FIeidi

Repovestire de Lisa Churchdupd un roman de Johanna Spyri

Ilustrafii de

Jamel Akib

Traducere din englezd de

$tefania Ndstase gi Mihaela Popescu

CURTE^ GVECHE

CUPRINS

CAPITOLUL 1

Tot mai sus, pe munte

CAPITOLUL 2

intAlnirea cu bunicul

CAPITOLUL 3

Acasd cu bunicul

CAPITOLUL 4

Cu caprele 29

CAPITOLUL 5

Yizitala bunica

CAPITOLUL 5

Doi oaspefi'

CAPITOLUL 7

Noua familie

CAPITOLUL 8

O plimbare prin orag 60

CAPITOLUL 9

Bani qi pisoi

CAPITOLUL 10

Cealdtd bunicd

CAPITOLUL 11

Fantoma din casd

CAPITOLUL 12

in drum spre casd 101

CAPITOLUL 13

Acasd 109

CAPITOLUL 14

Bat clopotele duminica 114

CAPITOLUL 15

Sosesc, fur sffugit, musafirii!

CAPITOLUL 16

in casd noud 126

121

CAPITOLUL 17

Vegti de la prieteni de departe 132

CAPITOLUL 18

Viala cu bunicul L37

CAPITOLUL 19

La revedere, nu adio LM

Tu ce pdrere ai?

lntreberi pentru discutii 153

Notd cdtre pnrinli gi educatoride Arthur Pober, doctorlneducafie 156

CAPITOI,UL 1

Tot mai sus, pe munte

>

- Ffeidi, line pasul!

Cuvintele parcd i-au strdpuns urechilefetilei de cinci ani, peste mdsurd de furfofo-

litd. Ea a dat din cap cdtre mdtuga ei gi aiu{it pasul. Era o zi caldd, de iunie gi cele treirochii pe care le purta - una peste alta - gi

galul gros de lAnd ii ingreunau mersul.

- Ai obosit? a intrebat mdtuqa Dete.

- Nu, a rdspuns fetifa. Mi-e cald.

- CurAnd ajungem sus. Dar mai ai ceva

de mers. Trebuie sd mergi mai repede gi sd

faci pagi mari gi vom ajunge cam furtr-o ord,

a spus femeia cu veselie ftr glas.

Hrmr

Aveau serrzatia cd trecuserd ore bune de

la plecarea din Dorfli, dar, de fapt,pornise-rd la drum de numai un ceas gi abia ajunse-

serd intr-un sdtuc, aflat la poalele muntelui.Oamenii se opreau aici de obicei pentru a se

odihni gi a-gi vizlta prietenii, in drumul lorcdtre vArf. Dar, ln ziua aceea, tdndra femeie

gi copila nu se opriserd pentru odihnd, cdld-

toria pe care o fdceau fiind prea importantdpentru a fi intreruptd de vizitarea unor pri-eteni.

- Dacd urci mai sus pe munte, te voiinsoli gi eu, Dete! le-a strigat o femeie.

Dete i-a fdcut semn cu mAna, dAnd dincap gi incetinind pasul, astfel incAt femeia

mai in vArstd s-o ajungd din urmd.

- Presupun cd aceasta este fetila ldsatd

in urmd de sora ta, nu? a intrebat-o femeia,

vdzAnd-o pe Heidi.

- Da, rdspunse Dete. O duc sd locuiascd

impreund cu bunicul ei.

Tor ver sus, pE MUNTE

- Ai de gAnd sd lagi copila cu el? Nu eqti

in toate minfile! Cum poqi face aga ceva?

Oricum, bdtrdnul nu va dori sd aibd grijd deea. O sd vd dea pe amAndoud afard imediatce ajungefi!

- Nu poate face asta, a spus Dete. Este

bunicul ei. Am avut grijd de ea de cAnd i-amurit mama, pe cAnd sdraca feti{d avea unan. Dar acum mi s-a oferit o gansd nemai-pomenitd. Am gdsit, in sfArgit, un loc pldcutunde sd trdiesc gi sd muncesc. Sj a venittimpul ca bunicul ei sd-gi facd datoria.

- Aga cd ai de gAnd sd lagi pur pi simplufetifa cu bdtrAnul gi sd pleci? a intrebatfemeia surprinsd. imi vine tare greu sd cred

cd vei face aga ceva.

- Ce vrei sd spui? a intrebat Dete. Mi-amfdcut datoria fald de Heidi! Ce crezi cd artrebui sd fac cu ea? N-o pot lua cu mine!

BdtrAna nu rdspunse. Ajunserd la casa pe

care aceasta o vizTta, iar Dete igi aminti deea. O femeie mai tAndrd locuia acolo, aldfuri

Hupr

de mama sa qi de fiul ei, Peter. Mai toatd

lumea il cunogtea pe bdiatul de 11 ani, care

cobora in fiecare dimineald in vale dupdcapre. Le mAna apoi sus pe munte gi avea

grijd de ele pAnd seara, cAnd venea vremea

sd se intoarcd acasd.

- Mult noroc! a strigat bdtrdna, intrdndin casd s-o vadd pe bunic5.

Dete i-a fdcut cu mAna, privind-o cumintrd in cdbdnufa aceea maronie. Nu voia sd

recunoascd faptul cd prietena sa ar fi pututavea dreptate. S-a oprit cAteva clipe sd-gi

aranjeze pdldria gi apoi i-a aruncat o privirelui Heidi. Trebuia sd-si vadd de drum.

CAPITOLUL 5

Yizita la bunica

Fleidi igi petrecea toate zilele cu Peter.

Mergeau sus pe pajigti, printre st6nci gi flori.

in cele din urmd, vremea s-a rdcit gi buni-

cul i-a spus lui Heidi cH trebuie sd rdmdnd

acasd. Peter era la fel de trist ca fetifa. Nu

numai cd ii pdrea rdu dupd mdncarea pe

care o primea in plus laprdnz, dar gi caPre-

le ii fdceau mai mari probleme cAnd era

singur. Animalele pdreau sd se poarte mai

frumos cAnd Heidi le mAna cu bldndele.

CAnd s-a fdcut foarte frig, nici Peter nu a

mai iegit cu caprele. Era vremea sd meargd

la qcoald. Heidi il intreba cu mare drag pe

Hru

bdiat despre gcoale, dar Peter nu prea avea

chef sd vorbeascd despre asta. ii plScea mai

mult sd meargd cu caprele decAt sd stea la

gcoald. intr-o seard, in loc sd rdspundd la

intrebdrile lui Heidi, Peter i-a transmis un

mesaj:

- Bunica te agteaptd pe la ea, a spus

bdiatul.

Era ceva nou pentru Heidi, sd se ducd in

v izitd,la cineva. in urmdtoarele zlle l- abdtut

atAt de mult la cap pe bunic, incAt acesta s-a

invoit gi i-a fdcut pe plac.

Bunicul s-a ridicat de la masd. S-a urcat

in pod qi a dat jos de acolo o pdturd cu care

urma sd o inveleascd pe fetifd. Apoi s-a dus

in gopron gi a tras afard o sanie mare. Dupd

ce s-a urcat tn fafd, a aqezat-o cu grijd pe

fetifd pe genunchii lui. Nu dupd mult timp

s-au oprit in fala cdsufei lui Peter.

- Iatd, am ajuns. Fugi induntru. Cdnd

incepe sd se innopteze sd.o pornegti spre

t.. .

r , ...:j ,

,, t,. ;".. i-: :-,;'1:.::i,"",.: . , *-r i- ,

'..";.|i"i.{, 1,;;',;.:4r*1.,, * -, jl-