INCHEIEREA CASATORIEINOTIUNE SI TRASATURI JURIDICEA.)Notiunea de casatorie.1.)Terminologie.Legea foloseste notiunea de casatorie cu doua semnificatii:act juridic si situatie juridica.In primul rand, casatoria inseamnaactul juridicpe care ilincheie cei ce vor sa se casatoreasca.In al doilea rand, casatoria semnificastarea (situatia ) juridicasau statutul legal al sotilor.2.)Definitia casatoriei.Casatoria este uniunea liber consimtita intre barbat si femeie, incheiata in conditiile legii, in scopulintemeierii unei familii.3.)Caracterele actului juridic al casatoriei.Caracterele casatoriei sunt urmatoarele :-este o uniune intre barbat si femeie;-este liber consimtita;-este monogama;-este un act solemn ( formele prevazute de legesunt cerutead validitatem);-are caracter civil;-se incheie pe viata;-are ca scop intemeierea unei familii;-se fundamenteaza pe egalitatea in drepturi si obligatii intre barbat si femeie.CONDITIILE DE FOND SI LIPSA IMPEDIMENTELOR LA CASATORIEA.)Conditiile de fond ale casatoriei.1.)Clasificarea conditiilor.a.) Dupa gradul de intensitatecu care se impun a fi respectate si sanctiunile pe care le atrage incalcarea lor, se deosebescconditiile dirimante si conditiile prohibitive .Conditiile dirimantetrebuie intocmai respectate, neindeplinirea lor fiind sanctionata cunulitatea absolutaa casatoriei. Ele constau in :-diferenta de sex;-varsta matrimoniala;-consimtamantulla casatorie .Conditiile prohibitivesunt cele a caror neindeplinire nucompromite valabilitatea casatoriei.Singura conditie de aceasta natura intalnita in dreptul nostru consta in comunicarea intre viitorii soti a starii sanatatii lor.b.)Dupa ratiunea de a fia diverselor conditii de fond la casatorie ele se pot imparti in conditii de ordin :-fizic( varsta matrimoniala);-psihic( consimtamantul).1.)Diferenta de sex;2.)Varsta matrimoniala( varsta legala pentru casatoriesau varsta pubertatii legale).Potrivit art.4 alin.1 C.fam.,barbatul se poatecasatori numai daca a implinit varsta deoptsprezece ani, iar femeia numai daca a implinit saisprezece ani.2.)Consimtamantul lacasatorie.Casatoria se incheie prin consimtamantul viitorilor soti (art.1 alin.3, art.16 si 17 C.fam.).In sens juridic, consimtamantul liber la casatoriesemnifica lipsa viciilor de consimtamant : eroarea, dolul si violenta.Consimtamantul este de esenta casatoriei.Consimtamantul trebuiesa se manifeste,potrivit dispozitiilor legii.Consimtamantul la incheierea casatoriei trebuie sa fie :-actual (exprimat in momentul celebrariicasatoriei ;-neviciat( nealterat prin eroare, dol ori violenta);-dat simultan si personal de viitorii soti;-constatat in mod nemijlocit de ofiterul starii civile.3.)Comunicarea starii sanatatii.4.)Dovada indeplinirii conditiilor de fond la casatorie.Sarcina probei indeplinirii conditiilor incumba viitorilorsoti.B.)Lipsa impedimentelor la casatorie .1.)Clasificarile impedimentelor .a.)Dupa gradul de intensitatecu care impiedicaincheierea casatoriei si natura sanctiunilor pe care le atrage incalcarea lor, se deosebesc, aidoma conditiilorde fond,impedimentele dirimante si cele prohibitive.Impedimentele dirimantesunt cele a caror incalcare atragenulitatea absoluta a casatoriei:-existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti;-rudenia fireasca;-rudenia in linie dreapta rezultata din adoptie;-alienatia sau debilitatea mintala precum si lipsa pasagera a discernamantului.Impedimentele prohibitivesunt acelea a caror existentanu determina nulitatea casatoriei incheiate, atragand, eventual, doar sanctiuni pentru functionarul care nule-a observat:- adoptia, in ceea ce priveste oprirea casatoriei intre copiii adoptatorului, pe de o parte, si persoanaadoptata sau copiii sai, pe de alta parte, precum si impiedicarea casatoriei intre cei adoptati de aceeasi persoana.-tutela.b.)Dupa persoanele fata de care opresc casatoria impedimentele se clasifica in absolute si relative.Impedimentele absolutesunt acelea care opresc incheierea casatoriei unei persoanecu orice alta persoana:-starea de persoana casatorita;-alienatia sau debilitatea mintala precum silipsa vremelnica a discernamantului.Impedimentele relativeimpiedica incheierea casatorieiunei persoanenumai cu o anumita alta persoana:-rudenia fireasca;-adoptia;-tutela.2.)Existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre soti.Conform art.5 C.fam., este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita.3.)Rudenia.Potrivit art.6 alin.1 C.fam., este oprita casatoria intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv .4.)Adoptia .Potrivit art.7 alin.1 C.fam.,este oprita casatoria:a.)intre cel care adopta sau ascendentii lui, de o parte, si cel adoptat ori descendentii acestuia, de alta ;b.)intre copiii celui care adopta, de o parte, si cel adoptat sau copiii acestuia, de alta;c.)intre cei adoptati de aceeasi persoana.5.)Tutela .Potrivit art.8 C.fam., in timpul tutelei, casatoria este oprita intre tutore si persoana minora ce se afla sub tutela sa.6.)Alienatia sau debilitatea mintala ori lipsa temporara de discernamant.Conform art.9 C.fam., este oprit sa se casatoreasca alienatul mintal , debilul mintal, precum si cel care este lipsitvremelnic de facultatile mintale, cat timp nu are discernamantulfaptelor sale.7.)Dovada existentei impedimentelor la casatorie.Conform art. 13 C.fam., in declaratia de casatorie, viitorii soti vor arata ca nu exista nici o piedica legala la casatorie.Existenta piedicilor, a impedimentelor , poate fi doveditainsa de terti pe calea opozitiilor la casatorie sau de ofiterul de stare civila, din oficiu.CONDITIILE DE FORMA ALE CASATORIEI1.)Scopurile conditiilor de formaconstau in asigurarea:-indeplinirii conditiilor de fond si lipsei impedimentelor la casatorie;-recunoasterii publice a casatoriei;-mijlocului de dovada a casatoriei.Conditiilede forma se impart in formalitatipremergatoarecasatorieisi formalitaticoncomitenteincheierii casatoriei.2.)Formalitatile premergatoare incheierii casatoriei:a.)Declaratia de casatorie;b.)Prezentarea dovezilor cerute de lege.Conform art.13 C.fam., odata cu declaratia decasatorie, sevor prezentasi dovezile cerute de lege.PROCEDURA INCHEIERII CASATORIEI1.)Localitatea unde se incheie casatoria.Conform art.11 C.fam., casatoria se incheie, la alegere, inlocalitatea in care unul dintre viitorii soti are domiciliul sau resedinta.2.)Locul unde se incheie casatoria.Potrivit art.16 alin.1 C.fam., casatoria se incheie la sediulserviciului de stare civila.3.)Competenta ofiterului de stare civila.Casatoria se incheie in fata ofiterului de stare civila din localitatea determinata in modul aratat ( art. 11 C.fam.).4.)Incheierea casatoriei. (Formalitati concomitente incheierii casatoriei).Ele constau printre altele in :-identificarea sotilor;-constatarea indeplinirii conditiilor de fondsi a lipsei impedimentelor;-constatarea inexistentei opozitiilor;-luareaconsimtamantului;-declararea casatoriei incheiate pe baza manifestarii de vointa a sotilor;-intocmirea actului de casatorie in registrul de stare civilasi semnarea sa de soti si functionar.5.)Momentul incheierii casatorieieste acela in care ofiterul starii civile constata existenta consimtamantului si declara casatoria incheiata.EFECTELE CASATORIEI1.)Efecte juridice si nejuridice.Intre efectele nejuridice ( afectiv sentimentale sietice spirituale) si cele juridice, exista raporturi de intrepatrundere si conditionare reciproca.2.)Notiunea efectelor juridice.Prin efecte juridice ale casatoriei se inteleg drepturile siobligatiile personale si patrimoniale, ce se nasc intre soti consecutiv incheierii casatoriei.RELATIILE PERSONALE DINTRE SOTIa.)Numele sotilor.Potrivit art. 27 alin.2 C.fam., privitor la numele defamilieviitorii soti pot decide astfel:-pastrarea numelui avut inaintea casatoriei;-alegerea ca nume comun pe acela al unuia sau altuia dintre ei;-alegerea ca nume comun, a numelor lor reunite.Ipotezele sunt de stricta interpretare, nefiind astfelingaduite variante combinate.In timpul casatoriei sotii sunt obligati sa poarte numeledeclarat cu ocazia incheierii acesteia.b.)Obligatia de a locui impreuna.Sotii au obligatia de a coabita, indiferent daca au sau nu domiciliul comun. Uniunea juridica dintre soti poate deveni o comunitate afectiv morala, numai in masura in care sotii locuiesc impreuna.In timp ce domiciliul comun estede naturacasatoriei , locuinta comuna estede esentasa .c.)Obligatia de sprijin moral.Conform art.2 C.fam., sotii sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral.d.)Obligatia de fidelitate.Insasi prezumtia de paternitate a copilului nascut in timpul casatoriei se fundamenteaza pe indeplinirea acesteiobligatii.e.)Obligatia conjugala.2.)Efectele casatoriei cu privire la capacitatea de exercitiu.Femeia minora care se casatoreste, dobandestecapacitateadeplina de exercitiu( art.8 alin.3 din Decretul nr. 31/1954).OBLIGATIILE SOTILOR DE A SUPORTA CHELTUIELILE CASNICIEI SI DE A-SI ACORDA RECIPROC SPRIJIN MATERIAL1.)Obligatia sotilor de a suporta cheltuielile casniciei.Potrivit art.29 C.fam., sotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia,la cheltuielilecasniciei.In sens restrans, notiunea priveste cheltuielile pentru gospodarirea in comun a sotilor.In sens larg, prin termenul de cheltuieli( sarcini) ale casatoriei se inteleg, pe langa celede mai sus, si cheltuielilenecesare pentru cresterea, educarea si pregatirea profesionala a copiilor precum si cele pentru intretinerea sotului aflat in starede nevoie din cauza incapacitatii de a munci.2.)Obligatia de sprijin material.Ea cuprinde :-obligatia de intretinere intre soti;-obligatia suportarii cheltuielilor propriu- zise ale casniciei;-orice alta forma posibila de contributie materiala.COMUNITATEAMATRIMONIALADE BUNURIA.)Notiunesi trasaturi.Definitia regimului comunitatii matrimoniale de bunuri.Regimul matrimonial este alcatuit din ansamblul regulilor care reglementeaza raporturile dintre soti cu privire la bunurile lor precum si raporturilor patrimoniale in care ei intra in legatura cu tertii in calitate de soti.1.)Caracteristicile comunitatii matrimoniale de bunuri.Potrivit art. 30 C.fam.,bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Orice conventie contrara este nula.Conform art.31 C.fam., numai anumite bunuri sunt proprii fiecaruia dintre soti.Rezulta prin urmare ca regimul matrimonial este :-legal, prin reglementarea sa de lege;-unic,deoarece legea permite numai acest regim;-obligatoriu, nefiind ingaduita nici o derogare;-imutabil( stabil), deoarece pe tot timpul casatoriei nu poate fi modificat.2.)Sanctiunea conventiilor potrivnice comunitatii matrimoniale de bunuri.Conventiile contrare dispozitiilor art.30 alin.1 C.fam. sunt lovite denulitate absoluta, dat fiind caracterul imperatival regimului comunitatii matrimonialede bunuri.B.)Natura juridica a comunitatii matrimoniale de bunuri.Patrimoniul fiecaruia dintre soti este fractionat in grupa bunurilor comune si cea a bunurilor proprii.Privitor la bunurile comune pe care sotii le au in proprietate, ei au un dreptde proprietate indevalmasie, deci fara o precizare a cotelor parti din drept.Patrimoniul unei persoane nu cuprinde, insa, numai drepturile de proprietate, ci toate drepturile si obligatiilecare au valoare economica. Toate acesteaapartin sotilor in stare de devalmasie.Toate elementele active si pasive ce exista in comunitatea matrimonialaalcatuiesc comunitatea patrimoniala in devalmasie.C.)Bunurile sotilor.Notiunea de bunuri din dreptul familiei are intelesul statornicit in dreptul civil ( art. 461 474 C.civ.).D.)Bunurile comune ale sotilor1.)Criterii de determinare:-sa fie dobandite de sotiimpreuna sau numai de unul din ei;-sa fie dobanditein timpul casatoriei.2.)Notiunea de dobandire.A dobandiun bun comun, inseamna a deveni titularul unui drept real sau de creanta, prin incheierea de acte juridice, savarsirea de fapte juridice sauin puterea legii .3.)Calitatea dobanditorului.Sunt comune bunurile dobandite de catre oricare dintresoti.Comunitatea de bunuri, reprezentand unefect legalal casatoriei, bunul devine comun chiar daca numai unul dintre soti a contribuit efectiv la dobandirea sa.De contributie se tine, insa, intotdeauna seama la determinarea partilor ce revin sotilor cu ocazia partajului.4.)Timpul casatoriei.Prin timpul ( durata casatoriei)se intelege intervalul de timp cuprins intre data incheierii casatoriei si data desfacerii, desfiintarii sau incetarii casatoriei.5.)Data dobandirii bunurilor.Momentul dobandirii este acela in care dreptul intra in patrimoniul sotilor. In acest sens, creantele nascute inainte de casatorie in folosul unuia dintre soti, dar realizate in timpul casatoriei, nu devin bunuri comune, iar cele nascute in timpul casatoriei, dar realizate dupa desfacerea acesteia, sunt bunuri comune.E.)Bunurile proprii.Categoria bunurilor proprii ale sotilor este reglementata de art.31 C.fam. si se caracterizeaza prin acea ca:-reprezinta o exceptie de la comunitatea de bunuri;-bunurile proprii suntlimitativprevazute de lege;-determinarea lor se face pe baza mai multor criterii (data dobandirii lor, legatura dintre bun si persoana sotuluidobanditor, afectatiunea si subrogatia reala);-intre ele si categoria bunurilor comune exista un anumit circuit ( bunurile comune pot deveni proprii chiar in timpul casatoriei, urmare impartirii cerute pentru motive temeinice de unul dintre soti sau de creditorii lor personali).1.)Bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei(art.31 lit.a C.fam.);2.)Bunurile dobandite prin mostenire, legat sau donatie ( art.31 lit.b C.fam.);Ele devin proprii datorita caracterului personal al dobandirii lor.3.)Bunurile de uz personal, si cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti ( art.31 lit.c C .fam.).a.)Bunurile de uz personal.Numai destinatia bunului nu este suficienta pentruca bunul sa fiepropriu, fiind necesarasifolosintaefectivaa acestuia de catre unul dintre soti,deoarece bunurile nu suntproprii datoritanaturiilor, ci datoritafolosintei efective.b.)Bunurile destinate exercitarii profesiunii.Suntapreciateca astfel de bunuri cele destinateexercitarii efectivea unei meserii sau profesiuni ( unelte, instrumentar medical, biblioteca de specialitate , etc.).4.)Bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele siproiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii precum si alte asemenea bunuri ( art.31 lit.d C.fam.).a.)Premiile si recompenselesunt bunuri proprii, deoarece ele reprezinta rodul efortului propriu.b.)Manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii si alte asemenea bunurisunt proprii, deoarece in ele se concretizeaza creatia intelectuala exclusiva a unuia sau altuia dintre soti.5.)Indemnitatea de asigurare sau despagubirea pentrupagube pricinuite persoanei (art.31 lit.e C.fam.).In ambele situatii se repara pagube stranslegate depersoana celui vatamat.6.)Valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare ( art.31 lit.f C.fam.).Bunul dobandit devine propriu in temeiulsubrogatiei reale cu titlu universal.A.)Dovada bunurilor comune si proprii.Aceasta problema se ridica, de regula, in urmatoarele situatii:-impartirea bunurilor comunela desfacereacasatoriei;-contestatia la executare in cazul urmaririi bunurilorde catre creditorii personali ai unuia dinre soti;-constatarea calitatii de bun propriu ceruta instantei de judecatade catre oricare dintre soti.1.)Prezumtia de comunitate.Orice bun dobandit in timpulcasatoriei este considerat comun, atata vreme cat nu se face dovada ca este propriu.2.)Dovada bunurilor proprii in raporturile dintre soti.Potrivit art.5 alin.1 din Decretul nr. 32/1954, dovada ca un bun este propriu, se va putea face, intre soti, prin orice mijloc de proba.Se instituie astfel un regim probatoriu derogator de la cel comun prevazut de art.1191 C.civ..3.)Dovada bunurilor proprii in raporturile dintre si tertele persoane.In cazul casatoriilor incheiate inainte de punerea in aplicare a Codului familiei ( 1 februarie 1954), cu privire la bunurile proprii dobandite pana la acea data, dovada se va putea face prin orice mijloc de proba.In cazulcasatoriilor incheiate dupa punerea inaplicare a acestui act normativ, respectiv a bunurilor propriidobandite de persoanele casatorite anterior intrarii in vigoarea Codului familiei dupa data de 1 februarie 1954, dovada se vaface dupa regulile dreptului comun ( art.1191 alin.1 si 2 C.civ.).Tertii vor putea face dovada calitatii de bun propriuprin orice mijloc de proba,deoarece fata de ei imprejurarea are semnificatia unui fapt juridic.B.)Situatii speciale privind calificarea unor bunuri ca proprii sau comune.1.)Teza de calificare a castigului din munca.a.)Castigul din munca este bun comun.Atat sub formadreptului de creanta (salariul neincasat) , cat si sub forma dreptului de proprietate( salariul incasat) salariul este considerat bun comun.b.)Castigul din munca este bun propriu;c) Castigul din munca este bun de afectatiune;d.) Castigul din munca sub forma dreptului de creanta este bun propriu, iar subforma dreptului de proprietate el devine bun comun, dat fiind ca:-salariul reprezinta remunerarea muncii prestate;-subrogarea reala prevazuta de art.31 lit.f C.fam. opereaza doar privitor la bunurile enumerate de art.31 C.fam., ceea ce inseamna ca bunurile achizitionate din salariu devin comune.Aceasta din urma teza este larg imbratisata in doctrina si consacrata in practica judiciara.2.)Sumele depuse la banca.Pentru stabilirea caracterului de bun propriu sau comun al depunerilor trebuie facuta o distinctie neta intre raporturile dintre sotul deponent si depozitar ( in care depozitul este privit ca un bun propriu al deponentului) si raporturile dintresoti si intre acestia si terti( in care depozitul este apreciat conform naturii juridice din momentul depunerii).3.)Constructii ridicate in timpul casatoriei.Ipotezele sunt diferitesi privesc:-aportul sotilor la cheltuieli;-titularul dreptului de proprietate asupra terenului;-buna sau reaua credinta a constructorilor.Calificarile juridice sunt urmatoarele :a.)Un sot ridica o constructie cu mijloace comune pe terenul proprietatea celuilalt sot, cu consimtamantul acestuia.Constructia va fi bun comun, sotul neproprietar dobandind un drept de superficie.b.)Ambii soti ridica o constructie cu mijloace comune pe terenul unuia dintre ei.Constructia este bun comun, sotul neproprietar dobandind un drept de superficie.c.)Un sot ridica o constructie cu mijloace comunepe terenul celuilalt sot impotriva vointei acestuia.Constructia este dobandita prin accesiune conform art.491 C.civ. de proprietarul terenului, iar numai contravaloarea materialelor si pretul muncii vor constitui bun comun.d.)Un sot ridica o constructie cu mijloace proprii peterenul comun al ambilor soti cu consimtamantul celuilalt sot.Sotul constructor devine superficiar.e.)Un sot ridica o constructie cu mijloace proprii pe terenul bun comun al ambilor soti, fara consimtamantul celuilaltsot.Drepturile prevazute de art.494 C.civ. sunt bun propriu, nuconstructia.f.)Ambii soti ridica cu mijloace comune o constructie pe terenul proprietatea unui tert.Daca edificiul s-a ridicat cu invoiala proprietaruluisotii vor dobandi un drept de superficie, iar in caz contrarproprietarul terenului va dobandi constructia prin accesiune.4.)Imbunatatiri , reparatii si transformari aduse unui bun propriu prin contributia sotului neproprietar.Sporul de valoare adus bunului va constitui buncomun.5.)Locuinte construite ori cumparate de catre soti cu credite din partea statului.a.)Locuinte construite cu credit de la stat.Dreptul de proprietate asupra locuintei se dobandestepedata predarii preluarii.b.)Locuinte cumparate cu credit acordat de stat.Momentul dobandirii locuintei cumparate este acelaalincheierii contractului de vanzare cumparare,potrivit regulii inscrise in art.1295 alin.1 C.civ.6.)Fructele si productele.a.)Fructele bunurilor comunevor fi in temeiul principiului accesiunii prevazut de art.483 C.civ. bunuri comune.b.)Fructele bunurilor propriisunt, la randul lor,proprii. Fructele sunt accesorii ale bunurilor frugiferesi ele se cuvin in virtutea caracterului complet al drepturilorasupra bunurilor proprii, titularului acestora.c.)Productele bunurilor comune si ale celor propriipastreaza - in baza subrogatiei reale cu titlu universal natura juridica a bunurilor din care provin.H.)Drepturile sotilor asupra bunurilor comune .Art.35 C.fam. prevede ca sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele.Oricare dintre soti, exercitand singur aceste drepturi este socotit ca areconsimtamantul celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate instraina si nici nu poategreva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot.Sotii exercita in aceste conditii toate prerogativele dreptului de proprietate:-posesia;-folosinta;-dispozitia ( juridica si materiala).1.Prezumtia legala de mandat tacit reciproc.In scopul facilitarii incheierii unor acte juridice in timpul casatoriei, al consolidarii circuitului juridic civil si al ocrotirii tertilor de buna - credinta, legea a instituit prezumtia de mandat tacit reciproc intre soti, in temeiul careia sotul care exercita singur acte de administrare, folosinta si dispozitie asupra bunurilor comune, este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot.Prin urmare, in masura compatibilitatii lor cu Codul familiei, sunt aplicabile dispozitiile privitoare la contractul de mandat prevazute de art. 1532 1559 C.civ.2.)Forta prezumtiei de mandat tacit reciproc.Prezumtia are caracter relativ, ea putand fi, astfel, rasturnata prin dovada contrara.In cazul in care se rastoarna prezumtia de mandat, drepturile tertilor de buna credinta raman neatinse. Daca, insa,dobanditorii au fost de rea credinta, ei nu se mai pot situa la adapostul art.1909 C.civ si nu mai pot invoca mandatul tacit reciproc, actul fiind astfel invalidat.Actul juridic incheiat de catre un sot impotrivavointei celuilalt este lovit de nulitate relativa.3.)Restrangeri voluntare ale mandatului reciproc al sotilor.Prin vointa comuna sau unilaterala sotii pot restrange aria mandatului lor reciproc, fara ,insa, a o suprima cu desavarsire, deoarece s-ar modifica insusi regimul juridic al comunitatii matrimoniale de bunuri.Restrangerile presupun, asadar,individualizarea bunurilor sau a actelor juridice.a.)Restrangerea conventionalarezulta dinintelegerea prealabila a sotilor ca un anumit act sau anumite acte, care de drept comun sunt supuseregimului mandatului reciproc, sa fie indeplinite doar impreuna.b.)Restrangerea unilateraladeriva din opunerea unuia dintre soti la savarsirea unui act la care este indreptatit in temeiul mandatului tacit.4.)Restrangeri legale ale mandatului tacit reciproc.a.)Restrangerea legala expresa.In temeiul art.35 alin.2 C.fam. actele de instrainare sau grevare a terenurilor sau constructilor nu pot fi facute decatre unul din soti, decat cu consimtamantul expres al celuilalt sot.Consimtamantul expres poate fi dat personal sau prin mandat special.b.)Restrangerea legala implicita.Aceasta se refera la actele cu titlu gratuit intre vii.Atat bunurile mobile, cat si cele imobilecomune pot fi instrainate prin acte cu titlu gratuit numai cu consimtamantulambilor soti.I.)Drepturile sotilor asupra bunurilor proprii.Regimul juridic al bunurilor proprii este cel de dreptcomun, respectiv cel prevazut de Codul civil cu privire la bunuri si drepturile patrimoniale.J.)Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei.1.)Regula si exceptia.Potrivit art.36 C.fam., la desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti, potrivit invoielii acestora ; daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotari instanta judecatoreasca.Pentru motive temeinice, bunurile comune, in intregime sau numai o parte din ele, se pot imparti prin hotarare judecatoreasca si in timpul casatoriei. Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii. Bunurile neimpartite, precum si cele ce se vor dobandi ulterior, sunt bunuri comune.2.)Impartirea bunurilor in timpul casatoriei,se poateface:-la cererea oricaruia dintre soti ;-la solicitarea creditorilor personali ai oricaruia dintre soti.3.)Impartirea la cererea oricaruia dintre sotipoate avea loc numai :a.)pentru motive temeinice;b.)prin hotarare judecatoreasca.Instanta nu poate, insa , sa ia, act pur si simplu de tranzactia partilor si sa dispuna impartirea bunurilor comune, fara a stabili mai intai existenta si temeinicia motivelorinvocate.4.)Impartirea bunurilor comune la cererea creditorilor personali ai oricaruia dintre soti.Potrivit art.33 alin.1 C.fam. bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti.Acestia pot urmari numai bunurile proprii.Cu toate acestea, dupa urmarirea bunurilor proprii alesotului debitor, creditorul sau personal poate cere impartireabunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperireacreantei sale.In acest din urma caz, bunurile atribuite prin impartire fiecarui sot, devin proprii( art.33 alin.2,3 C.fam.).5.)Impartirea bunurilor comune la desfacerea casatoriei imbraca urmatoarele caracteristici:a.)se poate efectua prin invoiala sotilor sau prin hotarare judecatoreasca;b.)invoiala sotilor privind impartireabunurilor poate interveni numai dupa promovareaactiunii de divort si isi va produce efectele numai dupa desfacerea casatoriei;c.)sotii se pot intelege, fie numai asupra stabilirii intinderii drepturilor lor asupra bunurilor comune, fieasupra determinarii in natura a bunurilor pe care le va primi fiecare;d.)impartirea poate fi totala sau partiala.6.)Impartirea bunurilor comune la incetarea casatoriei este carmuita de regulile dreptului familiei cat si decele ale dreptului succesoral.Bunurile comune se impart mai intai in cota parte cuvenita sotului supravietuitor si in cota parte ce i-ar fi revenit sotului defunct. Aceasta din urma, impreuna cu bunurile proprii ale defunctului, formeaza masa succesorala, supusa impartelii amiabile sau judiciare, dupa caz.7.)Criteriul stabilirii prin hotarare judecatoreasca a cotei fiecarui sot cu privire la bunurile comune.Doctrina si jurisprudenta au stabilit ca partea ce revinefiecaruia dintre soti din bunurile comune, se stabileste in functie decontributia la dobandirea si conservarea tuturoracestora.Prin urmare, cotele parti ale sotilor pot fi neegale, daca aportul la dobandirea bunurilor comune este diferit.Daca stabilirea contributiei fiecaruia este cu neputinta, instanta va imparti bunurile in parti egale.8.)Efectele impartelii.Bunurile impartite devin proprii, in integralitatealor saunumai in parte, in materialitatea lor sau pe cote - parti ideale.Imparteala avand prin esenta sa caracter declarativ, efectele sale retroactiveaza pana la data desfacerii sau incetarii casatoriei.DATORIILE COMUNE ALE SOTILORCorespunzator activului patrimoniului sotilor, care cuprinde bunuri comune si bunuri proprii, pasivul acestuia este alcatuit din datorii comune si datorii personale.1.)Datoriile comune:Conform art. 32 C.fam.,sotii raspund cu bunurile comune pentru :a.)cheltuielile facute cu administrarea oricaruia dintre bunurile lor comune ;b.)obligatiile ce au contractat impreuna ;c.)obligatiile contractate de fiecare dintre soti pentru indeplinirea nevoilor obisnuite ale casniciei;d.)repararea prejudiciului cauzat prin insusirea decatre unul dintre soti a unor bunuri proprietate publica, daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor.2.)Regimul juridic al datoriilor comune ale sotilor .Numai creditorii comuni pot urmari bunurile comune ale sotilor. In masura in care acestea sunt insuficiente, ei vor putea urmari bunurile proprii.Daca obligatiile suntconjuncte,creditorul comun isi va divide urmarirea intre cei doi soti, incasand de la fiecare jumatate din creanta ramasa neacoperita dupa epuizarea urmaririi bunurilor comune.Daca, in schimb, obligatiile sunt indivizibile sausolidare, creditorul comun va putea urmari pe oricare dintre soti, pentru intreaga creanta ramasa neachitata.Potrivit regulilor de drept comun,fiecare dintre soti va trebui sa contribuie la plata datoriilor comune proportional cu partea din comunitate care ii revine.3.)Regimul juridic al datoriilor personale.Creditorii personali ai sotilor pot urmari numai bunurile proprii ale sotului debitor.Daca ele se vor dovedi neindestulatoare, creditorii pot urmari si bunurile comune, dar numai in masura acoperirii creantelor lor.4.)Prezumtia legala implicita ca datoriile sunt proprii.Exceptand datoriile enumerate de art.32 C.fam. , orice alte datorii ale sotilor sunt proprii.DESFIINTAREA CASATORIEICAUZELE DE NULITATEA.)Aspecte generale.Nulitatea este o sanctiune a nerespectarii conditiilor legale pentru incheierea casatoriei.Date fiind importanta deosebita a actului juridic al casatoriei si gravitatea urmarilor atrase de desfiintarea sa, regimul nulitatilor casatoriei este derogator de la cel de drept comun cu privire la :-cauzele de nulitate;-efectele nulitatilor;-deosebirea dintre nulitatile absolutesi cele relative.Specificul nulitatilor casatoriei, consta in :-restrangerea cazurilorde nulitate;-reducerea termenului de prescriptie a dreptului la actiunea in anularea casatoriei;-posibilitatea acoperirii chiar a unor cazuri de nulitate absoluta;-atenuarea gravitatii efectelor desfiintarii casatoriei fata de soti, prin reglementarea casatoriei putative;-inlaturareatotala a efectelor nulitatii fata decopiii rezultati dintr-o casatorie desfiintata.B.)Clasificarile nulitatilor .1.)Nulitati exprese si virtuale.a.)Nulitatile expresesunt cele anume prevazute de art.19 si 21 C.fam..b.)Nulitatile virtualesunt implicite si au fost admise de doctrina in situatia casatoriei fictive.2.)Nulitati absolute si relative.Viciile de consimtamant (eroarea, dolul si violenta) sunt cazuri de nulitate relativa, iar toate celelalte cazuri de nulitate a casatoriei, atat exprese cat si virtuale, sunt absolute.C.)Nulitatile absolute-lipsa de diferentiere sexuala;-impubertatea ( art.19 si art.4 C.fam.);-bigamia ( art.19 si art.5 C.fam.);-incestul ( art.19 si art.6 C.fam.);-rudenia in linie dreapta rezultata din adoptie (art.19 si art.7 lit.a C.fam.);-starea de alienatie sau debilitate mintala (art.19 si art.9 teza I. C.fam.);-lipsa vremelnica a discernamantului ( art.19si art.9 teza II C.fam.);-lipsa totala de consimtamant ( art.19 si art. 16 teza I. C.fam.);-lipsa de solemnitate la incheierea casatoriei (art.19 si art.16 teza II. C.fam.);-clandestinitatea;-incompetenta ofiterului de stare civila;-casatoria fictiva;-fraudala lege.C.) Nulitatile relative.1.)Aspecte generale.Potrivit art.21 alin.1 C.fam., casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin eroare cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot, prin viclenie sau prin violenta.2.)Eroarea .Dreptul familiei limiteaza eroarea doar cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot.3.)Dolul ( viclenia).In conditiile dreptului comun, dolul poate duce la desfiintarea casatoriei.4.) Violentapoate constitui cauza de nulitate tot in conditiile dreptului comun.D.)Efectele nulitatilor .Nulitatile casatoriei au caracter jurisdictional, adica pot fi declarate numai prin hotarare judecatoreasca.Nulitatile pot fi declarate numai pe cale principala (cerute prin actiune ), nu si pe cale incidentala ( prin ridicarea exceptiei).Nulitatile, independent de caracterul lor absolut sau relativ, produc aceleasi efecte. Ele se produc atat pentru viitor ( ex nunc), cat si pentru trecut ( ex tunc).Spre deosebire de dreptul comun, regula desfiintarii retroactive comportaderogareaca, efectele desfiintarii nu se rasfrang si asupra copiilor rezultati din casatoria siexceptia specificaa casatoriei putative.CASATORIA PUTATIVACasatoria putativaeste aceea care, desi nula sau anulabila, produce, totusi, unele efecte fata de sotul care a fost de buna credinta la incheierea ei.Sunt necesare urmatoarele conditii :a.)Aparenta juridica de casatorie,rezultata dintr-un titlu, constand de obicei din celebrarea si inregistrareacasatoriei, pe care instanta sa il constate si sa il inlature.b.)Buna credinta,constand in reprezentarea gresita a unuia sau a ambilor soti ca se pot casatori impreuna.Regimul bunei credinte este identic cu cel din dreptul comun.Instantele sunt obligate ca atunci cand declara sau constata nulitatea casatoriei, sa statueze si asupra bunei sau relei credinte a sotilor.INCETAREA SI DESFACEREA CASATORIEIINCETAREA CASATORIEIArt.37 C.fam. distinge intreincetarea si desfacereacasatoriei.a.)Casatoria inceteaza prin :-moartea unuia dintre soti;-declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti;-recasatorirea sotului celui care fusese declarat mort.b.)Casatoria se poate desface,prin divort.Incetarea casatoriei are loc de drept, in timp ce divortul se poate pronunta numai prin hotarare judecatoreasca.Efectele incetarii si desfacerii casatoriei se produc numai pentru viitor ( ex nunc).Casatoria desfacuta isi produce toate efectele pentru trecut.DESFACEREA CASATORIEI1.)Notiune.Prin divort se intelegedesfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreascaatunci cand, datorita unormotive temeinice,raporturile dintre soti, sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila ( art.38 alin.1 C.fam.).2.)Conceptii juridice privitoare la divort:a.)conceptia divortului prin efectul vointei sotilor, fie prin vointa unuia dintre soti, fie prin acordul de vointa;b.)conceptia divortului prin efectul hotararii judecatoresti, in masura existentei unor motive temeinice;c.)conceptia mixta a divortului prin efectul vointei sotilor si prin efectul hotararii judecatoresti.Codul familiei a adoptat conceptia divortului prinhotarare judecatoreasca.3.)Conceptii intemeiate pe natura motivelor de divort:a.)divortul remediureprezinta o solutie pentru o casatorie cu neputinta de continuat, fie din motive imputabile, fie din motive neimputabile sotilor;b.)divortul sanctiunese pronunta pentru faptele culpabile ale unui dintre soti sau ale ambilor, chiar daca mentinerea casatoriei nu a devenit imposibila;c.)divortul sanctiune remediu sau remediu sanctiune,care se pronunta in ipoteza in care un sot ( sau ambii) au savarsit fapte culpabile, care fac cu neputinta continuarea casatoriei.4.)Sisteme de reglementare a motivelor de divort.a.)sistemul enumerarii motivelor,constand in individualizareasau determinarea generica a motivelor de divort;b.)sistemul stabilirii criteriilor de apreciere a motivelor de divort,adoptat de Codul familiei;c.)sistemul mixt,rezidand in stabilirea criteriilor de evaluare a motivelor de divort si exemplificarea unora dintre cele mai evidente.5.)Efectele desfacerii casatoriei.1.)Efectele personalea.)Incetarea obligatiilor reciproce,de coabitare, conjugala, de fidelitate si de sprijin moral.b.)Numele .Potrivit art.40 alin.ultim C.fam.,fiecare dintre soti va purta numele ce avea inainte de casatorie.Aceasta regula cunoaste urmatoarele exceptii:-invoiala sotilorca sotul care a purtat in timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot, sa poarte acest nume si dupa desfacererea casatoriei ;-incuviintarea instantei,chiar in lipsa unei invoieli a sotilor, ca, pentrumotive temeinice,sotul sa continue purtareanumelui dobandit prin casatorie.2.)Efectele patrimoniale:a.)incetarea comunitatii matrimoniale de bunuri ori transformarea ei in comunitate post matrimoniala;b.)incetarea obligatiei de a suporta cheltuielile casniciei;c.)incetarea obligatiei de sprijin material;d.)incetarea obligatiei legale de intretinere dintre soti si nasterea, cateodata, a obligatiei legale de intretinere intre fostii soti;e.)atribuirea locuintei;3.)Efectele divortului cu privire la relatiile personale dintre parinti si copii.a.)incredintarea copiilor minori.Potrivit art.42 alin.1 si 2 C.fam., instanta judecatoreasca va hotari, odata cu pronuntarea divortului, caruia dintre parinti ii vor fi incredintati copiii minori.Instanta esteobligata,chiar daca nu exista un capat de cerere expres in acest sens, sa se pronunte prin hotararea de divort asupra incredintarii copiilor, pentru a evitaprejudicierea intereselor lor prin pornirea unui nou proces.b.)Exercitarea ocrotirii parintesti cu privire la persoana copilului.Potrivit art.43 alin.1 C.fam., parintele divortat, caruia i s-a incredintat copilul exercita cu privire la acesta drepturile parintesti.Conform art.43 alin.3 C.fam., parintele divortat caruia nu i s-a incredintat copilul pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala.Modalitatea de exercitare a drepturilor parintelui caruia nu i s-a incredintat copilul se stabileste de instanta de judecata.Daca se schimba imprejurarile avute in vedere pentru incredintarea copilului, instanta poate modifica masurile cu privire la drepturile si obligatiile dintre parinti si copii.4.)Efectele divortului cu privire la relatiile patrimoniale dintre parinti si copii.a.)Obligarea parintilor la cheltuielile de crestere,educare, invatatura si pregatirea profesionala a copiilor.In toate situatiile de incredintare a copiilor spre crestere si educare, instanta este obligata chiar daca nu exista cerere expresa in acest sens a stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile mentionate.Potrivit art. 42 alin.ultim C.fam., parintii se pot invoi, insa numai cu incuviintarea instantei, cu privire la contributia lor.b.)Exercitarea drepturilor si obligatiilor parintesti cu privire la bunurile copiilor.In ipoteza in care copilul a fost incredintat unuia dintreparinti, acesta va exercita si drepturile si indatoririle patrimoniale ale minorului (administrarea bunurilor, reprezentarea copilului, incuviintarea actelor juridice).RUDENIARudenia fireasca si rudenia civila1.)Definitie.Potrivit art.45 alin.1 C.fam.,rudenia fireasca( de sange) este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.Spre deosebire de aceastarudenia din adoptie ( civila)este legatura stabilita de lege, in baza actului juridic al adoptiei.2.)Clasificari ale rudeniei.a.)Dupa linia de rudenie :-rudenia in linie dreaptaeste legatura dintrepersoana care coboara unele din altele, fie direct, in sensul ca persoana este copilul celeilalte, fie indirect, in sensul ca persoanele in cauza nu sunt nascute una din alta, insa intre ele exista un sir neintrerupt de nasteri si un sir neintrerupt de persoane intre care s-a stabilit, prin faptul nasterii, legatura de la parinte la copil.Rudenia in linie dreapta se subclasifica inrudenieascendenta,cand este privita in linie urcatoare( de la copil la parinte ), si inrudenie descendenta,cand este privita in linie coboratoare( de la parinte la copil).-rudenia inlinie colateralaconsta in legatura dintredoua persoane , care fara a descinde una din alta, au unautor comun( fratii, unchii si matusile, verii primari).b.)Dupa cum conceptia sau nasterea se situeaza incadrul sau in afara casatoriei,se distingeintre rudenia din casatorie si aceea din afara sa.De remarcat ca, efectele lor sunt identice.Gradul , intinderea, durata si dovada rudeniei.1.)Gradul de rudenie.Potrivit art.46 C.fam., gradul de rudenie sestabileste astfel:a.)in linie dreapta, dupa numarul nasterilor: astfel fiul si tatal sunt rude in gradul intai, nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea;b.)in linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcand de la una din rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda; astfel fratii sunt rude degradul al doilea, unchiul si nepotul in gradul al treilea, verii primari in gradul al patrulea.Aceasta inseamna ca in linie dreapta fiecare nastere,treapta sau generatie, reprezinta un grad de rudenie si ca, in linie colaterala, gradele se stabilesc dupa numarul nasterilor, al treptelor sau generatiilor care urcasi care coboara intre doua rude, existand tot atatea grade cate generatii exista de la una din rude in sus pana la ascendentul comun si de la acesta injos pana la cealalta ruda. La fel se stabileste gradul de rudenie si in cazul rudeniei create prin adoptie.2.)Intinderea rudeniei.Din punct de vedere juridic legatura de rudenie prezintainteres numai in masura in care legea ii consacra efecte juridice.3.)Dovada rudeniei.Mijloacele de proba difera in functie de interesul urmarit:a.)Daca se vizeaza efecte de stare civila (de exemplu,filiatia) dovada rudeniei se face exclusiv cu certificate de stare civila.b.)Daca se urmaresc alte efecte decat cele de starecivila,dovada se poate face prin orice mijloc de proba.AFINITATEA1.)Notiune.Prin afinitate se intelege legatura dintre sot si rudele celuilalt sot, fiecare sot fiind considerat afinul celuilalt sot, in gradul de afinitate corespunzator gradului respectiv de rudenie.2.)Intinderea legaturii de afinitate.Afinitatea exista fara deosebire cum rudenia este de sange,din casatorie sau din afara ei, ori din adoptie.In situatia incetarii sau desfacerii casatoriei, legatura de afinitate inceteaza.3.)Efectele afinitatii:-obligatia de intretinere dintre parintele vitreg si copilul vitreg ( art.87 C.fam., singurul efect in dreptul familiei);-in materie de recuzare a judecatorilor;

-in materie de stramutare a cauzelor;-in materia dovezii cu martori.FILIATIAFILIATIA FATA DE MAMAA.)Notiunea filiatiei.a.)In intelesul larg,filiatia semnifica sirul neintrerupt alnasterilor care leaga o persoana de stramosul sau.b.)In intelesul restrans,curent, filiatia desemneazalegatura directa si imediata dintre copilsi fiecare dinparintii sai.B.)Certitudinea maternitatii.Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii, ceea cedetermina caracterul direct si neindoielnic al dovezii maternitatii.C.)Elementele de stabilire a maternitatii, constau in faptul nasteriisi identitatea copilului.Stabilirea maternitatii consta, prin urmare, in stabilirea faptului ca o anumita femeie a nascut un copil si ca acel copil este copilul nascut de ea.De regula,filiatia fata de mama se dovedeste princertificatul constatator al nasterii.Prin exceptie,in imprejurarile deosebite, maternitatea se poate dovedi prinrecunoastereamamei sau prinhotarare judecatoreasca.D.)Stabilirea filiatiei fata de mama princertificatul de nastere.Potrivit art.47 alin.2 C.fam., filiatia fata de mama se dovedeste prin certificatul constatator al nasterii.1.)Folosirea starii civile conforme.Folosirea starii civile (posesia de stat) este starea de fapt din care rezulta ca un copil este al unei anumite femei.2.)Puterea doveditoare a certificatului de nastere conform cu folosirea starii civile.Ori de cate ori exista concordanta intre cuprinsul certificatului de nastere si folosirea starii civile, suntinadmisibile atat actiunea in reclamatie de maternitate, cat si actiunea in contestare de maternitate.E.)Stabilirea filiatiei fata de mama prin recunoastere.1.)Enuntare.Acest mod de stabilire a maternitatii are un caracter exceptionalsi poate interveni, potrivit art. 48 alin.1 C.fam., daca:a.)nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila, indiferentde motiv;b.)copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca fiind nascut din parinti necunoscuti.2. )Copiii care pot fi recunoscuti:a.)copilul nascut;b.)copilul conceput;c.)copilul decedat;d.)copilul major .3.)Formele recunoasterii.Potrivitart.48 alin.2 C.fam., recunoasterea de maternitatese poate face fie prin declaratie la serviciul de stare civila, fie printr-un inscris autentic, fie prin testament.4.)Natura juridica a recunoasterii. Capacitatea cerutapentru savarsirea sa.a.)Recunoasterea este o marturisire a faptului nasterii,deci unmijloc de probain sensul art.1204 1206 C.civ .c.)In acelasi timp ea constituieun act juridicincheiat cu scopul de a produce efecte juridice, constand in stabilirea legaturii de filiatie.5.)Caracterele recunoasterii.Recunoasterea este:-declarativa de filiatie ( nu atributiva);-irevocabila;-un act personal;-unilaterala;-valabila numai daca este facuta in anumite forme prevazute de lege.F.)Stabilirea maternitatii prin hotarare judecatoreasca.1.)Actiunea face parte din categoria celorin reclamatie de stare civilasi poate fi introdusa potrivit art. 50 C.fam in urmatoarele cazuri:a.)cand, din orice imprejurari, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii;b.)cand se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii.2.)Regimul actiunii in justitie.a.)titularul actiunii este copilul;b.)actiunea se porneste impotriva pretinsei mame,iardupa moartea sa impotriva succesorilor sai ( art.52alin.3 C.fam.);c.)actiunea este imprescriptibila;d.)se pot folosi orice mijloace de proba.FILIATIA DE TATAA.)Incertitudinea paternitatii.Filiatia fata de tata( paternitatea) rezulta dinfaptul conceptiei, fapt material care spre deosebire de faptul nasterii nu poate fi probat direct si neindoielnic.B.)Modurile de stabilire a paternitatii,diferadupa cum este vorba de paternitatea copilului din casatorie sau a celui din afara acesteia.a.)Paternitatea copilului din casatoriesestabilesteprin prezumtiile legale de paternitate,dupa caz, prezumtia copiluluinascutin timpul casatoriei sau prezumtia de paternitate a copiluluiconceputin timpul casatoriei ( art. 53 alin.1 si 2 C.fam.) .b.)Paternitatea copilului din afara casatorieisestabileste fie prinrecunoasterea tatalui, fie prinhotarare judecatoreasca (art.56 C.fam.).c.)Prezumtia timpului legal al conceptiei.1.)Potrivit art.61 C.fam., timpul cuprins intre a treiasutasi a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copiluluieste timpul legal conceptiei. El se socoteste zi la zi.Timpul legal conceptiei este de 121 zile, deoarece ziua de plecare ( dies a quo) nu se ia in calcul, dar se socoteste ziua de implinire ( dies ad quem).2.)Caracterul prezumtiei.Prezumtiainstituita de art. 61 C.fam. este irefragabila,absoluta, in ceea ce priveste determinarea timpului legal al conceptiei.3.)Aplicarea prezumtiei.Prezumtia timpului legal al conceptiei se aplica intotdeaunain folosul copilului, astfel incat copilul nascut la 180 zile de la data incheierii casatoriei cat si cel nascut la 300 zile de la incetarea sau desfacerea casatoriei, sunt prezumati a fi conceputi in timpul casatoriei.D.)Filiatia fata de tatal din casatorie.1.)Enuntare.Potrivitart.53 alin. 1 si 2 C.fam.,copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.Copilul nascutdupa desfacerea, declararea nulitatii sauanularea casatorieiare ca tata pe fostul sot al mamei daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea a avut loc inainteca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie.Conform acestor prezumtii pentru dovedirea filiatiei fata de tata este indestulatoare stabilirea filiatiei fata de mama si casatoria acesteia la data conceptiei sau nasterii copilului.2.)Aplicarea prezumtiilor .Ele se aplicade plin drept,in sensul ca ele opereazaindiferent de cuprinsul certificatului de nastere.3.)Cumulul prezumtiilor (conflictele sau dubla paternitate).In mod obisnuit se opereaza numai cu una dintreprezumtii.Exista, insa, unele cazuri in care ambele prezumtii suntincidente, conflictul dintre ele solutionandu-se, in masura in care nu o face legiuitorul, de interpret.Singurul caz de dubla paternitate de care se ocupa Codul familiei este cel prevazut de art.53 alin.2.Potrivit acestui text, in caz de recasatorire a mamei, copilul nascut inainte de implinirea a 300 zile de la desfiintarea desfacerea sau incetarea primei casatorii, se va bucura de prezumtia de paternitate a copiluluinascutin timpulcasatoriei, adica a celei de a doua casatorii.In situatia in care prezumtia ar fi rasturnata pe calea actiunii in tagada paternitatii, se va aplica de drept prezumtia copiluluiconceputin timpul casatoriei, respectiv acelei dintai.In literatura sunt discutate alte doua cazuri de dubla paternitate:-bigamia,cand din cea de a doua casatorie lovita de nulitate absoluta s-a nascut un copil;-declararea judecatoreasca a mortii sotului,recasatorirea sotieisi nasterea la mai putin de 300 de zile a unui copil, dupa care apare sotul declarat mort si anuleaza hotararea declarativa de moarte.F.)Tagaduirea paternitatii.1.)Notiune .Prin tagada, negarea sau dezavuarea paternitatii se intelege rasturnarea prezumtiilor de paternitate pe cale judecatoreasca.2.)Criteriul de apreciere a cazurilor de admisibilitate a actiunii.Codul familiei nu prevede cazuri exprese, ci se limiteazadoar la a institui regula de baza, in sensul capaternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fietatal copilului ( art.54 alin.1 C.fam.)3.)Dovedirea neparternitatiiImposibilitatea sotului mamei de a fi tatal copilului, unsimplu fapt fiind, poate fi dovedita prin orice mijloc de proba.4.)Dreptul la actiune .Potrivit art. 54 C.fam., dreptul de a porni actiunea intagada de paternitate apartine numai sotului mamei, mostenitorii putand doar continua actiunea pornita de el.5.)Persoana impotriva careia se indreapta actiunea.Actiunea se introduce impotriva copilului si se judeca in contradictoriu cu mama acestuia. Ea va sta in proces indubla calitate : ca reprezentant al copilului si in nume propriu.6.)Prescriptia actiunii.Potrivit art.55 C.fam.,actiunea in tagaduirea paternitatiise prescrie in termen de 6 luni de la data cand tatal a cunoscutnasterea copilului.In cazul in care, mai inainte de implinirea acestui termen,tatal a fost pus sub interdictie, un nou termen curge pentru tutorede la data cand acesta a aflat despre nasterea copilului.Daca actiunea nu a fost pornita de acesta, ea poate fi pornita de tata dupa ce i s-a ridicat interdictia, inauntrulunui nou termen de sase luni.Termenul este de prescriptie, fiind astfel suscceptibil de intrerupere si suspendare. Este posibilasi repunerea intermen potrivitart.19 din Decretul nr. 167/1958.7.)Regimul probator.Actiunea in tagada paternitatii poate fi dovedita prin orice mijloc de proba.8.)Efectele hotararii judecatoresti de admitere a actiunii in tagaduirea paternitatii.In cazuladmiterii actiunii, exceptand cazurile rare ale dublei paternitati, copilul din casatorie devine retroactiv, de la data nasterii, din afara casatoriei, efectele producandu-se cu privire la :-nume;-ocrotirea parinteasca;-domiciliul copilului;-pensia de intretinere.G.)Filiatia fata de tatal din afara casatoriei.Filiatia fata de tatal din afara casatoriei se poate stabili prin:-recunoastere;-hotarare judecatoreasca.H.)Stabilirea paternitatii prin recunoastere.1.)Potrivit art. 57 C.fam., copilul conceput si nascut dinafara de casatorie poate fi recunoscut de catre tatal sau; dupa moartea copilului acesta poate fi recunoscut daca a lasat descendenti firesti.Recunoasterea se face prin declaratie facuta la serviciul de stare civila, fie odata cu inregistrarea nasterii, fie dupa aceasta data; recunoasterea poate fi facuta si prin inscris autentic sau prin testament.Recunoasterea , chiar facuta prin testament, nu se poate revoca.Poate fi recunoscut copilul :a.)conceput;b.)decedat;c.)deja recunoscut;2.)Caracterele recunoasteriide paternitate sunt aceleasicu cele ale recunoasterii de maternitate( declarativa de filiatie, personala, unilaterala, facuta numai in formele prevazute de lege).I.)Stabilirea paternitatii prin hotararejudecatoreasca.1.)Principiul libertatii depline la cercetareapaternitatii.Actiunea in justitie pentru stabilirea paternitatii se poateintroduce in toate situatiile privind un copil dinafara casatoriei.2.)Dreptul la actiune.Potrivitart.59 C.fam.;actiunea in stabilireapaternitatiidin afara casatoriei apartine copilului si seporneste in numele sau de catre mama, chiar daca este minora, ori de reprezentantul lui legal.Dreptul de a porni actiunea in stabilirea paternitatii nu trece asupra mostenitorilor copilului; ei pot continuaactiunea pornita de acesta.Actiunea in stabilirea paternitatii poate fi pornita si impotriva mostenitorilorpretinsului tata.Relativ la aceste dispozitii in practica judiciara si in literatura de specialitate s-au adus unele precizari:a.)actiunea apartine atat copilului minor cat si celui major;b.)pentru minorul sub 14 ani actiunea va fi pornita de mama sa,chiar daca este minora, fara nici un fel de incuviintare;c.)minorul cu capacitate de exercitiu restransapoate introduce actiunea singur, fara incuviintare, deoarece aceasta are caracter personal;d.)actiunea nu poate fi retrasa de mama sau reprezentantul legal al minorului;e.)in mainile succesorilor actiunea se interverteste din personala in patrimoniala.3.)Prescriptia actiuniiPotrivit art. 60 C.fam.; actiunea in stabilireapaternitatii din afara casatoriei poate fi pornita in termen de un ande la nasterea copilului.Daca in cazul prev. de art.54 alin.1, un copil apierdut calitatea de copil din casatorie prin efectul unei hotarari judecatoresti, termenul de un an pentru pornirea actiunii instabilirea paternitatii din afara casatoriei va curge de la data cand acea hotarare a ramas definitiva.In cazul in care mama a convietuit cu pretinsul tata ori daca acesta din urma a prestatcopilului intretinere, termenul de un an va curge de la incetarea convietuirii ori a intretinerii.Limitarea termenului se justifica prin :-preocuparea pentru intretinerea copilului, unul din efectele admiterii actiunii fiind acordarea intretinerii;-grija pentru conservarea probelor, care risca sa se piarda intr-un termen mai lung;-evitarea unor scandaluri sau santaje.4.)Dovedirea paternitatii.Pentru admiterea actiunii in stabilireapaternitatii trebuiedovedite urmatoarele imprejurari:a.)nasterea copilului;b.)legaturile intime dintre pretinsul tata si mama copilului in perioada conceptiei;c.)stabilirea in mod cert ca barbatul care a intretinut astfel de legaturi, este tatal copilului.Sunt admise orice mijloace de proba.5.)Efectele hotararii de admitere a actiunii.Potrivit art.63 C.fam., copilul din afara casatoriei, care si-a stabilit filiatia, are aceeasi situatie legala fata de parinte si rudele acestuia ca si copilul din casatorie. Prin urmare, hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii poate produce efecte cu privire la numele copilului, domiciliul sau, exercitarea drepturilor si obligatiilor parintesti, incredintarea copilului, obligatia de intretinere.SITUATIA LEGALA A COPILULUIA.) Notiune.Situatia legala a copiluluiconsta din ansamblulefectelor juridice ale filiatiei ca:-ocrotirea parinteasca;-numele;-domiciliul si locuinta copilului;-dreptul la pensia de urmas;-vocatia succesorala fata de parinti si celelalte rude.A.)Principiile situatiei legale a copilului constau in :-asimilarea deplina a situatiei copilului din afara casatoriei cu cea a copilului din casatorie;-egalitatea parintilor in exercitarea ocrotirii parintesti;-exercitarea ocrotirii parintesti numai in interesul copilului;-independenta patrimoniala dintre copil si parintii sai;-exercitarea ocrotirii parintesti sub supravegherea autoritatii tutelare.A D O P T I A1.) Notiune.Doctrinaconferanotiunii de adoptiea tripla acceptiune,respectiv :de act juridic, de raport juridic si de institutie juridica.Insumand cele trei laturi ale notiunii, putem definiadoptiaca fiindactul juridic prin care se stabilesc relatii de rudenie, asemanatoare rudeniei firesti, intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si intre adoptator si rudele acestuia, pe de alta parte.In prezent adoptia este reglementata prin Legea nr. 273/2004.2.) Principiile adoptiei ( art.2 din lege) sunt urmatoarele:-principiul interesului superior al copilului;-principiul cresterii si educarii copilului intr-un mediu famlial;-principiul continuitatii in educarea copilului, tinandu-seseama de originea sa etnica, culturala si lingvistica;-principiul informarii copilului si luarii in considerare a opiniei acestuia in raport cu varsta si gradul sau de maturitate;-principiul celeritatii in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei.3.)Scopul adoptiei.Scopul adoptiei este acela de a asigura protectia intereselor patrimoniale si nepatrimoniale ale copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca sau de o ocrotire corespunzatoare.4.)Cerinte legale pentru incheierea adoptiei.Pentru incheierea actului juridic al adoptiei este necesaraindeplinirea a doua categorii de conditii :-de fond si-de forma.Conditiile de fond pot fi subclasificate in:-pozitive care trebuie indeplinite, deci sa existe pentru nasterea acestui act juridic si-negative in prezenta carora, adptia nu se poate incheia. Ele au fost denumite si impedimente la adoptie .a.)Conditiile de fond cerute la adoptie.Consimtamantul.- Consimtamantul adoptatorului.Consimtamantul adoptatorului sau al familiei adoptatoarese da in fata instantei judecatoresti o data cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei( art.11 alin.2 din Legea nr. 273/2004.)-Consimtamantul sotului adoptatorului ( art.11 alin.2).Este insa posibila si situatia ca numai unul dintre sotisaaiba calitatea de adoptator. In acest caz, legea cere, ca o conditie de fond pentru incheierea adoptiei, si consimtamantul celuilalt sot,care nu devine, prin aceasta, adoptator.-Consimtamantul parintilor firesti ai celui ce urmeaza a fi adoptat sau al tutorelui, daca este cazul (art.11 lit.adin lege.Pentru incheierea valabila a adoptiei ambii parinti firesti ai copilului ce urmeaza a fi adoptat trebuie sa-si exprime consimtamantul in acest sens, chiar siatunci cand acestia sunt divortati.-Consimtamantul celui ce urmeaza a fi adoptat.Acest consimtamant se cere, daca minorul a implinit varstade 10 ani.-Capacitatea deplina de exercitiu a adoptatorulu;-Adoptatorul trebuie sa fie cu cel putin 18 ani mai in varsta decat adoptatul ;-Cel ce urmeaza a fi adoptat sa nu fi implinit varsta majoratului;-Adoptia trebuie sa fie in interesul superior al celui ce urmeaza a fi adoptat.b.)Impedimente la adoptie.Sunt socotite impedimente acele imprejurari care, dacasunt prezente, oprescincheierea actului juridic al adoptiei.Impedimentul izvorand din rudenia fireasca.Potrivit art.8(1) din Legea nr 273/2004, adoptia intre fratieste interzisa.Adoptia este oprita si intre parintele firesc si copilul sau.-Impedimentul izvorat din calitatea de sot.Acest impediment este expres reglementat in art.8alin.(2) din actul normativ amintit care prevede caadoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum si adoptia intre soti sau fosti soti sunt interzise.-Impedimentul rezultand dintr-o adoptie anterioara.Potrivit art.7 din lege copilul, respectiv majorul adoptat depersoana sau familia care l-a crescut, nu poate fi adoptat de mai multi adoptatori nici simultan, nici succesiv.c.)Conditiile de forma.Conditiile de forma cerute pentru incheierea adoptiei serefera la:-forma solemna a actelor juridice ale partilor si la-procedura adoptiei.5.)Actele juridice ale partilor.a.)consimtamantul adoptatorului sau al adoptatorilor se da in fata instanteijudecatoresti o data cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei;b.)consimtamantul sotului persoanei care doreste sa adopte se da tot in fata instantei judecatoresti si nu este necesar atunci cand acesta se afla in imposibilitatea de a-si manifesta vointa;c.)consimtamantul parintilor firesti trebuie exprimat, infata instanteio data cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei;d.)consimtamantul copilului ce urmeaza a fi adoptat, daca acesta a implinit 10 ani, va fi cerut de instanta in faza incuviintarii adoptiei .6.)Procedura adoptiei.Procedura adoptiei cuprinde doua faze:-una administrativa si-una juridica.a.)Procedura administrativa.Aceasta faza presupune interventia anumitor organeadministrative cu atributii specifice, care urmaresc ca, prin adoptie, sa se realizeze interesul superior al adoptatului.Organizareasi functionarea acestor organe administrative sunt prevazute de Legea nr. 272/2004 si Legea nr. 273/2004.b.)Procedura in fata instantei judecatoresti.-procedura propriuzisa cuprinde trei etape:-deschiderea procedurii adoptiei interne;-incredintarea in vederea adoptiei si-incuviintarea adoptiei.1.)Deschiderea procedurii adoptiei interne se face numaidaca planul individualizat de protectie stabileste ca adoptia este necesara, iar parintii sau, dupa caz, tutorele isi exprima consimtamantul in acest sens.2.)Incredintarea in vederea adoptiei se dispune de catreinstanta de judecata de ladomiciliul copilului pentru o perioada de 90 de zile.3) Incuviintarea adoptiei.Instanta admite cererea doar daca adoptia este in interesul superior al copilului.Judecata se face de complete specializate, in camera de consiliu, cu participarea obligatorie a procurorului.7.)Efectele adoptie.a.)Intocmirea unui nou act de nastere pentru copil;b.)Nasterea rudeniei civile.Art. 50 alin.(2) din Legea nr. 273/2004prevede ca prin adoptie se stabilesc filiatia intreadoptat si cel care adoptasi legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.Desi textul nu prevede expres, consideram ca raporturile de rudenie se nasc si intre descendentii adoptatului, pe de o parte, si adoptator si rudele acestuia, pe de alta parte.c.)Drepturile si obligatiile parintesti trec la adoptator.d.)Numele adoptatului.Copilul dobandeste, prin adoptie, numele celui care adopta.e.)Domiciliul si locuinta adoptatului.Adoptatul are domiciliul la adoptator si va locui laacesta.f.)Obligatia legala de intretinere.Persoanele devenite rude prin adoptie isi datoreaza intretinere intocmai ca si rudele firesti.g.)Vocatia succesorala.Rudele rezultate din adoptie au vocatie succesoralareciproca, la fel ca rudele firesti.h.)Cetatenia adoptatuluiMinorul, strain sau fara cetatenie, adoptat de un cetateanroman sau de doi soti, cetateni romani, dobandeste cetatenia romana (art.6 din Legea nr. 21/1991 privindcetatenia romana).Minorul cetatean roman, adoptat de un cetatean strain,pierde cetatenia romana, daca adoptatorul solicita aceasta in mod expressi daca adoptatul este considerat, potrivit legii straine, ca a dobandit cetatenia straina ( art. 29 alin.(1) din Legea nr. 21/1991).8) Incetarea adoptiei.Potrivit art.54 din lege, adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a declararii nulitatii aesteia.a.)Desfiintarea adoptiei.Din structura adoptiei fac parte doua acte juridice:actuljuridic al adoptiei, act de dreptul familiei si hotararea judecatoreasca de incuviintarea adoptiei , act de drept procesual civil, astfel ca nulitatea oricareia dintre acestea duce la desfiintarea adoptiei .Intrucatlegea nu reglementeaza cauzele speciale care potduce la nulitatea adoptiei se impune concluzia ca aceasta este guvernata de regulile privind nulitatea absoluta si relativa din dreptul comun.-Cazuri de nulitate a adoptiei.-lipsa consimtamantului uneia dintre persoanele chemate de lege sa consimta la adoptie;-adoptia multipla;-adoptia unei persoane majore care nu a fost crescuta in timpul minoritatii de adoptator;-lipsa conditiilor cerute de lege in persoana adoptatorului;-rudenia in linie dreapta si colaterala;-adoptia intre soti;-adoptia a doi soti sau fosti soti;-incalcarea scopului adoptiei;-viciile de consimtamant.b.)Efectele desfiintarii adoptiei.Atat nulitatea absoluta, cat si cea relativa produc, inprincipiu, la fel ca in dreptul comun, efecte retroative. Totusi, unele efecte ale adoptiei desfiintate nu pot fi inlaturate datorita specificului actului juridic analizat.Enumeram principalele efecte juridice:-rudenia civila se considera ca nu a existat niciodata;-ocrotirea parinteasca este redobandita de parinti firesti;-fostul adoptat va redobandi vechiul sau nume de familie;-domiciliul si locuinta adoptatului nu vor mai fi la adoptator;-obligatia de intretinere intre adoptat inceteaza insa numai pentru viitor;-suprimarea impedimentelor la casatorie.c.)Desfacerea adoptiei.Desfacerea adoptiei intervine atunci cand adoptatorul sauparintii adoptatori au decedatsi s-a incuviintat o noua adoptie.In legislatia anterioara, desfacerea adoptiei era conceputaca o sanctiune ce facea sa inceteze,pentru viitor, adoptia,intrucat mentinerea ei nu mai corespundea intereselor adoptatului.OBLIGATIA LEGALA DE INTRETINEREA.)Notiune.a.)Obligatia de intretinereconsta in indatorireauneipersoane de a acorda altei persoane mijloacele necesaretraiului, fie in temeiul legii, fie in baza unui act juridic unilateral ( testamentul) sau bilateral( contractul de intretinere), fie in temeiul altui izvor.b.)Obligatia legala de intretinererezida in acea indatorire de intretinere impusa de lege, cu sau fara caracter reciproc, intre anumite persoane, in baza principiului solidaritatii familiale.B.)Persoanele intre care exista obligatia legala de intretinere.1.)Persoanele prevazute de art.86 C.fam.Obligatia exista intre:a.)sot si sotie,executandu-se in cadrul obligatiei sotilorde a suporta cheltuielile casniciei;b.)parinti si copii, fara a deosebi ca sunt din casatoriesau din afara acesteia;c.)adoptator si adoptat;d.)bunici si nepoti;e.)strabunicisi stranepoti;f.)frati si surori,fara a distinge ca sunt din casatoriesau din afara casatoriei.2.)Celelalte persoane prevazute de lege.Obligatia exista intre:a.)fostii sotia caror casatorie a fost desfacuta ( art.86alin.1 si 41 alin. 1 C.fam.);b.)fostii sotia caror casatorie a fost desfiintata,iar celputin unul dintre soti a fost de buna credinta ( art. 86 alin.1 si art.24 alin.1 C.fam.);c.)persoana care a luat un copil spre a-l crestefara aintocmi formele de adoptie, are obligatia de intretinerefata de acel copil( art.86 alin.1 si art.88 C.fam.);d.)parintele care a contribuit la intretinerea copiluluiceluilalt sot,este obligat la intretinerea acelui copil ( art.86 alin.1 si art.87 alin.1 C.fam.);e.)copilul astfel intretinut timp de cel putin zece aniva putea fi obligat la intretinerea sotului parintelui sau,care l-a intretinut ( art. 86 alin.1 si art.87 alin.2 C.fam.);f.)mostenitorii persoanei care a fost obligata laintretinerea unui minor,sau care, fara a avea obligatia legala, a prestat acestuia intretinere ( art. 86 alin.1 si art.96 C.fam.);C.)Ordinea in care se datoreaza intretinerea .1.)Enuntare.Atunci cand intretinerea este datorata de catre mai multepersoane, ele pot fi obligate sa o presteze numai inordinea prevazuta de lege.2.)Ordinea intre persoanele prevazute de art. 89 C.fam.Acest text arata ca intretinerea se datoreaza in ordineaurmatoare:a.)sotii isi datoreaza intretinere inaintea celorlalsi obligati;b.)descendentul este obligat la intretinere inainteaascendentului, iar cand sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad mai apropiat inaintea celui mai indepartat;c.)cel care adopta este obligat la intretinere inaintea parintilor firesti;d.)fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor.3.)Ordinea in care se datoreaza intretinerea de catre alte persoane prevazute de lege.a.)Fostii sotiisi datoreaza reciproc intretinere inainteaoricaror alte persoane, deci in aceeasi ordine ca si sotii;b.)Cel care a luat un copil pentru a-l creste,fara aindeplini formele pentru adoptie, are obligatia de a-l intretine cat timp este minor, numai cand parintii firesti au murit, suntdisparuti sau sunt in nevoie.4.)Situatia in care o persoana poate cere prestareaintretinerii concomitent si in aceeasi ordine de la multe persoane.Potrivit art.90 alin.1 C.fam., obligatia de intretinereestedivizibila.Impartirea nu se face, insa, dupa numarul persoanelorobligate, ci proportional cu mijloacele ce le au.De la aceasta regula exista urmatoarele exceptii:a.)Parintele care are drept de intretinere de la maimulti copiipoate, in caz de urgenta, sa porneasca actiune numai impotriva unuia dintre ei.In acest caz obligatia este solidara.b.)Mostenitorii persoanei care a fost obligata laintretinereaunui minor sau care a prestat intretinere fara a avea aceasta obligatie, sunt obligati in solidar, la intretinerea acelui minor.5.)Situatia in care o persoana este obligata sa presteze intretinere concomitent mai multor persoane.a.)In ipoteza in care debitorul are posibilitati sa indeplineasca toate indatoririle sale, obligatia va fi divizibila;b.)In situatia in care debitorul se gaseste in imposibilitate de a face fata tuturor creditorilor, instanta - tinand seama de nevoile fiecaruia- va putea decide :-plata intretinerii unei singure persoane;-impartirea intre mai multe sau toate persoanele indreptatite la intretinere.D.)Caracterele obligatiei de intretinere.1.)Enuntare.Obligatia legala de intretinere apare deopotriva cadrept decreanta si ca datorie de intretinere.2.)Obligatia este imperativ prevazuta de lege.3.)Obligatia are un caracter personal,atat cu privire lacreditor cat si la debitor. De aici rezulta ca:-creanta de intretinere este insesizabila;-creanta de intretinere este incesibila;-obligatia de intretinere este netransmisibila la mostenitori;-creanta de intretinere este exceptata de la regula compensatiei legale;-obligatia de intretinere nu poate face obiectul actiunii oblice .4.)Obligatia de intretinere are, in principiu, caracterreciproc,fiecare dintre persoanele intre care legea o prevede , putand cere intretinere atunci cand se gaseste innevoie din cauza incapacitatii de a munci, sau putand fi obligata la a presta intretinere. Calitatea de debitor si aceea de creditor este , prin urmare , reversibila.Prin exceptie, insa, obligatia de intretinere este unilaterala adica, intre anumite persoane, una poate avea numai calitatea de creditor, iar alta, numai pe aceea de debitor.5.)Obligatia de intretinere are caracter succesiv.Obligatia se executa prin prestatii succesive, deoarece estedestinata sa satisfaca nevoile actuale alecreditorului sau, care se innoiesc zi de zi.De aici deriva urmatoarele consecinte:-intretinerea nu poate fi acordata, in principiu, sub forma unei prestatii unice;-intretinerea nu se poate acorda, in principiu decat de la data introducerii actiunii.6.)Obligatia este variabila.Potrivitart.94 alin.1 C.fam., intretinerea se stabileste caintindere si mod de executare, in functie de nevoile creditorului si de mijloacele debitorului.7.)Obligatia este, de regula, divizibila, atat activ cat si pasiv.Art.92 C.fam. referindu-se la cazul in care cand debitorul trebuie sa presteze intretinere mai multor creditori, consacra reguladivizibilitatii active.Art.90 C.fam. reglementand cazul cand mai multi creditori sunt obligati la intretinere fata de acelasi debitor, consfinteste reguladivizibilitatii pasive.CONDITIILE IN CARE EXISTA OBLIGATIA DEINTRETINEREA.)Conditii privitoare la creditorul obligatiei de intretinere.Potrivit art.86 alin.2 C.fam., are drept de intretinere numaiacela care se afla in nevoie, neavand putinta unui castig din munca, din cauza incapacitatii de a munci.1.)Starea de nevoieeste determinata de imposibilitateapersoanei indreptatite la intretinere de a-si asigura existenta, intrucat fie ca nu are venituri, fie ca nu are bunuri de prisos pe care sa le poata valorifica in scopul asigurariicurente a intretinerii.Cu exceptia situatiei speciale privind parintii si copiii lorminori, o persoananu poate cere intretinere, atatavreme cat are bunuri care nu ii sunt neaparat necesaresi care, asadar, ar putea fi vandute pentru procurarea mijloacelor de trai.2.)Incapacitatea de a munci.Prin incapacitate de munca se intelege nu numaiincapacitatea absoluta datorata unor cauze fiziologice, medicale, ci si incapacitatea derivata din satisfacerea unor cerinte sociale. Astfel , copilul major aflat in continuarea studiilor esteconsiderat incapabil de munca si este indreptatit la intretinere.Fata de regula provenientei nevoii din incapacitatea de amunci exista exceptia privitoare la descendentul minor carepotrivit art. 86 alin.3 C.fam., are drept la intretinere oricarear fi pricina nevoii in care el se afla.Se instituie, astfel,prezumtia legala a incapacitatii de munca a descendentului minor.3.)Legatura dintre starea de nevoie si incapacitatea de munca.Starea de nevoie si incapacitatea de munca seconditioneaza reciproc.4.)Dovada starii de nevoie si a incapacitatii de munca.Persoana indreptatita la intretinere trebuie sa dovedeasca atat starea de nevoie, cat si incapacitatea de a munci.B.)Conditii privitoare la debitorul obligatiei de intretinere.1.)Are mijloace de existenta.O persoanaare obligatia de a presta intretinere, numaidaca dispune de mijloace necesare.2.)Sa nu existe alta persoana obligata la intretinere inainteasa potrivit ordinii stabilite de lege.C.)Data de la care se datoreaza intretinerea .a.)In mod potentialintretinerea se datoreaza de la datanasterii obligatiei de intretinere, respectiv de la data existentei cumulative a conditiilor starea de nevoie din cauza incapacitatii de a muncii a creditorului si detinerea mijloacelor de existenta de catre debitor.b.)In mod efectiv,insa, potrivit unei indelungate practici, intretinerea se acorda de la data cand ea a fost ceruta.EXECUTAREA INTRETINERIIA.)Obiectul si cuantumul intretinerii1.)Obiectul obligatiei de intretinere.Intretinerea are ca obiecttot ceea ce este necesar traiului :alimente, locuinta,imbracaminte, medicamente, mijloace necesare nevoilor spirituale.2.)Cuantumul obligatiei.Obiectul obligatiei de intretinere se determina in fiecare caz fie printr-o suma de bani denumitapensie de intretinere,fie printr-ocantitate de bunuri in natura( ori atat in natura , cat si in bani).Potrivit art.94 alin.1 C.fam., stabilirea cuantumului intretinerii se face potrivit cu nevoile celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati.3.)Modificarea cuantumuluiintretineriiPorivit art. 94 alin.2 C.fam., instanta judecatoreasca va putea mari sau micsora obligatia de intretinere sau hotari incetarea ei , dupa cum se schimba mijloacele celui care da intretinerea sau nevoia celui ce o primeste.INCETAREAOBLIGATIEI DE INTRETINERE1.)Sistarea platii intretinerii.Art.94 alin.2 C.fam. revede ca instanta judecatoreasca va putea hotari incetarea obligatiei de intretinere in urmatoarele situatii:-incetarea incapacitatii de a munci a creditorului obligatiei;-incetarea starii de nevoie a creditorului;-mijloacele debitorului au devenit neindestulatoare.2.)Decesul debitorului sau creditorului obligatiei de intretinere;3.)Incetarea uneia din conditiile speciale prevazute de lege pentru acordarea intretinerii. De pilda :a.)obligatia de intretinere a parintelui fata de copilul minor inceteaza,prin ajungerea acestuia la majorat;b.)obligatia de intretinere intre soti inceteazaprin desfacerea casatoriei;c.)ca raport juridic concret obligatia de intretinere, aidoma tuturor bigatiilor , se stingeprin plata.