hepatitele virale

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A

CUPRINS

CAPITOLUL I

Anatomia Si Fiziologia Ficatului

1. ANATOMIA FICATULUI

I. 2. STRUCTURA FICATULUI

I. 3. VASCULARIZATIA FICATULUI

I. 4. INERVATIA FICATULUI

I. 5. FUNCTIILE FICATULUI

CAPITOLUL II

Hepatitele Virale Acute

II. 1. DEFINITIE

II. 2. CLASIFICAREA HEPATITELOR VIRALE

II. 3. ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE

II. 4. CONDITII FAVORIZANTE

II. 5. ANATOMIA PATOGENICA

II. 6. SIMPTOMATOLOGIE

II.6. 1. EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI

II. 6. 2. Perioada preicterica (prodromala)

II. 6. 3. Perioada icterica ( de stare )

II. 6. 4. Perioada de declin

II. 6. 5. Perioada de convalescenta

II. 7. FORME CLINICE

II. 8. DIAGNOSTIC

II. 8. 1. Diagnosticul pozitiv se pune pe date

II. 8. 2. Diagnostic Diferential

II. 9. EVOLUTIE

II.10. COMPLICATIILE SI SECHELELE HEPATITEI VIRALE TIP A

II. 11 . EXPLORARI SI INFORMATII PARACLINICE

II. 12. PROGNOSTIC

1


CAPITOLUL III

Tratament

III. 1. TRATAMENT IGIENO – DIETETIC

III. 2. TRATAMENT MEDICAMENTOS

III. 3. DISPENSARIZAREA

III. 4. HEPATITA VIRALA SI SARCINA

III. 5. Hepatita Virala – Boala Profesionala A Personalului Medico -

Sanitar

CAPITOLUL IV

Profilaxia

IV.1. PROFILAXIA HEPATITEI POST – TRANSFUZIONALA

IV. 2. PROFILAXIA HEPATITEI PROFESIONALA

IV. 3. PROFILAXIA SPECIFICA

IV. 4. PROFILAXIA TRANSMITERII PERINATALA

CAPITOLUL V

Rolul Asistentei Medicale In Ingrijirea Pacientilor Cu Hepatita Virala Tip A

CONCLUZII

PREZENTAREA CAZURILOR DE HEPATITA VIRALA ACUTA

BIBLIOGRAFIE

2


CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI

I. 1. ANATOMIA FICATULUI

Este cea mai mare glanda anexa a tubului digestive. Este situat in etajul

supramezocolic, in partea dreapta, sub diafragm, deasupra colonului transvers la dreapta

stomacului. Are o consistenta ferma si o culoare bruma. Are forma unui ovoid taiat oblic,

avand 28cm in sens transversal si 16cm in sens antero-posterior. Ficatul are o fata superioara,

una inferioara, o margine inferioara si o margine posterioara, mai lata.

Fata superioara (diafragmatica) este divizata in doi lobi: stang si drept. Lobul stang e

mai mic decat cel drept. Prin intermediul diafragmei, fata superioara vine in raport cu inima,

invelita de pericard, si cu bazele celor doi plamani, tapetate de pleura.

Fata inferioara (viscerala) este parcursa de trei santuri, dintre cele doua sunt sagitale

(longitudinale), iar al treilea transvers. Santul transvers reprezinta hilul ficatului prin care artera

hepatica, vena porta, nervii hepatici, ies limfaticele si caile biliare. Santul sagital (longitudinal)

stang contine, in segmentul anterior, ligamentul rotund provenit prin obliterarea venei oblicale

iar in segmentul posterior cordonul fibros .

Santul sagital (longitudinal) drept prezinta, in segmental anterior, fosa cistica in care se

gaseste vezica biliara, iar in segmental posterior vena cava inferioara.

Cele trei santuri impart fata viscerala a ficatului in patru lobi:

Lobul stang;

Lobul drept;

Lobul patrat;

Lobul caudat;

Marginea inferioara este ascutita. Prezinta doua incizurii, una la stanga incizura

ligamentului rotund, cea de-a doua la dreapta, incizura cistica .

3


I. 2. STRUCTURA FICATULUI

La exterior, ficatul este acoperit de peritoneul visceral . Sub peritoneul visceral se afla

capsula fibroasa a ficatului (capsula Glisson). De unde pleaca septuri conjunctivo-vasculare,

care patrund in parenchimul hepatic, delinitand lobulii hepaticii, care sunt unitati anatomice si

functionale ale ficatului. Lobulii sunt vizibili cu ochiul liber.

Lobulul hepatic este format din celule hepatice (hepatocite), din capilare sinusoide, din

vena centrolobulara spre care converg sinusoidele si din caniculele biliare intralobulare.

Celulele hepatice sunt dispuse in spatiu sub forma unor placi sau lame, formate dintr-un

singur rand de celule. In grosimea unei lame se formeaza caniculele biliare intralobulare.

Celulele hepatice, hepatocitele, sunt relativ mari, de forma poliedrica si apar pe sectiune sub

aspect poligonal. Celula hepatica poate sa-si verse secretia fie in caniculele biliare (secretia

exocrina) , fie in sinusoide (secretia endocrina).

I. 3. VASCULARIZATIA FICATULUI

Ficatul are o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala.

Vascularizatia nutritiva este reprezentata de artera hepatica care aduce la ficat sange

incarcat cu O2

Vascularizatia functionala este realizata de vena porta. Vena porta aduce la ficat sange

incarcat cu substante rezultate in urma absorbtiei intestinale.

Limfaticele ficatului ajung in ganglionii din hilul ficatului (ganglionii hilari), si de aici

in ganglionii celiaci.

I. 4. INERVATIA FICATULUI

Inervatia ficatului este asigurata de plexul hepatic format din fibre simpatice si

parasimpatice. Plexul hepatic se desprinde din plexul celiac.

Caile biliare sunt conducte prin care bila, secretata continuu de celule hepatice, ajunge

in duoden numai atunci cand ajung aici produsii digestiei gastrice. Caile biliare prezinta doua

parti: una intrahepatica , alta extrahepatica

4


Caile biliare intrahepatice sunt canalicule biliare intralobulare, colangiolele( canalicule

Hering), canaliculele perilobulare si intralobulare. Acestea din urma formeaza doua canale

hepatice: stang si drept.

Caile biliare extrahepatice cuprind un canal principal ( canalul hepatocoledoc) si un

aparat diverticular( format din vezica biliara si canalul cistic).

Canalul hepatic comun se formeaza din unirea, la nivelul hilului, a celor doua canale

hepatice, stang si drept.

Vezica biliara (colecistul) este un rezervor in care se depoziteaza bila in perioadele

interdigestive. Vezica biliara este situata pe fata viscerala a ficatului. Are forma de para, cu

lungimea de 8-10 cm si latimea de 4cm . Capacitatea ei este de 50-60cm3.

I. 5. FUNCTIILE FICATULUI

Functia biliara (biligeneza) – secretia biliara rezulta din activitatile celulelor Kupffer si

celulelor hepatice. Bila se varsa in intestin in cantitati de 600-1000ml/24 ore.

Sarurile biliare reprezinta cel mai important component al bilei. Ele indeplinesc mai multe

activitati:

- participa la emulsionarea grasimilor in intestin si la stabilirea acestor emulsii; prin

aceasta se mareste enorm suprafata particulelor grase, intensificandu-se atacul

enzimatic. Insasi actiunea lipazei pancreatice este activata de sarurile biliare.

- au rol important in absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E si K), absorbtia

fierului si calciului alimentar;

- stimuleaza secretia biliara prin actiunea lor coleretica, rol important in stimularea

peristaltismului intestinal si rol de mentinere a echilibrului microbismului intestinal.

Functia metabolica – se refera la toate substantele nutritive:

- glicogenetica – sintetizeaza glicogenul din glucoza, scindeaza

glicogenul in glucoza, formeaza glicogen din grasimi si acizi

aminati;

- adipogenetica – in ficat se depoziteaza grasimi. El antreneaza grasimile de rezerva din

organism in caz de inanitie.

Sintetizeaza grasimi din acizi grasi, transforma glucidele in

exces in grasimi si invers.

Joaca rol in esterificarea colesterolului.5


- functia proteinoformatoare – sintetizeaza albumine si globu-

line, contribuind la mentinerea echilibrului proteinemiei ;

sintetizeaza fibrinogenul si protrombina cu rol in coagulare;

- functia ureogena a ficatului – consta in a fabrica uree din

acizi aminati in exces, uzati sau nefolositi in sinteze;

- intervine in metabolismul mineralelor : Cl, Na, K, Cu, Fe,

(este depozit de fier);

- rol in metabolismul apei, regland diureza prin neutralizarea

unor hormoni (suprarenali, estrogeni, antidiuretice);

- este depozit de vitamine liposolubile si hidrosolubile. Ficatul

reprezinta cel mai bogat depozit de vitamina A din organism

aproximativ 95%;

- sintetizeaza fermentii – arginaza, ureaza, care intervin in

procesele urogene din ficat; tributiraza, care intervine in

arderile acizilor grasi; fosfatazele si fosforilazele cu rol

in fosforilarea grasimilor si glucidelor; transaminaza care

favorizeaza reactiile dintre metionina si colina.

Functia hematopoietica – ficatul formeza hematii in perioada intrauterina a fatului, fiind

in acelasi timp si loc de distrugere a hematiilor imbatranite. Ficatul are rol in reglarea

echilibrului acido-bazic intervenind in transformarea acidului lactic in glucoza, formarea

amoniacului din acizi aminati;

Functia antitoxica – neutralizeaza substantele toxice endogene si exogene;

Functia de termoreglare – ficatul genereaza caldura in stare de repaus.

6


CAPITOLUL II

HEPATITELE VIRALE ACUTE

II. 1. DEFINITIE

Hepatita epidemica este o boala infectioasa transmisibila, aparand spontan sub forma epidemica sau chiar pandemica.

Este provocata de un virus filtrabil specific (virusul hepatitic), care este introdus in

organism pe cale digestiva, sau accidental, pe cale parenterala provocand o imbolnavire

generala a organismului si in mod deosebit a parenchimului hepatic.boala se manifesta prin

semne de infectie generala si prin simptome digestive si hepatice, insotite sau nu de icter.

II. 2. CLASIFICAREA HEPATITELOR VIRALE

Hepatitele sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de

virusuri hepatotrope (A, B, C, D si E) ce prezinta doua modalitati distincte de transmitere : una

digestiva pentru virusurile A si E si alta parenterala pentru virusurile B, C si D.

a) Hepatita virala A (HVA) – denumita candva si hepatita epidemica, este cauzata

de un enterovirus (HVA) cu transmitere fecal-orala; evolueaza de regula favorabil cu vindecare

si imunitate durabila;

b) Hepatita virala B (HVB ) – denumita candva serica, datorita transmiterii

parenterale a agentului cauzal (HVB) un dezoxiribovirus, cu mare rezistenta in mediul extern;

evolueaza uneori sever, cu deces prin coma hepatica, sau cu cronicizare in 10-15% din cazuri,

putand duce la ciroza hepatica. Persistenta virusului in sange si pe tumori pe timp indelungat si

marea lui rezistenta confera bolii particularitati epidemiologice;

c) Hepatita virala C (HVC) – s-a desprins din grupul hepatitelor zise non-A, non-

B (nici A, nici B); se transmite pe cale parenterala, ca si precedenta, survenind mai ales (dar nu

numai), posttransfuzional; este cauzata de un flavivirus din familia toga viridae, VHC, un

ribovirus are evolutie similara cu hepatita B, posibil severa si deseori (pana la 50%) cu

cronicizare;

d) Hepatita virala D (HVD) – sau delta, cum a fost numita prima data, este

cauzata de un ARN-virus, defectiv, care nu se dezvolta decat in prezenta VHB cu al carei

invelis antigenic de suprafata (Ag HBS) se acopera. Boala evolueaza sever, potentandu-se cu

HVB si se transmite tot parenteral ca si precedentele (B si C);

7


e) Hepatita virala E (HVE) – s-a desprins si ea din grupul non-A, non-B, fiind

determinata de un ARN-virus, calcivirus, distinct de VHA, desi epidemiologic si

simptomatologic se apropie mult de hepatita A.

II.3. ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE

Hepatita virala A este provocata de un enterovirus (HVA) cu transmitere fecal-orala,

sau pe cale digestiva. S-au descris epidemii hidrice si mici focare epidemice dupa consum de

stridii si moluste.

De regula contagiunea se face prin contact direct dar se poate face si indirect, in

conditiile unor deficiente de igiena personala, comunala si alimentara.

Rezistenta virusului fiind mare in mediul extern, se explica intensa circulatie a

virusului hepatitei A, care duce la o morbiditate mult mai mare decat arata cazurile icterice (10

cazuri anicterice la 1 caz icteric) mai ales in colectivitatile scolare. Se realizeaza astfel o

imunizare naturala, de cele mai multe ori oculta, care creste cu varsta.

Eliminarea fecala a virusului dureaza de obicei o saptamana inainte de debutul icterului

si o saptamana dupa. Infectia cu virus A confera imunitate, neexistand purtatori cronici de

virus hepatitic A.

II. 4. CONDITII FAVORIZANTE

Factorii care favorizeaza imbolnavirea si predispun la o evolutie mai grea a boli sunt

urmatorii :

a) Varsta - Hepatita apare cel mai frecvent la copii la care din fericire, evolutia este mai

usoara. Exista o singura exceptie :sugarii fac de regula o hepatita mai grava si de

aceea copilul mic face o forma mai severa de hepatita. Persoanele mai in varsta fac o

hepatita mai severa.

b) Factorii predispozantii si agravantii :

- persoanele mai expuse sa faca hepatita sau hepatita mai severa sunt: cei care fac abateri

frecvente de la regulile elementare de igiena (personala si alimentara);

- cei care se hranesc unilateral sau insuficient;

- persoane obeze, care se alimenteaza in exces, si care au de regula un ficat “sufocat de

grasimi” cu slaba rezistenta la imbolnavire. Acestia sunt predispusi la o evolutie mai grea a

bolii;

8


- cei care sufera de bolii de stomac si intestin, care se nutresc insuficient cu diete sarace

in factorii nutritivi;

-persoanele care abuzeaza de conserve, de mancaruri complicat preparate (sosuri,

condimente, grasimi prajite), ca si cei care nu consuma alimente proaspete (fructe si

zarzavaturi cu vitamine) sunt predispusi sa faca hepatita cu “forma mai dificila”.

II. 5. ANATOMIA PATOGENICA

Leziunile din hepatita virala acuta au fost cunoscute mai bine dupa practicarea pe scara

larga a noilor metode de cercetare: laparascopie, punctie- biopsie hepatica si microscopie

electronica.

La examenul microscopic al formelor obisnuite ficatul este putin modificat uneori de

culoare inchisa. In formele severe ficatul este micsorat cu capsula zbarcita de culoare deschisa

cenusie rosiatica sau galbuie (distrofie hepatica acuta) in unele situatii suprafata ficatului

prezinta infundari alterand cu ridicaturi mai deschise la culoare (distrofie hepatica acut,

subacuta). La examenul macroscopic apar modificari atat in parenchim si in mezenchim .

Celulele hepatice pot prezenta tumefieri si leziuni de tip degenerativ ori de tip necrotic;

apar infiltrarii celulare in spatiile porte si perii lobularii: leziuni de vascularitate, trombibiliari,

proliferare Kupfferiana. Reticulul de sustinere este patrat. Concomitent cu acest aspect pot fi

observate si semen de regenerare hepatocelulare. Arhitectomia este pastrata. In formele severe

leziunile de necroza sunt foarte extinse ; apar zone de regenerare nodulare cu tesut conjunctiv;

multe venule prezinta leziuni de degenerescenta grasa,reticulul de sustinere este pe alocuri

distrus, arhitectomia numai este pastrata in intregime.

Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii moderate, de tip

edematos si cu caracter versibil. Sunt interesate in mod deosebit caile biliare, duodenul si

pancreasul dar si stomacul si restul tubului digestiv pot fi cuprinse de procesul inflamator.

Simptomatologia anatomiei patogenice - Infectie digestiva pentru hepatita A si E si

parenteral hepatitele B,C si D ,perioada de incubatie este mare de 2-6 saptamani pentru

hepatitele enterale si 2-6 luni pentru hepatitele parenterale,asimptomatica.

II. 6. SIMPTOMATOLOGIE

9


Se afirma ca 10% din hepatitele virale de tip A sunt manifeste clinic, mai ales la adulti,

copiii facand forme usoare sau asimptomatice

II.6.1 EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI

Examenul de laborator al sangelui pentru explorare : - Sindromul de hepatocitolize ;- Sindromului de deficit functional ;- Sindromului colestatic

Recoltarea sangelui: sangele se recolteaza de obicei pentru examinari hematologice,

parazitologice, biochimice, serologice, microbiologice si virusologice. Se poate recolta sange

capilar, venos arterial.

Hemoleucograma consta in determinarea numarului de elemente figurate: eritrocite

(4,5-5mil/mm3 femei) ; reticulocite 10-15%; hemoglobina 15-2g/100mlbarbati; 13-2g/100ml

femei ) leucocite 4200-8000/mm3 ; limfocite (20-40% ) monocite (4-8% ) ; trombocite 150-

400.000/mm3.

Viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) : Rapiditatea cu care se produce

depunerea hematiilor (1-10mm/1h,7-15mm/2h ; 2-13mm/1h ; 12-17mm/2h femei ).

Examene biochimice:

Se efectueaza prin punctie venoasa, dimineata, bolnavul fiind „a jeune”.

Sideremia – consta in determinarea cantitatii de fier in singe, in hepatita virala se

observa o crestere.

Se recolteaza 10ml de sange intr-o eprubeta cu ac de platin fara seringa; valoarea

normala este de 100 – 160ml.

Transaminaza, fosfataza alcalina – consta in dozarea enzimelor celulare, se recolteaza

5 – 10ml sange venos, dimineata pe nemancate, fara substanta anticoagulanta; valorile normale

sunt:

- TGO = 2 – 20u.i;

- bilirubina totala = 0,6 – 1 mg;

- bilirubina directa = 0,1 – 0,4mg%

- fosfataza alcalina = 2 – 4u.i.

10


Electoforeza – serveste pentru determinarea cantitativa a fractiunilor proteice din

sange. In hepatita virala se constata o crestere.

Indicele de protombina – tip Quick – protombina este sintetizata in ficat, de aceea

imbolnavirile parenchimatoase se arata deficit de protombina.

Ureea si creatinina – in hepatita virala se observa o crestere. Val. normale:

- uree = 0,20 – 0,40g/ 1000ml

- creatinina = 0,6 – 1,20mg%

Glicemia – reprezinta cantitatea de glucoza din sange, in hepatita virala acuta este

normala. Val. normla = 0,80 – 1,20gr%

Examenele serologice – cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor in serul

bolnavului. In hepatita virala se cauta AgHBs.

Examenul urinii – examenul urinii informeaza asupra starii functionale a rinichilor sau

a altor organe, in acest caz ficatul.

Examenul materiilor fecale – se efectueaza fie dupa o defecare spontana, fie dupa

administrarea unor substanta purgative sau clisma. Este foare important ca fecalele trimise

pentru analiza de laborator sa nu fie amestecate cu urina, bariu ( dupa examene radiologice),

grasime si apa ( dupa clisme).

Examenul endoscopic

Laparoscopia – este o metoda de examinare a suprafetei ficatului cu ajutorul

laparoscopului. Pot fi exploatate fata inferioara si marginea anterioara. Este utila mai ales in

neoplasme si hemoragiile cu icter, in plus sunt cercetate vezicula biliara si o parte din caile

biliare. In leziunile circumscrise, laparascopia permite efectuarea unei biopsii dirijate.

Examenul morfologic

Punctia – biopsie hepatica este unul dintre cele mai utile mijloace de diagnostic, cu

conditia ca leziunile sa fie difuze. In unele situatii, cum este cazul suspiciunii de cancer,

punctia – biopsie se executa sub controlul laparoscopului.

11


II. 6. 2. Perioada preicterica (prodromala) – are o durata de 3-7 zile pana la 2

saptamani, poate uneori lipsii boala incepand cu icter sau poate dura mai mult.

Simptomatologia se instaleaza relativ treptat si incubatia este in medie 25 de zile (2-6

saptamani).

Principalele simptome sunt cele digestive si anume : anorexie, inapetenta, greturi,

varsaturi, jena epigastrica cu caracter continu, balonari postprandiale, modificari de scaun

(constipatie sau diaree). Pot prezenta dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta.

Simptomatologia prodromala poate fi dominata si de alte manifestari: febra in 2-4% din

cazuri, cu intensitate si durata variabile ( 37,2*-37,5*C) si durand cateva zile, cefalee, dureri

musculare generalizate (curbatura musculara), catar respirator (intalnit mai ales la copii),

imbracand un aspect pseudogripal.

In alte cazuri, simptomele dau un aspect pseudoreumatismal (in 6% din cazuri) cu febra

si artralgii care mimeaza un RAA care nu cedeaza la antiinflamatoare.

Debutul mai poate fi de tip nervos cu simptome neuropsihice ca : astenie, ameteli,

cefalee, insomnie, irascibilitate, somnolenta.

Mai rar apar modificari cutanate ca eruptiile cutanate de tip urticarian ( in 2-5% din

cazuri).

La examenul obiectiv se constata o hepatomegalie moderata, cu ficatul usor sensibil si

eventual o splenomegalie discreta.

Examenele de laborator evidentiaza : urobilinogenurie, cresterea transaminazelor, VSH

normal sau scazut.

II. 6. 3. Perioada icterica ( de stare ) – este dominata de aparitia unui sindrom

icteric. El se instaleaza de obicei in cateva zile, incepand cu fata si mucoasa conjunctivala

(unde fondul alb al sclerei permite observarea precoce a coloratiei galbene), apoi se

generalizeaza pe trunchi si membre.

In aceasta faza, simptomele obiective din faza preicterica se atenueaza sau dispar ,

apetitul revine, starea subfebrila dispare.

In perioada de stare icterul se mentine la nivelul maxim de intensitate atins. El poate fi

discret, moderat, intens sau foarte intens, iar nuanta lui este de obicei galbena (icter flavinic),

sau poate fi franc (portocaliu sau rubiniu).

12


Durata icterului este in medie 2-4 saptamani, insa poate fi prelungita in formele

colestatice, in care nuanta lui devine galben-verzuie sau galben-teroasa, amintind icterul

obstructiv („verdiu”, „melas”) si se insoteste de prurit.

Urina este hipercroma (colurica), iar scaunele usor decolorate (hipocolice). Diureza

scade sub 1.000ml, putand ajunge la 500ml (oligurie).

Pe langa sindromul icteric, se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul

costal cu cativa cm, fiind de consistenta moale si dureros la palpare, cu marginea ascutita, bine

delimitata.

Caile biliare, stomacul, duodenul si pancreasul sunt implicate in procesul infectios,

afectarea lor manifestandu-se prin diverse tulburari: constipatie, dureri, flatulenta, balonari,

pirozis. Splina este moderat marita, in special la tineri si copii.

Tensiunea arteriala scade in cursul hepatitei, ritmul cardiac este bradicardic in timpul

perioadei icterice. Examenele de laborator evidentiaza :

- bilirubina crescuta la 10-30mg%;

- in urina exista bilirubina si saruri biliare;

- imunoglobinele cresc;

- transaminazele sunt crescute.

II. 6. 4. Perioada de declin – se caracterizeaza printr-o regresiune treptata, alteori mai

rapida a simptomelor din perioada de stare. In aceasta perioada dispar tulburarile digestive

majore, reapare apetitul, scaunul se recoloreaza, dispare astenia, apare poliurie cu decolorarea

urinii.

Modificarile umorale din perioada de stare dispar : apare o hemodilutie, cu cresterea

diurezei, bilirubinemia scade catre cifra normala, VSH-ul creste usor.

II. 6. 5. Perioada de convalescenta a hepatitei virale acute este lunga (2-4 luni); se

manifesta prin disparitia sindromului icteric, bilirubinemia scade sub 10mg%, ficatul se

normalizeaza, apetitul este prezent, scaunul are aspect normal.

13


II. 7. FORME CLINICE

Dupa etiologie – hepatita A se caracterizeaza prin prodrom digestiv febrilastenic, de

scurta durata, evolutie favorabila a bolii, fara sfarsit letal si cronicizare.

Dupa evolutie si gravitate se deosebesc :

- forme anicterice caracterizate prin lipsa sindromului icteric, caracterizate prin

simptome digestive (greata, anorexie, balonare abdominala, uneori varsaturi), hepatomegalie

dureroasa, dureri articulare si musculare, astenie, urini reduse si inchise la culoare.

Recunoasterea lor se face in context epidemiologic si prin examen de laborator (probe

functionale hepatice);

- forma comuna.

Dupa durata bolii :

- forme scurte (abortive, fruste) – evolueaza in cateva zile, cu astenie, greata, ameteli,

tulburari abdominale minore;

- forme prelungite – dureaza 2-3 luni, putandu-se intinde la 1-2 ani. Se caracterizeaza

printr-un icter pronuntat, luand aspect cenusiu-verzui, cu mucoase intens colorate in galben,

slabire pronuntata, o hepatomegalie de consistenta ferma, treptat dura, splenomegalie de

consistenta crescuta, persistenta tulburarilor digestive si deseori oscilatii febrile si prurit;

- forma prelungita simpla.

Dupa intensitatea bolii :

- forme severe – in mai putin de 24 de ore evolutia se precipita catre marea insuficienta

hepatica;

- forma comatoasa (fulminanta) – apare cu totul exceptional, cam 1/10.000 cazuri,

este numit si marea insuficienta hepatica, apare rar si numai in hepatitele B, posibil in C si D.

Distrofia acuta a ficatului (atrofia acuta) apare de obicei la tineri in cursul unei hepatite

obisnuite, in prima parte a bolii. Debuteaza cu agitatie psihomotorie, stare de torpoare si apoi

coma; sindromul hemoragic este prezent, ficatul este mic, abia percutabil. Distrofia subacuta

hepatica (forma fulminanta) sfarseste fie printr-o ciroza, fie letal.

14


Dupa varsta :

- la copil hepatita evolueaza de obicei mai usor decat la adult, dominand in etiologie

virusul hepatitic A. Hepatomegalia este accentuata si persista, icterul este mai putin intens si

dureaza mai putin. Adenopatiile sunt mai frecvente decat la adult. La inceputul bolii s-a

observat un facies particular: pometii rosii, paloare periorala cu tonalitate subicterica si buzele

colorate intens in rosu inchis (aspect de buze vopsite), amintind masca Filatov din scarlatina,

„masca de hepatita”.

- la sugar hepatita virala evolueaza sever, cu letalitate de 8-17%, dominand in etiologie

virusul hepatitei B.

- la batrani hepatita virala apare mai rar, evolueaza mai sever, date fiind

particularitatile varstei.

- la gravida hepatita virala evolueaza mai sever in ultimile luni. In primele luni,

hepatita evolueaza obisnuit, insa poate influenta nociv sarcina (nasteri premature, imaturitate,

mortalitate fetala), putand sa constituie motiv de intrerupere a cursului sarcinii.

II. 8. DIAGNOSTIC

II. 8. 1. Diagnosticul pozitiv se pune pe date :-date epidemiologice: contact infectat cu cazuri similare, focar epidemic, familial sau

de colectivitate, contacte profesionale, posibilitatea de inoculare parenterala, transfuzii de

sange sau derivate de sange , hemodializa, injectii cu instrumentar nesterilizat.

- date clinice: variatele tipuri de debut, tulburari dispeptice persistente, astenie

inexplicabila, hipercromia urinii, hepatomegalia dureroasa;

- date de labolator nespecificate si specificate;

- nespecifice- cresterea valorilor pana la 1000-2000u.i ale enzimelor TGO,TGP;

Fosfataza alcalina ( valori normale : 80-120mg% ) creste la valori de 200-500mg%

fiind revelatoare a leziunilor hepatice.

Modificarile proteinelor serice care apar in hepatita virala se pun in evidenta prin teste

de diproteinemie si electroforeza.

-reactia timol > 4UML

-reactia sulfat de Zn> 10UML

- reactia Takata-Ara +++

15


Leucemie cu neutropenie, USA normal chiar scazut specifice ( Markarii de virusuri

hepatice).

Decelarea antigenului hepatitei A in materiile fecale in primele 14 zile.

Detectarea anticorpilor specifici anti VHA. IgM apar precoce in sange dar dispar dupa

10-14 zile de boala pun diagnosticul de hepatita A. IgG apar tarziu in sange dar persista

uneori toata viata semn de imunitate. Decelarea antigenului HBs in sange cu 4-8 saptamani

inaintea debutului bolii persista luni-ani gasirea pune diagnosticului de certitudine, daca gasim

in sange anticorpii specifici anti- HBc arata tendinta de vindecare.

AgHBc in hepatocit, nu se poate identifica persista mult daca gasim anticorpi specifici

anti-HBc este de rau augur deoarece denota ca organismul se straduieste sa blocheze virusul

din celula hepatica. Antigenul virusului hepatitei C nu se poate depista in sange.

II. 8. 2. Diagnostic Diferential

Diagnosticul diferential va fi facut atat in perioada preicterica, icterica, cat si in

perioada de declin.

In faza preicterica deosebim hepatita epidemica de :

- dispepsiile febrile;

- gripa;

- reumatism articular acut;

- gastrita;

- toxinfectii alimentare;

- debutul altor boli infectioase.

In perioada icterica diagnosticul va fi facut cu celelalte afectiuni insotite de icter :

- mononucleoza infectioasa;

- hepatita toxica;

- icterul produs de colica biliara;

- icterele hemolitice.

16


II. 9. EVOLUTIE

Evolutia hepatitei epidemice prezinta in majoritatea cazurilor un caracter ciclic,

dezvoltandu-se pe anumite perioade : incubatie, perioada preicterica, perioada de stare,

declinul si convalescenta.

Hepatita virala evolueaza spre vindecare completa intr-un interval de 3-4 saptamani.

Formele care trec de 3-4 luni au tendinta la permanentizare.

O parte din bolnavi raman cu suferinte extrahepatice, iar altii trec spre hepatita cronica,

ca urmare a hepatitei acute.

Unii bolnavi de hepatita epidemica raman in stadiul preicteric, ulterior acestia suferind

aceleasi consecinte, ca si cei care au prezentat o forma comuna.

In situatiile in care faza icterica dureaza pana la 6 saptamani, pot surveni si recaderi

preicterice la intervale de cateva zile sau saptamani.

Daca icterul revine dupa 3 luni de la disparitie, se considera ca este vorba de o noua

imbolnavire ( reinfectie ). Recaderile si reinfectiile au in general o evolutie mai severa.

II. 10. COMPLICATIILE SI SECHELELE HEPATITEI VIRALE TIP A

In cursul hepatitei epidemice pot surveni, datorita anergiei create de infectia virotica si

datorita unor factori favorizanti, complicatii ca: staza biliara, angiocolite si colecistite

bacteriene, cu diferiti coci si colibacili, insotite de febra, frisoane, dureri puternice in

hipocondrul drept si inrautatirea starii generale.

Datorita starii de anergie, bolnavii sunt expusi unor infectii intercurente bacteriene (mai

ales streptococice), sau virale (viroze respiratorii).

In perioada de regresie a icterului, pot sa apara infectii biliare, favorizate de dischinezia

posthepatica.

S-au descris cazuri foarte rare de anemie aplastica, cu pancitopenie prin aplazie

medulara. O alta complicatie hematologica este anemia hemolitica, ce apare in convalescenta.

Dintre sechele, cele mai grave se refera la starea parenchimului hepatic.

Una din sechelele grave ale HVA este cronicizarea. Ea survine intr-o proportie de

aproximativ 10% dupa hepatita tip B si 40-50% dupa hepatita tip C si nu survine deloc dupa

hepatitele D si E .

17


Cea mai grava sechela a hepatitei este ciroza hepatica, care se dezvolta treptat, dintr-o

hepatita cronica icterica, alteori dintr-o hepatita anicterica.

Dintre sechelele biliare pot aparea : dischinezii, colecistite si angiocolite.

II. 11 . EXPLORARI SI INFORMATII PARACLINICE

Testele enzimatice pun in evidenta leziuni celulare hepatice (citoliza), care elibereaza in

sange o serie de enzime. Cresterea activitatii enzimelor ALAT (TGP) si FIFA incepe foarte

precoce, inca din perioada preicterica.

Numarul de leucocite este normal sau scazut, formula leucocitara arata limfocitoza si

monocitoza.

Testele de coagulare au valori ce deceleaza insuficienta hepatocelulara.

Explorarea functiilor hepatice in perioada preicterica pun in evidenta lezarea

parenchimului hepatic.

Determinarea bilirubinei totale, precum si a bilirubinei indirecte si directe este foarte

utila in perioada preicterica. La inceput creste bilirubina indirecta si apoi cea directa.

Probele de disproteinemie cerceteaza stabilirea proteinelor in diferite solutii, punand in

evidenta dezechilibrul acestora, tendinta la precipitare.

II. 12. PROGNOSTIC

Prognosticul hepatitei cu virus A necesita masuri igienico-sanitare privind apa potabila,

alimentele, toaletele si igiena personala. Nu trebuie omisa nici posibilitatea transmiterii prin

muste. Izolarea este obligatorie.

Masurile de prevenire ale hepatitei epidemice vizeaza atat factorii epidemiologici

principali, cat si pe cei favorizanti:

Profilaxia trebuie sa inceapa cu o depistare completa si precoce a tuturor

formelor de infectie cu virusul hepatitei epidemice, omul bolnav si purtatorii sanatosi de virus.

Toate cazurile se vor anunta nominal, cu adresa. O mare atentie se acorda

raportarii cazurilor din sectorul alimentar si din colectivitati.

Izolarea trebuie aplicata atat bolnavilor cat si suspectilor, pana la infirmare.

Izolarea se va face in spitale (sectii) de boli infectioase.

18


Organizarea spitalizarii trebuie sa aiba in vedere aplicarea masurilor de

dezinfectie a rufelor si obiectelor bolnavilor, dezinfectia instrumentelor medicale prin fierbere

(30 minute la 100 grade celsius).

Dezinfectia termometrelor se va face cu solutie de permanganat de K 1% sau

cloramina 1%.

Personalul care ingrijeste bolnavii va respecta normele de asepsie si antisepsie

in toate manoperele efectuate.

Dupa contactele infectante (cu sange sau materii fecale) se vor spala si

dezinfecta riguros.

Se vor respecta masurile de igiena alimentara prin protectia alimentelor

(fierberea laptelui, spalarea fructelor).

Se vor spala mainile cu apa curenta si sapun, se va efectua igiena individuala.

Se vor proteja sursele de apa de contaminarea cu dejectii umane.

In conditii speciale de expunere se recomanda utilizarea de apa fiarta (ceai) si

alimente fierte sau curatate bine.

Se va efectua control sever al muncitorilor din sectorul alimentar (inclusiv

contactii celor bolnavi).

Profilaxia specifica in hepatita virala tip A se face prin :

a) imunizare pasiva cu imunoglobuline standard 16% (gama-globuline )

administrate in primele 7 zile de la contact, intramuscular (IM) in doze de 0,02-0,05 ml/kgcorp;

acestea confera protectie de 2-6 luni. Este indicata la contactii cu risc crescut, in cazurile

individuale sau la grupuri care se deplaseaza in teritorii cu endemie crescuta, ori cu conditii

precare de igiena;

b) imunizarea activa cu vaccin produs pe celule diploide umane, inactivat cu

formol, administrat intramuscular (IM) in 2 doze, la interval de o luna si cu rapel la 1 an, care

asigura protectie de 99%, cu durata de minim 10 ani.

19


CAPITOLUL III

TRATAMENT

III. 1. TRATAMENT IGIENO – DIETETIC

La un bolnav cu HVA , repausul fizic si intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii

si pana la disparitia icterului, repausul va fi la pat, apoi in perioada de convalescenta, va fi

relativ (10-12 ore culcat), timp de 2-3 luni.

Bolnavul de hepatita, odata considerat vindecat, isi va putea relua activitatea abia dupa

2-3 luni, cu program de munca redus.

Reluarea timpurie a activitatii pot favoriza trecerea bolii intr-o hepatita cronica, sau

aparitia unei recaderi.

Dieta va tine seama de faptul ca in hepatita virala acuta tip A exista o hipofermentatie

gastrica, biliara si pancreatica si deci sa nu ceara un efort digestiv prea mare.

Alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric, sa contina celuloza, sa fie adaptata

gustului bolnavului.

In regimul alimentar, baza va fi din glucide usor digerabile, cu vitamine si proteine

suficiente , cu o cantitate moderata de grasimi, acestea mai mult de origine vegetala.

Regimul alimentar va fi alcatuit si in raport cu perioada evolutiva a bolii.

In perioada acuta a bolii, cand exista intoleranta gastrica si inapetenta, hrana trebuie

oferita mai ales sub forma de lichide (ceai, compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de

legume, miere, dulceata, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci proaspata, paine prajita).

Alimentele trebuie sa contina cat mai putina clorura de Na (3-4 g/zi) pentru a favoriza

diureza.

Se vor adauga la regim oua fierte moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne slaba (pui,

vitel, iepure) sau peste slab (stiuca, salau), pregatite rasol, cu adaos de ulei si lamaie, morcov

ras.

20


Apoi se trece catre un regim alimentar complet ramanand excluse : produsele prajite,

conserve, muraturi, carne de porc, oaie, gasca, mezeluri, sosuri, condimente picante, produse

de cofetarie ( tort, prajituri, ciocolata, inghetata), alcool, cafea, legume bogate in celuloza.

III. 2. TRATAMENT MEDICAMENTOS

Pentru tulburarile dispeptice (greturi si varsaturi) se administreaza antiemetice ca :

Metoclopramid, Emetiral, Clordelazin sau Torecan. Inapetenta se combate prin

vitaminoterapie.

Persoanelor subnutrite li se va da un regim mai bogat in hidrocarbonate si proteine, un

supliment de vitamine. Dintre vitamine sunt indicate : vitamina B1, B6 si complexul vitaminic

B, vitamina C.

Corticoterapia in hepatita virala acuta este privita ca o medicatie adjuvanta, cu rol

patogenic, simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa. Se administreaza Prednison

1mg/kgcorp, in doza unica la ora 9 sau10 AM, odata la doua zile, cu intrerupere brusca.

Tratamentul patogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si refacerea

morfofunctionala.

In caz de varsaturi se administreaza perfuzii cu solutii glucozate sau saline, ori acizi

aminati. Dozele pot fi de 100-125 ml Glucoza 20-40% si de 1000-2000 ml Glucoza 5%. Se mai

administreaza Neomicina per os 4-6 g/24 ore, perfuzii cu Multiglutin, cu Arginina sorbitol sau

Aspatofort pentru scaderea amoniemiei.

Se corecteaza acidoza, se administreaza oxigen prin sonda nazala in caz de insuficienta

respiratorie, se combate anemia si se controleaza repetat analizele.

In caz de semne de coagulare intravasculara se administreaza Heparina sau

Trombostop.

In complicatiile infectioase se administreaza antibiotice : Penicilina, Gentamicina si

Cefalosporine.

Formele colestatice, cu icter prelungit, se trateaza cu coleretice : Anghirol, Colebil,

Carbicol, Fiobilin, Bilicol.

21


Medicamentele lipotrope si hepatotrope sunt foarte utile mai ales in formele cu

evolutie prelungita. Dintre acestea avem: Mecopar, Metaspar, Aspatofort, Silimarina, Trofopar.

Constipatia se trateaza cu laxative, clisme inalte si reci. Pentru ameliorarea functiilor

hepatice si retragerea tumefactiei hepatice se recomanda aplicarea de caldura pe regiunea

hepatica.

III. 3. DISPENSARIZAREA

Programul de supraveghere consta in dispensarizarea bolnavului aproximativ 2 ani,

controlandu-se starea de sanatate la intervale de 2-3 luni prin controale clinice si examene de

laborator (TGP, bilirubina, teste de disproteinemie, electroforeza). Sunt corectate dupa caz,

tendintele evolutive nefavorabile.

Se recomanda repaus prelungit, dieta si o medicatie metabolica (vitamine, fosfolipide),

medicatii ce restabilesc echilibrul de membrana a celulei hepatice ca Silimarina si Trofoparul,

medicatii ce sprijina ciclul amoniacului catre uree (Aspatofort).

III. 4. HEPATITA VIRALA SI SARCINA

Evolutia hepatitei virale tip A la gravidele cu o buna stare de nutritie si supraveghere a

graviditatii este favorabila.

In ultimele luni de sarcina, evolutia poate fi dificila, chiar la gravidele aflate in bune

conditii. Virusul hepatitei A nu se transmite la produsul de conceptie.

III. 5. HEPATITA VIRALA – BOALA PROFESIONALA A PERSONALULUI

MEDICO - SANITAR

Statistici controlate dovedesc faptul ca personalul sanitar si mai ales medicii, sunt

expusi imbolnavirilor de hepatita.

Privind experienta din ultimul razboi mondial, s-a semnalat frecventa mai mare a

hepatitei epidemice la personalul medical.

22


La expunerea marita la contagiune a personalului medical se adauga frecventa hepatitei

la cei care lucreaza in laboratoarele de serologie si in centrele de colectare a sangelui.

23


CAPITOLUL IV

PROFILAXIA

Masuri fata de sursele de infectie. Bolnavii cu hepatita virala acuta ca si suspectii

depistati se declara obligatoriu si nominal.

Izolarea bolnavilor (iar a suspectilor pana la precizarea diagnosticului) este obligatoriu

in spital pentru o durata variabila de la debutul bolii (2 saptamani pentru hepatita A pana nu se

mai elimina HAV prin scaun; 30 zile pentru hepatita de tip B pana la negativare AgHBs).

Izolarea se face separat pentru fiecare tip de hepatita.

Contactii (receptivi) se iregistreaza si se controleaza periodic clinic prin testele de

laborator. Masurile de dezinfectie curente trebuiesc aplicate riguros. Pentru maini, termometre

instrumentar (autoclavare 12.08%) timp de 30 secunde, formalizare 12h dezinfectie terminala.

Masuri fata de caile de transmitere :

-protectia apei potabile si alimentelor (de la producator pana la consumator) precum si

controlul pers. Respective (igiena , educatie sanitara);

-controlul igienic al colectivitatilor de copii ;

-distrugerea muştelor si gândacilor ;

-sterilizarea corecta a instrumentelor si a diferitelor materiale utilizate in predica

medico-chirurgicala.

IV.1. PROFILAXIA HEPATITEI POST – TRANSFUZIONALA

Include urmatoarele masuri :

- depistarea si excluderea dintre donatori purtatorilor de AgHBs ;

- utilizarea rationala a transfuziilor de sange si a derivatelor; folosirea inlocuitorilor

de plasma;

- protectia cu imunoglobuline umane ( HBIG ) a celor transfuzatii.

IV. 2. PROFILAXIA HEPATITEI PROFESIONALA

Se realizeaza prin :

24


- informarea personalului asupra riscului si asupra masurilor de protectie (tehnica

aseptica, dezinfectie, spalare, purtarea de manusi);

- contolul prezentei de AgHBs si a anticorpilor specifici (anti – AgHBs) la

personalul medico - sanitar cu risc crescut la infectie;

- imunizare pasiva, cu imunoglobuline imane specifice anti - AgHBs a personalului

respectiv un caz de inoculare accidentala;

- imunizare activa cu vaccin hepatic B incepand cu grupele de risc.

IV. 3. PROFILAXIA SPECIFICA

Imunizarea specifica :

Se face in hepatita A, prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard

(Gammaglobuline) in doze de 0,1-0,3 ml/ kilocorl imediat la: contacte cu bolnavi in familie, in

colectivitati de copii , inloculari accidentale. Aplicarea nu se face imediat dupa contactul

infectat. In hepatita de tip B, imunizarea pasiva cu imunoglobuline standard (Gammaglobulina)

in lipsa celor specifice (greu de obtinut) este ineficace in prevenirea post- transfezionale insa

poate fi utile in prevenirea imbolnavirii prin contact sau accidente profesionale in cazul in care

infectia se face cu o cantitate mult mai mica de virus hepatic B, decat in cazul transfuziei.

Imunizarea activa :

- pentru hepatita de tip A recent introdusa in Romania ;

- pentru hepatita de tip B exist mai multe tipuri de vaccin.

1. vaccinuri preparate ci AgHBs obtinute din plasma purtatorilor de AgHBs

(purificate, inactivate si contolate pentru absenta altor virusuri).

2. vaccin hepatic ADN recombinat preparat prin “ingenire genetica“.Durata protectiei

cu vaccinurile AgHBs este de 5 ani (sau mai mult). Revaccinarea se face la 5 ani.

Indicatii :

- Personal medico-sanitar (inclusiv in centrele de sange);

- Pacienti supusi hemodializei;

- Nou-nascutii din mame AgHBs pozitive;

- Cadre medico-sanitare care s-au inoculat accidental cu sange de la pacienti.

25


IV. 4. PROFILAXIA TRANSMITERII PERINATALA

Toate gravidele testate pentru prezenta de AgHBs (repetat la fiecare sarcina) si cu

ocazia orcarui contact infectat.

Nou-nascutii din gravidele AgHBs (+) vor primi imediat (sau in primele 12 h)

imunoglobuline umane specifice anti-AgHBs 0,5ml (100u.i) i.m si in alta parte a corpului

prima doza de vaccine cu AgHBs (10 micrograme pe doza de vaccine plasmatic sau 5

micrograme de vaccine recombinant). Urmatoarele 2 doze urmeaza la cate o luna interval.

26


CAPITOLUL V

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN

INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEPATITA VIRALA

TIP A

Asistenta medicala trebuie sa fie in permanenta langa bolnav pentru a putea observa

culoarea sclerelor (icterul), pruritul, scaunele, diureza, greutatea corporala, modificarile

comportamentului.

Bolnavii cu HVA vor fi amplasati in saloane mici, linistite, asigurandu-le conditii

adecvate de odihna.

Trebuie sa adopte pozitia de clinostatism pentru o irigare buna a ficatului in primele 2-3

saptamani, pana la reaparitia apetitului si disparitia oboselii fizice (asteniei).

Asistenta medicala ii explica bolnavului ca trebuie sa evite leziunile de grataj si

infectarea tegumentelor prin taierea unghiilor, frictiuni cu alcool mentolat.

In caz de gust neplacut (amar) se efectueaza toaleta cavitatii bucale, clatirea cu solutii

aromate.

Asistenta va supraveghea si asigura prezenta tranzitului intestinal prin urmarirea

scaunelor, combaterea constipatiei prin administrare de laxative usoare, clisme inalte si reci.

Combaterea spasmelor dureroase si activarea circulatiei hepatice se face prin aplicatii

locale calde si umede in regiunea hepatica.

Un alt obiectiv important care va fi in atentia asistentei medicale este regimul alimentar

adaptat perioadelor de boala, stiindu-se faptul ca in primele zile toleranta gastrica este scazuta.

Dieta trebuie sa fie predominent lichida, usor de digerat, fara substante toxice, sa ajute

la regenerarea ficatului. Alimentatia trebuie sa contina factori nutritivi in concordanta cu starea

bolnavului, 40-50 calorii/ kgcorp.

Asistenta are rolul de a supraveghea respectarea regimului alimentar, de a fi prezenta

alaturi de infirmiere la distribuirea meselor.

27


CONCLUZII

Hepatita Virala Acuta sa raspandit interuman odata cu cresterea manoperelor medicale

de administrare parenterala a unor produse biologice (sange, plasma, alte derivate de sange),

precum si procedurile de tip invaziv (explorari cu variate instrumente, interventii terapeutice)

infectii cu instrumente incorect sterilizate.

Bolnavii cu hepatita virala acuta vor fi amplasati in saloane mici, linistite, asigurandu-

le conditii adecvate de odihna.

Dieta trebuie sa fie predominant lichida, usor de digerat, fara substante toxice,sa ajute

la regenerarea ficatului. In regimul alimentar, baza va fi din glucide usor digerabile, cu

vitamine si proteine suficiente, cu o cantitate moderata de grasimi, aceasta mai mult de origine

vegetala. De regula contagiunea se face prin contact direct dar se poate face si indirect, in

conditiile unor deficiente de igiena personala, comunala si alimentara.

Rezistenta virusului fiind mare in mediul extern, se explica intensa circulatie a virusului

hepatitei A, care duce la o morbiditate mult mai mare decat arata cazurile icterice (10 cazuri

anicterice la 1 caz icteric) mai ales in colectivitatile scolare. Se realizeaza astfel o imunizare

naturala, de cele mai multe ori oculta, care creste cu varsta.

Hepatita virala evolueaza spre vindecare completa intr-un interval de 3-4 saptamani.

Formele care trec de 3-4 luni au tendinta la permanentizare.

O parte din bolnavi raman cu suferinte extrahepatice, iar altii trec spre hepatita cronica,

ca urmare a hepatitei acute.

28


CAZUL NR.1

NUME: U.PENUME: IVARSTA: 14 aniRELIGIA: Crestin- OrtodoxSEX:FSTATUT SOCIO- PROFESIONAL ACTUAL SAU ANTERIOR: elevSITUATIE FAMILIALA: BunaDATA INTERNARII: 15 iulie 2006MOTIVUL: febra 38 grade C, greata, tegumente colorate.

Conform conceptului stiintific V. Henderson pacientul va indeplini urmatoarele manifestari de independenta: 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

- Puls regulat; T.A.120/70mmHg.2.Nevoia de a elimina.- Scaun normal; urina hipercroma.3.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura.- Sistem osteoarticular si muscular integtu.4.Nevoia de a se imbraca si dezbraca.- Pacientul are capacitatea de a se imbraca si dezbraca singur.5 Nevoia de a comunica cu semenii.- Pacientul e o persoana sociabila6. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori.7. Nevoia de realizare.8. Nevoia de a se recrea.9. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea.

1. NEVOIA DE A BEA SI MANCAPROBLEMA

- Alimentatie inadecvata prin deficit.

SURSA DE DIFICULTATE- Greturi,varsaturi;- Anorexie.

OBIECTIVEPacienta sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi in termen de 3 zile.Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritionalin termen de 6 zile.

29


INTERVENTII DELEGATE

Administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: Metoclopramid- 2supozitoare/zi;-Polizitaminizant S- 2 drajeuri/zi-Ca Efervescent- 3 drajeuri/zi

INTERVENTII AUTONOMESupravegheaza varsaturile; noteaza frecventa lor in foaia de temperatura.Aseaza pacienta in decubit dorsal cu capul intr-o parte.Ajuta pacienta in timpul varsaturilor; o invata sa respire profund si o incurajeaza; asigura un climat confortabil-regim hidric 24h.Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacienta treptat, cu cantitati mici de lichide reci ( sucuri de fructe, ceaiuri).Exploreaza preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise; serveste pacienta cu alimente la o temperatura moderata, in cantitati mici, la ore fixe.

EVALUAREPacienta e echilibrata nutritional.Greutatea corporala se mentine constant.

2 . NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI.PROBLEMA

- Dificultate in a se odihni.SURSA DE DIFICULTATE

- Anxietate

OBIECTIVEPacienta sa-si exprime o stare de bine in termen de 5 zile.

INTERVENTII DELEGATEAdministreaza tratament medicamentos prescris de medic: Fenobarbital – 1comp/zi

INTERVENTII AUTONOMEDiscuta cu pacienta despre obisnuintele sale, modul de a adormi; invata pacienta sa practice exercitii respiratorii inainte de culcare; aeriseste camera.Ofera pacientei o cana cu lapte caldinainte de culcare.Intocmeste un program de odihnacorespunzator organismului.Observa si noteaza calitatea si orarul somnului.

EVALUAREPacienta a reusit sa doarma fara a se trezi in timpul noptii.

30


3. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALEPROBLEMA: HipertermiaSURSA DE DIFICULTATE

- Proces infectiosOBIECTIVESa prezinte o temperatura normala in termen de 3 zile.

INTERVENTII DELEGATEAdministreaza tratamentul prescris: Algocalmin -1supozitor/zi

INTERVENTII AUTONOME- Supraveghaza temperatura corporala, pulsul si T.A.- Aeriseste camera; asigura imbracaminte lejera.- Aplica comprese reci.

EVALUAREPacienta e afebrila.

4 NEVOIA DE A FI CURAT ,INGRIJIT,A-TI PROTEJA TEGUMENTELE.PROBLEMA

- Alterarea tegumentelor si mucoaselor.SURSA DE DIFICULTATE

- Uticarie- Aparitia icterului.

OBIECTIVEPacienta sa prezinte o piele intacta in termen de 2 saptamani.

INTERVENTII DELEGATEAdministreaza tratament medicamentos prescris de medic: Feniramin -3drajeuri/zi.

INTERVENTII AUTONOMEIndruma pacienta sa consume alimente neiritante si neexcitante.Constientizeaza pacienta si familiain legatura cu rolul nociv al alcoolului, tutunului, conservelor, afumaturilor.

EVALUAREPacienta nu prezinta prurit.

5.NEVOIA NEVOIA DE EVITA PERICOLELEPROBLEMA

- Anxietate moderata- Durere epigastrica.

31


SURSA DE DIFICULTATE- Neadaptarea la mediul spitalicesc- Proces infectios.

OBIECTIVE- Sa-si exprime disparitia anxietatii in termen de 4 zile- Sa-si exprime disparitia durerii in termen de 3 zile.

INTERVENTII DELEGATEAplicatii umede, calde, pe regiunea hepatica (activeaza circulatia hepatica, suprima spasmuele dureroase).

INTERVENTII AUTONOMEFavorizeaza adaptarea pacientei la noul mediu;Creaza un mediu optim pentru ca pacienta sa-si poata exprima emotiile, nevoile;Asigura legatura pacientei cu familia prin vizite frecvente.

EVALUAREPacienta a reusit sa se adapteze la mediul spitalicesc;Pacienta are o stare de bine, fara durere.

Tratamentul medicamentos al HVA.Ziua internarii : ziua I

- Medicamente:- Metoclopramid 3supozitoare/zi- Algocalmin- 1supozitor/zi- Feniramin-3 drajeuri/zi

Ziua II : - Metoclopramid -3 supozitoare/zi- Algocalmin- 1 supozitor/zi- Fenobarbital- 1 comp/zi- Feniramina-3 drajeuri/zi- Ca efervescent-3 drajeuri/zi- Polivitaminizant S -2 drajeuri/zi

Ziua III: -identic cu ziua precedentaZiua IV

- Metoclopramid- 2 sup/zi- Algocalmin -1 sup/zi- Fenobarbital -1 comp/zi- Feniramin- 2 dj/zi- Ca efervescent- 3 dj/zi- Polivitaminizant -1comp/zi

Ziua V: - identica cu ziua precedentaZiua VI: - Ca efervescent -3dj/zi

32


- Polivitaminizant S -3comp/ziZiua VII:

- Ca efervescent-3 dj/zi- Polivitaminizant S – 2 dj/zi.

Examene de laborator:- Ziua I : HLG- leucocite =6300/mm3- eritrocite =4,43mil/mm3 - Hb= 12,6g /100ml- Ht=38,5%- TGP=840 U.I.- VSH= 6mm/h- Uree=15mg%.- Ziua II: Glicemie= 72mg%- Calcemie= 7,4mg%- Bilirubina directa=3,5mg%- Fosfataza alcalina= 52 U.I.- Takata-Ara= pozitiv- Tymol= 6 U.M.L- AgHBs absent.

- Ziua III: Ex. urina :urme de albumina, urobilogen crescut.

- Ziua IV : - HLG- leucocite =6200/mm3- eritrocite =4,5mil/mm3 - Hb= 12,8g /100ml- TGP=700 U.I.- VSH= 5mm/h- -Calcemie=7,4mg%- Fosfataza alcalina=51 U.I.- Ziua V: -

- ZIUA VI: TGP= 1980 U.I- Fosfataza alcalina=78 U.I- Glicemie= 98mg%- ZnSO4=13 U.M.L- VSH= 10mm/h

- Ziua VII: Calcemie= 7,6mg%- TGP=630U.I- Hb=12,9g/100ml.

33


CAZUL NR.2

NUME:P.PRENUME: M.VARSTA: 35 aniSEX: MRELIGIE:Crestin- OrtodoxaSTATUT SOCIO-PROFESIONAL ACTULA SAU ANTERIOR: soferSITUATIA FINANCIARA: BunaSPITALIZARI ANTERIOARE: nu a avut internari.DATA INTERNARI: 23 iulie 2006MOTIVUL: Varsaturi, greata, deshidratare, dureri in epigastru,usoara cianoza peri-oro-nazala.

Conform conceptului stiintific V. Henderson pacientul va indeplini urmatoarele manifestari de independenta:

1. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura.- Sistem osteoarticular si muscular integtu.2.Nevoia de a se imbraca si dezbraca.- Pacientul are capacitatea de a se imbraca si dezbraca singur.3.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre.- Coloratie icterica; unghi si par ingrijit.4.Nevoia de a comunica cu semenii.- Pacientul e o persoana sociabila5.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori.6.Nevoia de realizare.7.Nevoia de a se recrea.

1. NEVOIA DE A BEA SI MANCA PROBLEMAAlimentatie inadecvata prin deficit;

SURSA DE DIFICULTATE- Greata si varsaturi;- Anorexie.

OBIECTIVEPacientul sa nu mai prezinte grata si varsaturi in termen de 3 zile.Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de 6 zile..

INTERVENTII DELEGATEAdministrarea medicatiei:

- Alimenteazapacienta parenteral, instituind perfuzii de G 5%.

34


- Administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: Metroclopramid- 1 supozitor de 3ori/zi; Electrovit- 1 drajeu de 3 ori/zi.

INTERVENTII AUTONOMESupravegheaza varsaturile; noteaza in foaia de temperatura.Aseaza pacientul in decubit dorsal cu capul intr-o parte.Ajuta pacientul in timpul varsaturilor, il invata sa respire corect si il incurajeaza; asigura un climat confortabil.Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat cu cantitati mici de lichide reci, date cu lingurita.Exploreaza preferintele pacientului asupra alimentelor permise si interzise; serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderatain cantitati mici, la ore fixe.Sunt contraindicate alimentele grase, carnea grasa,sunca, vanatul, conservele, branza fermentata.

EVALUAREPacientul nu mai prezinta grata si varsaturi.Pacientul e echilibrat nutritional.Greutatea corporala se mentine constant.

2. NEVOIA DE A RESPIRA

PROBLEMA- -Dispnee.

SURSA DE DIFICULTATE- -Obstructia cailor respiratorii.

OBIECTIVEPacientul sa poata respira normal in termen de 24h.INTERVENTII DELEGATE

- Admistrarea medicatie prescrise de medic;- Miofilin;- Oxigenoterapie la nevoie;- Recoltarea analizelor.

INTERVENTII AUTONOMEAsigurarea unui mediu cu aer curat si usor unezit;Pozitioneaza bolnavul in sezand apoi in semisezand;Incalzeste bolnavul cu paturi sau cu sticle cu apa calda;Aspira mucozitatile;Se face cu bolnavul exercitii respiratorii.

EVALUAREPacientul este echilibrat respirator.

35


3.NEVOIA DE A ELIMINPROBLEMA: constipatie.SURSA DE DIFICULTATE

- Alimentatie inadecvata;- Hidratare inadecvata;- Anxietate..

OBIECTIVEPacientul sa fie capabil ca in termen de 4 zile sa aiba un scaun fara dificultati.

INTERVENTII DELEGATEAdministreaza tratamentul medicamentos prescris de medic:

- Ciocolax- ½ tableta(seara la culcare).

INTERVENTII AUTONOMEUrmareste si noteaza in foaia de observatie frecventa si consistenta scaunelor; determina pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide ( sucuri de fructe ceaiuri).Introduce fructe in dieta pacientului: prune, pere, cirese.,etc.Efectueaza la nevoie clisma evacuatoare.

EVALUAREPacientul a reusit o defecatie fara dificultati.

4. NEVOIA DE A DORMI

PROBLEMA- Dificultate in a se odihni.

SURSA DE DIFICULTATE- Anxietate.

OBIECTIVEPacientul sa-si exprime o stare de bine in termen de 5 zile.

INTERVENTII DELEGATEAdministreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: Fenobarbital – 1 comp/zi.

INTERVENTII AUTONOMEDiscuta cu pacientul despre obisnuintele sale;modul de a adormi; invata pacientul sa practice tehnica de relaxare inainte de culcare, aeriseste camera.Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului.Observa si noteaza calitatea somnului.

EVALUAREPacienta a reusit sa adoarma fara a se trezi in timpul noptii.

36


5. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE.

PROBLEMA- Hipertermia.

SURSA DE DIFICULTATE- Proces infectios.

OBIECTIVEPacienta sa aiba temperatura corpului 36-37 grade in termen de 3 zile.

INTERVENTII DELEGATEAdministreaza tratamentul prescris de medic:

- Algocalmin - 1 supozitor/zi.

INTERVENTII AUTONOME- Supravegheaza temperatura corporala; pulsul si T.A.- Aeriseste incaperea, asigura imbracaminte lejera;- Aplica comprese reci;- Recolteaza produse pentru examene de laborator.

EVALUAREPacientul este afebril.

6.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

PROBLEMA- Durere epigastrica.

SURSA DE DIFICULTATE- Procesul infectios.

OBIECTIVESa se amelioreze durerea in termen de 4 ore;

ITERVENTII DELEGATE - - -

INTERVENTII AUTONOME- Comprese umede calde pe regiunea hepatica(activeaza circulatia hepatica,

suprima spasmele dureroase);- Asigura repausul fizic, psihic in perioada acuta.

EVALUAREDurerea sa diminuat.

37


7. NEVOIA DE A INVATA SA-SI PASTREZE SANATATEA.

PROBLEMA- Lipsa de cunostinte.

SURSA DE DIFICULTATE- Inaccesibilitatea la informatii.

OBIECTIVEPacienta sa fie informata in termen de 3 zile privind:

- Boala, tratamentul, ingrijiri necesare, regim, masuri preventive.- Activitatii recomandabile in covalescenta.

INTERVENTII DELEGATE- - -

INTERVENTII AUTONOM- Ofera pacientului informatii referitoare la boala.- Explica pacientului ca HVA de tip A necesita intelegerea si concursul sau.- Explica importanta respectarii regimului alimentar, a repausului la pat( in

perioada icterica) in vindecarea bolii.- Explica pacientului ca intrarea in covalescenta si externarea nu inseamna si

terminarea bolii.

EVALUAREPacientul si-a insusit informatiile primite.


- Medicamente: Metoclopramid 3supozitoare/zi- Algocalmin 1supozitor/zi

Ziua II : - Metoclopramid 3 supozitoare/zi- Algocalmin 1 supozitor/zi- Fenobarbital 1 comp/zi- Electrovit 3 tab/zi- Ciocolax ½ tab/zi- Glucoza 5%- 500 ml/zi

Ziua III:- Metoclopramid 3 sup/zi- Algocalmin 1 sup/zi- Fenobarbital 1 comp/zi- Vitamina C 3 comp/zi- Ciocolax ½ tab/zi

38


Ziua IV:- Identic cu ziua precedenta.

Ziua V:- Fenobarbital 1 comp/zi- Electrovit 3 tab/zi- Vitamina C 3comp/zi- Ciocolax ½ tab/zi

Ziua VI:- Identic cu ziua precedenta.

Ziua VII:- Electrovit 3 tab/zi- Vitamina C 3comp/zi.

Examene de laborator:- Ziua I : HLG- leucocite =6200/mm3- eritrocite =5,3mil/mm3 - Hb= 14,2g /100ml- Ht=40,5%- TGP=2120 U.I.- VSH= 13mm/h- Uree=18mg%.- Ziua II: Glicemie= 98mg%- Calcemie= 9,4mg%- Bilirubina directa=6mg%- Fosfataza alcalina= 86 U.I.- Takata-Ara= pozitiv- Tymol= 6 U.M.L- AgHBs absent.

- Ziua III: ZnSO4= 14 U.M.L- Ziua IV : -- Ziua V: Hb= 14,3g/100ml- VSH=11mm/h- TGP= 2100 U.I- ZIUA VI: TGP= 1980 U.I- Fosfataza alcalina=78 U.I- Glicemie= 98mg%- ZnSO4=13 U.M.L- VSH= 10mm/h-- Ziua VII: TGP= 1800 U.I- Fosfataza alcalina= 70 U.I- ZnSO4= 13U.M.L- Bilirubina directa=4 mg%.

39


Regimul alimentarRegim I( in primele zile)- predomina lichide(2,3 L/zi): ceaiuri, sucuri de fructe, supe de zarzavat, lapte, iaurt.

Regim II: cand bolnavul nu mai are grata si apetitul revine, regimul de mai sus de lichide se completeaza cu:

- Fainoase: macaroane, orez, griş, budinca ,etc.- Dulciuru: dulceata, miere.- Zarzavaturi: salata de rosii, salata verde.- Fructe: mere, caise, struguri, pepene.

Regimul III: In perioada declin a bolii, se introduc: carne de pasare sau vita slaba(rasol sau friptura), peste alb (fiert, oua fierte moi.

40


CAZUL NR.3

NUME:MPENUME: JVARSTA: 65 aniSEX: MRELIGIA: Crestin-OrtodoxSTATUT SOCIO-PROFESIONAL ACTUAL: pensionarSITUATIE FAMILIALA: bunaSPITALIZARI ANTERIOARE: nu a avut internariDATA INTERNARII: 25 IULIE 2006MOTIVUL INTERNARII: varsaturi, anorexie, febra, deshidratare, urina hipercroma , dureri abdominale, inapetenta, tegumente colorate.

Conform conceptului stiintific V. Henderson pacientul va indeplini urmatoarele manifestari de independenta:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.- Puls regulat; T.A.120/70mmHg2.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura.- Sistem osteoarticular si muscular integtu.3.Nevoia de a se imbraca si dezbraca.- Pacientul are capacitatea de a se imbraca si dezbraca singur.4. Nevoia de a comunica cu semenii.- Pacientul e o persoana sociabila5. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori.6. Nevoia de realizare.7. Nevoia de a se recrea.8. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea.9. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre.

1. NEVOIA DE A BEA SI MANCAPROBLEMA

- Alimentatie inadecvata prin deficit.

SURSA DE DIFICULTATE- Greturi,varsaturi;- Anorexie.

OBIECTIVEPacienta sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi in termen de 3 zile.Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritionalin termen de 5 zile.

41


INTERVENTII DELEGATE

Administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: Metoclopramid- 1 supoz/zi- Electrovit- 3 draj/zi- Alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii de glucoza 5% ( 500 ml la ora 8 dimineata).

INTERVENTII AUTONOMESupravegheaza varsaturile; noteaza frecventa lor in foaia de temperatura.Aseaza pacienta in decubit dorsal cu capul intr-o parte.Ajuta pacienta in timpul varsaturilor; o invata sa respire profund si o incurajeaza; asigura un climat confortabil-regim hidric 24h.Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacienta treptat, cu cantitati mici de lichide reci ( sucuri de fructe, ceaiuri).Exploreaza preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise; serveste pacienta cu alimente la o temperatura moderata, in cantitati mici, la ore fixe.

EVALUAREPacienta e echilibrata nutritional.

2.NEVOIA DE A ELIMINAPROBLEMA

- ConstipatieSURSA DE DIFICULTATE

- Alimentatie inadecvata;- Hidratare inadecvata;- Anxietate.

OBIECTIVEPacientul sa fie capabil ca in termen de 3 zile sa aiba un scaun fara dificultati.

INTERVENTII DELEGATEAdministreaza tratament medicamentos: Ciocolax – ½ tab.(seara la culcare).

INTERVENTII AUTONOMEUrmareste si noteaza in foaia de observatie frecventa si consistenta scaunelor; determinapacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide ( sucuride fructe, ceaiuri);Introduce fructe in dieta pacientului: prune, pere, cirese.Efectueaza la nevoie clisma evacuatoare.

EVALUAREPacientul a reusit o defecatie fara dificultati.

42


3 . NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI.PROBLEMA

- Dificultate in a se odihni.SURSA DE DIFICULTATE

- Anxietate

OBIECTIVEPacienta sa-si exprime o stare de bine in termen de 5 zile.

INTERVENTII DELEGATEAdministreaza tratament medicamentos prescris de medic: Fenobarbital – 1comp/zi

INTERVENTII AUTONOMEDiscuta cu pacientul despre obisnuintele sale, modul de a adormi; invata pacientul sa practice exercitii respiratorii inainte de culcare; aeriseste camera.Ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare.Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului.Observa si noteaza calitatea si orarul somnului.

EVALUAREPacientul a reusit sa doarma fara a se trezi in timpul noptii.

4. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALEPROBLEMA: HipertermiaSURSA DE DIFICULTATE

- Proces infectiosOBIECTIVESa prezinte o temperatura normala in termen de 3 zile.

INTERVENTII DELEGATEAdministreaza tratamentul prescris: Algocalmin -1supozitor/zi

INTERVENTII AUTONOME- Supraveghaza temperatura corporala, pulsul si T.A.- Aeriseste camera; asigura imbracaminte lejera.- Aplica comprese reci.

EVALUAREPacienta e afebrila.

5.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

PROBLEMA- Durere epigastrica, cefalee.

43


- Anxietate moderata.SURSA DE DIFICULTATE

- Procesul infectios.- Neadaptare la mediul spitalicesc

OBIECTIVESa-si exprime disparitia anxietatii in termen de 4 zile.Sa-si exprime disparitia durerii in termen de 3 zile.

INTERVENTII DELEGATEAplicatii umede, calde, pe regiunea hepatica.

INTERVENTII AUTONOME- Comprese umede calde pe regiunea hepatica(activeaza circulatia hepatica,

suprima spasmele dureroase);- Asigura repausul fizic, psihic in perioada acuta.- Creaza un mediu optim pentru ca pacientul sa-si poata exprima emotiile,

nevoile.

EVALUAREPacientul a reusit sa se adapteze la noul mediu;Pacientul are o stare de bine fara durere.


- Medicamente:- Metoclopramid 3supozitoare/zi- Algocalmin- 1supozitor/zi

Ziua II : - Metoclopramid -3 supozitoare/zi- Algocalmin- 1 supozitor/zi- Fenobarbital- 1 comp/zi- Ciocolax -1/2 tab/zi- Electrovit – 3dj/zi- Glucoza 5% (500ml la 8 dimineata).

- Metoclopramid -3 supozitoare/ziZiua III - Algocalmin- 1 supozitor/zi

- Fenobarbital- 1 comp/zi- Ciocolax -1/2 tab/zi- Electrovit – 3dj/zi

Ziua IV identica cu ziua precedenta

Ziua V - Metoclopramid -3 supozitoare/zi

44


- Fenobarbital- 1 comp/zi- Ciocolax -1/2 tab/zi- Electrovit – 3dj/zi

Ziua VI- Electrovit- 3 dj/zi- Ciocolax- 1/2/tab/zi

Ziua VII:- Electrovit-3 dj/zi.

Examene de laborator:- Ziua I : HLG- leucocite =5300/mm3- eritrocite =5,43mil/mm3 - Hb= 16,1g /100ml- Ht=345,5%- TGP=660 U.I.- VSH= 9mm/h

- Ziua II: Glicemie= 70mg%- Calcemie= 7,4mg%- Bilirubina indirecta=7 mg%- Fosfataza alcalina= 56 U.I.- Takata-Ara= pozitiv- Tymol= 6 U.M.L- AgHBs absent.

- Ziua III: -

- Ziua IV : bilirubina indirecta=6mg%- TGP=500 U.I.- VSH= 6mm/h.- Ziua V: Hb=16,2mg%- Ht=45,6mg%- Fosfataza alcalina=52 U.I.- TGP=450 U.I- VSH=6mm/h

- ZIUA VI: -

- Ziua VII: VSH=5mm/h- TGP=400U.I- Tymol= 5 U.M.L- Fosfataza alcalina= 5 U.M.L

45


BIBLIOGRAFIE

1. Marin Gheorghe Voiculescu- Boli Infectioase Vol. II Editura medicala; 1990.

2. Lucretia Titirca- Ghid de nursing, Editura viata medicala romaneasca.

3. Corneliu Borundel- Manual de medicina interna pentru cadre medii,EdituraALL.

4. C.Niculescu, B.Voiculescu-Anatomia si fiziologia omului Compendiu.

Powered by http://www.e-referate.ro/Adevaratul tau prieten

46

http://www.e-referate.ro/

hepatitele virale

Documents