HERMANN HESSE

Peter Camenzind

rrfr

F{ermann flessePetcr Camm<ind

Copyright @ 1904 by lfermann Hesse

O RAO Distribulie, 2017Pentru versiunea in limba romAni

Ilustragia coperteiHenry Scott Tirke, In pAndd

Wikirnedia Commons

Traducere din limba germaniGRAAL SOFI

2017

ISBN 978-606-8s r6-94-3

Editura RAO DistribugieStr. BArgiului nr. 9-1 1, sector 1, Bucureqti, RomAnia

ww.raobooks.com\ffi.rao.ro

Descrierea CIP a Biblioteii Naqionale a RomAnieiHESSE, HERMANN

Peter Cmenzind / Hermmn Hesse ; trad. de Grml Soft.- Bucuregti : RAO Distribugie,2Ol7

ISBN 978-606-8516-94-3

I. Graal Soft Bucuregti (trad.)

421.112.2

La inceput a fost mitul. Asa cum Dumnezeua inspirat sufletele indieniloq grecilor si germa-nilor in c5utarea unor forme de expresie, aqa

inspiri in fiecare r:,oue zi sufletele gingase ale

tuturor copiilor.lnci nu stiam cum se cheame lacul;i munfii

qi piraiele patriei mele. Dar vedeam lacul mare,verde-albistrui, cu suprafafa sa netedS. si presi-rat; cu luminige, intins in soare ;i, ca o coroanestrAns5. in jurul lui, muntii care se inilpu brusc,

iar pe cele rnai inalte stAnci ale lor zdpada albdsi micile cascade, gi la poalele lor covorase fru-moase cu pomi fructiferi, colibe ;i vaci de mun-te cenu;ii. Iar pentru ci bietul meu sufletltdteaatat de cuminte si in a;teptare, spiritele laculuiqi ale muntilor i;i trecuri pe el faptele lor fru-moase qi curajoase. Versangii qi perelii neclintifivorbeau mAndri ;i plini de admiralie de vre-murile ale c5"ror odrasle erau si ale ciror rini si

5*_-_""rF__

HERMANN HESSE

cicatrice le purtau. Vorbeau de timpuri cAnd

pimAntul se despica;i se arcuia din trupu-i chi-nuit, inilgAnd spre cer, intr-un proces anevoios

al facerii, piscuri si creste. Mungi din stAnci i;icroiau loc urlAnd si trosnind in sus, pAnS cAnd

se opreau frrd. gintd,, munli gerneni se luptaudisperagi in ciutare de spafiu, pAnd cAnd unulcA;tiga si urca si-si arunca fratele spart intr-oparte. Din acele vremuri incX se mai vedeau

atArnAnd ici si colo sus, printre crevase, vArfurirupte, inghesuite intr-o parte, stAnci plesnite,

iar la fiecare dezghel, cascade de api care m5-

turau de pe munte bolovani uria;i, ii spirgeauca pe sticli sau ii azvArleau cu fo45., adAnc, pe

cAte o pajiqte moale.

Ace;ti mungi stAnco;i spuneau mereu acelagi

lucru. $i nu era lucru usor si-i ingelegi, cAnd le

vedeai versanlii abrupli, indoili strat dupi strat,

aplecali, rdsuciti, fiecare plin de r5"ni ciscate.

- Am suferit ingrozitor, spuneau ei, si incimai suferim.

Dar o spuneau mAndri ;i severi gi incipip-nati, ca ni;te bitrAni rizboinici invincibili.

Da, chiar a;a, rdzboinici. I-am vdzut luptAn-

du-se cu apa qi cu vijeliile, in noptile furtunoase

din apropierea primiverii, cAnd fohnul neiertitorurla pe lAngS lestele lor qi cAnd pAraiele aprige le

smulgeau noi bucigi clin trup. in astfel de nop;i

6

Peter Camen<ind

stiteau sfiddtori, cu r:Sdicinile bine infipte, sum-

bri, fXri suflu ;i incrAncenagi, intinzAnd spre

furtunl pere{ii despicati qi coarnele, adunin-du-gi toati puterea intr-o grimadi sfiditoare'

Iar la fiecare rand se auzea teribilul mormdit

de furie qi team5, iar geamitul Ior teribil pdtea

frAnt qi furios ;i pitrundea in cele mai indepir-

tate codoane.

$i am vdzutpajlti ;i versangi ;i cripituri in-

guste in stAnci acoperite cu ierburi, flori, ferigi

;i mu;chi, cirora vorba veche din popor le di-duse nume stranii, pr,rfetice' Ele triiau, copii qi

nepoti ai munflor, colorate qi nevinovate in

aqezdrtle lor. Le-am pip5it;i le-am prMt, le-am

mirosit parfumul qi le-am invilat numele. Dar

imaginea copacilor m-a mi;cat mai profund ;imai grav. I-am vdzut pe fiecare ducAnd o viatiseparat5, cip5tAnd formi, model6'ndu-;i coroa-

na si aruncAndu-;i umbrele stranii. Pustnici ;irizboinici, mi se pireau inrudigi indeaproape

cu rrrungii, cici fiecare dintre ei, mai ales cei

crescugi mai sus pe munte, ducea propria lupticu vAntul, cu vremea ;i cu piatra, ca si poate se

creasce qi si se dezvolte. Fiecare avea povara

sa de dus ;i trebuia sI se agafe bine, a;adar fie-

care avea forma si rinile ProPrii'Existau pini negri cirora vijeliile nu le per-

miteau crengi decAt pe o singurd parte qi pini

7

HERMANN HESSE

ale ciror trunchiuri se unduiau ca niste serpipeste stAnci proeminente, de parci stAnca si co_pacul s-ar fi sustinut reciproc. Mi" priveau caniste bdrbati rdzboinici ;i imi stArneau sfiald sievlavie in inimd..

Femeile si bdrbatii nostri le semLnau, erauaspri, severi ;i taciturni, cei mai buni dintre ei.De aceea am invSgat si privesc oamenii la fel cape stAnci sau pe copaci, si ii studiez in gAnd sisi-i iubesc si s5-i cinstesc la fel de mult ca pe li_nistitii pini negri.

Nimikon, sltucul nostru, se afld. pe o supra_fati triunghiulari si piezi;i, inghesuiti intredou5. promontorii pe malul lacului. IJn drumduce spre ministirea din apropiere, un al doileain localitatea invecinatZ", aflatd,la patru ore si ju_mitate distangi, iar celelalte localitili erau acce-sibile pe apd. Casele noastre sunt construite dinlemn, in stil tradigional, si nu au o vArsti anume;niciodati nu sunt construite case noi, cele vechisunt reparate in funcfie de necesitd.gi, anul istapodeaua, in alt an acoperisul sau cAte o jumita_te de bArni sau vreo scAnduri., care apartinusepe vremuri unui perete de cameri ;i care acum,daci. nu mai e de folos asa qi e prea buni ca sifie arsd in foc, e folositi pentru repararea graj_dului sau a pitulului pentru {hn sau ca bArndpentru u;i. La fel stau lucrurile ;i cu locuitorii

B

Peter Camenzind

lor. Fiecare i;i joaci rolul cAt de mult poate, pi-qegte apoi govdielnic in cercul celor nefolositori

;i se scufundi in cele din urmi in intuneric, fd.ri

ca in jurul lui sd se facdprea multi agita,tie din

pricina asta.

CeI care se intoarce dupd mulf ani petrecuti

intre striini la noi acasd constati cd aici nu s-a

schimkrat nimic, doar cAteva acoperi;uri vechi

au fost innoite qi unele mai noi s-au invechit; si-

gur ci bitrAnii de pe vremuri s-au dus 9i ei, dar

sunt al,ti bitrAni acum, care locuiesc in acelea;i

colibe de pe vremuri, poarti aceleasi nume, pe-

zesc aceiaqi copii brunegei ;i nu se deosebesc

nici la chip qi nici la trup de cei decedagi.

Comuna noastrd ducea lipsi de sAnge proas-

pit;i de vialI din exterior. Locuitorii, un soi des-

tul de rezistent, sunt inrudifr aproape toli strAns

intre ei ;i peste trei sferturi poarti numele de

Camenzind. Numele ocupi paginile registrului

bisericii qi se afl5 pe cruci sau pe case in culoare

de ulei sau scrijelit grosolan pe ciruga cirdu;u-lui, pe gilegrle din grajd sau pe bircile de pe lac'

$i deasupra uqii tatilui meu scria cu litere picta-

te: ,,Aceastd casd au construit-oJost ;i Franziska

Camenzind", dar fraza nu se referea la tatdl

meu, ci la strdrno;ul acestuia, stribunicul meu;

iar cAnd voi muri probabil firi si las vreun ur-

maq, qtiu sigur ci un alt Camenzind va ocupa

9-----lir--

HERMANN HEsSE

clminul, daci va mai fi in picioare pAnI atuncigi va avea un acoperi; functional.

Dar indiferent de aparenta monotonie, exis-tau totugi in comunitatea noastrd rii si buni,fruntasi si oameni de rAnd, puternici si slabi qi,

pe lAngi unii destepti, si o mici si inc6.nritoarecolecgie de nebuni, fird si mai vorbim de cre-tini. Era, ca peste tot, o replicS" in miniaturi alumii largi, si curr mari si mici, isteti sau nebunierau indeaproape inruditi si incuscrili, se cilcauadesea pe bdtituri sub acelasi acoperis cu in-gAmfare severi si nepisare stupidi, iar viatanoastri oferea suficient spafiu pentru profunzi-me si pentru comedia umanitdfi.

l)oar cd" peste toate plutea permanent vilulunei apdsiri ascunse sau nestiute. A fi depen-dent de fbrtele naturii ;i de calicia unei existenlepline de rnuncS. conferise in decursul timpuluineamului nostru oricum imbltrAnit o inclinatiespre profurrzime, care nu se potrivea prea r5ucu chipurile aspre si ascugite, dar care altminterinu dddea alte roade, cel putin nu unele imbucu-rltoare. Tocmai de aceea eram bucuro;i cle ceicAtiva nebuni, care erau inci destul de linistiti si

de serio;i, dar tot mai ofereart ocazia de amuza-ment sau irorrii. CAnd unul dintre ei intra ingura lumii, ca urmare a unei noi fbrse, pe chi-purile fiilor Nimikonului se rispAndeau fulgere

10

Peter Camen<ind

de incAntare, iar la pofta de farse se add.uga,

precum un condiment fariseic rafinat, satisfacgia

propriei superioritSgi, care tropiia plini de in-

cAntarea de a fi in siguranfd'in faga unor aseme-

nea erori sau abateri. Printre cei mul,i, situagi inmijloc intre cei drepgi gi cei pdcitosi, care ar fisavurat cu pl5cere lucrurile plicute ale ambelor

categorii, se afla ;i tatil meu. Nu exista farsicare si nu-l umple de o binecuvAntati nelinigte

;i eI oscila apoi, intr-un du-te-vino, intre admi-

ralia pentru iniliator qi con;tiinla satisf6cuti a

propriei imaculiri.

tn categoria neburrilor intra gi unchiul Konrad,

fdrd" ca pentru asta sI {i cedat o parte din ragiu-

ne tatilui meu sau altor eroi. Era mai degrabiun tip iste!, mAnat de un spirit nelini;tit de in-

ventator, pentru care ceilalti ar fi putut foarte

bine s6-l invidieze. Dar, evident, nimic nu-i ie-

qea. Desiguq era un avantaj faptul ci nu se lisa

niciodatd deprirnat si nici nu-;i permitea si de-

vin inactiv ;i profund, ci incepea rrereu ceva

nou, avAnd intotdeauna un straniu qi vesel senti-

ment al tragicomicului propriilor intreprinderi,

insi calitatea asta era v:azwtd" de ceilalgi ca o ciu-

dSlenie ridicoli cu a.jutorul cS"reia puteau s5-l

incadreze printre fraierii neplitigi ai comunei.

Rela,tia tatei cu el era un permanent du-te-vino

11

HERMANN HESSE

de admiragie qi dispret. Fiecare nou proiect al

cumnatului sdu ii stArnea o currozitate ;i un en-

tuziasrn teribil, pe care se strS.duia zadarnic si leascundi cu ajutorul intrebirilor si aluziilor sale

ironice. Iar cAnd unchiul se credea sigur de suc-

ces ;i incepea si faci pe importantul, se lisamereu cucerit si i se alS.tura genialului intr-o fra-ternitate speculativ5, pAni cdnd intervenea ine-vitabilul e$ec, iar unchiul ridica din umeri, intimp ce tata, furios, revirsa asupra sa ironii si

insulte, fdri si-l mai invredniceasci luni de zilecu vreo privire.

Lui I(onrad ii datoreaz5. satul prima privirearuncatd. asupra unei birci cu pAnze, iar bircu-fa tatdlui meu ii servi drept experiment. Velatura

;i sforile fur5. executate impecabil de unchiulmeu dupi xilogravuri din calendare, iar faptulcd" arnbarcatiunea noastrS" era prea ingusti pen-tru o krarcd cu pAnze, pdnd,la urrni., nu era vinaIui I(onrad. Tata insogise pregitirile care se intin-seseri peste siptimAni intregi cu o stare de tensi-une, speranli ;i teami care-l transformaserd inargint viu, chiar daci satul nu discuta cine stie ce

despre noua idee a lui I(onrad Camenzind. Fu ozi memoratrili pentru noi cea in care barcaurma si fie lansati prima datd,la api, intr-o di-minea!5 tdrzie, vAntoasi. Tata, anticipAnd timidcatastrofa, se tinu departe si, spre marea mea

I2

Peter Camen<ind

tristefe, imi interzisese ;i mie si particip. Fiulbrutarului Fii8li iI insofi singur pe artistul vele-

1or. Dar tot satul se aIla in piala noastri cu pie-

triq ;i in grddinili ;i asista la nemaiv1.zutulspectacol. Pe lac in jos bitea un vAnt vesel de lard.sdrit. La inceput, brutarul trebui si visleasci,pAnd cAnd barca ajunse in brizi qi velele i se

umflari, ficAnd-o si gA;neasc5. mAndri din loc.

Ne-am uitat muEi de admiralie cum barca dis-

pirea dupl urrn6torul promontoriu ;i ne-am pre-

gitit sufleteqte si-l intAmpinim pe unchiu-meula intoarcere ca pe un invingitor gi si ne ru;i-n5m pentru gAndurile noastre ironice. Dar cAnd

se fecu noapte, barca se intoarse {Iri vele, iarmarinarii erau mai mult mo4i decAt vii. Fiul bru-tarului tu;i ;i remarc5:

- Ati pierdut o distractie pe cinste, dumi-nicd ar fi putut fr organizate foarte u;or douiparastase.

Tata trebui si inlocuiasci doui scAnduri inbarca lui ;i de atunci nu se mai reflectase nicioveIS in undele albastre.

Iar lui I(onrad i se striga de atunci multi vre-

me de fiecare dati cAnd se gribea: ,,SI ai vAnt

in vele, I{onrad!"Tata iqi inghili supirarea si mult[ vreme, de

fiecare dati cAnd isi intAlnea curnnatul, intorcea

privirea qi scuipa in arc mare, ca semn al unui

13

HERMANN HESSE

disprel de nerostit. Asta durl pAni cAnd, intr-obund.zi, Konrad veni cu proiectul unui cuptor re-zistent la foc, care ii aduse inventatorului infinitdba{ocuri si pe tata il lisi fird. patru taleri in bu-zw::,ar. $i vai de cel care indrdznea s5-i aminteasclde povestea cu cei patru taleri. O dati, mult maitdrziu, cAnd in casi era nevoie de bani, rnarna zi-sese asa, in treacit, cd.arfifostbine acum dacdarfi ar.rrt banii irositi atunci. Tata se inrosise la fagl qi

pe gAt, dar se abtinuse si zisese doar:

- Mai bine ii beam intr-o singurS. duminici!La sfhrsitul fiecirei ierni venea lohnul cu vi-

brafia lui profundd", care-l ficea pe omul dinAlpi sd tremure de groazd", dar dupi care tAnjeacAnd se afla printre strdini.

CAnd stitea si apar5" fbhnul, bS"rbatii si fe-meile, muntii, sdlbiticiunile si animalele domesti-ce ii simteau apropierea cu ore inainte. Venireasa, care este anticipatS. mereu de vAnturi reci,anuntS. o vibratie caldi, profundd. Lacul albas-tru-verzui devine in cAteva clipe negru ca cernea-la si se dichisegte brusc cu coame albe de spumd.

$i apoi curAnd, apa) care era calm5. ;i ticuti, se

izbe;te violent;i indArjit de mal. Pe vArfurile care

de obicei stau gAnditoare la distantS" poti si nu-meri de-acum stAncile, iar din sate, care altmin-teri erau doar niste pete maronii in depirtare, se

disting acum acoperisuri, cercevele si ferestre.

t4

Peter Camen<ind

Totul se strAnge laolalti, mungii, paj{ti qi case, ca

o cireadi inspiimAntatd. Iar apoi incepe r,rrietul,

tremurul pimAntului. Valurile agitate ale lacuri-

lor sunt mAnate in toate pdrgile ca un abur prinaer ;i in tot acest timp, mai ales nopgile, se aude

lupta disperati a furtunii cu munfii.

La scurt tirnp dupi aceea se vorbe;te de pA-

raie ie;ite din matci, de case distruse ;i de bdrci

stricate, de tali sau fra$ dagi dispiruli prin sate.

tn copilirie mi temeam de {6hn, ba chiar iluram. Dar odatd ce se dezl5ngui in mine sdlbdti-

cia biiefeasc5, l-am indrigit, pe el, cel revoltat,

cel ve;nic tAnir, pe luptitorul vajnic gi aducdto-

rul primiverii. Era atAt de minunat, de plin de

iayd., de entuziasrn ;i de speran!5, cum se arun-

ca in lupta sa s5lbatic5, furtunos, vesel qi ge-

mAnd, cum gonea urlAnd prin vii, cum mAnca

zdpada de pe munli si indoia bitrAnii pini negri

cu mAini aspre gi li fdcea si ofteze. Mai tArziu,

iubirea mea se adAnci gi intAmpina fohnulde-acum in dulcele, frumosul, preabogatul sud,

din care izvorisc mereu fluvii de pasiune, cildu-ri qi splendoare pentru a se sparge de mungi qi a

sAngera apoi obosite in nordul neted;i ricoros.

Nu existS. nimic mai straniu gi mai delicios ca

dulcea {ierbinteald a fdhnului, care in perioada

sa ii copleqeqte pe oamenii munfilor, mai ales

pe femei, Ie furi somnul ;i Ie dezmiardi toate

15

HERMANN HESSE

simgurile, rS.scolindu-le. Acesta e Sudul, care se

arunci mereu furtunos ;i dogorind la pieptulNordului mai sd"rac si mai uscat ;i anunti sate-lor ninse din Alpi c5. de-acum pe malurile lacu-rilor stacojii ale Italiei infloreau din nou primule,narcise, ramuri de magnolie.

Iar apoi, dupi ce fohnul dispare qi ultimeleavalanqe murdare s-au topit, vine partea cea maifrumoasi.. Atunci se trezesc laviagd",in munti, petoate pirfile, pajistile pline de flori ualtrene, iarcrestele inzdpezite qi ghetarii ri.mAn curati si fe-riciti sus la iniltimi, iar lacul devine din nou al-bastru si cald si reflecti din nou soarele ;i norii.

Toate acestea pot umple de bine, de r5.u ocopildrie, ba chiar, la nevoie, ;i o viagi intreagS.Cici totul aici vorbeste in permanentS" si cu for-

!d cuvAntutr Domnului, asa cum oamenii nu arputea niciodatS. Cine l-a auzit asa in copilirie,acestuia ii risuni apoi in minte o viati" intreagS,dulce, puternic, teribil qi nu scapi niciodati dinmrejele lui. Cei care sunt acasi in muntii aceiapot studia ani intregi filosofie sau stiinlele natu-rii;i si se dezici complet de bunul Dumnezeu --dar cAnd simt sau aud din nou fohnul, letremurS. inima in piept aqa cum se frAnge lem-nul putred, cu gAndul Ia Domnul qi la moarte.

Casa tatilui meu se invecina cu o gridinimicufi, ingriditd. Acolo rodeau o salatS. aspr5",

L6

Peter Camenzind

morcovi ;i varzd., iar mama lS.sase loc qi pentruun micu! si induiositor strat de flori, in care

cresteau destul de amirAte si frri sperantd douitufe de trandafiri, o tu{d cu dalii ;i cAteva Rueda

odorata. LAngd grddini se mai alla o piati mic5,

cu pietri;, care ducea pAni la lac. Acolo se aflau

doui butoaie giurite, citeva scAnduri si ni;tepari ;i jos, la apd, se gisea legati blrcufa noas-

tr5, cArpiti ;i dati cu smoali o dati la cAliva

an| Ziele in care se intimpla asta mi-au rdmas

adAnc intipirite in memorie. Erau zile c:ilde de

inceput de vard, deasupra grddinii se zbenguiau

fluturi galbeni, lacul era neted ca uleiul, albas-

tru qi calm, sclipind incet, crestele muntilor erau

invXluite in cea!5 si in mica piagl cu pietriq miro-sea niprasnic a smoald ;i a vopsea de ulei. Dupdaceea, bircuga mirosea toati vara a smoalS.

Multi ani rnai tdrziu, de fiecare datd cAnd sim-

feam in nas la mare rnirosul straniu de api com-

binat cu cel de smoal5, imi apirea dinainteaochilor krircula noastri qi-l vedeam pe tata cu

mAnecile suflecate manevrAnd pensula, vedeam

norigorii albr5.strii din pipa sa urcAnd in linistea

aerului de varl ;i fluturii de un gaJben aprins inzborul lor nesigur. in astfel de zile, tatil meu era

neobiqnuit de binedispus, fluiera triluri, lucru Ia

ca,re se pricepea deosebit de bine, gi mai cAnta qi

cAte un iodler scurt, dar doar cu.jumitate de

17