heidi, fetita muntilor - johanna spyri fetita muntilor - johanna spyri.pdf¢  de culoarea...

Download Heidi, fetita muntilor - Johanna Spyri fetita muntilor - Johanna Spyri.pdf¢  de culoarea pimdntului,

Post on 11-Sep-2019

128 views

Category:

Documents

12 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • l

    l

    JOHANNA $PYRI

    flEll[l, FETtTil MUNTTLTIR

    Editurq A$TRO

  • Cuprine

    Partea lntll Capitolul I La munte, sus ............ .............3

    I 'i

    Capitolul2 Colibabunicului ...,.......12

    Capitolul3 Peter gi caprele .....,....18

    1i

    Capitolul4 Bunica lui Peter

    Capitolul5 Cei doi oaspefi ..,,.,,,.,..,..,35

    Capitolul6

    ,1 r'!

    Capitolul T lr l,ttljj Zi greapentru domnigoara Rottenmeict, ., . . .... . . . . . 50

    Capitolul8 Marezawdin cas6 ......61

    Capitolul9 intoarcerea domnului Sesemann .......67

    Capitolul l0 Oalt6bunicd ........ ............71

    l_6r

  • Capitolul 11 Hedi invafl o lecfie noul . .......77

    Capitolul 12 Casa bdntuitit .... .'.r..81

    Capitolul l3 Sear6 de var[ la munte . . . .. . :' . . .87

    Capitolul 14 Clopotele de duminice ....'.

    Capitolul 17

    Partea a doua Capitolul 15 Unsingur musafir

    Capitolul 16 R[splata ...'..... ....;..........113

    119

  • Editor: George Huzum Adaptare dupi Johanna Spyri: Andreea $erbinescu

    Descrierea CIP a Blbliotecll Nafionale a RomAniei SPYRI, JOHANNA

    Heldi, fetlfa munfllor / Johanna Spyri ; adaptare dup6 Johanna Spyri de Andreea $erblnescu. - Ed. a 2-a. - Bucuregti : Astro, 2015

    ISBN 978-606-8 148-88-5

    I. $erbdnescu, Andreea (adapt,)

    82r.t 12.2(494)-93-3 I (0.046.6): I 35. I

    Editura ASTRO Str. Iacob Negruzzi, nr.37A, Sector l, Bucuregti Tel. / Fax: 021 223 04 5l

    Comenzi la: www,cartea-mea,ro www.cartescolara.ro www. depozit-de-carti.ro www.proJibrarie.ro

    @ Toate drepturile asupra editiei de fale sunt rezervate exclusiv Editurii Astro.

    PARTEA TNTAI

    Capitolul 1 La munte, sus

    Din linigtitul gi pitorescul ordgel Mayenfield, o potec[ duce printre lunci verzi gi umbroase, pdnd' la poalele munlilor. In timp ce poteca suie, te p[trunde mirosul ierbii de munte. Drumul e abrupt gi se pierde sus, in p[gunile alpine.

    intr-o frumoasi gi insorit[ zi de iunie, pdgeau pe aceastd potecd o tAnird voinicd gi lnaltd, ce linea de mAnd o fetip, ai c1ror obrdjori erau tare imbujorafi' Acest lucru nu e de mirare, cdci fetila era imbrlcatd mult prea gros in ciuda soarelui de iunie. Cred cd avea pe ea doud sal trei rochife, iar peste ele un gal gros de bumbac de culoarea roqie. Infofolitd astfel, putea fine piept chiar gi celui mai crunt viscol.

    Fetifa p[rea s[ aibd in jur de cinci ani, insd suia cu repeziciune acea potec[.

    Dupd o orA de mers, cele doud drumele pdtrun- serd intr-un s6tuc, pe nume Dorfli, aflat lajumdtatea muntelui. Era satul natal al fetei cea mare. Toatd lu- mea o recunoscu gi-i urd bun venit, insd ea nu se opri pdnd ce ajunse la ultima dintre casele r[sfirate ale pitorescului sdtuc. Aici o voce o strig[ din ugl:

    ----- Stai o clipd, Dete. Dacd mergi mai sus, a$ ve- ni gi eu cu tine.

    Dete se opri, iar in acea clipd fetila igi trase mff- nufa din mdna ei gi se agezd jos.

    - Ai obosit, Heidi? - Nu, rlspunse copila,

    insd mi-e tare cald.

    - Ei, lasd, cd ajungem curind sus. Mai avem

    cam o or[ de mers, spuse Dete incurajator.

  • Li se aldturd o femeie voinicd care incepu sd vor- beascd cu Dete, in timp ce fetifa mergea in urma lor.

    - Dar unde duci fetita? Nu cumva e orfana ri-masd dupd sora ta? -_ Ba da, Barbel, ea este. O duc sus, la unchiul,

    unde trebuie s[ qi rdmdnd.

    - Vai, Dete, nu gtii ce vorbeqti! Nu poate sta co-pila cu Unchiul de pe Alm! $i nici nu cred c-o va primi.

    - Dar este bunicul ei, spuse Dete. Pdnd acumam awt eu grijd de ea, acum e rAndul lui.sd-qi facd datoria.

    - Da, aga este, insd bdfdnul nu este un omobignuit. O s-o trimitd acasl imediat! Dar tu ce vrei sd faci?

    - Am g[sit o slujb[ bun[ gi plec la Frankfurt, lanigte or6geni. Eu ii voi ingriji gi md voi ocupa de casa lor.

    - Md bucur pentru tine, Dete, ins6 n-aq vrea sifiu ?n locul fetifei, exclaml Barbel. B[trdnul e un ciudat, nu vine la bisericd mai des de o datd pe an, iar cdnd apare in orag, toat[ lumea fuge din calea lui. Are o privire inspdimflntdtoare gi nu vorbeqte cu nimeni.

    - Nu am ce sd fac, zise Dete. E bunicul feti{ei gitrebuie sd aibd grijA de ea. Nu cred sd-i facd vreun rdu, iar dacd se va intdmpla, va r[spunde de faptele sale.

    - Dar tare curioasi sunt ce se afltr in sufletulacestui bdtrdn de std atdta timp singur, acolo sus in munfi, zise Babel. Se spun tot felul de povegti despre el, care mai de care mai ciudate, lnsfl tu trebuie s[ gtii mai multe despre el, de la sora ta.

    - $tiu, dar n-ag vrea sf, vorbesc prea multe, sdnu md afle bdtrdnul.

    - Hai, Dete povesteqte-mi ce nu-i in reguld cu

    acest bdtrdn. De la tine pot afla adevdrul adevdrat gi

    ln{elesul tuturor zvonurilor care circuld despre el' Barbel voia sd gtie mai multe despre Unchiul de

    pe Alm, despre mogneagul cu fala asprd, cu sprdn- cenele mereu increlite, care trdia acolo ln munfi, retras, singur, gi despre care oamenii nu indrdzneau s[ vorbeascd decdt in $oapt6.

    Barbel se miritase de pulin timp in Dorfi 9i nu gtia povegtile tuturor oumenllot din ordqel' in schimb Dete se n[scuse in Dorfi gi tr[ise aici cu mama ei, pd- ni in urm[ cu un an. Dupd moartea mamei, Dete se angajase la un hotel din Ragaz. De acolo venise in di- mineala asta, cu Heidi.

    Curioasd, Babel nu voia s[ piardd ocazia de a afla cdte ceva despre Unchiul de pe Alm, a9a c6, nu se lds[ qi continud s[ o tragd de limb[ pe Dete:

    - Ia, spune-mi Dete, tot aga s[lbatic ai ciudat a

    fost mereu bdtrdnul?

    - Pdi de unde sd gtiu cdnd eu am abia doudzecigi gase de ani, iar el gaptezeci?.Dac'aq gtii cd n-ai sd spui la nimeni, bucuroasd !i-aq povesti multe, c5 vor-

    ba ceea, mama mea gi cu el erau amdndoi din Domleschg.

    - Vai, dar tu crezi cd eu nu sunt in stare sd lin

    un secret? rdspunse profund jignit[ Barbel. Te asigur cd nu voi sufla o vorb[!

    - Bine, dar sd nu aud ca-i spus cuiva! 9i se in-

    toarse cdtre Heidi sd se asigure c[ nu o va auzi cdnd va incepe s6 povesteascd.

    insd fetila dispdruse de ldngi ele, iar ele nu sim-

    liserd din carLza disculiei aprinse. Dete se uitd in jur'

    - Uite-o! strig[ Babel. Se ca!6rd la deal cu Pe-

    ter, bdiatul care pbzegte caprele. Dar ce-o fi cu el aqa

  • tdrziu pe munte? E, lasd, mai bine, cel pufin s-o su- pravegheze pe fetifd cdt stlm noi de vorbl.

    -Dar nu-i nevoie s-o pbzeascd nimeni pe Heidi,e o feti16 foarte inteligentd pentru cei cinci ani ai sdi. $tie sd deschidl ochii qi s[ tragd invd![minte din tot ce vede in jur gi sper s6-i prindd bine, c[ci Unchiul mai are doar dou[ capre gi clsula de pe munte.

    Dar inainte era mai bogat? intrebd repede Barbel.

    - PAi, da. Cdndva, el a fost propietarul celor maifrumoase ferme din Domleschg. Avea un frate mai t6r- ndr, un bdiat cuminte gi cumsecade. insd Unchiul a frcut-o pe domnul gi a risipit toate averea pe jocuri de noroc Ai bluturd, in preajma unor tovarigi cu proastd reputafie. Cdnd plrinfii au aflat, au murit de durere qi suplrare, iar fratele mai tdnir a plecat firrios, dis- pertnd ftrd urmd. R6mas singur, Unchiul a dispdrut gi el. Ceva vreme, nimeni nu a gtiut pe unde umbld. La un moment dat cineva a aflat cE era soldat la Napoli. Apoi zece-cincisprezece ani nu s-a mai auzit nimic de soarta lui. A reaplrut in Domleschg cu un fiu, pe care a incercat s[-l dea unor rude, dar nimeni nu i l-a primit, clci nu voiau sd aibd de-a face cu el. Supdrat, s-a jurat c[ nu va mai c[lca in Domleschg gi a venit impreund cu fiul sdu in Dorfli. Se pare cd sofia lui, pe care o cunoscuse in Grisons, murise la pulin timp dupd c6s[torie. R[mas fbri bani, gi-a dat fiul, pe Tobias, ucenic la un tdmplar. Bdiatul era bine vdzut de oameni, cdci era cuminte gi binevoitor cu toatd lumea din Dorfli. tnsd Unchiul era privit in continuare cu neincredere gi chiar umbla zvonul cd trebuise s6 fugd dtn Napoli. Se pare cd avusese mari probleme, cdci bmordse un om gi dezertase de la militlrie.

    6

    - Dar cu Tobias ce s-a intAmplat? intrebd inte-

    resatd Barbel.

    - Pei, Tobias, dupd ce a terminat ucenicia la

    Mels, s-a intors in Dorfli 9i s-a cflsdtorit cu sora mea, Adelaide. Au fost tare fericili impreuni. Dar nu a du- rat decOt doi ani, cdci Tobias a murit cdnd o grindl i-a

    cdzutincap in timp ce muncea. Adelaide a suferit 9i a

    plecat gi ea dintre noi la doar cdteva siptdmflni dup6

    moartea solului ei. Lumea vorbea cd asta era o pedeapsd pe care Unchiul o primea pentru faptele sale

    necugetate. Pastorul chiar a vorbit cu el cerdndu-i sd

    se ceiascA, insd Unchiul a devenit 9i mai r[u, s-a in- chis in el, nu a mai vorbit cu nimeni. Apoi am auzit cd

    s-a dus sd trdiascd sus, pe muntele Alm, de unde nu a mai vrut sd coboare. $i de atunci acolo igi duce zilele, departe de lume, singur, retras, doar el cu munfii'

    Pe fetild am luat-o noi, eu cu mama mea, avea clc,;m un an gi am ingrijit-o cum am putut mai bine' Vara trecut[ a murit mama mea 9i am fost nevoiti sd merg sd muncesc laRagaz. Pe Heidi am dat-o in gaz-

    dA l; bAtrena Pfaffer. Acum lnsd sunt hotdrdt[ s6 plec la Frankfurt poimdine gi nu mai pot avea grijd de ea'

    - $i chiar vrei s-o laqi in munfi, la Unchiul?

    Vai, Dete, ce-o fi in capul tdu? intreb6 cu reprog Barbel.

    - N-am incofo, nu poate veni la Frankfurt cu

    mine, e doar un copil de cinci ani. Dar tu, Barbel, in-

    cotro mergi?

    - PAi, uite, tocmai am ajuns' Am ceva de vorbit

    cu mama lui Peter, paznicul de capre. Ea mai toarce l6nd pentru mine iarna. Drum bun in co4tinuare 9i mult noroc,