ingrij pac cu alcoolism cr

Universitatea TITU MAIORESCU

Facultatea MEDICINA

Specialitatea ASISTENTA MEDICALA

LUCRARE DE LICENTA

Coordonator Stiintific: Conf. univ. dr. RADU MIHAILESCU

Absolvent: Fronie (Bejan)Adriana

Bucuresti

2010

Motto:

Dacǎ în tâ lneş t i un a lcoo l i c sa lva t , a tunc i în tâ lneş t i un e rou .În e l pândeş te duşmanu l adormi t . Aces t om rămâne împovăra t de s lăb ic iunea sa ş i i ş i con t inuǎ d rumul p r in t r -o lume in ca re se bea fǎ rǎ d iscernământ , o lume care nu î l în ţe lege ş i o soc ie ta te care se c rede îndrep tă ţ i ta in ignoran ţa e i sǎ î l p r i vească de sus ca pe un om in fe r io r f i i ndcă îndrăzneş te sǎ înoa te împot r i va f luv iu lu i de a lcoo l .Sǎ ş t i i i nsa : E l es te un om EXCEPTIONAL !

F r ied r i ch von Bode lschwingh

2

CUPRINS:

Moto

Capitolul I Introducere…………………………………………….3

Capitolul II ...........Date ştiinţifice privind alcoolismul cronic……………7

................. 3.1. Date ştiinţifice privind alcoolismul cronic………7

................ 3.2. Etiologia alcoolismului cronic...………………. 10

............... 3.3. Manifestări clinice şi morfologice……………....14

............... 3.4. Forme delirante ale alcoolismului cronic.........…16

..............3.5. Tratamentul alcoolismului cronic …...…………..21

..............3.6. Principiile de tratament………………..………...22

................ 3.7. Profilaxia secundară…………………..…………22

Capitolul III ........ Date statistice

Capitolul IV ..... Materiale şi metode de lucru…………………………27

.................... 4.1. Materiale şi mijloace de lucru…………………...27

Capitolul V Rolul asistentei în alcoolismul cronic………………..29

Capitolul VI Prezentare de caz-

..................................... Caz..1...............................................30

.....................................Caz 2.................................................47

..................................... Caz 3................................................65

Capitolul VII Concluzii……………………………………………..83

Capitolul VIII Bibliografie…………………………………………...84

3

CAPITOLUL I

1. Introducere

Noţiuni de îngrijire

Ultimii ani s-au caracterizat prin profunde transformări, care implicit s-au reflectat şi

în domeniul sănătăţii, modificându-se conceptul asupra a ceea ce trebuie să fie o asistentă

medicală.

Originea termenului de “a asista stă la baza cuvântului asistentă, dar în meseria

noastră, a asista nu înseamnă a privi ca spectator, ci a ajuta bolnavul să depăşească

momentul de criză, de a îngriji cu fapta, cu vorba, cu sufletul. Asistenta medicală

îngrijeşte persoane sănătoase de diferite vârste având rol în educaţia pentru conservarea

sănătăţii şi prevenirea bolilor, precum şi persoane bolnave pentru care îngrijirile constau în

tratarea îmbolnăvirilor, recuperarea, dacă este cazul, şi asistarea în faza terminală.

Transformări importante s-au adus şi în ceea ce priveşte acordarea îngrijirilor în

cadrul conceptului sănătate-boală. Au fost date mai multe definiţii ale sănătăţii, printre

care şi cea dată de Marie Francoise Colliere, şi anume că: „sănătatea depinde de ce se va

dezvolta sau va venii în contact cu viaţa biologică, dar ea este tot odată legată de sensul pe

care îl dă fiecare existenţei sale, raţiunii de a fi, locul sau de ne înlocuit în societate şi

rolurile sale viitoare. Ea este tot odată în legătură cu valorile şi credinţele sale care vor

pune problema alegerii între viaţă şi moarte.”

4

Deci, sănătatea poate fi denumită un triplu echilibru, ce ar putea fi reprezentat de un

triunghi echilateral în care fiecare latură reprezintă o dimensiune: dimensiunea somatică,

psihologică şi socio-culturală. Aceste dimensiuni se află într-o stare dinamică de continuă

transformare şi refacere.

Putem spune deci, că sănătatea este un continuu.

Boala reprezintă o pierdere a echilibrului. Chiar o simplă senzaţie de disconfort, o

insatisfacţie sau neplăcere poate modifica echilibrul interior. Cea care a definit un concept

propriu al îngrijirilor infirmiere este Virginia Henderson. Cadru conceptual al acesteia se

fondează pe prezenţa în orice persoană umană a unor existenţe fiziologice şi de aspiraţie

pe care ea le numeşte nevoi fundamentale.

Aceste nevoi sunt reflectate de diferite dimensiuni ale persoanei. Satisfacerea

ansamblului de nevoi permite conservarea stării de echilibru al diverselor procese

biologice, fiziologice, psihologice, socio-culturale şi spirituale. Această stare a fost

denumită „homeostazie”.

Profesiunea „de a îngriji” este una dintre cele mai vechi profesii din lume.

Activităţile ce alcătuiesc îngrijirea bolnavilor rezidă în nevoile general-valabile ale fiinţei

umane, pune în evidenţă acţiunea asistentei medicale în interpretarea acestor nevoi

multiple, în funcţie de starea particulară a pacientului căruia i se acordă îngrijiri în scop

preventiv şi curativ.

Pentru a-şi menţine un echilibru homeostatic, pacientul trebuie să atingă un nivel

minim de satisfacere a nevoilor sale.

Dacă pentru aceasta el poate răspunde de o maniera convenabilă prin acţiuni sau

comportamente adecvate pe care le îndeplineşte el însuşi, pacientul este independent.

Dacă, din cauza unei dificultăţi, pacientul nu este capabil sa îndeplinească pentru el acţiuni

adecvate care să-i permită un nivel minimal de satisfacere a nevoilor el devine dependent.

Toţi membrii echipei de îngrijire trebuie să considere persoana îngrijită ca centrul

către care converg toate activităţile şi primul lucru care contează este de a-l ajuta să-şi

recapete cât mai repede independenţa, dacă este posibil.

Nevoile privind îngrijirile sunt universale, respectul faţă de viaţă, de demnitatea

umană şi faţă de drepturile omului fac parte integrantă din îngrijirile medicale şi nu sunt

influenţate de naţionalitate, religie, culoare, vârsta, sex şi optiunile personale ale

pacientului.

5

Alcoolismul este o boală cronică caracterizată prin consumarea de băuturi alcoolice

la un nivel care afectează sănătatea fizică şi psihică, responsabilităţile sociale, familiale şi

ocupaţionale.

Deşi s-au făcut numeroase cercetări nu se cunoaşte cu exactitate care sunt cauzele

alcoolismului, dar se presupune că ar fi vorba de o predispoziţie genetică, psihologică şi

socială. Cercetătorii estimează că în lume există 62 milioane de persoane afectate de

alcool.

Îngrijirea bolnavilor cu alcoolism cronic trebuie făcută deosebit de atent prin

programe de tratament care includ atât medicamente, cât şi suport psihologic.

Pentru a obţine rezultate bune şi pentru ca bolnavii să aibă o evoluţie spre vindecare

este foarte important să se lucreze şi să se colaboreze în echipă.

Îngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care necesită cunoştinţe

tehnice şi calităţi morale deosebite.

CAPITOLUL II

3.1. Date ştiinţifice privind alcoolismul cronic

3.1.1. Terminologie, istoric

Se pare că termenul de alcool este de origine arabă, fiind compus din articolul „al” şi

cuvântul „chol”, care înseamnă praf foarte fin.

Din mijlocul secolului al XVII-lea, termenul de alcool a primit şi semnificaţia de

lichid spirtos, păstrându-şi şi sensul de materie extrem de fin divizată. Consumul de alcool

face parte integrantă din viaţa societăţii omeneşti din cele mai vechi timpuri, substanţa

fiind apreciată pentru efectele sale euforizante şi anxiolitice. Consecinţele negative ale

consumului de alcool, episodic sau cronic, atât pe plan individual, profesional cât şi socio-

familial sunt cunoscute, de asemenea de multă vreme, constituind obiectul a numeroase

cercetări o dată cu introducerea în medicină a termenului de „alcoolism” de către medicul

suedez Magnus Huss. Acelaşi medic a arătat legătura dintre alcoolism şi delerium tremens,

referindu-se pentru prima dată la unul dintre aspectele sindromului de abstinenţă.

După câţiva ani alţi doi medici au descris toate manifestările clinice ale sindromului

de abstinenţă. Au prezentat atât manifestările din plan fizic: midriaza, salivaţie abundentă,

6

nevoia imperioasă de a bea, vărsăturile, transpiraţiile abundente, mişcările fine (tremor)

apărute la început la nivelul limbi şi degetelor, generalizate apoi în tot organismul, hiper-

reflexia cât şi pe cele din plan psihic: stare de confuzie, dezorientarea temporo-spaţială,

insomniile, coşmarurile şi destul de frecvent halucinaţiile vizuale sau auditive. Cu toate

efectele negative ale consumului de alcool în viaţa personală, socio-familială, datele

epidemiologice evidenţiază un procent apreciabil de alcoolici în rândul populaţiei. Astfel

în SUA, în anul 1985 erau 10 milioane de adulţi şi 3 milioane de tineri consumatori de

băuturi alcoolice.

În Europa, şi anume în Franţa se apreciază că un sfert din populaţie este dependentă

de alcool, iar în Rusia o treime. O mare importanţă îl are aspectul medico-judiciar

deoarece o mare parte din delicte sunt comise de alcoolicii cronici. În beţia patologică,

bolnavii pot lovi, pot săvârşi agresiuni, chiar crime datorită halucinaţiilor.

Sinuciderile sunt frecvente in cadrul alcoolismului cronic.

3.1.2. Definiţie

Alcoolismul este obiceiul de a consuma alcool mai des şi mai mult decât tolerează

organismul, determinând obişnuinţa şi dorinţa irezistibilă de a repeta ingestia.

Alcoolismul a fost definit prin trei factori:

consumul excesiv de alcool

deteriorarea psihică progresivă

comiterea de acte antisociale

O altă definiţie dată alcoolismului este: -consumarea frecventă a unei cantităţi

variabile de băuturi alcoolice timp mai îndelungat care determină dependenţă toxico-

maniacă şi apariţia diferitelor tulburări neuro-psihice.

Toleranţa la alcool semnifică necesitatea creşterii în timp a dozelor de substanţă

pentru realizarea aceluiaşi efect.

Opusă toleranţei este sensibilizarea care presupune realizarea stării de ebrietate la

cantităţi din ce în ce mai mici de alcool.

Dependenţa de alcool reprezintă o stare de intoxicaţie cronică caracterizată prin

nevoia imperioasă de a consuma alcool, dependenţă care poate fi atât fizică cât şi psihică.

7

Pentru dependenţă, sau mai folosit termeni ca: toxicomanie, obişnuinţa. Dependenţa

psihică este precoce şi reprezintă impulsul psihic nestăpânit de a continua consumul de

alcool pentru realizarea unei senzaţii subiective de confort, de reducere a tensiunii psihice.

Faptul că sub influenţa alcoolului apare un sentiment de satisfacţie, de relaxare, de

simplificare a unor probleme sau dificultăţi duce la dorinţa repetării consumului, rezultând

dependenţa psihică.

Modificarea funcţiilor psiho-active sub influenţa alcoolului ţine de o serie de factori

constituţionali sau educaţionali.

Dependenţa fizică este mai tardivă şi se traduce prin apariţia unui sindrom de sevraj,

atunci când a fost întrerupt sau redus brusc consumul de alcool.

În concluzie, dependenţa de alcool se caracterizează prin:

dificultăţi în a controla comportamentul legat de consumul de alcool

cu dorinţa impulsivă de a consuma alcool.

toleranţa crescută la alcool cu creşterea dozelor

neglijarea responsabilităţilor socio-profesionale şi familiale în

favoarea timpului acordat preocupării şi consumării băuturilor alcoolice

apariţia unor afecţiuni somatice: hepatice, cardiace, digestive şi ale

sistemului nervos şi afecţiuni psihice.

apariţia stării de sevraj duce la reducerea sau încetarea bruscă,

accidentală sau voita a consumului de alcool.

3.2. Etiologia alcoolismului cronic

Numeroase teorii încearcă să explice etiologia alcoolismului referindu-se în special

la factorii genetici, bio-chimici, factorii de mediu sociali şi la cei ce ţin de tipul de

personalitate.

1. Factorii genetici

Implicaţi în determinarea răspunsului la etanol şi contribuind implicit la instalarea

consumului cronic abuziv, factorii genetici au constituit obiectul a numeroase studii.

8

Deşi incidenţa alcoolismului în familiile consumatorilor abuziv de alcool variază

considerabil, în diferitele cercetări natura familială a tulburărilor este susţinută de studii

mai recente.

Cercetările pe gemeni au oferit date extrem de variabile privind transmiterea

ereditară a „alcoolismului”.

Studiul consumului abuziv de alcool la semifraţi şi la adoptaţi susţine ideea unei

contribuţii ereditare la instalarea ingestiei excesive de alcool cu diferenţe legate de sex

afirmând posibilitatea unei transmiteri recesive X linkate, ceea ce face ca bărbaţii să fie

mai predispuşi genetic la consumul excesiv de alcool.

Luarea în considerare a factorilor genetici implicaţi în etiologia alcoolismului, a

căror pondere nu trebuie supraestimată, presupune şi menţionarea unor aspecte mai

complexe.

Astfel, un studiu efectuat în anul 1960 afirmă că deteriorarea somatică generată de

consumul abuziv de alcool ar fi în mai mare măsura determinată genetic de tendinţa

propriu zisă la consumul excesiv, iar un alt studiu din 1977 susţine ca predispoziţia către

sindromul Korsakov şi encefalopatia Wernicke se moşteneşte.

2 Factorii bio-chimici

Cercetările privind modificările bio-chimice induse de alcool la nivelul sistemului

nervos central au urmărit elucidarea unor aspecte privind toleranţa şi dependenţa la această

substanţa.

S-a emis ipoteza conform căreia, toleranţa la efectul hipnotic al alcoolului s-ar

datora rezistenţei membranei neuronale la efectul destabilizator al etanolului (etanolul

producând modificări membranare cu alterarea permeabilităţii).

3 Factorii de mediu şi psiho-sociali:

Au o contribuţie importantă în geneza alcoolismului cronic. Situaţiile psiho-

traumatizante pe care le-au trăit în copilărie, formele de privare parentala (deces, divorţ)

sunt des întâlnite în istoricul alcoolicului cronic.

Familia dezorganizată sau aparent organizată dar disfuncţională favorizează iniţierea

precoce în consumul abuziv de alcool, un rol important revenind anturajului şi prieteniilor

iar influenţele culturale de microgrup întăresc predilecţia pentru alcool.

9

Uşurinţa cu care pot fi procurate băuturile alcoolice, ca şi obiceiurile consumării în

grup şi la diferite ocazii, au un rol favorizant în consumul excesiv de alcool.

Anumite profesii pot antrena subiecţii la consum de alcool.

4. Personalitate premorbidă:

Personalitatea premorbidă a alcoolicului constituie obiectul a numeroase cercetări.

Se acceptă că nu există un profil unic de personalitate caracteristic alcoolicilor, ei

reprezentând o populaţie destul de eterogenă.

Totuşi personalitatea de tip instabil, insuficient maturizată din punct de vedere

afectiv, emoţional pare a fi cea mai frecventă printre alcoolici.

Trăsăturile unei personalităţi instabile asociată cu manifestări nevrotice sunt

considerate factori de risc pentru alcoolism.

Trăsăturile distincte, tendinţele depresive latente sau manifestate sunt de asemenea

menţionate de diverşi autori, tulburarea depresivă precedând consumul abuziv de alcool,

mai ales la femei.

Se pare însă că depresia este semnificativ mai frecventă la alcoolici care solicită

ajutor psihiatric, tulburarea afectivă fiind în general secundară.

Chiar şi atunci când alcoolismul este precedat de depresie nu este obligatorie

intercondiţionarea reciprocă (depresie-alcoolism).

Consumul de alcool este mai frecvent şi la cei cu personalităţi isterice sau

dimpotrivă astenici, la cei cu trăsături obsesive sau la anxioşi.

Astfel, se consideră că inadecvarea socială, introversia şi anxietatea sunt trăsăturile

cele mai comune ale personalităţii alcoolicilor.

3.2. CLASIFICAREA ALCOOLISMULUI

Cea mai răspândita este clasificarea lui Jellinek 1960, care descrie mai multe tipuri

de alcoolism specificându-le caracteristicile:

alcoolismul alfa - presupune o dependenţă psihologică faţă de alcool

la care subiectul recurge „simptomatic” şi episodic, în situaţii de stres sau ca

urmare a unor suferinţe fizice, în scop tranchilizant şi euforizant.

10

alcoolismul beta - presupune o perioadă îndelungată de ingestie care

are drept urmare apariţia unor complicaţii somatice (digestive, hepatice,

neurologice).

alcoolismul gama - care se caracterizează prin apariţia dependenţei

ce obligă la creşterea progresivă a dozelor.

alcoolismul delta - semnifică consumul continuu de alcool,

reducerea sau suprimarea lui pentru un timp foarte scurt (1 - 2 zile) ducând la

apariţia simptomatologiei de sevraj.

alcoolismul epsilon - superpozabil cu dipsomania gravă (prin

dipsomanie înţelegându-se alternanţa unor perioade de consum abuziv cu

perioade de abstinenţă).

Unii autori contemporani propun o clasificare diferită a tipurilor de alcoolism,

descriind o formă separată a alcoolismului simptomatic în care consumul de alcool este

secundar unei tulburări nevrotice psihotice sau organice. S-a propus diferenţierea

conceptuală a alcoolismului „primar” de cel „secundar”, forme care nu se exclud ci pot

coexista la acelaşi pacient.

În cazul alcoolismului primar, accentul se pune pe patern-ul de comportament în

sine faţă de alcool, care nu este rezultatul unei tulburări afectiv cognitive sau de

personalitate, ci semnifică mai curând o paradigmă comportamentală bazată, probabil, pe

comportamente transmise genetic independent de ambianţă.

Alcoolismul secundar semnifică acelaşi comportament auto distructiv de utilizarea

exagerată a alcoolului, dar care este rezultatul unui sindrom psihopatologic major (psihoză

afectivă, schrizofrenie), al unei tulburări de personalitate sau al unui conflict nevrotic.

3.3. Manifestări clinice şi morfopatologice

Sindromul de sevraj

11

Factorul declanşator comun al acestor stări grave care survin în cursul alcoolismului

cronic este sistarea sau reducerea considerabilă, voluntară sau accidentală a ingestiei de

alcool. Din punct de vedere fiziopatologic se poate considera că sindromul de sevraj se

datorează hiperactivităţii sistemului nervos central, inhibat în prealabil de alcool.

Manifestările clinice ale sindromului de sevraj sunt:

sindromul de abstinenţă la alcool

delirul alcoolic subacut (predelirium tremens)

delirium tremens

Sindromul de abstinenţă la alcool

Se caracterizează prin apariţia la un interval de câteva zile (uneori chiar 24 de ore)

de la reducerea sau încetarea consumului de alcool, la un pacient care anterior a abuzat de

alcool, a unei simptomatologii care include senzaţie de disconfort nedefinit, tremor fin şi

distal al membrelor, limbii, buzelor, pleoapelor, tremurăturile putând să se accentueze

până la adevărate mioclonii.

Se notează prezenţa unor manifestări simpatotone cum ar fi o uşoară nelinişte,

transpiraţii, diaree, tahicardie însoţită uneori de valori crescute ale tensiunii arteriale.

La acestea se asociază anxietatea, insomniile, coşmarurile. Frecvent poate să apară o

simptomatologie depresivă, cu inapetenţă, dezgust pentru alcool, uneori idei de suicid.

Alteori tabloul clinic este de tip euforic pe acest fond apărând crize de iritabilitate cu

creşterea agresivităţii generatoare de conflicte.

Delirul alcoolic subacut (predelirium tremens)

Tabloul clinic constă din: tremurături cu caracteristicile celor din sindromul de

abstinenţă alcoolică, delir halucinator cu halucinaţii, cel mai frecvent vizuale, dar şi

auditive, olfactive, gustative şi mai rar tactile.

Acest delir pare a se realiza spontan pentru a reapărea brusc cu alt conţinut tematic.

Pacientul prezintă confuzie mentală de profunzime variabilă cu dezorientare temporo-

spaţială, generând agitaţie şi anxietate.

Ca manifestări fizice prezintă: transpiraţii abundente cu deshidratare, tahicardie,

diaree şi vărsături.

12

Delirium tremens (stare confuzo-onirică alcoolică acută)

Debutul poate fi brutal, în câteva ore.

Simptomatologia este mai intensă decât în cazul sindromului de abstinenţă şi a celui

de delir alcoolic subacut şi constă din: tremurături de intensitate mare, generalizate,cu

disartrie, tulburări de mers, tulburări de tonus muscular.

Pacientul prezintă delir confuzo-oniric, cu halucinaţii vizuale, agitaţie, tulburări

vegetative importante.

Laboratorul evidenţiază alterarea probelor biologice (probe hepatice modificate,

acidoza metabolică cu scăderea rezervei alcaline, diselectrolitemie).

13

.4. TULBURARI ALE ALCOOLISMULUI CRONIC

3.4.1. Halucinoza alcoolică acută

Unii autori contemporani o consideră o reacţie psihogenă a cărei apariţie este

condiţionată de tulburări de personalitate preexistente, alcoolul eliberând tendinţe

cenzurate în mod obişnuit.

Debutul este uneori consecutiv unui exces de alcool pe fondul unei intoxicaţii

cronice, dar există şi cazuri în care tulburările apar în condiţiile unui sevraj total sau ale

unei reduceri a ingestiei.

Clinic, primele tulburări sunt constituite de halucinaţii elementare, mai frecvent

vizuale, după care se instalează cele acustico-verbale.

Fondul afectiv este caracterizat de anxietate sau depresie.

14

3.4.2. Encefalopatiile alcoolice acute

Aceste sindroame constituie complicaţii cu caracter acut, care survin în cursul

alcoolismului cronic, unele fiind determinate de carenţe vitaminice (prin lipsa de aport sau

deficit de utilizare).

Simptomatologia clinică comună encefalopatiilor alcoolice includ:tulburari ale stării

vigile caracterizate prin stare de torpoare,obnubilare,tulburari de ”comunicare”-mutismul

fiind foarte frecvent.

La toate acestea se adaugă tulburări ale tonusului muscular.

3.4.3. Encefalopatia Gayet-Wernicke

Este cea mai frecventă complicaţie carenţială a alcoolismului.

Debutul este de obicei rapid cu cefalee, vărsături de tip central, tahicardie, tahipnee,

hipo sau hipertermie, semne neurologice constând în hipertonie musculară generalizată,

mioclonii.

Tabloul psihic constă iniţial din tulburări de memorie la care se adaugă tulburări ale

stării de conştienţă, realizând tabloul unei confuzii mentale, cu onirism şi agitaţie.

Starea e gravă şi netratată evoluează spre exitus.

3.4.4. Boala Marchiafova-Bignami

A fost considerată multă vreme drept o afecţiune rar întâlnită la populaţia din Italia,

consumatoare de vin.

Actualmente i se atribuie acestei boli o etiologie carenţială.

Debutul este în general acut, evoluând rapid şi inexorabil spre coma hipertonică cu

achinezie.

3.4.5. Pelagra alcoolică

15

Apare pe fondul unor carenţe vitaminice induse de alcool şi se manifestă printr-un

sindrom neurologic adesea izolat, caracterizat prin polineuropatie.

Se înregistrează astenie extremă, deshidratarea este evidenţiată cu tahicardie şi

modificări ale tensiunii arteriale, starea de conştienţă fiind însă păstrată.

3.4.6. Psihoza Korsakov

Descrierea completă a tabloului clinic care asociază tulburările amnezice cu

polinevrita îi aparţin lui Korsakov, care a considerat simptomatologia ca fiind de etiologie

toxică, legată în special de consumul de alcool.

Bolnavii prezintă tulburări ale memoriei de fixare şi evocare, confabulaţii,

dezorientare temporo-spaţială şi semne clinice de polinevrită.

Confabulaţiile apar în condiţiile amneziei unor evenimente trecute, bolnavii umplând

lacunele de memorie cu proiecţii imaginare ale a căror realitate sunt însă convinşi.

3.4.7. Demenţa alcoolică

Tabloul final al consumului abuziv, prelungit de alcool îl constituie deteriorarea

intelectuală progresivă, instalându-se demenţa caracterizată prin deficit amnezic şi

prosexic important, tulburări de orientare cu dezorientare temporo-spaţială şi confuzie,

deficit cognitiv sever cu dezorganizare profundă şi ireversibilă a întregului plan psihic cu

tulburări ale afectivităţii şi tulburări de comportament ce merg până la depersonalizare.

Pe lângă tulburările care apar la nivelul psihicului, consumul de alcool determină

grave tulburări organice apărând mai frecvent afecţiuni la nivelul stomacului (gastrită,

ulcer), la nivelul ficatului (hepatopatiile etilice) şi tulburări cardiovasculare.

3.4.8. Gastrita

Este consecinţa acţiunii directe a alcoolului asupra mucoasei gastrice. Au fost

distinse două forme de gastrită alcoolică.

Exista o forma subacută, dispeptică prin sensibilizarea mucoasei.

Simptomele dispeptice constau în:

epigastralgii,

greţuri,

16

vărsături,

flatulenţe,

diaree.

Bolnavul prezintă limba saburală şi o halenă neplăcută.

Cea de-a doua formă este cronică, în care leziunile terminaţiilor nervoase ar sta la

originea tulburărilor care persistă şi la abstinenţi.

3.4.9. Hepatopatii etilice

Există două forme de hepatite de natură alcoolică:

hepatita alcoolică acută

hepatita alcoolică subacută.

Hepatita alcoolică subacută reprezintă forma anatomo-clinică care este mai tipică

pentru alcoolism.

Clinic, simptomatologia este reprezentată de:

inapetenţă

greţuri

vărsături

scădere ponderală

hepatomegalie

durere în loja hepatică.

Hepatita alcoolică acută apare pe fondul unui alcoolism cronic manifestându-se

clinic mai evident după un consum exagerat de alcool.

La simptomatologia de mai sus se adaugă:

febra

icterul

accentuarea hepatomegaliei, cu alterarea probelor hepatice în planul

analizelor de laborator.

17

3.4.10. Tulburările cardiovasculare

Clinic, simptomatologia este destul de discretă la început manifestându-se cu

tahicardie, palpitaţii, tulburări de ritm, cum ar fi extrasistolele sau crize de tahicardie

paroxistică, dispnee progresivă de efort; cu timpul apar crizele de angor ce însoţesc

dispneea la eforturi tot mai mici.

Corectarea stărilor de malnutriţie, administrarea de vitamine şi minerale (calciu şi

magneziu) sunt în măsură să determine in multe cazuri o retrocedare a fenomenelor.

3.5. Tratamentul alcoolismului cronic

Tratamentul alcoolismului cronic se realizează printr-o îmbinare a psihoterapiei cu

tratamentul medicamentos, care consta în:

1. Somatotrope, care vizează ameliorarea funcţiilor ficatului, reechilibrarea

hidroelectrolitică.

2. Medicaţie de repulsie, care urmăreşte instalarea unui reflex condiţionat negativ la

ingerare de alcool.

3. Psihotrope, ce vizează corectarea tulburărilor psihice asociate consumului de

alcool

3.6. Principiile de tratament

Se realizează un tratament profilactic şi unul curativ.

Profilaxia este complexă, măsurile fiind primare şi secundare.

Profilaxia primară cuprinde măsurile de ordin socio-economic prin care se încearcă

educaţia tineretului în a evita consumul de alcool, tinerii fiind cei mai vulnerabili la

consumul exagerat de alcool. Acest lucru se realizează prin propagande antialcool,

18

incurajarea consumului băuturilor nealcoolice; se încearcă reducerea producţiei de alcool

şi obţinerea unor băuturi de bună calitate la preţuri mari.

3.7. Profilaxia secundară

Este de ordin medical şi cuprinde:

depistarea în faza precoce a alcoolismului

tratament obligatoriu gratuit

dispensarizarea cu inserţia socială pentru a se evita recăderea.

Screeningul reprezinta modalitatea prin care se identifica indivizii cu probleme

date de alcool sau cu consecintele acestui consum fata de ceilalti indivizi care nu au

astfel de dificultati11. El presupune o utilizare rapida a unei proceduri necostisitoare atat

ca timp cat si ca modalitate de administrare. Scopul screeningului sau triajului este de a decela

si trata aceasta problema intr-un stadiu precoce inainte de debutul unei boli sau tulburari

diagnosticabile cand tratamentul ei este mult mai costisitor. In felul acesta screeningul se

deosebeste de procedurile de evaluare care sunt destinate sa explorare natura si marimea

probolemelor date de alcool si de diagnosticul clinic care este in mod obisnuit un proces mai

detaliat si intensiv cu scopul de a potrivi simptomele si semnele prezente la o categorie

diagnostica si a face un plan de tratament.

In t r -o eva lua re coe ren t a , s ecven t i a l a , a a l coo l i smu lu i , s c r een ingu l

t r ebu i e s e

r ep rez in t e p r ima e t apa , u rmand ca eva lua rea spec i f i c a , i den t i f i c a r ea

s emne lo r s i

s imp tome lo r consumulu i de a l coo l s i f o rmu la r ea d i agnos t i c a s a

r ep rez in t e e t apa

ulterioara, iar evaluarea individului in vederea decelarii consecintelor somatice si

psihice ale consumului de alcool sa reprezinte etapa finala inaintea demersului therapeutic..

In domeniul alcoolismului exista trei mijloace de screening:

a) teste de laborator clinic care detecteaza prezenta alcoolului in aerul respirat

sau in sange sau modificarile fluidelor organismului sub influenta alcoolului (precum

dozarea enzimei gama-glutamil-transferazei);

b) examinari clinice (precum marirea de volum a ficatului, tremorul limbii sau

a mainilor, vascularizatia anormala a pielii si hiperemia conjunctivala);

19

c) chestionare si scale de auto-evaluare.

Din cauza costului ridicat, primele doua metode au o raspandire limitata. Astfel,

chestionarele si scalele de auto-apreciere raman principalele mijloace de screning.

Acestea au avantajul de a avea un cost scazut, o acceptanta mare si posibilitatea de a fi

aplicate de un personal cu un antrenament limitat. Studiile intreprinse au aratat ca aceste auto-

raportari asupra consumului propriu de alcool si a problemelor date de acesta au un grad

suficient de confidenta si acuratete, mai ales daca sunt culese intr-un mod adecvat.

De regula screeningul sau detectia se face in: sectorul ingrijirilor primare

(medical de medicina generala, medical de familie; camera de garda a serviciilor de

urgenta, ambulanta, etc. sectiile spitalicesti, cabinetele ambulatorii de specialitate.

Se considera ca toate persoanele care cauta ajutor medical trebuie screenizate

pentru probleme date de consumul de alcool. Daca sunt prezente probleme usoare sau

medii, o interventie scurta trebuie sa fie oferita ca mai apoi sa se observe efectul ei. Daca sunt

observate probleme severe, trebuie facuta indrumarea la tratamentul specializat.

In cele ce urmeaza se va prezenta o procedura tipica de screening a consumul de

alcool. Astfel, exista mai multi pasi caracteristici ai acestei proceduri si parcurgerea lor

intocmai asigura acuratetea depistajului.

1. Primul pas este identificarea consumului de alcool: “Consumati bauturi

alcoolice?”

Subiectul poate ocoli raspunsul sau poate nega si intervievatorul poate reformula

intrebarea sau insista. Un raspuns pozitiv face sa se treaca la al urmatorul pas.

2. Determinarea cantitatii/frecventei consumului. Pentru determinarea

standardizata a consumului s-a construit unitatea internationala standard de consum

numita si “drink”.

Conventional un drink este definit de 12 g. de alcool pur. Aceasta este echivalent

cu o sticla de bere de 330 ml, cu un pahar de vin de 200 ml sau cu un paharel (40 ml)

de

bautura spirtoasa de 40º. Intrebarile indicate ar fi: “In medie in cate zile din

saptamana consumati bauturi alcoolice?” si “Intr-o zi cand consumati, cata cantitate

consumati in medie?” urmand ca aceasta cantitate sa o transformati apoi in “drink-uri”.

Aceasta etapa a screeningului permite sa se determine persoanele aflate la risc.

Dupa Institutul de Alcoolism al Statelor Unite (National Institute on Alcohol Abuse and

Alcoholism), o persoana aflata “la risc” de a dezvolta problemele date de consumul de

20

alcool este: un barbat care bea mai mult de 14 drinkuri/saptamana sau mai mult de 4

drinkuri intro ocazie; o femeie care consuma mai mult de 7 drinkuri/saptamana sau mai

mult de 3 drinkuri intr-o ocazie; o persoana in varsta care bea mai mult de 7

drinkuri/saptamana sau mai mult de 1 drink intr-o ocazie.

3. Daca se vrea sa se deceleze cu finete problemele date de consumul de

alcool trebuie sa se apaleze la chestionarele sau instrumentele de screening. In capitolul

de fata vom prezenta chestionarele CAGE si AUDIT.

Chestionarul CAGE a aparut in 1974 si este cel mai folosit test in practica

medicala curenta pentru screeningul alcoolismulu. Numele lui vine de la cele patru

intrebari ale testului care contin cuvintele “Cut down” (a reduce), “Annoyed”

(suparat),“Guilty” (vinovat) si “Eye opener” (deschizatorul de ochi, adica ai nevoie de

o bautura de dimineata ca sa te trezesti) si care sunt cele patru arii explorate de test.

CAGE este un test creion-hartie si subiectul trebuie sa aleaga singur un raspuns

intre “da” si “nu”. Doua sa mai multe raspunsuri afirmative indica ca pacientul are riscul

de a avea probleme date de consumul de alcool si necesita un ajutor. Testul este indicat mai

ales in reteaua medicala primara, in cabinetul de medicina generala pentru ca este foarte usor

de aplicat, completarea lui ia in jur de 1-2 minute.

Testul CAGE

© Ati simtit vreodata ca ar trebui sa reduceri bautul?

(A) Au fost oameni suparati pe Dvs din cauza bautului?

(G) V-ati simtit vreodata vinovat din cauza bautului?

(E) Ati luat vreodata o bautura de dimineata ca sa calmati

nervii sau sa va treaca mahmureala?

In urma unui studiu multinational, Organizatia Mondiala a Sanatatii a construit si

recomandat un instrument de decelare a problemelor date de alcool format din doua

parti:The Alcohol Use Disorders Identification Test (AUDIT) si The Clinical Screening

Procedure 14,15. Chestionarul AUDIT este compus din 10 intrebari: intrebarile 1-3 masoara

consumul de alcool, intrebarile 4-6 comportamentul de consum, 7-8 reactiile adverse si 9-10

problemele date de alcool. Fiecare intrebare permite evaluarea ei pe o scara Likert cu 4 puncte

(de la 0 la 4) si scorul total al testului poate sa se intinda de la 0 la 40. Pentru scorul prag de 8

a fost gasit maximum de senzitivitate si specificitate, ceea ce inseamna ca dincolo de acest

scor se poate vorbi de un individ avand un consum de alcool daunator.

Chestionarul AUDIT este construit astfel incat sa poata fi folosit usor de un

21

personal cu diferite nivele profesionale si in diferite locuri ale ingrijirii medicale

primare (cabinete de consultatie, camera de garda, la domiciliul pacientului, in scoli, la

locul de munca, etc) sau ca test de auto-evaluare in sala de asteptare a cabinetelor

medicale.

Chestionarul poate fi usor incorporat in mai multe genuri de examinari de sanatate:

Anamneza unei consultatii medicale;

Triaj general de sanatate in vederea completarii unor formulare sau fise de sanatate, etc;

Conversatii cu scop profilactic;

Consiliere privind stilul de viata sau managementul problemelor familiale;

Test de auto-evaluare, etc.

Foarte rar se intampla ca acest chestionar sa fie privit de subiecti ca ofensator sau

ingrijorator. Experienta investigatorilor din mai multe tari indica ca intrebarile AUDIT

genereaza raspunsuri confidente indiferent de cultura, varsta sau sex.

La putinii pacienti care refuza sa vorbeasca de consumul lor de alcool sau sa

admita ca acest consum le dauneaza, sau la cei care sunt sub influenta alcoolului in

timpul consultatiei, este bine sa se amane administrarea testului pentru o intalnire

viitoare. Se pot obtine informatii despre consumul de alcool prin folosirea intrebarilor

testului la rudele, sotia/sotul sau colegii subiectului in cauza.

Pacientii tind sa raspunda foarte onest atunci cand:

Interviul este prietenos si neamenintator; incearca sa aplici testul in cele

mai potrivite conditii;

Scopul testului este clar legat de diagnostic sau de evaluarea globala a starii

de sanatate a pacientului;

Pacientul nu este sub influenta alcoolului in timpul screeningului; se

impune atunci amanarea aplicarii testului;

Informatia obtinuta este confidentiala;

- Intrebarile sunt puse astfel incat sa fie usor de inteles.

Se recoamnda ca testul sa fie incorporat in anamneza pacientului si intrebarile

testului sa devina parte integranta din rutina examenului clinic. Rezultatele testului

(scorul general si partial la cele trei grupe de intrebari: consum de alcool, sindrom de

dependenta si problemele date de alcool) trebuie coroborate cu alte examinari si teste

paraclinice. Aceasta depinde de cooperarea pacientului, de antrenamentul examinatorului

si de resursele disponibile pentru alte examinari. Astfel, se va cauta si semnele fizice ale

consumului abuziv de alcool precum hiperemia conjunctivala, vascularizatia anormala a

22

pielii, in special a pometilor fetii, tremorul mainilor si tremorul limbii, hepatomegalia si

valorile enzimei gamma-glutamil transferaza (GGT).

Un scor general de 8 sau mai mult indica un consum daunator de alcool la

subiectul testat. O interpretarea mai nuantata se poate face prin analiza scorurilor la

diferite intrebari. Astfel, un scor mare la primele trei intrebari, in absenta scorurilor

ridicate la restul intrebarilor, deceleaza un "consum hazardos de alcool", scoruri mari la

intrebarile 4, 5 si 6 sugereaza prezenta unui sindrom de dependenta la alcool, iar scoruri

mari la restul intrebarilor sugereaza un consum daunator de alcool

Tratamentul curativ este de durată şi trebuie acceptat de bolnav; acesta trebuie să fie

motivat pentru ca tratamentul să reuşească.

Tratamentul alcoolismului cuprinde:

1. Cura de sevraj şi corectarea tulburărilor metabolice

2. Cura de dezgust: tratamentul apetenţei alcoolice prin crearea unei rezistenţe faţă

de băuturile alcoolice.

3. Cura psihoterapeutică de susţinere

4. Post cura de securitate şi control

1. Cura de sevraj şi corectare a tulburărilor metabolice

Este necesară spitalizarea timp de 3 - 4 săptămâni. Bolnavul este supus unui sevraj prin

privarea de toxic brusc sau treptat.

Ritmul sevrajului poate determina sindromul de abstinenţă, chiar delirium tremens. În

cura de sevraj se va administra un tratament anticarenţial pentru evitarea sindromului de

abstinenţă. Acest tratament are rolul să corecteze dezechilibrele hidro-electrolitice şi

metabolice.

Tratamentul se efectuează cu hepatoprotectoare (Aspatofosrt, Mecopar, Silimarină,

Metaspar) şi vitamine din grupul B (B1, B6, B12) şi vitamina C.

Se administrează în această cură de sevraj atât soluţii alcoolizante intravenoase (i.v.) sau

per os, cât şi cantităţi mici de alcool care sunt asociate cu tranchilizante şi sedative uşoare din

clasa benzodiazepinelor, în doze mici.

23

Manifestările care pot apărea la unii bolnavi în cursul dezintoxicării sunt: greaţă şi

vărsături, senzaţie de rău şi slăbiciune, hiperactivitate vegetativă: tahicardie, transpiraţii,

modificări tensionale, anxietate, dispoziţie depresivă sau creşterea agresivităţii.

Când îngrijim pacientul trebuie să observăm din timp aceste simptome de dezintoxicare.

În cazuri grave se anunţă medicul.

În tratamentul stărilor de predelirium şi delirium tremens internarea se impune de

urgenţă fiind urmată de o reechilibrare hidroelectrolitică atât parenteral cât şi per os.

Tratamentul medicamentos se realizează cu neuroleptice cu efecte antihalucinatorii:

Haloperidol, Clorpromazin - în formele grave de delirium tremens sau delir alcoolic acut,

Meprobamat (400 – 800 mg. la 4 ore), Diazepam (10 mg. i.m., 20 mg. i.v. lent, 50 - 80 mg.

i.m.), în formele uşoare.

ATENTIE: Diazepamul poate determina modificări respiratorii (stop respirator). Se mai

administrează terapie hormonală cu extracte suprarenale şi insulină (30 - 60 U.I.). Pentru

corectarea tulburărilor cardiovasculare şi profilaxia unor intercurente infecţioase se

administrează: tonicardiace, Sulfat de Magneziu, HHC, antibiotice).

Tratamentul se continuă cu redresare metabolică, corectarea tulburărilor de la nivelul

ficatului cu vitamine din grupul B (B1, B6, B12) şi hepatoprotectoare (Mecopar, Aspatofort,

Silimarină, Metaspar, Tropofar).

2. Cura de dezgust

În absenţa unor insuficienţe organice (cerebrale, renale, hepatice, pulmonare, cardiace)

se începe cura de dezgust, moment în care se întrerupe administrarea neurolepticelor şi

tranchilizantelor, corectându-se la nevoie tulburările de somn.

Se urmăreşte producerea unui reflex condiţionat faţă de alcool, prin înlocuirea acestuia

cu o substanţa vomitivă sau alt drog cum ar fi: Emectina, Apomorfina, Disulfiram,

Metronidazol.

Apomorfina are proprietăţi vomitive centrale. Se administrează subcutanat de 5 ori pe zi,

3 zile cate 5 - 10 mg.

La 5 minute după administrarea Apomorfinei se oferă un pahar din băutura preferată, ce

va declanşa vărsătura. Această tehnică se face în faţa celorlalţi bolnavi din salon.

Contraindicaţiile Apomorfinei sunt: gastrita, afecţiunile hepatice grave, hipertensiunea

arterială, insuficienţa coronariană.

Proba se repetă până când simpla vedere a băuturii provoacă greaţa.

24

Disulfiramul (antialcool) este cel mai frecvent utilizat. Acţionează prin blocarea

catabolismului alcoolului în stadiul de acetaldehida. Cumularea acetaldelhidei dă o serie de

efecte secundare. Se administrează zilnic 2 tablete de Antialcool (1 tabletă are 500 mg.) timp

de 4 zile. În a cinci-a zi se administrează vitamina PP, pe lângă tabletele de Antialcool. Apoi

se începe proba care constă în ingerarea băuturii preferate în doză mică.

După 15 - 20 minute se obţine reacţia aşteptată: stare de disconfort, hiperemia feţei,

toracelui, senzaţia de căldura, palpitaţii, greţuri, vărsături, ameţeli, senzaţia de sufocare. La

nevoie se administrează analeptice cardiace şi respiratorii: Glucoza 33 %, vitaminele B 1, B6,

sedative uşoare din grupa benzodiazepinelor.

Accidentele care pot apărea sunt: crizele de epilepsie, accidentele vasculo-cerebrale,

stare confuzionala, delirum tremens, sindrom Korsakov. Contraindicaţiile antialcoolului sunt:

ciroza decompensată, hipertensiunea arterială, epilepsia, anxietata majoră.

Metronidazolul se administrează în doze crescânde prin creşterea dozei la 2 zile cu 2

tablete până se ajunge la 10 tablete şi apoi doza descreşte cu câte 2 tablete pe zi.

Contraindicaţiile lui nu sunt atât de severe şi se poate administra la cardiaci şi la cei cu

tulburări hepatice.

3. Psihoterapia

Poate să se efectueze individual, în grup sau în familie.

Are 3 forme prin care se poate realiza. Două dintre ele fiind cele mai utilizate:

psihoterapia - psihoanalitică în care se identifică conţinutul inconştient, operându-se

ulterior asupra cauzelor consumului abuziv de aclool.

psihoterapia – comportamental - cognitivă care are în vedere scăderea anxietăţii

căutând un mijloc pentru reducerea situaţiilor stresante,

(cauze ale consumului de alcool) prin modificarea paternului comportamental. Cele două

forme necesită colaborare din partea bolnavului.

4. Postcura de securitate

Este etapa de consolidare a dezalcoolizării, tratamentul urmat în spital fiind susţinut prin

supraveghere medicală şi control. După externare se continuă recuperarea psihică încercându-

se o reinserţie socio-profesională.

25

Ca răspuns la nevoile foştilor pacienţi s-au creat centre specializate Alcoolicii Anonimi

– în care bolnavii îşi împărtăşesc impresiile lor legate de consumul excesiv de alcool şi

efectele negative ale acestuia şi se încurajează reciproc în a continua lupta împotriva

dorinţelor care se nasc în ei referitoare la consumul de alcool.

Deviza sau moto-ul acestor centre este: ”cel mai bun ajutor pentru un alcoolic este un

alcoolic recuperat”.

Sreening

Deşi sute de teste de screening pentru alcool sunt disponibile, inclusiv unele

elaborate cu până la 100 de întrebări, testele de screening scurt cu doar câteva întrebări au

fost dezvoltate pentru a încuraja diagnostic în situaţii fundamental de urgenţă şi-health

îngrijire.

Testele nu poate fi mai scurt ca exacte sau sensibile ca cele mai lungi, dar ele

servesc şi la ecran potabilă dăunătoare sau dependenţa de alcool, care pot fi urmate de alte

evaluare în profunzime using mai multe teste elaborate.

CAGE de testare

Unul din instrumentele de screening mai vechi şi mai popular pentru abuzul de

alcool este testul CAGE, care este un scurt, de patru întrebare de testare care diagnostice

probleme cu alcoolul pe parcursul unei vieţi.

C - Aţi simţit vreodată ar trebui să reducăconsumul dvs.?

A - oameni ai deranjat de criticile dvs. de băut?

G - Aţi simţit vreodată rău sau vinovat despre dvs. de băut?

E - păhărel: Aţi avut vreodată o băutură în primul lucru dimineata la echilibru nervi

sau de a scăpa de o mahmureala?

Deoarece negarea insoteste de obicei, probleme abuzului de alcool, testul CAGE, la

fel ca majoritatea testelor de screening de alcool, pune întrebări despre problemele

asociate cu consumul, mai degrabă decât cantitatea de alcool consumată. Două "da"

răspunsuri la testul CAGE indică probleme cu alcoolul.

Dezavantajul testului CAGE este faptul că este cea mai precisă pentru albi, bărbaţi

de vârstă medie şi nu foarte precise pentru identificarea abuzul de alcool la persoanele în

vârstă, femeile albe, şi Africa şi americani mexican.

26

T-ACE Test

Testul T-ACE este, de asemenea, doar patru întrebări, inclusiv trei găsite pe testul

CAGE, dar sa dovedit a fi mai precise in diagnosticarea probleme cu alcoolul în bărbaţi şi

femei.

T - aceasta nu ţine mai mult de trei băuturi pentru a face sa te simti de mare?

A - Aţi fost vreodată deranjat de criticile oamenilor de baut dvs.?

C - Eşti încercarea de a reduce pe de băut?

E - Ai folosit vreodata alcool, un păhărel de dimineata?

Din nou, "da" răspunsuri la două dintre aceste patru întrebări este un indiciu al

abuzului de alcool este posibil sau de dependenţă.

AUDIT Test

Unul din testele cele mai precise disponibile este Alcoolul utilizare Tulburări test de

identificare (audit), care poate să fie exacte 94 la sută din timp. Este, de asemenea precisă

între etică şi grupuri de gen. Testul conţine 10 întrebări cu variante multiple, care sunt

marcate pe un sistem de puncte. Un scor de mai mult de opt indică o problemă de alcool.

Dezavantaj al testului de audit, dezvoltat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii,

este că este nevoie de mai mult timp pentru a administra şi este mai dificil de scor decât

testele mai scurt.

Cinci-Shot Chestionar

Acesta este un alt test de popular scurt care conţine cinci întrebări cu răspunsuri

multiple.Acesta este compus din două întrebări din testul de AUDIT şi trei întrebări din

testul CAGE.Testul Cinci-shot este conceput pentru a fi o formă mai scurtă de

Chestionarul de audit.

Test RAPS4

Rapid alcool Probleme ecran (Raps) solicită întrebări similare, deoarece testul

CAGE, ci dintr-o perspectivă diferită. Un răspuns "da" la testul RAPS4 indică o posibilă

problema abuzului de alcool, iar rezultatele au arătat a fi foarte exacte între femei şi

bărbaţi şi grupuri etnice.

Tweak de testare

Tweak este un element de testare cinci dezvoltat iniţial la ecran pentru consum de

risc în timpul sarcinii. Acesta include trei întrebări cuşcă şi solicită, de asemenea, despre

toleranta pacientului şi pene de curent.

27

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://alcoholism.about.com/od/tests/a/tweak.htm&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhjM0Fatlm6mL49dNSZkzWWjvibCQw

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://alcoholism.about.com/od/tests/a/raps.htm&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhjQ09pLwOUQl2mgBH5wfgQFDiVPKg

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://alcoholism.about.com/od/tests/a/fiveshot.htm&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhgDzFIv8dSxemQTFbVZKNyMzyXqhw

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://alcoholism.about.com/od/tests/a/audit.htm&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhjohO3UYgJRjb9HUCIXEMCGyaMcKA

MAST de testare

Michigan alcool de screening de testare este una dintre cele mai vechi şi de testare

cele mai precise de screening alcool disponibile. Acesta cuprinde 22 de da sau nu întrebări

cu şase răspunsuri pozitive, indicând o problemă de băut. Dezavantaj la testul MAST este

lungimea şi timpul necesar pentru scorul la un cabinet medical ocupat. Un avantaj al

acestui test este că, de asemenea, diagnostice eficient adolescenţi.

FAST Test

Testul FAST este un test de patru cauză care a fost proiectat special pentru pacienţii

trataţi în îngrijire de urgenţă sau situaţii de camera de urgenţă. Testul este rapid şi uşor de

scor, dar cercetările arată că detectează doar 90 la sută din probleme cu alcoolul care sunt

detectate cu ajutorul testului AUDIT.

Paddington Alcool Test

Paddington alcool test a fost, de asemenea, conceput pentru a fi administrat la

pacienţii trataţi pentru căderi şi accidente în camera de urgenţă. Testul conţine doar trei

întrebări şi este uşor de scor. Dezavantaj la testul PAT este faptul că pune întrebări directe

despre cat de mult alcool consuma pacientul, care pacienţii au tendinţa de a reduce la

minimum sau a refuza.

SAAST de testare

Alcoolismul auto-administrat de screening de testare (SAAST) este un test de 35 de

întrebare care pune întrebări despre pierderea pacientului de control, performanţa de locuri

de muncă, consecinţele potabilă, precum şi antecedentele familiale de alcoolism. Un

avantaj major al testului SAAST este că nu există o versiune de test care pot fi completate

de către cineva care cunoaşte pacientul, cum ar fi soţul / soţia lor.

CAPITOLUL III

Alcoolul in Romania

Alcoolul adolescentin:

28

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://alcoholism.about.com/od/tests/a/fast.htm&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhisB6WRJPANRry2ZmketAYxf6FQIw

http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://alcoholism.about.com/od/tests/a/mast.htm&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhgghOIspNouwYTrSg6hdiIP-PlivA

In perioada mai-iunie 2006, la nivelul municipiului Bucuresti, a fost realizata

o ancheta pe baza de chestionar in randul elevilor din clasele IX - XII, ce a avut drept scop

determinarea consumului de alcool in randul adolescentilor.

82 % dintre liceeni au afirmat ca obisnuiesc sa bea numai la ocazii. De

asemenea, 6,8 % dintre ei au afirmat ca nu au consumat niciodata bauturi alcoolice si

numai 1,7 % s-au declarat ca fiind consumatori zilnici.

Comportamentul elevilor in ceea ce priveste consumul de alcool este similar

cu cel al familiilor din care provin, 72% dintre acestia afirmand ca in familiile lor se

consuma alcool numai la ocazii speciale (aniversari, petreceri).

Doar 2,4 % dintre subiecti au afirmat ca in familia lor nu se consuma

niciodata alcool, in timp ce 5,8 % apreciaza ca acesta este consumat zilnic.

In ceea ce priveste anturajul, peste jumatate (57,5%) dintre elevii chestionati

sustin ca doar o mica parte din grupul de prieteni consuma frecvent alcool.

Intrebati cati dintre prietenii lor se imbata frecvent, 43,6 % dintre subiecti au

raspuns ca numai cativa fac acest lucru, iar 38,6 % ca nici unul dintre prietenii lor nu

ajunge intr-o stare avansata de ebrietate.

Motivele care au stat la baza consumului de alcool au fost in principal

curiozitatea (47 %) si placerea (42%). Chestionati cu privire la destinatia banilor de

buzunar, marea majoritate (67,2 %) au declarat ca ii folosesc pentru procurarea produselor

alimentare, iar 28,7 % achizitioneaza alte produse (haine, accesorii vestimentare, carti

etc.). Numai 2,5% dintre respondenti utilizeaza banii de buzunar pentru cumpararea

bauturilor alcoolice.

România se afla printre cei mai mari consumatori de alcool din Europa, se

arata într-un raport al Institutului Britanic de studii privitoare la alcool.

In Romania, adultii consuma mai mult de 18,5 litri de alcool pe an, in timp

ce media in Uniunea Europeana se situeaza in jurul a 15 litri. . Respectiv, această

situaţie a sporit majorarea mortalităţii generale a populaţiei, negativ a influenţat asupra

situaţiei demografice din teritoriu, a sporit violenţa şi agresivitatea familială, suicidele etc.

Prevalenţa morbidităţii prin alcoolism cronic constituie 1276,1 (2006) comparativ cu

1292,0 (2005). Prevalenţa psihozelor alcoolice - 25,6 (2005-19,5).

29

Cu regret majoritatea lor se depistează tardiv cu afecţiuni somato-neurologice

grave, psihoze alcoolice, etc.

Incidenţa morbidităţii prin alcoolism cronic constituie 112,8 (2006) în

comparaţie cu 89,5 (2005).

Incidenţa prin psihoze alcoolice constituie 19,6 (2005 - 14,1).

Majoritatea oamenilor consideră că ei beau cu moderaţie şi cred că atît timp cît nu se

îmbată sau nu sînt dependenţi de alcool, nu există probleme. După datele statistice, 1

european din 4 consumă o cantitate periculoasă de spirtoase, care provoacă probleme

grave de sănătate.

Este evident, că consumul de băuturi alcoolice este un fenomen larg răspîndit

printre contingentele de populaţie, inclusiv printre persoanele de gen femenin. Populaţia

femenină din zonele urbane mai des decît din zonele rurale, conform sondajului, au

afirmat că au consumat băuturi alcoolice pe parcursul ultimei luni, respectiv 62.2, în

comparaţie cu 57,1%.

Situaţia consumului de alcool printre persoanele de gen masculin este şi mai

agravată. În fiecare zi consumă alcool conform raportării 3,8 la sută dintre bărbaţi, faţă de

0,7 la sută dintre respondenţi femei. Bărbaţii consumă alcool 1-2 ori pe săptămînă mai

frecvent decît femeile. Deci, consumul de băuturi alcoolice este mult mai frecvent printre

contingentele de bărbaţi şi respectiv afectaţi de maladiile narcologice.

Sociologii spun ca la baza consumului de alcool sta nivelul de trai scazut.

O statistica oficiala a Ministerului Sanatatii releva faptul ca 10% din populatia tarii

are probleme cu alcoolul, procent ce se afla in plina crestere.

Romania este una dintre putinele tarii in care birturile au clienti la 7.00 dimineta.

Potrivit studiului, în Europa, peste 25% dintre decesele înregistrate în rândul

barbatilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani au drept cauza consumul de alcool în

exces.

Alcoolul Economic

30

Cu banii cheltuiti de romani pe alcool s-ar fi putut cumpara 230.000 dintre cele mai

scumpe variante ale Daciei Logan.

De asemenea, cu aceiasi bani, s-ar putea achizitiona peste 5.700 de garsoniere la un

pret mediu. Nu in ultimul rind, piata bauturilor alcoolice valoreaza mai mult decit cea a

fondurilor de investitii mutuale, estimata la 1,7 miliarde de euro si este aproximativ la

acelasi nivel cu cea a leasingului. Iar cele 2,3 miliarde de euro inseamna 2,5% din PIB-ul

national.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul National de Statistica, pentru trimestul al

doilea al anului in curs, 5,9 % din totalul cheltuielilor lunare de consum sau gospodarie ale

unei familii, sunt alocate achizitionarii bauturilor alcoolice si a tutunului, in timp ce pentru

educatie sunt cheltuite doar 0,9 procente. Nici pe sanatate romanii nu par dispusi sa

cheltuie prea multi bani, doar 4,8 procente din totalul cheltuielilor lunare se indreapta spre

acest sector.

CAPITOLUL IV

4.1. Materiale şi mijloace de lucru

31

Materiale: pentru alcătuirea lucrării de Licenta am folosit 30 cazuri cu diagnosticul de

alcoolism cronic.

Cei 30 de subiecţi incluşi în lotCele 30 cazuri au studiate în anul 2009-2010 fost

internaţi în Clinica XVII-Toxicomani a Spitalului Cl, de Psihiatrie.ALEX.OBREGIA,

4.1.1. Metode de lucru:

1. Am discutat cu pacienţii pentru culegerea datelor privind starea de sănătate şi starea

de boală a pacienţilor în vederea stabilirii bilanţului dependenţă - independenţă.

Cu ocazia supravegherii pacienţilor şi în timpul efectuării tehnicilor de îngrijire am

discutat cu pacienţii, putând astfel să fac evaluarea stării lor, cu echipa de îngrijiri, în

timpul desfăşurării vizitelor medicale, prin discuţii cu medicul şi asistentele medicale; am citit

şi căutat date cu privire la intervenţiile delegate şi asupra evoluţiei bolii.

2. Am observat pacienţii pe tot parcursul spitalizării în ceea ce priveşte comportamentul,

atitudinea, starea generală.

3. Am purtat discuţii cu membrii familiei.

4. Am studiat documentele medicale ale pacienţilor, respectiv foaia de observaţie,

precum şi documentele examinărilor paraclinice.

5. Studiul literaturii de specialitate.

In urma studiului realizat s-au obtinut urmatoarele date:

Tabel cu lotul de pacienti

GRUPE DE VARSTA

MEDIUL DE PROVENIENTA

Initiale

SEX NIVEL SOCIAL din

mediul rural

din mediul urbanNR

CRT

15- 24 ani

25 -39 ani

40- 59 ani

60 –

79 ani

80 ani şi peste

M FVenit mic

Venit mediu

Venit ridicat

1 I.I. 1 1 1 1 2 P.V. 1 1 1 1

32

3 R.D 1 1 1 1 4 D.V 1 1 1 1 5 A.F 1 1 1 1 6 G.E 1 1 1 17 S.D. 1 1 1 18 D.A. 1 1 1 1 9 F.M. 1 1 1 1

10 E.M. 1 1 1 111 B.G. 1 1 1 1 12 T.S. 1 1 1 113 S.T. 1 1 1 114 D.G. 1 1 1 1 15 I.T. 1 1 1 1 16 G.C 1 1 1 1 17 .D.P 1 1 1 1 18 R.P.M 1 1 1 19 T.I. 1 1 1 20 S.A 1 1 1 121 D.B 1 1 1 1 22 F.D. 1 1 1 23 M.M 1 1 1 24 C.I. 1 1 1 1 25 M.G. 1 1 1 1 126 R.M. 1 1 1 27 C.M. 1 1 1 1 28 S.C,. 1 1 1 1 29 H.E 1 1 1 130 C.G. 1 1 1 1

TOTAL A.A. 3 11 8 6 0 8 22 28 2 13 8 9

REPARTITIA PE GRUPE DE VARSTA

33

PE GRUPE DE VARSTA

15- 24 ani11%

25 -39 ani39%

40- 59 ani 29%

60 – 79 ani21%

REPARTITIA PE SEXE

34

28

2

0

5

10

15

20

25

30

masculin feminin

REPARTITIA PE SEXE

REPARTITIA PE SEXE

masculin93%

feminin7%

35

REPARTITIA IN FUNCTIE DE MEDIUL DE PROVENIENTA

REPARTITIA DUPA MEDIUL DE PROVENIENTA

din mediul rural27%

mediul urban73%

0%

8

22

0

5

10

15

20

25

din mediul rural mediul urban

REPARTITIA DUPA MEDIUL DE PROVENIENTA

36

REPARTITIA IN FUNCTIE DE NIVELUL SOCIO-ECONOMIC

13

98

0

2

4

6

8

10

12

14

Venit mic Venit mediu Venit ridicat

REPARTITIA IN FUNCTIE DE NIVELUL SOCIO-ECONOMIC

Venit mic43%

Venit mediu27%

Venit ridicat30%

37

Repartitia in functie de nivelul educational

0%0%

studii medii43%

studiisuperioare

30%

studiielementare

27%

813

9

0

5

10

15

studiielementare

studii medii studiisuperioare

Repartitia in functie de nivelul educational

38

4.1.2. Educaţia bolnavului:

1. Evitarea consumului de alcool atunci când devin agresivi deoarece sub influenţa

alcoolului pot interpreta greşit o remarcă sau un gest.

2. Atitudinea de a spune NU grupului de apartenenţă şi adoptarea unui comportament

prin care să fie acceptat de grup fără să consume alcool.

3. Informarea pacientului despre efectele negative şi consecinţele alcoolului din punct de

vedere social.

4. Învăţarea pacientului de a nu deveni „sclav” propriilor slăbiciuni legate de consumul

de alcool.

5. Încercarea de a-şi rezolva problema fără a crede că alcoolul l-ar ajuta în găsirea unor

soluţii sau că ar avea un efect relaxant asupra lui.

6. Convingerea pacientului că alcoolul este una dintre slăbiciunile care prin voinţă poate

fi înlăturată din viaţa sa.

7. Înlocuirea acestei substanţe cu o altă substanţă (suc, ceai) care nu au efect negativ

asupra persoanei sale.

8. Redarea unor exemple negative care după consumul de alcool au ajuns într-o stare

critică.

CAPITOLUL V

5.1Rolul asistentei mediacale în alcolismul cronic

Primeşte bolnavii internaţi şi ajută la acomodarea lor pe secţie.

Participă la vizita medicală şi execută indicaţiile medicilor cu privire la

tratamentul, regimul alimentar şi igienă,insoteste pacientii la investigatii.

Supraveghează în permanenţă starea bolnavilor şi informează medicul

asupra oricăror modificări în evoluţia bolnavilor.

39

Răspunde prompt la solicitările bolnavilor.

Ajuta bolnavii la păstrarea igienei corporale.

Culege informaţii de la aparţinători, în lipsa medicului în vederea

completării anamnezei.

Participă la toate acţiunile, activităţile psiho-ergo-terapeutice din secţie.

Exercită orice altă sarcină primită din partea conducerii unităţii.

CAPITOLUL VI

PREZENTARE DE CAZURI

Caz numărul 1

Nume şi prenume:P.V.

Vârstă: 41 ani

Sex: masculin

Ocupaţia: portar

Naţionalitatea: română

Religia: ortodox

Alergii: nu prezinta

Proteze: nu are

40

Comportamente: fumător 15 - 20 ţigări/zi, consumator de alcool, neagă consumul de

droguri.

Diagnostic de internare: Etilism cronic

Motivele internarii:

Iritabilitate

Transpiraţii

Agresivitate

Agitaţie psihomotorie.

Antecente heredocolaterale, fiziologice şi patologice:

bolile primei copilării, internat în urmă cu 5 ani cu diagnosticul de ulcer

duodenal.

Condiţii de viaţă şi muncă:

locuieşte cu familia sa, soţia şi un fiu, într-un apartament cu două camere.

Istoricul bolii:

Pacient de 41 de ani, cunoscut secţiei noastre de acum 4 ani când a fost internat pentru o

tulburare afectivă mixtă pe fond toxico-carenţial. Domnul P.V. afirmă că ingeră băuturi alcoolice

de mai mulţi ani, prima internare fiind în anul 2000, de când se internează anual pentru tratament.

A încercat să renunţe la aclool, dar de 6 luni a reânceput să consume băuturi alcoolice tari,

ajungând la 1 litru pe zi. De asemenea se alimentează puţin, afirmă că are repulsie faţă de

alimente pentru că îi provoacă greaţă şi îi irită stomacul. În ultima săptămână acuză insomnii, este

agitat psihomotor, faciesul este congestionat.

În familie se ceartă cu soţia şi îşi agresează fiul, motiv pentru care este adus pentru internare

cu Ambulanţa, fiind însoţit de soţie.

Se internează pentru tratament de specialitate.

Examen de boli interne:

Clinic: gingivoragii la periaj

Obiectiv: examen clinic în limite normale

41

Biologic: ficat mărit de volum

Citoliză uşoară, trombocitopenie uşoară, anemie uşoară normocromă

Diagnosticul: steatoză hepatică toxică, anemie uşoară

Recomandări: Esenţiale 3 x 1 comprimate pe zi, 3 luni

Acid folic 1 comprimat pe zi 3 luni

Examen psihologic:

Buletin de examinare

Consultări: dizarmonic ansamblul structural în contextul toxicofiliei etanolice. Actualmente

dispoziţie depresivă severă cu nivelul de anxietate severă (după scara Beck) cu nivel de anxietate

severă (scara STAI).

dificultăţi adaptive socio-profesionale şi familiale

toleranţa scăzută la frustrare cu marcate tendinţe de interpretare, izolare de

societate, trăirea dureroasă a solitudinii.

multiple preocupări hipocondriac-cenestapate şi tendinţe psihastene.

inabilităţi în gestionarea conflictelor cu gânduri de inutilitate existenţială,

fără idei suicidare. Tendinţa de a amplifica importanţa evenimentelor negative.

Examen psihiatric:

Facies cu note triste, mimică şi gestică hipomobile.

Discretă dizartrie, tremor al membrelor superioare, consum etanolic abuziv în antecedente

psihiatrice sau confuzii onirice, neagă sevraje complicate. Anxietate marcată, dificultăţi de

controlare, dismnezii de fixare şi evocare disproxexie, randament util diminuat. Labilitate

emoţională toleranţă scăzută, la frustrare cu crize de scurt circuit.

Tulburări hipnice mixte, apetit mult redus cu scădere în greutate

Consult neurologic:

Subiectiv: pacient cunoscut cu un consum cronic etanolic, se prezintă pentru crampe ale

musculaturii moletului drept.

Obiectiv neurologic: limitarea, MAS lombare Lasegie negativ bilateral durere la 700.

Dismetrie la probele de coordonare ale membrelor inferioare.

ROT achiliene abolite bilateral.

Diagnostic: polineuropatie senzitivo-motorie a membrelor inferioare pe fond toxic carenţial.

Sindrom cerebelos.

Recomandări: Magne B6, 3 x 1 pe zi alternând cu Cal-C-Vita 1 – 0 - 1

Milgamma N 1 – 1 - 1 alternativ cu Thiogamma 600 mg. 1 – 0 - 0

42

Arcoxia 90 mg. 1 – 0 - 0 - 5 zile

Omeram 20 mg. 1 – 0 - 0 - 5 zile

Egilok 25 mg. 1 – 0 - 1 - 5 zile

Ecografie:

Ficat cu reflectivitate crescută, difuz inomogen cu diametru: lob drept 162 mm., lob stâng

92 mm., lob caudat 35 mm., Vena Portă = 13 mm.

Colecist transonic, splină de 125 mm ax lung, rinichi – aspect e cog ra f i c normal

Pancreas inabordabil.

Examinări de laborator

LOW NORMAL HIGH UNITS REFERENCE RANGE

Glucoză 91 mg/d/ 70 – 118

Uree 34 mg/d/ 15 - 55

Creatinină 0,8 mg/d/ 0,5 - 1,5

Colesterol 164 mg/d/ 140 - 240

Trigliceride 145 mg/d/ 50 – 180

G:P:T: 44 I.U/ | 6 –50

G.O.T. 50 I.U/ | 8 – 42

G.G.T. 41 I.U/ | 6 - 40

CALCULATED VALUES RESULTS UNITS

Lipide 604 mg/dl

TEST RESULT

WBC 5,4 k/UL 4.8-9.0 k/UL

LYM 1.1 R2 20.1%L 1.5-2.8{21.0-33.0%L

*MID 0.3 4.9%M 0.3-0.7{4.0-8.0% M

43

GRAN 4.1 75.0%G 3.0-5.5{59.0-700%G

RBC 3.91 M/UL 4.50-5.80 M/UL

HGB 12.4 g/dl 13.3-17.9g/dl

HCT 35.1 40.0-51.0%

MCV 89.8 TL 82.0-94.0fl

MCH 31.7 pg 26.0-32.0 pg

MCHC 35.3 g/dl 31.0-36.0g/dl

RDW 13.7% 11.5-14.5%

PLT 106 K/UL 140-350 K/UL

MPV 10.5 TL 7.8-10.8 fl

VSH 1h 25 mm/ ora

2h 50 mm/ ora

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:

La internare nu prezintă probleme. Toracele este normal conformat.

Respiraţiile sunt de tip costal inferior. Are 16 – 18 respiraţii pe minut dar după 2 zile de

tratament şi abstinenţă de alcool, pacientul intră în stare de sevraj etanolic, care cuprinde în

tabloul clinic polipnee. Zgomotele cardiace sunt clare, bine bătute. TA = 110/70 mmHg, P =

100/min.

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata:

44

Pacientul consumă în jur de 1 litru de băuturi tari, alimentarea fiind foarte deficitară, lucru

care se observă din greutatea sa corporală. La cei 1,88 cm ai săi şi vârsta de 40 de ani, pacientul

cântăreşte doar 70 kg.

Are 3 mese pe zi.

Preferinţe: sucuri, fructe.

3. Nevoia de a elimina:

Pacientul la internare nu prezintă dificultate de a micţiona şi defeca.

Odată cu intrarea lui în sevraj etanolic la aceste forme de eliminare se adaugă şi diaforeza,

pierderi patologice prin polipnee şi cele din perioada febrilă (pacientul având o temperatură de

38,30 C).

4 Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură:

Pacientul prezintă dureri la nivelul aparatului locomotor, mişcări necoordonate la nivelul

mâinilor şi picioarelor din cauza sindromului de sevraj.

Sistemul muscular: normal clinic.

Sistemul osteo-articular: integru, mobil, nedureros.

5. Nevoia de a dormi şi de a se odihni:

Somn redus, prezintă insomnii. Pe timpul zilei este agitat din cauza oboselii accentuate fiind

liniştit sub doza de neuroleptice şi tranchilizante.

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:

Pacientul este ajutat în satisfacerea nevoii de către cadrele medicale şi aparţinători.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:

În timpul sevrajului temperatura corpului a fost de 38,30 C. Se încearcă o scădere a acesteia

prin administrarea de antibiotice injectabile si supozitoare antitermice.

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit şi de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele:

Pe tot parcursul internării, pacientul a fost ajutat în satisfacerea acestei nevoi din pricina

transpiraţiei existând riscul apariţiei escarei.

Tegumente şi mucoase umede, colorate, unghii hipocratice. Piele umedă.

9. Nevoia de a evita pericolele:

Pe tot parcursul sindromului de sevraj, pacientul prezintă halucinaţii şi este confuz,

iritabilitate şi agitaţie psihomotorie, ceea ce duce la afectarea integrităţii fizice.

10 .Nevoia de a comunica:

În timpul perioadei de sevraj, pacientul nu era comunicativ şi sociabil, prezentă dezorientare

temporo-spaţială. Era agitat şi iritabil în prezenţa apropiaţilor şi cadrelor medicale.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri:

45

Pacientul a declarat că se simte frustrat datorită sentimentului de inutilitate pe care îl

trăieşte.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:

Pacientul este satisfăcut de munca sa, dar din cauza bolii sale nu-şi mai poate realiza

sarcinile impuse de locul de muncă.

13. Nevoia de a se recreea:

Pacientului îi place să citească, acum nu mai este capabil din cauza lipsei de atenţie,

tulburărilor de gândire şi memorie. În spital vizionează programele TV şi ascultă radio.

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea:

Probleme:

1. Dezechilibru nutriţional, hidro-electrolitic şi acido-bazic legat de sevrajul etilic manifestat

prin: greţuri, scădere ponderală, deprinderi alimentare deficitare.

2. Alterarea respiraţiei din cauza stării de agitaţie psiho-motorie manifestată prin dispnee de

tip polipneic (25 - 30 respiraţii/min.)

3. Alterarea somnului din cauza orelor puţine de somn manifestată prin insomnie, agitaţie în

timpul zilei şi a consumului abuziv de alcool.

4. Hipertermie din cauza stării de sevraj manifestată prin febră moderată, 38,30 C.

5. Lipsa autonomiei în acordarea îngrijirilor igienei din cauza stării de agitaţie psiho-

motorie manifestată prin necoordonarea mişcărilor.

6. Alterarea comunicării la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza agitaţiei

psihomotorii manifestată prin: halucinaţii, anxietate, dezorientare temporo-spaţială.

7. Insuficiente cunoştinţe despre boala.

8. Anxietate. Dispoziţie depresivă, randamentul util diminuat, scăderea interesului şi a

plăcerii.

9.Diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene datorita consumului de

alcool

46

10.Deficit de autoingrijire datorita folosirii alcoolului si datorita agitatiei psihomotorii

Manifestari de dependenta(semne si simptome)

-tulburari ale starii de constienta in perioada sevrajului

-tulburari de gandire(sentiment de vinovatie )

-tulburari de memorie

-tulburari ale dispozitiei(depresie)

-tulburari afective)

-tulburari de vointa(activitati nefinalizate0

-tulburari de activitate(agitatie psihomotorie

-tulburari de comunicare(verbala sau scrisa)

-tulburari de comportament instinctual(diminuarea instinctului alimentar)

-tulburariorganice(creier,ficat,)

Interventii delegate

-Pacientului i se recoltează probele biochimice

indicate de medic.

-i se administreaza ,zilnic, (la indicatia medicului) lichide,medicamente

Se vor corecta carenţele vitaminice

ora 800

Glucoză 5% - 500 ml

Diazepam 1 f. i.m.

B1 2 f. i.m., B6 1 f. i.m.

47

Aspatofort 2 f. perfuzabil.

Imodium 1 tb.

ora 1400

Soluţie perfuzabilă

500 ml. 0,9%

Diazepam 1 f. 10 mg. - i.m.

Tiapridal 1 f. 10 mg. – i.m.

ora 2200

Tiapridal 1 f. i.m.

Diazepam 1 f. i.m.

Ziua a 11 – 15

ora 800

Carmabazepină 200 mg. 2 tb.

Diazepam 1 f. i.m.

Tiapridal 1 f. i.m.

Silimarină 2 tb.

Ora 1400

Silimarină 2 tb.


Diazepam 1f. i.m.

Ora 22

Tiapridal 1 f. i.m.,

48

Probleme Obiective Intervenţii autonome si delegate Evaluare

1. Dezechilibru

nutriţional

hidro-electrolitic

şi acido-bazic legat

de sevrajul etilic

manifestat

prin: greţuri,

vărsături,

scădere ponderală,

deprinderi alimentare

deficitare.

Transpiraţii profunde

scaune diareice.

Pacientul prezintă

greţuri,

timp de 3 zile,

prelungindu-se

pe tot parcursul

internării.

Pacientul va fi

reechilibrat

hidro-electrolitic si

acidobazic

în primele 7 zile şi

pe tot parcursul

internării prin

dietă adecvată.

Pacientul

va fi echilibrat

nutriţional

începând din

prima zi de

internare

.

- hidratarea bolnavului cu

2.000 ml/24 ore.Se ofera pacientului

alimente si lichide la intervale scurte

de timp. Pacientului i se administrează

parenteral 1000ml /zi.

- am administrat pacientului cele 3 mese

pe zi

şi multe lichide dulci fără excitante

Zilnic este masurata si notata ingestia si

eliminarea

I= 188 cm.

G = 70kg.

Se măsoară funcţiile vitale de două ori pe

zi

- dimineaţa şi seara.

TA = 110/80 mmHg

P =80 pulsaţii/min., T=38,30 C

Temperatura seara = 380 C

Pacientul după

3 zile de tratament

cu atiemetice nu mai

prezintă greţuri şi

vărsături.

După 4 zile

pacientul prezintă

tegumentele elastice

care confirmă o

hidratare adecvată.

44

Respiraţia = 16 – 18 respiraţii/min.

Diureza = 1.200 ml

s-a pus sondă vezicală şi am

măsurat cantitatea de urină pe

24 de ore.

-pacientului i se recoltează probele biochimice

indicate de medic.

- însoţirea pacientul la serviciul de

imagistică pentru a se face

ecografie de organe abdominale şi

un Rx. Pulmonar ,la EKG,EEG

-pacientului i se explica tehnica explorărilor

funcţionale si necesitatea efectuării lor


2. Alterarea

respiraţiei din cauza stării

de agitaţie psiho-motorie

manifestată prin dispnee

pacientul va

avea 16 - 18

resp/min şi nu va

Pacientul să inspire profund pe nas şi să expire

pe gură. să respire normal, amplu,rar,

Poziţia pacientului în pat va fi

Ziua 2

- se continuă

reechilibrarea

45

de tip polipneic 25 - 30

respiraţii/minut

prezenta

dispnee peste

24 de ore.

semişezândă pentru a uşura respiraţia. pacientului

Probleme Obiective Intervenţii autonome si delegate

Se administreazamedicamentele

prescrisesedemedic

(sedative,somnifere)si se urmareste

efectul produs de acestea

Asigurarea unui somn corespunzator din

punct de vedere calitativ si

cantitativ .asigurarea unei camere linistite

lipsita de excitanti,temperatura

optima,posibilitati

de semiobscuritate

Se incearca reducerea zgomotului

spitalicesc

Evaluare

3 Alterarea

somnului din cauza orelor

puţine de somn

manifestată prin

insomnie, agitaţie în

timpul zilei

- asigurarea unui somn

corespunzător din punct de

vedere calitativ şi cantitativ

Ziua a3a

- pacientul creşte

în greutate cu

aproximativ 300 – 500

g/zi, îi revine pofta de

mâncare şi dispar

scaunele diareice.

- pacientul este

mai puţin agitat în

timpul zilei

- se îmbunătăţeşte

durata şi calitatea

somnului


4. Hipertermie din

cauza stării de

sevraj manifestată prin

pacientul va avea

temperatura corporală

normală după 72 ore.

Hidratarea pacientului pentru a

înlocui pierderile de lichide prin

transpiraţie

Ziua 4

- după 72 ore

temperatura corpului a

46

febră moderată 38,30C -pacientul sa fie

echilibrat

hidroelectrolitic

Pacientul sa aiba o stare

de bine fizic si psihic

Administrarea de antitermice la

indicatia medicului

-schimba la nevoie lenjeria de pat

si corp

-calculeaza bilantul ingesta-excreta pe

24de ore

- am aplicat comprese reci pe

frunte

-aeriseste incaperea

ajuns la valoarea

normală

Probleme Obiective Intervenţii autonome .Evaluare

5. Lipsa autonomiei

în acordarea îngrijirilor

igienice din cauza stării de

agitaţie psiho-motorie

manifestată prin

necoordonarea mişcărilor.

- pacientul va

avea

tegumente şi

mucoase integre pe tot

parcursul internării, va

fi capabil să-şi acorde

îngrijiri igienice

autonome peste 10 zile.

- pacientul va face duş în fiecare

dimineaţă ajutat de cadrele medicale şi

aparţinători

- pacientul va avea o

îmbrăcăminte lejeră

- lenjeria de corp şi de pat este

schimbată cât mai des

- lenjeria de pat este bine întinsă

pentru a nu leza tegumentele

Explic pacientului nevoia de a-şi

schimba poziţia în pat cât mai des.

Pe tot parcursul

internării pacientul nu a

prezentat escare, iar

tegumentele au rămas

curate şi integre.

Pacientul

participă la efectuarea

autoîngrijirilor.

Pacientul este

capabil să-şi efectueze

îngrijirile igienice şi să

47

se îmbrace singur.


6. Alterarea comunicării la

nivelul senzorial,

intelectual, afectiv din

cauza agitaţiei

psihomotorii manifestată

prin: halucinaţii,

anxietate, dezorientare

temporo-spaţială.

Probleme

Anxietate.

Dispoziţie depresivă,

randamentul util diminuat,

scăderea interesului şi a plăcerii.

-vizeaza linistirea

pacientului

-diminuarea

manifestarilor

comportamentale

-prevenirea

accidntarilor

Obiective

-linistirea

pacientului

–redobandirea

interesului pentru

desfasurarea unor

-asigurarea microclimatului

corespunzator(sa ofere siguranta,contact

cu realitatea

-utilizarea comunicarii terapeutice

-orientarea permanenta in timp si

spatiu

-supravegherea atenta a

pacientului pentru a observa aparitia

unor modificari de comportament sau

modificari fiziologice

Intervenţii autonome si delegate

-utilizarea comunicarii terapeutice

-mesajul verbal sa fie clar

-pacientul sa fie ascultat atent,sa

fie lasat sa –si exprime sentimentele

-sa fie incurajat pentru

comunicarea cu altii(familie ,ceilalti

Evaluare

48

activitati

-reluarea

relatiilor interpersonale

pacienti)

-stimularea pacientului

in efectuarea unor activitati

49

Sub tratamentul specific, vitamine şi anxiolitice, evoluţia pacientului este favorabilă,

externându-se după 18 zile, cu recomandările: continuă tratamentul efectuat, întreruperea

definitivă a consumului de alcool, dispensarizare psihiatrică teritorială.

EPICRIZA

Pacient în vârstă de 41 de ani, cu antecedente psihiatrice, se internează pentru nelinişte

psiho-motorie, transpiraţii, tremor al extremităţilor, tahicardie, iritabilitate, greţuri, vărsături,

insomnii mixte.

Se externează cu indicaţiile:

- psiho-igienă

- interzicerea consumului de alcool

- evitarea psiho-traumelor

Continuarea tratamentului cu:

Coaxil 1 – 1 - 1 minim 3 luni

Carmabazepină 200 mg. 1 – 1 - 1 tb./zi 1 an

Viplex 1 - 1 - 1 cps./zi 1 lună

Antalcoplant 20 - 0 - 0 pic./zi, 1 an

Educaţia pacientului:

1. Informaţii privind consecinţele sociale şi de sănătate, de scurtă durată şi de lungă durată

ale consumului de alcool.

50

2. Formarea unor valori şi atitudini pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos. Exemplu de

pacienţi alcoolici, care s-au lăsat şi au avut un stil de viaţă normal.

3. Discutarea şi analizarea rolului influenţei grupului, a familiei şi a mass-mediei în

formarea şi menţinerea atitudinii faţă de alcool.

Încercarea de a intra într-un grup, în care consumul de alcool nu este una din privilegiile

grupului (Alcoolicii Anonimii).

4. Discutarea modului în care alcoolul poate diminua performanţele şcolare, profesionale.

Discuţia se bazează pe rolul negativ pe care îl are alcoolul în viaţa profesională şi

decăderea, lipsa de respect din partea colegilor.

5. Dezvoltarea deprinderilor de severitate şi de a face faţă presiunii grupului (deprinderea

de a spune NU)

Să nu se lase influenţat de membrii grupului care consumă alcool şi de a fi stăpân pe sine.

6. Dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor, de gândire critică şi management a

stresului.

Trebuie să-şi dea seama de rolul negativ pe care la avut asupra sa şi gândirii sale.

7. Desfăşurarea de activităţi de recreere sănătoase cum sunt: sportul, muzica, artele

plastice, activităţi de club.

Îndrumarea pacientului spre anumite hobby-uri sau activităţi recreative cu care să-şi ocupe

timpul.

Evitarea grupului în care se consumă alcool în timpul liber sau întâlniri de grup.

51

Caz numărul 2

Nume şi prenume: R.D.

Vârstă: 54 ani

Sex: masculin

Ocupaţia: pensionar


Religia: ortodox

Alergii: nu prezintă

Proteze: nu are

Comportamente: fumător 20 ţigări/zi, consumator de alcool, neagă consumul de droguri.


Motivele internării:

Iritabilitate

Transpiraţii

Agresivitate



bolile primei copilării, internat ulterior cu boli de ulcer.


locuieşte cu familia sa, soţia şi doi copii, într-un apartament cu două

camere.

Istoricul bolii:


tulburare afectivă mixtă pe fond toxico-cavenţial.

52

Domnul R.D. afirmă că ingeră băuturi alcoolice de mai mulţi ani, prima internare fiind în

anul 2006, de când se internează anual pentru tratament. A încercat să renunţe la aclool, dar de 6

luni a reînceput să consume băuturi alcoolice tari, ajungând la 1 litru pe zi. De asemenea se

alimentează puţin, afirmă că are repulsie faţă de alimente pentru că îi provoacă greaţă şi îi irită

stomacul. În ultima săptămână acuză insomnii, este agitat psihomotor, faciesul este congestionat.

În familie se ceartă cu soţia şi îşi agreseazş fiul, motiv pentru care este adus pentru

internare cu Ambulanţa, fiind însoţit de soţie.

Se interneaza pentru tratament de specialitate.




Biologic: ficat mărit de volum. Citoliză uşoară, trombocitopenie usoară, anemie usoară

normocromă.


Recomandări: Esentiale 3 x 1 comprimate pe zi, 3 luni

Acid folic 1 comprimat pe zi 3 luni

Examen psihologic:

Buletin de examinare:

Consultări: dizarmonic ansamblul structural în contextul toxicofiliei etanolice.

Actualmente dispoziţie depresivă severă cu nivelul de anxietate severă (după scara Beck) cu

nivel de anxietate severă (scara STAI).


toleranţă scăzută la frustrare cu marcate tendinţe de interpretare, izolare de





53

Examen psihiatric:



psihiatrice sau confuzii onirice, neagă sevraje complicate. Anxietate marcată, dificultăţi de



Tulburări hipnice mixte, apetit mult redus cu scădere în greutate.

Consult neurologic:


musculaturii moletului drept.




Diagnostic: polineuropatie senzivo-motorie a membrelor inferioare pe fond toxic casenţial.

Sindrom cerebelos.

Recomandări: Magne B6, 3 x 1 pe zi alterând cu Cal-C-Vita 1 – 0 – 1, Milgamma N 1 – 1 -

1 alternativ cu Thiogamma 600 mg. 1 – 0 – 0, Arcoxia 90 mg. 1 – 0 - 0 - 5 zile, Omeram 20 mg.

1 – 0 - 0 - 5 zile, Egilok 25 mg. 1 -0 - 1 - 5 zile

Ecografie


92 mm., lob caudat 35 mm., Vena portă =13 mm., Colecist transonic, splină de 125 mm. ax lung,

rinichi ecografic normal, Pancreas inabordabil.

54




Uree 34 mg/d/ 15 - 55




G:P:T: 44 I.U/ | 6 –50

G.O.T. 50 I.U/ | 8 – 42

G.G.T. 41 I.U/ | 6 - 40


Lipide 604 mg/dl

TEST RESULT

WBC 5,4 k/UL 4.8-9.0 k/UL

LYM 1.1 R2 20.1%L 1.5-2.8{21.0-33.0%L

*MID 0.3 4.9%M 0.3-0.7{4.0-8.0% M

GRAN 4.1 75.0%G 3.0-5.5{59.0-700%G

RBC 3.91 M/UL 4.50-5.80 M/UL

HGB 12.4 g/dl 13.3-17.9g/dl

HCT 35.1 40.0-51.0%

MCV 89.8 TL 82.0-94.0fl

MCH 31.7 pg 26.0-32.0 pg

MCHC 35.3 g/dl 31.0-36.0g/dl

RDW 13.7% 11.5-14.5%

55

PLT 106 K/UL 140-350 K/UL

MPV 10.5 TL 7.8-10.8 fl

VSH 1h 25mm/ora

2h 50moram/

ANAMNEZA ASISTENŢEI MEDICALE PRIVIND


1. Nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie:


Respiraţiile sunt de tip costal inferior. Are 16 - 18 respiraţii pe minut, dar după 2 zile de


tabloul clinic polipnee. Zgomotele cardiace sunt clare, bine bătute.



care se observă din greutatea sa corporală. La cei 175 cm ai săi şi vârsta de 54 de ani, pacientul


Are 3 mese pe zi.





pierderi patologice prin polipnee şi cele din perioada febrilă (pacientul având o temperatura de

38,30C).

3 - 4 micţiuni pe zi

Diureza: 2.500 – 3.000 ml./zi

Scaun: 4 - 5 scaune pe zi.

56

4. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură:

Pacientul prezintă dureri la nivelul aparatului locomotor(crampe ale musculaturii

membrului drept), mişcări necoordonate la nivelul mâinilor şi picioarelor din cauza sindromului

de sevraj.



5. Nevoia de a dormi şi de a se odihni

Somn redus, prezintă insomnii. Pe timpul zilei este agitat din cauza oboselii accentuate

fiind liniştit sub doza de neuroleptice şi tranchilizante.




În timpul sevrajului temperatura corpului a fost de 38,30C. Se încearcă o scădere a acesteia





Tegumente şi mucoase umede, colorate, unghii hipocratice.

Piele umedă.

9 .Nevoia de a evita pericolele:

57


iritabilitate şi agitaţie psiho-motorie, ceea ce duce la afectarea integrităţii fizice.

10. Nevoia de a comunica:

În timpul perioadei de sevraj, pacientul nu era comunicativ şi sociabil, prezintă

dezorientare temporo-spaţialţă. Era agitat şi iritabil în prezenţa apropiaţilor şi cadrelor medicale.


Pacientul a declarat ca se simte frustrat datorită sentimentului de inutilitate pe care îl

trăieşte.




13 .Nevoia de a se recreea:







Probleme:

1. Dezechilibru nutriţional, hidro-electrolitic şi acido-bazic legat de sevrajul etilic

manifestat prin: greţuri, scădere ponderală, deprinderi alimentare deficitare.

58

2. Alterarea respiraţiei din cauza stării de agitaţie psiho-motorie manifestată prin dispnee

de tip polipneic (25 - 30 resp./min.).

3. Alterarea somnului din cauza orelor puţine de somn manifestată prin insomnie, agitaţie

în timpul zilei, şi a consumului abuziv de alcool.

4. Hipertermie din cauza stării de sevraj manifestată prin febră moderată, 38,30C.



6. Alterarea comunicării la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza agitaţiei psiho-

motorii manifestată prin: halucinaţii, anxietate, dezorientare temporo-spaţială.

7. Insuficiente cunoştinţe despre boală.


plăcerii.





pacienţi alcoolici, care au renunţat la consumul de alcool şi au avut un stil de viaţă normal.



Încercarea de a intra într-un grup, în care consumul de alcool nu este unul din privilegiile

grupului(Alcolicii Anonimi).




59


de a spune NU)



stresului.





timpul.


60

Probleme Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare

1. dezechilibru

nutriţional

hidroelectrolitic


de sevrajul etilic

manifestat

prin: greţuri, vărsături,



deficitare.


.

Pacientul prezintă

greţuri, timp de

3 zile,

prelungindu-se

pe tot parcursul

internării.

Pacientul va fi

reechilibrat

hidroelectrolitic şi

acidobazic


pe tot parcursul

internării prin

dietă adecvată.

Pacientul

va fi echilibrat

nutriţional

începând din prima

zi de internare

Intervenţiile autonome pe 3 zile.

Ziua 01

Am recoltat probele şi biochimice

la indicaţia medicului.

-am măsurat înălţimea şi greutatea

pacientului. 175 cm. G= 68kg.

- am însoţit pacientul la serviciul de



un Rx pulmonar.

Am măsurat funcţiile vitale:

TA = 110/80 mmHg

P = 80 pulsaţii/min.

T = 38,30C

Temperatura seara = 380C

Respiraţia = 22 – 30 respiraţii/min.

Diureza = 1.200 ml

- am pus sondă vezicală şi am

măsurat cantitatea de urină pe 24 de ore.

Paracetamol

Algocalmin 3 x 1 tb./zi

- am hidratat bolnavul cu 2 litri de lichide

Ziua 01

ora 8

Glucoză 5 % - 500ml

Diazepam 1 f. i.m.

B1 f. 2 i.m.

B6 f. 1 i.m.


.

ora 14


500 ml. 0,9%

Diazepam 1 f. 10 mg - i.m.

Tiapridal 1 f.10 mg – i.m.

ora 22

Tiapridal 1 f. i.m.

Diazepam 1 f. i.m.

Diazepamul se

administrează separat i.m.

Pacientul după

3 zile de tratament



vărsături.

După 4 zile

pacientul prezintă

tegumentele

elastice care

confirmă o

hidratare adecvată.

61

pe zi


2. Alterarea

respiraţiei din cauza

stării de agitaţie psiho-

motorie manifestată

prin dispnee de tip

polipneic 25 - 30

respiraţii/min

- pacientul va avea

16 - 18 respiraţii/min.

si nu va prezenta

dispnee peste

24 de ore.

Ziua 2

Am administrat la indicatia

medicului:

Paracetamol


Temperatura: 37,20C

37,90C

Puls = 72

TA = 110/80 mmHg

Diureza = 2.000 ml

- am hidratat bolnavul cu 2 litri de lichide

pe zi, sucuri, compoturi, ceai

Bolnavul a servit cele 3 mese pe zi

- am administrat lichide dulci,

sucuri, compoturi, câte două pahare de

cinci ori pe zi în prezenţa mea.

Ziua 2 ora 8

Glucoza 5%-500ml

Diazepam 1f. i.m.

B1 f2 i.m.

B6 f1 i.m.

Aspatofort 2f

perfuzabil.

Imodium 1tb

Ora 4

Solutie perfuzabila

500ml. 0,9%

Diazepam 1f. 10mg-

i.m.

Tiapridal 1f. 10mg-i.m.

Ora 22

Tiapridal 1f im

Diazepam 1f i.m.

După 24 ore

pacientul are respiraţia

amelioratăi

62

Probleme Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare

3

Alterarea

somnului

din cauza

orelor

puţine de

somn

manifestată

prin

insomnie,

agitaţie îin

timpul zilei

- asigurarea unui somn



Ziua a 3-a

Am administrat la indicatia

medicului:

Paracetamol


Temperatura: 37,20C

37,80C

Puls = 70

TA = 110/80 mmHg

Diureza = 2.000 ml.

Ziua 3-a

ora 8


Diazepam 1 f. i.m.

B1 f. 2 i.m., B6 f. 1 i.m.


ora 14

Soluţie perfuzabilă 500 ml. 0,9%


Tiapridal 1 f.10 mg. – i.m.

ora 22

Tiapridal 1 f. i.m.

Diazepam 1 f. i.m.

- pacientul creşte în

greutate cu aproximativ

300 –500 g./zi, îi revine

pofta de mâncare şi dispar

scaunele diareice.

- pacientul este mai

puţin agitat în timpul zilei


durata şi calitatea somnului

4.

Hipertermie

din cauza

stării de sevraj

- pacientul va avea

temperatura corporală normală

după 72 ore.

Ziua 4

ora 8

Glucoza 5% - 500 ml.

Diazepam 1 f. i.m.

- după 72 ore


ajuns la valoarea normală

63

manifestată

prin febră

moderată

38,30C

B1 f 2 i.m., B6 f 1 i.m.

Aspatofort 2 f. perfuzabil

ora 14



Tiapridal 1 f.10 mg. –i.m.

ora 22


Diazepam 1 f. i.m.


5. Lipsa

autonomiei în acordarea

îngrijirilor igienice din

cauza stării de agitaţie

psiho-motorie

manifestată prin

necoordonare a

mişcărilor.

- pacientul va avea

tegumente şi mucoase

integre pe tot parcursul

internării, va fi capabil să-şi

acorde îngrijiri igienice

autonome peste 10 zile.

- am hidratat bolnavul

cu 2 litri de lichide pe zi,

sucuri necarbogazoase,

compoturi, ceai.

- bolnavul a servit

cele 3 mese

- pacientul va fi pus în

poziţie semişezândă cu

capul într-o parte.

Am protejat lenjeria

de corp şi pat cu muşama şi

aleză. Pacientul să inspire

profund pe nas şi să expire

Ziua 5 - 7

ora8


Diazepam 1 f. i.m.

B1 f. 2 i.m.

B6 f. 1 i.m.


ora 14


500 ml. 0,9%



Pe tot parcursul




curate şi integre.

Pacientul

participă la efectuarea

autoîngrijirilor.

Pacientul este

capabil să-şi efectueze

îngrijirile igienice şi să

se îmbrace singur.

64

pe gură.

- am administrat

lichide dulci, sucuri,

compoturi, câte două pahare

de cinci ori pe zi în prezenţa

mea.

ora 22

Tiapridal 1 f. i.m.

Diazepam 1 f. i.m.


Totalul de lichide administrate este de 3.000ml/24 ore

- am administrat pacientului cele 3 mese pe zi şi multe

lichide dulci ex: fără excitante

- încerc să-i explic pacientului să respire normal,

amplu, rar, inspiraţia să se realizeze pe nas,

iar expiraţia pe gură.

Poziţia pacientului în pat va fi semişezândă pentru

a uşura respiraţia.

Îi explic să respire profund pe nas folosindu-şi

capacitatea pulmonară.

Ziua 8 - 10

ora 8

Glucoză 5% - 500 ml.

Diazepam 1 f. i.m.

B1 f. 2 i.m., B6 f. 1 i.m.

Tiapridal 1 f. i.m.

Silimarină 2 tb.

ora 14


Silimarină 2 tb.

ora 20

Silimarină 2 tb.

ora 22


65

Diazepam 1 f. i.m.

Am aerisit salonul ori de câte ori a fost posibil

Se măsoară funcţiile vitale de două ori pe zi

-dimineaţa şi seara.

Am creat condiţii de mediu necesare unui somn

odihnitor şi liniştit, am aerisit salonul, am

schimbat lenjeria de pat, am creat o temperatură

optimă.

I-am oferit înainte de culcare o cană de ceai de

tei fierbinte.

Ziua a 11 - 15

ora 8


Diazepam 1 f. i.m.

Tiapridal 1 f. i.m.

Silimarină 2 tb.

ora 14

Silimarină 2 tb.

ora 22



Diazepam 1 f. i.m.


Am aerisit salonul şi am asigurat o

temperatură optimă 20 – 220C

- pacientul va avea o îmbrăcăminte lejeră

- am aplicat comprese reci pe frunte

- pacientul va face duş în fiecare

dimineaţă ajutat de cadrele medicale şi

aparţinători

- lenjeria de corp şi de pat este schimbată

cât mai des

Ziua a 16 - 21

ora 8


Silimarină 1 tb.

ora 14

Silimarină 2 tb.

ora 22

Pacientul este

echilibrat volemic

şi nutriţional.

Are o stare

acceptabilă pe plan

fizic şi psihic.

66

- lenjeria de pat este bine întinsă pentru a

nu leza tegumentele

Explic pacientului nevoia de a-şi schimba

poziţia în pat cât mai des.



Diazepam 1 f. i.m.

67

Epicriza



insomnii mixte.


- psiho-igiena




Coaxil 1 - 1 - 1 minim 3 luni

Camabazepină 200 mg 1 - 1 - 1 tb./zi 1 an



Se revine la control medical după 2 luni (sau o lună).

Caz numărul 3

Nume şi prenume: D.V

71

Vârstă: 56 ani

Sex: masculin

Ocupaţia: instalator


Religia: ortodox

Alergii: nu prezintă

Proteze: nu are

Comportamente: consumator de alcool, neagă consumul de droguri.


Motivele internării:

Iritabilitate

Transpiraţii

Agresivitate



bolile primei copilării, internat în urmă cu 3 ani cu diagnosticul de ulcer

duodenal.


locuieşte cu familia sa, soţia şi fiica, într-un apartament cu trei camere.

Istoricul bolii:


tulburare afectivă mixtă pe fond toxico-cavenţial.

Domnul D.V. afirmă că ingeră băuturi alcoolice de mai mulţi ani, prima internare fiind în

anul 2000, de când se internează anual pentru tratament. A încercat să renunţe la aclool, dar de 6

luni a reînceput să consume băuturi alcoolice tari, ajungând la 1 litru pe zi. De asemenea se

72

alimentează puţin, afirmă că are repulsie faţă de alimente pentru că îi provoacă greaţă şi îi irită

stomacul. În ultima săptămână acuză insomnii, este agitat psihomotor, faciesul este congestionat.

În familie se ceartă cu soţia şi îşi agreseaza fiica, motiv pentru care este adus pentru

internare cu Ambulanţa, fiind însoţit de soţie.

Se interneaza pentru tratament de specialitate.




Biologic: ficat mărit de volum. Citoliză uşoară, trombocitopenie usoară, anemie usoară

normocromă.


Recomandări: Esentiale 3 x 1 comprimate pe zi, 3 luni

Acid folic 1 com primat pe zi 3 luni

Examen psihologic:

Buletin de examinare:

Consultări: dizarmonic ansamblul structural în contextul toxicofiliei etanolice.

Actualmente dispoziţie depresivă severă cu nivelul de anxietate severă (după scara Beck) cu

nivel de anxietate severă (scara STAI).


toleranţă scăzută la frustrare cu marcate tendinţe de interpretare, izolare de





Examen psihiatric:



psihiatrice sau confuzo unirice, neagă sevraje complicate. Anxietate marcată, dificultăţi de

73



Tulburări hipnice mixte, apetit mult redus cu scădere în greutate.

Consult neurologic:


musculaturii gambelor.




Diagnostic: polineuropatie senzivo-motorie a membrelor inferioare pe fond toxic casenţial.

Sindrom cerebelos.

Recomandări: Magne B6, 3 x 1 pe zi alterând cu Cal-C-Vita 1 – 0 – 1, Milgamma N 1 – 1 -

1 alternativ cu Thiogamma 600 mg. 1 – 0 – 0, Arcoxia 90 mg. 1 – 0 - 0 - 5 zile, Omeram 20 mg.

1 – 0 - 0 - 5 zile, Egilok 25 mg. 1 -0 - 1 - 5 zile

Ecografie


92 mm., lob caudat 35 mm., Vena portă =13 mm., Colecist transonic, splină de 125 mm. ax lung,

rinichi ecografic normal, Pancreas inabordabil.



74


Uree 34 mg/d/ 15 - 55




G:P:T: 44 I.U/ | 6 –50

G.O.T. 50 I.U/ | 8 – 42

G.G.T. 41 I.U/ | 6 - 40


Lipide 604 mg/dl

TEST RESULT

WBC 5,4 k/UL 4.8-9.0 k/UL

LYM 1.1 R2 20.1%L 1.5-2.8{21.0-33.0%L

*MID 0.3 4.9%M 0.3-0.7{4.0-8.0% M

GRAN 4.1 75.0%G 3.0-5.5{59.0-700%G

RBC 3.91 M/UL 4.50-5.80 M/UL

HGB 12.4 g/dl 13.3-17.9g/dl

HCT 35.1 40.0-51.0%

MCV 89.8 TL 82.0-94.0fl

MCH 31.7 pg 26.0-32.0 pg

MCHC 35.3 g/dl 31.0-36.0g/dl

RDW 13.7% 11.5-14.5%

PLT 106 K/UL 140-350 K/UL

MPV 10.5 TL 7.8-10.8 fl

VSH 1h 25mm/ora

75

2h 50mm/ora

ANAMNEZA ASISTENŢEI MEDICALE PRIVIND


1. Nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie:


Respiraţiile sunt de tip costal inferior. Are 16 - 18 respiraţii pe minut, dar după 2 zile de


tabloul clinic polipnee. Zgomotele cardiace sunt clare, bine bătute.



care se observă din greutatea sa corporală. La cei 178 cm ai săi şi vârsta de 56 de ani, pacientul


Are 3 mese pe zi.




76


pierderi patologice prin polipnee şi cele din perioada febrilă (pacientul având o temperatura de

38,30C).

3 - 4 micţiuni pe zi

Diureza: 2.500 – 3.000 ml./zi

Scaun: 4 - 5 scaune pe zi.

4. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură:

Pacientul prezintă dureri la nivelul aparatului locomotor(musculatura gambelor), mişcări

necoordonate la nivelul mâinilor şi picioarelor din cauza sindromului de sevraj.



5. Nevoia de a dormi şi de a se odihni

Somn redus, prezintă insomnii. Pe timpul zilei este agitat din cauza oboselii accentuate

fiind liniştit sub doza de neuroleptice şi tranchilizante.




În timpul sevrajului temperatura corpului a fost de 38,30C. Se încearcă o scădere a acesteia





77

Tegumente şi mucoase umede, colorate, unghii hipocratice.

Piele umedă.

9 .Nevoia de a evita pericolele:


iritabilitate şi agitaţie psiho-motorie, ceea ce duce la afectarea integrităţii fizice.

10. Nevoia de a comunica:

În timpul perioadei de sevraj, pacientul nu era comunicativ şi sociabil, prezintă

dezorientare temporo-spaţialţă. Era agitat şi iritabil în prezenţa apropiaţilor şi cadrelor medicale.


Pacientul a declarat ca se simte frustrat datorită sentimentului de inutilitate pe care îl

trăieşte.




13 .Nevoia de a se recreea:







78

Probleme:

1. Dezechilibru nutriţional, hidro-electrolitic şi acido-bazic legat de sevrajul etilic

manifestat prin: greţuri, scădere ponderală, deprinderi alimentare deficitare.

2. Alterarea respiraţiei din cauza stării de agitaţie psiho-motorie manifestată prin dispnee

de tip polipneic (25 - 30 resp./min.).

3. Alterarea somnului din cauza orelor puţine de somn manifestată prin insomnie, agitaţie

în timpul zilei, şi a consumului abuziv de alcool.

4. Hipertermie din cauza stării de sevraj manifestată prin febră moderată, 38,30C.



6. Alterarea comunicării la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza agitaţiei psiho-

motorii manifestată prin: halucinaţii, anxietate, dezorientare temporo-spaţială.

7. Insuficiente cunoştinţe despre boală.


plăcerii.





pacienţi alcoolici, care au renunţat la consumul de alcool şi au avut un stil de viaţă normal.



Încercarea de a intra într-un grup, în care consumul de alcool nu este unul din privilegiile

grupului (Alcoolicii Anonimi).


79




de a spune NU)



stresului.





timpul.


80


1. dezechilibru

nutriţional

hidroelectrolitic


de sevrajul etilic

manifestat

prin: greţuri, vărsături,



deficitare.


scaune diareice.

Pacientul prezintă

greţuri, timp de

3 zile,

prelungindu-se

pe tot parcursul

internării.

Pacientul va fi

reechilibrat

hidroelectrolitic şi

acidobazic


pe tot parcursul

internării prin

dietă adecvată.

Pacientul

va fi echilibrat

nutriţional

începând din prima

zi de

internare

Intervenţiile autonome pe 3 zile.

Ziua 01

Am recoltat probele şi biochimice

la indicaţia medicului.

-am măsurat înălţimea şi greutatea

pacientului. 178 cm. G= 74kg.

- am însoţit pacientul la serviciul

de



un Rx pulmonar.

Am măsurat funcţiile vitale:

TA = 110/80 mmHg

P = 80 pulsaţii/min.

T = 38,30C

Temperatura seara = 380C

Respiraţia = 22 – 30

respiraţii/min.

Diureza = 1.200 ml

Ziu a 01

ora 8

Glucoză 5 % - 500ml

Diazepam 1 f. i.m.

B1 f. 2 i.m.

B6 f. 1 i.m.


Imodium 1 tb. 2 - 3 zile.

ora 14


500 ml. 0,9%

Diazepam 1 f. 10 mg - i.m.

Tiapridal 1 f.10 mg – i.m.

ora 22

Tiapridal 1 f. i.m.

Diazepam 1 f. i.m.

Diazepamul se

Pacientul după

3 zile de tratament



vărsături.

După 4 zile

pacientul prezintă

tegumentele

elastice care

confirmă o

hidratare adecvată

81

- am pus sondă vezicală şi am

măsurat cantitatea de urină pe 24

de ore.

Paracetamol


- am hidratat bolnavul cu 2 litri de

lichide

pe zi

administrează separat i.m.


2. Alterarea

respiraţiei din cauza

stării de agitaţie

psiho-motorie

manifestată prin

dispnee de tip

polipneic 25 - 30

respiraţii/min

- pacientul va avea

16 - 18 respiraţii/min.

si nu va prezenta

dispnee peste 24

de ore.

Ziua 2

Am administrat la

indicatia medicului:

Paracetamol


Temperatura: 37,20C

37,90C

Puls = 72

TA = 110/80 mmHg

Diureza = 2.000 ml

- am hidratat bolnavul cu 2 litri

Ziua 2 ora 8

Glucoza5%-500ml

Diazepam 1f. i.m.

B1 f2 i.m.

B6 f1 i.m.

Aspatofort 2f perfuzabil.

Imodium 1tb

Ora 14

Solutie perfuzabila

După 24 ore

pacientul are respiraţia

amelioratăi

82

de lichide

pe zi, sucuri, compoturi, ceai

Bolnavul a servit cele 3 mese pe

zi

- am administrat lichide

dulci, sucuri, compoturi, câte

două pahare de cinci ori pe zi în

prezenţa mea.

500ml. 0,9%

Diazepam 1f 10mg- i.m.

Tiapridal 1 f.10mg-im

Ora 22

Tiapridal 1f im

Diazepam 1f i.m

Probleme Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare

3 - asigurarea unui somn Ziua a 3-a Ziua 3-a - pacientul creşte în

83

Alterarea

somnului

din cauza

orelor

puţine de

somn

manifestată

prin

insomnie,

agitaţie îin

timpul zilei



Am administrat la indiactia

medicului

Paracetamol


Temperatura: 37,20C

37,80C

Puls = 70

TA = 110/80 mmHg

Diureza = 2.000 ml.

ora 8


Diazepam 1 f. i.m.

B1 f. 2 i.m., B6 f. 1 i.m.


Imodium 1tb.

ora 14

Soluţie perfuzabilă 500 ml.

0,9%

Diazepam 1 f. 10 mg. -

i.m.


ora 22

Tiapridal 1 f. i.m.

Diazepam 1 f. i.m.

greutate cu aproximativ

300 –500 g./zi, îi revine

pofta de mâncare şi dispar

scaunele diareice.

- pacientul este mai

puţin agitat în timpul zilei


durata şi calitatea

somnului

4.

Hipertermie

din cauza

stării de sevraj

manifestată

- pacientul va avea

temperatura corporală normală

după 72 ore.

Ziua 4

ora 8

Glucoza 5% - 500 ml.

Diazepam 1 f. i.m.

- după 72 ore


ajuns la valoarea normală

84

prin febră

moderată

38,30C

B1 f 2 i.m., B6 f 1 i.m.

Aspatofort 2 f. perfuzabil

ora 14

Soluţie perfuzabilă 500 ml.

0,9%

Diazepam 1 f. 10 mg. -

i.m.

Tiapridal 1 f.10 mg. –i.m.

ora 22


Diazepam 1 f. i.m.


5. Lipsa

autonomiei în

acordarea

îngrijirilor

igienice din

cauza stării de

agitaţie psiho-

motorie

- pacientul

va avea tegumente

şi mucoase integre

pe tot parcursul

internării, va fi

capabil să-şi

acorde îngrijiri

igienice autonome

- am hidratat bolnavul cu 2

litri de lichide pe zi, sucuri

necarbogazoase, compoturi, ceai.

- bolnavul a servit cele 3

mese

- pacientul va fi pus în

poziţie semişezândă cu capul

Ziua 5 - 7

ora8


Diazepam 1 f. i.m.

B1 f. 2 i.m.

B6 f. 1 i.m.


Pe tot parcursul




curate şi integre.

Pacientul participă la

efectuarea autoîngrijirilor.

85

manifestată prin

necoordonare a

mişcărilor.

peste 10 zile. într-o parte.

Am protejat lenjeria de

corp şi pat cu muşama şi aleză.

Pacientul să inspire profund pe

nas şi să expire pe gură.

- am administrat lichide

dulci, sucuri, compoturi, câte

două pahare de cinci ori pe zi în

prezenţa mea.

ora 14


500 ml. 0,9%



ora 22

Tiapridal 1 f. i.m.

Diazepam 1 f. i.m.

Pacientul este capabil

să-şi efectueze îngrijirile

igienice şi să se îmbrace

singur.

Probleme Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate

Totalul de lichide administrate este de 3.000ml/24 ore

- am administrat pacientului cele 3 mese pe zi şi multe

lichide dulci ex: fără excitante

- încerc să-i explic pacientului să respire normal,

Ziua 8 - 10

ora 8

Glucoză 5% - 500 ml.

Diazepam 1 f. i.m.

86

amplu, rar, inspiraţia să se realizeze pe nas,

iar expiraţia pe gură.

Poziţia pacientului în pat va fi semişezândă pentru

a uşura respiraţia.

Îi explic să respire profund pe nas folosindu-şi

capacitatea pulmonară.

B1 f. 2 i.m., B6 f. 1 i.m.

Tiapridal 1 f. i.m.

Silimarină 2 tb.

ora 14


Silimarină 2 tb.

ora 20

Silimarină 2 tb.

ora 22


Diazepam 1 f. i.m.

Am aerisit salonul ori de câte ori a fost posibil

Se măsoară funcţiile vitale de două ori pe zi

-dimineaţa şi seara.

Am creat condiţii de mediu necesare unui somn

odihnitor şi liniştit, am aerisit salonul, am

schimbat lenjeria de pat, am creat o temperatură

optimă.

I-am oferit înainte de culcare o cană de ceai de

tei fierbinte.

Ziua a 11 - 15

ora 8


Diazepam 1 f. i.m.

Tiapridal 1 f. i.m.

Silimarină 2 tb.

ora 14

Silimarină 2 tb.

ora 22

87



Diazepam 1 f. i.m.


Am aerisit salonul şi am asigurat o

temperatură optimă 20 – 220C

- pacientul va avea o îmbrăcăminte lejeră

- am aplicat comprese reci pe frunte

- pacientul va face duş în fiecare dimineaţă

ajutat de cadrele medicale şi aparţinători

- lenjeria de corp şi de pat este schimbată

cât mai des

- lenjeria de pat este bine întinsă pentru a nu

leza tegumentele

Explic pacientului nevoia de a-şi schimba

poziţia în pat cât mai des.

Ziua a 16 - 21

ora 8


Silimarină 1 tb.

ora 14

Silimarină 2 tb.

ora 22



Diazepam 1 f. i.m.

Pacientul este

echilibrat volemic şi

nutriţional.

Are o stare

acceptabilă pe plan

fizic şi psihic.

88

Epicriza



insomnii mixte.


- psiho-igiena




Coaxil 1 - 1 - 1 minim 3 luni

Camabazepină 200 mg 1 - 1 - 1 tb./zi 1 an



Se revine la control medical după 2 luni (sau o lună).

CAPITOLUL VII

Concluzii

A vindeca sau cel puţin a uşura suferinţa a fost din totdeauna scopul practicilor

medicale. Atenţia acordată de către asistenta medicală este foarte importantă, dacă ne gândim

că patul constituie universul restrâns al bolnavului, timp de zile, uneori săptămâni. Ea trebuie

să intre în „pielea bolnavului” pentru a înţelege nu numai ce vrea acesta, ci şi care sunt

nevoile sale, pentru a-l menţine în viaţă şi pentru a-l ajuta să-şi recâştige încrederea.

Bolnavul care solicită asistenţă medicală îşi încredinţează sănătatea şi uneori viaţa în

mâinile celor ce-l îngrijesc.

Responsabilitatea noastră este de a-i asigura sprijinul de care are nevoie pentru a face o

alegere în mod raţional. Scopul îngrijirilor este de a reda pacientului o stare de bine, de

independenţă în desfăşurarea activităţilor cotidiene şi pregătirea pentru reintegrarea familială

şi profesională a pacientului. Educaţia sanitară a întregii populaţii pentru prevenirea efectelor

dăunătoare ale alcoolului asupra stării de sănătate, deoarece este mai bine şi mai puţin

costisitor să previi decât să tratezi.

Asistenţa, ca membru al echipei de îngrijire, participă la îngrijirea bolnavilor în diferite

faze ale bolilor, atât în spital cât şi în comunitate. Asistenta medicala ieşind din spital, din

casa unui bolnav bătrân, va simţi mulţumirea sufletească că a reuşit să-şi pună pregătirea şi

pasiunea în folosul omului şi a vieţii, şi cea mai nobilă răsplata pentru activitatea desfăşurată

este convingerea că este de folos semenilor.

CAPITOLUL VIII

BIBLIOGRAFIE

1. Albert

1. V. Beliş – „Aspecte toxicologice-clinice şi medico legale în etilism” Ed. Medicală,

Bucureşti, 1982.

2. Dr. C. Stavros – „Droguri concomitente cu alcoolul, tutunul, cafeaua” Ed. Medicală,

Bucureşti, 1992.

3. L. Titircă – „Ghid de nursing” Ed. Viaţa Medicală, 1992.

4. V. Predescu – „Psihiatrie” Ed. Medicală, Bucureşti, 1976.

5. L. Titircă – „Urgenţe medico-chirurgicale” Ed. Medicală, Bucureşti, 2000.

ingrij pac cu alcoolism cr

Documents