i s t o r i e nivel ridicat prÓbaÉrettsÉgi ii. probe scrise cu...

I S T O R I E

N I V E L R I D I C A T

II. Probe scrise cu redactare şi test

180 minute

P

RÓ

BA

ÉR

ET

TS

ÉG

I

●

20

04

. m

áju

s

OKI Követelmény- és Vizsgafejlesztő Központ Próbaérettségi 2004. történelem

2

Îndrumări generale privind probele scrise de istorie

la bacalaureat.

• Ordinea rezolvării este la liberă alegere.

• Atlasul istoric şi Dicţionarul ortografic de buzunar pot fi folosite la proba scrisă. • La redactare folosiţi stiloul. Textele, sau părţile de text barate nu vor fi luate în

considerare!

• Punctajul maxim care se poate obţine este indicat la fiecare temă.


3

Citiţi cu atenţie!

Dezvoltaţi patru dintre temele de mai jos. Selectarea temei : Se vor alege două teme scurte şi două lungi, din epoci diferite fiecare. Cel puţin două dintre temele alese vor fi din istoria Ungariei. Studiaţi cu atenţie temele date, apoi încercuiţi în tabelul de mai jos numărul de ordine al temelor alese!

Tipul temei date Epoca, tema

scurtă lungă

1. Schisma bisericilor 1.

2. Monarhiile bazate pe stări 2.

3. Constituţia SUA 3.

Istoria

universală

4. Explozia demografică 4.

5. Asediul cetăţilor 5.

6. Iobăgia 6.

7. Martinovics 7.

Istoria maghiară

8. Politica faţă de naţionalităţi 8. Controlaţi alegerea făcută! În zonele separate cu linie dublă se va încercui numai câte una din teme. Numai temele corect alese vor fi luate în consideraţie! Dintre temele prezentate veţi dezvolta numai acele patru, pe care le-aţi ales. Locul celorlalte va fi lăsat liber! Răspunsurile „scurte” vor fi de 50–70 cuvinte ( aproximativ 8–10 rânduri ), iar cele „lungi” de 160–180 cuvinte ( aproximativ 30-40 rânduri). • Numărul de ordine al temelor alese :

Folosirea ciornelor la redactarea răspunsurilor nu este interzisă.


4

1. În baza documentelor de mai jos şi a cunoştinţelor proprii enumeraţi acele cauze juridice, politice, de putere şi culturale, care au dus la ruptura (schisma) bisericii creştine în biserica creştină de apus şi de răsărit! (temă scurtă)

Credinţa în Europa în epoca medievală timpurie

Nyugati kerszténység = Creştinii din apus Keleti kereszténység = creştinii din răsărit

Szláv és bolgár betörés határa = Limita invaziei slavilor şi bulgarilor Az iszlám elterjedése a VII. században = Răspândirea islamismului în secolul VII.

„Slăvite Împărat, două sunt instituţiile care domnesc peste această lume cu preponderenţă: mai întâi, sfânta autoritate a prelaţilor, ş-apoi puterea regală. Povara dusă de preoţi este cu atât mai grea cu cât ei vor fi răspunzători la judecata de apoi şi pentru regii care domnesc peste oameni.” (Scrisoarea papei Gelasius I către Anastasius I împărat bizantin din secolele V–VI ) „Ochii celor din apus sunt aţintiţi asupra noastră, cât de puţin merituoşi am fi. Asupra noastră şi asupra lui Sfântul-Petru, mai marele apostolilor, al cărui imagine tu vrei să o distrugi, deşi el este respectat în toate regatele din apus, ca şi cum ar fi Dumnezeul însuşi pre pământ.” (Scrisoarea papei Grigore al II-lea către împăratul Bizanţului, sec. VIII D.I.C.)

„XI. Şi cum pământeasca putere împărătească ne aparţine, am hotărât să cinstim sfânta biserică de la Roma şi să preaslăvim sfântul scaun al lui Sfântul Petru mai presus de împărăţia şi de tronul nostru pământesc, înzestrându-l cu o putere de împărat, cu slavă, nobleţe, forţă şi cinste. XII. Şi am hotărât ca să fie dânsul suveran peste cele patru scaune principale de Antiochia, Alexandria, Constantinopol şi Jerusalim, cât şi peste toate celelalte biserici din această lume; iar acel prelat, care este însuşi capul bisericii de la Roma, să fie superiorul tuturor preoţilor din lume, şi să fie după voinţa lui tot ceea ce se va face în cinstea lui Dumnezeu şi pentru întărirea credinţei creştineşti,” (Aşa- numitul Act de donaţie al lui Constantin – fals din secolul IX. )


5

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………

Punctaj maxim: 7 puncte


6

2. Analizaţi monarhia bazată pe stări cu ajutorul schemei şi documentaţiei de mai jos! Arătaţi în răspunsul Dumneavoastră ierarhia stărilor franceze şi engleze, modul de funcţionare al adunării generale a stărilor, cât şi relaţiile dintre monarh şi stările generale. (temă lungă) Camera lorzilor = Felsőház, Lordok háza Camera comunelor= Alsóház, Közösségek háza ANGLIA Regele = király Parlamentul = Parlament Főpapok= înalţii prelaţi invitaţi personal de rege A választásra a király a sheriffnek címzett kollektív meghívóval szóllította fel a grófságokat városokat = Regele invita comitatele şi oraşele printr-o scrisoare colectivă adresată sherifului. Világi főurak = Seniorii seculari (a király névre szóló meghívójával) = (invitaţi personal de rege) Grófságok követei = Solii comitatelor született nemesek / nobili însăcuţi (évi jövedelemhez kötött) = în funcţie de venitul anual Városok küldöttei =Solii oraşelor A választójogot a privilégium vagy az önkormányzat szabta meg: a patriciusok választottak) = dreptul la vot era pe bază de privilegii sau acordat de autoritatea locală: patricienii aveau dreptul de a alege) FRANCIAORSZÁG Franţa KIRÁLY Regele États généraux =Általános rendi gyülés = Stările generale Papság = papalitatea Nemesség = Nobilimea Harmadik rend = Starea a treia Előkelők gyűlése = Adunarea notabilităţilor A XXIV. sz. végétől tagjait a király hívja meg = De la sfârşitul secolului XIVmembrii săi sunt invitaţi de rege. együttesen tanácskoznak = participă împreună la consfătuire A rendek külön gyűlései = Adunările stărilor Főpapság = Înalţii prelaţi Főnemesség = Marea nobilime Személyesen hívja megőket a király = Sunt personal invitaţi de către rege alsóbb papság képviselői = reprezentanţii preoţimii de rând Kisebb vazallusok képviselői =Reprezentanţii unor vasali mai mărunţi Városok küldöttei = delegaţii oraşelor szabad parasztok képviselői = reprezentanţii ţărănimii libere Tartományi rendi gyűlések = Adunările regionale ale stărilor


7

„Într-o zi de sâmbătă, au venit la Paris, din zona Langue d’oil mulţi ecleziastici, şi nobili, şi multe notabilităţi din oraşele de renume; apoi, în lunea următoare, toţi s-au adunat […] în sălile lui, după porunca prinţului de Normandia (prinţ moştenitor), prezent şi el. Aici, în prezenţa prinţului, Pierre de La Forest, episcop de Rouen, şi cancelar al Franţei, a prezentat în faţa celor trei stări istoria captivării regelui;[…] Au trecut vreo cincisprezece zile. Pentru mulţi au fost zile grele, căci cele trei stări au aşteptat timp îndelungat până să dea răspuns. Cu toate acestea, după peste cincisprezece zile de consfătuire şi de adunare, fiecare stare şi-a ales reprezentanţii, împuterniciţi să ordoneze tot ceea ce ar putea servi binele regatului. Reprezentanţii, în total circa cincizeci din cele trei stări, l-au înştiinţat pe prinţul de Normandia că ar dori să se întâlnească cu el pe ascuns. Prinţul s-a dus atunci la mănăstirea ordinii minoriţilor, cu o suită de numai şase persoane, ca să-i întâlnească pe reprezentanţii stărilor […] Mai întîi de toate i s-a comunicat că regele, în ultima vreme, nu a guvernat bine ţara, şi că vinovaţii sunt cei care l-au sfătuit. Regele prin intermediul lor le-a făcut pe toate. Sfătuitorii au jefuit ţara, care a fost total distrusă şi nimicită din cauza primejdiei pe care au adus-o peste ea. Reprezentanţii stărilor au impus în continuare prinţului să-i prindă şi să-i încarcereze pe cei pe care ei îi desemnează, după ce-i va fi deposedat de titlurile lor […] Prinţul le-a răspuns că este gata să înainteze în faţa consiliului exigenţele prezentate în scopul de-a duce vreo hotărîre dar că oricum vrea să ştie ce ajutor au intenţia să-i acorde cele trei stări. Reprezentanţii stărilor au răspuns atunci, că ei s-au înţeles deja între ei, în felul următor: […]”

(Convocarea adunării stărilor după Marea Cronică a Franţei)


8

……………………………………………………………………………………………...… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………


9

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………

Punctaj maxim : 16 puncte

3. Arătaţi cu ajutorul schemei cum se reflectă ideile iluminismului în Constituţia SUA din 1787! (temă scurtă)


10

hadsereg =armata miniszterek = miniştri Bíróságok = tribunalele kinevezés = numire jóváhagy = aprobă legfelsőbb bíróság = curtea supremă élethossziglan = (pe viaţă) ellenőrzés = control Elnök = Preşedinte Ellenőrzés = control Kongresszus = congresul négy évre = (pe patru ani) vétó = veto szenátus = senatul képviselők háza = Camera deputaţilor 30 évf feletti férfiak = bărbaţi peste 30 de ani, 25 év feletti férfiak = bărbaţi peste 25 de ani. államonként két fő = două persoane pentru un stat választók = electorii törvénykezés a tagállamokban = legiferarea în statele membre létszáma arányos = proporţional cu numărul lor választás = alegere felnőtt férfik = bărbaţi adulţi lakosság = populaţia ………..…………………………………………………………………………….................. ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………


11

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………



12

„Putem afirma ferm, deci, că natalitatea, -- dacă nimic nu o stăvileşte--, se dublează în perioade de 25 de ani, adică creşte într-o progresie geometrică. Nu este însă simplu de determinat presupusa rată de creştere a roadelor pământului. Se poate declara în schimb, cu siguranţă, că rata lor de creştere pe un teritoriu limitat este de natură absolut diferită faţă de creşterea ratei de natalitate. Prin puterea de creştere a natalităţii o mie de milioane se pot dubla tot atât de uşor cu o periodicitate de douăzeci şi cinci de ani, ca şi o mie. Însă hrana necesară pentru întreţinerea populaţiei de număr atât de mare nu se poate deloc procura tot atât de uşor. Omul este legat de glie prin necesităţile sale. Dacă pământul este de un jugăr, e legat de jugăr, până ce toate terenurile fertile vor fi ocupate, iar atunci, creşterea anuală a cantităţii de hrană va depinde de ameliorarea terenului deja ocupat. Iar această creştere este de aşa natură, ca şi pământul, care în loc de a rodi mai mult, inevitabil va da din ce în ce mai puţin. Şi populaţia, dacă ar avea hrană suficientă, ar progresa în continuare neobosit, iar progresul unei epoci este baza dezvoltării şi mai mari a epocii următoare şi aşa mai departe, fără sfârşit. Dacă în loc de insulă, considerăm tot pământul, exodul va fi bine înţeles exclus, şi dacă presupunem că locuitorii globului terestru acum sunt în număr de vreo mie de milioane, specia umană se va înmulţi într-o rată de 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64, 128, 256; iar alimentele într-o rată de 1, 2 , 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9. În două secole, vom avea o populaţie al cărei raport la cantitatea de alimente va fi ca şi raportul lui 256 la 9, iar în trei secole ca şi raportul lui 13 la 4097. În două milenii diferenţa nici că se mai poate calcula. La aceste presupuneri nu am ţinut cont de nici un fel de restricţii la roadele pământului. Rodul poate creşte oricât şi poate fi mai mult decât orice cantitate comensurabilă; totuşi, puterea de creştere a populaţiei va fi mult mai mare în oricare epocă, iar creşterea natalităţii nu va putea fi ţinută la nivelul creşterii cantităţii alimentelor, decât prin aplicarea permanentă a unor legi draconice, care apar ca o stavilă în faţa puterii mai mari.„ (Malthus: Despre legitatea creşterii populaţiei, 1798)

4. Comparaţi procesele demografice ale secolului XVIII cu analizele făcute de contemporanul Malthus! Prezentaţi în cadrul răspunsului sistemul lui Malthus, analizaţi procesul reprezentat grafic, şi comparând cele două puncte de vedere. Comparaţi constatările pe care le veţi face, cu cele prezentate în grafic. Comparaţi-le cu cele învăţate despre procesele demografice!

(temă lungă)


13

…………………..……………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………


14

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………


5. Prezentaţi şi analizaţi, cu ajutorul sursei istorice, a schiţei cartografice şi a atlasului geografic cauzele şi obiectivele incursiunii turceşti din 1552. (temă scurtă)

„Şi precum nimic nu poate fi mai drag şi mai plăcut decât viaţa, tot aşa desigur nu-mi doresc nimic mai din suflet, decât întâlnirea, în timpul vieţii mele, cu Măria Ta….totuşi, nu văd acum nicio-o posibilitate spre a călători, căci acele nenumărate griji, care mă ţin pe loc, pentru păstrarea proprietăţii acestui pământ, nu-mi permit nici măcar o deplasare de la o cetate la alta; şi este totodată adevărat, că dacă turcii şi-ar da seama că sunt plecat la Măria Ta – ceea ce nu ar rămânea nicidecum neştiut – nici că li s-ar putea oferi altă ocazie mai potrivită de a ataca ţara. De altfel, i-am adresat o scrisoare şi celei mai sfinte şi catolice Mării Împărăteşti [ Carol al V-lea], despre acel eventual război, despre care te-am înştiinţat şi pe Măria ta înainte vreme. Vă implor deci ca Măria Ta, să binevoiască a-l îndemna pe Sfânta sa Mărie Impărătească, ca pentru mila Domnului, preaslăvirea întregii creştinătăţi, lacrimile pruncilor nevinovaţi şi ale văduvelor, pentru adâncul suspin al bătrânilor şi teama sărmanului popor, să nu suporte ca spre cea mai mare păgubire a noastră, pământul apărat de strămoşii noştri cu sângele lor, despre care toţii spun că este bastionul de apărare al întregii creştinătăţi, să fie acaparat de cel mai mârşav duşman al nostru; căci acum li se oferă Domniilor Voastre acea ocazie unică, peste care mai bună sau mai profitabilă nici nu mai poate veni, de a apăra ţara; iar Măriile Voastre vor trebui să cugete la această ţară, că dacă pierd ocazia oferită, duşmanul, pornit de aici, va putea cuceri cu uşurinţă întreaga creştinătate.” (scrisoarea lui György Fráter către Ferdinand I - 1543)


15

Cronologie : 1541 – Turcii cuceresc cetatea Budei, ţara se rupe în trei părţi. 1541 – Tratatul de la Gilău. György Fráter vrea să cedeze părţile din estul ţării lui Ferdinánd. 1549 – Tratatul de la Nyírbátor. György Fráter vrea să -i cedeze lui Ferdinánd Transilvania. 1551 – Câteva mii de mercenari, sub conducerea lui Castaldo, încearcă să preia puterea în Transilvania, în numele lui Ferdinánd. 1551 – Mercenarii îl omoară pe György Fráter 1552 – Incursiunea de ripostă a Turcilor.

………………………………………………………………………………….……..……… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………



16

6. Cu ajutorul surselor istorice şi al atlasului, prezentaţi şi analizaţi situaţia iobăgimii din Ungaria, în secolul XVI! Arătaţi schimbarea statutului lor juridic şi cauzele acestei schimbări!

(temă lungă)

3. Totuşi, pentru a păstra amintirea trădării lor şi pentru a transmite pedeapsa trainică a sa urmaşilor, ca toate generaţiile să ştie ce mare păcat este a se răzvrăti împotriva seniorilor, de acum înainte toţi ţăranii, oriunde ar locui în ţară, din cauza infidelităţii lor, îşi vor pierde libertatea de a se strămuta de pe un pământ pe altul, devenind în veci servitorii seniorilor lor, fără nici o condiţie, exceptând oraşele libere, înconjurate de ziduri, care au rămas fidele măriei sale regelui, şi exceptând de asemenea acele localităţi, care şi-au păstrat fidelitatea faţă de seniorii lor şi de Sfânta Coroană a ţării şi nu au participat la această răzvrătire, împreună cu alţi ţărani păcătoşi

15. Mai departe, ţăranii însuraţi: cei cu lot, cu casă, cât şi jelerii, vor fi datori să plătească fiecare moşierului câte o sută de dinari anual, în valoare de un forint de aur ...

16. Ei vor fi de asemenea supuşi la o zi de robotă, adică vor fi datori să lucreze pe pământurile moşierului o zi pe săptămână. 23. Şi de asemenea: oriunde ar locui, -- exceptând oraşele libere şi înconjurate de ziduri – cumanii şi iazigii, la fel ca şi iobagii şi ţăranii Măriei sale regale, sunt obligaţi şi datori să plătească rentă în bani, să dea daruri şi să presteze anumite servicii. (Din legile promulgate în 1514.) 32. Iar în ceea ce-i priveşte pe iobagi, cu toate că stările şi ordinile au liberalizat în anumite feluri şi cu anumite condiţii strămutarea lor la ultima Dietă din sâmbăta mare [1547]; dar pentru că se ştie că iobagii, chiar şi în această scurtă perioadă, au dat dovadă de o mare nesupunere faţă de seniorii lor şi s-au răzvrătit, 1§. în consecinţă, din aceste cauze, dar şi din alte considerente, s-a hotărât ca strămutarea să fie sistată până la următoarea Dietă, iar iobagii să nu poată părăsi feudele seniorilor lor ci dimpotrivă, după cum urmează, 2.§. Pentru ca prin aceasta să nu li se dea putere domnilor, sau altor locuitori ai ţării, să-i tiranizeze pe nefericiţii iobagi, s-a hotărât: ca libertăţile iobagilor să fie menţinute, ca să nu poată fi amendaţi peste limitele dreptăţii, cinstei şi suportabilului, să nu poată fi oprimaţi sau deposedaţi de bunurile lor. (Din legile promulgate de Dieta de la Bratislava din 1548. ) 7.§. Iar subprefecţii, sau în cazul insuficienţei acestora, prefecţii, să fie ţinuţi, în orice comitat, sub povara pierderii funcţiei (şi chiar şi a confiscării bunurilor fixe, respectiv aplicării aceleiaşi pedepse ca şi pentru neplata dării regale) să asigure şi să înlesnească ca fiecare nobil, sau alt latifundiar să pună la dispoziţie un efectiv fără de greş dintre iobagii săi, şi să-i ţină la această muncă obligatorie în locul desemnat după modul convenit dinainte, timp de şase zile întregi. (Din legile promulgate de Dieta de la Bratislava din 1557.)

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………


17

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………



18

7. Comparaţi şi analizaţi cele două portrete despreMartinovics citate din surse diferite !

(temă scurtă ) „De altfel, Martinovics a fost trimis la Pesta în 1791, însuşi,de Leopold II, pentru a răspândi ideile liberale. Ei erau în corespondenţă în acest timp, şi Martinovics a beneficiat chiar şi de o pensiune în valoare de 3000 de forinţi din partea împăratului. Pe atunci, Martinovics şi adepţii ideilor progresiste aşteptau încă de la domnitorul luminat schimbarea stărilor existente. Scopul lor era să convingă domnitorul şi cercurile guvernamentale că reforma este inevitabilă şi benefică şi atacau extrem de vehement stările, care se opuneau tendinţelor reformiste ale domnitorului. Dar speranţele legate de efectuarea unei revoluţii de sus în jos, sub conducerea casei împărăteşti s-au destrămat din ce în ce sub Leopold II iar la urcarea pe tron a lui Franz Iozef adepţii progresului s-au văzut nevoiţi să renunţe total la asemenea speranţe. Martinovics şi reformiştii burghezi au vrut atunci să deschidă drum reformei progresiste sprijinindu-se pe mişcarea naţională a nobilimii.” (Aladár Mód: Lupte de 400 ani pentru o Ungarie de sine stătătoare, 1951) „Martinovics, fiul unei familii burgheze din Pesta a intrat în ordinul franciscanilor la vârsta de şaisprezece ani, după moartea tatălui său. Studiile şi le-a terminat cu succes, dar suporta greu obligaţiile călugărilor din acest ordin. În 1781 el devine preot de campanie în Bucovina. Acolo face cunoştinţă cu un aristocrat polonez, pe care-l însoţeşte într-o călătorie în Europa. În 1783, Iosif al II-lea îl numeşte profesor de ştiinţe naturale la facultatea din Lemberg, dar ulterior a preferat să plece şi de acolo. În 1791, la Viena, prin intermedierea lui Franz Gotthardi, el devine denunţător membru al poliţiei secrete la curtea lui Leopold II. Martinovics spera să facă astfel carieră politică şi în rapoartele sale încerca să denunţe organizaţiile politice din Ungaria şi să determine curtea de la Viena să desfiinţeze nobilimea maghiară, împreună cu tradiţiile sale naţionale. În această vreme, el editase un pamflet împotriva nobilimii maghiare. În primăvara lui 1792 însă, moare Leopold II, iar urmaşul său, Francisc I nu mai doreşte să-l plătească în continuare pe Martinovics pentru serviciile sale la curte. El continuă totuşi să mai trimită rapoarte încă o vreme. Atunci când face cunoştinţă în primăvara lui 1793 cu intelectualii din clubul Pest-Buda, astfel cu Hajnóczy, îi şi denunţă imediat. Ceea ce nu l-a împiedicat după o vreme, fiind un aventurier tipic al schimbărilor, să adere,-- atunci când era decepţionat de ce se întâmpla la curte,- la această opoziţie radicală şi să sprijine în special poziţia lui Hajnóczy.” (Domokos Kosáry: Reforma şi crearea burgheziei, 1990)

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………


19

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………


„Ferice de ţara în care toţi se înrudesc prin aceeaşi limbă şi religie, unde există o naţiune cu aceeaşi obârşie şi datini! – puterea sa nefiind nicidecum divizată, progresia ei nefiind imobilizată de nici o răceală între membrii săi, a căror putere este orientată spre acelaşi singur ţel, al dezvoltării întregii naţiuni… Pe la noi sunt diverse limbi – multe religii (credinţe) – şi o mulţime de latini diferite - şi câte feluri de neamuri! – Ceea ce în sine este un pericol. – Aceste lipsuri se compensează anevoie, sau aproape deloc – numai o însufleţire comună pentru patrie, pentru constituţia civică şi lege ne poate duce la eliminarea lor. Iar în acest scop, nu putem decât să promulgăm binefacerile constituţiei naţionale şi civice în mod egal pentru toţi, de orice limbă şi de orice religie sau origine fie ei, ca să nu fie nicidecum vreunul privilegiat, alintat de lege, mai presus de ceilalţi, în pofida lor şi să nu fie tratat nici unul ca orfan în faţa legii.” (Miklós Wesselényi Miklós: Despre judecăţi nedrepte, 1833.) „Vai cât de puţini suntem – aşa se plângeau – ne este imposibil să nu ne integrăm printre germanii şi slavii al căror număr este covârşitor; trebuie deci să propagăm limba şi naţiunea mai presus de toate.” Şi acest lucru este deosebit de corect, numai că după cum se învârteşte roata norocului, nu toate atitudinile duc la succes, ba dimpotrivă, moda de acum nu face decât să ne îndepărteze de acest scop.

8. Folosind sursele istorice, arătaţi care au fost opiniile păturii de conducere în perioada reformei din Ungaria, privitor la problematica naţionalităşilor! Formulaţi, în analiza pe care o faceţi, prinicpalele caracteristici ale acestor curente! Situaţi aceste orientări pe paleta vieţii politice din Ungaria din timpul epocii reformei şi comparaţi-le. Arătaţi în baza căror principii s-a formulat concepţia care apare în textul legii!

(temă lungă)


20

/…/deşi suntem tentaţi să credem: apartenenţa de o naţiune poate fi lipită pe oricine, cine ajunge printre mâinile noastre, ca şi zugrăveala pre pereţi, sau smalţul pe oale? Şi credem că o poruncă ajunge deja pentru ca oareşcine să se descotorosească de naţionalitatea sa ? Dacă cineva ştie ungureşte, vorbeşte ungureşte, oare a trebuit pentru acestea să se fi transformat în ungur? Căci dacă aşa stau lucrurile, atunci va trebui să cheltuim şi ultima lăscaie, fără ezitare, pe profesori de limbă, adică să devenim noi înşine profesori de limbă fără întârziere, ca să înveţe întreaga lume a vorbi ungureşte, iar astfel ţara va fi salvată, iar neamul nostru slăvit.” (István Széchenyi: Despre Academia Ungară, 1842.) „Iar noi spunem: iată, vă poftim să aveţi parte de libertatea înţelepciunii, a justiţiei, a proprietăţii asupra terenurilor, vă poftim să profitaţi de instituţia burgheziei constituţionale, de cea a naţionalităţilor, şi de toate acele bunuri, cu care această ţară îi copleşeşte pe cetăţenii săi. Iar în schimb, pentru toate acestea, nu cerem nimic altceva, decât să iubiţi patria, care acum vă primeşte solemn drept copii ei, şi naţiunea, care acum vă înzestrează cu maturitatea ei politică. Iubiţi-le şi apăraţi-le împreună cu noi.” (Lajos Kossuth, anii 1840.) „1.§ Toate înscrisurile, oratoriile, răspunsurile şi Instituţiile domneşti vor fi prezentate de acum înaintate în faţa Dietei numai în limba maghiară. 2. § Articolele legilor deja la actuala Dietă au fost codificate şi adoptate numai în

limba maghiară. Iar de acum înainte, acestea vor fi redactate şi adoptate du acordul binecuvântatului domnitor numai în limba maghiară.

3. § Limba parlamentului va fi de acum înainte exclusiv limba maghiară, şi numai soliilor din părţile anexate li se va permite, - în cazul în care ar fi necunoscători de limbă maghiară, ca în următorii 6 ani, să-şi exprime votul în Parlament - limba latină.

5. § Limba maghiară va fi folosită de Consiliul de guvernare în toate activităţile sale, la încheierea de protocoale despre activităţile oficiale, sau în înscrisurile de înaintat în faţa Măriei Sale, la fel ca şi în toate actele oficiale de prezentat în faţa autorităţilor în interiorul ţării. 9. § Măria Sa a binevoit să ordoneze mizericordios şi ca limba de predare în instituţiile publice de învăţământ pe teritoriul ţării să fie limba maghiară.” (articolul II din legea din 1844.) „/…/ în localităţile în care populaţia nu este de limbă maghiară, pământurile care mai sunt de dat, să le daţi numai ungurilor: sau inversând, populaţi comunele maghiare cu locuitori vorbitori de altă limbă, slovaci, vlahi, sau saşi: aceasta vă stă în putinţă…. astfel veţi fi realizat mult în vederea prosperităţii naţiunii maghiare.” (Mihály Táncsics, anii 1840)

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………


21

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………


22

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………


PUNCTAJ TOTAL:

46 PUNCTE

TESTUL ŞI ESEUL VALOREAZĂ MAXIMUM 90 DE PUNCTE


23

tenţiune! Acest tabel va fi completat de profesorul examinator!

Nr. curent al

temei

Tema Punctaj maxim de

obţinut

Punctajul atins

1. Schisma bisericii 7

2. Monarhiile bazate pe stări 16

3. Constituţia SUA 7

4. Explozia demografică 16

5. Asediile cetăţilor 7

6. Problematica iobăgiei 16

7. Martinovics 7

8. Politica naţională 16

TOTAL ESEURI 46

TOTAL TESTE 44

TOTAL PAGINI FOLOSITE 90

i s t o r i e nivel ridicat prÓbaÉrettsÉgi ii. probe scrise cu...

Documents