Reporter: Domnule Iulian Sîrbu, aţi decis să candidaţi la Primăria Sighişoarei, susţinut de Uniunea Independentă pentru Sighişoara. Ce reprezintă această Uniune?Iulian Sîrbu: Am înfiinţat Uniunea Independentă pentru Sighişoara ur-mând modelul şi sfatul domnului primar Klaus Johannis, pentru că aveam ne-voie de o forţă locală puternică, care să reprezinte doar interesele sighişorenilor. Independentă de orice joc de culise, de la nivel judeţean sau naţional, concentrată doar pe eficienta administrare şi pe atragerea de investiţii la nivel local. Am încercat să formăm o echipă din oameni lipsiţi de proastele obişnuinţe ale indi-vizilor care ne populează clasa politică, în acelaşi timp buni profesionişti care şi-au demonstrat valoarea în domeniile în care au activat. Cu aceşti oameni în Sighişoara se poate realiza adevărata schimbare pe care ne-am fundamentat campania. Reporter: Vorbiţi de jocuri de culise. La ce vă referiţi, mai exact?Iulian Sîrbu: Am încercat, în mai multe va-riante, să construim pe ceea ce exista deja, la nivel local. Or tot ceea ce am încercat şi ce am reuşit parţial să rezolvăm în Sighişoara, s-a desfăcut de la Judeţ. Multă lume a ob-servat de mult că Judeţul Mureş nu este unul omogen, şi conflictele de interese apar la tot pasul. În majoritatea cazurilor, o localitate câştigă în defavoarea alteia, iar Sighişoara este de ceva timp în tabăra celor care numai pierd. Din toată această situaţie, am învăţat un lucru: dacă vrei să schimbi ceva cu adevărat, te apuci şi o faci de la capăt. Poţi să ungi oricât rotiţele, dacă mecanismul este stricat... Reporter: România este totuşi în criză. Nu credeţi că momentul pentru o astfel de iniţiativă este ales greşit?Iulian Sîrbu: Dimpotrivă, tocmai în astfel de situaţii de criză avantajele unei astfel de iniţiative devin mai puternice. Riscăm să avem, într-o astfel de perioadă, o condu-cere la Bucureşti concentrată pe rezolvarea împrumuturilor şi echilibrului bugetar, şi una la nivel local care să aştepte îndrumare şi ajutor de la centru. Acest risc este unul pe care Sighişoara nu trebuie să şi-l asume. Ne tot bazăm pe câteva situaţii de finanţare din perioada 2004-2008, însă uităm un lucru fundamental: în acea perioadă, eco-nomia “duduia”, bula imobiliară se mărea, iar excesul de fonduri de la centru a ajuns într-o mică măsura şi la noi. Cu toate că situaţia de acum s-a inversat, unii promit tot felul de finanţări fanteziste. Oamenii care cred în aceste promisiuni trebuie să ştie că îi aşteaptă o mare dezamăgire. Reporter: Şi care este soluţia pe care o propuneţi Dvs.?Iulian Sîrbu: Soluţia Uniunii Independente pentru Sighişoara are două etape. Prima etapă constă într-o schimbare de atitu-

dine şi mentalitate, care poate rezulta simplu prin următorul slogan: Aşteptarea unor salvatori este o formă de a ascunde lenea şi incompetenţa, singura salvare este cea pe care ne-o construim noi înşine. În acest moment, Guvernul României va da bani doar acolo unde există interes şi în-credere, nu acolo unde se va urla mai tare. Iar Sighişoara nu este un oraş construit în deşert, unde la prima problemă trebuie să ni se paraşuteze ajutoare. Sighişoara are un potenţial imens, ne lipseşte doar buna gospodărire. Alţii au reuşit, cu toate că au plecat din urma noastră, la start. Reporter: Iar cea de-a doua etapă…Iulian Sîrbu: A doua etapă este o urmare a schimbării de atitudine. O astfel de schim-bare implică şi schimbarea liderilor care gospodăresc oraşul, şi aceştia aduc cu ei o nouă viziune, cu noi proiecte şi cu o nouă responsabilitate. Aceasta este adevărata schimbare. Proiectele concrete şi imple-mentarea lor sunt prezentate în Platforma Program a Uniunii Independente pentru Sighişoara. Plecând de la oprirea scurge-rii de fonduri din Bugetul Local, ne-am concentrat pe planurile operaţionale care vor redresa Bugetul Sighişoarei, gene-rând în acelaşi timp locuri de muncă. În final, am arătat ce investiţii vor fi realizate pentru a creşte gradul de mulţumire al Sighişorenilor faţă de oraşul lor.

(Continuarea în pagina 4)

Reporter: Domnule Klaus Johannis, la fiecare rundă de alegeri, la fiecare desemnare de premier, numele dumneavoastră este de fiecare dată pe primele pa-gini ale ziarelor. Klaus Johannis: Oamenii de regulă caută conştient sau mai puţin conştient modele şi caută oameni de succes, acest lucru se întâmplă în politică la fel ca şi în sport, în artă, peste tot şi atunci sigur că miza este mare, lumea caută potenţiali candidaţi care fie au dovedit că ar avea capacitatea de a rezolva ceva, fie au dovedit că au o priză foarte bună la electorat. Şi cred că apariţia mea în aceste discuţii arată că Sibiul este un model de succes. Sibiul a reuşit ceea ce au reuşit foarte puţine oraşe europene, să devină capitală culturală europeană, să fie o locaţie economică ce are succes şi în mo-mentele acestea, şi atunci probabil există oameni care trag concluzia că dacă locaţia are succes şi primarul trebuie să fi făcut ceva pe acolo. Este un lucru important şi pentru mine ca şi politician să fiu vehiculat în astfel de conjucturi, dar şi pentru Sibiu. Orice apariţie a Sibiului pe primele pagini într-un context pozitiv - şi acestea sunt emina-mente contexte pozitive - e foarte bună. Sunt esenţa promovării, să faci o locaţie să fie numită într-un context pozitiv este iaraşi un succes.Reporter: Credeţi că omul sfinţeşte locul? Klaus Johannis: Da. Dincolo de toate discuţiile de tip talk show sau evaluări politice, succesul unui politician se măsoară extrem de uşor: este vorba de numărul de voturi obţinute la alegeri. Discuţia este mai complicată pentru un new commer, care încă nu s-a prezentat în faţa electoratului. Şi atunci politicienii se pot clasifica foarte uşor în

funcţie de rezultatele electorale. Dacă ai avut re-zultate electorale înseamnă fie că ai făcut ceva, fie că oamenii se aşteaptă ceva de la tine, iar dacă nu ai avut un rezultat bun, înseamnă că este necesară o schimbare.Reporter: Din punct de vedere economic, ce doctrină credeți că satisface cel mai bine nevoile urbei? Klaus Johannis: Nu cred că vreuna din doctrinele politice actuale din România se regăseşte undeva într-o formă pură şi nici nu cred că o formă pură duce la rezultatele scontate într-una din locaţiile economice. Fiecare locaţie trebuie să-şi facă po-litica economică locală. Asta nu are aproape nici o legătură cu doctrina politică generală.Reporter: Este un fel de doctrină transpartinică? Klaus Johannis: Fiecare locaţie economică trebuie să-şi analizeze situaţia, poziţia, oportunităţile şi resursele... Reporter: Dar există mai multe tipuri de soluţii... Klaus Johannis: Noi am adoptat soluţia Sibiu, pe care nu aş defini-o prin nici o doctrină politică...Reporter: Există o soluţie de tip România? Klaus Johannis: O soluţie unică sau o soluţie universală, fireşte că nu.Reporter: Modelul Sibiului poate fi extrapolat şi la nivelul României? Klaus Johannis: Greu de crezut. Fiecare comu-nitate sau fiecare primărie trebuie să găsească metoda potrivită pentru locaţia foarte concretă şi trebuie să găsească metodele de promovare. Evi-dent că unii pot învăţa de la alţii, dar nu cred că o modalitate de promovare se poate copia pur şi simplu din oraşul A în oraşul B.Reporter: Există o răceală între primarul Klaus Jo-hannis şi PDL? Klaus Johannis: Cu certitudine aici există o răceală.Reporter: De ce? Klaus Johannis: Dintr-un motiv extrem de simplu, poate cunoscut, poate nu. Ştiţi probabil, Forumul German a avut doi primari de municipiu: la Sibiu şi la Mediaş. Primarul de Mediaş a fost racolat de PDL, lucru pe care nu l-am găsit nostim de-loc. Dimpotrivă, am considerat acea acţiune una îndreptată împotriva FDGR şi-am taxat-o şi am declarat-o şi aşa a rămas.Reporter: Evoluţia dumneavoastră politică cum o vedeţi, ca şi acum, tot nondoctrinară, sau credeţi că la un moment dat va trebui să optaţi pentru un partid anume? Klaus Johannis: Nu cred că trebuie să aleg un par-tid. Succesul meu ca şi politician se datorează toc-mai faptului că nu fac parte dintr-un partid politic. Este cazul meu, nu putem să generalizăm aici. Nu simt nici nevoia, nici oportunitatea.Reporter: Independent până la capăt?Klaus Johannis: Independent, asta este opţiunea mea acum. Nu ştiu cum vor arăta lucrurile peste 20 de ani, dar deocamdată nu văd evoluţia mea politică legată de un partid.Reporter: O răceală cazonă mai mult decât echidistantă. Vă ţineţi departe sau vă e frică de ceva de la Bucureşti? Klaus Johannis: Dacă mi-ar fi fost frică, nu ar mai fi trebuit să fiu în politică. Dar o apropiere inutilă e la fel de dăunătoare ca şi o depărtare inutilă. Pen-tru un politician e bine să discute cu multe lume, să colaboreze cu multă lume, dar o apropiere de cineva înseamnă o îndepărtare de alţii.

INDEPENDENTULsighişorean

Periodic de informare şi divertisment cu difuzare gratuită. 2012, anul I, nr. 3

Editor: PFA Lucian Săcălean • Tipar: S. C. Udvarhelyi Hirado SRL Odorheiu Secuiesc

Paintball şi o scurtă

istorie despre ipocrizie

pag. 3

Modelul JOHANNIS pentru SighişoaraInterviuri în oglindă: Iulian Sîrbu - candidat la Primăria Sighişoara, Klaus Johannis - primarul Sibiului

Interviu cu Claudiu Pop, locul 2 pe lista de consilieri a Uniunii Indepen-dente pentru Sighişoara

pag.2

Claudiu Pop are 38 de ani, s-a născut şi a crescut în Sighişoara, avand un nivel ridicat de asteptari pe care tre-buie sa-l atinga. German pe linie materna, il are ca bunic pe fondatorul Fabricii de Confectii “Tarnava” Sighisoara. Cu un astfel de ascendent, Claudiu Pop afirma cu mândrie că prima sa firmă a fost înscrisă la Registrul Comerţului încă din anul 1994. Actuala sa investiţie este o fabrică de mobilă realizată din fonduri europene. Aportul Uniunii Europene este de 71%, diferenţa fiind suportată de so-cietatea Termoglass. Împreună cu asociatul său, Christian Eşti, a reuşit performanţa de a creşte dintr-o firmă micuţă la actuala construcţie- o investiţie cu o valoare totala de aproximativ 320.000 euro. Pe lânga crearea catorva zeci de locuri de munca, fabrica de mobilă va aduce și contribuții semnificative la Bugetul Local.

Reporter: Cât de greu este să scrii un proiect pentru obţinerea de fonduri europene?Claudiu Pop: Să scrii un proiect pentru a obţine fonduri eu-ropene nu este greu deloc. Ai nevoie doar de nişte oameni capabili care să cunoască legislaţia, să ştie ce vor să ceară, să facă un proiect eligibil, să facă un plan de afaceri bun, restul fiind detalii tehnice. Vreau să vă atrag atenţia că în Sighişoara este una din puţinele construcţii în derulare. Fonduri euro-pene accesate de Primărie şi oraşul Sighişoara nu sunt. Am vorbit cu cei din Alba Iulia care vin frecvent la noi in control si verificare. Aceştia mi-au spus clar că în Sighişoara, de pa-tru ani de zile, nu au fost accesate fonduri europene absolut deloc. Reporter: Care credeţi că este cauza acestei situaţii?Claudiu Pop: În Sighişoara, între 2008 şi 2012, s-au scris 22 de proiecte, din care jumătate vizau renovarea şcolilor - este o concurenţă foarte mare pe plan naţional la renovarea şcolilor- automat nu s-au încadrat, nu au primit finanţare. Desigur, cea mai usoara scuza este reaua voință, motivată politic, a celor care au acordat aceste finanțări. Bun. Atunci cum vă explicaţi că alte orașe, din jurul nostru, tot cu administraţie USL, au reușit să obțină finanțări de zeci de milioane de euro? În fața acestei situații, conspiraţia mondială împotriva actualei administraţii ramâne doar o gogoașă electorală. E adevărat ca au existat și finanțări preferențiale, dar niciuna nu explică înghețarea completă a fondurilor pentru Sighișoara.Reporter: Candidați pe lista Uniunii Independete pentru Sighișoara și sunteți pe poziția 2 pe listă, după Iulian Sîrbu. Asta înseamnă cu sunteţi mâna lui dreaptă?Claudiu Pop: Se poate spune și așa. Iulian Sîrbu este în primul rând un prieten, și un om in care am deplină încredere. Am trecut prin multe împreună, avem o experienţă, el de 10 ani, eu de 18 ani, în domeniul afacerilor. Am lucrat bine împreună, am demonstrat eficiență, şi de aceea am considerat că tre-buie să mergem împreună, în acest format. Oricum, echipa din consiliu trebuie să fie mai mare. Sperăm să avem şase consilieri, toţi oameni de nădejde. Reporter: Aveţi rădăcini germane și, din câte am înțeles, ați adus principala contribuție la Programul operaţional pentru investiții, din Platforma Program prezentată. De ce ați consi-derat investitorii germani o prioritate?Claudiu Pop: Din păcate, în acest moment, Primăria nu sprijină investitorii mici şi mijlocii. Nu au acces la baza de date cu forța de munca disponibilă, nu li se acorda atenție, nu există niciun birou de relaţii cu investitorii, cu potenţialii investitori, un birou care să-i ajute să obţină mai uşor informaţii pe care numai Primăria le poate furniza. Din punctul meu de vedere, investitorii germani ar trebui să fie principala prioritate a tu-turor administraţiilor locale, nu numai a celei din Sighişoara, deoarece, în acest moment, Germania este „motorul Euro-pei”. Să ne gândim, de exemplu, la Polonia, unde nu a exis-tat criză economică tocmai datorită investiţiilor germane şi austriece. Atât Sighișoara, cat si Uniunea Independentă, in mai mare masură, beneficiază de avantajul prezenței intr-un număr mare al vorbitorilor de limbă germană. Împreuna cu multi colegi, am terminat Liceul German „Joszef Haltrich” din Sighişoara, avem colegi şi în Sibiu care ocupa funcţii înalte şi în Primărie, şi în Biserica Evanghelică. Cu ajutorul lor şi cu ajutorul primarului Sibiului, Dl. Klaus Johannis, care ne este alături, eu consider că putem alcătui o echipă care să atragă fonduri şi investitori germani fără mari probleme. Primăria deţine în această zonă terenuri unde li se poate oferi spaţiul necesar. Trebuie doar să fim deschişi şi să ne dăm interesul. Reporter: Vă rog să ne spuneţi despre o propunere concretă de atragere a investitorilor germani.Claudiu Pop: Vă pot spune de unde se incepe. În primul rând, va trebui construit un site al Primăriei în limba germană, prin care să arătăm ce putem oferi aici, în Sighişoara. Infrastructu-ra este destul de bună. Avem aeroportul de la Sibiu, aeropor-tul de la Tîrgu-Mureş, autostrada va trece prin această zonă, terenuri sunt, zona este liniştită, ideală pentru investiţii, mai ales în domeniul IT. Desigur, aceste lucruri trebuiau deja să fie făcute, însă fără cineva care să-și dea interesul, nu se mișcă nimic. Reporter: Mai vorbeați despre un Birou în Primărie pentru potenţialii investitori și pentru consiliere profesională?

Claudiu Pop: În primul rând, trebuie să câştigăm aceste alegeri. Cu Iulian Sîrbu Primar şi cu cât mai multe locuri în Consiliul Local, ne-am propus să facem un birou în cadrul Primăriei care să se ocupe doar de investitori, de potenţialii investitori, indiferent de ţara de provenienţă. Dar având avan-tajul prezenței vorbitorilor de limba germană, şi fiind o zonă cu rădăcini săsești, vrem să ne bazăm pe Germania şi Austria. Dacă vom reuşi să facem ceea ce ne-am propus, mulţi din cei care au plecat din Sighișoara, oameni gospodari şi aşezaţi, se vor întoarce. Vor veni înapoi mai ales pentru că mulţi din ei mai au case, mai sunt legaţi de acest oraş, dar nu au de ce să rămână pentru că nu le oferă nimeni un loc de muncă, nu le asigură nimeni un trai decent. La asta se referă consilierea profesională - un birou unde să-i primim, să-i sfătuim, să-i îndrumăm şi să-i ajutăm. Reporter: Ce reprezintă modelul Johannis?Claudiu Pop: Klaus Johannis este primarul model atât pen-tru mine, personal, cât şi pentru Iulian. Am fost împreună la dânsul, am discutat, ne-a sfătuit, am stabilit câteva axe de colaborare, inclusiv o echipă de implementare a fondurilor europene. Am văzut ce înseamnă un Primar care nu are un partid politic în spate. Un Primar independent care a reuşit să atragă investiţii foarte mari. Oricine merge la Sibiu poate vedea cum arată centrul, clădirile, străzile, totul. Şomajul este sub 5%. Inclusiv Primăria a fost mutată într-un alt spaţiu. Și în cazul nostru, chiar dacă nu mutăm Primăria, vom deschide un birou în centrul oraşului unde publicul larg să poată avea acces la serviciile de bază ale Primăriei, fară a mai urca în Ce-tate. Reporter: De ce credeţi că vă va susţine Klaus Johannis?Claudiu Pop: În primul rând pentru că ne-a văzut că suntem oameni hotărâţi, suntem oameni tineri, cu dorinţa de a face ceva, de a pune lucrurile pe făgaşul lor normal. Probabil că într-o anumită măsură, și-a amintit de lupta pe care el însuși a purtat-o, acum 12 ani, pentru a câștiga Primăria Sibiului. Reporter: Oamenii spun că sunteţi foarte tineri...Claudiu Pop: Oamenii trebuie să-şi aducă aminte de vremu-rile când aveau ei 33 de ani, cât are Iulian, sau 38 cât am eu, ce elan şi ce chef de viaţă şi de muncă aveau la acea vârstă şi apoi să se mai gândească o dată când spun acest lucru. Reporter: Ca prieten, ce fel de om este Iulian?Claudiu Pop: Eu îl cunosc pe Iulian de când şi-a început afa-cerea acum 10 ani. A început de jos, dintr-un spaţiu micuţ la marginea centrului oraşului vânzând calculatoare. Vindea nişte ecrane din acelea mari, şi calculatoare cât masa. Alerga

cu ele prin oraş, instala programe, repara calculatoare şi de acolo s-a ridicat, încet, încet. Este un om foarte deschis, foar-te prietenos. Ştie să vorbească cu toată lumea, indiferent de nivel, de la oameni simpli, până la prim-miniştri. Are un carac-ter deosebit, şi eu sunt convins că s-ar descurca foarte bine ca Primar al Sighișoarei.Reporter: Care credeţi că sunt primele trei lucruri care ar trebui rezolvate în Sighişoara?Claudiu Pop: Este greu de spus, nu se pot clasifica într-un sim-plu top. Pe primul plan ar fi crearea locurilor de muncă, dar pentru a crea locuri de muncă trebuie să atragi investitori. In-vestitorii îi aduci numai creându-le facilităţi, iar de aici încolo, discuția se complică. Reporter: Merită Sighişoara un asemenea efort şi o asemenea dedicaţie? De ce vă doriţi să câştigaţi alegerile şi de ce vă doriţi să lucraţi atât de mult în slujba oraşului?Claudiu Pop: În primul rând, atât eu cât şi Iulian Sârbu, ne-am născut aici, am crescut aici, avem bunici care au realizări deo-sebite. Ioan Sîrbu, bunicul lui Iulian, a fost dirigintele Poştei de aici. Un om deosebit, toţi oamenii cu care a lucrat şi cu care a fost coleg au numai vorbe de laudă la adresa lui. Vorba aceea, „aşchia nu sare departe de trunchi”! Exact la fel este şi Iulian. Puteţi să-i întrebaţi angajaţii. Se comportă bine şi fru-mos cu toţi, oamenii care îl cunosc îl admiră şi îl respectă. În cazul meu, bunicul a ridicat fabrica de confecţii Târnava, care a avut de-a lungul timpului 3.800 de angajaţi, o fabrică care mai există şi care mai funcţionează şi acum. Doar că din 3.800 au mai rămas 300, 300 ale căror locuri de muncă se clatină pentru că, atât pe plan național, cât mai ales local, industria şi fabricile nu sunt sprijinite. Reporter: Ca sighişorean, ce aşteptări aveţi de la viitorul Primar al municipiului?Claudiu Pop: Viitorul Primar, aşa cum îl văd eu, ca sighişorean, ar trebui să fie tocmai opusul actualului Primar. Ar trebui să fie un om mult mai luptător, mult mai dinamic, mult mai des-chis cu sighişorenii. Să nu-i mintă, să nu promită, să nu exa-gereze, ca apoi să inventeze mii de scuze. Să se preocupe de întreprinderile mici şi mijlocii care, până la urmă, sunt principalii contribuabili la bugetul local. Ei sunt cei care con-struiesc, practic, bugetul local. Nu vine Primarul cu bani de acasă. Banii vin de la IMM-uri şi din taxele plătite de cetăţeni. Primarul are datoria să sprijine aceste întreprinderi, are dato-ria să iasă printre oameni, să le vadă problemele, să discute cu ei necazurile, să le asculte doleanţele şi să fie deschis la orice problemă.

2 Independentul sighişorean

“Pentru a crea locuri de muncă trebuie să atragi investitori”Claudiu Pop:

CONCETĂŢENI!Am datoria să spun lucrurilor pe nume, pentru că acum se hotărăște destinul nostru!Aveți nevoie de un PRIMAR sau de o MARIONETĂ?Nimic din puținul realizărilor acestui oraș, în cei 12 ani de domnie Dăneşan, nu se datorează acestuia. În ultimii

ani, este purtat şi susținut de oameni care-l țintuiesc acolo doar pentru că se potrivește ca o manușă intereselor lor. Lipsit de inițiativă, de simt civic și gospodăresc, predispus întotdeauna la compromisuri şi matrapazlâcuri,

neputând lega o frază coerent şi inteligibil, are nevoie în permanență de șoptitori care să-l înveţe a rosti două vorbe. Vă puteți imagina impresia străinilor care vin să investească în Sighișoara, puși în fața Primului reprezentant al

orașului care nu poate să lege două vorbe în limba lui maternă, darămite în vreo limbă europeană? Urmăriți cu atenţie! L-a văzut vreodată cineva vorbind liber şi degajat unui auditoriu format din mai mult de doi oameni? Cu siguranţă nu, pentru că omul Dăneşan nu are pur şi simplu nimic de spus. Paradoxal, acest om conduce destinele a peste 30 000 de oameni!

Aşadar, dragi concetăţeni, treziţi-vă, este nevoie de un suflu nou, de iniţiativă, de revigorare totală, pentru a ieşi din amorţeala şi letargia celor 12 ani de hibernare. Doar tinerețea și curajul, dorința de muncă și inteligența vor putea relansa oraşul nostru către destine cu adevărat europene.

SIGHIŞORENI, nu lăsaţi istoria să se repete. Nu faceți posibilă o nouă duminică a orbului. ACUM ORI NICIODATA!

Spre Victorie, înainte! POP CLAUDIU

3Independentul sighişorean

La telefonul cetăţeanului, am vorbit cu mulţi oameni, care ne-au transmis următoarele mesaje:

v Păi Colceriu, din 3 cuvinte spune 2 minciuni. A venit pe strada mea şi a zis că măreşte pensiile. Domnule, cum să mărească Colceriu pensiile? Cât de proşti ne crede? (Ion, Corneşti)

v Iar alegeri? Bugetul Primăriei e în groapă, de unde luăm banii să mai facem alegeri în septembrie cand îi vine condamnarea Domnului Primar? (Ana, Bărăgan)

v Nu-l ştiam pe Iulian, dar am apucat să citesc Platforma Program şi m-a convins. (George, Ana Ipătescu)

v Votez Dăneşan sau Colceriu, e acelaşi lucru, că doar sunt veri buni.Să vezi ce se-mpacă după alegeri, au şi uitat că-s supăraţi. (Andrei, Dumbravei)

v Dăneşan ăsta e un mototol. E moale ca o balegă. Şi hienele alea din spatele lui joacă oraşul în picioare. Nu cred că se mai poate face ceva... (Minodora, Viilor)

v Am primit ieri o umbrelă de la PDL-ul ăsta de la noi - Alianţa pentru Mureş. Parcă nu ştiu că tot din pensia mea e luată şi asta. 4 ani ne-au furat, iar acum ne aruncă nişte firmituri ca să ne mai poată fura încă 4. (Istvan, Bărăgan)

Sighişorenii au deja părerile formate. Aşteaptă doar ziua votu lui!

Luni, 4 iunie, candidatul PD-L (ApMS) la Primăria Sighişoara a oferit tinerilor sighişoreni “șansa” participării la un divertisment la modă – o partidă de paintball (pentru cei nefamiliarizaţi cu termenul - împuşcături cu bile umplute cu vopsea). Nu am fi dedicat un articol întreg unei simple manevre de campanie, dar considerăm că modul în care această acţiune a fost pusă în practică este perfect similar fluieratului în biserică. Să explicăm de ce...

Toată această acţiune s-a desfăşurat în ruinele a ceea ce a fost odată una din mândriile Sighişoarei – Fabrica de Sticlă STIMET s.a., unitate ce dădea de lucru la peste 1.200 de „sti-clari”. Acum 30 de ani, Fabrica de Sticlă făcea parte din elita industrială a României – nu mai exista decât o singură fabrică comparabilă în Bucureşti - STIROM.

Din anul 1999, după Marea Privatizare şi debandada care i-a urmat, Fabrica de Sticlă a ajuns sub conducerea lui Ieronim Seracu - proprietar al 17,58% din acţiuni (în 1996). În aceeași perioadă, mulţi sighişoreni şi-au pus speranţele în această fabrică şi au devenit acţionarii ei. Timp de 6 ani de directo-riat Seracu, sute de oameni au sperat, au renunţat la părţi din venituri pentru a participa la şansa de redresare a fabri-cii, dar în ciuda acestor eforturi, tot sacrificiul a fost în zadar. După 2 ani de relativă redresare, lucrurile s-au înrăutăţit şi, la scurt timp, s-a oprit şi încasarea de dividende. În 2005, ultimii 420 de angajaţi au fost trecuţi în şomaj. În perioada imediat următoare, s-au trimis către fier vechi vagoneţi, şinele şi chiar turnul de amestec.

Explicaţiile date pentru prăbuşirea fabricii au fost zeci. Pe cele mai vehiculate le enumerăm în continuare: 1. sticla nu mai avea căutare; 2. creşterea preţului la gaz şi electrici-tate; 3. învechirea liniei de producţie; 4. lipsa creditorilor şi 5.concurenţa dură.

Pentru o mai clară viziune asupra situaţiei, vom cita pasaje dintr-un articol scris în perioada respectivă - 10 aprilie 2006:

„În anul 2002, situaţia începuse să devină stabilă, iar societa-tea funcţiona la întreaga capacitate de producţie, cu toate cele patru cuptoare. Totuşi, tehnologia folosită de Stimet, datând din 1961, era depăşită, în condiţiile în care preţul gazului era în continuă creştere, iar cuptoarele societăţii erau energofage. În aceste condiţii, cu toate că se impunea, nu s-a făcut nici o investiţie în modernizarea şi eficientizarea producţiei. În schimb, începând cu anul 2002 au început să apară semne de întrebare legate de modul în care era gestionată activitatea comercială a STIMET. Astfel, s-a remarcat o creştere fără precedent a “neîn-casatelor” - banii nerecuperaţi - a căror valoare ajunsese de or-dinul zecilor de miliarde de lei. De asemenea, au început să fie acceptate termene neobişnuit de lungi pentru încasări, ceea ce ridică suspiciuni privind orientarea activităţii comerciale către obţinerea de comisioane. Mai mult, toate aceste întârzieri la plată însemnau pentru STIMET lipsă de lichidităţi şi nevoia de a apela la credite, pentru care se plăteau, apoi, dobânzi. În plus, nu erau plătite la timp datoriile către stat, ceea ce atrăgea după sine penalităţi.

Mai mult, în 2003 a început colaborarea cu mai multe firme ieşene, cunoscute drept aparţinând “clanului Stănescu”, un clan de ţigani din Iaşi. STIMET a vândut acestor firme sticlă, la un preţ mult sub cel al pieţei, şi a compensat aducând utilaje de miliarde. Între acestea, utilaje pentru prelucrarea metalului, mai multe schelete de fânare şi chiar un buldozer. Trebuie menţionat

că aceste utilaje au intrat în contabilitatea firmei la preţuri de produse noi, deşi multe nu au fost folosite niciodată. De altfel, în afară de buldozer, care a fost vândut, şi o parte din fânare, din care a fost amenajat un depozit acoperit pentru sticle, restul “utilajelor” aduse de la Iaşi şi acum zac în curtea fabricii. Referi-tor la aceste relaţii, Ieronim Seracu susţine că societatea nu-şi permite să ţină marfa pe stoc şi, din această cauză, au fost ac-ceptate şi contractele cu societăţile ieşene.

În 2005, interesul pentru retehnologizarea fabricii de sticlă a murit subit, în luna mai, iar Adunarea Generală a Acţionarilor a decis închiderea a două cuptoare. Ieronim Seracu, în schimb, susţine că nu se pot face investiţii pentru că nu există disponibili-tate din partea băncilor pentru acordarea unui împrumut. Cu toate acestea, potrivit unor surse din interior, oferte de finanţare au existat, pe baza unor planuri tehnice întocmite de specialiştii societăţii.

Suspiciunea că strategia comercială a conducerii a fost reorientată către obţinerea de comisioane este întărită şi de prosperitatea care, începând cu 2002, pare să-l fi caracterizat pe Ieronim Seracu, directorul general al STIMET. Astfel, acesta şi-a ridicat în ultimii patru ani o vilă pe strada Horea, şi a cumpărat, împreună cu un partener, o fermă în satul Seleuş.”

În aceeaşi perioadă, fabrica geamănă - Stirom Bucureşti- a avut o altă evoluţie. Fabrica bucureşteană a fost preluată de concernul grec Yioula Glassworks, în 2003. Pentru a face o scurtă verificare a situaţiei acestei fabrici, puteţi intra oricând la adresa www.stirom.ro. Veţi observa că în 2012, Stirom Bucureşti este principalul producător de sticlărie din

România, şi funcţionează la capacitate maximă. În anul 2006, Stirom Bucureşti a implementat şi a obţinut certificarea de la Germanischer Lloyd pentru Sistemul de Management al Calităţii EN ISO 9001:2000, iar în anul 2007 a implementat şi a obţinut certificarea de la aceeaşi companie pentru Siste-mul de Management de Mediu SR EN ISO 14001:2004. Pe 23 mai 2012, Stirom Bucureşti a intrat pe bursa de valori şi se preconizează că va obţine peste 10 milioane de euro pentru extindere şi retehnologizare.

Lăsăm la latitudine Dumneavoastră concluziile.

Revenind la partida de PAINTBALL, de luni:Fiului Domnului Ieronim Seracu, Nicu Seracu, în calitate

de membru marcant al PD-L, se află pe un fruntaş loc 5 pe lista de consilieri ai Alianţei pentru Mureş şi Sighişoara. În tentativa de a se ridica la renumele tatălui său, îi oferă dom-nului candidat Dan Colceriu şansa de a vizita ruina care este acum Fabrica de Sticlă STIMET Sighişoara. Ajuns în fosta hală de producţie, domnul Colceriu îşi suflecă mânecile şi se apucă de treabă - împuşcături cu bile umplute cu vopsea.

Pentru a rămâne în acelaşi registru, am pregătit pentru Domnul Colceriu o listă de sugestii cu alte manevre de cam-panie pe placul dumnealui, prin care poate atrage alte mii de voturi: „şotron” sau „raţele şi vânătorii” - pe terenul unde se ridica odinioară Nicovala; „de-a v-aţi ascunselea”, în groapa sinistră ce se cască în locul Fabricii de Stofe; „lapte-gros”, în groapa din centru săpată de vărul domniei sale, Dorin Dăneşan, Primarul Nostru.

Paintball şi o scurtă istorie despre ipocrizie

Nu am avut nicio intenţie de a intra în polemică cu domnul Colceriu, însă domnia sa a persistat în a se prezenta prin minciună şi, mai nou,

prin atacuri mincioase. Menţionăm doar 3 din ele:

1. „De o lună de zile, este fie candidat independent, fie membru PNL.” CLARIFICARE: Domnia sa este MEMBRU PD-L. Punct.2. „Iulian Sîrbu candidează în cârdăşie cu Dorin Dăneşan, special pentru a-i scădea lui Dan Colceriu şansele la Primărie.” CLARIFICARE: Domnul Colceriu n-a avut niciodată nicio şansă, încă de la începutul campaniei. De ce? Pentru că a început cu minciuna menţionata la punctul 1.3. „A făcut calcule cu tonele de porci şi cartofi, cumpărate din veniturile din parcări.” (dealtfel, venituri legale, impozitate şi cu 0 relevanţă reală în această campanie)CLARIFICARE: Domnia sa nu a exagerat cu baza de calcul prezentată decât de vreo 20 de ori. Adică, până i-au ieşit tonele de cartofi pe hectar pe care şi le-a propus.

Pentru a înţelege mai bine acest gen de calcul, vom exemplifica prin câteva întrebări, construite în acelaşi stil, doar cu direcţia schimbată:

-Domnule Colceriu, cum de v-a acordat Administraţia Dăneşan spaţiile comerciale de sub Turnul cu Ceas? Când aţi săpat sub turn 400 de metri pentru extinderea lor, nu v-aţi pus pro-blema că asta va afecta stabili-tatea clădirii-simbol a Oraşului?

-Domnule Colceriu, cum de v-a acordat Administraţia Dăneşan terenul din centru pe care se găseşte piz-zeria „San Genaro”, spaţiul comercial al magazinului „Topaz” şi halele de la Nicovala Veche? Din cei peste 20 000 de euro pe care îi încasaţi zilnic, nu v-aţi gândit că ar fi de bun simţ să începeţi să daţi şi bon fiscal pe ceea ce vindeţi? Dacă toata lumea ar proceda ca Dvs., din ce bani credeţi că ar mai fi administrat Oraşul?

-Domnule Colceriu, în calitate de membru fondator al Asociaţiei Turistice, nu ştiaţi că este şi ilegal şi sfidător, să luaţi 200 RON taxa de acces, pentru ori-care sighişorean care vrea să intre pe jos în Cetate, în timpul Festivalului Medieval?

Astea ar fi doar primele întrebări pentru Domnul Colceriu. Nu-i aşa că cifrele par exagerate?! Împărţiţi vă rog la 20 şi rezolvaţi ghicitoarea. Dumneavoastră aţi uitat această precizare în fiţuica copiată după Sighişoreanul.V-am considerat un om integru, dar modul în care v-aţi comportat în această campanie a demonstrat con-trariul. Regretăm că nu aţi putut purta o discuţie bazată pe proiecte. Din punctul nostru de vedere nu există nici o diferenţă între Dumneavoastră şi Dorin Dăneşan.

4Independentul sighişorean

(Urmare din pag. 1) Reporter: Aveţi o viziune cel puţin inedită asupra situaţiei, în raport cu restul celor prezenţi în cursa electorală. Ce garanţii puteţi oferi că acest plan pe care în propuneţi va funcţiona?Iulian Sîrbu: Viziunea poate părea inedită, însă a fost construită pe baza unui model de reuşită - un model pe care l-am studiat cu toţii în amănunt. Este vorba despre cazul Sibiului şi de modelul administrativ al D-lui Johannis. Nu propunem nici experimente şi nici forme fără fond. Propunem un model de dezvoltare care are la bază numărul mare de asemănări între cele două oraşe - Sighişoara şi Sibiu - faptul că am plecat din aproximativ acelaşi punct şi am ajuns astăzi în pucte diferite. Şi nu mă refer aici doar la infrastructura municipală sau situaţia investiţiilor şi locurilor de muncă. Mă refer inclusiv la situaţia în care Primarul Sibiului este propus Premier de USL, nefiind mem-bru USL, în timp ce Primarul nostru este ocolit chiar şi în simplele vizite de sprijin electoral. Semn că simplul car-net de partid nu ţine loc de realizări, şi previziunea sumbră asupra spijinului financiar de care va beneficia actuala administraţie din partea Guvernului actual.Reporter: Veţi avea sprijinul lui Klaus Johannis în cazul câştigării mandatului pentru Primăria Sighişoara?Iulian Sîrbu: Cu siguranţă da. Vorbim despre un model de eficientizare a activităţii Primăriei, despre un schimb de experienţă în scrierea şi accesarea fondurilor europene şi despre un parteneriat în zona atragerii investiţiilor străine. Asta doar pentru început. În plus, sunt convins căa Sighişoara va avea un cuvânt mult mai greu în privinţa finanţărilor Guvernamentale, având sprijinul D-lui Johannis. Vorbim până la urmă de încredere, o încre-dere de care actuala administraţie nu beneficiază.

Modelul Johannis pentru Sighişoara

Interviuri în oglindă: Iulian Sîrbu - candidat la Primăria Sighişoara

În aceste zile, alegerile locale au trecut în umbră o informaţie de importanţă majoră pentru oraşul nostru: datele de la recensământul realizat în 2011. După datele preliminare, se confirmă o previziune sumbră. În 20 de ani, populaţia Sighişoarei s-a re-dus cu peste 30%. Mai grav, piramida vârstelor a fost dată peste cap, tinerii acestui oraş fiind pe cale de dispariţie. Astfel, Sighişoara construită de buni-cii şi părinţii noştri este pe cale de a deveni un oraş fantomă.

Suntem într-o răscruce, şi avem de ales. O alegere este aceea de a căuta vinovaţii pen-tru această situaţie. Ne va lua timp, ne vom lansa în polemici şi acuzaţii şi, în final, găsirea acelor vinovaţi nu ne va ţine de cald iarna. O alta alegere este cea de a ne blaza, de a accepta “soarta”, spunând că nu se mai poate face oricum nimic. Toţi sunt la fel, jocul e pierdut, ultimul ple-cat stinge lumina.

Din fericire, aceste alegeri sunt greşite. Altfel nu putem explica cum în jurul nostru alte oraşe, aflate până la un moment în aceeaşi situaţie, s-au desprins de “soarta” potrivnică şi s-au ridicat. În acest moment, Sighişoara a pierdut multe, dar nu şi-a pierdut potenţialul imens: poziţionarea geografică, turismul, mâna de lucru calificată, însăşi firea oamenilor.

Avem nevoie doar de o scânteie şi Sighişoara va renaşte!

Pe 10 iunie, aveţi de ales între două găşti, înru-dite atât prin sânge, cât şi prin interese. Le-aţi pu-tut urmări, în ultima lună, campania de mizerie şi minciună cu care au încercat să compenseze lipsa de viziune şi proiecte.

Campania mea este una de reconstrucţie a aces-tui oraş, în care adevăratele valori ale Sighişoarei trebuie să iasă la lumină. Această reconstrucţie pleacă de la planurile operaţionale pentru investiţii, locuri de muncă şi fonduri europene, pe a căror bază financiară vom construi toate proiectele propuse în platforma mea program. Nu ne putem baza pe ba-nii unui Guvern îndatorat până peste cap la FMI şi băncile străine, şi sunt singurul candidat care a venit cu un plan realist şi fezabil. Ce au prezen-tat ceilalţi? O colecţie de demagogie şi promisiuni fără acoperire, de care cu toţii ne-am săturat. Ne-am săturat, şi nu mai putem îngropa încă 4 ani acest oraş în incompetenţă şi dezinteres.Sper din tot sufletul că Sighişoara a înţeles că milo-geala, cerşeala de bani de la Guvern şi înglodarea Primăriei în datorii nu ne vor scoate la lumină. Tre-buie să reuşim prin noi înşine. Nici Victor Ponta, nici Crin Antonescu şi nici Miron Mitrea nu vor veni aici 4 ani să muncească în locul nostru, şi mai ales în locul lui Dorin Dăneşan - primarul

care a îngenunchiat oraşul, împreună cu gaşca din spatele lui care de fapt îl conduce. Oricum, vă pot asigura că relaţia personală pe care am construit-o cu Primul Ministru Victor Ponta este cu mult mai benefică Oraşului decât ceea ce a avut, are sau va avea vreodată Dorin Dăneşan. Fiind independenţi, putem lucra cu orice Guvern care ar conduce România.

Veniţi la vot Duminică şi vom reuşi să aducem în Sighişoara Adevărata Schimbare de care avem atâta nevoie. Vă mulţumesc!

Ioan Iulian Sîrbu Uniunea Independentă pentru Sighişoara

Mesaj pentru Sighişoara