de zarzavat$ sare 2 grame la

preparat.

& interzise alcool$ sifon$ cafea$ lic'ide firbinţi$ fructe acre$ nuci$ carne de porc$ mancăruri prăjite$ rentaş$ marmeladă$ oţet$ 'rean$ piper.

Igiena copiluluiCrganismul uman coe+istă intr&o relaţie cu mediul e+tern. *and acesta se află

intr&un stagiu de ec'ilibru cu mediul reuşeşte să se adapteze permanentelor sc'imbări ale

mediului."ănătatea ca definiţie este "ănătatea este o stare completă de bine fizic$ social$

mental care este dată nu numai de absenţa bolii sau de infirmităţi.

7oala este tocmai e+presia ruperii ec'ilibrului cu mediul inconjurător$ iar boala cadefiniţie reprezintă modificările parametrilor psi'ofiziologici conform criteriilor medicale

caredefinesc starea de sănătate.

Igiena copilului ) este ştiinţa care se ocupă cu starea de sănătate a copilului$ cuadaptarea acestuia la mediul e+tern. Igiena este acea ramură care urmăreşte şi studiază

starea de sănătate a copilului in funcţie de mediul e+tern de viaţă$ de activitate şi care

propune norme igienico&sanitare care să prevină imbolnăvirile$ şă se intărească starea desănătate. "copul igienei copilului este staţionarea stării de sănătate a acestuia$ iar obiectul

de studiu este organismul in dezvoltare.Igienea copilului are unele particularităţi

& organismul copilului in plină dezvoltare şi relaţiile acestuia cu mediul e+tern şi cu

nocivitatea acestuia. *reşte capacitatea de adaptare şi rezistenţă la nocivităţile e+terne& trecerea de la o viaţă din sanul familiei in colectivitate. Igiena se ocupă cu creşterea

capacităţii de adaptare in colectivitate şi la rezistenţa acestora faţă de microbii aduşi incolectivitate. "e leagă de igiena corpului care are drept scop curăţenia şi ingrijirea pielii

şi a /ung'ii$ nas$ păr$ degete0$ igiena tegumentelor are funcţii$ e+. funcţiile pielii )

protector$ senzorial$ de eliminare a bio+idului de carbon$ de reglare a temperaturiicorpului$ etc.

Igiena mainilor ) le spălăm cu apă caldă şi săpun de cate ori este nevoie$ inainte şidupă masă$ după folosirea unor substanţe.

Igiena părului ) se spală o dată pe săptămană sau ori de cate ori este nevoie.Igiena ung'iilor ) tăiate scurt$ se spală cu periuţa şi se pilesc.

30



Igiena oc'ilor ) spălat zilnic de 2 oriIgiena urec'ilor ) cu beţişoare.

7aia generală la nou&născut. Prima baie după căderea ombilicului$ după aceea infiecare zi$ seara inainte de culcare. Apa să fie B&3B$ temperatura in cameră 22B&2-B$ la

inceput in decubit dorsal$ şi cu mana sub cap. 7aia sugarului trebuie să dureze minute$

iar al copilului mic intre 1& ani de 16&1 minute. %upă aceea uscarea pielii se face printamponare.

*ălirea organismului cuprinde baia copilului$ gimnastica$ inainte de baie plimbareain aer liber$ in parc.

ocul copiilor se realizează prin jocul cu jucăriile singur /jocuri constructive de

imaginaţie care dezvoltă orizontul copilului0$ jocul cu copii de seama lui sau cu părinţii.

"omnul ) fazele şi particularităţile lui. In viaţa unui copil etapele de viaţă sunt

stabilite de părinţi$ deşi ele e+istă conform normelor de creştere şi dezvoltare a copilului.

8otuşi părinţii 'otărăsc modul de desfăşurare a acestor etape.Aceste etape sunt

& etapa de activitate /de joacă0& etapa de odi'nă

& etapa de somn.

Cboseala provoacă o scădere a capacităţii de effort$ de concentrare$ de a gandi. %eaceea la apariţia ei$ activitatea trebuie intreruptă şi asigurate condiţiile optime pentru

odi'nă şi somn$ pentru refacerea organismului obosit.Alternarea perioadelor de activitate cu cele de somn sunt condiţia esenţială in

menţinerea ec'ilibrului. Cboseala poate fi la copil fizică şi intelectuală.

"omnul şi particularităţile lui la copil. 8rebuie urmărit cantitativ şi calitativ. %ela două luni apare starea de veg'e$ iar la un an este de jumătate jumătate.

*alitativ ) profund$ să nu fie agitat şi să zambească in somn.

"N"0'MIESistemul muscular ) totalitatea muşc'ilor care iau parte la alcătuirea organismului

şi formează sistemul muscular. "istemul muscular este o parte activă a organismului uman.#uşc'ii sunt formaţi din tendoane şi corp. tendoanele se fi+ează pe oase. !ici o

mişcare nu se face fără ajutorul muşc'ilor.Particularităţile muşc'ilor

& e+tensibilitatea ) se pot intinde

& elastici ) revin la forma iniţială& contraactivitatea

La injecţii /muşc'iul deltoit0$ muşc'iul braţului$ injecţii subcutanat. Prin muşc'i trecvase de sange şi nervi. #uşc'ii femural$ gambei$ sternoflidomastiv.

(egiunile corpului uman

& capului& pectorală

& epigastrică& 'ipocondrul stang şi drept

& flancul drept$ stang

& 'ipogastrică /sub stern0& patelară

& popliteică& gatului

& piciorului%efiniţia somnului ) este o stare de rela+are a organismului in care toate funcţiile

31



sale sunt incetinite.

&e!voltarea psihomotorie a copilului mic

1. Intre & ani /iese din camera lui0 işi diversifică comportamentul ) el nu mai vrea să fie

copilul de altă dată.

2. *apacitatea de socializare creşte. ,l vrea să inveţe de la viaţă.. Activitatea de cunoaştere evoluează.La ani el dobandeşte un control mai bun asupra capacităţilor fizice$ o coordonare

motrică mai bună.

La - ani stă foarte bine intr&un picior$ poate cobora bine treptele antrenand picioarele$ şi folosesc bine foarfeca.

La ani sare de pe un picior pe altul uşor$ merge ec'ilibrat pe o scandură$ sarecoarda.La ani merge corect pe urmele unui cerc desenat pe asfalt sau duşumea$ se

orienteză uşor$ se invarte uşor.

Principiile de educaţie. ,ducaţia incepe de la naştere$ prin programul alăptare$ baie.Plansul şi semnificaţia acestuia. *opilul plange atunci cand este bolnav$ il

deranjează ceva in imbrăcăminte$ stresat de părinţi şi cand vrea să obţină ceva.*omunicarea este 56M din educaţia copilului.

"emnele copilului şi atitudinea ingrijitorului la domiciliu. !ormal copilul este vesel$ se

joacă liniştit. "emnele copilului bolnav sunt inapetenţa /lipsa poftei de mancare0$ nu se mai joacă$ devine palid şi nu este sociabil. La copil temperatura se măsoară cu termometru. ,a

poate fi influienţată de plans$ căldura din cameră$ de frig.

;olile aparatului respiratorAparatul respirator

(espiraţia este funcţia prin care se aduce aportul continuu o+igen din atmosferă şieste dus pană la nivelul celulelor care il utilizează cat şi circulaţia in sens invers al

bio+idului de carbon.

Aparatul respirator este format din& fosele nazale

& faringele ) este calea de unire intre calea digestivă şi pulmonmară& laringele ) este organul vorbirii unde sunt şi corzile vocale

& tra'eea ) este un tub de 12 cm& bron'ii in bron'iale$ iar bron'ialele in plămani

& plămanii drept cu 2 lobi şi stang cu lobi.

Afecţiuni ale aparatului respirator intalnite la copii& rino'aringita ) este dată de un virus /roşu in gat0$ iar ca simptom major este febra care

ajunge la -6B$ inapetenţa$ somnul agitat$ intrerupt$ vărsături$ diaree. ;ebra se combatecu algocalmin$ impac'etări cu apă rece$ lic'ide multe la temperatura camerei.

*onvulsiile febrile se caracterizează prin contracţii anormale ale muşc'ilor$ care pot fi

locale sau generalizate. Pot să&şi piardă cunoştinţa şi apare cianoza in jurul gurii/invineţirea0.

& $initele sunt afecţiuni ale căilor nazale date de un virus. ;uncţiile foselor nazale suntumidifică aerul$ filtrează aerul de umidităţi cu ajutorul cilelor$ incălzeşte aerul$ este3

organul mirosului. "imtomul major este obstrucţia nazală$ copilul are un supt dificil$

apare cefaleea /durerea de cap0.& !ripa ) majoritatea lor se iau prin strănut şi prin vorbire directă.

& smul #ron"ic ) este o afecţiune gravă$ cronică$ difuză şi obstructivă a bron'iilor şi bran'iilor care se manifestă prin crize de astm bronşic şi dispnee para+istică /o lipsă de

aer$ la crize0. "e impune aerisirea camerei$ o+igem şi prezenţa unui medic.

& pendicita ) este o durere in 'ipo'ondrul drept /regiunea ang'inală0 cu radiere in

32



piciorul drept. Apar vărsături$ inapetenţă şi o durere abdominală. %acă nu este depistatăla timp se face peritonită.

& *oala diareică acută ) cuprinde o varietate de afecţiuni$ apariţia scunelor diareice. "e pierd electroliţi$ ceea ce duce la des'idratare$ vărsături$ inapetenţă$ dureri abdominale$

febră. "e 'idratează organismul cu ceai de mentă neindulcit.

& Tratament – tipuri profilactic$ medicamentos$ dietă alimentară.+8ratamentul profilactic ) prin igienă riguroasă a copilului.

&8ratamentul medicamentos instituie medicul in funcţie de gravitatea bolii.& dieta alimentară ) este o alimentaţie care să ajute la tratarea bolii mucilagiu de orez$

morcov$ ceai mentă$ apă fiartă şi răcită.

Para!iţi intestinali*ei mai importanţi care trăiesc in corpul omenesc sunt

1. ascariaza2. o+iuriaza

. giardiaza

-. teniaza

. tric'inoza1. scariaza ) singura gazdă este omul$ calea de transmitere este orală. *asimptomatologie sunt durerile de burtă$ diareea. *ei mai afectaţi sunt copii.

8ratament prfilactic$ medicamentos$ dietă alimentară.

2. ,xiuriaza ) paraziţi mici - milimetri$ gazda este omul$ prin ouă se infesteazăintreaga familie. Paraziţii pot migra pană la creier. 8ratament profilactic$

medicamentos$ dietă alimentară. "e găsesc in zona perianală.. !iardiaza /dată de giardia0 )gazda este omul şi dă un fenomen de abdomen cronic$

dureri in jurul ombilicului. *oprocultura şi 'euleocograma.

-. Teniaza ) se intalneşte la copii. Trechineloza ) trăieşte in muşc'ii. 7olnavul nu mai poate merge.

Sistemul nervos,ste alcătuit din totalitatea organelor formate predominant din ţesutul nervos.

"istemul nervos este de două feluri

& de relaţie este cel ce stabileşte reacţia dintre noi& vegetativ care coordonează funcţiile organelor interne.

La baza sistemului nervos stă refle+ul care poate fi condiţionat şi necondiţionat.(efle+ul dobandit sau necondiţionat este cel pe care&l dobandim in timpul vieţii.4

Informaţie E senzaţie E refle+

%ereglări ale sistemului nervos /boli0& epilepsia /crizele comiţiale0

& aura

& petitte mal ) fază encipientă a bolii& grande mal ) işi pierde cunoştinţa

& isteria ) nu&şi pierde cunoştinţa$ nu are contracţii /masaj ovarian0& delirul tremens ) de la alcool bolnavul delirează şi tremură

& spasmul 'o'otului de plans ) copilul işi ţine respiraţia$ dă oc'ii peste cap ca un fel de

leşin. %ă din maini in lipsă de aer. Poate să fie obişnuită.& !evralgia detrigemeni ) nervul oftalmic$ mandibular$ ma+ilar /durere in pumnal de cuţit$

o durere in partea dreaptă0. 7olnavii işi doresc moartea. Leşinul ) o formă uşoară.

Masajul

#etode şi mijloace de recuperare1. $epausul ) poate fi reconstituit ca un mijloc de tratament. Are ca scop evitarea

33



accentuării fenomenelor dureroase prin reducerea mişcării segmentelor dureroase afectate. (ela+ează musculatura in stările de contracţii in diferite

acţiuni. "e recomandă repaus după traumatisme severe sau in stagiul acut aldiverselor boli. %urata repausului este de &- zile in traumatisme uşoare şi de

mai multe zile in traumatisme severe.

-( Tratamentul ortopedic "i chirurgical . Tratamentul medicamentos ) se impune ca măsură terapeutică in stagiul acut al

unei afecţiuni.-. Tratamentul 'izioterapeutic ) care utilizează agenţi fizici in stdiul acut al unei boli$

in recuperarea anumitor afecţiuni şi in recuperarea afecţiunilor reumatice.

. .ono'oreza ) reprezintă un tratament care foloseşte curentul continuu galvanic pentru a introduce diferiţi ioni in zona afectată

. /ndele scurte ) utilizează curentul alternativ realizand o incălzire a ţesuturilor in profunzime. ,le au un efect antiinflamator in edeme$ 'ematoame$ lic'id

intraarticular. :ndele scurte pot fi reci şi calde. *ele reci au un efect

antiinflamator$ iar cele calde au acţiune analgezică şi de rela+are a musculaturii.

3. %agnetodia'luxul ) utilizează campuri electromagnetice şi se recomandă incontracturi şi leziuni musculare.4. /ltrasunete ) folosesc vibraţiile sonore care au un efect analgezic$ de rela+are şi

imbunătăţeşte circulaţia in zona tratată.

5. .n'raro"iile ) se utilizează radiaţii infraroşii care au un efect caloric. "e folosescsub formă de băi de lumină şi imbunătăţesc circulaţia sangvină şi au un efect

analgezic16. 0inetoterapia ) utilizează un sistem de e+erciţii fizice care au o acţiune asupra

intregului sistem nervos. ,a la nivelul aparatului cardiovascular scade frecvenţa

cardiacă$ creşte debitul cardiac şi volumul de sange circulant. La nivelulaparatului respirator Dinetoterapia măreşte amplitudinea cutiei toracice şi a

diafragmei$ imbunătăţeşte ventilaţia pulmonară. La nivelul aparatului digestiv5

Dinetoterapia imbunătăţeşte tonusul musculaturii gastrice$ stimulează secreţiagastrică$ creşte tonusul vezicii biliare şi ajută la evacuarea bilei. La nivelul

sistemului nervos Dinetoterapia reglează ec'ilibrul proceselor nervoase cat şiec'ilibrul forţei şi a preciziei.

Masajul ) este o formă de recuperare care constă intr&o e+tindere mecanică

normală sau instrumentală a anumitor părţi ale corpului cu scop terapeutic.In general masajul are efecte locale şi de asemeni efecte generale. #asajul aplicat

are efect local in calmarea durerilor$ se produce o 'ipertermie locală /roşeaţă0$ accelereazăcirculaţia locală. *a efect general$ masajul stimulează funcţiile aparatului circulator$

respirator$ creşte metabolismul$ este stimulată musculatura şi se imbuntaţeşte activitatea

sanguine sau circulatorie.#asajul se compune dintr&o serie de te'nici$ fiecare te'nică avand efecte

terapeutice propii. :n masaj cuprinde1. 1etezirea ) care are o procedeură de introducere cu efece sedative.

2. 2răm)ntarea ) are efecte sedative sau stimulante acestea sunt in funcţie de

intensitatea e+cutiei. *aterea "i 'ricţiunea ) cu efect stimulant.

-. &i#raţia ) cu efect rela+ant. "e face masaj rela+ant in contractarea musculară şiin special pe musculatura din zona traumatizată. #asajul miorela+ant se

recomandă in afecţiuni reumatice$ in 'emiplagii şi paraplegii spastice. %easemenea se recomandă masajul miostimulant in profila+ia şi tratamentul celor

34



care au musculatura slab dezvoltată fie din cauza inactivităţii$ fie din cauza unor afecţiuni traumatice.

#asajul nu se aplică in leziuni musculare. Pentru mobilizarea articulaţiilor seutilizează mişcările pasive$ e+erciţii active libere şi masajul$ apoi se pot utiliza proceduri de

'idroterapie. Pentru tumefierea musculaturii se recomandă e+erciţii libere$ apoi pasive$ iar

pentru rela+area musculaturii se recomandă piziţii comode rela+area in şezlong şi seadaugă e+erciţii de mlădiere.

#asajul este contraindicat in bolile acute infecţioase$ inflamaţii şi infecţii locale ale pielii$ tuberculoză pulmonară$ flebite$ inflamaţii acute ale organelor abdominale$ ulcere

gastrice şi duodenale$ 'emoragii recente.

In general recuperarea generală ajută la accelerarea proceselor de regenerare aţesuturilor.

In ce constă netezirea este o manevră cu care se incepe masajul şi se face de la periferie la centru pentru a stimula circulaţia şi se face in direcţia fibrelor musculare. "e

e+ecută cu palma mainii intinsă in direcţia longitudinală a fibrelor musculare.

;rămantarea constă in mai multe manevre e+ecutate cu ajutorul palmei in direcţie

longitudinală a fibrelor musculare şi se e+ecută sub forma unei compresiuni ca o stoarcereintreruptă cu o mană sau două.7aterea este o procedură care constă dintr&o serie de lovituri scurte$ dese şi ritmice$

aplicată unei suprafeţe mai mari sau mai mici. "e poate face cu palma mainii intinsă sau cu

dosul mainii. 7aterea se face in scopul de a revitaliza circulaţia şi tonusul musculaturii.;ricţiunea se face cu ajutorul varfurilor degetelor. Procedura se e+ecută impreună

cu vibraţia. "e realizează pe o suprafaţă mai mică$ in special la articulaţii acţionand asupraligamentelor şi a capsulei articulare.-6

@ibraţia sau zguduirea constă in compresiuni e+ecutate in cursul celorlalte metode

de masaj.

;olile infecto$contagioase De'iniţie( 7olile infecto&contagioase sunt acele afecţiuni cauzate de diverşi microbi

/viruşi$ spiriJ$ ricDettsee0 care se transmit uşor de la om la om sau de la animal la om şi secaracterizează prin fenomene infecţioase.

,tapele unei afecţiuni infecto&contagioase1. incubaţie

2. invazie

. stare-. difervegenţă

. covalescenţă%upă modul de transmitere bolile infecto&contagioase sunt

pe calea aerogenă

pe calea digestivă pe calea cutanată /antra+$ leuceroza$ leptospinoza0

*a manifestare infecţia poate fi

locală /furunculul0

regională /'erpesul$ zona zoster0

generală /septicemie$ ezitus08ratamentul bolilor infecto&contagioase ) profilactic igienă riguroasă a intregului

organism$ vaccinări$ regim dietetic$ dezinsecţie$ dezinfecţie$ controlul persoanelor bănuite$evitarea contactului.

(ujeola ) este dată de un virus puţin rezistent in mediul e+tern9 se transmite prinstrănut$ vorbire directă. "imptomatologie strănut lăcrimarea oc'ilor$ rinoree$ stare de

35



oboseală. "emnul DiopliD /semne albe0. ,rupţia in rujeolă este formată din din papile careapar progresiv /urec'e$ gat$ torace$ abdomen$ picioare0. ,rupţia se instalează in 1& zile.

"e impune dietă alimentară$ calmante.(ubeola ) este dată tot de un virus şi se transmite prin vorbire. "tarea caracteristică

este erupţia care apare odată pe tot corpul. %urează o săptămană$ apar ganglioni dureroşi.

8ratamentul este acelaşi ca la rujeolă. %acă o femeie insărcinată face rubeolă copilul poatesă se nască$ cu gură de iepure$ cu malformaţii.

"carlatina ) este dată de streptococul 'emolitic care se găseşte pe amigdale şi pemucoasa faringiană. "e transmite prin strănut$ tuse. Pe amigdale se găseşte o inflamaţie a

amigdalelor cu puncte albe. *a simptomatologie dureri in gat$ febră vărsături$ dureri

musculare$ renale$ limbă albicioasă. ,rupţia ) &- zile cu micropapile. Apare mai intens petorace şi abdomen. Pe abdomen apare o gungă roşie. 8ratament izolare$ spitalizare.

Afecţiunea durează 1&2 săptămani.@aricela /vărsat de vant0 ) care dă zona zoster. ,ste o boală fără imunitate şi este

contagioasă pană la căderea crustelor. ,rupţia durează 2 săptămani$ intai apare ca J E

papilă E veziculă E pustulă. Lic'idul este contagios. !u lasă urme dacă nu ne scărpinăm.

-18usea convulsivă ) este dată de bacilul Doc'. *alea de contagiere este strănutul. "e

caracterizează prin crize de tusă parostistică$ cu gadilare in gat$ apoi bolnavul tuşeşte$ se

invineţeşte pană e+pectorează o secreţie ca albuşul de ou. 8uşeşte pană varsă.8ratamentul este indicat de medic / ceai de porumb boabe0.

?epatita ) este dată de virusul A & %. %urează intre 2& săptămani pană la incubaţie."imptome greaţă$ vărsături$ dureri abdominale şi icter.

<landele parotide /parotidita0 ) este o tumefacţie a glandelor.

Primul ajutor ) reprezintă luarea imediată a acelor măsuri care să ducă la salvareavieţii şi prevenirea complicaţiilor la nivelul diferitelor părţi ale organismului.

$esuscitarea cardio & respiratorie ) se face ori de cate ori este nevoie$ atunci cand

funcţiile vitale sunt abolite. In primele trei minute resuscitarea este eficientă$ după primeletrei minute combinată cu masaj cardiac$ iar după şase minute apar leziuni cerebrale care

sunt ireversibile. (esuscitarea cardio&respiratorie se face de două persoane$ la respiraţii12 compresiuni. C persoană stă la capul bolnavului$ iar cealată la nivelul toracelui. *ele

două persoane se sincronizează una face respiraţii la gură$ iar cealaltă 12 compresiuni.La copii se fac -& respiraţii$ iar compresiuni 26. La adult 1&14 respiraţii=min şi 6&46$ iar

la copii 6 respiraţii=min şi 166 compresiuni. (espiraţia se face gură la gură sau gură la

nas. #etoda ideală ) se pune o bucată de tifon pe gura sau nasul bolnavului. *u ajutoruldegetului cu vată se curăţă secreţiile din nas.

%etoda Silvester – bolnavul este intins in decubit dorsal. "e stă la capul pacientului. %etoda Sca'er ) se foloseşte la persoane care s&au innecat. "e aşează in decubit

dorsal dinspre torace in faţă. "ternul se deplasează cu 2&- cmm. "e pune bolnavul pe un

plan dur$ sub cap se pune un sul$ il aşezăm in decubit dorsal şi apoi se face resuscitareaartificială.

Prim ajutor in caz rutier /accidente de circulaţie0

fracturi multiple

in funcţie de starea accidentatului.

Arsurile /opăreli0.,lectrocutări ) primul lucru scoatem din tensiune$ se aşteaptă$ apoi se aruncă o

pătură uscată peste el şi se apucă din partea uscată$ se indepărtează de locul in care seaflă şi apoi se face resuscitarea.

A!A8C#I,"paratul circulator

36



Inima ) /ca o pompă0 şi vasele sanguine. #ica şi marea circulaţieIn organism e+istă sange E limfă E lic'idul intra&circular

"ange E plasmă E elementele figurate ale sangelui Plasma ) 56M apă$ 16M potasiu

Elementele 'igurate ) sunt 'ematiile /globulele roşii0 ) transportă o+igenul in

organism. 3eucocitele /globulele albe0 ) au rolul de apărare a organismului.

Trom#ocitele ) sunt responsabile ale 'emoragiilor.-2

Igienă8 sănătate şi boală Ajutorul menajer ) Atribuţiile ingrijitorului la domiciliu in ajutorul dat la menaj

Limitele ajutorului menajer in practica ingrijit la domiciliu 8ipul de ajutor menajer

%efniţie. Ingrijitorul la domiciliu este persoana care 'răneşte$ are grijă şi protejează

fiinţa umană ca urmare a unor boli$ invalidităţi sau avarstei inaintate. Ingrijitorul la domiciliueste persoana care asistă un individ sănătos sau bolnav.

Atribuţiile ingrijitorului la domiciliu1. Ingrijitorul la domiciliu asigură starea de sănătate a asistatului.

2. (ecuperarea asistatului ce are ca drept obiectiv adaptarea asistatului la sc'imbările

provocate de boală$ 'andicap sau varstă.. Prevenirea imbolnăvirilor asistatului prin asigurarea unei igiene riguroase şi a locului in

care stă şi a celorlalte ane+e pe care le foloseşte.-. *omunicarea este primordială ea stă permanent intre asistat şi ingrijitor la domiciliu şi

este un ec'ilibru intre cele două persoane.

. Participarea la activităţile menajere.*alităţile ingrijitorul la domiciliu

conştinciozitatate o atitudine decentă fermitate

trebuie să fie o relaţie caldă$ apropiată trebuie să posede deprinderi practice

să aibă abilitate in cursul actului de ingrijire.Protejarea drepturilor şi intereselor asistatului

discreţia

secretul profesional ) reprezintă discreţia cu care ingrijitorul la domiciliu vede problemele asistatului şi a familiei acestuia

să fie respectuoasăLimtele ajutorului menajer in practica ingrijitorului la domiciliu. Ajutorul menajer

practicat de ingrijitorul la domiciliu se leagă strict de

persoana asistată camera acestuia

bucătăria

toaleta.

%eci$ limita este asistatul şi ceea ce&l inconjoară pe el.

"arcini specifice in ajutorul menajer al ingrijitorului la domiciliu la curăţenie şi spălatul rufelor

imbrăcarea şi dezbrăcarea bolnavului$ dacă este nevoie

'rănirea acestuia

igiena individuală.Sarcini specifice în prepararea alimentaţiei şi a cumpărăturilor-

37



AlimentaţiaIngrijitorul la domiciliu trebuie să urmărească alimentaţia asistatului atat cantitativ cat

şi calitativ. %in punct de vedere calitativ$ trebuie să conţină toate principiile unei alimentaţiisănătoase proteine$ lipide$ glucide$ săruri minerale$ iar din punct de vedere cantitativ

trebuie să fie suficientă in funcţie de greutatea bolnavului. Persoanele slabe care mănancă

mult şi nu asimilează inseamnă că nu le funcţionează bine metabolismul.Alimentaţia mai depinde şi de varstă$ se+ şi de anumite boli ale asistatului. %e e+.

bărbaţii mănancă mai mult.,+istă o alimentaţie activă şi pasivă. #asa trebuie administrată la aceeaşi oră.

"upraveg'erea bolnavului in timpul mesei

bolnavul să mănance incet şi să mestece bine calitativ ) cantitativ

regim alimentar ;actorii de risc pentru persoanele asistate de ingrijitorii la domiciliu. !eglijenţa se

referă la indeplinirea sarcinilor sub nivelul standardelor profesionale$ la indeplinirea lor

incorectă sau neadecvată.

;actorii de risc căderea din pat

supraveg'erea /evitarea suicidului0

proastă administrare a medicamentelor

ingestia substanţelor to+ice into+icaţii cu acizi /se dă oţet0 sau baze /se dă lapte0 & se dă albuş de ou

nerespectarea măsurilor de igienă

comportamentul neadecvat a ingrijitorului la domiciliu /neglijenţă$ indiferenţă0

corpi străini /in ns$ gat$ oc'i0

7ugetul de timp in activitatea ingrijitorului la domiciliu.%efiniţie. 7ugetul de timp se referă la organizarea timpului in activitatea de ingrijire

la domiciliu.

este impus de familia asistatului

in funcţie de priorităţi

organizarea timpului se face de dimineaţăAtribuţiile ingrijitorului la domiciliu

cantitativ4 acordarea primului ajutor$ asigurarea stării de sănătate a asistatului$recuperarea$ prevenirea$ comunicarea$ participarea ingrijitorului la treburile menajere

calitativ4 păstrarea secretului profesional $ constinciozitatea$ atitudine decentă$

relaţie caldă intre asistat şi ingrijitor$ să posede calităţi deosebide$ să aibă abilităţi$ să protejeze dreptul asistatului$ fermitate$ respectuos$ inţelegător$ răbdător.

7olul suportului psihologic şi moral în activitatea îngrijitorului la domiciliu"tributiiţe şi calităţile îngrijitorului(elaţia ingrijitor la domiciliu şi adult sau copil asistat trebuie să fie o relaţie umană

apropiată in care ingrijitorul nu trebuie să piardă din vedere nici un moment asistatul.--

Această relaţie se bazează pe respect reciproc şi sinceritate$ in măsura in care părerile şi

atitudinea fiecăruia in faţa dificultăţilor intampinate in procesul de ingrijire sunt impărţite iar

implicarea este egală.(eactiile psi'ologice

reacţie psi'ică imediată ) este o reacţie care işi revine cu timpul

reacţie psi'ică tardivă

reacţie psi'ică patologică /nu&şi mai revine0.(eacţiile asistatului la domiciliu ) frica$ panica şi stress&ul.

38



7olnavului ii este frică de bătraneţe$ asistat$ familie.Panica ) cand doarme şi a avut in somn un coşmar

"tress ) luarea medicamentelor$ muzică$ asistat$ zgomot.*a asistatul să poată depăşi aceste stări

comunicarea

informarea ) bland dar ferm$ că merge la doctor asupra procedurii educaţia ) să fie o relaţie şi o atmosferă plăcută$ ţinem cont de plăcerile asistatului

pictura$ lectura$ emisiuni preferate 8.@. omul şi religia& religia este cea mai vec'e formă de manifestare a sufletului

omenesc. 8erapia prin religie modelează atitudinea persoanelor. ,a dezvoltă toleranţa$

grija pentru aproapele tău$ bunăvoinţa şi comunicarea intre semeni.%efiniţie. 7ătraneţea este acea perioadă din viaţa in care organismul uman intră intro

etapă de declin progresiv de scădere a abilităţilor individului.%emenţa senilă ) 7oala ALN,I#,(

pierderea memoriei ) bolnavul uită$ nu&şi mai aminteşte evenimentele

abilităţităţile intelectuale ) an+ios /neliniştit0 reţinut de disconfort$ de tensiune şi

insomnie singurătate /pierde contactul cu societatea0$ se simte izolaţi$ frustrat şi ganduri tristecare merg pană la suicid

devin violenţi$ agitaţi$ furios

consum de alcool şi de droguri imaginea de sine ) are o personalitate a lui.-

ingrijire la domiciliu lp

Documents