1

in scrisorile sale din Ucraina, Karl-Joseph Zumbrunnen.clata: ,,Tot ceea ce ne dorirn, la ce ne gindim gi ndzuim ni se

iuplinegte negregit. Din picate insi, de fiecare dati mult prea6rziu gi nu intocmai cum am fi dorit. Qi, cArd acel <cwo>aparc aievea inaintea noastri, nici nuJ recunoaStem la fagi,De aceea ne e teami. mai ales de viitor, de ci.litorii, de copii,de schirnbdri. Eu nu qtiu si mi opun la toate astea, in66mimez din rdsputeri ci o fac- Nu demult, aici au inceput iarigisi opreasci indelung lumina".

Nici unul dintre cei mai apropia;i prieteni n-a mai apucatsi, primeasci de la el un rispuns clar la intrsbarea de ceciLitore*e intr-acolo. Fata cu care s-a tot intAlnit timp de optani (numele ei fiind Eva-Maria, Ii.ri si se gtie insi de era maimult Mirie sau Evi) l-a anunfat inrr-o dimineald c5 se situra-se- Irnpreuni cu ea, a bitut drumul spre poarta clddirii ceamai mare parte a tineretii sale, aceea in care, cu o deslugire

uluitoarc, surprinzi toate priviril€ intalnite in cale. insi Karl-Jmeph Zumbnumen n-a incetat se vind in Ucraina nici chiardupi aceastd intrerupere. El doar - constatau numai cei rnaiapropia;i - se g6rbovise pugin, iar medicul oculist a fost nevo-it si-i mai prescrie o diopaie.

Nu a incetat si cilitoreasci nici atunci cdnd guvernulucninean a complicat simpitor procedurile de acordare a vize-lor, major6nd, de asemenea, substanlial prelurile serviciilorconsulare. Karl-Joseph continua si calce pragul repr€zentanlei,

t2 ruRIANDRUHO\ryCI

a{teptand ore intregi in silile de primire impreuni cu fugarele

rigu;ite din bordeluri gi cu tot soiul de indivizi dubiogi, sur-

prinzAnd cu coada ochiului, prin cdutituri piezige, privirileuneori curioase, de obicei insi dispreluitoare, ale secretarelor

rusofone corpolente ;i de fiecare dati cosmetizate cu straturigroase de pomadi, gi, primit in cele din urmi in audienfi,pentm cine qtie a cita oari ii amintea functionarului uitucprenumele siu, numcle , ocupalit qi scopul vizitei. int.-un -.,-mit stadiu al conversalici, func;ionaml chiar iti amintea de el

$, coborAnd privirea umedi in pimint, prcmitea sel ajute.

Karl-Joseph a infiptuit prima sa cilitorie chiar la incepu-tul anilor nouizeci. in uc.a r,.eme, noua formaliune stataLi iiademenea pe mul;i c Atori in Est. ,,Daci rezisti iarna asta -nota Zumbmnnen in scrisorile sale -, atunci soarta le-a hi.rd.-

zit un viitor bun. Acum insi o duc ingrozitor de greu in toate

privinlele, lipsesc cele mai necesare lucruri, inclusiv hori.lca gi

chibriturile, cvasivaluta momentului se depreciazi cu fiece

clipi. Nu rebuie se uitim insi ci aici e vorba despre Dst, unde

aspectul material nu va dobAndi niciodati o importanlicovAryitoare. Am purtat disculii cu intelectuali tineri gi cu uniistudenfi cu tofii sunt oameni cxtraordinar de interesanti,hotiri;i si. transforme radical lara lor." Destinatarii scrisorilorlui ridicau doar din umeri: toate aceste extatice ,,insemniri de

ciEtoric" Ii se pireau cel pugin banale gi naive, dacd nu cumr,a

copiatc din operele complete ale weunui Rolland sau Rilke.intorcindu-se la Viena la inceputul verii, Karl-JosephZumbrunnen a adus cu sine un rultur de lemn, Iicuit, douiccrgi dc Kosivr (una pentru fata sa) gi un pachet de $giriVatra, EI nu fuma, dar uneori il mai cinstea cu o Vatri pe citeunul dintre musafirii sii afla$ intr-o dispozilie excentrici, aqa

incit, dupi prima sa revenire acasi., pachetul se golise abia

pe jumitate.

f6lfiinl "pu*ana

a Ucrainei (cal4ia)

DOUASPREZECE INELE L3

Fotografiile sale din Carpali gi de la Lvov le-a publicat in&ra publica$ marginale, a5a ci expozi$a plinuiti, cu un

-h atent cumpinit dinainte, ,,Europa, centrul mutat", nu s-a

-i materia-lizat. Nu l-a ajutat nici fapnrl ci era dispus si inlo-

cirsci tidul cu unul mai compromi;itor: ,,Dupi. Roth, dupiSciulz"'. in ultima clipi au intervenit nitte factori sus-pusi de

b muzeul de arheologie gi etnografie, gi totul s-a licut findiri.hl Karl-Joseptr Zumbrunnen continua si vini in Ucraina.

in sensul acesta, el era un individ intru totul himeric, ceea(G uu putea sA nu decurgi din inc6.lcita sa genealogie, ca, de

eHd, gi a marii majoritif a compatriolilor sdi austrieci. De-ahgul ultimelor patru, cinci secole, stri.moqii lui intr-atat lc

afstecaser; pe toate - stare sociali, apartenenli etnici, con-ftsionali, politici, incompatibilitate temperamentali -, incitEarl-Joseph se putea lesne corxidera urmEul berarilor nnabaptigti

b<varezi, al pogonicilor sudef de catiri, al brinzarilor tirolezi,el ci.mitarilor salzburghezi scipita;i, al vinzitorilor sopro-

rci de sare, a.l cAtowa bancheri sinuciga-gi qi al altor sinuciga;i,iri dintre episcopi, qi, afari de acegtia, al unor figuri pitoresti,

printre care un inghiltor de fliciri ti cutite din Laibach,,

Foprietara cu ochi alba.;tri a teatrului de pipuqi din Tarn6wde lAngi Cracovia, arsi in public pentru wijitorie, un cunos-

ort ingrijitor fi editor de calendare larinegti din Mattcrsburg

5i o nu mai pu1.in cunoscuti ziaristi feministi, de asemenea,

cu ochi alba;tri. Cu una dintre cele mai indepirtatc aripi ale

sale, familia Zumbrunnen ajungea la compozitorul Buxtehude,

cu o alta - la pictorul Altdorfef. intru totul credibil pare insi.hpni cn prima sa c ntorie ucraincani Karl-Joseph a inEpnrit-o

1.*pr' r",l lreg+ 1939), scriitor ti publicist, evreu austriac; Bruno Schulz1892-1942), scriitor ti picto. evr€u polonez (n.red.)i Numele german al Ljubljanei, capitala Sloveni€i, care a {:cut pane peniin l9l8 din Imperiul Austro-Unsar. (n.red.)i D;.terich Buxrehude {cca 1637-17071, faimos organist ti .ompoziror ger-man; Albrecht Altdorfer (cca 1480 I53B), pictor ti gravor german (n.rcd.)

IURI ANDRUHO\YCI

sub inlluenta mitului dc familie despre stribunicul siu, un sef

de ocol silvic fanatic de activ din Vorohta', mutat riterior cu

serviciul la Cionopole'?. Stribunicul, oricit ar pirea de ciudat.tot Karl:Ioseph se numea. Numele de Karl-Joseph l-au purtatnoui zecimi dintre birba,tii neamului Zumbrunnen.Stribunicul Karl-Joseph Zumbrunnen a fost inscris in istoriasilviculturii austriece ft)oate 6i universale?) cu litere de aur, ca

unul care, pe la jumitatea secolului al XD(-lea, a plartat pe

suprafefe uriafe de mungi pleguvi, in CarpaEi. tot soiul de coni-fere qi de fagi. ,,Aici nimeni nuJ mai tine minte - relata Karl-

Joseph, strinepotul, in scrisorile sale -, si orice stri.danie de-a

mea de a afla mai multe despre el este sortiti eqecului. Aiimpresia ci aici, in secolul al douizecilea, chipurile, s-ar fipetr€cut un adevirat cataclism ingrozitor, ceva asemanetor

unei mpturi tectonice, din pricina ci.reia tot ce a existat paniatunci, si zicem, inainte de treizeci gi noui3, s-ar fi prd.vXlit innefiinF. Arn discutat cu unii istorici tineri gi ei m-au asigurat

c; vor stimi ca numele stribunicului se fie atribuit uneia din-

tre cele mai cunoscute catedre ale academiei siMce locale.

insd nu la acesl lucru mi-e gdnduJ!''

in nouizeci ti doi a cilitorit de doui ori, in nouizeci 9i

trei doar o dati, insi nu pentru mult timp, p€trecand la

Lvov, pare-se, doar cele trei luni permise de vizi. in nouizeci

1i patru, aflAnd de rezultatele alegerilor ucrainene, a conchis

ci nu va mai reugi niciodati si se duci acolo. Scrisorile dinacca vreme poartd amprenta unei neobignuite asprimi ;iamirdciuni: ,,Aceasti lari a avut o minunatd sansi de

' rtli.l *u'ti*u.lr,icn in nordul Carpagilor Poculiei (n.red.)

' Campul Dracului; localitate in€xistentd in Ucraina de azi, dar care se

presupune ci s-a aflat cindva (in secolele XIV XV sau chiar mai inaint€)pe teritoriul actualului sat lvlarinopol (Mariampol) din Carpagii calilieitregiunea Ivano-Frankivsk. unde s-a ndscur si Andruhovycir. rn.red.r' In 1939. Galilia, parre a Poloniei o anumitd perioadi, a rerenit ingranilete Ucrainei. (n.tr.)

III

DoUASPREZECE TNELE 15

| *t t , a" trecere. printr-un salt aproapc lirlgerdtor. din-

J ro sarc de permanentS monsrruozirate gi nepurinlri oligo-

J lri iotr-una cel pu$n nornali. S-a dovedit insri cd numdrul

I a"t din inreriorul ei carc nu doresr acest lucru, nedo-

| -d. in genere. nici exisrenla ei ca arare. depiseltc subsrangial

I uc limitele admise. Acum doi ani. pare-se, md inselam

I hrte tare. In [ond, asr-a nu e treaba mea. ci a loq ei zilnicI -f-"i p"rrtr,-, propria alegere. imi pare riu numai de acea

rirscmnatd mini a oamenilor <diferiti> pe care i-am.Eos€ut aici gi cu care am colaborat destul de bine. Asti.zir amuit cu totii, presimtind nemiloase lichidiri si epuriri,<ineva chiar a pronuntat cu voce tare cuvantul <<emigrare>>,

E altul - <separare, Zbrucir>'. in asemenea afirmagii nuccd sd. fi cintirit, chipurile, doza tle alcool consumati, eleSind rostite intr-o stare de trezie absolutd.. Era clar ci unelcbrmaliuni, precum asociagia istorico-culturali CllubulDulSrean, nu vor fi iuchise dintr-odati, nu miine, asd'el ci,piai existi posibilitatea) trebuie fecut mai mult". De aceea,ir a doua jumi.tat€ a aceluiasi an noudzeci gi patru, Karl-Jceph Zumbrunnen disparc pentru multi vreme in Carpati,brografiind cu precidere cimitire vechi, pentu viitoarea sa

qozitie ,,Memento". Aproape o luni intreagi petrecc intrecer si pimAnt, orientAndu-se dupi hirti vechi militare adusccu precaulie de la Viena si deplasindu-se cAnd pe vi.ile apc-br. cind pe drumeaguri nepietruite, uneori qi pe crestc mun-roase, rostind intruna un cuvAnt ciudat, cu iz de blestem:

-Gorgany"?. Se abitea prin sate doar ca si-si mai cumpere

De la sfArgitul secolului al XVIII-lea pant in 1918, pe reul Zbruci a fost4'anita d;nrre Aus'ria ri Rusia. cand calitia fe( ea parre din polonia. n.red.)- Gorganeh reprezin,e masivul Carpari. din sudul catilici {nordulPocutiei), la vest de valea Prutului Superior, format dintr,o serie de crestenincoase, d€stul de abrupte, caracrerizate prin prezenla mu ltor grohoti5urinunire garyanl sau yhot in limba localnicitor). Oraqul Vorohra se afl: Ia

marginea de est a Gorganelor- (n.red)

16 IURIANDRUHO\ryCI

de mincare, zece cuvinte ucrainene gi gesturile ii ajungeau

si se faci inleles; cineva didea asiguriri precum cd deja

atunci el, chipurile, ar fi alut o traducitoare cu sine, ceea ce

nu se prea potrive;te cu conginutul gi cu tonul scrisorilor dinacea vreme despre singuritatea sub cerul instelat. in acea

vari a fost o ar;i1i cumpliti, iarba s-a ingAlbenit toate inain-

te de luna august, gi Karl-Joseph Zumbrunnen s-a bronzat

tare. Mai mult ca orice, a inceput sd-i placi, din timp intimp, si se scufunde in vreunul dinhe nenumiratele pAraie

de munte ;i, zicind nemifcat pe spate, si priveasc; abisul

intens siniliu de sus, firi nici un nori;or. Nu mai plouase de

mult, incAt apa in pAraie se impuginase sim,titor, devenind

totodati limpede, transparent verzuie ;i mai caldi ca de

obicei, Iar lui Karl-Joseph Zumbrunnen, ca si tuturor eroilor

mei, tare ii plicea apa.

El prorenea din ordqelul Sitzgras, situat undeva ori inestul, ori in sudul Austriei (gi, uite a;a, e nevoie de o nouidescriere, dar ce si-i faci! - biserici in stil gotic, orologiul din

clopotnifi, shiduJa cu po;ti ;i vinirie, gAnguritul matinal al

pommbeilor, hotuare mai Peste tot aproape egal impi4iteintre pietoni qi bicicligti, un strdvechi edificiu feud:Ll pe colini un

fel de Schliifchtnl, azi muzeu al grar,rrrii 9i pescuitului in lacuri,

aleea cu castani, Alpii Risiriteni la orizont, moara de api si

scildatul in valuri verzui). Da, chiar apa aceasta, acest sceldat

pini seara tirziu in preajma morii vechi nu se ;tie din ce

motive ncaruncati in aer in timpul ultimului rizboi, scufun-

dirile in cele mai verzui strifunduri ale apei calde, cu imbu-

curitorul gAnd ascuns de a nu sc mai intoarce, de a dispireapentru totdeauna in adincirni toate acestea, gi intr-un chip

nivalnic, i se nizireau lui Karl-Joseph Zumbrunnen in clipe-

Ie sale de fericire, pe cind, in cele nefericite, el auzea doar un

i-Z-u,,.tuq 1i,, ti-uu g.rman;, in original)

DOUASPREZECE INEI,E 17

H de muzici gipitoare, nefind in stare si priceapi" nici un

or"Arnt din ce i se vorbea.

intorcAndu-se in vara aceea din Carpali, Karl-Joseph a

observat cu uimire ci nimic riu nu se intimplase inci.. Togi

cunoscutii sii lvoveni ri.mdseseri neatinsi, prevd.zutul val dc

arestiri ;i suprimarea structurilor patriotice se aminau pe

crmene nedeterminate. C6te unul dintre prieteni chiar afir-ma cd e mai binc aga, cu noii guvernanli sc poatc gi chiarnebuie realizati o buni inplegere, ace;tia fiind cel pu$npragmatici, ceea ce nu e chiar atAt de riu; in plus, de o vizi-bili intinerire a piturilor conducitoare societatea de multan'ea nevoie. ,,Astizi vin la putere cei de o vArsti cu noi *qrunea un germanist, traduc;.torul s;"u de atunci, care era de

fapt un tdlmicitor al lui Heidegger. Pe c61iva dintre ei iicunosc, adici ii cunoqteam, personal. Viap devine intere-

santi." Karl-Joseph Zumbrunnen nu se gribea, sorbind inlinigte din prea indulcitul vin moldovenesc, deli acesta nu-ialina inima. Expozilia sa ,,Memento" a fost prezentati inciteva ora;e gali,tiene, vizuti fiind de cohorte de vizitatori si

urmati de bufete suedeze abundente. De fiecare dati, n\tedoamne s,i domni ohciali deschideau manifestirile cu

speech-uri despre o noui mare fare europeani., Ucrainalni$e fete peste misuri de sexoase se roteau unduitor aseme-

nea cadAnelor injurul ,,cunoscutului fotograf vienez", parcila semnalul vreunui regizor, frecAndu-se de el ca din intAm-

plare cu fustele lor stramte. Lui Karl-Joseph incepu din nou

sd-i placi in aceasti. tpt6. caldd".

in toamna aceluia;i an, cum s-a amintit deja, l-a pirisitvechea lui prieteni vienezi, care aflase ci de Criciun el se

duce din nou la Lvov, Se zvonea cd.la cinci teizeci gi patrudimineala Eva-Maria i-a atins qor cu buzele scobitura incinecurilati de bronzul carpatic de sub mirul lui Adam, gi

aceasta pentru ultima oari. Pe atunci el inci nu purta pe

18 IURIANDRUHO\ryCI

li.ntisor plicuta de argint cu numele si adresa lui gravate.Prin urmare, aceea fusese ultima vari in cursul cireia indri-gita ei scobituri se mai putuse innegri la soare. Llltima vari.ultima toamn6.

Vara urmi.toare, in schimb, scriind de la Lvov, Karl-Joseph Zumbrunnen nu-si putea in nici un fel ascunde artifi-cial st4rnita in sinea lui cuforie: ,,A apimt o bere buni! Auapirut cafenele noi si chiar restaurante decente! Cite cevatotusi se schimbi - unele fatade gi asa mai departe. incep simd gindesc chiar sd trec de la alb-negru la color, nu de dragul

"liumwep| dcsigur, d pentm istorie, Ar putea iesi un album cAt

se poate de vesel: <Lvorul o noud inligigare>. incercirile dercnovare cu vopsele indoielnice aduse din bazarurile polonezear arita intr-adever nostim dacd n-ar fi avAntul idealist demnde tot respectul al noilor antreprenori. Acestia sunt oameniitineri, care mai mult ca orice vor si-si schimbe 1ara, $ sd

batem in lemn! le reu;este!" Si ceva mai jos: ,,intr-adevir,greseam profund atunci cAnd, la inceputul anilor nouizeci,scriam ci ei i;i vor insusi extraordinar de repede tendintelefavorabile dczvoltirii ;i vor imbundtiti fi.rlgeritor situatia din|ari.. Dar a:rii urmitori au ardtat ci, foarte intinsd fiind, prac grcoaie, qi de aceea prea complicati pentm schimberi fiige-ri.toare. Din fericire insi, gregeam ;i atunci cind, acum un an,hotirAsem ci. tuturor acestor lucmri meriti si li se pund ocruce mare ;i definitivi. C6ci realitatea ne-a oferit surprizenoi. Despi4irea de tinerete nici nu mai e atit de tragici daciil urma ei incepe maturizarea".

Ijltima frazd. nu se inscrie intru totul in contextul analiti-co-amatoristic precedent, asdel incdt, recitind-o, prietenilorlui Karl-Joseph nu le rimAnea, pentru a cAta oare, decat sidea din umeri, Eu totusi cred d. inteleg despre ce e vorbaacolo. Dar despre asta ceva mai tarziu.

DOUA.SPREZECE INELE

Scrisorile sale din a doua jumitate a anilor nouizeci

qt,dnta un ciudat amestec de publicistici privati, insem-

fi contradictorii de jurnal zilnic $ avAnnrri in nici un I'el

rirate in slere vecine cu metafizica. ,,Este ingrozitor de

rt{icut si comunici cu unele autoritei locale - citim intr-un

Lx- Zilele acestea, unul dintre ei, un fost ocnat al conltiinlei ti

-or de poezii tipdrite ilegal, aruncat, prin ironia conducerii

aerioare si a intrigilor locale <de pa1aDr, intr-un ispititor

6roliu de demnitar, mi convingea ci naliunea sa numiri nu

rai pu$n de zece mii de ani, ci ucrainenii au o legiturimijlocitn cu fo4ele cosmice ale binelui gi ci, prin forma

<r-aniului gi a arcului sprinccnelor, se apropie foarte mult de

rrtetipul arian, din care cauzi impotriva lor existi un com-

plot universal, ai cirui inlEptuitori nemijlocigi sunt vecinii lor

cci mai apropia$ din punct de vedere geografic gi unii <factori

bterni de descompunere etnici) - (dumneavoaltri, domnule

Zumbrunnen, inlelegefi pe cine am in vedero, Ultcrior a mai

cheltuit o grimadd de energie ca si-mi demonstreze, Pas cu

paE totala lipsi de valoarc a culturii ruse, in care, dupi cum ise pirea lui, n-a rimas nimic de pe urma lui Musorgski,

Dostoievski, Semiradskir ;i Brodski' (iar numele, cet Pot valora

de singure! - striga el cuprins de extaz ;i improgcAndu-mi cu

spuma sa galbeni-albistrie - Rubinstein! Eisenstein!

:--' !'arianta ruseasci a numelui pictorului poloncz Henryk Siemiradzki1843-1902), nnscut in Ucraina, hngi Harkov, qi activ in Rusia, Polonia,

Lcrainati in Vest. Autor de tablouri istorice qi religioase foartc aprcciatc lavremea lor, Siemiradzki a pictat ti fresce (de exemplu pentru Catedrala\Gntuitorului din Moscova) $i decoruri de teatru. (n.red.): IosifBrodski (1940 1996), unul dintre cei mai mari poeli de limbe rusd

din secolul XX, evreu de origine. A fost inchis pentru vagabondaj yi in cele

din urmn expulzat din Uniunea Sovietici. Devenit cetdfean american, a

continuatsi scrie poezie in lirnba rus;. (n.red.)

l9