Carpaii MeridionaliGrupa Munilor Fgra

Aezare:

Zon cea mai spectaculoas a Carpailor o constituie Carpaii Meridionali. Supranumii i Alpii Romniei, ating cele mai mari altitudini n Munii Fgra- vrful Moldoveanu 2544 m, ce ofer priveliti superbe i drumeii ntr-un peisaj mirific. Munii Fgra sunt delimitai la V de Valea Oltului, iar la E de Rul Barsa Grosetului i Rul Dmbovia. La N sunt delimitai, printr-un mare abrupt tectonic, de Depresiunea Fgraului, cunoscut i sub numele de ara Oltului. Spre S este mult mai puin accentuate de irul depresiunilor Cmpulung, Bradetu, Arefu, Jiblia. Suprafaa total acoperit de Munii Fgra este peste 2400 km ptrai. Masivul Fgra msoar de la E la V n linie dreapt, aproximativ 70 de km, iar de la N la S circa 45 de km. n ciprinsul Munilor Fgra se ridica 8 vrfuri ce au peste 2500m: Moldoveanu(2544m), Negoiu(2535m), Vistea Mare(2527m), Lespezi(2522m), Cornul Cultumului(2517m), Vntoarea lui Buteanu(2507m), Hartopu(2504m), Dra(2500m), 42 de vrfuri cu peste 2400m i circa 150 de vrfuri de peste 2300m.

Vf. Negoiu

Vf. Moldoveanu

Rul Dmbovia

Valea Oltului

Vf. Moldoveanu

Vf. Negoiu

Clima:

Clima Masivului este aspr,cu caracteristici climei temperate i climei subpolare. Temperatura medie anual este de 2-6 C n etajul pdurilor de fag i de molid i cu multe grade sub 0 n zona pajitilor alpine. Vntul ulf aproape permanent dinspre Vest, atingnd iarna viteze foarte mari. Precipitaiile, printre cele mai bogate din ara, ajung sub form de zpada. n cursul unui an, la peste 2400m alt. cantitatea de zpada acumulat ar putea ajunge la un strat gros de 7-8m. n acest Masiv se produc cele mai frecvente avalane de la noi din ara. Sunt rare zilele cnd deasupra Masivului Fgra cerul este complet senin, vremea schimbndu-se n cursul unei zile de mai multe ori.

Acces:

Punctele de plecare pentru versantul nordic sunt: oraele Fgra, Victoria, satele i comunele Sebe, Breza, Smbta de Jos, Arpasul de Jos, Porumbacul de Jos, Avrig. Dinspre vest: satele Turnu Rou i Greblesti. Versantul sudic: din satele Capataneni, Brdet, Slatina. Ptrunderea dinspre est se realizeaz mai frecvent din oraul Zrneti. Accesul auto se face pe oseaua Transfgran, cel mai spectaculos drum al Romniei, trece munii, legnd Transilvania de Muntenia.

Hidrografia:

Munii Fgra sunt brzdai de una dintre cele mai bogate reele hidrografice din ara, cu multe izvoare situate la altitudini ce depesc 2200m. Apele de aici sunt incluse n bazinele hidrografice ale Oltului i Argeului, Rul Doamnei, cu cel mai mare bazin de recepie din Masivul Fgra i Dmbovia. Ca urmare a potenialului energetic al rurilor cobornd din Munii fgra, pe cursul lor au aprut mai multe lacuri de baraj artificial: Vidraru, Pecineagu, Vasalatul. Pe versantul nordic de la est la vest ntlnim lacuri glaciare: Urlea, Podragu Mare, Podragu Mic, Podragel, Balea, Lacul Doamnei, Avrig. Pe versantul sudic se gasec lacurile Zrn, Geamnul de Sus, Geamnul de Jos, Rou, Podul Giurgiului, Capra Mare, Cpria, Caltum.

Lacul Vidraru

Lacul Pecineagu

Lacul Urlea

Lacul Balea

Lacul Doamnei

Lacul Avrig

Lacul Rosu

Flora:

Vegetaia se difereniaz pe altitudine, formnd zone i etaje distincte. La poalele Masivului se afl etajul pdurilor de gorun, n care pe locuri umede se instaleaz stejarul. ntre 600-1350m alt. de jur-mprejurul munilor se desfoar etajul pdurilor de fag. Mai sus de 1300m pn la 1700m alt. Pe versantul nordic i 1800m pe cel sudic ntlnim stejarul molidului. Urmnd etajul alpin inferior, ce se continu de la limita de sus a pdurilor pn la 2200m unde se deosebesc tufiurile de jnepeni. Ele sunt nsoite de afin, merior, ienuprul pitic. Florile acestui etaj sunt cele mai delicate: vulturic de stnci, ochiul ginii, genianele.

Stejar

Gorun

Jneapan

Afin

Merior

Geniane

Vulturic de Stnci

Ochiul Ginii

Fauna:

Fauna Masivului Fgra este cea mai reprezentativ din ara. Aici vom observa o lume de nevertebrate numai puin de 1500 specii de gndaci, 800 specii de fluturi. Bine reprezentate sunt oprla de munte, arpele de pdure, viper neagr, salamandra i broasca de pdure. Din mamifere amintim: cprioar, cerbul, ursul negru i feline ca rsul, pisica slbatic i jderul de copac.n golul alpin triete capra neagr. Psrile sunt reprezentate de cocoul de munte-brun , cocoul de mesteacn, mierl, vulturul pleuv i acvil de stnc.

oprla de munte

Salamandra

Viper neagr

Jderul de copac

Rsul

Ursul negru

Pisica slbatic

Cocoul de mesteacn

Cocoul de munte-brun

Vulturul pleuv

Acvil de stnc

Traditii si obiceiuri: Satul este una dintre cele mai vechi forme de organizare a vieiicolective si s-a dezvoltat pe teritoriul Tarii Fgraului din grupri de gospodarii judicios amplasate ca urmare a experienei multiseculare de locuire si munca. Tendina generala era ca vatra satului sa fie ct rnai compacta. n cadrul fiecrui sat exista un loc de maxima concentrare, unde se gsesc: biserica (considerata cea mai veche construcie), scoal, primria, crciuma, bncile, cminul cultural. Este spaiul unde se percepe cel mai bine pulsul fiecrui sat.

Locuitorii Tarii Fgraului au dus o lupta permanenta cu pmntul, ocupndu-se de agricultura din primvara pana toamna trziu. Teritoriul satului este n general mprit n hotare, unde ranii cultiva porumb, gru (dar si alte paioase), cartofi; o parte din terenul agricol este constituit din fnete si pasuni.

Sateni se mai ocupa si cu cresterea ovinelor, bovinelor si a porcinelor. Prelucrarea lemnului are o veche tradiie n zona Fgraului ca si ornamentarea lemnului, obinut prin tehnicile de crestare si incizie. Meteugul olritului are vechi tradiii n zona ; este atestat documentar n perioada 1632-1648 la Bucium si Breaza, Arpas, Porumbac si Comana, iar dup 1722 la Cuciulata, Toderita si Fagaras. Cultura cnepii pentru fuior era n trecut n atenia femeilor. Fuiorul era materia prima pentru pnza pe care o teeau n rzboi si din care fceau mbrcminte. Semnatul se fcea mai des, pentru ca firul sa creasc ct mai subire. Dup ce se punea la uscat, cnepa era pregtita pentru topit: era inuta n apa timp de 6-7 zile. Apoi se usca si se prelucra, obtinndu-se fuiorul de cnepa, ce era tors si transformat n firul folosit la mpletit si la esut.

Costumul popular: In creaia artistica populara locala, portul ocupa un loc de frunteprin structura, croi si varietatea ornamentelor esute sau cusute, care i imprima o nota de originalitate. Tara Fgraului prezint, din punct de vedere al portului tradiional romnesc, trei zone : zona Avrigului, ce grupeaz localitile Porceti, Sebeul de Jos si de Sus, Racovita, Avrigul, Porumbacul de Sus si de Jos zona Fgraului, ce cuprinde 51 de localiti de la Crtisoarapana la Sinea Noua si Sercaia zona de est, cuprinznd 12 localiti de la Parau pn la Mateias (nord-vest de Hoghiz)

Agroturism i turism rural:n contrast de necrezut cu vitregia istoriei (...) este frumuseea rii prin care Oltul se duce spre apus. " Geo Bogza - "Cartea Oltului"

Numeroase sate din Romnia dispun - prin cadrul lor pitoresc deosebit i prin gospodriile lor confortabile, cu oameni ospitalieri si meteugari talentai - de un potenial turistic aparte. Agroturismul este o forma de turism - relativ recenta in Romnia ce a aprut din necesitatea gsirii unor soluii de cretere a veniturilor gospodriilor rurale prin valorificarea potenialului lor economic. Acest potenial se refera att la excedentul de cazare existent in gospodria rneasca -pregtit si amenajat special pentru primirea de oaspei - cat i la bunurile i serviciile oferite de aceasta spre consumul persoanelor care vin n mediul rural pentru relaxare, odihna si agrement. n funcie de ambientul natural, cultural i folcloric al regiunii, serviciile agroturistice oferite de gospodriile rneti pot varia de la servirea mesei, servicii de insotire si cluza turistica pe anumite trasee sau iniiere in anumite meteuguri tradiionale, la posibilitatea practicrii unor sporturi sau asistrii la o serie de obiceiuri tradiionale din gospodrie, localitate sau zona (eztori, hore steti, colinde, hramuri bisericeti, trguri tradiionale, spectacole folclorice, etc).

Unica n felul ei, natura munilor Fagaras este apreciata n cel mai nalt grad de alpinisti si nu numai. Ascensiunea nu este comoda ca n Bucegi, n schimb rsplata urcuului este bogata n frumusei. Cabane bine dotate ofer drumeilor confort si ospitalitate; stnele si refugiile pot servi de adpost cnd noaptea te prinde pe creste. Poteci cu marcaje nlesnesc cutreieratul masivului fagarasean n diferite direcii. Cabane pe versantul nordic si sudic :

PODRAGU

PALTINUL

BALEA-LAC

CAPRA (PRUL CAPREI)

VALEA SMBETEI

VAMA CUCULUI

Turism ecumenic: Ideea de turism ecumenic n Tara Fgraului este legata n primulrnd de Mnstirea Brncoveanu de la Smbta de Sus, care atrage interesul vizitatorilor prin muzeul de icoane pe sticla, prin vasta biblioteca, atelierul de pictura si Centrul Ecumenic. Pornit de la colecia personala a .P.S. Dr. Antonie Plmdeala, muzeul deine astzi una dintre cele mai bogate colecii de picturi vechi pe sticla, aparinnd secolelor XVIII-XIX, n mare majoritate executate n maniera popular-naiva, n care predomina stilul brncovenesc.

Turism ecvestru: In Tara Fgraului, Herghelia de la Smbta de Jos este singuraherghelie din Romnia unde rasa pur snge de Lipitani -renumita att n tara ct si n strintate - este crescut si ngrijit de peste un secol.

Atractii turistice:

Tara Fgraului, zona turistica cu zestre naturala, culturala si istorica de interes internaional, cu valori unice ale comunitilor steti, poate oferi vacante de neuitat. lata doar cteva sugestii de locuri ce merita vizitate, de evenimente la care ati putea participa. Pensiunea Piscul Alb

In apropierea Sebeului de Jos - unul din satele de la poalele Munilor Fagaras - un colt de natura a fost transformat ntr-un loc de popas si odihna : "Piscul Alb" . Locul poarta numele acesta nc din btrni, datorita faptului ca muntele era tot timpul nsorit.

Manastirea spata n stnca

Muzeul Badea Crtan

Colecia de port popular de la Bucium

Poiana narciselor

Complexul de industrii textile din Lisa - La Vltori"

Bibliografie:www.romanianmonasteries.org www.carpati.org www.wikipedia.org www.traiesteromneste.ro http://primaria-fagaras.ro