HOWARD PHILLIPS LOVECRAFT

MITULCTHULHU

EDITIE INCNIITA DE NICOLAE CONSTANTINESCU

TRADUCERE DE MIHAI C. NICULESCU

Dinasty Bools Proedituri 9i Tipografie'

CUPRINS

Cultele lui CthulhuH.P. Lovecraft gi tradilia oculti

(Jn somn intru vecie e moarte amdgitoare'

Cdci in ere ciudate ;i moartea-i muritoare'

H.P. Lovecraft, Ora;ul fdrd nume, l92I

in anii 1920, o revistl americanl de ficliune fantas-

tici gi de groazd, numit[ Weird Tales (Pove;ti ciudate),

a inceput s[ publice povestiri ale unui autor pe atunci

necunoscut, numit H.P. Lovecraft. Cum contribuliile

sale la revisti au devenit mai regulate, povestirile au

inceput s[ alc[tuiasci o mitologie consistenti intern 9i

autoreferenliali, creatl dintealizatea literarl a viselor 9i

impulsurilor intuitive ale autorului. Deqi, la exterior, a

imbriliEat o viziune pe de-a-ntregul ralionali 9i sceptic[

asupra universului, experienfele sale onirice i:au permis

intreziriri ale unor locuri 9i entitali dincolo de lumea

realitilii, iar in spatele ptozei sale pompoase Ei adeseori

excesive stau o viziune gi o inlelegere a forlelor oculte

care sunt direct relevante pentru tradilia magici.

Howard Phillips Lovecraft s-a niscut la 20 august

1890, in Providence, Rhode Island, pe strada Angell la

nr. 454, unde se afla casa bunicului din partea mamei,

Whipple V Phitlips. Pirinfii, Winfield Scott Lovecraft

gi Sarah Susan Phillips, erau de origine englezi 9i, pe

parcursul vielii sale, Lovecraft a rlmas un anglofil fidel.

Winfield Lovecraft, comis-voiajor, a petrecut mult timp

departe de ciminul familial 9i, ca urmare, a avut pulin[

6 HOWARDPHILLIPSLOVECRAFT

influenli asupra tindrului Lovecraft. La trei ani dupinasterea fiului s[u, a fost internat intr-un spital psihiatric,unde a murit, in 1898, de paralizie generall progresivl,stadiul final al sifilisului. Astfel, Lovecraft gi-a petrecutrestul anilor sli formatori sub indrumarea mamei gi adoul mitugi neclsitorite, care l-au ferit complet de rigo-rile gi cerinlele vie(ii de zi cu zi, chinuindu-l totodati dincarlza presupusei sale urAlenii.

Lovecraft a inceput curind s[ arate semne c[ este

,,diferit": putea si citeasci fluent la vlrsta de patru anigi petrecea ore lntregi in biblioteca vastl a bunicului,studiind volurne de istorie gi mitologie. De asemenea,bunicul i-a istorisit povegti populare gi mituri locale dincare mai tirziu se va inspira in evocirile unor peisajeimaginare din Arkham, Dunwich gi Innsmouth, NewEngland.

$i-a inceput studiile Ia Hope High School, providence,

insi a fost autodidact in mare misurl, din cauza uneiconstitulii gubrede, care a dus la lungi perioade de absenf[de la gcoali. Prefera compania adullilor fa{6 de cea a altorcopii, care nu-l pliceau din cauza firii sale delicate gi ainteligenlei precoce. in loc si se aliture jocurilor lor tine-regti, gi-a dezvoltat prin scris propria lume interioari aimaginaliei gi, Ia 15 ani a creat prima povestire de groazd,,

The Beast in the Cave (,,Fiara din pegterf'). pAn[ in I9I4,trimisese mai multe articole la United Amateur press

Association qi la ziarele locale, cu o tematici mergindde la astronomie qi filosofie la povestiri timpurii despreocultism 9i supranatural. Tot in aceasti vreme, a inceputcomunicarea epistolard care urma s[ devinl una dintreprincipalele pliceri ale vielii sale. (La un moment dat,

MITUL CTHULHU 7

Lovecraft avea peste o sutl de coresponden]i regula]i 9i,

in realitate, scrisorile rlmase de Ia el ii depigesc consi-

derabil opera de ficliune - o estimare situeazl numirul

total de scrisori scrise de Lovecraft la peste 100 000')

Totuqi, Lovecraft s-a gAndit serios sl scrie in mod

temeinic abia din 1917. Familia fusese siliti s[ plrlseasc[

locuinla din strada Angeil din cauza dificultililor finan-

ciare qi Lovecraft a descoperit curind c[ nu era capabil

s[-qi ciEtige traiul. (intr-adevir, urma s[-gi petreacl o

bunl parte a vie[ii intr-o stare de privaliuni financiare

gi semifoamete, supravieluind 9i cu numai 15 dolari pe

siptlminl.) Starea mentall 9i fizicl a mamei sale s-a

tnrautapt rapid, iar in 1919, ea s-a internat la spitalul

Butler, unde a murit in mai 1921, dtryilo lung[ suferinfl.

Povestirea scurtl Dagon, scris[ de Lovecraft in 1917,

a fost publicati de revistaWeird Talesin octombrie 1923,

anul apariliei revistei. in acelagi an, a fbcut prima cllitoriela New York pentrta-lvizitape poetul Samuel Loveman

Ei, de asemenea, pentru a se intilni cu Sonia H. Greene,

altl membri a Amateur Press Association. Lovecraft

coresponda cu Sonia, o femeie cu ciliva ani mai in virst[deciiel, din 1921, gi lucrase de asemenea la revizuiri ale

unora dintre scrierile ei. in urma intilnirii lor, prietenia

dintre ei a devenit gi mai trainicl 9i la 3 martie 1924 s-a'u

clsitorit. Totugi, aceastl noui viafi s-a dovedit a fi prea

mult pentru Lovecraft qi s-au despirlit dupi numai doi

ani. Lovecraft a gisit metropola New York de nesuportat,

iar sentimentele sale de repulsie pentru oraq au fost sursa

de inspiralie pentru povestirea The Horror at Red Hook

(,Oroarea de la Red Hook'). Dup[ desfacerea cisniciei,

Lovecraft s-a intors in Providence, unde a triit aproape

8 HOWARDPHILLPSLOVECRAFT

ca un pustnic in casa mitugii sale inci in viafd, AnnePhillips Gamwell. Cu exceplia unor expedilii de cerce-tare in anticariate din diverse p6rli ale [Irii (incluzdndvizlte la Boston, Quebec, New Orleans gi philadelphia)gi a unor scurte cilitorii pentru examinarea unor situriistorice din New England (cum ar fi megalilii preisto-rici de Ia Shutesbury, Massachusetts), avea si riminl inProvidence tot restul vielii sale.

Dup[ intoarcerea in oragul natal, Lovecraft s-aconcentrat exclusiv asupra scrisului, lucrind in timpulnoplii gi dormind zita, cu obloanele inchise. pornindin lungi hoindreli nocturne, vizita scenele copil[riei saleunde igi compusese primele povestiri gi care il fascinauprofund, nostalgic pe scriitorul adult. Iarna, depigeaarareori grani{ele casei, din cauza unei groaze patolo-'gice de temperaturile sub 20"C. O anecdoti spune ci s-aaventurat odat[ afar[ cind temperatura citit[ era de 0"C,gi a leginat imediat, avind nevoie de resuscitare medical[.A aritat o aversiune pronunfatd fa]l|de mare, sufereade dureri de cap cumplite gi din punct de vedere fizicprezenta semne de subnutrilie.

A fost de asemenea subiectul unor vise deosebit de viigi de lucide, suferind de cogmaruri, de fapt, in jumitatedintre noplile vielii sale. in copillrie fusese vizitat ln vis decreaturi pe care le numise ,,Sfrijilii Nopfii'i Aceste niluciflri chip cu aripi de liliac il duceau citre scene bizare peculmi montane inalte, ascu{ite - peisaj arhetipal care igiva gi.si expresia, in ficliunea sa, ca ,,abominabilul platouLeng". in timpul unor asemenea experienfe nocturne auluat nagtere multe dintre cele mai puternice imagini alesale - adeseori transferate pe hlrtie intr-o manieri efectiv

MITULCTHULHU 9

identicl cu cea a ,,scrierii automate", aEa cum a fost cazul

transcrierii poemului slu in prozd Nyarlathotep. intr-o

scrisoare cltre Reinhardt Kleiner, datatl 4 decembrie

1921, mirturisea:

,,Nyarlathotep este un cogmar, o adevlrat[ fantasmi

a mea, cu primul paragtaf sctis inainte de a md trezi

pe deplin. M[ simfisem execrabil, trecuseri siptlminiintregi fhrl s[ scap de durerea de cap qi de amefeall, iar

multi vreme trei ore fuseser[ limita mea maximl de

lucrat incontinuu... Bolilor mele statornice li s-a adlugat

o tulburare oculari neobignuitl care m-a impiedicat sicitesc tip[riturile mlrunte - obizatdincordare a nervilor

gi a muEchilor care m-a cam speriat in slptiminile cit a

persistat. in mijlocul acestei intunecimi a venit cogmarul

cogmarurilor - cel mai realist qi ingrozitor pe care l-am

triit de la virsta de 10 ani incoace -, a clrui completd

hidogenie gi insp[imintltoare aplsare nu le-am putut

oglindi decit vag in scrierile mele fantastice...

Cind am fost tras in abis, am scos un lipit r[sun[tor.'.

iar imaginea a disp[rut. Resim]eam o durere cumpliti

- ct zvicnituri in frunte qi liuituri ln urechi -, dar am

avut doar un impuls automat, si scriu gi si plstrez atmo'

sfera incomparabilei spaime; 9i, pini s[ bag de seami,

aprinsesem lumina gi mizglleam cu disperare. Despre ce

scriam aveam prea pulin habar, iar dupi o vreme m-am

oprit gi mi-am blgat capul sub ap[. Cind m-am trezit

pe deplin, mi-am amintit toate incidentele, dar pier-

dusem insuportabilul sfredel al fricii, senzalia efectiv[ a

prezenlei necunoscutului hidos. Uitindu-ml la ceea ce

scrisesem, am fost uimit de coerenla textului' E vorba

iO HOWARDPHILUPSLOVECRAFT

despre primul paragraf almanuscrisului anexat, doar treicuvinte fiind schimbate".l

Lovecraft este un caz deosebit de interesant de trans-mitere a ,,cunoagterii oculte" prin intermediul visului,intrucit a fost unul dintre pulinii autori care au scrisde fapt despre supranatural flri si creadi congtient inmaterialul pe care il scria. Din contri, a negat cu violenliposibilitatea existenlei fenomenelor oculte, degi eradornic de a le folosi manifestarea ca pe un instrumentficlional. Totugi, aceasti negare intelectual[, exprimati inscrisorile sale gi in conversalii cu prieteni, este contraziside siguranla subiectivi cu care a scris despre asemeneachestiuni, a$a cum se observi in opera lui de ficliune,indicind o dihotomie dinamicl intre aspectele rafionalegi intuitive ale psihologiei sale.

Odati cu povestirile ulterioare, a inceput s[ apari qi unmodel subiacent in opera lui Lovecraft. in tema centralidinThe Call of Cthulhu (,,Chemarea lui Cthulhu"), scrisiin 1926, acest model este clar dezvlluit. Subiectul poves-tirii este sugestia c[, in anumite momente, cind conjunc-{iile astrelor adopti aspectul corect, anumite for}e intu-necate ii pot influenfa pe indivizii sensibili, inducindu-leviziuni ale ,,Marilor Str[buni'l entiti{i de origine extra_terestrl aseminitoarc zellor. Aceste entit[]i existi inalti dimensiune sau Ia un nivel vibraponal diferit gi potintra in acest univers numai prin anumite ,,ferestrd, sauporfi psihice, concept fundamental pentru multe traditiioculte. Cthulhu este Marele preot al Stribunilor, ingropat

1 H.P. Lovecraft, scrisoarea nr. 94, in Selected Letters, vol. I, ArkhamHouse, 1965.

MITULCTHULHU 11

in oragul scufundat Rly.h, unde aqteaptl wemea intoar-

cerii 1or. Este descris ca un antropoid cu aripi 9i clr

tentacule gi talie imens[, alcituit dintr-o substan][ semi-

vdscoas[ care se recombini dupl aparenta sa distrugere

la sfirEitul povegtii. Naraliunea oferl de asemenea dovezi

extrase din diverse surse arheologice 9i mitologice cu

privire Ia existen{a persistentl a unui cult dedicat intoar-

cerii str[mogilor, exponen]ii sli fiind de la locuitori ai

Polineziei pilni la angakok (gamanii) din Groenlanda 9i

practicanli ai cultului voodoo din sudul Statelor Unite

ale Americii.Lovecraft oferl gi o scurtl descriere a lumii dup[ reve-

nirea Marilor Str[buni:

,,Acest timp va fi ugor de recunoscut, clci oamenii

vor fi atunci asemenea Marilor Str[buni, liberi 9i sllba-tici, dincolo de bine gi de riu, debarasali de legi 9i de

morali, dedindu-se unei orgii vesele de asasinate, urlete

gi desfriuri. Atunci, Strebunii, eliberali, ii vor invllanoi moduri de a striga, de a ucide, de a se distra 9i de a

se bucura de existenla 1or, 9i tot Plmintul se va mistui

intr-un holocaust de extaz qi libertate."l

Existi o similaritate evident[ intre acest pasaj 9i invi-

1lturile multor societili secrete reale din trecut, printrecare cea Asasinii, a Gnosticii gi a Cavalerii Templieri,

dar in special cu ,,Legea de la Thelemdl aga cum a fost

ea expusi de contemporanul lui Lovecraft, Aleister

Crowley. Distinclia principall este una de interpretare

I H.P. Lovecraft ,Chemarea lui Cthulhi', in The Dunwich Horrorand Others, Arkham House, 1963'

12 HOWARDPHILLPSLOVECRAFT

morale - in vreme ce Lovecraft igi considera vechii zeidrept esenlialmente rii, Crowley vedea reintoarcereaunor asemenea zeitifi atavice ca fiind in deplin acord cu,,progresul eonilor".

Dupi Chemarea lui Cthulhu, Lovecraft a scris o seriede douisprezece sau mai multe povestiri interdependentecare conlin nucleul central al mitologiei ce mai tirzht adevenit cunoscuti ca ,,Mitologia Cthulhu'l in acestepovestiri, descrie diferite ritualuri - supravieluind pepimint de pe vremea domniei primordiale a Stribunilorgi pistrate, in wemuri mai recente, ln grimoare ezotericeprecum Necronomicon -, prin care ar putea fi realizatitevocarea zeilor nepiminteni. in Cazul Charles DexterWard, sugereazi c5. lnsegi ridicinile artei magice stauin venerarea ritualici a acestor fiin{e transdimensionale,atribuind o sursi comun[ gi unificatoare numeroaselorgi diverselor filoane de credinfi oculti. De-a lungulsecolelor, aceste ceremonii au fost observate 9i gregitinterpretate in termeni de magie neagri gi de venerare adiavolului.

Un aspect de notat este ci Lovecraft nu a folosit nici-odati efectiv termenii ,,Mitologia Cthulhu", care au fostintrodugi dupi moartea lui de August Derleth, protejatullui. Cthulhu este numai una dintre zeitlfiie unui panteoncare ii include pe Yog-Sothoth, Azathoth, Nyarlathotepgi Shub-Niggurath, printre a{ii. Manifestirile acestorfiinfe variazi de la povestire la povestire - uneori ele suntdescrise ca pur supranaturale, in vreme ce alteori apar caextraterestre, cu existenllfizicitfoarte concreti - gi, cAte-odat5., la o zeitate anume se poate face referire in ambelemoduri in cadrul aceluiagi text. Comparindu-se referirile

Ia fiecare dintre aceste zeititlidin povestirile ,,Mitologiei',este posibil s[ se reconstruiasci interrelalia dintre ele intermenii unei ierarhii gi s[ se examineze coresponden-

fele dintre panteonul imaginar al lui Lovecraft 9i cele dinsistemele religioase gi mitologice preexistente.

in esenf[, zeii din ,,Mitologia Cthulhu" formeazl'

doul grupuri, Marii Stribuni giZeii Premergitori, degi,

dintre cei din urm[, numai Nodens este menfionat

nominal. intre Haosul Fundamental gi Lumea Fizic\stau Yog-Sothoth gi Azathoth, care igi impart domi-

nalia asupra zeltblllor mai mici, a raselor preumane gi a

omenirii.Yog-Sothoth este manifestarea exterioari a Haosului

Primar poarta prin care trebuie si intre cei de afar6. inThe Dunwich Horror (,,Oroarea din Dunwictf'), Lovecraft

scrie:

,,Strebunii au fost, Strebunii sunt gi vor fi. Nu in spaliile

pe care le cunoagtem, ci tntre ele. Se deplaseazil senini gi

primordiali, fbrl dimensiuni gi invizibili ochilor nogtri.

Yog-Sothoth cunoaEte poarta. Yog-Sothoth este poarta.

Yog-Sothoth este cheia gi paznicul porlii. Trecutul,

prezentul, viitorul, toate sunt una in Yog-Sothoth. El gtie

unde au forlat trecerea pe vremuri Stribunii gi unde o

vor forla din noul"

Ordinul siu de existenlitului universului aga cum este

hindus gi oriental: o fiin{l gi un

este similar concep-

expus in misticismulsine nelimitate de tipul

1 H.P. Lovecraft, ,Ihe Dunwich Horror", in The Dunwich Horrorand Others.

i4 HOWARD PHILLPS LOVECRAFT

To ate - in- Unul gi Unul-in-To ate. Ca atare, lui Yog- S othothnu ii p o ate fi atribuiti o fo r mL fizic| anume, degi i n O r o ar e adin Dunwich progenitura imperecherii sale cu LaviniaWhateley este comparati cu o caracati!6, un miriapod oriun piianjen. Formula de evocare a lui Yog-Sothoth este

dati in Cazul Charles Dexter Ward, unde face parte dinlucririle necromantice ale vrijitorului Joseph Curwen.

Ocultistul britanic Kenneth Grant l-a descris peYog-Sothoth ca intrupAnd,,blasfemia supremi gi funda-mentali in forma Eonulu i (y o g sau y uga) lui Se f (S othoth =Set + Thoth)"'. in CopaculVieliidinKabali, yog-Sothothpoate fi atribuit lui Da'ath, cel de-al ,rrrrpr"r.iilea (sau

,,non") sefirot, unde identificarea este cu Choronzon,Paznicul Abisului, pe care Crowley I-a numit ,prima gicea mai mortall dintre puterile riului" gi al c6rui num[reste 333, acela al Haosului gi Risipirii.

Elemental, Yog-Sothoth poate fi considerat mairifes-tarea pozitivi a Focului; magic, este atribuit Spirituluiactiv,locul siu cardinal fiind sudul imediat.

Domin[ universul Azathoth,

,,nerodul zeu orb... Stdpanul Tuturor Lucrurilor,lncercuit de hoarda lui de dansatori flri minte qi amorfigi adormit de sunetul sublire qi monoton al unui flautdemonic {inut de labe anonime".2

in weme ce Yog-Sothoth cuprinde intinderea infinitl]ii,Azathoth reprezintd principiul opus, intrucdt el guverneazi

1 Kenneth Grant, Outside the Circles of Time,Muller, 19g0, pag. 29 6.2 H.P. Lovecraft, ,jlhe Haunter ofthe Darkl in The Dunwich Horrorand Others.

MITULCTHULHU 15

in inima Haosului, punctul central al unui univers stribitutde influenfa lui Yog-Sothoth. Rela]ia lor ar putea fi definit[ca reconcilierea expansiunii infinite gi a contrac{iei infinite.in termeni fizici, Azathoth se manifestl ca vasta energie

distructivl inerenti in particula atomici, dezllnpitl prinintermediul fuziunii nucleare. El este arfiiteza crealiei,

aspectul fundamental negativ al Focului Elemental. Dinpunct de vedere magic, este atribuit Spiritului pasiv.

Subordonat ,,zeului nerod" este un grup denumit

,,Zeii CeiLalli'l dansatorii amorfi care il intovlrlgesc pe

Azathoth la tronul Haosului. Sufletul gi mesagerul loreste Nyarlathotep, ,,Haosul Tiritor", care mediaz| intreStribuni gi urmagii lor umani. Avatarul siu se manifest[ca o persoani imbrhcati in negru, cu pielea neagr[ ca

funinginea, dar cu tris[turi caucaziene. in aceasti formleste recognoscibil ca ,Omul negru al sabatului vr[jitoa-relor", o incarnare asociati in mod obignuit cu Satana.

Este zugr[vit in opusculele despre vrljitorie din secolul

aI XVII-lea ca o creaturi cu pielea de abanos, roba lungigi neagri a unui preot gi p[llria conic[ - descriere confir-mati de mirturiile unor persoane atit din Europa, cit gi

din linutul de bagtinl al lui Lorrecraft, New England.Aspectulfizic alluiNyarlathotep se aseamini destul de

izbltor gi cu cel al entitifii astrale Aiwaz, carei-atransmislui Aleister Crowley textul cunoscut drept Cartea Legiila Cairo, in 1904, inaugurind astfel prezentul Eon al luiHorus. Crowley il descrie pe Aiwazastfel:

,,(Jn om inalt gi oacheg de peste treizeci de ani, cu

chipul unui rege silbatic gi cu ochii ascungi, ca nu cumvaprivirea lui si distrug[ ce avdzvt".